Brdnduga Vrdnceanu

Ilustralii de: Mihai Criste

F,SJE**zLlab L.w t{, I -e-#'J

NEPSIS..Timigoara,' ,,,.20,17

t ttt 't.

i, dreapta,':,' linea lanterna,

" asacinu aveade ales.5

Cilca aplsat pe cirarea de

munte, urmindu-gi drumul

spre stina bunicului.

in spatele ei,

$

I

ta se mar

firigoarele de fum

a hornurile ultimelor case

sa1. Era o seari neobignuit

d" fec€.-Pentfu un inceput de

ie. Daci vremea o va lineln curind aveau si-gi coboare

ciobanii oile, iar muntele si-gi,inchidi porfile spre inalturi, pAnI

-C

bri t'

primivad.,rrNoroc c5. inci n-a

Nu aYea chef si vadi pe

nimeni altcineva, trebuia sivorbeasci cu el gi numai cu

l

el, gi nu oriunde, ci acolo,

sus, lAngi cer, acolo, lAngi i

stele, acolo, lAngi Dumnezeu

gi lAngi ingeri.

,,O fi gi mamainger?" -nu gi-o putea aminti sub nici

o formi, plecase din lumea

aceasta cAnd ea, Corina, abia

implinise 2 ani. Dar pozele din albumul bunicii i-o

aritau frumoasl, vesell" gi luminoasl, iar togi cei care

o cunoscuseri (inceparrd cu tata gi terminind cu tuga

Nora, vecina lor) aveau numai vorbe bune gi amintiri

cllduroase despre ea. ,rDaci mama n-ar fi plecat in cer,

acum ar fi de partea mea, cu siguranp! Arga cum va fi

bunicul. A'ga cum va fi bunicul..."Gandul ci igi va revedea bunicul gi ci il va

cuprinde in brale, ii didea aripi. $i apoi, mai era gi

Gipsy, cAinele ciobinesc, db ca laptele, pe care ea ilcrescuse cu biberonul gi il salvase cAnd nimeni nu iimai dideazile, in urmi cu trei ani.

s

&,

.BiX- a r

.M'' 11

.tr

Tot ea ii pusese gi numele. Gipsy era, practic,

ciinele ei, dar pentru ci nu il putea line la Onegti, la

internatul Colegiului Sportiv, rimisese la bunicul, la

stA.n[. Dar tot pe ea o iubea cel mai mult pe lumea asta!

Noaptea cobora din ce in ce mai neagrl, haloul

lanternei nu mai reutea si acopere decAt o distanli de

cel mult 2-3 paEi tn fap gi tn laterd. Nu ar fi rebuitsi urce muntele la ora asta, singuri, gtia, chiar dacl

drumul ii era extrem de cunoscut. Dar niciodati,

in cei L2 ani de viala pe care li numS.ra pAni acum,

nu fusese atit de minioasi, iar sentimentul acesta o

speriase parci gi mai tare

indrizneala de a se fi certat

aga de riu cu tatil eiiDe frica miniei care

clocotea ln sufet

spre bunicul. insi,cil mAnia pornise

ea la drum gi

schimba totul tn

jur, chiar gi ciririlespre stAni.

:i1 Se opri, privind cu

atenfie bradul secerat de fulger,

pe care de atitea ori i-l aritase

f:irbitrinul. ,,De aici, dragamea, negregit

luim spre dreapta! Ci in stAnga nu mai

F6:tlrum gi cidem de nici oasele nu ni le mai

i'dege nimeni..." A,.Sa ii spusese, de fiecare daticAnd urcaseri impreuni spre stini. A'ga ii spusese?

rNu mai era sigur5.. Spre stAnga sau spre dreapta? Ce era

l,,,cu ea, in noaptea aceasta? Nu, cu siguranEi, supirarea

::,asta nu era buni deloc, prea o intunecase, cu totul.

::tle$ffi@ll*

F incerci si gindeascii :s

logic din moment ce

,,spre dreapta" ili amintise prima

dati, inseamni ci spre dreapta gi era, cu

adevirat, drumul. O porni intr-acolo,

cu pagi hotirAgi.