Caprrorur uxu

Odati intrat in semiintunericul apartarnentului, ttiu cieste in pericol de moarte.

igi qtene sudoarea din palme, privi in jur studiind incipe-rea ticuti ca o morgi, in care se auzeau doar zgomotele stinse

ale traficului din Hell's Kitchenr la miez de noapte $i sunehi

ricorii unsuroase prcvocat de ventilatorul Monkey Ward2, intimp ce sufla aerul inibugitor citre fereastri.

intregul decor era dezolant.

D&rt..Malone ar fi trebrrit si fie aici, abfguit deja qi mogiind

imbuibat. Dar nu era. Nicio sticli cu tirie pe niciieri, nici

micar miros de whisky, singura biuturi din carc trigea ticS.lo-

sul. $i pirea ci nici nu fusese pe.acolo de cela vreme. Ziarul

Neu fuk Sn de pe masi era din urmi cu doui zile. Stiteaaruncat lenge o scrumieri plini de cenugi rece gi un pahar lamijlocul ci.ruia se zirea o ddri albistruie d€ lapte uscat.

I Hell's Kitr,hen, cunoscud ti sub numele de Clinton sau Midtown West, este

o zani din Ma.nhattal situad intre strizile 34 qi 59. R rrcmuri bastion alillandezilor siraci, este astizi un canier al clasei mijlocii. Se pare ci a primitacest nume @ucitiria iadului) penuu ci cra paradisul infractoriloi. (n.E )2 Denumirea populari a Montgom€ry \dard, cunoscut magazin de

imbr;ceminte, bunuri gi cosmetice, infiintat in 1872 de AaronMontgomeryWard (1843-1913). (n.tr)

JEFT'ERY DEAVER

Aprinse lumina,Ei bine, asa cum obserr,ase inci de ieri de pe hol, exista o u;i

laterali care ducea in afari, dar era bituti in cuie. Dar fereas-tra care ducea cetre scara de urgenp? Friioare, era blocaticum se cuvine cu o plasi. de sirmi serioasi, pe care nu putuses-o vadd. de pe alee. Cealaltd fereastri era intr-adevir deschisi,insi. era situati la weo treisprezece metri fap de caldarim.

Nicio scipare...

Dar unde era Malone? se intrebi Paul Schumann.Malone diduse bir cu fugi$i, Malone se scilda in bere in

Jersey, Malone era o statuie cu piedestal scildati de apeledebarcaderului de la Red Hook.i

Nici nu mai conta.

Indiferent ce i se intAmplase be$vanului, isi didu seamaPaul, nemernicul i.la nu fusese decd.t o momeali, iar informaiaci el va fi acolo in acea seari - purd inventie.

Pe holul de-afarn, tiry,A.itr:l unor picioare. Un clinchet metalic.D&ct...Paul igi alezi pistolul pe una dintre misutele din cameri,

i;i scoase batista si se ;terse pe fati. Aerul incins adus de cildu-ra mortali. a Midwest-ului igi croise drum pind. in New York.Dar niciun birbat n-ar putea merge firi o haini pe el, daciobisnuieste si poarte un Colt l9l1 de ca.libru 45 prins la cen-turi. in spate, aqa ci Paul era condamnat se poarte costum. Eracostumul siu din olandi gri cu un rAnd de nasturi. Cima4a dinbumbac alb cu guler atatat era tifonati.

Un alt fosnet de pe hol, din afari, unde se pregeteau pen-tru el. O alte $oapti, un alt clinchet.

Paul ar fi rm-rt si se uite pe fereastri., insi ii era frici si nufie impugcat in fati. Ar fi l'rut o inmormAntare cu sicriul des-

chis gi nu stia niciun antreprenor de pompe funebre suficientde priceput si repare giurile lisate de un glont sau de alice.

l0

I Debarcader important din apele golfului New York, care face parte dinBrooklyn. (n.tr.)

llCine il vAna?

