%>Murilor A

; 10-aHturo/5£ r

ANUL IX IMR. 2066 ISSN 1220-3203

/< / / / i m t i - i / / / m ă

MIERCURI 3 SEPTEMBRIE 1997

16 PAGINI 600 LEI

Vreme normală,din punct de vedere ___termic. Cer variabil, mai mult senin. Noaptea şi dimineaţa la munte va ploua. Vîntul va sufla în general slab. Temperatura maximă va fi între 22°-24° C. Ieri, la Cluj- Napoca la ora 15 se înregistrau 22°C. Meteorolog: loan GIURGIU.

în pagina a 16-a: haita privind-starea probabilă a vremii, valabilă pentru azL

I nai strălucit guvern din istoria noastră

[CÂLIAN

aportul dintre PD şi CDR, în speţă PNŢCD, este interpretat în două moduri diametral opuse. Unii consideră că PD ar fi prins în capcană PNŢCD,

jH şi grăbit să insiste asupra mjneriadelor, în care, Ibil, ar fi copios implicat Petre Roman. Alţii consideră jşotrivă, PD este înfeudat “fundamentaliştilor” din

iniile sînt mult mai simple. Ambele partide suferă - iier la lideraş - de o boală veche românească, al cărei

este Dinu Păturică: parvenirea cu orice preţ; cu ijoricârei minciuni, cu preţul oricărei ticăloşii.

se remarcă prin dispreţul faţă de constituţie, faţă faţă de ţară. Liderii săi s-au specializat în

sa de ordonanţe de urgenţă, legi pentru interesele singure persoane sau ale unui grupuscul lacom, trufaş, i Primul ministru a făcut o lege pentru a-şi asigura şi ■JJcprimar general al Capitalei. Un altul cere să-şi reia i Al treilea vrea casele. Al patrulea moşiile. Al a, fabricile. Şi altceva nu mai rămîne de restituit d, cum fusese înainte de război, i, care se autodefineşte ca partid social-democrat şi lembru al Internaţionalei Socialiste, a vînturat mereu :a grijii faţă de necăjiţii tranziţiei - dar n-a reuşit să se

lei: a proiectelor de legi ales hrăpăreţilor.i, ambele partide de lingăi nu ştiu cum să se gudure

ipUDMR, doar-doar vor izbuti, cu voturile acesteia, sigure guvernarea şi după anul 2000. ,■-1 cum se cramponează de guvernare Petre Roman şi i ieşit în evidenţă la convenţia PD de la Iaşi: pentru atae nu s-au hotărît să se delimiteze clar de PNŢCD gisească acum coaliţia (după ce obţinuseră demiterea

r îtan Stan), punînd coaliţia în situaţia de a pierde parlamentară. . -

imt, aceasta ar putea duce la alegeri anticipate, prin te Roman n-ar mai avea şansa de a deveni al doilea îi Mai mult, PD susţine aberaţia lui Ion Diaconescu, ® căreia un guvern mai bun “nu se există” (în

analfabetă a liderului PNŢCD). Iar această ® irebuie reţinută nu pentru că-ieflectă gradul de is! şefului Camerei Deputaţilor, al PNŢCD şi al CDR, W reflectă un adevăr: coaliţia guvernamentală nil

un guvern mai bun, deşi PNŢCD se lăuda că ‘fiare pregătiţi 14.000 de specialişti. . — iicesta este cel mai incapabil guvern românesc de la

. Nu vreau sa spun că este neapărat cel mai i că alte guverne corupte ştiau să-şi urmărească

slt şi nu în puţine cazuri am avut guverne care au biliar interesele ţării şi nu ale unor partide. însă

nu ştie ce vrea. Nu ştie ce vrea în agricultură, î£cvrea în. industrie, nu ştie ce vrea în învăţămînt,

ştiinţă, nu ştie ce vrea în sănătate şi în apărare. lvedem este o sistematică ruinare a ţării. Ori chiar

că e aşa, îmi retrag afirmaţia anterioară. Dacă doreşte ruinarea ţării, atunci este cel mai

%vem din istoria noastră prin rezultatele obţinute aşa de scurt. -

sare de pe listele de lichidare proiecte

Dacă tot a făcut lichidarea marilor întreprinderi atîtea valuri, acestea au ajuns, fără prea mare greutate, la S.C. Industria Sîrmei S.A. Publicarea, de către ziarul „Naţional" acum cîteva săptămîni, a listei cu societăţile din rîndul cărora vor fi alese următoarele candidate la lichidare a creat o oarecare agitaţie în rîndul personalului fostului Combinat Metalurgic al cărui nume nu fusese uitat în momentul alcătuirii listei cu pricina. '

î

„Situaţia este destul de caraghioasă", declară directorul Industriei Sîrmei Cîmpia Turzii

Din cîte am reuşit să aflăm de la directorul societăţii, domnul Sorin Săveanu, se pare că apariţia întreprinderii pe lista „Naţionalului” s-a datorat unei, greşeli de transmitere a datelor. Greşeala care le-a cam dat fiori salariaţilor şi bătaie de cap conducerii s-â strecurat-în momentul sistematizării datelor economice ale întreprinderii.1 Referitor la acest lucru, directorul Sorin Săveanu a afirmat: „Toate datele au fost trecute cu un rind mai sus decît ar fi trebuit. în acest fel, ceea ce ar fi trebuit să apară în dreptul pierderilor care erau zero, a apărut la altă rubrică”, fapt care a dus la crearea unei .imagini nu foarte favorabile societăţii. Datele, oferite iniţial Agenţiei Naţionale de Restructurare, au ajuns în mîna presei fără nici un

comentariu. Dar „presa-i presă şi fiecare face ce vrea cu informaţiile pe care Ie deţine”, a afirmat dl Săveanu care, întrebat de ce nu a dezminţit informaţiile eronate, ne-a răspuns: „Cine se scuză neîntrebat, e pe jumătate vinovat”. Oricum, domnia sa a mulţumit publicaţiilor care au încercat să ofere o prezentare corectă a situaţiei.Ulm Spineanu^ promite că nu va mai întocmi liste_-Pentru că în tot. răul e cîte un bine şi povestea cu greşeala a dus la un rezultat care ar trebui să ne facă plăcere. La întîlnirea cu reprezentanţii industriei metalurgice româneşti , ministrul Reformei, Ulm Spineanu, a ajuns, în sfîrşit, la concluzia că e mai bine să gîndeşti de zece ori înainte de a spune o dată...Sau înainte de a întocmi o listă de lichidare. Participanţii la întîlnire s-au ales

Laura MORAR continuare în pagina a 12-a

Săptămînaviitoareva f l rezolvată criza uleiului

Comercianţii sînt aproape optimiştiMai mulţi comercianţi de ulei ne-au declarat

că actuala criză se va sfîrşi săptămîna viitoare, lucru de care nu sîntem foarte siguri. Optimismul a mai fost la cote înalte; fără ca uleiul să vină la consumator în cantităţi îndestulătoare. Cu ţîrîita, ulei s-a mai găsit totuşi în magazinele clujene. Ba a adus Alimentara, ba Alcom-ul, ba Comorientul, ba Flora. Dacă este să mulţumim cuiva că n-am fost cu totul lipsiţi de ulei, atunci trebuie să mulţumim comercianţi lo t Magazinele au vîndut ulei chiar şi sub nivelul stabilit de guvernanţi (Comorient, de pildă, în cele trei magazine alimentare ale sale).

Maţina de la Flora stă de două săptămîni la coada

Una din reţelele locale de magazine alimentare, Flora, şi-a trimis maşina după ulei la Oradea.. Cu toate că era prima la poarta fabricii, cu care firma clujeană are contract, maşina n-a încărcat nici acum uleiul. Şoferul doarme în maşină, iar mîncare şi băutură îi trimit colegii din Cluj.

’ A.V.- continuare în pagina a 12-a

redresare a tării de către*

actuală sînt compromise^ Grigore Zanc, l id e ru l PDSR C lu j -

■* PDSR Cluj consideră că şansele de redresare a ţârii ^la coaliţie guvernamentală sînt compromise. “Ţara

operat fără anestezie, care se trezeşte în mijlocul ^ vede că doctorii habar nu au de medicină şi nici 1 - declară Grigore Zanc. în opinia sa, CDR, PD

„ ai1 dştigat puterea prin minciună. “Consecinţele >vcnCrsu Prom's>unil°r făcute” - arată Grigore Zanc,

' (D.B.)

I m M mm q? IwM m Ik "fanată" k cosiiiite \QMm\- DAR NU 0 PERMITE LEGEA, DECLARA VICEPREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN, DL PETRU LlTAN -

Ne-am obişnuit şi cu ideea “taxei Băsescu”. Ca şi cu alte ciudăţenii ale perioadei - de tranziţie. Mulţi automobilişti o consideră ca pe o fatalitate. Cum sînt considerate şi bufniturile în gropile pe care le întîlneşti la tot pasul. Unii prosperă: service-urile de recondiţionat planetare au apărut (şi crescut) ca şi ciupercile după ploaie. Dar, asta e altă problemă. Am putea să-i spunem “partea nevăzută a taxei Băsescu”.

Şoferii profesionişti şi-au ridicat glasul împotriva taxei, obţinînd unele concesii. Amatorii au aştept# să vadă ce se întîmplă. S-a întîmplat că încăpăţînarea, de acum bine cunoscută, a ministrului Băsescu a avut cîştig de cauză. Bun, vom plăti şi această taxă! Dar unde sînt avantajele? Deocamdată, nicăieri. Iar cele pe termen lung, hm!, dacă totul va

continua să meargă aşa cum merge, nu vom apuca să le • vedem. Noi, clujenii. Pentru că primele “tranşe” din taxa Băsescu. vor fi utilizate în favoarea unor obiective din sudul ţarii. Şi, cu un. miliard de lei pe kilometru, este de presupus că greu.vor. urca drumurile bune încoace! Unde - • orice automobilist care «mai “bate” drumurile ţării o ştie - este o nevoie mult mal mare de

reparaţii, de refaceri complete a unor tronsoane, decît în sudul ţării. De bine, de rău, acolo se mai poate circula - ajunge mirarea ardeleanului de frecvenţa redusă a gropilor pe kilometru! ■• Era mai corect dacă taxa

Băsescu arfi fost “colectată” de către consiliile judeţene, acestea avînd posibilitatea să o îndrepte, fără pierderi, exclusiv “în direcţia” drumurilor din'judeţ.

Aceşti bani, puşi lîngă cei veniţi de la bugetul central; “s-ar vedea” mult mai bine. Că tot se vorbeşte de descentralizare! .'C lu ju l, cu structura sa

geologică - zone argiloase, predispuse alunecărilor- de teren, zone montane, unde se verifică anual căderi de pietre ce afectează serios drumurile, zone lesne inundabile, care necesită amenajări speciale ş.a. ar avea nevoie ca de aer “de un leu în plus” la drumuri. Idei pentru consolidarea şi modernizarea acestora există, de la amenajarea , centurii municipiului Cluj-Napoca la refacerea drumurilor de acces către zonele turistice.

Petru Litan, vicepreşe­dintele Consiliului judeţean Cluj, declară că lungimea de

Dan BRIE

continuare în pag ina a 16-a

Cu SAR poţi merge mai departe!

Pagina, (865335)

Arhivele Naţionale Clujcomunică:

. Aducem la cunoştinţa publicului interesat faptul că deţinem registrele matricole ale Penitenciarului Cluj din perioada 1940- 1943, unde au fost internaţi pe motive politice cetăţeni români şi de alte naţionalităţi, în principal din judeţele căzute sub ocupaţia maghiară: Cluj, Sălaj, Satu Mare, Harghita (Civic), Bistriţa, Maramureş. Accidental, există posibilitatea de a găsi şi în alte fonduri arhivistice deţinute de noi, dovezi ale persecuţiilor şi privării de libertate pe motive politice din acea perioadă, necesare la întocmirea dosarelor de compensaţii oferite de legea statului ungar. '

în vederea eliberării de certificate, cetăţenii se vor adresa Direcţiei judeţene Cluj â Arhivelor Naţionale, Cluj-Napoca^ str. 1*5 0QO®ăln'ccanu nr- 10. tel, 198979’, .zilnic între orele 8,00-

Suferinţele şi tragedia românilor ,din perioada 1940-1944 din nou în actualitate

Lista celor internaţi pe motive politice în perioada 1910-1913

După cum se ştie, Parlamentul Ungariei a aprobat o lege privind despăgubirile acordate celor ucişi (urmaşilor), deportaţi sau privaţi de libertate pe motive politice de autorităţile ungare în perioada 1940-1944. Printre aceştia s-au numărat foarte mulţi locuitori ai T ransilvaniei de nord-vest, vremelnic ocupată de autorităţile • horthyste. Pentru a veni în sprijinul

celor îndreptăţiţi a beneficia de despăgubirile acordate de lege, persoanele sau urmaşii acestora, începmd cu numărul de mîine al z iaru lu i, publicăm lis ta celor internaţi pe m otive politice în Penitenciarul din Cluj (1940- 1943), menţionînd'data naşterii lor, naţionalitatea, domiciliul şi locul de origine.

CftklTi CA

ADEVĂRULde Olul AGENDA miercuri, 3 septembrie 1997

• Azi: Calendarul ortodox. Sf.Sfinţit Mc. Antim; Cuv. Teoclist; Calendarul greco-catolic: Ss.Antim, ep.m. (+303); Teoctist, cuv.(+ 467); Calendarul romano-catolic: Sf.Grigore cel Mare, pp. înv.

• Mîine: Calendarul ortodox: Sf. Sfinţii Mc. Vaviîa, ep. Antiohiei; Şf. Prooroc Moise; Calendarul greco-catolic: Ss. Babilas, ep.m. (+ 250); Moise, pf. ("Văzătorul de Dumnezeu”); Calendarul romano- catolic: Sf. Roza din Viterbo, fc.

îi felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre; pomenite mai sus.

iTEIiEKOANE-• FREFECTURA,C0NS1UUL JUDEŢEAN:

19-64-16• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIAUIRDA;31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRMÂRIAHUEDiît25-1548• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• PO LilU CLUJ-NAPOCA: 955 şi

43-27-27• TOI J11A FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76 _• POLITIA DEJ: 21-21-21 . .

POLIŢIA TURDA: 31-21-21 POLIŢIA CÎMPIA TURZH'. 36-82-22

• POUTTA HUEDIN: 25-15-38• POIiilA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981• PROTECTIACIVILĂ: 982

GARDA FINANCIARĂ CLUJ: ' 19-52-23 si 19-16-70,in tJ58 '

• SALVAREA: 961 •; '• SALVAREA CFR: 19-85-91• INIERNAH10NAL:971• INTERURBAN: 991 ■ •• INFORMAŢII: 1 . ; • :

DERANIAMENIE:921 .• ORA EXACTĂ: 958 1• REGIA AUTONOMĂ DE ' > > : :

TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-S7-48 SCMONTENAYSA - DISPECERAT: 41-51-71 ' REOAAUTONOMĂDEAPACANAL DISPECERAT: 19-63-02

■ S.C. "SALPREST1 S A DISPECERAT: - ' 19-55-22

■ COMENZI SPECIALE PENIRU TRAM5- PORT REZIDUURI: 11-10-12 io t 132

• SCPRIVAL: 1743-86• DISTRIBUITA GAZELOR NATURALE:

INIERVENTO GAZE 928; DISPECERAT 433424 , : , .•: ■ ,

• REQSTRUL AUTO ROMÂN: .Şef reprezentanţi 43-38-10 Infernalii: 43-38-11 ’ 'Hala inspecţii: 43-38-08. .

T A K O M ; lu m -v iiic ri H u t-> C lu j f lnj -> B u t7,00 8,00 8,30 9,30

18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 13,20 15^0* *) S îm b ă tă - p rin O radeaPreţ bilet: pentru cetăţeni români

si străini - 200.000 leiTELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

D A C A IR : în ccp in d cu d a la d e 5 m ai ic va o p e ra ; i j>c ru la :

C luj -> T in iişftarj -> Budapesta 6,45 7,30 - 8,20 9,10 Budapesta ->T im i$oara -> Cluj

20,00 21,50 - 22,40 23,25- IW iil l im ilo r 6-8

II r ■ 19-44-70. I ‘J-2fi-N7; 1 I 1 .V A \ W-1U*

CURSE INTERNAŢIONALE din A utogara II:

• CI»'' v ipoca - Budapesta, cu plecare din < / . ipoca în zilele de luni, marţi, mie; ,,oi şi vineri la ora 7,00, şi taapo . j din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă la ora i 1,00/• Cluj-Napoca - Miscolc, cu plecare din Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 vşi înapoiere din Miscolc jo i ora U ,00.

