6.2.10. Igienizarea în întreprinderile de morarit si panificatie

Datorita continutului bogat în amidon, materiile prime din industria moraritului si panificatiei reprezinta medii favorabile dezvoltarii atât a unor bacterii si mucegaiuri, cât si a unor depreciatori (diferite artropode).

Contaminarea cu microorganisme si cu unele artropode (gargarite) a cerealelor se realizeaza înca din câmp cu sol, particule de praf si insecte. În depozitele de cereale în care umiditatea si temperatura înregistreaza valori crescute, dezvoltarea microorganismelor determina încingerea acestora. Patrunderea microorganismelor în boabe se face numai la nivelul leziunilor mecanice si întepaturilor de insecte. Dintre microorganismele ce contamineaza frecvent cerealele amintim muce-gaiurile din genurile Fusarium, Alternaria, Tilletia, Puccinia etc.

Deoarece în timpul procesului tehnologic de morarit se efectueaza curatirea uscata si de cele mai multe ori si cea umeda (spalarea cu antiseptice la cald), faina contine mai putine microorganisme. Microflora din faina depinde, înainte de toate, de cea a cerealelor din care provine si de natura prelucrarilor la care a fost supusa. Dintre bacteriile cel mai frecvent întâlnite, amintim genul Bacillus, iar dintre mucegaiuri genurile Aspergillus si Penicillium. Temperatura si umiditatea crescuta favorizeaza activitatea bacteriilor si mucegaiurilor, producând alterarea fainurilor.

Depozitarea fainurilor în spatii incorect amenajate si în care nu sunt respectate conditiile de igiena, duce la infestarea acestora cu diferite artropode depreciatoare dintre care amintim molia comuna (Ephestia kòhmella zell), clestarul (Tyroglyphus farinae), capusa (Aleurobius farinae), paianjenul (Acarius farinalis) si gargarita (Calandria granaria).

Faina infestata cu molia comuna se utilizeaza doar în alimentatia animalelor.

În cazul nerespectarii regulilor de igiena pe parcursul procesarii pâinii, pot apare diferite defecte. Dintre acestea „boala întinderii” produsa de Bacillus subtilis si/sau B. mezentericus este cel mai cunoscut. Prevenirea acesteia se realizeaza prin pastrarea fainii în depozite riguros igienizate, la temperatura de maximum 15ºC si prin utilizare de maiele acide, care inhiba dezvoltarea bacililor în aluat.

Prevenirea mucegairii pâinii se poate realiza prin utilizarea numai a depozitelor riguros igienizate, racoroase si cu umiditate adecvata.

Pentru a preveni contaminarea cu diferite microorganisme si aparitia defectelor la sfârsitul schimbului de lucru, atât utilajele (dupa o prealabila demontare) cât si ustensilele si spatiile de productie vor fi riguros igienizate prin curatire, spalare cu apa fierbinte si detergenti, urmata de dezinfectie si clatire.

Malaxoarele dupa igienizare si uscare vor fi unse cu ulei.

Rastelele, dulapurile de dospire si toate recipientele vor fi supuse aceluiasi regim de igienizare.

Mijloacele speciale de transport pâine vor fi zilnic curatate si saptamânal igienizate prin curatire, spalare cu apa calda si detergenti, urmata de dezinfectie si clatire.

O atentie deosebita se va acorda starii de sanatate si igienei personalului muncitor.

6.3. Igienizarea mijloacelor de transport

Mijloacele de transport, de orice fel, pot constitui o cale de transmitere a bolilor infectocontagioase si pot insalubriza produsele alimentare. Ca atare, toate mijloacele de transport care efectueaza transporturi de animale, cadavre, deseuri si confiscate de abator, furaje, produse alimentare si alte materiale trebuie su-puse, dupa descarcare, curatirii si dezinfectiei.

6.3.1.        Igienizarea autovehiculelor

Curatirea si dezinfectia autovehiculelor, în mod obisnuit, se realizeaza în cadrul punctelor de spalare si dezinfectie (P.S.D), existente la fiecare autobaza care executa asemenea transporturi.

O salubrizare corecta presupune respectarea succesiunii urmatoarelor etape:

- curatirea mecanica: se realizeaza dupa descarcarea la beneficiar, în locuri anume destinate acestui scop si consta în îndepartarea balegarului, resturilor de furaje si asternut (în cazul transportului de animale), a subproduselor de origine animala, a resturilor de ambalaje sau produse alimentare si a diverselor substante;

- spalarea se executa manual sau mecanizat folosind perii, maturi, razuri cu care se freaca suprafetele interioare ale platformei si obloanele, precum si colturile si spatiile dintre scânduri.

În cazul autovehiculelor izoterme sau frigorifice, initial se face degresarea, care consta în curatarea peretilor de tabla cu apa calduta la 50-70ºC, dupa care, atât peretii, cât si anexele (cârlige, gratare etc.) se freaca cu o perie muiata în detergenti 2-3%, carbonat de sodiu 2%, iar la nevoie si soda caustica (Decun si col., 1991). Spalarea se face cu apa fierbinte folosind un furtun sub presiune de 5-15 atmosfere. Suprafetele se considera bine spalate si degresate când picaturile de apa nu mai adera la suprafata tablei;

- dezinfectia se face dupa terminarea spalarii, cu solutie 2% aldehida formica sau solutie 2% soda caustica, diferentiat dupa tipul de autovehicul.

La autovehiculele de marfa si la cele destinate transportului de animale (cu remorci sau etajate, cu custi) dezinfectia se face cu solutii de aldehida formica.

La autovehiculele izoterme sau frigorifice dezinfectia la interior se face cu solutie 2% de soda caustica, încalzita la 50-70ºC utilizând pompa carosabila. Excesul de solutie de soda caustica se va evacua cu perii sau prin asezarea autofurgonetului pe un plan înclinat, dupa care usile se închid si se plumbuiesc pâna la momentul încarcarii. La exterior, dezinfectia se face cu solutie de aldehida formica, dupa procedeul folosit la autovehiculele de marfa.

Apa folosita pentru spalarea si dezinfectia autovehiculelor izoterme sau frigorifice trebuie sa fie potabila, controlata periodic prin analize de laborator.

Pentru a dovedi executarea dezinfectiei, pe foaia de parcurs a autovehiculului se va nota locul si data dezinfectiei, aplicându-se sigiliul autobazei si semnatura persoanei responsabile.

Incinta P.S.D si locul de amplasare a containerului pentru gunoaie se vor mentine curate, iar la terminarea zilei de lucru vor fi si acestea supuse dezinfectiei cu solutie de aldehida formica sau soda caustica.

6.3.2.  Igienizarea  vagoanelor

Curatirea si dezinfectia vagoanelor se executa în statiile de spalare si dezinfectie a vagoanelor de marfa (S.S.D.V), care apartin reviziilor de vagoane si sunt îndrumate din punct de vedere tehnic de organele sanitare veterinare ale Centrului Sanitar Antiepidemic Regional C.F.

Statiile de spalare si dezinfectie a vagoanelor de marfa sunt amplasate în apropierea statiilor mari de cale ferata sau în statiile de triaj unde se colecteaza vagoanele de marfa. La amplasarea acestora se va tine cont de:

-          posibilitatea asigurarii sursei de apa potabila;

-          apa freatica, care trebuie sa fie la minimum 5 m adâncime;

-          directia dominanta a vântului, care trebuie sa fie dinspre centrele populate vecine;

-          asigurarea a cel putin 500 m distanta de cartierele de locuit, instalatiile de apa potabila, pasuni si drumuri intens circulate.

Aceste statii trebuie sa aiba minim urmatoarele constructii si instalatii:

-          o uzina termica pentru asigurarea cantitatii de apa calda la 75ºC;

-          a sursa cu debit corespunzator de apa potabila, la o presiune de 4-6 atmosfere;

-          o linie pentru gararea vagoanelor pe timpul tratarii sanitare, în lungime de cca. 16-20 de vagoane normale;

-          o linie de decovil, amplasata lânga linia de curatire pentru transportul subproduselor rezultate din curatire;

-          teren betonat cu o înclinare pentru a da posibilitatea de scurgere a apelor reziduale în canalul colector;

-          un decantor si o statie de clorinare pentru decantarea apelor uzate;

-          o rampa de acces în vagoane pe toata lungimea liniei de spalare;

-          o instalatie de dezinfectie mecanizata;

-          cel putin 4 platforme de balegar betonate;

-          un loc pentru depozitarea diverselor produse chimice rezultate din curatirea vagoanelor;

-          crematoriu cu o capacitate de ardere de cel putin 500 kg materiale;

-          un grup social;

-          magazie pentru unelte si dezinfectante;

-          gard de împrejmuire a teritoriului si dezinfector la intrare.

Tratarea sanitara este obligatorie si se executa la vagoanele care au transportat animale, produse si subproduse de origine animala; produse de origine vegetala, când la descarcare, se constata ca vagonul nu îndeplineste conditiile de igiena sau când au fost transportate produse chimice toxice în vrac.

Curatirea si dezinfectia vagoanelor consta în:

-          strângerea gunoiului sau balegarului (din vagon), încarcarea acestuia în vagonete si transportul la platforma, razuirea si maturarea vagonului;

-          spalarea vagoanelor izoterme se face cu peria si detergenti, iar restul vagoanelor, cu jet de apa calda la 75ºC si presiune de 4-6 atmosfere;

-          dezinfectia, atât în interior, cât si în exterior, inclusiv în cabina de frânare.

6.3.3.  Igienizarea aeronavelor si vapoarelor

Aeronavele, dupa debarcarea persoanelor si descarcarea marfurilor sau animalelor, vor fi curatate mecanic. Toate resturile (alimentare, de furaje, ambalaje etc.) vor fi strânse în containere speciale si vor fi arse. Spalarea se face cu apa calda si detergenti. Dezinfectia se face cu diferite substante, în functie de situatie.

Vapoarele vor fi curatate mecanic evacuându-se asternutul, balegarul, resturile de furaje, alimente, ambalaje, substante chimice etc., în afara apelor teritoriale. Spalarea se face numai cu apa potabila din turnurile navei, încalzita la 50-70ºC si detergenti. Dezinfectia se face cu soda caustica 2% sau clorura de var cu 3-5% clor activ.

6.4. Eficienta igienizarii întreprinderilor de industrie alimentara, apreciata prin examen microbiologic

Pentru a verifica eficienta igienizarii si a conditiilor de igiena în spatiile de productie, depozitare, prelucrare, desfacere si consum a produselor alimentare de origine animala sau vegetala sunt necesare examene microbiologice de laborator, care urmaresc evidentierea anumitor indicatori.

În continuare prezentam modul de evidentiere al indicatorilor microbiologici specifici ai aerului din spatiile de productie si depozitare si al unor verigi a fluxului tehnologic.

6.4.1.Controlul aeromicroflorei din spatiile de lucru si depozitare

Pentru a avea o imagine generala a încarcaturii microbiene a aerului din spatiile de productie si depozitare se determina numarul total de germeni mezofili aerobi (NTGMA)/mm3 de aer si numarul total de drojdii si mucegaiuri/m3 de aer.

Pentru determinare se folosesc cutii Petri cu diametrul de 10cm, iar ca medii de cultura agar nutritiv sau agar Frazier pentru NTGMA si agar cu cartof sau agar cu malt pentru drojdii si mucegaiuri. Câte 2 cutii cu medii, atât pentru bacterii cât si pentru drojdii si mucegaiuri, se expun, timp de 10 minute, în spatiile de lucru la nivelul suprafetelor, iar în depozitele cu alimente pe planseu si la înaltimea de 0,8-1,0 m. Cutiile Petri însamântate, dupa trecerea pe capac a datelor de identificare, se incubeaza la 37±1ºC, timp de 48 de ore pentru NTGMA si la temperatura camerei (18-25ºC), 4-5 zile, în locuri ferite de lumina, pentru drojdii si mucegaiuri.

Numarul de microorganisme se calculeaza, facând media numarului de colonii de pe cele 2 cutii.

6.4.2. Controlul bacteriologic al suprafetelor de lucru, instrumentelor, utilajelor si echipamentului de protectie

Controlul bacteriologic al acestora se executa înainte de începerea lucrului sau dupa spalare si dezinfectie. În mod obisnuit se determina NTGMA/cm2 si prezenta bacteriilor coliforme/10 cm2, în cazuri speciale se determina prezenta salmonelelor si a stafilococilor coagulaza-pozitivi.

Pentru determinare se folosesc urmatoarele materiale:

-          eprubete de 160/16mm cu 10ml ser fiziologic si dopuri sterilizate;

-          tampoane de vata de forma cilindrica cu lungimea de 2-2,5cm si diametrul de 0,5-1cm asezate într-o cutie Petri si sterilizate prin autoclavare sau eprubete de 160/16mm cu tampon cu tija sterilizate prin autoclavare;

-          sabloane metalice de forma patrata cu latura de 10cm, sterilizate;

-          lampa de spirt, cutii Petri sterilizate, pipete gradate de 1,2 si 5ml sterilizate, o pensa chirurgicala si o rigla de30 de cm;

-          medii de cultura: agar Frazier sau agar nutritiv, bulion-bila-lactoza-verde briliant (BBLV) câte 8-10ml în eprubete cu tuburi de fermentatie; mediul cu selenit si/sau Mòller-Kauffmann câte 8-10ml în eprubete, cu mediu selectiv de izolare pentru salmonele (Istrati-Meitert, Leifson, Wilson-Blair etc.), bulion hipersalin cu manita si indicator; un mediu selectiv de izolare pentru stafilococi (Chapman sau Baird-Parker etc.).

Recoltarea probei de pe suprafata de cercetat se poate face cu tamponul fara tija (luat în mod aseptic cu o pensa) sau cu tija. În primul caz, tamponul cu proba se introduce imediat în eprubeta cu ser fiziologic, iar în al doilea caz, în eprubeta din care a fost scos si care nu contine ser fiziologic. Dupa delimitarea cu sablonul a suprafetei de 100cm2, cu tamponul (putin umectat în ser fiziologic, când proba se ia de pe suprafete uscate) trecând de 3 ori pe acelasi loc în directii diferite (a doua trecere perpendiculara pe prima, iar a treia oblica pe primele doua) se face recoltarea. Tamponul se introduce imediat în eprubeta cu ser fiziologic sau, în cazul controlului pentru salmonele sau stafilococi, în eprubete cu mediul de îmbogatire (selenit, Mòller-Kauffmann, respectiv bulion hipersalin). În cazul examenelor pentru salmonele si stafilococi, unde se urmareste prezenta si numarul acestor germeni, recoltarea cu acelasi tampon se poate face de mai multe ori pe obiectivul controlat, fara a lua în considerare suprafata.

De pe instrumente (cutite, fierastraie), de pe partile din utilaje cu suprafete neplane (melc), la care suprafata nu se poate delimita cu sablonul, proba se recolteaza de pe întreaga lor suprafata (ex. cutite, ambele fete ale lamei) sau de pe o parte din acesta (ex. fierastraul, melcul) astfel încât sa se poata calcula suprafata de pe care s-a facut recoltarea.

Ajunse la laborator, probele se introduc imediat în lucru.

Pentru stabilirea NTGMA si a bacteriilor coliforme, eprubetele cu ser fiziologic si cu tampoane (cele cu tija se desprind aseptic eliminându-se tija) se agita bine, dupa care, câte 1ml din lichidul din eprubeta, se însamânteaza în 2 cutii Petri si într-oeprubeta cu mediul BBLV si tub de fermentatie. Când se suspicioneaza prezenta unei încarcaturi bacteriene foarte mari se fac dilutii zecimale din care se în-samânteaza în acelasi mod cutiile si eprubetele cu BBLV.

În fiecare cutie însamântata se toarna 14-16 ml agar Frazier sau agar nutritiv, se omogenizeaza si se lasa sa se solidifice. Atât cutiile cât si eprubetele se incubeaza la 37±1ºC, timp de 48 de ore. Se citesc cutiile Petri si se calculeaza numarul de germeni. Dezvoltarea bacteriilor Gram negative cu producere de gaze în eprubeta cu BBLV indica prezenta bacteriilor coliforme/10 cm2.

Pentru decelarea salmonelelor si a stafilococilor, eprubetele cu probe recoltate în medii de îmbogatire se incubeaza la 37±1ºC, timp de 24 de ore. În eprubetele cu tampoane uscate (fara medii) se introduc câte 8-10ml din mediile de îmbogatire si se incubeaza ca mai sus.

Dupa incubare, din fiecare eprubeta se striaza câte o ansa pe suprafata mediilor selective de izolare corespunzatoare, turnate în cutii.

Cutiile Petri se incubeaza la 37±lºC, timp de 24 de ore, dupa care se controleaza, izolându-se coloniile cu aspect caracteristic pentru Salmonella, respectiv Stafilococcus. În continuare se executa testele specifice pentru identificare.

6.4.3. Controlul bacteriologic al recipientelor (de sticla, metal sau material plastic)

Controlul bacteriologic al recipientelor se executa determinând NTGMA/ml capacitate si a bacteriilor coliforme/500ml capacitate. Pentru determinare se folosesc urmatoarele materiale:

-          eprubete de 160/16mm, baloane (sticla) de 100, 250, 500ml, cu dop, continând fiecare 10, 50, 100, respectiv200ml ser fiziologic sau apa de robinet, sterilizate;

-          cutii Petri cu diametrul de 10cm si pipete gradate de 1, 5, 10ml, sterilizate;

-          agar Frazier sau agar nutritiv, BBLV dublu concentrat, câte 5-6ml în eprubete cu tub de fermentatie.

În recipientul de controlat se introduce aseptic lichidul de spalare sterilizat. Cantitatea de lichid de spalare va fi egala cu1/100 din capacitatea recipientului de controlat (1ml lichid de spalare reprezinta 100ml din capacitatea recipientului). Dupa acoperirea recipientului cu capacul propriu, sau cu altele improvizate, dar sterilizate, se agita bine prin miscari în sensuri diferite încât lichidul de spalare sa treaca prin acelasi loc de minimum 10 ori. Lichidul de spalare a recipientelor se recolteaza aseptic si se introduce cât mai repede în lucru în laborator.

Pentru stabilirea NTGMA/ml capacitate se procedeaza asemanator ca la controlul bacteriologic al suprafetelor.

Pentru decelarea bacteriilor coliforme/500ml capacitate, 5ml lichid de spalare se însamânteaza într-o eprubeta cu BBLV dublu concentrat, care se incubeaza la 37±1ºC, timp de 48 de ore.

Dupa citirea culturilor se calculeaza NTGMA/1 ml capacitate. Practic, numarul de colonii din cele 2 cutii însamântate cu lichidul de spalare nediluat, se împarte la 200 si se afla numarul de bacterii/1ml capacitate recipient.

Dezvoltarea bacteriilor Gram negative, cu producere de gaz în eprubeta cu BBLV se considera prezenta de bacterii coliforme/500ml capacitate.

6.4.4. Controlul bacteriologic al conductelor de la instalatiile de pasteurizare

Acest control se efectueaza dupa actiunea de igienizare a instalatiilor, înainte de începerea lucrului si consta în determinarea NTGMA/1ml lichid de spalare si a bacteriilor coliforme/5ml lichid de spalare.

Pentru determinare se folosesc urmatoarele materiale:

-          recipiente de sticla de 10, 50 si 100ml cu ser fiziologic sau apa de robinet sterilizate;

-          dopuri de cauciuc cu diametre corespunzatoare celor ale conductelor de controlat, sterilizate;

-          cutii Petri, pipete gradate si aceleasi medii de cultura ca la controlul recipientelor.

Dupa demontarea conductei, se masoara lungimea si diametrul interior, se calculeaza capacitatea, se astupa la unul din capete cu un dop de cauciuc steril si se introduce lichidul de spalare (pe la celalalt capat al conductei). Cantitate de lichid de spalare trebuie sa reprezinte 1/100 din

capacitatea conductei. Se agita bine prin miscari în sensuri diferite astfel încât lichidul de spalare sa treaca prin acelasi loc de cel putin 10 ori; se scoate unul din dopuri si se recolteaza lichidul de spalare în recipientul din care a provenit si se introduce cât mai repede în lucru în laborator.

Toate operatiile se executa în conditii aseptice.

Prelucrarea probelor si citirea rezultatelor se face ca în cazul controlului recipientelor. Pentru NTGMA/ml, numarul coloniilor gasite pe cele 2 cutii Petri se împarte la 2 si nu la 200, deoarece rezulta-tele se exprima la 1ml lichid de spalare si nu la1ml capacitate.

6.4.5. Controlul microbiologic al unor materiale de ambalaje (folii de material plastic, hârtie pergaminata)

Controlul microbiologic al unor materiale de ambalaj se refera la determinarea NTGMA/cm2 si al bacteriilor coliforme/18cm2.

Petru determinare se folosesc urmatoarele materiale:

-          cutii Petri cu diametrul de 10cm;

-          pipete gradate de 1 sau 2ml, foarfeca sau pense sterilizate;

-          agar Frazier sau agar nutritiv, BBLV în eprubete cu tub de fermentatie, agar cu cartof sau agar cu malt.

Din proba de material de ambalaj de controlat, se taie în mod aseptic mai multe bucati de forma patrata cu latura de 3cm si se pun într-o cutie Petri sterila.

Se pregateste o cutie Petri cu agar Frazier sau agar nutritiv si una cu agar cu cartof sau agar cu malt, pH 3,5.

Pentru determinarea NTGMA/cm2 si a drojdiilor si mucegaiurilor/cm2, se ia cu pensa, din cutia Petri o bucata de material cu latura de 3cm, care se aseaza cu una din fete pe suprafata agarului turnat în placa. Apoi se ia o bucata, care se aseaza cu cealalta fata pe suprafata agarului din placa, într-o alta zona. În acest mod sunt expuse controlului ambele fete ale foliei. Bucatile de folie se lasa în contact 5 minute, dupa care se îndeparteaza. Alte doua bucati de folie (hârtie) se aseaza pe suprafata agarului cu cartof (sau malt), dupa tehnica mentionata mai sus. Cutiile Petri pentru NTGMA se incubeaza la 37±1ºC, timp de 48 de ore, iar cele pentru drojdii si mucegaiuri la temperatura camerei (18-25ºC) si loc întunecos, timp de 4-5 zile. Se controleaza cutiile si se citesc rezultatele, care se raporteaza la 1 cm2. Numarul de colonii gasite se împarte la 18 (în control au intrat 18cm2, adica 2x32) si se obtine NTGMA/cm2.

Pentru decelarea bacteriilor coliforme/18cm2, o bucata de folie (hârtie) cu latura de 3cm se taie marunt, în mod aseptic, si se introduce într-o eprubeta cu BBLV si tub de fermentatie, care se incubeaza la 37±1ºC, timp de 48 de ore. Dezvoltarea bacteriilor Gram negative cu producerea de gaze în eprubeta cu BBLV se considera prezenta de bacterii coliforme/18 cm2suprafata de ambalaj controlata.

6.4.6. Controlul bacteriologic al mâinilor persoanelor care lucreaza si manipuleaza produse alimentare

Acest control se executa înainte de începerea lucrului si consta în determinarea bacteriilor coliforme/ml lichid de spalare, a salmonelelor /5ml lichid de spalare si a stafilococilor coagulaza-pozitivi/4 ml lichid de spalare.

Pentru determinare se folosesc urmatoarele materiale:

-          tampoane de vata, cu sau fara tija;

-          eprubete cu câte 10ml ser fiziologic si pipete gradate de 5ml;

-          medii de cultura: BBLV în eprubete cu tub de fermentatie; mediu cu selenit, Mòller-Kauffmann, câte 20ml în eprubete, medii selective de izolare pentru salmonele (Istrati-Meitert, Leifson etc.) si pentru stafilococi (agar Chapmann, Baird-Parker etc.).

Recoltarea probelor se face, cu tamponul usor umectat în ser fiziologic, prin stergerea fetei palmare si a spatiilor interdigitale de la o mâna, frecându-se cu tamponul de 3 ori pe acelasi loc. Se spala apoi bine tamponul în serul fiziologic din eprubeta si se stoarce prin presarea lui pe peretii acesteia. Cu acelasi tampon se executa în acelasi mod stergerea celeilalte mâini. Tamponul se introduce în eprubeta cu ser fiziologic si se prelucreaza în laborator.

Dupa destramarea tamponului de vata, prin agitarea eprubetei, se însamânteaza câte 1ml într-o eprubeta cu BBLV, 4ml într-o eprubeta cu bulion hipersalin si 5ml (restul lichidului plus tamponul) într-un recipient cu 20ml selenit sau Mòller-Kauffmann. Incubarea eprubetei cu BBLV se face la 37±1ºC, timp de 48 de ore, iar a celorlalte doua eprubete la aceeasi temperatura însa timp de 24 de ore. Dupa aceasta, se deruleaza tehnica de izolare si identificare, stabilindu-se prezenta sau absenta bacteriilor coliforme/ml, a salmonelelor/5ml si a stafilococilor/4ml lichid de spalare.