I

Brusca s[alucire de culori izbi dureros ochii tinerei femei

atunci cind ea 169ni pe usa din spate a casei de Fra $i se

arunca ln lumina orbitoare. O lui la fuga 9i talpile ei goale

lipaiau pe dalele de piatra, iar parul ii cadea in cascade de

bucle rogii de pe umerii goi.

O voce aspra fu intrerupB brusc atunci cand usa se rentiin spatele femeii, izoland-o de r€shrl casei. Trecand ln goana

de-a lungul gradinii, ea rascoli praftl de pe cararca cu lespezi

a caror umezeala fusese absorbita gi inghitita de soarc. O tufa

de trandafui de un rogu aprins se intindea de-a curmezigul

potecii, pana h jumataE, iar, cand tlecu pe lAnga e4 un spin

ii sfasie pielea branrlui; dar abia daca simli durerea.

- Agtea a! sfiga ea.

insa vechea poana de lemn cu arc a gradinii se inchise cuzgomo! inainte ca femeia I ajungA la ea- Se arunca pe

muchia zidului de piatra, intinzand bratul pentru aJ apuca de

maneca hainei pe baffinul de pe partea cealaltA" Acesta purta

o jacheu de l6na, in ciuda caldurii de afar4 iar sub bucau de

fesantra bratul lui parea ferm 9i viguros. Tanara se trudi sa-l

apuce mai bine si simti mugchii barbatului alunecind pe

hnga oase, sub degetele ei, ca si cum si-ar fi infipt degetele

ad6nc in camea lui.Harry Dickinson se opd, finut pe loc doar de mina carc ii

atingea bragul. iOi intoarse privirea, evitind rugaminlile dinochii nepoatei sale. Singura schimbare evidenta pe chipul lui

STEPHEN BOOTH

fu o ugoara increlitura yizibila la collurile gurii, in timp ce

privirea ii aluneca dincolo de Helen, cahe randul de casute

din piatra. Zidurile din piatra si fereshele cu tocuri albe dinspate lncepeau in sfir$it sa se racoreasca in umbra amurgului;insa soarele continua sa straluceasca la asfinlit deasupra

acoperigurilor de ardezie, prost dispus 9i fara a da nici cel maimic semn ca ar vrea sa cedeze. Pupilele ochilor lui Harry se

ingusta.ra, devenind nigte puncte negre, lipsite de expresie,

pdna cAnd el i$i lasa capul intr-o parte, pentru a-gi intoarcecozorocul sepcii catre soare.

Helen simli mirosurile de pamant, sudoare Si animale,

mirosuri care se irnpregnasera in lana si la care se adaugase mi-rosul familiar qi persistent de ft]m de ligara.

- $tii, n-are nici un rost sa pleci. Pana la urma va trebuisa dai piept cu realitatea. Nu poli fugi la nesfArgit.

Un sunet putemic, trepidant il facu pe Harry sa Fesara inmomentul in care sFabatu yalea din spatele lui. Era deja o ora

de c6.nd acel zgomot strabatea in sus 5i in jos tinutul impa-durit, cu copaci de5i ce acopereau panta. ajungand pana jos.

in adAncurile vaii. Ecoul se izbi de coasta de deal din fa1a,

precum o bataie de aripi a unei pasari mdnioase, rascolindtufele de ginistru pi de iarba neagra 9i speriind oileirnprasdate pe pantele superioare,

- Noi o sa inlelegem, il asigura Helen. Doar suntem

familia dumitale. Macar de ne-ai spune despre ce e vorba...Batrinul i5i tinea bratul drept intr-o poziie nefireasca,

ceea ce facea ca mineca jachetei sale sa se sFanga, formando increlitura urata de material. Tanara Stia ca Harry se simlea

ca si cum ar fi fost tras efectiv catre padurea ce se intindeade-a lungul vaii: trupul i se incordase din cauza efortului pe

care il facea penhu a rezista sFansorii ferei. Din punct de

vedere emolional insa, el se simlea tras in doua dircctii. Luptacare se dadea in el pirca doar sa-l intareasca $i sa-l faca mai

Cainele negru

putemic, umerii devenindu-i rigizi 9i linia maxilarului inas-

prindu-i-se. Pur 5i sirnplu nu se putea intoarce de la ceea

ce-si propusese sa faca'

- Bunicule?.'. Te rog...