Nu putea fi, desigur, Luciano, tipul careJ angajase siJ ,,de-clanpze" pe Malone. Nu era nici Meyer I-arsky Emu ei peri-

culo$, e adevArat, insi nu erau nigte gerpi. Paul ficuse mereu o

treabi excelenti pentru ei gi nu lisase niciodati lrcun indiciu

care sd-i lege de locul loviturii. Pe de alti paxte, daci \ryeunul

dinbe ei ar fi dodt siJ elimine pe Paul, nu ar fi fost necesar se-l

imbrobodeasci cu un golan. Rrr gi simplu ar fi dispirut.Aqada4 cineJ prinsese in capcant? Dace erau O'Banion

sau Rothstein din Wliamsburg, sau Valenti din Bay Ridge, ei

[ine, era clar ci urma si crape in urmitoarele cAteva minute.

Daci era spilcuitul de Tom Dewey, moartea ar fi durat

ceva mai mult adici atet cat ar fi trebuit ca siJ condamne gi

siJ urce pe scaunul electric la Sing SingPe hol se auzeau acum ceva mai multe voci. Mai multe

clinchete de metal pe metal.' Dar, pe de a.lt6 pane, se gandi el mucalit, totul fusese par-

fum pdni. acum: era inci in via1i. Qi-i era o sete de zile mari.

Se duse Ia frigider gi il deschise. in doui dintre cele trei

sticle laptele se prinsese. Alituri de sticle, mai erau o cutie de

brinzi Kraft gi una de compot de piersici, dar ;i citeva sticle

de suc Royal Crown. Gisi un desEcitor qi scoase capacul unei

sticle de suc.

De undeva se auzea cdntAnd la radio Srrml Weakd.iqezat din nou la masi, se observi in oglinda prifuitd de

pe zidul din fa1i, aflati deasupra unei chiuvete cu smal{ul sirit.Ochii sii de un albastru-deschis nu erau atit de speriagi pe citar fi trebuit se fie, igi spuse el. Cu toate acestea, chipul si.u era

istovit. Era un birbat impunetor avea peste un metru optzeci

gi cintdrea mai bine de nouizeci de kilograme, Mostenise

pirul mamei sale, de un castaniu-ro$cat, iar chipul pistra insu-

girile strimo;ilor germanici din partea tatilui. Pielea sa avea

I Melodie compusi in 1933 de Harold Arlen $ Ted Koehler A fost cAntatdprima dati la Cotton Club, in tlarlem (in traducerr: ,,Vrrme fuftunoasi'). (n.ft)

Gridina fiarelor

12 JEFFERY DEAVER

mici imperfectiuni, dar nu din cauza weunei boli, ci ca urmarea bitiilor din adolescenti si, mai recent, de la mdnugile de boxEverlasr. Beton si pinzi, deoporivi.

Sorbi sucul. Mai delicios decAt o Coca-Cola. ii pld.cea.

Paul se gindi la situatia sa. Daci era vorba despre O'Banionsau Rothstein, sau Valenti, ei bine, niciunul dintre ei nu d6deao centimi. pe pielea lui Malone, un nituitor nebun scipat de pe

gantierul naval si transformat intr-un mafiot de trei bani, careo ucisese pe sotia unui polilist de stradi gi o ficuse intr-un modfoarte neplicut. Ameninlase ce ata vor pd;i to$ polii;tii care ise vor pune in cale. Togi bastanii locali, din Bronx pAni in

Jersey erau gocati de ce Ecuse individul dsta. .Aga ci, gi daci arfi wut weunul s5. i-o tragd lui Paul, de ce si nu a;tepte pini ilmitriqea el pe Malone?

Ceea ce inseamni ci era, probabil, DeweyIdeea ci va ateriza cu un sut in dos in camera de executie il

cam deprima. Cu toate acestea, ca se spunem adevirul, Paul nuera, in sulletul siu, prea intors pe dos de lapnrl ci ar fi putut fiprins in capcani. Exact ca pe wemea c6nd era un 1futi-b6qti ;isirea la bitaie firi si stea prea mult pe gAnduri, chiar gi impo-triva a doi-trei fl6cii mai mari decAt el, iar mai devreme sau maitdrziu isi alegea partenerii de bitaie nepotrivii gi se alegea cuoasele frante. $tia cn b fel se va intimpla 9i acum: in cele dinurm5., un Dewey sau un O'Banion il va dobori la pimi.nt.