INFORMAŢIIA utogara I: 14-24-26 A utogara I I : 43-52-78

Biblioteca Judeţeană "Qctavian Goga' Cluj\a olcia jTaluit mlormalu despre- serviciile de asnlcnU sociala.- legislaţie;- Comunitatea I iiropianap iin Centrul dc In lo rm art Comunitară, str \1 ihail Ko"3b'itc«nu nr 7, tel 19*6 20 Prwţram luni joi <nele 'I.OO-lo.W, % intri oick. 9.00-14,00

P O L I C L I N I C A

F Ă R Ă P L A T Ă

" F A M I L I A S F Î N T Ă "

1-5 sep tem b rieMedicină generală. Dr. M.

Suciu-1 (14-16), dr. C. Popa- 5 (12- 14), dr. S. Loga - 5 (14-16), dr. L. Rasa-1 (16-17), dr. M. Man - 4 (12- 14), dr. IBoilă-1,2,4,5 (10-12), dr. V. Tătara - 1 (12-14), dr. R. Cotârlă -3 (10-12); Tratament homeopat. Dr. L. Barbăalbă - 3,5 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman -1,3 (10- 12), dr. A. Iancu -2(11,30-13), dr. C. Vlad - 3 (14-16),'dr. D. Pîrv -1 (14- 16), dr.Cs.Szakacş - 3 (13-15); Reumatologie. Dr.I.Alb - 2 (12-14), dr. C.Zotla - 5 (14-16); Ginecologiei Dr. C/Fodor -2, 4 (10-12); Chirurgie. Dr. C. Cosma -2,4(10- 12), dr. P.Pilea - 4 (10-11); Pediatrie. Dr. R. Mitea - 2 (13-15), dr. M^Friţea - 2 (14-16); dr. L. Toma - 4(10-12); Dermatologie. Dr.H.Radu - 4 (12-14); O.R.L. Dr. C-tin. Rădulescu -1 (12-14), dr. I. Mihali - 5 (12-14); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 1 (11-12); Psihologie. Psih. L. Boilă - 2 (15,30 -17).

Programarea bolnavilor - între orele 12-14, de luni pînă vineri, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr.3, Bl. 12, ap. 12.

FARMACII!FARMACII CU SERVICIU

PERMANENT:Farmacia "CORAFARM", str.

Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05; Farmacia "INTERPHARM IMEX” S.R.L, str. Primăverii nr. 6.

GARDA DE NOAPTE: FAR­MACIA nr. 4 "HEDERA”, str. Gh. Doja nr.37, telefon 19-48-54, orar 20-8. , •

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lupian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: .8-12,45; 13,30-20,00; snnbăta: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: j>- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta şi duminica - închis. SALA DE LECTURA (Str. M.

.Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu m .7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA

.ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis.

■ Biblioteca' Academiei- (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45; duminică: închis -

■ Biblioteca Germana (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, şîmbătă-duminică - mehis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 -9 ). Orar: luni - vineri 12 - 16

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis . -

■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 -18; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9 ) : Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului C ultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca Centrului C ultural German ”IIerm ann Oberth” (str.- Memorandumuluil 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valerin Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis. '

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul'Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis 7

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (slrada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - (Juminică 1 0 -1 7 ; luni şi. marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (slrada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv-duminica: 10 - 16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.2 l): deschis zilnic înlre orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14. ,

■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”: zilnic între orele 10-17; luni-închis

Miercuri, 3 septembrie Programul 1: 6,00 România: ora 6

fix!; 8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Tnjfo; 12,05 Sensul tranzi-ţiei (r);12.55 Microrecital Carmen Stanciu; 13,05 Secretele nisipului (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Şeicul (r); 14,55 Bursa invenţiilor (r); 15,05 Sailor Moon; 15,30 Tribuna partidelor parlamentare; 16,00 Pro Patria; 17,00 TVR Info; 17,05 Specialitatea casei; 17,35 Magazin sportiv; 18,00 Tele-estival Camei Planet;19.00 Sunset Beach; 19,50 Agenda Muzelor; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,00 Mîndrie şi prejudecată;22.00 în flagrant (anchetă); 23,00 Canaiy Wharf; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,50 Cultura în lume (magazin); 0,30 Întîlnirea de la miezul nopţii.

Programul 2: 7,00 TVM Telema- tinal; 8,00 Contele MacKackula (r); 8,30 Canary Whărf (r); 8,55 Film: Cazul Paradine (r); 11,00 Autograf pentru prezent (r); 11,30 TVR Info; 11,35 Sunset Beach (r); 12,30 Piaţa . Spaniei (r); 13,25 TVR Info; 13,30 Emisiune în limba maghiară; 14,30 Ce bine e acasă!;14.55 TVR Info; 15,05 Medicina pentru toţi (r); 15,10 Ştiri bancare şi bursiere; 15,40 Şoricelul Pericol (desene animate);15.55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!;16.00 Secretele nisipului; 17,00 Şeicul; 17,50 TVR Info; 18,00 Puterea, pasiunea; 19,00 Un maestru al baghetei. Emisiune dedicată aniver-sării dirijorului Ilarion Ionescu-Galaţi; 20,00 Film: Necunoscuţii (SUA 1996); 21,40 Sunete fundamentale: Mihai Eminescii; 22,00 Itinerar cultural: Dialog nonconformist cu Pelrică Ionescu; 22,30 Credo: Tole­ranţă şi intoleranţă; 23,30 Proiecte culturale (magazin); 0 ,0 0 .TVM. Mesager; 0,30 De Ia pictură la muzica de operă cu soprana Emilia Oprea.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimi­neaţa!; 9,00 Sport la minut; 9,15 M.A.S.H.; 9,45 Tînăr şi neliniştit (r); 10,30 Şoapte de/iubire (r); 11,15 Capcana timpului; 12,00 Răpiri misterioase; 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Generaţia Pro; 14,00 Tenis Turneul

Flashing Mcadow (rezumai); 14,30 Desene animate; 14,55 Povestea zilei cu Magicianul; 15,00 Serial: Maria; 16,00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Serial: Şoapte de iubire; 17,30 Război în viitor, 18,15 Sport la minut; 18,30 Ştirile Pro Tv; 18,35 Cine este şeful?;. 19,00 Stii si cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Film: Vulturul roşu II (SUA 1994); 21‘50 (Ştirile Pro Tv; 22,00 Familia Bundy, 22,30 Viaţa ca în filme; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,30 L j limita imposibilului; 0,15 Generaţia Pro; 0,35 Teleshopping; 0,45 Film: On Ihe Edgee (erotic); 2,30 Am înlîlnit şi români fericiţi; 3,00 Lumea iu’ Gaiţă; 3,30 Generaţia Pro; 4,15 Război în viitor (r); 4,30 Cine este şeful? (r); 5,00 Tenis Turneul Flashing Mcadow.

11,35 Sunset Beach (r); |i.. şi prejudecată (r); 13,25 TW Emisiune în limba gemani bine e acasă!;

Joi, 4 septembrie Programul 1: 6,00 R.omânia: ora 6

fix!; 8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iasi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Ce-i de făcut? (r);13.05 Secretele nisipului (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Şeicul (r); 15,00 Sailor Moon (desene animate); 15,30 Pompierii vă informează!; 15,45 Lege şi fărădelege; 16,00 Convieţuiri; 17,00 TVR Info;17.05 Specialitatea casei; 17,35 Bank- note; 18,00 Rezultatele tragerilor Loto ' Super, Loto 5/40 şi Expres; 18,05 Gimnastică artistică CM de la Lausanne .- finala feminină pe echipe; 20,00 Jurnal, meteo, sport; 21,00 Serial: Dr. Quinn; 21,55 Pariul Trio (alergare hipică); 22,00 Studioul de film al TVR prezintă: Memorialul durerii; 23,00 Canaiy Wharf; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,50 Un secol. de cinema: Marlene (documentar). Un film de Maximillian Schell.

P rog ram u l 2: 7,00 TVM Telematinal; 8,00 Contele MacDackula (r); 8,30 Canary Wharf (r); 9,00 Planeta Cinema (r); 10,00 în flagrant (r); 11,00 America sălbatică (r); 11,30 TVR Info;

Magazin sportiv; 15,30 Şc (desene animate); 15,55 ij' săţ-i mai spun ! (i); ijj, nisipului; 17,00 Ceaiul 4!'18,55 TVR Info; 19,00Mfe120,00 Magazin spotţ. Gimnastică artistici CI Aniversări: Franz Schiibeff, Media-Club; 0,00 TWtMei* Daphnie şi Chloe de

Pro TV:7,00 Ora 7, bimj dimij,!1?**

Sport la minut; 9,15 MjJ Tînăr şi neliniştit (r); m j iubire (r); 11,15 CapciuL1 Beverly Hills (r); 12,55? Lecţia americană; 13,30 Ti - Flashing Meadow (re^ Desene animate; 14,55 Magicianul; 15,00 Serial: w Sport pe plajă; 16,00 Tuj, 16.45 Şoapte de iubire; u> Hercule; 18,15 Sport la ij!' Chestiunea zilei;18,35 Cine este dştigj !; 19,30 ŞtirilePnJ Melrose Place; 21,00 DoclQij; 21,45 Chestiunea zilei; 21,Si TV; 22,00 Familia Bimtyîjj ca în filme; 23,00 Ştirile Pnj Prima pagină (revista Chestiunea zilei; 23,40 li imposibilului; 0,15 GeneuŞiS. Teleshopping; 0,45 FikSuţ erotic); 2,30 Am înliUi; fericiţi; 3,15 Lumej lu’ (r IntSlnire cu presa; 4,45 Gen, 5,00 Tenis Turneul j i (r); 6,00 Ştii şi “

i(Redacţia nu îţi

litatea pentru schimbării®, programele posturilor itfe

Miercuri,3 septembrie

canalul TVC ' 5:00 Deschiderea programului;

5:05 Videotext; 10:30 “Twilight Zone” thriller (r.); 12:00 Drumul spre insule doc. (r.); 12:40 Triumf asupra terorii doc. (r.); 13:10 Videotext; 16:30 Metropolă a secolului XX - . New York doc.; 17:00 Moştenirea unui şe f al M afiei doc.; 17:30 Videotext; 23:00 “Advance to ground zero” psihologic; 0:30 închiderea programului.- canalul Discoveiy

18:00 Momente de cotitură ale istoriei - Criza din Coreea 1950; 18:30 Ambulanţa!: “Cu durere în inimă şi znnbetul pe faţă”; 19:00 Pasul următor (magazin tehnologic); 19:30 Jurrasica- “Dinozaurii - capete tari”; 20:00 Fascinaţia naturii - -Show-ul animalelor mari; 20:30 Fascinaţia naturii - “Rhiri de foc"; 21:00 Invenţii; 21:30 Misterele istoriei - “Calea către zei” ; 22:00 întrebări ce-şi caută răspunsul - “Chei ale trecutului”; 22:30 întrebări ce-şi caută răspunsul ; “Vînătorii de fantome”; 23:00 întrebări ce-şi caută răspunsul -

“Miracolele credinţei”; 0:00 Semnat Discovery : “Japonia”; 1:00 Războinicii nopţii: “Forţele Marinei”; 2:00 Forţe speciale: “Marina Regală”; 2:30 Ambulanţa!: “Noaptea cea mare"; 3:00 Misterele istoriei - “Calea către zei"; 3:30 Pasul următor (magazin tehnologic); 4:00 Program, D.W. - în direct. ~

Miercuri,3 septembrie 9,00 Desene

animate; 9,15 Treidestine - serial; 10,00 Matinal NCN; 10,20 Hptel Lonaine - film (r); 11,50 Agenda culturală; 12,05 Curiozităţi clujene; 12,20 Paris „lumini" - reportaj; 17,15 Trei destine - serial; 18,00 Desene animate; 18,15 Agenda cinematografică; 18,30 Reportajul ZDF; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Am întrebat pentru dvs.; 19,20 Opinia zilei; 19,25 Cîntec, joc şi voie bună; 19,40 Europa în obiectiv - magazin poliţie european; 20,10 Selecţiuni/ spectacole; 20,25 Dragoste, minciuni şi cîntece de leagăn - film; 22,00 Ştiri NCN; 22,05 Vînătoare de iluzii - fihn; 23,35 Paris „lumini” - reportaj.

' POLICLlflICI INTERSERVi

str.Pascaly n r.Ss eart. Gk-INTERNE • CARDHMM

1/X îlE ♦ PS1HIATOIE*»'■■■• NOIXX3E ♦ RHiMAlIlfllu

' ECOGRAF1E ♦ A1H( ^DERMATOLOGIE» CI ORTOPEDIE ♦O.RLIOFItt

GINECOLOGIE 4WH PEDIATRIE ♦.UROLO

Acuracrai RADIOLOGIE • ECtti Examinări Doppler - Histerisţ atil

^ pestra sterilitate. LABORATOR ipri

(Biothimie - Bacferiolojit

sarcină - Aatigen HBS- i Examinări citologict ptntnte cancerului de ct4 uterin - sterilitatea feminini ^ m ZILNIC, inclusiv DOP

o r e le 7 - 21 M ed ic d e gardă: rok

' Rezervare, consC la teL 41

ri.i..i-N\|'f.)C.'A.\ li loria - Mincinosul mmcmodilor

- SI, V - prcinina (l(i, 12; 14. IA, 18, 20) * Arta - Domne llrasco - SI A - premiera (10, 12,30;15: 17.3H, 20) *M irişti - sal* A: Durşi deştept - SUA {13; J 2 9 a u g 15. 17. 1')), «ala II:Asinii toniM' - Iranla-România (13.J0, 15,30, 17,30) * Favorit - Vnmea ra/bunaiii - Sl.'A (11. 1J,30; 16; IX. W).

-LLKJMFox - liante'* 1’i.ali - St A -

piemurnlincretuliii - Romy si Michck -

SI A - prciukraM iA ria - Crima la

1NX)-STA-prim im - Michail - Sl'A -

pumicra liilliELAl’arra - Doamna si \ai;alxindul -

SI A; la n b t - SV.\

S.C. Dental SOCOLOV

C a le a Moţilor l ^ ţ . , Tratam ente stonit^f5®!

' complot:> terapie '> protetică (ce®1

■ • > chirurgie (leecS. ')inProgram ări la tel.: 43^

Z ilnic orar: 9-1* sîmbăta 9-M

P en tru studenţi, P£li: şomeri, reducere 20°i

UNIPLUS RadioMicrcuri, 3 septembrie

6,00-10,00 Un alt înccput 6,00- 6,30 Program , informativ BBC; 8,00, 9,00,10,00 Ştirile Uniplus. 7,40 Cursul valutar, 7,45, 8,45, 9,45 Horoscop; 7,50 Reţeta zilei; 8,15 Sport pe mapamond; 8,35- 8,50 Informaţii utilitare - telefoane în dircct; 9,i5 Info-litoral; 9,20 Revista presei locale; 9,35 Programul cinematografelor, 9,50 Agenda culturală 10,00-11,00 “Masie non stop”. 11,00^11,15 Program informativ BBC. 11,15-21.00 “89,4 grade plus” 12,00,13.00 Ştirile Uniplus; 14,00-14,30 Program informativ BBC; 15,00 Ştirile Uniplus; 15,05-16,00 Musie by rcqucst; 16,00, 17,00. Ştirile Uniplus; 17,20 Cartea dc vacanţă - realizator Mirela Baciu;

18.00-18,45 Program informativ BBC; 19 30 Sport pe mapamond r realizator Alin Fomade; 20,00 Ştirile Uniplus; 20,30 VIP-uri în vacanţă.21.00-21-30 Program informativ BBC. 21,30-23,00 “Grcatcst Ilits”. 23,15-00,00‘Top 190.240”.00,00- 2,00 “Music non stop” 2,00-6,00 “VOA Express”.