Muchiile ascutite ale zidului de PiaFa ii patrundeau in

coapse prin pantalonii scudi' iar pielea din palma mdinii st6ngi

o ustura in locul unde se zgAriase in pienele zirnlate din

panea de sus a zidului. Fusese un satt brusc, disPetar' o clipa

de emotie coplegitoare, iat acum nu mai $tia ce sa spuna'

Simlea neputhla convenfilor care ingradeau comunicalea

dinfe un adult $i un altul, fie ei 9i membri ai aceleiasi familii'

lmpanasea cu bunicul ei o incapacitate innascuta de a-$i ga'si

cuvintele de care avea neYoie pentru a-gi putea exprima sen-

timentele fala de cei aProPiatri.

- Bunica este foafte suparata, spuse Helen' Dar o sa-i

treaca numaidecal $i-a facut griji pennu dumneata'

Helen nu avusese niciodata nevoie de prea multe cuvinte'

nu in relalia cu Harry. El stiuse intotdeauna exact ce-si dorea

ea, raspunsese intotdeauna la mesajul din ochii ei, la zimbe-

tul timid, plin de adoralie, la reflexia soarelui pe valul de par

rosu ca flacam si la gestul unei maini mici, increzatoare' care

se shecura il m0na lui. Ea nu mai era coPila de altadata - nu

mai era de mulli ani' Un profesor invala o metoda diferita de

comunicare, o mi$care calcula$, care nu e decdt o aParenla

superficiala, 9i nu ca5dga puncte la capitolul,,sentiment"' Dar

Harry continua totusi sa inteleaga. $tia ce ar fi vrut ea de la

el. Dar era prea greu Pentru el, un lucru care contraYenea

complet obiceiurilor lui de o viala.

Zgomotul trepidant se stingea Eeptat, devenind aproape

insesizabil, inabusii intr-un fosnet monoton de copaci 5i de

denivelarile terenului. Absenla lui temporara descatu$a

sunetele mai subtile ale serii - un curent de aer ce raYasi

copacii cle pe Plaja, o vaca ce gemea duPa hurul aflat in

12 STEPHEN BOOTH

cealalta parte a yaii, o ciocarlie care-Si revarsa cantecul pestecampul cu flori de purpura. Harry ciuli o ureche, ca $i cum arfi ascultat o voce pe care nimeni altcineva n-o putea auzi. Erao voce care ii adancea histelea din ochi, insa h acela;i timpii incorda spatele 9i ii accentua inclestarea pumnilor, facindu-lsa stranga gi mai tare lalul de piele neagt.- lzat pe care iltinea intr-una din maini.

* intoarce-te Si vorbeste cu noi. Te rog, rosti ea.Helen nu auzise niciodata vocea aceea. incercase adesea,

privind cu insistenfa la chipul bunicului ei, urmarindu-ischimbarea expresiei, neindraznind sa-l ?ntrebe ce anumeauzise, ci incordindu-gi ea insigi auzul, cautand cu disperaresa surprinda un ecou cdt de slab. Ca majoritatea celor caremuncisera in ad6ncurile pamantului, Harry petrecea cat maimult timp afara, in aer liber Stdnd in preajma tui, Heleninvalase sa auda sunetele padurii Si ale cerului, migcArileaproape imperceptibile din iarba, schimbarea directieiventului, pleoscaitul unui pette in ap2r. insa nu auzise nicio_data ceea ce auzea bunicul ei. Cu tinpul, ajunsese sa creadaca era vorba despre ceya ce avea strict de-a face cu conditiade bffbat.

- Daca nu wei sa disculi cu bunica, nu-mi spui macar miedespre ce e vorba?

Apoi, zgomotul incepu iar sa creasca in intensitate, tlep_tat, huruind catre ei pe masura ce urma linia invizibila a dru_mului care gerpuia de-a lungul fundului vaii. Se apropia dince in ce mai mult, trayersand pantele stancoase de pe Raven,sSide, ocolind o stanca de bazalt negru ce-i statea in cale sivirAnd inca o daa spre nord, catre sat, pana cand deveneaaproape asurzitor. Larma era suficienta ca sa acopere odisculie purtata pe un ton fresc. in acel moment ins4 Harryse decise sa vorbeasca, ridicand sfidator vocea impotriva

Cainele negru

huruielilor 9i a vdjdielilor care se pogorau asupra lui din

cemri.

- Nememici galagiogi! spuse el.

Elicopterul se inclina intr-o parte, laturile sale albashe

pilpdind prinne umbrele fragmentate ale elicei. O silueti i$i

facu aparilia, aplecandu-se inainte in cabina pentru a privi

catre sol. Pe u$a elicopterului se putea citi cuvantul

,"POLITIA*,

- O caum pe fata aia care a fost data disParuta, il informa

Helen, cu o voce difuza, pierduta in vacarmul facut de eli-

copter. Fata de la Piciorul Muntelui.

- Da, ma rog... $i chiar nebuie sa faca atata hannalaie?

Harry igi drese glasul cu zgomot, adundndu-gi flegma in

vOrful limbii. Apoi igi luguie buzele subtiri 9i scuipa intr-un

palc de rujina care cre$tea langa poarta.

Ca Si cum s-ar fi simtrit jignit de acest gest, elicopterul se

indeparta mpid de marginea satului, alunecand cafte un $ir de

conifere inalte care cresteau in vecinatatea unei case mari,

albe. inaltimea sunetului se schimba, acesta modificandu-$i

intensitatea pe masura ce trecu de casa, tasand conturul

acoperi$urilor $i al coiurilor de fum precum un sonar care

sondeaz a fundul oceanului.

- Macar o sa-i hezeasca $i Pe aia de acolo...

- Bunicule...

- Nu mai e nimic de spus. Cel pulin deocamdam.

Helen ofta, in mintea ei ingramadindu-se gdnduri pe care

nu le putea exprima si sentimente pe care nu era in stare sa le

comunice. Baranul nu facu decXt o grimasa aunci cand

braiul sau ajunse inh-o pozitie ri mai incomoda.

- Trebuie sa plec, iubito, spuse el. Altfel, Jess o sa-mi

rupa bratul.

Helen scutura din cap, dar, cu toate astea, dadu drumul

mdinii batr0nului si il lasa sa plece. Un firicel sublire de sdnge

l3

1514

ii giroia pe bral in jos, de la zgdrietura. Lucea dens pe pieleaei rozalie, inchegindu-se $i uscdndu-se rapid in caldura

soarelui. Fata privi in urma bunicului ei, urmtrindu-l cumcobora pe coasta dealului, catre padurea de la poalele stdn-cilor. Jess, labradorul lui negru, ii deschidea calea, merg6nd

de-a lungul cararii bine cunoscute, smucind cu nerabdare de

capatul lesei, abia a$teptand sa i se dea drumul sa zburde,

dupa ce vor fi ajuns la pdr6u.

,J.,lu, nu poti tugi la nesfirgit", chibzui Helen. insa intot-deauna ai posibilitatea sa te dai la fund $i sa mergi si plimbicdinele o vreme.

Undeva pe pantele mai joase ale dealului, pe Ben Cooperil treceau toate apele. Transpiralia ii curgea in qiroaie prinuefrele de pa.r fine de pe piept, form?nd o pelicula lucioasa Si

lipicioasa pe mu$chii abdomenului. Lateralele 9i spatele tri-coului erau deja imbibate de apa, iar in crestetul capuluisimtea ni$te intepaturi deranjante.

