i studii si i{otededrept - libris.ro si note de... · 2017-04-27 · andrei pap r studii a urmat...
TRANSCRIPT
ANDREI PAP
r studiiA urmat cursurile Facuttalii de Drept a Universitigii de Vest din Timigoara,
devenind ulterior masterand la specializarea ,,Drept administrativ" in cadrul
aceleiagi facultili.
I Activitate profesionaliRedactor al publicaliei on-line JURIDICE.To (din anul 2010); colaboratoral S.C.A. Speriusi-\4ad & Sarafolean din Timigoara (din anul 2011); cola-
borator al S.C.A. Speriusi-Vlad, Sasu gi Asocialii din Timigoara (din anul
2012); rrranager proiecte tematice pe JURIDICE.To pentru secliunile
,,Recursuri in interesul legii" 9i ,,Drept contravenfional" (din anul 2015);
manager de proiect pe www.dreptcontraventional.ro (din anul 2014).
I PublicaliiActivitate publicistici, incepAnd din anul 2010, pe site-ul JURIDICE.To,in calitate de manager de proiect al secliunilor ,,Recurs in interesullegii" 9i ,,Drept contravenfional". A scris peste 450 de materiale juridice,
unele publicate in Revista de Note 9i Studii Juridice (RNSJ), dintre care
amintim urmltoarele: Noutali bgilktiue privin) rutitubea taxelor auto, RNSJ,2015; Scurtd analizi atupra atpectelor problematite ?in practica ju?iciard tn
materie contravenfionald, RNSJ, 2015; Din ,ou ledpre (in)a?mitibilitatea
recurturilor tn materia contraoen{iiLtr ruticre, ?eckrate tnainte ?e 18 iulit 2012'
RNSJ, 2014; Obterva;ii prbin? itualin ta-xebr auto ?in Rominin, RNSJ,2014; Atpecte privin? ultimelz mo?i/icdri legblatbe tn materia ta-xei auto,
RNSJ, 2014; Natura jur2icd a procetului-verbal tncheiat ?e comidariiANPCtn urmn conrtatdrii unor cLuze pretiru abuzive lin cupriruul contractelor 2e creAit,
CondEeralii teoretire 7i practice, RNSJ, 2013; Natura jurEitti yi mbarea
probatorb a raportului agentului conttatator, Adpecte ?in practba ju?icittrd tn
materiz contrartenfiona#, RNSJ, 2013; Principiul contra?ictorialitd1ii tnjuritprulenla CEDO. Optica?octrinei / a inttanlelar nalionale, RNSJ, 2015;
Pruba vinoodlbi yi a preju?iciului moral tn calrul rddpun?erii civile ?elicttmle.
Atpecte )octrinare 7i juridpru1enliale, RNSJ, 2012'Autorul culegerilor: Drept contrauenlional. Vol. I. Reflectarea iuri,tpru)enfciCEDO tn proce?ura contrarten[ionald na;ionald. Culcqerc )c ltotdrdriiu1ecdto-reyti 2007-2014, E;d. Harr'angiu, 2015; Drept conlmwnlional. Vol' II. Pldn'geri contrawnfionale, Conteatalii k executare. Culcgtr,: tb ltotdriri ju?ecdtoreyti
2014, Ed. Hamangiu, 2015; Drept contmwnliontrl. W,l. ll[. Rd,tpun?erea
contravenlionald tn lreptul muncii. Cule(ttr'( ic htlirlri ideciltoreyti 2014,
Ed. Hamangiu,2015.