Micrcuri, 3 septembrie

6 , 0 0 - 1 2 , 0 0 Radioprogram “Primu 1 salut". 7,00 Radiojurnal

n u România Actualităţi. 8,00, 9,00, 10,00, li;00 , 12,00 Ştiri locale. 9,30 “Ce mai crcde lumea", sondaj pe teme dc actualitate. 10,30 Revista presei centrale. 10,50 “Plus”. Adrian Suciu. 11,30 “Exprcsso” (reportaj). 13,00-13,20 Radiojurnal România A ctualităţi. 13,20-17,00 Caleidoscop CD. 14,00, 15,00, 16,00 Ştiri locale. 14,30 “Ziua în cîlcva vorbe”

(declaraţia zilei). 15,50 “P W ’.r^ 16,30 “Ce mai crede lumea”, r. 17,00 “Ochiul şi urechea”, comentariu civic. 17,05- 19,00 Muzică, publicitate. 19,00-19,05 Ştiri locale.' 19,05-19,10 “CD Sport". 19,10-21,00 “Musica Magica", realizator Ştefan Coroian. 22,00-23,00 “CD Jazz", realizator loan Muşlea. 23,10-6,00 Muzică, publicitate. 21,00, 24,00, 2,00, 4,00, 6,00 Retrospectiva ştirilor zilei.

Miercuri, 3 septembrieConlact ştiri: 5,30-23,30.

(din oră în oră, cu- t r t h -----exccptia 18,30)

m t e r Buletinul dc ştiri---------------şi rubrica

“Actualitatea “B.B.C. World Service la ora 18,00. 5,00 Bună dimineaţa, România! (“Actua-litatea", Meteo, Rcmcmbcr, Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, - Informaţii diverse, 7,20 Drumul banilor - în colaborare cu revista “Capital”, 7,45 Revista Presei Centrale). 8,00 Azi în Cluj-Napoca (Meteo - zona Cluj, 8,10 Revista Presei

Locale, 8,20 "Actualitatea”, Contact trafic, Anunţuri utilitare, 8,35 Agenda culturală, Program cinematografe, 8,50 Horoscop şi Aniversări, 9,05 Microbiografie sonoră, 9,40 Contact sport). 11,00 Contact FM (Muzică non- stop, Informaţii diveisc, Divertisment, Concursuri). 19,00 Scara la Cluj-Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Fair-Play, realizator Răzvan Dumitrcscu. Emisiune, de dezbateri economice şi socio-politice, personalităţi invitate în studio, telefoanele ascultătorilor preluate în direct. 24,00 De la blues la rock, realizator Maria Zămescu. .

BADI0 CLUJ

Miercuri, 3 septembrie6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi

Anca Bâltan). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - emisiunea Departamentului Studiourilor teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor,

Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj prezintă Mihaela Dîmbean. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Agenda culturală, prezintă Dan Moşoiu. 11,30 Cantus Mundi; redactor Gelu Furdui. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15

- Exclusiv magazin, prezintă Delja Bob. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului, redactor Anca Mureşan, vă ascultăm şi încercăm să aflăm pentru dumneavoastră. Telefonul nostru 064/ 420031.13,55 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, redactor Dan Horea.19.00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Partidele politice, redactor Sergiu Alex. 19,20 La dispoziţia dumneavoastră, redactor Ana Iluţanu.20.00 Buletin de ştiri. 20,05 Magazinul de miercuri, prezintă Mihaela Dîmbean. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

sikieoicinâgeneMPROF.UNIV.DrJIH#

Dr.ANGEUCWS tr. Prahovei ti-

(Rngâ bisericiPROGRAM OFTAUg ^

ALIANŢA AHTISCICH l i f e l i n e

Sufletul»*® durancavast® dc noapte,

19 16 ,

Linia telefonică criză şi prevenţie a suiri®.»de LABORATORUL 18S!' iILWALi CLUJ sti n-«jjde luni pînă vineri, ^

Vă aşteptăm t ţ l‘ numărul 18 6 8 6 4 ._

-■jspi ^ î

V,s,ci"îiîJey»ti

%|J«câ<pi

N

'ia i

'ti'

H

I

miercuri, 3 septembrie 1997 ROZA VÎNTURUOR <sM& © B u j

pste mai vinovată pentru moartea prinţesei Diana: • 0 de scandal l foamea nesăţioasă de senzaţional a publicului?

Wt'4Mlte personalităţi internaţionale 9c<l™ joate de moartea prinţesei

nare a accidentului suferit sa urmărită de paparazzi, au

^ la reflecţie asupra rolului "; scandal. - ■.Ijdjul gennan Helmut Kohl a j!j31 august că prinţesa Diana (\ttima concurenţei mai brutale (pjite de scrupule ca oricînd mijloacele de comunicare în

/declanşată înaintea accidentului fjji. Acest accident şi moartea g "ar trebui să ofere în sfîrşit o j meditaţie factorilor de decizie

afirmat el. Consiliul jde presă, organul de control

făcut apel la “simţul de ■abilitate” al mijloacelor folosite -om Nu trebuie să- recurgem

e incorecte în goana după şi imagini”. La rîndul său, ■le Asociaţiei ziariştilor

5 jHermann Meyn, a făcut apel germană să nu publice

;ieaccidentului care a provocat şi a prietenului

I AI Fayed. “Jrebuie păstrate :î limite deontologice 1 în

_Jffl‘voyerismului’ şi a foamei publicului”, a afumat

bis

.ale accidentului-făcute de Qtre paparazzi au fost deja

i spre cumpărare revistelor din Hllijilme contra unei sume totale

ilion de dolari, a afirmat Steve itorul şef al revistei americane alie “National Enquirer”. în linie, încă înainte de a se decesul prinţesei, Palatul

KG ikn a dat tonul, afirmînd că. <t® slileiaprevizibil” şi a îndreptat

şl acuzator în direcţia presei, prinţesei Diana, vicontele

ttt.%

Spenccr, a folosit cuvinte dure la adresa presei: “Mass-media au mîinile pătate de sînge. Totdeauna am fost convins că presa va sfîrşi prin a o ucide”, întrebat dacă consideră că are “mîinile pătate de sînge”, Coz a negat că publicaţia pe care o conduce s-ar fi lăsat antrenată în vînătoarea frenetică care a dus la decesul prinţesei. “Este o acuzaţie extrem de gravă, care nu poate fi adusă decît anumitor paparazzi şi unei anumite părţi a presei. Fenomenul nu este general, ci este vorba despre un grup relativ restrîns”, a afirmat el, adăugind: “Este vorba de un număr redus de paparazzi din întreaga lume, o nouă specie. Sînt vînători, sînt vicioşi şi sînt în stare de orice pentru a obţine o fotografie”. Ziarista Janice Min de la revista “People” a subliniat: “Sînt mulţi bani în joc. Totul se reduce Ja goana după cîştiguri”.

Robert Butterworth, un psiholog de la Los Angeles, a afirmat că fotografii nu fac altceva decît să răspundă lăcomiei nesăţioase a publicului pentru acest gen de imagini. “Am devenit o societate de ‘voyeuri’. Am ajuns să ne hrănim cu aceste scandaluri”, a afirmat el.

După anunţul morţii .prinţesei, în Marea Britanie s-au intensificat apelurile în favoarea reexaminăm legii privind protecţia vieţii particulare a persoanelor, indiferent că sînt oameni de rînd sau de viţă nobilă. -

Ministrul britanic de externe Robiri Cook a denunţat fără echivoc “hărţuirea permanentă a prinţesei de către fotografi”. “Va trebui să ne punem întrebări serioase pentru a determina dacă intruziunea intempestivă în viaţa sa particulară a contribuit la această tragedie”, a opinat el. <

Aceste gînduri şi-au găsit ecou şi în

Franţa. Ministrul culturii ş i .a l comunicaţiilor, Catherine Trautmann, purtătoarea de cuvînt a guvernului francez, a denunţat la 31 august “furia mediatică a cărei victimă” a fost prinţesa de Wales. “Împrejurările morţii sale ne îndeamnă să ne punem întrebări în legătură cu evoluţia unei profesii şi chiar a societăţii noastre”, a afirmat ea. în opinia ministrului francez al justiţiei, Elisabeth Guigou, această moarte va “suscita o dezbatere privind profesiunea de ‘paparazzi’. Ei aveau legitimaţii de presă. Cred că acest accident va oferi un prilej de reflecţie asupra anumitor practici. , . .

Solicitat să se pronunţe asupra acestei probleme, preşedintele american Bill Clinton, a cărui viaţă particulară este de asemenea în atenţia presei, a preferat să se abţină. “Cred că este mai bine să nu spun nimic”, a răspuns el ziariştilor care l-au întrebat dacă accidentul tragic al prinţesei nu ar trebui să dea de înţeles presei^ de scandal că trebuie să dovedească mai mult respect faţă de viaţa particulară a personalităţilor. Atitudinea sa rezervată nu constituie însă un mister. Preşedintele american şi prima doamnă nu s-au aflat niciodată într-o situaţie similară cu cea a prinţesei Diana. Personalităţile cele mai straşnic păzite de pe glob, Clinton şi soţia sa sînt în permanenţă însoţiţi de cîteva zeci de agenţi ai, Serviciilor Secrete, departamentul poliţiei însărcinat cu paza personalităţilor, care formează un Zid de nepătruns în jurul lor.

Cuvîntul “paparazzi”,-folosit pentru a descrie fotograful de senzaţie, a fost inventat de Federico Fellini în 1959 în celebrul său film “La dolce vita”, avîndu-i pe Mărcello Mastroiani şi Anita Ekberg în rolurile principale. El a fost introdus în dicţionarul italian cu

explicaţia “fotograf de, actualităţi mondene” şi este tradus de dicţionanil bilingv drept “reporter fotograf’. în filmul lui Fellini, care relatează viaţa» unui ziarist atras dc lumea starurilor de cinema şi a aristocraţiei mondene, acesta este chiar numele personajului, un fotograf care vîna -în permanenţă imagini senzaţionale ale celebrităţilor, întrebarea este, cum a inventat Fellini acest cuvînt. Unii susţin că regizorul a avut un coleg de clasă insolent şi agresiv pe care, îl chema Paparazzo. Alţii afirmă că 6ste o combinaţie între cuvîntul “papatacci”, denumirea unei specii de ţînţar foarte supărător, şi cuvîntul “razzo” (rachetă), adică un proiectil care se deplasează cu viteză mare.

Dacă la început erau înarmaţi doar. cu aparate de fotografiat modeste, cu scutere şi cu multă răbdare, acum paparazzi au la dispoziţie motociclete de mare viteză, elicoptere particulare şi aparate de fotografiat ultrasofisticate, care pot lua zece cadre pe secundă şi teleobiective'care costă cît o maşină nou-nouţă. “Astăzi, paparazzi aduc mai mult a agenţi ai serviciilor secrete decît a fotografi”, a afirmat Gianni Giasanti, unul dintre cei mai respectaţi fotografi din Italia, adăugind: “Ei nu mai au nimic din entuziasmul nevinovat al fotografilor din epoca filmului ‘La dolce vifa’. Situaţia s-a schimbat radical”.

Presa britanică de scandal, care a hărţuit-o în permanenţă pe prinţesa Diana, este un balaur cu nouă capete, constîndr în cotidiane şi publicaţii duminicale cu un tiraj total de 16,2 milioane de exemplare. Ele nu se dau înapoi de- la nimic. în concurenţa lor acerbă pentru cîştigarea_ celor 48 de milioane de /cititori:Vîntre aceste publicaţii se detaşează ziarul duminical “News of the World”, care are zece milioane de cititori fideli şi care aparţine magnatului Rupert.Murdoch, la fel ca şi principalul cotidian din această categorie,.‘The Sun”, cu un tiraj de 3,8 milioane de exemplare. Marele rival al ziarului “The Sun” este ‘The Mirror”, cu 2,3 milioane exemplare.

aurel

rabi?

Idof*6 ^

2in#1ii*

i (Reuter) s

doreşte o Europă emică pentru niracara hegemonia tticanădoreşte o Europă puternică din punct de vedere

Gnomic şi militar, capabilă să contracareze iuii*ţiij Statelor Unite, dar reuşeşte cu greu să-i

^ pe partenerii săi europeni să adere la punctele* vedere. Conducătorii francezi rostesc răspicat :®j cu prilejul conferinţei anuale a ambasadorilor

străinătate, mesaj care demonstrează în plus o identitate de vederi între preşedinţia ţării şi

^momentul în care Franţa a intrat într-o nouă .^coabitare politică. Preşedintele Jacques Chirac

cu privire la ambiţiile Franţei şi modul său e în condiţiile în care se profilează două etape " crearea unei monede unice şi extinderea

k ţre mai multe ţări din Europa centrală şi de est.. re totuşi izolată. “Rari sînt partenerii care ^spontan viziunea noastră asupra unei puteri

- a relevat şeful-diplomaţiei franceze, Hubert ■J1 prilejul intervenţiei sale în cadrul conferinţei. ® accepta ca ea (Uniunea Europeană) să se r*®tr-o simplă zonă de liber schimb”, a avertizat

*®ii la aderare vor ajunge să se păcălească *a 0 Europă neputincioasă”,, a adăugat

"' tind asupra unei realităţi. “în prezent nu ( singură mare putere: Statele Unite (...), dar pliere poartă în sine germenul tendinţei

Nai”* ^er’co'u*u* h cg ^1011'0. în absenţa unei

ctiromonedei va reechilibra jocul mondial e dolar şi sînt convins să lansarea monedei

. Vca o putere federativă”, a declarat VcdrinC.se poate reduce doar la dimensiunea

.. a subliniat el. “Premierul Lionel Jospin s-a 'J.^ferc un conţinut social efectiv”.

(european) pe tema creării locurilor de Va avea loc în luna noiembrie, va trebui să e Prin decizii concrete hotărîrea noastră, sPune totul în acţiune în vederea combaterii

-«^afectează 18 milioane de europeni”, a său Jacques Chirac.

Pentagonul a experimentat terapia cu radiaţii pe fiinţe umaneArmata americană a

dezvăluit la 27 august 1997 că a finanţat circa 2.400 de studii şi experimente asupra unor fiinţe umane, inclusiv tratam ente ci» radiaţii aplicate unor membri de echipaje de pe avioane şi submarine, între 1944 şi 1994. Raportul, de 625 de pagini, a fost trimis- Congresului ca un ultim capitol al unei controverse cu „.privire la programe, secrete şi de alt gen care au implicat fiinţe umane şi care au fost iniţiate începînd din 1994, multe dintre ele pentru a se stabili efectele precipitaţiilor radioactive în urma unui război nuclear. Raportul Pentagonului, întocmit la cererea preşedintelui Bill Clinton, a inclus studii în legătură cu efectele pe termen lung ale utilizării industriale a materialelor radioactive pînă la probleme cardiace provocate de astm copiilor, /" în raport s-a indicat că sute de membri ai echipajelor de pe submarine şi avioane diagnosticaţi ca avînd dificultăţi cu auzul din cauza adîncimii, respectiv a altitudinii, în anii ’40 şi mai tîrziu au fost trataţi prin administrarea pe cale nazală a 50 miligrame de radiu. Pe

o perioadă de 20 de ani, din anii '40 pînă în anii ’60, acesta a fost un rrffjloc acceptat de tratare a inflamaţiilor ţesutului limfoid,

. pentru a se permite curăţarea canalelor ce duc la urechea internă. Marina militară a aplicat acest gen de tratament unui număr de 732 de persoane implicate într-un studiu din anii ’40, efectuat de cercetători de la Submarine Medical Research Laboratory din New London, Connedicut. Cel puţin ' 73 au . fost identificaţi, iar Administraţia Veteranilor încearcă să-i contacteze. Sute de aviatori din Forţele Aeriene ale Armatei- au suferit tratamente similare, după cum se ştia înainte de 1947.

Pentagonul nu a precizat ce consecinţe ar putea apărea în urma acestor tratamente, dar ulterior o astfel de terapie cu radiaţii s-a dovedit că provoacă afecţiuni ale tiroidei şi alte probleme de sănătate. O parte a celor 2.389 proiecte militare enumerate în amplul raport ap inclus şi unele studii, despre care se raportase anterior, în legătură cu^ efectele radiaţiilor, iar departamentul a recunoscut si de data

aceasta că nu toţi subiecţii au fost informaţi că participă - la studiile respective.