Nici o adiere nu-gi facuse pana acum drum printre copaci,

penhu a mai domoli caldura staruitoare a soarelui de dupa-

arniaza. Fiecare luminig era o capcana solara, care atragea

caldura, ridicdnd temperatura de la sol la aproape treizeci de

grade. Chiar gi la ciliva metri dincolo de marginea padurii,umiditatea era suficient de ridicata pentru a-i da mAncarimipe tot trupul; niste musculile negre roiau pe sub copaci in norienervan , atrase de mirosul transpiralei lui.

Fiecare ba6at din rand era echipat cu un larus de lemn cucare sa scormoneasca prin iarba inalta $i sa dea la o parte

tufele dese de ferigi $i de maflcini. Frunzigul strivit emana unmiros de verdeaF umeda, iar ghetele maro din piele ale luiCooper erau innegrite vreo doi centimeni si jumatate dea-

supra ta.lpilor- Tarusul sau iegi de prinne tufe plin de vege-

talie, iar ni$te ornizi gi nigte insecte mici se catarau pe toata

lungimea lui. La hecare cdteva minute' trebuia sa se opreasca

ain mers pentru a le izgoni, izbind Erusul de pamdnt sau de

uunchiul vreunui copac. De la un capat la altul al sirului se

auzeau zgomote carc dovedeau ca !i ceilald barbati procedau

la fel, pocnetele si loviturile punctand nemulfumirile lor abia

5optite si inceputurile sporadice de convenalie'

Cooper descoperi ca, dupa o vrcme, mersul cu ochii ln

pamant ii dadea dureri de gat. Astfel ca' atunci cand $ilul se

opri din mers cateva clipe Pentru a-i oferi cuiva din mijloc

ragazul necesar sa cerceteze un Petic de pamant Plin de

miracini, Cooper profita de ocazie si isi ridica Privirile' uitan-

du-se in sus, deasupra liniei coPacilor' Se surprinse privind cu

insistenB la coasta dealului Win Low, din Partea cealalta a

vaii. Acolo sus, pe excrcscentele gola$e, st6ncoase, pe care

oamenii le numeau Vrajitoare, era mult mai multa racoare'

Era un vdnt proaspat care i$i facea drum dhspre apus' un vdnt

care parea s; vina tocmai din Muntii Cambrieni' traversind

cdmpia Cheshire.

De doua orc incoace lsi dorea sa fi aYut mai multa minte

si sa-si fi luat cu el o tapca, sa nu-l mai bam soar€le in caP'

De data asta, ii inYidia pe colegii lui in uniforma - aflati si ei

ln rand, undeva mai ln spate -, carc aveau chiPiurile inchise

la culoare trase Peste ochi si insigne in forma de stea ce

luceau in razele soarelui. Uneori, calitatea de membru al

CIDI avea $i dezavantaje.

- La dracu'! Cnta risiPa de efort!

Polilistul de hnga Ben Cooper era de la Sectia Matlock -un politist de la pa[ula rurala, intre doua virste' care odi-

nioara spera sa intre in Grupul de Asistenli OPerationala din

Chesterfield. lnsa membrii acestuia erau desfasurad ceva mai

lncolo, de-a lungul coastei, chiar la Piciorul Muntelui' in timp

Ciinele negruSTTPHEN BOOTH

I criminal Investigarion nePafinenl Dircc$a pcntsu Investigatii criminale (n r')

t7Ciinele negru16 STEPHEN BOOTH

ce politistul Gamen se afla alaturi de un detectiv dinEdendale, facand parte dintr-un grup de cAutare improvizat,care mai cuprindea weo doi paznici ai rezervafiei naturale.

Gamen igi puna salopeta albastra inr-un mod mai degraba

confonabil decat elegant, si, in tirnp ce mergea, igi balansa

Fru$d atat de violent, incat colegii se indepanasera treptat de

el, pentru a-gi proteja fluierele picioarelor.