ANDREI PAI'
STUDII SI,
I{OTEDEDREPTCONTRAVEI{TIOI.[AL
LJniversul JuridicBucuregti
-20t7-
CUPRINS
Partea ISTUDII DE DOCTRINA ..............5
1. SCURTA ANALIZA ASUPRA ASPECTELORPROBLEMATICE DIN PRACTICA JUDICIARAlN manBnrE ooNTRAVENTroNALA..... ...............7
2. PRINCIPIUL OFICIAIITATII $I ROLULJUDECATORULUI iN PROCBOUNAOONTRA\.ENTTONALA .....................25
5. ANULAREA PROCESULUI-VERBALCONTRAVENTIONAL ALE CARUI EXEMPLAREAU UN CONTINUT DTFERTT SAU rLrZrBrL ............................3 6
4. NATURA JURIDICA $I VALOAREA PROBATORIE ARAPORTULUI AGENTULUI CONSTATATORASPECTE DIN PRACTICA JUDICIARA IN MATBruBCoNTRA\TENTTONALA .....................43
5. POSIBILITATEA CONTRAVENIENTULUI DE AsolrcrTA iNr,ocurnBa AMENZII cu SANCTTUNEAPRESTARII UNE,I ACTIVITATI iN FOLOSULcoMUNrT4Trr.................. ....................s4
6. SCURTECONSIDERATII iNLEGATURA CUMODIFICAREA NORMEI DE METROLOGIE LEGALA,NML 021-05 ,,APARATE PENTRU MASUNANBAYTTFZEI DE CIRCULATIE A AUTOVEHICULELOR(CTNEMOMETRE)"............ ..................s9
Z. CONSIDERATII PRIIIIND ABATE,RILE LA REGIMULcIRCULATTET RUTIERE iN RusrRrA......................................65
B. CONSIDERATII PRTViND ABATERILE LA REGIMULcTRCULATIEI RUTTERE lN nnaNla ..................71
9. NATURA JURIDICA A PRoCESULUI VERBAL iNcuBnTDE COMISARII ANPC iN UNM CONSTATARII UNORCLAUZE PRETINS ABUZIVE DIN CUPRINSULCONTRACTELOR DE CREDIT. CONSIDERATIITEORETICE Sr PRACTICE.............. ........................78
10. CONTRAVENTIILE REGLEMENTATE DE LEGEA NR8/1996 PRIVIND DREPTUL DE AUTOR SI DREPTURILEcoNExE ................................................86
Cuprint 197
Partea a II-aNOTE DE JTTRTSPRUDEMa .......................97
1. NATURA ,,PENALA" A CONTRAVENTIEI. APLICAREAART. 6 PAR. 3 DrN CONVENTIA EUROPEANA iNPROCEDURA CONTRAVENTIONALA.. ..............99
2. SANCTIONAREA REPETATA A PETENTEI PENTRUACEEA$r FAPT4........ .........................10s
5. IMPOSIBILITATEA OBIECTIVA ACONTRAVENIENTULUI DEAPROPUNE PROBEiNapAnanB ....................116
4, ROLULMARTORULUI iN PROCBOURA DESOLUTIONAREA PLANGERTT CONTRAVENTIONALE.. ...........123
5. STABILIREA VINOVATIEI CONTRAVENIENTULUIPE BAZA RAPORTULUI AGENTULUI CONSTATATOR .... I 3 1
6. NEPREZENTAREA PROBEI FOTO MENTIONATAlN pRocpsuLVERBAL ooNTRAVENTIoNAL ................... 1 4 1
7. COMUNICAREA PROCESULUI-VERBALCONTRAVEMIONAL -LA O ADRF,SA GRE$ITA ...................158
8. SEMNAREA PROCESULUI-VERBAL NU CONSTITUIEo RECUNOA$TERE A FAPTEI CONTRA\IENTIONALE .... 1 7 1
9. PLATA A JUMATATE DIN MINIMUL AMENZII NUECHIVALEA ZA CU RECUNOA$TEREA FAPTEICoNTRAVENTIONALE.. ..................t77
1 O. REFUZUL ORGANULUI FISCAL DE A EXECUTASILIT AMENDA CONTRAVENTIONALA .......... 186
1.