O comisie prezidenţială care studiase aceste efecte arătase în 1969 că Ministerul Energiei" şi predecesorul acestuia, Comisia pentru Energie Atomică, au' întreprins experimente între anii ’40 şi '70 asupra, unor persoane spitalizate şi a mii de lucrători din mine de uraniu, pentru explorarea efectelor expunerii la radiaţii. Unele din studiile respective asupra energiei atomice au inclus injecţii cu plutoniu.

Potrivit raportului,' circa 500 de proiecte au fost întreprinse între 1944 şi 1974, iar aproximativ 1.900 între 1975 şi 1994. Toate experimentele care se desfăşoară în prezent sînt strict' supravegheate de guvernul -federal, subiecţii fiind complet informaţi de efectuarea acestora, potrivit oficialităţilor.

Casa Albă a anunţat în luna martie că a ajuns la aranjamente în valoare totală de 6,5 milioane dolari cu 16 persoane cărora le- au fost injectate substanţe radioactive în cursul acestei perioade şi care nu au fost informate că fac parte dintr- un experiment guver­namental.

Adevăraţii stăpîni ai lumii

Dacă stăpînii lumii există, puterea lor este în altă parte decît în sfera puterii de stat. Ea-se află în impal­pabilul sentimentelor şi în concretul telecomunicaţiilor. Ea se află în , spiritul vremii, în reţele, în segmen­tele de piaţă, în imagine. Am ales - şi această opţiune. ca toate opţiunile, este arbitrară - zece personaje care sînt stăpînii acestei lumi refractare autorităţilor doctrinale de odinioară. Graţie unuia dintre ei, un canadian în Elveţia, călătorim. El este stăpînul avioanelor, şi nu-1 cunoaştem. Pierre Jeanniot, acest om pasionat de securitate, administrează totalitatea traficului mondial. Opiniile şi deciziile sale se impîin tuturor companiilor... Graţie altuia, dansăm şi cîntăm aceleaşi cîntece peaceastă planetă. El este stăpînul muzicii, şi nu-i ştim chipul. . Cu Bill Rodey, muzica a devenit planetară. Pentru preşedintele MTV International, este vorba şi de o stare de spirit.. Un scoţian din Midwestul american ne hrăneşte, şi noi nu-1 ştim. Casa americană Cargill,, una . din, întreprinderile cele mai puternice şi mai secrete din lume, este omniprezentă în reţeaua de alimentaţie. Preşedintele ei, Whitney MacMillan, detestă^ publicitatea şi ziariştii... Unul ne vinde energie. Este rus şi poartă cravate urite, ’după moda cadrelor de partid din rîndul cărora a provenit. El stăpîneşte imensele zăcăminte de gaze care ne vor încălzi mîine. Rem Ivanovici Viahirev, un fost “aparatcik”, s-a menţinut în fruntea celei mai mari societăţi producătoare de gaze naturale din lume, La Moscova, directorul Gazprom are reţelele sale... Altul ne vinde medicamente, ne salvează uneori viaţa; ne face să evităm o răceală, şi totuşi nu ştim nimic despre el. Produse care tratează astmul, cancerul, poate chiar şi SIDA. Ambiţia declarată de Sir Richard Sykes este de a concepe trei pe an. Creatorul grupului farmaceutic Glaxo-Wellcome este un as al cercetării. Dar şi al marketingului... Un altul ne vinde, în schimb, iluziimagicepe ecranele de cinematograf sau ne oferă parcuri în care îi întîlnim pe acei Mickey care-i amuză în egală măsură pe micii şi marii copii ai satului planetar. Michael Eisner, moştenitorul unchiului Walt şi preşedinte al companiei Disney, se ocupă de toiul. Ca de altfel şi stăpînul finanţelor. ET nu este bancher, dar îi sperie pe bancheri. El administrează fondul de pensii Calpers, care-i face să tremure pe toţi managerii Terrei, şi numele lui, William Crist, nu vă va spune, totuşi, mare lucru... Avem chiar un stăpîn al cipurilor, cele care se activează în calculatoarele noastre, încă un californian, venit din Ungaria, Andy Grove, patronul de la Intel Inside, domină lumea. Componentele sale electronice echipează 80% din calculatoare. Acest lucru nu-1 linişteşte ci dimpotrivă... Stăpînul ideilor, în sfîrşit, este un englez modest, care în fiecare săptămînă îi face să reflecteze pe cei a căror meserie este de a acţiona şi îi face să acţioneze, uneori, pe cei care, fără el, nu s-ar fi gîndit la aceasta. Analizele lui Bill Emmont sînt aşteptate şi temute mult dincolo de'Marea Britanie. Săptămînalul,‘The Economist” dă tonul gîridirii economice, iar directorul său nu a fost ales la. întîmplare... Juan Antonio Samaranch este stăpînul sporturilor.- De 17 ani, spojtul mondial este la ordinele sale. Om cu putere şi experienţă, preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic domneşte ca un perfect gestionar... . - .

ADEVĂRULde Clujj POLITICĂ miercuri, 3 septembrie 1997 h

--------------------- :-------------------------^

Intre cei doi stîlpi ţărănişti ai restauraţiei apar divergenţe cauzate de interese diferite

Lupii vrea hectarele proprii, nu casele Iui Dobrescu

Vicepreşedintele PNŢCD, Vasile Lupu, a declarat recent la

„laşi că restituirea integrală a terenurilor şi. pădurilor foştilor proprietari este un fapt posibil, dar a exprimat rezerve privind rezolvarea în acelaşi mod a situaţiei caselor naţionalizate.

în opinia sa, problema fondului imobiliar este ' “ceva mai delicată”, spre deosebire de punerea în posesie a foştilor proprietari de terenuri, unde “numai reaua voinţă ar putea împiedica finalizarea procesului de adoptare a Legii 18 în forma propusă de mine”.

Lupu rămîne-astfel adeptul principiului de ■ restituţie

integrală în ceea ce priveşte terenurile, domeniu în care dste direct interesat. El revendică z'eci de hectare de pămînt-şi pădure care au aparţinut familiei sale. Probabil pentru a oferi mai multe şanse ' proiectului său de lege, Lupu refuză să se pronunţe pentru o soluţie radicală şi în privinţa caselor naţionalizate, lăsîndu-1 pe camaradul Răzvan Dobrescu să se bată singur pentru recuperarea

- celor trei vile din Bucureşti.Fără să ascundă. că doreşte

să^şi recîştige proprietăţile, senatorul P.N.Ţ.C.D. Răzvan Dobrescu a propus un proiect de lege privind restituirea necondiţionată a caselor, către

foştii, proprietari. Proiectul său este contestat de Vasile Lupu. “Ar trebui făcută o distincţie legislativă între cei ce au dobîndit imobile luxoase profitînd de funcţiile pe care le-au avut şi muncitorii simpli, care s-au ales, în general, cu nişte magherniţe. Din aceste motive, trebuie procedat la retrocedarea imobilelor acolo unde este posibil, adică acolo unde sînt libere. Unde nu, actualii deţinători trebuie să fie obligaţi

. prin lege la plata la valoarea pieţii a acestor imobile către'foştii

• proprietari”, spune el.• * (C.C.)

Primele schimbări aduse de noua sesiune parlamentară

Deputatul clujean Alexandru Konya Hamar este sancţionat de U.DJ.R, pentru criticile

aduse Guvernului ungar* Ioan Gavra punctează în disputa cu P.U.N.R.riştii clujeni *

Singurele.,schimbări operate luni în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor i-au afectot pe clujeni. Nu în acelaşi mod. Deputatul U.D.M.R., Alexandru Konya Hamar, a fost sancţionat de partidul său, pieizînd funcţia de secretat. în schimb, cliiar.

. dacă a retrogradat în funcţie, Ioan Gavra a primit un nou vot de încredere din partea majoritătii colegilor din P.U.N.R. . V.. V

în prima zi. a sesiunii parlamentare, U.D.M.R. a ales un nou secretar al Biroului Permanent, în persoana deputatului Kovacs Csaba Tiberiu. Fostul secretar, clujeanul Alexandru Konya Hamar, plăteşte preţul unei declaraţii negîndite acordate presei budapestane. Konya “declara acum cîteva săptămîni că împărtăşeşte opinia; 1 principalului partid de opoziţie din Ungaria, potrivit căruia Guvernul de la Budapesta nu se (implică îndeajuns pentra încurajarea voinţei de autonomie a maghiarilor din Transilvania. Sancţionate, iniţial, de purtătorul de cuvînt al Cabinetului Horn, declaraţiile

deputatului clujean au fost dezavuate şi de liderii , U.D.M.R. Decizia U.D.M.R. de înlocuire din Biroul

Permanent a lui Konya Hamar, altfel un politician moderat, este probabil consecinţa ultimă a luării sale pripite de poziţie. • ....-

,In afara înlocuirii lui Konya, singura mutare intervenită în structura Biroului Permanent a* fost rocada dintre deputatul P.U.N.R., Ioan Gavra, şl Comeliu Ciontea, reprezentînd P.R.M. Potrivit unei înţelegeri mai vechi între cele două' partide, Gavjfa a trecut de pe funcţia de secretar pe cea de chestor. Chiar dacă ocupă acum o funcţie inferioară, Gavra

•punctează în conflictul cu oponenţii săi clujeni din partid. Nominalizarea sa.în funcţie prin votîil grupului parlamentar îi reconfirmă poziţia în P.U.N.R. Mai mulţi lideri clujeni ai P.U.N.R., între care şi deputatul Vasile Matei, declarau în aceasta vată că Ioan Gavra nu mai contează în partid şi că el va pierde funcţia din Biroul Permanent. . , (C.C.)

Alianţa pentru România se organizează In Cluj

• Interviu cu Andreea MOŞILĂ, copreşedinte al Comitetul4 de iniţiativă Cluj al Alianţei pentru România1

Reporter: Pe 4 septembrie Tribunalul âm spus-o de multe ori, moralitatea m ? Municipiului Bucureşti se va pronunţa in publică şi responsabilitatea faţă de promisf ceea ce priveşte existenţa oficială a unui ‘ făcute alegătorilor. Apoi, realism, şiprap '^ partid cu numele de A lianţa pentru în România. Care vor fi primii paşi pe,care îi va face Comitetul de iniţiativă Cluj în vederea organizării unei filiale A.p.R.?

Andreea Moşilă: Vom proceda conform statutului la Convocarea adunărilor 'generale a membrilor din ihunicipiile Cluj-Napoca şiTurda, precum şi din.-comuna Aghireş, în vederea alegerii comitetelor locale de conducere. Următorul pas va fi, bineînţeles, conferinţa judeţeană. :

Reporter: Ce caracterizează în mod special Alianţa pentru România din punct de vedere organizatoric?

urmărind funcţionarea liberă a institui economiei de piaţă şi dezvoltarea autohton. De asemenea, A.p.R. doreşte o relaţie între putere şi opoziţie.• Reporter: S-a vorbit mult în ultima

de posibile alianţe politice între A.p.R.ţjjpartide, în special P.U.N.R.; Andreea,Moşilă: Bineînţeles că sîr

vom fi deschişi dialogului cu toate partid dar nu ne punem pentru început pioblsn vreunei alianţe. în ceea ce priveşte P.U.Nj pe plan local nu am început încă un această temă. Pe plan naţional, însă, au

Andreea Moşilă: In primul rînd, un lucru, discuţii între/liderii noştri şi cei ai P.U.K1inedit ar fi faptul că Alianţa pentru România îşi dar nu s-a pus în nici un caz problema upoate constitui organizaţii locale şi în străinătate, alianţe. ~ -cu membri de partid cetăţeni români. Există Reporter: Intr-o declaraţie publicaţideja un comitet de iniţiativă foarte puternic în Evenimentul Zilei, deputatul P.U.N.R.l:iElveţia. Un alt element interesant este Gavra şi-a exprimat dorinţa unuimodalitatea în care o persoană poate să devină A.p.R., în vederea 'unei posibile aderi'membru A.p.R. Astfel, calitatea de membru al sale Ia acest partid. Ce ne puteţi spnnedeţ,-Alianţei pentru România se dobîndeşte prin asta?depunerea unei cereri-adeziuni formulată în Andreea Moşilă: Cred că este voitafescris de către cel interesat,, cerere analizată de o confuzie. Dl deputat Ioan Gavra s-a $biroul organizaţiei locale, urmînd ca acesta să' probabil la dialogul P.U.N.R. cu Ap.R.,fise pronunţe în termen de 15 zile asupra despre care am vorbit adineaori. Oricum,acceptării sau respingerii sale. O altă idee că nici nu poate fi vorba despre o aderare acinvocată foarte des <1 fost cea a promovării reale Gavra la Alianţa pentru România, a1'tineretului în viaţa politică.

Reporter: Care sînt principiile de bază pe care le va promova Alianţa pentru România în acţiunea şi practica sa politică? ," Andreea Moşilă: în primul rînd, aşa cum

dînsul este membru marcant al P.UI membru fondator, şi sînt- convinsă că renunţa atît de uşor la partidul care 1-alans scena, politică. "

Anca SERBA

Sîntem o naţiune fericităDupă cum se ştie, statul ungar a

promis acordarea unei pensii viagere acelor transilvăneni care în perioada Diktatului de tristă amintire au fost siliţi de autorităţile, ungare să presteze în-diferite detaşamente munci subumane.

Viind să obţin lămuriri în această problemă,, m-am deplasat la Consulatul Ungariei din Cluj- Napoca. Acolo m-am bucurat că nu sînt belgian, englez sau francez ori cetăţeanul altui stat care a deţinut colonii.

Am fost primit de o doamnă (simpatică, aş zice), care, la întrebările mele, m-a somat categoric să vorbesc ungureşte.

Pretextul era că mulţi dintre solicitanţii ■ consulâtului transilvăneni din născare şi cetăţeni ai statului român - nu ştiu româneşte

isau se exprimă mai bine în maghiari Şi, de altfel, Consulatul este teritoriu ungar. Partea a doua ă explicaţiei mi s-a pă/ut mai veridică: în dreptul internaţional clădireaAerenul consulatului este

-posesiune a statului respectiv. Numai că această clădire nu aparţine statului ungar, ci bisericii reformate din România. Dar dacă

. ar fi cum zicea doamna, ce pretenţii au cetăţenii maghiari din-România la folosirea oficială a limbii maghiare pe teritoriul statului

român?! Pe de altă parte, utilizarea de către Consulatul ungar a unor formulare exclusiv în maghiara şi pretenţia ca etnicii români de cetăţenie română să cunoască limba literară maghiară este un" semnal clar despre prietenia pe care ne-o arată stătu] vecin.

Iată de ce spuneam că sîntem o naţiune fericită. De bine, de rău, aici mai găseşti pe cineva care să-ţi tălmăcească limba consulatului. Ce mă făceam dacă eram belgian,.cu o problemă la consulatul congolez, şi mi se cerea să vorbesc în dialectul bantu?!...

(B-D.)

Un om lucid: ieorgge Pruteanu

Iidol 2* se 1111iii]are*n1

i i

1I1II

Societatea cultural- patriotică “Avram lancu” din România apreciază în mod deosebit atitudinea lipsită de echivoc a senatorului PNŢCD, prof. George Pruteanu, preşedin­tele Comisiei îhvăţămmt din Senatul României, cu privire la modificările propuse la Legea învăţămîntului, prin Ordonanţă guvernamentală.

Senatorul iPruteanu, îngrijorat ca şi alte multe milioane de români, susţine, pe bună dreptate, că toţi cetăţenii României, indiferent din ce etnie fac parte( trebuie să cunoască ■ (nu numai să studieze) limba oficială a statului, care este una singură - limba română. Că în prezent nu este aşa, se poate dovedi

foarte simplu prin încercarea unor conversaţii simple cu absolvenţii claselor a VLH-a, de exemplu, din Doboşeni şi Lunga (Covasna), Odorheiul Secuiesc, V lăhiţa, Joseni (Marghita), Sălard şi Ginta (Bihor), Căpleni, Foeni (Satu Mare) şi din m ulte alte localităţi. Dar foarte slab este cunoscută limba română şi dc mulţi absolvenţi de liceu. Ce se face în o re le 'd e limba română?, se întreabă senatorul şi noi la fel. :

Predarea geografiei şi istoriei exclusiv îri limba oficială a statului român este’' o cerinţă minimă pentru , a nu ii denaturată istoria noastră şi pentru ca denum irile localităţilor să fie cunoscute, Ia fel, de toţi locuitorii ţării,

în caz contrar, spune acelaşi,

:i,a:

' i isenator, se va ajuţi “învăţămînturi paralei,, federalizarea învăţăm*! m din România.

Societatea “Avrami*' doreşte condiţii egale ţţ toţi copiii care studiai teritoriul acestei ţări, ob

- înţelegere între toate tt din România, vorbind, to ţii, foarte bine lif română!

U răm - mult si® senatorului Geiţ Pruteanu, în deloc uş bătălie ce-1 aşteaptă, facem apel la toţi r®*- din Parlament să fie $ de d-sa împotriva şantaj- UDMR şi acţiunii neîtcţ11' de dezmembrare aR<®*: în mai multe “Vatic®1*

’ v Preşedi;Ioan Teodor Sfl

#î1?'1'«im

’isij Vi kr

î

’ir«'lO!kt-k

Funar le refuza maghiarilor vrerea de a spune "Igen" la căsătorie

Ca umiare a îndrumărilor venite din Ungaria şi a solicitărilor repetate ale unor cetăţcni români de etnie maghiară, ca ofiţerul de stare civilă de la Primăria municipiului Cluj-Napoca să oficieze închcicrca

^căsătoriei în limba maghiară, Biroul dc presă al , Primăriei într-un fax adresat rcdacţici, face următoarele

precizări:- Legea nr. 119/1996 cu privire la actclc dc stare

civilă, la art. 30 prevede că: “Ofiţerul dc stare civilă nu închcie căsătoria dacă constată că nu sînt îndeplinite

. ccrinţcic legii, conscmnînd refuzul într-un proces verbal”.

- Legea,nr. 119/1996 la art.. 32 prevede: “La încheierea căsătoriei între cetăţeni străini sau între aceştia şi cctăţcni români, dacă nu cunosc limba română, precum şi în cazul în care unul sau ambii viitori soţi sînt surdo-muţi, se va folosi interpret

s autorizat, închcindu-se în accst sens un proccs-vcrbaf.

- Art. 19 din Codul Familiei stipulează: “Consimţămîntul este o condiţie de fond esenţială pentra încheierea Căsătoriei, iar dacă totuşi se întocmesc acte în lipsa consimţămîntului, căsătoria este nulă”.

- Legea nr. 21/1991 privind acordarea cetăţeniei stipulează că una din cclc şase condiţii neccsare pentra acordarea cctăţcnici este obligaţia solicitantului de a cunoaşte limba română în măsură suficientă pentru a sc integra în viaţa socială.

Pentra acei cctăţcni români dc etnie maghiară care nu cunosc modul de oficiere a căsătorici şi legile care trcbuicsc rcspcctâtc, Primăria municipiului Cluj- Napoca organizează, la cerere, cursuri gratuite în care, pc parcursul a 10 zile, tinerii în cauză vor fi învăţaţi să spună DA.

Diplomele dc absolvire a cursului intensiv vor putea fi utilizate la oricare primărie din România.

Studenţii contestata» acu# noi nereguli la Federaţie

• Preşedintele Marius Clonda evită să dea ochii cu presaMembrii Consiliului

Federaţiei Organizaţiilor Studenţeşti Cluj continuă scria contestaţiilor la adresa preşedintelui Marius P.Clonda. Deşi a fost chcmat să ia parte la conferinţa de presă care a avut loc ieri, Clonda nu a binevoit să apară, aflîndu-şc “autodclcgat” la Bucureşti, _după cum susţin contcstatarii.

Consiliul Federal va solicita un control financiar pentru a clarifica “dispariţia” din dotarea FOSC a unor calculatoare, precum şi a unui autocar. Iulius Constantinescu, preşedintele Asociaţici Studenţilor Constructori, susţine că o parte' din banii obţinuţi de Clonda de la sponsori nu au fost folosiţi pentru programele FOSC. El spune că nu există nici un act

c a re s ă a ra te m odul in cC f o s t fo lo s i ţ i banii-

C o n tc s ta ta r ii se vor**' p r e ş e d i n t e l u i T r ib u n ^ Cluj cu u n denunţ ot£ îm p o t r iv a lui Clonda. Clonda v a fi găsit ncvţ < s tu d e n ţii d e la Poliţei*1® ^ o r g a n iz a o grevă dc pr , im e d i a t c c v o r reveni *

. ^ A n d r e e a <

11 *tâ,

kt:<k«tnS%H%tyo(jlil

if €

miercuri, 3 septembrie 1997 ARTA-CULTURA A b E V A D U L d e C l u j

k

«m

sac

a

vutnara. Spectacolul muzical extraordinar de caritate

riMP PENTRU SENTIMENTEMuzica nu cunoaşte graniţe, lim baju l e i universal

atopie, conferă arm onie relaţiilor in terum ane,-liează p e n tru înţelegerea artelor, în general, ca

dmâ de exteriorizare a vieţii. A înţelege m uzica faeamnă, deci, a trăi. Cu acest g în d benefic în p lan (rftural, cu această deschidere de m are generozitate, llux LECIINER, “prim arul cîn tăreţ din Vilshofen ”(Germania), împreună cu f i ic a sa Stefanie ş i cu fiterJÂNSEN, “copilul m in u n e " a l m uzicii uşoare icrmane, vor f i oaspeţii m un ic ip iu lu i Cluj-Napoca, pentru a susţine, în com pania unor artişti clujeni, ni spectacole muzicale extraordinare de caritate, cu titlul TIMP PENTRU SENTIM ENTE.

am relatat pe larg în -j de luni, 1 septembrie a

nostru, oaspeţii germani jjdil aceste spectacole ca

seri culturale şi ale româno-germane. în

Primăriei i Cluj-Napoca, a

:>;ioratuIui pentru liră al judeţului-Cluj,

Cultural-Patriotice

“Avrarti Iajicu”, Fundaţiei folclorice / “Virtuozii Transilvaniei”, cu. colaborarea ziarului “Adevărul de Cluj”,Max Lechner şi fiica sa Stefanie, împreună cu Peter Jansen, se vor produce, ca invitaţi, în aceste spectacole extraordinare de caritate, în cadrul relaţiilor de prietenie dintre oraşele Vilshofen (Germania) şi Cluj-

Napoca (România), cu scopul colectării de fonduri pentru ajutorarea unor instituţii de ocrotire din Cluj-Napoca.

în spectacolele realizate şi prezentate de prof. Victor Bercea, directorul Casei d e ' Cultură Studenţeşti din Cluj- Napoca vor mai evolua: surorile Paula şi Simona Puşcaş, Orchestra “Virtuozn Transilvaniei”, cu soliştii: Maria Marcu - Cetăţean de onoare al municipiului Cluj- Napoca, Georgeta Fârţală- Florea, Ion Fărcaş (fluiere), Aurel Şuteu, Nelu Gabor (taragot); în spectacolul de la

Gherla va evolua şi solista Ileana : Boroş-Şeulean; Ansamblul folcloric de copii “Transilvania” al S.C. Remarul - “16 Februarie” S.A. şi Ansamblul folcloric de copii “Izvoraşul” al Cercnlui Militar din Cluj-Napocâ.

-Spectacolele .m uzica le extraordinare vor avea loc după următorul program: marţi, 9 septembrie a.c., ora 17, la Casa de Cultură Studenţească; joi, 11 septembrie, ora 18, la Casa orăşenească de cultură din Gherla; vineri, 12 septembrie, ora 18, în sala Cercului Militar din Cluj-Napoca.

Intrarea la toate spectacolele este gratuită, spectatorii f i in d invitaţi să fa c ă donaţii la urnele ce vo r fi amplasate special în acest scop la intrarea în sălile respective, sumele colectate urm înd să fie donate pentru ajutorarea u n o r in s titu ţii de ocrotire din Cluj-Napoca.

M . BOCU

E x p c z it ieiCtubul Casei Universitarilor (str. E. de ne nr. 1), în 'sala “Paul Sima”, este si expoziţia de pictură a tinerilor artişti aiDonisanu şi Marcel Munteanu,

1'': «Fundaţiei Naţionale “Henry Coandi” şti. Expoziţia poate fi vizitată pînă la

îatee a.c., zilnic între orele.9-15.

JJivitaţie la o p e ră . ;Maghiară de Stat din Cluj-Napoca

ft sediu joi, 11 septembrie a.c., la ora spectacolul cu opera “Carmen” de G. (ii. “Ruzitska”). Este folosit textul

-filIiiiBizet şi libretul lui Henri Meilhac AiHalevy, De obicei, pe scenele lumii

se cintă varianta cu recitative a lui i, aşa îneît, spectacolul de la Opera •

Maghiară prezentat în versiunea originală, poate fi apreciat din acest punct de vedere drept o premieră Distribuţia numără tineri talentaţi, care vor cînta sub conducerea muzicală a dirijorului Gyorgy Selmeczy, asislat de Radu Pantea: regia artistică aparţine renumitului artist Ionel Pantea, Francisc Valkay semnează coregrafia, pregătirea' corală aparţine lui Laskay Adrienne. în rolul principal va evolua; Maria Georgescu. Spectacolul va fi reluat sîmbătă, 13 septembrie a c., tot la ora 18,30.

LaCenlnil Collural Francez vacanţi

s-aterniBial’Aducem în atenţia celor interesaţi faptul că

C.C.F, (str. I.I.C. Brătianu nr. 22) şi-a reînceput

activitatea. Fondul de carte şi periodice s-a îmbogăţit, publicul clujean fiind invitat să-l consulte. Mediateca funcţionează potrivit următorului orar: de luni pînă vineri, între orele

; 10-19. Orarul secretariatului: de luni pînă vineri, între orele 9-18.

- Centrul Cultural Francez, propune din nou cursuri de limbă franceză generală, pentru toate nivelurile, pentru adulţi şi adolescenţi. Durata cursului: 24 de ore (6 ore pe săptămîna), tarif: 190.000 lei, jn perioada 8 septembrie - 3 octombrie. 1997. înscrieri de luni pînă vineri, între orele 9-17, la secretariat. Persoanele care au mai fost-înscrise la cursurile organizate de' Centrul Cultural Francez beneficiază de o reducere de 10%. c

realizată de M. BOCU

0tientăti noi în muzica contemporană (V)

Sfîrşitul secolului XIX -şi mai ales începutul secolului nostru a fost străbătut de o puternică forţă de protest faţă de;arta tradiţională, o dorinţă stranie de schimbare, dar şi de anihilare a dinamismului emoţional al muzicii. în tablourile multor pictori (Vlaminck, Derain etc.) au început să apară uraganele naturii, norii plumburii brăzdaţi de luminozităţi sulfurice, arbori reverberaţi de fiori luminoşi, sate cufundate într-o zăpadă înnegrită de cărbune. Pictorii fovişti voiau să aducă Senzaţiile pe pînză cu maximum de explozivitate şi brutalitate. Poezia adoptă asonanţa în; locul rimei sonore. Temperamentele poetice dezechilibrate îşi exprimă durerile fără liman la lumină: “E chin fără ieşire” (Verlaine). Pe fundalul neliniştilor dezolante îşi face. apariţia în muzică, expresionismul, curent artistic plin de contradicţii. Âmold Schonberg (1874-1951) este compozitorul care sfarmă atracţia tonală şi echilibrul clasic al mişcării sunetelor spre un centru. Se conturează gîndirea atonală. Procesul de creaţie muzicală tinde spre un exacerbat subiectivism şi ajunge la graniţele paroxismului. Disperarea romantică primeşte accente monstruoase exprimate prin sonorităţi groteşti, stridente şi încărcate de antiteze brutale. Melosul îşi diminuează mult cantabilitatea în sensul ei clasic. în locul ei apare succesiunea arbitrară a sunetelor (serialismul). Sonorităţile. pierd- mult din - caracterele ei umane chiar dacă operele “Wozzck” de Alban Berg sau “Ultimul supravieţuitor din. Varşovia” de Schonberg, cu un conţinut bogat de idei şi sentimente,

împing tragismul, pînă la ispiritul lui dizolvant. Desigur că prin expresionism, tehnicacompoziţională muzicală cîştigă noi mijloace de exprimare a stărilor de o mare intensitate tragică, pe, care timpul Ie va selecta şi le va menţine în arsenalul său de exprimare. Dar stările create de acest fel de muzică

ferau contrare echilibrului uman, pentru că în esenţa trăirilor umane se întîmplă ca după o . tensiune emoţională puternică să urmeze liniştea relaxării. în natură după furtună nu apar luminile surîzătoare ale soarelui? într-o mare parte a muzicii expresioniste atonale, disonanţa devine exclusivă, dominînd tot cîmpul. sonor. Monotonia anxioasă se instalează cu efecte de prăbuşire şi rătăcire a stărilor sufleteşti.

Noua metodă de organizare a, sunetelor, dodecafonia compunerea cu 12 sunete care nu sînt înrudite între ele - creează o , desensibilizare a limbajului muzical, potrivnică receptivităţii auditoriului. ' Estetica acestui fel de muzică se bazează pe principiul variaţiei continue, repetarea (variată) cu firescul ei echilibru, fundamental clasic este abandonată; compoziţia muzicală se transformă, pas cu pas, într-un constructivism care dezvoltă cîmpul sonor într-un spaţiu abstractizat ce va duce Ia compunerea strict cerebrală.

Expresionismul , muzical conturează cea de a doua şcoală vieneză: Amold Schonberg, Alban Berg (1885-1935) şi Anton Webem (1883-1945). Dinamitarea muzicii înfăptuită de impresionişti cu cîţiva > ani înainte, face expfozie! , .

; (Va urma) - > Em iliu DRAGEA

WCADEMIA DI ROMÂNIA IN ROMA m m m g m

\Tăs \a b i <‘ i

10

W D A p o & tm s -

a d tu n a tă cU e xce p ţia%< *

Kt,

ăscută la 02.11.1948 la B a ia M are; absolventă a In stitu tu lu i de A rte Plastice “Ion A n d r e e s c u ” d in C lu j-N apoca ,

:®|i« textile, p ro m o ţia 1972; m em bru al finiţii A rtiştilor Plastici din R om ânia din j'i Călătorii documentare: Austria , Bulgaria,

Germania, Grecia, Italia. D in 1973 fticipă la toate expoziţiile naţionale de artă *(j>mtivă, la num eroase expoziţii de grup în "•Şistrăinătate. Lucrări în m uzee ş i colecţii Oculare d in R o m â n ia , F ra n ţa , I ta lia ,

O riginară din M aram ureş, regiune ăscută pentru tezaurul de artă populară, f-o familie cu m a i m ulte genera ţii de artişti,14 Vida Porum b poartă în lucrările s a le „ fyenta unor tradiţii ş ifirm e din lum ea satului

* tkesc, realizînd o artă originală, p lină de f*eţ şi inedit. E xpoziţii in ternaţionale: ^bienala Internaţională de A r te Decorative, w t - G e rm a n ia 1 9 8 6 ; E x p o z iţ ia Raţională de A rtă D ecorativă, M oscova - Ş , 1988; T rien a la In te rn a ţio n a lă de ^rie , Tournai - Belgia, 1993; Expoziţia Raţională “A n chor E uropean Aw ard fo r wi Embroidery ”, K enzingen - Germania,

jjW d; M ilano - Italia, decem brie 1996;.the Fourth In ternational B ienn ia l o f

J'WureArts, G ornjiM ilanovac - Jugoslavia,7 V ________ _ __________ ’

sept. 1996; Expoziţii naţionale: Trienala Artelor decorative,"Bucureşti, 1973, 1987; M in ia tu ri ' textile, Bucureşti, 1980, 1982, 1984, 1996; Quadrienala A rtelor Decorative, Bucureşti, 1980, 1984; B ienala N aţională de Grafică şi A r te D ecorative, B u cu reşti, 1981; P rim a T r ie n a lă de T a p ise r ie C o n te m p o ra n ă R o m â n e a sc ă , P a la tu l P a r la m e n tu lu i , Bucureşti, 1994; Sa lonul de A rtă Decorativă, M u zeu l Naţional Cotroceni, Bucureşti, 1994; Expoziţia Centrului artistic Baia M are la 100 de ani, Baia M are, 1996; E xpoziţia Jubiliară Academ ia de A rte Vizuale ,rIon Andreescu ", Cluj, 1996; Expoziţia Naţională de Broderie, C om plexul expoziţional UAP, Cluj, 1997; Expoziţii judeţene şi de grup: B aia M are 1974, 1975, 1976, 1996; Cluj-Napoca 1975, 1976, 1977, 1978, 1979, 1980, 1981 i 1982, 1983, 1984, 1985, 1986, 1987, 1988, 1990, 1996; Galaţi 1979; Iaşi 1978,1979; Timişoara 1979; Sibiu 1981; B ucureşti1981,1982,1988, Bistriţa 1990; Expoziţii personale: C luj-Napoca 1977, 1979, 1993; Baia M are 1978, 1994; B istriţa 1994; Oradea 1995; Sibiu 1996; A lba Iulia 1997; Premii: Prem iul Uniunii Artiştilor Plastici din Rom ânia, A rtă Decorativă 1995; P rem iul Special la Fourth In ternational B iennia l o f M iniatureArts, Gornji M ilanovac - Ju goslavia.

, Hâ personalitate a artei * ZOE VIDA PORUMB a '.,aProape trei decenii de creaţie

autentică. Creativita- jacitatca sa de invenţie, care ^ Kama niciodată de fiînele

artistice uzate? s-a întemeiat artei ca proces, pe

f j’J'oi tchnici în tapiserie. Arta ®A PORUMB,-încă de la

T

f£■

. r . .M m

W U B m

mmu,,.;, iS».

H

Jînceputul deceniului opt este un valoros şi serios compars în iniţiativa de înnoire a conceptului de tapiserie şi de lărgire a sensibilităţii artistice, faţă de artă textilă în consonanţă cu schimbările .din acest domeniu în plan european. Dar, ca toţi marii artişti opera sa oferă răspunsuri originale existenţei în plan ideatic şi creativ. Dotată cu o mare sensibilitate capabilă să unească

sensuri ale arhaicului satului românesc cu esenţe ale prezentului, ea reuşeşte să- deceleze "matricea" interioară a acţiuni­lor, faptelor, obiectelor saii fiinţelor, conferind tapiseriilor sale dimensiuni simbolice. Fantezia lui ZOE VIDA PORUMB este susţinută de o autentică înţelepciune a surprinderii ipostazei ce­lei mai intens comunicative a îngemă­nării viziunii plastice cu materialul.

' ZOE VIDA PORUMB în întreaga sa creaţie, că şi în expoziţia de la Accademia di Romania, Roma, se dovedeşte solidară cu o nouă epistemă, cu trecerea de la epistema “mimesis” la o epistemă ce se revendică de la principiul autoreferenţialităţii. -

Caracterul postmodem al lucrărilor propuse de ZOE . VIDA PORUMB presupune de fapt o naştere a sensului pe măsura înregistrării sale; instituirea acestuia prin înşăşi acţiunea limbajului; o poetică de tip antimimetic. (Lumea arhaică a satului cu farm ec, şi dezinvoltură este dezocultatâ, nu reprezentată). în această concepţie originală, autoreferenţială se înserează firesc o poetică a împletirii, a transformării, a ritmului, a fragmentului ca depozitar de sensuri - ochi de reţea, dm lînă, cînepă sau mici talismane, oglinzi - relicte magice din rituri solare, de rodire, de nuntire - benefice.

însăşi expoziţia apare ca un caleidoscop fascinant din imagini reţelare tridimensionale ce cuprind fiinţarea de ieri şi de azi cu- negări vehemente, tabuuri denudate dar şi cu opţiuni constructive, cu speranţe; fiecare entitate întemeiată pe stăpînirea deplină a limbajului, pe forţa inovării, accede la exprimarea unei realităţi

globale în care remitologizarea devine un element necesar.

Expoziţia ZOE VIDA PORUMB deschisă la Accademia di Roihania, Roma este una dintre cele mai însemnate şi. semnificative manifestări în domeniul tapiseriei, fiind un autentic mesager al artei contemporane româneşti. ' -

Dr. A lexandra RUS

XSiv&Rlii:de Cluj ACTUALITATEA miercuri, 3 septembrie 1997

- i

Internă

Comisia economică din Senat cere Guvernului să avizeze Legea investitorilor autohtoni

pînă în 10 septembrieComisia economică din

Senat a cerut marţi, Guvernului, într-o scrisoare trimisă premierului Ciorbea, să- avizeze pînă la 10 septembrie proiectul de lege privind investiţiile autohtone.

Proiectul, in iţiat de ministrul Reformei, Ulm Spineanu, şi de preşedintele Comisiei economice, Viorel Cataramă, nu a putut fi dezbătut în sesiunea parlamentară precedentă, pentru că nu a primit acest

aviz obligatoriu. Guvernul îi asigurase în iulie pe liberali, principalii susţinători ai proiectului, că va emite o ordonanţă pe această temă în perioada vacanţei parlamenta­re, dar decizia a fost amînată în urma rezervelor exprimate de m inistrul Finanţelor, Mircea Ciumara.

Textul scrisorii trimisă premierului a fost acceptat de toţi membrii Comisiei economice. Ei afirmă, în scrisoare, că situaţia întreprin- - derilor m ic i şi m ijlocii,

principalele beneficiare ale proiectului, s-a agravat în ultima perioadă.

Comisia îl mai anunţă pe premier că nu va aviza nici un proiect de lege care implică creşterea fiscalităţii, ăl cărei nivel este considerat “foarte ridicat, la limita suportabilităţii”. Membrii comisiei au adoptat această ultimă decizie încă din luna iunie. Comisia economică a comunicat din nou că nu va mai aviza astfel de proiecte de lege.

Deputaţii au adoptat ordonanţa privind lansarea emisiunii de

euroobligaţiuni in mărci germaneDeputaţii au aprobat, marţi, ordonanţa prin

care a fost lansată o emisiune de euroobligaţiuni în mărci germane pe piaţa financiară europeană.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, cu o singură abţinere, Ordonanţa de urgenţă nr. 4/ 1997. privind derularea împrumutului de euroobligaţiuni în mărci germane. Ordonanţa stabileşte ca Ministerul Finanţelor să lanseze pe . piaţa financiară europeană o emisiune de euroobligaţiuni în limita de 600 'de milioane de mărci germane, pentru creşterea rezervei valutare a statutului şi pentru, finanţarea deficitului bugetar,

lansarea emisiunii este condusă* de Credit

Suisse First Boston şi Deutsche Bank Morgan Grenfell. Valuta obţinută astfel va fi vîridută Băncii Naţionale a României la cursul de la data vînzării. Cu echivalentul iniei se constituie depozite la BNR, cu o dobîndă negociabilă, care vor intra la bugetul de stat. Sumele din depozite vor finanţa deficitul contului curent al

'trezoreriei statului,; provenit din creşterea deficitului bugetului de stat.,-: \ \

Dobînzile şi rata de capital aferente împrumutului de euroobligaţiuni vor fi achitate de la bugetul de stat. Nici o plată ce decurge- din emisiune nu va fi supusă vreunei impozitări în România.

Iniţiativa PDSR privind acordarea unei compensaţii băneşti pentru creşterea preţurilor la energie va li

dezbătută de deputaţi în procedură de urgenţăDeputaţii au aprobat, marţi,

dezbaterea < în procedură de urgenţă a unui proiect de lege iniţiat de.deputaţii PDSR Adrian Năstase, Gheorghe Oană şi Acsinte Gaşpar, privind acordarea de compensaţii băneşti persoanelor cu venituri mici, pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare la energie electrică şi combustibili pentru încălzire.

împotriva procedurii de urgenţă s-au înregistrat- opt

voturi, iar 22 de deputaţi s-au abţinut. Potrivit proiectului, între 1 octombrie 1997 şi 31 martie 1998, ar urma să se acorde o compensaţie persoanelor, sau

/ familiilor care au venituri nete pe membru de familie mai mici decît salariul minim pe economie. Compensaţia va fi de 90.000 de lei lunar pentru fiecare

. titular de venituri şi va servi la

. acoperirea pe timpul iernii a cheltuielilor determinate de creşterea preţurilor la energie şi combustibili. Compensaţia va fi

scutită de impozit şi va fi plătită odată cu drepturile de bază la data de întîi a fiecărei luni.

Sumele compensatorii se alocă de la bugetul de stat, prin transfer de la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Iniţiatorii au mai propus ca cheltuielile aferente compensaţiilor să fie deduse din sumele datorate de persoanele juridice angajatoare la bugetul asigurărilor de stat.

Valerian Stan va fi audiat de către Comisia pentru

cercetarea abuzurilor a Senatului

Valerian Stan va fi audiat, micrcuri, de către Comisia pentru cercctarca abuzurilor a Senatului.

Audierea fostului şef al Departamentului de Control al guvernului a fost dCcisă, marţi, în unanimitate, de membrii comisiei. în favoarea audierii s-a pronunţat şi senatorul PNŢCD Petru Caraman.

Stan a acccptat audierea în urma unei convorbiri telefonice pe care a avut-o cu preşedintele comisiei, Augustin Crccan. (PUNR).

Comisia îşi propune să ccrcctczc dacă demiterea lui Valerian Stan din funcţia de şef al Departamentului dc Conlrol al Guvernului a fost un abuz, . ’

Senatorul PNŢCD loan Moisiu cere accesul cetăţenilor la dosarele de securitate

ale clericilorSenatorul loan Moisiu a depus, marţi, la

Biroul Permanent, o iniţiativă legislativă privind accesul la dosarele de Securitate ale şefilor cultelor religioase şi ciclicilor. •

Senatorul Moisiu propune ca ficcarc cctăţcan să poată consulta dosarele şefilor cultelor, ierarhilor, rectorilor şi directorilor instituţiilor dc învăţămînt religios, precum şi ale clcricilor aparţinători cultclor din România, trimişi la aşezăminte religioase din străinătate.

loan Moisiu şi-a motivat iniţiativa prin faptul că accesul public la dosarele accstor persoane ar înlătura suspiciunile apărute în ultimii ani şi ar duce la “ridicarea^moralităţiipopQiîilui” .-;r ;

'■ J Ip S f Il

o f e r i t a ;v \ J - 1 * /

După moartea prinţesei DlAi* î ‘ ' /

Mmm

Preşedintele american şi-a exprimat regretul faţă de moartea prinţesei DianaPreşedintele american, *Bill

Clinton, a trimis, hmi, o scrisoare premierului britanic, Tony Blair, în care îşi exprimă regretul faţă de decesul tragic al prinţesei Diana, relatează REUTER.

“Am pierdut un prieten şi o voce a celor mai puţin fericiţi “, se arali în scrisoarea adresată de Bill Clinton premierului britanic. “Vă rugăm să primiţi condoleanţele noastre personale şi pe cele ale poporului american. _ Rugăciunile noastre se îndreaptă, ‘ acum, spre fiii ei, spre familie şi prieteni”, se mai arată în textul, scrisorii trimise de preşedintele american lui Tony Blair.

Bill Clinton a mai transmis scrisori de condoleanţe şi Reginei Elisabeta af Marii Britanii, Prinţului Charles, fostul soţ al Dianei, precum şi fratelui ei, Charles Spencer. Textul acestor scrisori nu a fost tăcut public de către purtătorul de cuvînt al Casei Albe, Joe Lockhart

“Soţia mea şi cu mine eram prieteni apropiaţi ai Prinţesei de Wales, pe care o respectam pentru angajamentul său altruist şi neobosit în oferirea de ajutor persoanelor aflate îtf suferinţă, , bolnavilor de SIDA şi victimelor minelor anti-personaf, se mai arată în textul scrisorii adresate de şeful statului american premierului britanic, Tony Blair.

.Joe Lockhart a afirmat că administraţia de la Washington nu a luat, încă, nici o hotărîie în ceea ce priveşte participarea.unor oficiali americani la funeraliile Prinţesei Diana, care urmează să aibă Ioc sîmbătă, la Londra.

•BRASILIA - Preşedintele brazilian, Femando Henrique' .Cardoso, a afirmat, luni, că moartea prinţesei Diana ar trebui să constituie un avertisment pentru jurnaliştii din, întreaga lume privind limitele profesiei lor, informează REUTER.

“Libertatea implică şi asumarea unor responsabiltăţi şi este de datoria celor care au o anumită profesie să stabilească limitele şi responsabilităţile fiecărei meserii”, a afirmat Cardoso, care şi-a exprimat regretul profund la aflarea veştii privind moartea Prinţesei Diana.

Cardoso a afirmat' că persoanele publice trebuie să accepte faptul că.viaţa lor se va afla în atenţia presei şi că jurnaliştilor trebuie să li se permită să-şi facă datoria. “Moartea Prinţesei Diana trebuie să ne facă pe toţi să reflectăm adine. Cei care deţin funcţii publice trebuie' să înţeleagă că rolul jurnaliştilor este dc a ne urmări şi dc a ne vina, în • sensul bun al cuvîntuhii", a mai

'd rc la ra t ţM lo sb .v ^ ^ ^

Dodi Al Fayed intenţiona să se căsătorească cu prinţesa Diana

Prinţesa Diana ş’i Dodi Al Fayed intenţionau , să se căsătorească, a declarat, marţi, o rudă a milionarului egiptean, citată de REUTER. > J

Hussein Yassin, fratele tatălui vitreg al lui Fayed, Anis Yassin, a afirmat, într-un interviu acordat cotidianul saudit “Asharq al- Awsat”, că Dodi Al Fayed i-a spus cu doar cîteva ore- înainte de producerea accidentului de la Paris că se va căsători cu Diana.

Yassin a afirmat că a vorbit cu Fayed la Hotelul. Ritz, din Paris, sîmbătă, la 20.45, cu circa patru ore înainte de accidentul în care atît Diana cît şi milionarul egiptean au murit.

Yassin l-a întrebat pe . Fayed despre relaţia cu prinţesa Diana. “Dodi mi-a spus că era foarte îndrăgostit de Diana, iar relaţia lor era foarte serioasă 'ş i se hotăriseră să se căsătorească”, a afirmat Yassin.

El a adăugat că urma să se întîlnească din nou cu Fayed la hotel în jurul orei 23.00, dar acesta i-a telefonat spunîndu-i că nu va mai veni la intîlnire, pentru că hotelul e plin de paparazzi. “Plecăm. Ne întîlnim mîine la orele 9”, i-ă spus Fayed lu i: Yassim.

Dodi Al Fayed a crescut în Egipt şi a studiat în Elveţia. Mama sa, Samira, -este sora miliardarului saudit Adnan Kashoggi.

Prinţesa Diana, 36 de ani, şi prietenul ei, milionarul egiptean Dodi Al Fayed, au murit duminică, în urma unui accident produs într-un pasaj rutier din Paris, în timp ce maşina lor era urmărită de paparazzi.

Procuratura pariziană va declanşa oficial

ancheta asupra accidentului în care

a murit prinţesa DianaProcuratura pariziană va

deschide în mod oficial, marti, ancheta judiciară referitoare la cauzele care au dus la producerea accidentului în care a murit prinţesa Diana şi prietenul ei, milionarul egiptean Dodi Al Fayed, transmite REUTER.

Cei şapte paparazzi reţinuţi de poliţie la scurt timp după accident vor fi aduşi, în următoarele ore, în faţa unui judecător care va decide dacă îi va plasa în mod oficial sub anchetă.

Procurorii francezi i-au reţinut pe fotografii care o urmăreau pe Diana în momentul accidentului •încercînd să determine dacă au' dovezi pentru a-i putea acuzaţia de ucidere din culpă, fugă de la locul accidentului, sau neacordarea primului ajutor unor persoane aflate în pericol. Poliţia a confiscat de la cei şapte 20 de role de film conţinînd fotografiile făcute de aceştia. în seara accidentului.

Mercedesul în care se aflau Diana şi Fayed s-a izbit frontal de un stilp de beton al unui pasaj

.rutier,din Paris, ricoşînd în zidul

f#

ini

tunelului, în timp ce şoju. încerca să scape de foto>.' care îi urmăreau pe cei j Luni, poliţia a anunţat: şoferul maşinii, Henri decedat şi el în accidect, r. o concentraţie de alcooli sînge de trei ori maimait limita legală din Franţa.

Mama prinţesei Din s-a închis incaşi

Mama prinţesei Diana,, închis în locuinţa sa dim»S c o ţ i e i, i n fo rmează Rij Contact.

Ea nu a mfirs, p în ă acut capela Saint James din Loifc unde se află depus tnipsll sale.

Apropiaţii săi spun că e Dianei, care a divorţai contele Spencer cînd priş avea numai 6 ani, este fc şocată şi cred că ea n participa la funeralii.

Muammir Gaddifiil|i{ că moartea prinjesi Diana şi a lui Dodii

Fayed reprezinţi : “o crinii rasist!'

Liderul libian, Miau Gaddafi, afirmă ca moi prinţesei Diana şi a prieîet ei egiptean Dodi Al Fayed o crimă rasistă comisă Marea Britanie şi servii^, informaţii franceze, Contact.

Gadafr spune că «sasis prinţesei Diana este ceai oribilă crimă şi un acide» religios şi etnic! o viol* drepturilor omului şi internaţionale.

“Nici un copil din 1® poate crede că acest acct este o pură coincideilconchide liderul libian.

Populaţia britanici va păstra un momen! reculegere după seri funerar al prinţesei!

Palatul Buckingha® declarat, marţi, că va s<$ populaţiei britanice să: un moment de reculegi încheierea serviciului fi®1* prinţesei Diana, prograo* se defăşoare simbăU, catedrala Westmins'^

-Londra, informează I®-1' Cetăţenii de pe tot c«F'

Marii Britanii vor fi

s,c.

’k

cP

isa

islai

s«r-şi arate prin tăcere de prinţesă, înainte ca ce poartă trupul neînsufc acesteia să fie scos din SCl şi transportat la cimitir-

Slujba religioasă va la ora 10:00 GMT. Parliof* la marşul funerar vor sicriul de la P a la tu l St *■. unde corpul Dianei se

catc^1 ii luat» Comp»®

p r e z e n t , p în ă la W c s t m in s t e r , a p r o p i e r eajn u j j i n v . - . ţ

f e r o v ia r e a u anunţat in tro d u c e în circulaţi*

jsysuplimentare, care si transportul la Lo» r ■ persoanelor care dor«c ( prezente în capitala briM timpul funeraliilor. __■

P

’cai

!7-iş l

*«j

k

S

- \

A D E V A R U L--------- , , # h r t a i O Q T D t ’i B 2 1 t f * ' i T A T E ^W ^APO CA:luni-vto«H«-M ;*îiiibaăM 4;<*I«Kl9-7WI45SUBRE!)AC|TATURDA:«il4 » « W B S W g % r B < UM miercuri, i s e p t e m p r i e i y y / r U D L l l * ! IM i& : luni-vineri 8-16; tel/ta 3143-23; SUBREDACJ1A DEJ: luni-vineri S-16; (el/fax 71-611-75 d e C i u i

'rtriUJ A C H ITĂ R I ^ iv rrc iitiK M O B IU l

isi

»«c

. M O M ICiuj-Mapoca

u Str. Oaşului nr. 42A te l . 4J35S5, 136822. ORAR «-1S c: Hala Agrnalimentară P-ţa Mihai Viteazul craj 1

tel.. 132*97. ORAR 9-18 D Calea Victoriei nr. IOD

(Materna, TURDA) tel:433804

MAI COMERCIALIZĂMPARCHET. PALUX, Ai^CEt .

LAC, DÎLUANŢ, CLEI DE QASB,[£cule-imPort>pentru

■___ S îEL MAI MARE PRODUCĂTOR ROMÂN“ “ DE ÎNCĂLŢĂMINTE

fs oferă ACUM, la sfîrşit de sezon, modele de încălţăminte la preturi foarte mici,

la standurile din magcmneles^gţ\^ .Clujana, Piaţa Cipariu fostul magazin Clujana,. Memorandumului Clujana, Piaţa 1 MaiClujana - comoditate înainte de toate

Liderul mondial în dom eniul Caută gumei de mestecat

■HSa REPREZENTANT ZONAL- (MERCHANDISER)

; în Cluj-Napoca şi judeţul Cluj Condiţii: x Se oferă:- vîrstă 20-30 ani; - instruire în tehnici com erciale m odem e;- perm is de conducere - un v en it m ediu foarte atractiv .

şi autoturism propriu • . cu şanse de creştere substanţiale;- angajam ent pe term en lung .

Din partea celor interesaţi aşteptăm un mesaj la telefonul 4 1 6 2 7 2 , 4 1 6 6 2 7 orele 10-17VY -rnOv© W R IG L E Y ROMANIA

i?. "VICTORIA" ClujanunţăSTRIBUIREA DIVIDENDELOR

pe anul 1997Acţionarii sînt rugaţi să se prezinte la plexul Agroindustrial Apahida, str.

plăţii nr. 1, în perioada 3-25 septembrie 'între orele 9-15. Informaţii la telef.

cei!Ie»iioteii?

(760984)

B I Z O Impcx S.R .L .

8-15 ului de

n N O E z i l n l c în tre

îl

iasîRDeî f>,

Depozitul frigorific al Abatorul ti Floreşti: : ■ \

CARNE PUI preambalatăWa Ferma Avicolă Apahida VINDE:

PUICUŢE pentru ouă dinKa Rosso

ţii suplimentare la telefon 130988.■ ' . - _______ (30506 ) :

^ j E C T j R Q CLUJ-NAPOCA " Piaţa Unirii nr.23

H f f p f t FZ Z l °Anunţăm deschiderea

NOIl£0MMAGAZINEmm^ la adresele:

1. Piaţa Muzeului nr.6piese şi accesorii auto DACIA;

- reprezentantă ROLAST SA,ELBA SA, BILSTEIN COMPA SA

- comercializare FERMIT SA, CNCD,ELECTROPRECIZIA SA

2. Piaţa Unirii nr.23- corpuri de iluminat SIM O TRADE; ELBA;- surse de iluminat TUNGSRAM;

s -aparataj electric KONTAVILL şi PRODAX; 1 - ciabluri electrice ROMCAB SA; a - electronice si electrocasnice DAEWOO,» 1

cu plata în maxim 24 rate, fără avans Anunţăm onorata clientelă că piesele şi

accesoriile auto pentru DACIA pot fi achiziţionate şi la magazinele firmei situate la adresele:

• str.Kari Marx nr.24• str.Brassai Samuel nr.23• str.21 Decembrie 1989 nr.131• str.M.Gorki (în curtea Service DACIA)

o - ,

SACLUJ-NAPOCA

Oferă producătorilor de. produse lactate utilaje performante în domeniul prelucrării laptelui:- pasteurizatoare cu placi din inox pentru lapte, smântână şi brânzeturi;- maşini de ambalat lapte la pungă;- sepatatoare de lapte;- diferite bazine şi vase din inox; J- conducte şi armături din inox. £

Vă aşteptăm la sediul nostru dinCluj-Napoca, str. F-cii de chibrituri nr.13-21, tel: 064/435424

fax: 064 / 435245

ISCRIERILE la şcoalaPOSTLICEALĂ ECONOMICĂ I DE DREPT ADMINISTRATIV^druîFundaţiei ”VirgiI Mădgearu”, *în perioada 3-20 sept.1997, orele

la sediul Şcolii în incinta Liceului }ţbuc” Cluj-Napoca, str. A.Iancu nr. 70-72. Stenul de qdmitere va avea loc

de 26.09.1997 ora 14. Finanţe-Contabilitate Turism -

°r aţii la sediul şco lii, Fundaţia Madgearu^ ; / .... ........ .

Str.lULIU MANIU nr.16 (fostă 6 Martie) Tel/Fax: 064/430407 ORÂR: Zilnic: 8-19; S: 8-13, D: închis. VINDE Distribuitor en gros Magazin cu amănuntul

adaos 0% adaos 0-30°/• SINTEZA ORADEA-VOPSELE, EMAILURI, GRUNDURI,

CHITURI, LACURI• POLICOLOR BUCUREŞTI-VOPSELE AUTO, GRUNDURI,

CHITURI, DILUANŢI AUTO• PERIND ORADEA - PERII, MATURI, SET GĂLEATĂ cu

STORCĂTORMATERIALE DE CONSTRUCŢII - VAR 2,5 kg; HUMÂ

2,5 kg; IPSOS 1/1; CIMENT ALB 1/1; CRETĂ DE MUNTE 1/1; CHIT ALB 1/1; CHIT ROŞU 1/1. <

adaos 0-12%• LACURI, DILUANŢI; • DIVERSE (Oxizi,Âracet, Prenadez' etc.); • COVOR PVC, P E N S U L E , B ID IN E L E , PAPETÂRIE;• DETERGENŢI GRANULAŢI, DETERGENŢI LICHIZI;• VASE EMAILATE; • VASE ZINCATE •; • STICLĂRIE'• TACÎMURI INOX .. •

BANCA AGRICOLA S.A. FILIALA HUEDINvinde la licitaţie publică în ziua

de 11 septembrie 1997 orele 13 în comuna Aghireş Fabrici nr. 36/A •

- casă particulară -• Informaţii suplimentare la telefon: 2 5 3 1 8 7

> J3ANCA AORICOLĂ S.A. FILIALA IIUHDIN (865874)

CCNSIUUL CAICULUI CLUJîn temeiul art. 46 din Legea 51/1995 convoacă

Adunarea generală Extraordinară pe data de 26 septembrie 1997 ora 12 în Palatul Justiţiei camera -31. Dacă nu este statutară, următoarea Adunare Generală Extraordinară se fixează pe data de 3 octombrie 1997, ora 12 în aceeaşi

A D E V A R U Ld e C i u l PUBLICITATE CLUJ NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîjnbâlâ 9-14; tel/fa* 19-73-04; SUBREDACŢIATURDA:s

s luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBRKDACJ1A DEJ: luni-vineri 8-16; Ici/fax 21-60-7' miercuri, 1 septembrie 19971

M |DEX® C & M A ÎM A I$»1B0ITC>R

La noi găsiţi întotdeauna* îmbrăcăminte sortată de cea mai bună calitate

♦tricouri îmbrăcăminte bărbati-femei ♦pulovere ' îmbrăcăminte sportivă

în atentiaATELIERELOR MECANICE, TIPOGRAFIILOR:

* lavete din bumbac ■ cu reducere de pret în funcţie de cantitatea cumpărata

LA FUSTE SI PANTALONI DAMA SI ÎN LUNA SEPTEMBRIE REDUCERE 30%

' I

TELEFON: 018-623482 sau 064^193493Depozit: sat.Vlaha, jud. Cluj Orar; Zilnic 08-20; Sâmbătă 08-16 (577674)

* Vînd mobilă nouă. 17-34-25. (591763)

TeL

• Vînd telefon GSM. Tel 14-89-67. (591778)

tel/fax: 198814-194917__ in te rn e t^dc zile G R A T U IT #

VINZARICUMPĂRĂRI

• Vînd teren intravilan în Floreşti, 2900 mp. Tel. 26-53- 66. (591937)

• Cumpăr cărţi Tel. 12- 88-21.(561940)• Vînd memorii calculatoare

de 16 RAM, pret 55 USD. Tel. 092/24-19-53 (561954) - "

■ Vînd teren intravilan 58 ari, în Gherla. TeL 14-70-10 orele 8-18. (591952)

• Cumpăr - teren pentru : construcţii în zonele Zorilor, A. -Muresanu, Grigorescu 400-1000 mp. Tel. 094-549-821. (561798)

• Vînd teren 400 mp parţial casă Someseni centru. Tel. 14- 77-85. (561928)- • Vînd teren 650 _inp aflat pe str. Republicii. Pret’ fix 25.000 dolari. Tel. 19-52-41. (561951)

• Vînd parcele 15-50 ari la. căpătui str. Donath. Tel. 14-19- 17 orele 18-21. (561956) *

• Vînd teren de construcţie în Sînicoara, acces gaz, apă,' lumină, str. Horea nr. 51. Tel.. 23-21-29, profesor Lingurar. (591931) .

• Vînd apartam ent 2 camere confort 1 cu telefon în cartieru l Gheorgheni. Tel. 41-40-96. (561919)

• Vînd garsonieră confort I str. Grigore Alexandrescu nr. 28. Tel. 16-67-05. (561924)

• Vînd apartam ent 3 camere str. Pata, cu telefon. Tel. 41-07-66. (561961)

• Vînd apartam ent 2 camere, - B-dul ' 21 Decembrie. TeL 17-65-62. (591929)

* Vînd apartam ent în Apahida. Relaţii Apahida, str. Republicii BL 15 sc. II, et. I, ap. 11. (591933)

• Vînd urgent (sau schimb) apartam ent 3 camere, zonă foarte bună:' Inform aţii tel. 16-66-60. (591954)

•"Vînd apartament 4 camere finisat garaj sub bloc, zona Pasteur, etaj 2,20.000 dolari. Tel. 15-79-43. (561761) ■, • Vînd apartament 2 camere etaj IE confort mărit, finisat, bucătărie mobilată, balcon închis, pivniţă, loc parcare, str. Năsăud, preţ 16.500 USD. Tel. 41-10-30. (561835)

• Vînd urgent apartament două camere în str. Dunării nr. 69 et. DI ap. 11. Vizibil zilnic. (561855)

• Vînd apartament trei camere din cărămidă cartier Gheorgheni str. Bizuşa nr. 10. Tel. 16-16-61 între orele 16- 20. (561876) •. • Vînd apartament 2 camere, colecţie corali decor si Dacia 1410’an 1996. Tel. 18-87-06. (561908)

• Vînd casă în Floreşti la şosea, 2 camere, curte, grădină 715 mp. Tel. 26-50-58. (561915)

V Vînd apartament cu 2 camere confort 2 finisat şi garaj din beton str. Peana nr. 12 ap. 4. Informaţii după ora 19. Preţ 85 milioane

1 negociabil. (561918)• Vînd apartament 2 camere

confort I, Mănă'stur, etaj I. Ţel. 14-42-42. (561929) *• Vînd casă şi grădină pe str.

Bărc III nr. 25 cartier Someseni. Zilnic orele 8-20. ■ (561933)

• Vînd 2 camere •decomandate .ultra central 30.000 DM. Tel. 14-38-72. (561943)

• Vînd apartament 3 camere Grigorescu, mobilă, frigider, aragaz, autoturism Fiat Ritmo. Telefon 18-27-62. (561958)

• Vînd loc de casă Bonţida zonă deosebită 14 ari, apă, gaz. Informaţii tel. 13-18-14 orele'9- 17. (561963). ,

• Vînd 2 camere. Tel. 15-74- 25. (591818)

• Vînd casă Grigorescu central str. Iancu de Hunedoara nr. 13. (591867)

• / Vînd apartament cu 4 camere. Str. Aleea Peana nr. 14, Bl. L9, sc. 2, ap. 23, familia Rad. (591872) ',• Vînd 2 camere str. Godeanu,

paralel cu str. Pata. Tel. 12-78- 96. (591880) ;

• Vînd casă şi teren în Dăbîca. Relaţii comuna Dăbîca nr. 483. (591882),

• Vînd garsonieră str. Horea. Tel. 092-294-036. (591909)> • Vînd garaj sub bloc, Zorilor. Tel. 41-12-02. (591923)

• Vînd apartament 2 camere ultrafinisat, cu telefon, zonă liniştită, etaj I, str. Unirii nr; 4, cartier Gheorgheni. Tel. 15-38- 41. (591962)

• Vînd casă mare cu teren 2800 mp, între Dîinbul Rotund şi Iris. Telefon 13-19-85. (591968) V

• Vînd garsonieră confort I, etaj II, cu telefon, cablu, ocupâbilă imediat, lîngă Union, 55.000.000 lei. Tel. 17-78-89 orele 10-18. (591969)

• Vînd 120 capre cu lapte. Telefon 17-92-25. (561934)

• Vînd 86 mp parchet de fag uscat de 7 ani. Informaţii după ora 15 la tel. 13-81-12 sau 13- 24-56. (591759)' -

• Cumpăr de urgenţă mobilă antică sculptată, oglinzi aurite şi neaurite. Tel. 15-84-00., (591942)

• Cumpăr vederi vechi, timbre, bancnote, monezi vcehi, cartele telefonice uzate. Tel. 13- 87-18.(591972)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb casă ICRAL 2 camere, şpaiţ" şi telefon, cu o cameră plus diferenţă. Tel. 19- 84-28.(591940)

• Schimb 3 camere central, cu variante. Tel. 19-91-61.' (591966)

ÎNCHIRIERI• Intermediem chirii. Tel.

09-28. (591857)19-

• Vînd Peugeot 405 diesel 1990 vamă plătită, recent adns, p re ţ 9.500 DM negociabil. Tel. 18-23-72 sau 09-22-87-84-8. (561960)

• Vînd Oltcit 12TRS, preţ 11,5 milioane. TeL 42-53-35 orele 17-21. (561968)

• Cumpăr Dacia 1310. TeL 42-68-64. (591912)

* Dau în chirie casă. TeL 18-49-16.(561861)

* închiriez apartament 2 camere mobilat Grigorescu. Informaţii Zalău. TeL 060/ 63-33-40. (591846)

• Dau în chirie apartam ent 2 cam ere, mobilat, telefon, B-dul 21 Decembrie, 100 USD. Tel. 17-65-62. (591928)

• Dau în chirie apartament ultracentral, 3 camere lux, numai pentru pretenţioşi. Tel. 19-99-61. (591945)

• Magazinul Gabisin» ■ str. C. Brătianu s-a la sediul firmei pe, Alverna nr. 24-2{ funcţionează în d,' schimburi între orele inclusiv sîmbăta. suplimentare se pot teL 4M6-53. (561852J

• SC Pavai ImpexJ angajează agenţi de vî pentru distribuţie, i de angajare: studii nw vîrsta maximă 30 anj, preferinţă bărbaţi, pr^ agreabilă cu mii experienţă în domn comercial. Angajeazij asemenea şi manipn Curicullum vitae se d pînă în data de 8.( sediul firmei din Dîmboviţei nr. 77 cs 301.(561930)

■ • SCC ApolodorJi; SRL angajează trutiijrutierist şi fochist pa;, s ta ţie de asfalt H Selecţia luni 08.09.199! 8, la sediul din str.!«, nr. 1-3. (561937)

• Angajăm tvnplarilt 43-57-47. (561938)

•. Transport marliM tone, tarif rezonabilii 15-09-02; 41-35-1: (561965)

• Angajăm ajil bu că ta r, picoliţe pt Napoca nr. 6-8 la Bai! Time. (561966)

• Angajăm 'm a m it necalificaţi. TeL moblf 553-673; 14-94-09. |

$.<

n

• Interbrands agenţi comerciali p d istribu ţia prod» Mars. Condiţii: penai conducere categomJ|( stud ii medii, autortw p rop rie ta te person Trimiteţi curriculumi la adresa: str. Traiai nr. 208 sau fax: 064/JI-fco 39. (591961)

Sâ fii optimist este extraordinar, Dar sâ fii prevăzător este esenţial.

Ai fâcut planuri de viitor pentru tine şi familia ta.

Dar daca se întâmpla ceva neprevăzut? S-ar putea sâ nu se mai împlineascâ.

■s

Asigurâ-te şi vei avea garanfia câ indiferent de circumstanţe, ceea ce fi-ai dorit se va împlini.

:g s sCu SAR poji merge mai departe!

■ • Vînd Dacia 1310 an de: fabricaţie 1989. Tel. 15-56-55 după ora 14. (561945).

• Vînd VW Passat combi 1,6 diesel fabricat 1981, carte identitate, verificare , tehnică 05.1998 neînmatriculat, preţ 2.750 DM. Tel. 14-64-05; 15- 09-02. (561964)

• Vînd Dacia 1993. Tel. 13- 12-07. (561970) *

• De vînzăre autoturism Mercedes 250D, an fabricaţie 1986 ş i ’BMW 520B, an fabricaţie 1989, ambele înscrise în Circulaţie, cu carte de identitate. Tel. 19-66-11 între orele 18-22. (591932)

• Vînd Dacia Nova 1997, preţ 22 milioane negociabil. Ogner loan, Miercurea Sibiului nr. 8, tel. 238. (591946)

• Vînd Oltcit Club, stare foarte bună, 31.000 km. Tel. 19- 84-11.(591951)

• Vînd televizor color ieftin. Tel. 17-32-32 sau 16-22-43. (561867)

• Vînd televizor color Grunding pentru piese. Tel. 41- 60-70. (591957)

• închiriez apartament cu două camere str. Unirii nr. 13 cartier Gheorgheni. Tel. 14-04-91.(561832)

• închiriez casă singur în curte zona Dîmbul Rotund. Tel. 17- . .. . . 24-62 orele 17-21 pentru ap‘ S “ S famihe, plata antieipat pe şase ^ maghiară ^luni. (5 1 26) posesor de permis de coit

• Dau în chirie garsonieră Cmriculum vitae se depus ultra central, mobilată, dotată, jn data de 11 septembritf .150 USD negociabil. Tel.'. 15- ' I. C. Brătianu nr. 16. M 37-21.(561935) data de 13 septembrie,

• Dau în chirie apartament 2 (561411)camere mobilat, telefon, tv • Angajăm ospătari abs cablu, pe termen lung pe valută, liceul economic şi pf* Telefon 41-3 5-13 între orele 19- curăţenie. Tel. 14-11-5 6 22. (561946)

• Primesc în gazdă doi băieţi sau fete, studenţi. Tel. 17-27-12.(561948)

• închiriez apartament 2 camere Zorilor. Informaţii tel. .41-05-62 după ora 18. (561962) 43-53-92.'(561895)

15-17 (561869)• Angajez secretij

cunoştinţe limbi străine-Ijj 52-24 orele 12-14. (5611*

' • ■ Executăm la coţţ mobilier din

• închiriez apartament Tel. 16-73-28. (591862)

• Dau în chirie apartament 2 camere Mănăştur. Tel. 17-43-24. (591965)

DIVERSE

Şcoala Waldorfintf elevi în clasele L Infb® tel. 13-47-20. (561916)

• în conformitate cu W 137/ 1995 SC Vitmaanunţă mceperea d e m ^

• Prelate auto, copertine terase, bannere publicitare: confecţionăm -reparăm, cu material de import, la preţuri avantajoase. Calea Turzii nr. 174, tel 12-76-69. (142595)

pentru obţinerea autoriză mediu pentru îmbrăcăminte, încâl) ; papetărie, pos®marochinărie, consign*? Cluj-Napoca sin- Eventualele re c la m aţii numai pentru factorii ^ , se vor depune la sed®; Cluj, Calea D oroban ţii* (561925)

\Pentru a vâ asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr. l 6,

EJ.LUJIIL-imiH

n

a/r

%

■’iti

> miercuri, 3 septembrie 1997 PUBLICITATE s CLUJ-NAPOCA: Iuni-vuieri8-16;simbătă 9-14;tel/£ai 19-73-04; SUBREDACŢIATURDA::? 'luni-vincri 8-16; lel/faî 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fex 21-60-75.1

A D E V Ă R U Lc 8 e O l u l

s c M S T S X C O M s .a . d e jca sediul în D ej, P-ţa 16 Februarie nr. 3, jud. Cluj, organizează în data de 18.09.1997 etapa a Ii-a de licitaţie pentru următoarele active:

%Denumire Sediul Obiect de • Preţul de pornire aactiv. activ. activitate . licitaţiei exclusiv TVA

1. Magazin încălţă­ Str.Cringului '.comerţ 211.145 mii ieiminte Unit. 95 nr.3

,

2. Magazin Tricotaje Str. Mărăşeşti comerţ , 92.280 mii leinr.3-

î i ca z de neadjudecare, licitaţia se va repeta în data de 2 3 . 0 9 . 1 9 9 7 . ^

Documentaţia se ridică de la sediul societăţii. _ ,la fo r m a ţ i i suplimentare la sediul societăţii, telefon 2 1 5 2 0 6 . £

j#

S.C.C.A. ARTEX Cluj-Napoca Str. Brassai Sam uel nr.7

1. V IN D E p r in L I C I T A Ţ I E UBLICĂ în data de 11.09.1997, şi în aitinuare, săptămînal, în ziua de joi, la orele

la sediul societăţii din str. Brassai Samuel i.7 următoarele mijloace fixe şi obiecte de iventar devenite disponibile 'prin .■tehnologizare:■ maşini de cusut industriale de tipul m şi METALOTEHNICA rafturi metalice de diferite dimensiuni nobilier diferit.ÎNCHIRIAZĂ secţie de producţie de

iorie mechnică cu toată dotarea necesară, în coloniaTARNIŢA, comuna GILĂU,

(0 SOM Iii II l

ri:f

ANGAJEAZĂ muncitori specialişti i tru activitatea de croi şi muncitori calificaţi mfecţii textile.Informaţii suplimentare se primesc zilnic horele 7-15 la telefoanele 197161,192776 98227. (577677)

U

&

)Ltfiaiîefl*ia?mi?'P.sim!se

r__. marfă 6 to. preţ .. Relaţii Bonţida tel. 230*JS) ■

28 Cluj Napoca str. nr. 20 tel. 43-74-28

-.paţiii liber pentru tonetă t[ţ* desfacerii de produse Jţ pentru elevi. Licitaţia va

»ziua de 12 septembrie 10 la sediul Şcolii.

k tiultiP

S.C. RAMONA & OANA S.R.L.

TRANSPORT MARKÂ INTKRN

5; 10; 20 tone TAHIFK AVANTA.IOASK

Iei. 1W407 i>i 157766;<r)2 25BoSO ţî'.'Wi

S.C. ONESTO S.R.L.CASĂ DE AMANET

în incinta Restaurantului d”Fetiţele Vieneze”, |

str. Memorandumului nr. 13 Tel.19-59-66

A l t A C K T80(10 lei + TVA

M 160765• Solicit imprumut 10.000

DM. Garanţie imobiliară. Urgent TeL 19-94-39 sau 094- 529-081. (591971)

vînzătoare în piaţă. «■14-00 sau 18-18-23.

1,1 ceramiste pentru împletit *îel 18-38-07. (561947) Sm muncitori necalificaţi, «toi de Zahăr nr.tl23.') ■!3fei urgent secretară J 8- 'Umiin bacalaureat, avantaj

limbii maghiare. Str L 21 (paralelă cu str.

? 591927).Vomitate cu legea nr. A Cooperativa de Consum anunţă -începerea

'■'ilor pentru obţinerea J? de, mediu' pentru . ,c spaţii comerciale, ' 111 Gherla şi satele

Dăiţa, Hăşdate, Eventualele sesizări, •“mai pentru factorii de v '„or depune la sediul

' 4) 1 oro atl^ ornr-

rocom Cămăraş anunţă ’s .P dusekw agricole către

intervalul 03.09.1997- ✓ ’ (561953) . . . . ■. .,

• SC Metronix angajează barmane şi inginer specialitatea instalaţii, ca şef şantier în Germania; condiţii: vîrstă 2740 ani, vechime în specialitate 5 ani, limba germană. Informaţii zilnic orele 7,30-8,30; 13-14,30; 20,30- 21,30 în Pasaj pietonal Piaţa Gării. (591934)

• Societate comercială angajează agenţi de vînzări, tineri, dinamici şi dornici de muncă. Tel. 41-44-50 orele 9-15. (591939)

• SC Dărăbanul SRL din Cluj- Napoca str. Albiei nr. 2, tel. 14-70- 27 angajează urgent cu contrct şi carte de muncă-personal în meseria de cusătorese şi montatoare pentru feţe încălţăminte destinate exportului. Relaţii suplimentare Ia sediul firmei; (591950).* Cooperativa de consum Gilău

anunţă licitaţie în data de 11. 09.1997 pentru vînzarea de mobilier comercial, autodubă SRD şi;autocamion Saviem. în caz de neadjudecare licitatia se repetă în zilele de 18 şi 25.09.1997. Informaţii suplimentare la sediul Coop. Cons. din Gilău str. Principală nr. 226. (561923) .

• Predau matematica. Tel. 15- 32-13.(591967)

* Solicit sponsorizare s-au imprumut pentru înscrierea unei maşini mici. Rog seriozitate. Contra scrvicii preferabil domni sau doamne în vîrstă. TeL 31-65-45 orele 17-19. (591799)

• Solicit împrumut lei sau valută* ofer garanţii imobiliare. Tel. 18-42- 07 sau 17-20-14. (561901)

• Caut îngrijitor animale. Telefon 43-82-21. (561871) .

• Caut posesor paşaport pentru cumpărare valută. Tel. 19-24-50. (561726)

* • în conformitate cu Legea nr; 137/ 1995 Frătean Ioan anunţă solicitarea acordului de mediu pentru cabană apicolă cu magazie în zona Borhanci-Soporu Mic. Eventualele sesizări numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (561910)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Stinea Florean anunţă solicitarea acordului de mediu pentru magazie în zona Borhanci- Soporu. Mic. Eventua-lele sesizări numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr.' 99. (561911)• • în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Pasztor Petru anunţă solicitarea acordului de mediu pentru cabană cu pivniţă şi magazie în zona Borhanci-Soporu Mic. Eventualele sesizări numai pentru factorii-de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (561912)

• în conformitate cu'Legea nr. 137/ 1995 Man Elena anunţă solicitarea acordului de mediu pentru cabană apicolă cu magazie, în zona Borhanci-Soporu Mic. Eventualele sesizări numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.. (561914) J ~ “

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995 Pustan'Mircea şi Puştan

Wna anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de

•mediu pentru obiectivul.locuinţă familială situată în Cluj-Napoca str. Lucernei nr. 10. Eventualele sesizări, sugestii numai pentru factorii de mediii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (561944)' • în conformitate cu Legea nr. 131 f 1995 Morar Palaghia anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul extindere cameră situat în Cluj-Napoca str. Tache lonescu nr. 28. Eventualele sesizări

• şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (561967)

• în conformitate cu Legeâ nr. 137/ 1995, Tătar Viorel anunţă începerea 'demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu în vederea construirii casei familiale în satul Vîlcele, pe tarlaua 61, parcela li Eventuale sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (591944) ^ ;

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Crişan Vasile anunţă începerea demersurilor pentru, obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul garaj, situat în Chij -Napoca, str. Doinei jir. 46. Eventualele sesizări, sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorbanţitar nr. 99. (591963)

• Numiţii: Sebestyen Veronica, Bodo Margareta căsătorită Ludvig, Bodo Rozalia, Bodo Ileana, Bodo Ana căsătorită Sarcea/Bodo Dominic, Bodo Ştefan şi Pecsi Eva sînt citaţi \i Judecătoria Cluj, camera 95, în data de 9 septembrie 1997 în cauza civilă dosar nr. 2554/ 1997. (591970) '" 4 .

• î i conformitate cu Legea nr. 137/1995 Crişan Valeriu anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea • acordului de mediu pentru schimbarea destinaţiei apartamentului din Turda str. Lianelor nr. 8, ap. 44 în spaţiu comercial cu acces din exterior. Eventualele sesizări, reclamaţii se depun la APM Cluj str. Dorobanţilor nr. 99. (342614)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Şuteu Iulia anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul ciupercărie situat în Dej str. Solidarităţii nr. 26. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (342480)" • In conformitate cu Legea nr. 137/1995 S.C. Restaurant Europa’ Dej anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivele chioşc alimentar str. Baia-Mare nr. 17 şi cafe-bar Europa str. Unirii nr. 2. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea : Dorobanţilor nr. 99. (342482) ' .

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Dorea Vaier anunţă solicitarea acordului de mediu pentru cabană cu pivniţă în zona Borhanci-Soporu Mic. Eventualele sesizări numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor 'nr. 99. (561913)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995 S.C. Apirom Impex S.R.L. anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru * obiectivul chioşc situat în Dej str. ' Unirii nr.2. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la> sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr.99..(342483) ; . v . . C

PIERDERI- • Pierdut carnet de student pe

numele Zaharie Sorin Ioan. îl declar nul. (561909)' . ■'

• Pierdut,legitimaţie biblioteca Agronomia pe numele Oltean Mu. O declar nulă. (561917)•. • SC Procim Constnict SRL anunţă, pierderea următorelor facturi fiscale: 715551-715600, chitantă

■fiscală 196601-196650,chitanţierele 1725-1765 si 1766- 1799. Se declară nule. (561921) .

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Cubleşan Gabriel. O declar nulă. (561922) *

• SC Salora SRL pierdut autorizaţie sanitară nr. 12.443. Se declară nulă. (561932) \

• ■ Pierdut cupon pe numele Crişan Ana. îl declar nul. (561941). • Pierdut legitimaţie de călătorie pe numele Muresanu Marius hr. 3573/1995. O ’ declar nulă. (561949)

• Pierdut, carnet student nr. matricol^ 2637 pe numele Lang Cristian îl declar nul. (561952)

• SC Salmia SRL Cluj anunţă pierderea blocului de facturi fiscale de la nr. 814351 la nr. 814400. Se declară nule. (591924)

• