t34

rcevelele de la ferestre qi homul pelerate de duhuri in incercarea Ior de a3). La polonezi, skrzat - spiriduqul in;ea intrarea sau ieqirea in casA, cdnd'urat,

tot prin horn, prezenla lui fiindzineau in noplile senine (Sannikova,qti legate de zbur6.tor. Cu rol apotropaicieai lapte cu imprumut, pentru ca o datf,ria si feci de trei ori acea oala pe dupi

rului este uqor de explicat: fiind un loc)ua teritorii bine delimitate, plasate subsunt fiase cu plugul, fiind uneori dublurzda rituali, cat qi de manipularea unuiArziu, lama plugului se ficea din acesttat ca un teritoriu al nimdnui, sacralitatearte de trecere, de depiqire a spatiuluigate de o anumitd impietate, in cazulresant cA slavii de risirit au personificati1ei, construind portretul unui stip6n al. foarte lafita in toate pir:file locuite deuc un mort peste hotare - dintr-un sat inpindina. Credinp aceasta in unele parfi oJe cumva nu au tras clopotele in comuneleAceastd credin[i e atdt de inradicinati inlucru autoritdfilor civile, cici locuitorii:seori pe cei ce transportau mortul, mairai aga vor scdpa sd nu le batA grindinaei ce duc mortul" (Gherman, 132).tarului ca element spalial esential malefic,rilor nefaste, intr-un fel sau altul, toatea la hotar, cu deosebire in momentele despre Sf. Gheorghe, strigoaicele merg deu-i nici un drac pe pdmint, pofi umblarnt acolo" (Niculifd-Voronca, 863).td; loc necltrat; spatiu sacru

IARBA FIARBLOR Romdnii spun cd iarba fiarelor, cea care descuietoate uqile, cre$te pe locul unde a pierit fiAsnit un diavol (Pamfile-1, 1916,58). Dupa alte credinle, iarba fiarelor a ristu'it din stropul de sAnge scurs inpimAnt din buricul taiat al pruncului Isus (Kembach,7994,305). Caracterulsupranatural al acestei plante este subliniat gi de alte reprezentdri referitoarela aceasta. De exemplu, faptul cii planta nu poate fi dobdndita ugor, in lipsaunei inilieri, este surprins in numeroase legende. Mulli spun ca iarba fiarelorcregte in mun{i, pe stanci; de obicei este o iarbd foarte subgire qi rogie,sclipind noaptea, dimineata purtdnd boabe de roud sAngerie, dar invizibilaziua, cdnd este verde gi se confundd cu celelalte buruieni. Allii spun cdiarba fiarelor infloregte in noaptea de SAnziene (24 iunie). Ea nu poate fidescoperita decdt intAmplator: atingdnd-o, se rupe coasa, cad potcoavelecalului, sare toporul din coadi etc. (Kembach, 1994,305). Caracterulextraordinar al acestei plante este surprins qi in alte credinfe: se crede ca segase$te printre ierburile obiqnuite, dar numai un an sti in acelaqi loc, in aldoilea an risirind peste trei ape curgatoare qi aqa mai departe, pdni in alnouilea an, cdnd revine in locul inilial. Iarba fiarelor creqte numai in anumitelocuri, se plimbd noaptea, iar cdnd infloreqte, striluceqte ca aurul. Ca siscape de cei ce vor s-o culeagd, intra in pdmAnt, se afundi in ape. Pentru ao obfne, trebuie sd o rogi sd se lase smulsd qi sii-i promifi cii nu o vei folosiimpotriva firii ei, ca si faci riu altora (Niculae, 153-154).

IELE; $OIMANE Ielele sunt duhuri ale aerului care au infaliqareaunor fete tinere - 3, 5, J,9 sau 12 la numAt -, de o frumusele uimitoare.Dupi unii, au aripi, sunt imbricate in alb de sus pdntr jos, au zale pe piept giclopofei la picioare. Umbld despletite qi capul le e impodobit cu flori. Intr-undescdntec avem urmatoarea descriere a ielelor:,,Noui sfinte $oimane,/ Cunoua loptr{ele,/ Cu noua maturele,/ Cu rochii negre-mpodobite,/ Cu salbi degalbeni girtite,lCu rochile rotate,f Cu iile rilxate,f Cu silbile pe piept l4sate,/De la apus s-au ridicat,/ La risdrit au plecat"... (Candrea, Da4, 158). incalitate de divinitdli eoliene prin excelen{a, ielele sunt materializdri aleunor fenomene atmosferice, caracterizate prin manifestari auditive gi vizualespecifice. Conform tradiliei, ,,peffecerea lor e cAntarea gi jocul. Viersul lore aqa de duios, ci nu se poate asemina cu nici o cAntare de fiinta omeneasca.De aceea, unuia care cAnta bine, i se zice: <<cdnta ca ale sfinte)> sau <<ca

I