ScunrA axar-rzA ASUpRA ASpECTELoRPROBLEMATICE DIN PRACTICA
ruorcranA tN manERrECONTRAVENTIONALA
Iltlaterial actualizat yi publicat ini;ialtn RNSJla?ata?e 17 martic 2015
in incercarea de a clarifica mai bine anumite chestiuni ce au
frcut obiectul unei dezbateri pe site-ul JUzuDICE.ro, in rAndurilecare urmeazi vom efectua o scurti anafizia, i:r principal, asupraurmitoarelor aspecte: prezumlia de legalitate gi temeinicie a proce-sului-verbal contravenlional 9i prezumfia de nevinovilie de care
beneficiazl contravenientul, probagiunea in materie contravenfio-nala gi rolul activ al judecitorului in procedura de solulionare a
plAngerii contravenfionale, posibilitatea de a fi audiat ca martoragentrrl constatator care a intocmit achrl sanclionator atacat, respec-
tiv, un eventual martor rudl sau so! cu petenul-contravenient gi
care ar putea relata adev5rata stare de fapt pentru cajudecitorul sistabileasci adevlrul, iar in final si pronunfe o solulie justi, fie c5.
este sau nu favorabil5 contravenientuiui.
I. Prezumlia de legalitate gi temeinicie a procesului-verbalcontravenfional gi prezumlia de nevinovfiie de care beneficiazi uncontravenient reprezintf, poate cele mai problematice aspecte ivitein practici;i care cu greu au putut fi conciliate de-a lungul timpu-lui, existAnd tendinp in ultimii ani c[ fie una, fie cea]alte se fie
An?rei PAP
absolutizate, iar pAn[ Ia soluflile eronate, inechitabile, profund in-juste a fost un singur pas.
Cu mult inainte de pronunlarea Hotirerii CEDO din 4 oc-
tombrie 2007 in ca:uza Angbel c. Rominiei, exista o bogatb jurispru-denfi in care Curtea europeanl a stabilit cAteva criterii clare in baza
clrora judecf,torul nalional putea face o anaJizl" 9i in final si stabi-leasc[ dac5 o anumitf, fapt[ contravenlional5 incriminati ca atare indreptul intern intri in sfera ,,acuza1iilor in materie penalf," gi, astfel,
contravenientul, mai ales cAnd este irnplicat intr-o procedur5" judi-ciari, beneficiazl de garanliile previzute de dispozfiile C,onvengiei
europene, intre care gi prezumlia de nevinov{de.Ulterior pronunfirii hotlrArii in ca:uza Angbel c. Rominiei, cdt
gi a celorlalte hotlrAri/decizii pronunfate tot in cauze impotriva Ro-mAniei, credem cb nu mai poate contesta cineva faptul cb' majo-
ritatea contravenliilor din dreptul naqional intri in sfera,,acuzaliilorin materie penal[", iar in considerarea acestui aspect contravenien-tului trebuie sI i se recunoascl gi sI i se respecte acele garanlii pre-vilzute de Convenlia europeanl, in materie penali. O asemenea
pozilie este fireasci, intrucAt, in caz contrar, autorul unei contra-ventii, din punct de vedere al protecliei juridice de care se bucurl,s-ar afla pe o treaptf, inferioar1 autorului unei infracliuni in sensul
Codului penal romAn, ceea ce este inadmisibil din moment ce am-
bele fapte Fo d" materia penal[ in sensu] Convenliei, dupi cumsubliniazlin mod constant gi Curtea Constitulionalf, a RomAniei.
O subliniere foarte importantb pe care trebuie s[ o facem inc5de la inceput se referi la faptul c[ multe contravenfi din dreptulintern pot fi constatate direct, ex proprii,t Jetuibtu' de c[tre agenfiiconstatatori, iar altele doar prin mijloace tehnice omologate, aceste
din urmi fapte nepunAnd probleme deosebite din punct de vedere
al dovedirii existenfei lor, fiind de notorietate ci, in eventualitateaformulerii unei plAngeri contravenfionale, in lipsa probelor obfinuteprin acele mijloace tehnice, existenfa faptei relinutiin procesul-verbalnu poate fi dovedita de cltre organul constatator (deci, observlmci acestuia ii revine sarcina probeil), urm6"nd ca instanfa si anuleze
actul sanclionator ca netemeinic.