Cum suna una dintre vorbele favorite ale tatd.lui si.u: ,,Qi incea mai buni zi, gi in cea mai rea, soarele tot apune pani hurmd". Tati.l sd.u cel rotofei s-ar fi tras de bretele plesninduJepeste piept qi ar fi spus: ,,Fruntea sus! in cursa de mAine alear-gn algi cai".

S5.ri in picioare auzind telefonul.

Pret de o clipi care piru cAt un secol, Paul se uiti fix laaparat. La al saptelea apel sau poate mai tirziu, rispunse:

Mda?Paul, se auzi o voce clari 9i tiniri. Nu pirea bolborosea-

la din cartier. $tii cine sunt. Sunt in alt apartament. Suntem

sase aici. incd pse sunt pe stradi.Doisprezece? tn mod ciudat, Paul se simi calm. Nu putea

face nimic impotriva a doisprezece oameni. Oricum il vorprinde. Sorbi mai mult din sucul Royal Crown. ii era al dracu-lui de sete. Ventilatorul nu ficea nimic altceva decat si mutecildura dintr-o parte in cealalti a camerei. intrebi:

- Lucrezi pentru be.ielii din Brooklyn sau din West Side?

Doar dih curiozitate,

- Ascult6-mi, PauMati ce urmeazi si. faci. Nu ai decitdoui arme Ia tine, nu-i aga? Coltul. $i micutul ila de calibm 22.

Pe celelalte le-ai lSsat in apartamentul tiu.Paul rAse:

. Aga e.

- k vei descirca 5i vei bloca Coltul. Apoi te vei duce lafereastra care nu este acoperiti cu sArmi gi le vei arunca afari.Apoi igi vei scoate haina, o vei pune pe podea gi vei rimAne inpicioare, in mijlocul camerei, cu mAinile ridicate. Si te vid cu

ele cit mai sus.

Mi vei impugca, spuse el.

Oricum ai triit mai multe zile decit merii, Paul. insi,daci faci cum i-am spus, s-ar putea si mai triiegti o rreme,

Apoi omul de la capitul celdlalt al firului inchise.Paul arunci rec€ptorul in furci. Rimase nemigcat pentru

un moment, amintindu-ti o seare minunate din urmi cu cate-

va septimani. Fusese cu Marion in Coney Island si joace

minigoll MAncaseri hotdogi gi biuseri bere, ca si faci fati.caniculei. RAzAnd, ea il trisese de mAneci pAni la o ghicitoaredin parcul de distrac$. Vrijitoarea ii dnduse in ci4i gi-i prezi-sese o groazi de lucruri. Omisese, insi., tocmai acest incident,de$ ar fi tebuit si-l pomeneasci sub o formi sau alta, pe-aco-

lo, prin prezicerile ei, ca si-gi merite banii. Marion... Nu-ispusese niciodati cum i9i cA4tigi el banii. Doar ci avea o sali

Gridina fiarelor

t4 JEFFERY DEAVER

de sport 9i ci ficea ocazional afaceri cu n\te tipi cu un becutdubios. Dar nu-i spusese mai mult de atit. intelcse, dintr-oda-ti, ci se giindea si giseasci. o modalitate de a tri.i dituri de eain viitor. Era animatoare la un club din West Side qi studiadesignul vestimentar in timpul zilei. [a ora asta lucra; de obiceimergea la club pini la ora unu sau doui noaptea. Cum vaputea alla ea oare ce i s-a intAmplat?

Daci era vorba de Dewey, acesta ar putea s-o sune. Dacierau bdiefi din Wlliamsburg niciun telefon. Nimic. Telefonu.lincepu si sune din nou.

Paul il ignori. Desl}cu siguranla armei pe care o purta lacenturi, scoase glonprl de pe leavi gi apoi, rAnd pe rind,cartugele din revolver. Merse la Greastri gi arunci pistoaleleafari, unul dupi celilalt. Nu le auzi cizAnd.

igi termini sucul, apoi iqi scoase haina, lisind-o pe podea.Porni citre ugi, dar se opri, Se intoane la frigider gi scoase oalti sticli de Royal Crown. O didu peste cap. Apoi se gtersedin nou pe fa1i, deschise up apartamentului, ffcu un pas ina-poi 9i-9i ridici m6inile deasupra capului.

Telefonul nu mai sun6,

Aceasa se numeste Camera, spuse birbatul cu pin-rl ci-runt, care sd.tea tolinit pe o sofa mici, imbri.cat inn-o unifor-mi albi., bine cAcati. Nu ai fost niciodati aici, spuse el cu oincredere voioasi, semn ci nu incdpea nicio discu;ie in legitu-re cu acest aspect. Adiugi: !i nici nu ai auzit rr.eodati. vorbin-du-se despre ea.

Era I I noaptea. il aduseseri pe Paul aici direct din ma-ghernila lui Malone. Era o casi de ora; proprietate privati,situati in Upper East Side, cu, toate ci. multe dintre camerelede la parter erau pline de mese de birou, telefoane gi telexuri,ca un ansamblu de birouri, Doar in salon erau divane gi fotofi.Pe peregi erau inri.mate poze cu vase maritime mai vechi $ mainoi. Intr-un coll se alla un glob pimintesc. De pe un pew-az demarmuri, Frank Delano Roosevelt se uita injos la el. Camera

Gridina fiarelor 15

era minunat de ricoroasi. O casi particulari cu aer condilionat,

ce chestie!

Cu citugele inci la incheieturi, Paul fu agezat pe un fotoliuconfortabil de piele. De o parte li de alta, erau doi tinereiimbricali gi ei in uniformi albi. Erau aceiEi care-l escortase-

ri pe Paul de la apanamentul lui Malone. Cel care vorbise la

telefon cu el se numea Andrew Avery un birbat cu obrajiirogii qi cu ochi atengi $ pitrunzdtori. Ochi de boxer, se gAndi

Paul, degi simi ci nu participase in viap lui la o lupti cu

pumnii. Cetilalt era Vncent Manielli, un tip sumbru, cu ovog: care-i sugeri lui Paul ci, probabil, crescuseri pe acelea;i

srizi din Brookl)n. Manielli $ Avery nu pireau mult mai in, virsti decAt biiela;ii care se jucau cu mingea sub ferestrele

casei lui Paul, dar erau cel pulin locoteneni in marini. Loco-tenen;ii sub comanda ci.rora Paul fusese in Franla se ficuserioameni mari.

'Aveau pistoalele in toc, insi urechile de piele ale tocurilorerau deslEcute, iar ei ili tineau miinile in apropierea armelor

in fa;a lui, pe canapea, stitea un ofiler cela mai vAntnic,

cu grad miricel - era comandant de navi, daci insemnele de

pe uniformi erau aceleaqi cu cele de acum douizeci de ani.

Uga se deschise gi intri o femeie atrigitoare, imbricati inuniforma albi a marinei. Pe buzunarul de la bluzi scria Ruth

Willets. ii inmani ofiten ui un dosar.

- Avef tonrl aici.

- Mulpmesc, aghiotant.Dupd ce pleci, ofilerul deschise dosarul {ird si-i arunce

lui Paul nicio privire, extrase doui file sub$ri de hirtie 9i le

examini cu atenie. Dupi ce termini, igi ridici ochii citrePaul qi spuse:

SuntJames Gordon. Serviciile de informalii ale marinei.Mi se spune Bullr.

I Taurul. (n.tr.)

16 JEIFERY DEAVER

- Asta e sediul vostru, inrebi Paul, Camera?Comandorul il ignord gi se uiti la ceilalli doi ofigeri.

- I-ati spus cine sunteli?

- Da, domnule.

- A fost vreo problemi?- Niciuna, domnule.Al'ery era cel care vorbea,

- Scoate-i citugele.Avery se conformi, in vreme ce Marlielli il flanca, ;inAnd

mina pe lAngi. tocul pistolului $ privindu-i nervos pumniinoduroqi. Manielli avea $ el m6.ini de luptitor. Ale lui Averyerau roz, ca ale unui vrinzitor de bicinie,

Uga se deschise ia4 gi in cameri intri un alt birbat. Aveapeste iaizeci de ani, dar era la fel de subfrel gi de inalt caJimmy Stewan, actonrl acela rindr pe care-l vizuseri el qi

Marion in cAteva lilme. Paul se incrunti. ii cunotrea chipul din -

articolele din Tines Si HnaA Tribunz.

- Domnule senator?

Birbatul rispunse, adresindu-i-se insi lui Gordon:- Spuneai ci. e degtept. Dar nu $tiam cd e qi bine informat.Nu pirea prea incintat ci fusese recunoscut. Senatorul il

scrud. pe Paul, se a{ezi ;i-gi aprinse un trabuc scun qi gros.O clipi mai tArziu intri. inci un birbat, cam de aceeati

versd. cu senatorul, imbricat intr-un costum alb de pinzi. in-grozitor de mototolit. Costumul acoperea un trup mare $ flasc.Arra un basron de plimbare. il privi pe Paul, apoi, firi sispuni weun cuvint cuiva, se retrase intr-un col}, Lui Paul i se

pdru cunoscut, dar n-ar fi putut spune de unde.

- Acum, continuE Gordon, iati. cum stau lucrurile, Paul.

$tim ci nu lucrezi pentru Luciano, qtim ci ai lucrat pentruLans\ gi pentru al;i ciEira ca el. $i yim gi ce treburi ai licurpentm ei.

- Mda, adici ce?

- Egti un mercenar, explodi Manielli, de parci. ar fi wut sii-o verse in fa;6 de mai mufti r.reme.

Gridina fiarelor

Gordon spuse:

- in martie anul trecut, Jimmy Coughlin te-a vdzut.,. Se

incrunti. Cum qpuneli voi, i;tia ca tine, ci nu spune;i c a.ra.rina...

Paul gAndi: ,,Unii spun ci l-au <ricio> pe cutare". Paul in-suli spunea ci ,,1-a declan;at" pe cite unul. Era expresia folosi-

ti de sergennrl Alvin York pentru a descrie uciderea inamicilor

in timpul rizboiului. Paul se simlea doar ceva mai mult decAt

un gunoi cind folosea un termen utilizat de un erou de rizboi.Dar, desigur, Paul Schumann nu spunea nimic in acele clipe.

Gordon continui:

r - Jimmy spune ci l-ai ucis pe Arch Dimici pe l3 martie,

intr-un depozit din Hudson.

Paul supraveghease locul mai bine de patru ore inainte ca

Dimici si apari. Era absolut sigur ci tipul fusese singur.Jimmy

probabil ci moliia in spatele cutiilor cAnd Paul ajunsese acolo.j Acum, din cite mi-au spus ei,Jimmy nu este cel mai de

incredere martor. Dar avem nitte dovezi beton. Niqte agengi ai

fiscului l-au siltat pentru ci vindea alcool de contrabandi gi s-a

in;eles cu ei sA te toarne. Se pare ci a gdsit un cartut la lata

locuJui qi l-a pdstrat ca asigurare. E drept ci nu sunt amprente

pe el, egti prea deqtept pentru asta. Dar tipii lui Hoover ;i-au'srat Colrul ti urma lisati pe canuq este aceeagi.

Hoover? Era implicat pi FBI-ul in asta? $i deja ii testaseri

arma. O aruncase pe fereastra lui Malone cu mai puin de oq'i in urmi.

Paul scrASni. Era furios pe el insugi. Scurmase locul in cdu-

:rea cartuqului mai bine de ojumitate de ord. dup!. asasinarea

ri Dimici qi ajunsese in final la concluzia ci se strecurase prin-:E cepiturile podelei $ cizuse in Hudson.

- Aga ci am lEcut cercetdri gi am auzit ci ai fost plitit cu

iri sute de dolari pentru... Gordon eziti... a-l declanga?... aJ:furjna pe Malone in seara aceasta.

- Am fost plS.tit pe dracu', spuse Paul, rezend in hohote.

-L:ca-s abureli, Eu doar am fost sil vizitez. Apropo, unde este?

I1