- Aga crezi?

- Da' sigur, intari Gameft. Oamenii spun ca fatuca a fugitin lume cu vreun iubit,

- Nu stiu, ezita Cooper. Eu n-am auzit aga ceva. Nu reiese

din informaliile pe care le-am primit la instructaj. Acolo nis-a spus doar ca a fost dau disparuta.

- Ha! Disparuta p€ dracu'! Asculh la mine: asta Sio trage

pe undeva cu vreun pugtan plin de coguri. Cin'gpe ani! La ce

sa te mai astepli in vremurile noastre?!

- Poate ca ai drcptate. Cu toate aste4 trebuie sa inde-plinim toate formalitalile.

- line rninte ce-1i spun: daca vreunu.l din cei doi copii ai

mei ar face asa ceva, l-a5 omori cu mina mea.

Gamett izbi atat de tare in aunchiul unui soc tanar, incattulpina acestuia plesni in doua, iar ramurile fragile cazura lapament, Si din ele incepu sa curga un firicel sublire de seva

lipicioasa. Apoi, omul calca tulpina rupta fi o strivi sub

ghetele sale de polilist, ingro$nd-o in iarba. Cooper spera ca,

in caz ca undeva, in padure, exista vreo proba delicata, avea

s-o descopere inainte ca Gamett sa ajunga la ea.

Apoi il privi pe politist 9i incepu dinn-odata sa zam-beasca, ddndu-gi seama cA omul acela era absolut inofensiv.Poate ca era un pArinte intre doua v&ste, ale carui ambidipaleau pe masura ce linia taliei lua propo4ii, insa nu era

c6tugi de pulin periculos. Cooper aproape ct sesiza micilenirnicuri care migunau prin mintea lui Garnett - de la linia

parului care incepea sa se re[aga, la durerea recurenta de la

Laza sirei spinarii si pana la madmea facturii telefonice'

- Fii recunoscator pentru orele suplimentare' spuse el'

Tuturor ne pica bine din c6nd in c6nd'

- ,q,, aa, aici ai drePtate, tinere. Chiar aqa' in vremurile

astea, doar a$a ceva ii mai poate face pe nenorocidi aia sa mai

slabeasca baierele Pungii, nu?

- De vina sunt reducerile de buget'

- Buget!

Gamett rosti cuYantul cu patima, ca pe o injuratura' 9i

amandoi facura o pauza de cateva clipe pentru a asculta acel

sunet, clatindnd din cap in semn ca mai mult de atat nu ltiau'

- Contabili! Eu, unul, ma Pot liPsi de ei, spuse Gamett'

Noi nu mai avem nici o valoare in ochii lor, nu suntem decdt

o gramada de cifre pe o coala de hartie' Totul se reduce la

nigte operaliuni superficiale 9i la rate de lichidare' Nu mai e

loc pentru politristii de moda veche in ziua de azi'

Zicand acestea, arunca o privire PUna de amaraciune

de-a lungul coastei, care locul unde o echipa a GruPului

Operativ igi facea drum cu F.ru$ul prin lastarigul din spatele

unui sir de plopi negri, precum un set de Piroane inchise la

culoare, pierdute in Peisaj.

- DesiSur, tu stii toate astea, tinere' Tu esti altfel' O aschie

din butucul vechi, cum considera ei' Bravo [ie! Ili doresc suc-

ces, totusi.

- Mda, mulfumesc.

Cooper tocmai revenise dintr-un concediu de odihna de

doua saptamani. Chiar din prima zi de lucru se hezise imPli-

cat in operatiunile de cautare a Laurei Vemon, o fetiscana de

cincisprezece ani carc disparuse de acasa samban noaptea'

Cautau o fata tunsa scurt, cu Par inchis la culoare, acurn vop-

sit ro$cat, caxe purta un cercel de argint in nas, avea in jur de

1,65 metri inal$me, aratand matur Pentru varsn ei' Nereusind