I St'urtd analizd alupra a,tpectelor problettmticL 9)i,, prn,tirn j,,)i,iord ?, nrotrrir ro,,ur,,liu,,,,l,T
S-a suspinut in cadrul dezbaterii sus-;unintite ci, in carul incare fapta este constatatf, direct de agentul constatator, prezump.a
de temeinicb a procesului-verbal ,,are mai multa greutate", in schimb,
daci fapta a fost constatati prin mijloace tehnice, prezumlia de neui-
novrYlie,,are o greutate mai mare", pentru ci temeinicia actului sanc-
fionator trebuie susfinuti cu probe. Or, daci, aga cum arn v5;zut,
autorul unei contravenlii, din punct de vedere al protecpiei juridice
de care se bucurf,, nu trebuie s[ se afle pe o treapti inferioariautorului unei infracfuni fir sensul Coduiui penal romAn, din moment
ce ambele fapte pn de materia penali in sensul Convenliei europene,
ne putem pune intrebarea legitim[ dacl este normal gi echitabil (? l)ca autorul unei contravenlii, de regula de o gravitate redus5, consta-
tati direct de agentul constatator, si se afle pe o treaptb inferioariautorului unei contravenfii pe care agentul constatator o constatlprintr-un mijloc tehnic omologat, in aceasti a doua ipotezl acestuia
din urmi revenindu-i sarcina de a proba existenfa faptei gi ci acu-
zalia adusi prin procesul-verbal este temeinici? I
De altfel, este posibil ca in practici si intAlnim situalia in care
s-au slvArgit dou[ contravenfi identice (fapta de a circula fbr[ a
purta centura de siguran
t0 An?rei PAP
penalf," a contravenliei pentru care a fbst sancgionat reclamantulAnghel, ir legislalia nalionali exista un mecanism de transformare a
sancliunii amenzii contravenlionale in inchisoare, insi s-a omis fapnrlc5., printr-o hotlrAre pronunfatl ind din I februarie 2005 (deci, cu2 ani inainte de solurionarea cauzei Anghel c. Romknia), CEDO astatuat in cauza Ziliberbag c, tWol?ovei ci o contravenlie poate ficalificati ca avAnd ,,naturi penal[" chiar gi in lipsa unui mecanism de
transformare a amenzii contravenfionale in inchisoarel, dacl ar fiindeplinit chiar gi numai unul dintre cele trei criterii pe care le vomexpune gi analiza mai jos.
Astfel, Curtea Europeanl a Drepturilor Omului a statuat injurisprudenla sa ci, pentru a determina daci o contravenfie poatefi calificati ca avAnd un caracter ,penal" in sensul prevederilorConvenliei, trebuie avute in vedere trei criteri:
a) prima chestiune care trebuie determinati este dac[ textulnormei de drept care definegte contravenlia aparline legii penale,
in cadrul sistemul legal al statului semnatar,b) apoi trebuie determinati natura contravenlieic) 9i, in sfArgit, natura;i gradul de severitate al pedepsei care
poate fi aplicati persoanei care se face vinovatl de comiterea con-travenliei.
Criteriile mai sus evocate sunt alternative gi nu cumulative,
iar pentru ca art. 6 din Convenfie si fie aplicabil, este suficient ca
o contravenlie s5 fie de naturl ,,penal5"" in sensul Conven,tiei, sau
ar trebui ca persoanei in sarcina cireia a fost relinuti s5vArgireaunei contravenfii s[-i fie aplicat[ o sancliune care, prin natura;igradul de severitate, si se refere la sfera,,penale"2. Acest lucru nuexclude insi sI fie luat in considerare aspectul cumulativ al crite-riilor, in cazul in care o ar,alizil separati a fieclrui criteriu nu faceposibil[ elaborarea unei concluzii clare cu privire la existenla unor,,acuza1Tr de naturl penale"5.
I Hotirarea CEDO drn catza Ziliberberg c. t4ol?ouei, $ 34.2 Hotararea CEDO din catza Lutz c. Germaniez, $ 55.5 Hotirar.a CEDO din cauza Janotevic c. Sue?iei, $ 67.
Scurtd analizd alupra a,tpectelor pntltl,:rttrt lr'c, I I) i, p,'a c t ica j, ) i c i a rd tn * a te rir r',,,r r1, t I i,,,,,t l,T
Toate aceste aspecte trebuie examinate, linAndu-se cont de
obiectul gi scopul art. 6 din Convenfie, sensul termenilor arbicolu-Iui respectig precum gi legislalia Statelor contractante4.
Degi contravenlia poate fi reglementati in dreptul intern canefiind de naturi ,,penal5"", totugi, reglementf,rile dreptului internal statului au o valoare relativ[, iar nu o valoare absolut5s.
De altfel, Curtea a mai relinut intr-o cauzl c5, in principiu,caracterul general al normelor care reglementeazi contravenfia;iscopul pedepselor, cu caracter de prevenire gi pedepsire, este sufi-cient pentru a dovedi faptul ci o persoani a fost gisiti vinovatide sivAr;irea unor fapte cu caracter penal in sensul art. 6 al Con-ven1iei6. C,aracterul penal al contravenfiei este, de asemenea, dovedit
;i de severitatea pedepsei aplicateT.Prin urmare, f4b, de cele aretate, se impune concluzia c5.
este suficient si fie indeplinit cel pulin unul dintre criteriile evocate
mai sus pentru ca aouzalia de s5v6.rgire a unei contravenfii si fiecatalogat[ ca fiind o ,,acuzatje penal[" in sensul Convenliei, motivpentru care un individ este indrepterit, gi in procedura contraven-
flonah, s[ beneficieze de garanliile procedurale in materie penal[,inclusiv de prezumlia de nevinovilie, potrivit art. 6 din Convengie,
prezumlie care se aplicl gi in materie civil58 - N.B.: f"ra"d cont 9ide reglementarea contravenfiei in &eptul nostru ;i c1, potrivit art.47din O.G. nr.2/2001, plAngerea contravenfionali se solugioneazl de
instanfa civil5 potrivit regulilor stabilite de Codul de procedurl civiH.itr firr", mai amintim ci instanfa de Ia Strasbourg a mai statuat
ci exigenfa ,,egalitelii armelor", in sensul ,,unui proces echitabil"intre pi4i se aplici atAt in cauze civile, cAt gi penalee.
4 Hoti.a."" CEDO din cauza GaryfallouAEBE c. Greciei, 5 32.5 Hoterare" CEDO din cauzaKa?u/,ec c. Slouaciei, $ 51.6 Hotirarea CEDO din cauza Inuko c. Slovaciei, $ 58.7 Hotlrarea CEDO din cauzar Ozturk c. Gerntanizi, $ 54.B Hoterarea CEDO din cauza l,)'knrr li llolttuar c. Au,ttriei, S 67.e F{otererea CBDO din cauza l)ortrlto Bcltrcr B.V. c. Olan?ei, $ 33.
t2 An?rei PAP
i., """. ce privegte prezumlia de temeinicie a unui act admi-nistrativ sanclionator, trebuie amintit ci tot CEDO a statuatl0 c5,
in principiu, o atare prezumlie nu este incompatibil[ cu prevede-rile Convenliei astfei cum au fost interpretate in jurisprudenpC"4ii, cAt[ ,"reme nu ajunge sf, reprezinte o sarcini excesivl indreptul Ia apirare a contravenientului care, totugi, beneficiazi de
preru-1i" de nevinovilie. in alf termeni, prezumlia de legalitategi temeinicie a unui proces-verbal contravenlional opereaz5 pAnS
la limita la care, prin aplicarea ei, nu s-ar ajunge in situalia ca per-soana invinuitl de sf,vArgirea faptei si fie pusi in imposibilitateade a face dovada contrarie celor consemnate in procesul-verballl.
Dupi o amplS gi minulioasS analiz[ asupra practicii judi-ciare in materie contravenlionali din ultimul deceniu, am pututobserva ci instanfele relin [mai recent, chiar pAni la absolutizare -SIC!] prezumlia de legalitate gi temeinicie, ca o consecin!5 a faptuluicf, procesul-verbal contravenfional este un act administrativ, uneoriHcAndu-se trimitere in acest sens chiar la fispoziliile art.2 alin. (1)
lit. c) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativsau chiar organele emitente ale proceselor-verbale invocl prin in-tAmpiniril2 c5. procesul-verbal atacat este un act autentic in sensul
dispoziliilor art. 269 -270 NCPC.Or, sub acest aspec! se omit cAteva aspecte extrem de impor-
tante, respectiv c[:- procesul-verbal contravenlional prezintl anumite particula-
ritl1i fa1l de actul administrativ, asa cum il Cti- definit de Legeanr.554/2004;
- procesul-verbal contravenlional are o reglementare proprie(O.G. nr.2/200I);
r0 Hoterarea CEDO din cauza SalnbLtku c. Franlei, $ 28.11 A se vede4 inter alin, J:ud. Sectorului I Bucuregti, sent. civ. nr.
8676 din 6 mai 2011, rezumati de A. Pap, in Drept contrawnlional Culegere 2e
botdrdri juAecdtore{i 2007-2014, Vol. I, Rcflectarca juri,tprudenlei CEDO tnproce?ura contrauenlionak na[ionaLi, EA. Hamangiu, Bucuregti, 2015, p. 155.
12 A se vedea, intcr alia, Jud. Caraca], sent. civ. nr.2227 din 9 septem-
b'"ie 20L4 (www.portal. just.ro).
SctLrtd. analizd arupra a,tpectelor ptvb/arttalirt l1Ii,, prn,tnn J',)i,io,'d f,r nnlrrir ru,,rr,,Iiu,,,,l,T
- este previzutf, o cale specifici de atac (plAngerea contra-venlionali) derogatorie de la procedura reglementati de Legeanr.554/2004;
- impotriva conlinutului procesului-verbal contravenfional este
admisibili chiar proba cu martori.in considerarea celor enumerate mai sus, credem c5. este mai
potrivit ca procesul-verbal s[ nu mai fie privit ca un act adminis-trativ (strict) in sensul Legii nr. 554/2004, cu atAt mai pulin un actautentic in sensul art.269 NCPC, ci ca un veritabil act adminis-trativ de constatare specific procedurii contravengionale, dat fiindfaptul cf, odatf, cu intocmirea lui se declangeazi procedura con-travenlional[, inilial irt faza administrativi, iar dupl formulareaunei eventuale plAngeri contraventionale gi in faza judiciari,urmAnd ca actul sancfionator cu pricina s5 fie supus unui examende legalitate gi temeinicie.
Tot sub acest aspect, amintirn c5, prin Decizia nr. 349 dtn18 septembrie200515, Curtea Constitulionali a RomAniei a statuat
"[, pfu intocmirea unui proces-verbal contravenlional gi calificarea
persoanei sanclionate ca fiind ,,contravenient[5]", nu se incalciprincipiul prezumliei de nevinovilie, dat fiind c5. persoana in cauzlnu ete pu,rd tnfala unui veiict ?e/mitw ?e uinoud.lie gi de rispundere, cidoar in fala unui act administrativ de constatare, ale cirui efectepot fi inl5turate prin exercitarea ciilor de atac prevlzute de lege.
Procesul-verbal de constatare a contravenliei stabilegte definitivvinovigia persoanei in cauzi numai in condifile tr care aceasta nuinlelege s[ se foloseasc[ de ciile de atac prevdzute de lege, dar, inaceast[ ipotezl, nu se poate reline c[ s-a inl5turat prezum,tia de
nevinovlfie, ci faptul c[, nefolosind ciile de atac, contravenientulinsugi si-a recunoscut vinovf,fia.
VinovS.fia contravenientului se stabilegte definitiv, de aseme-
nea, in carul in care acesta ataci in justilie procesul-verbal de
15 Publicatiin M. Ofl nr. Zt]0 din (i noicmbrie 2005.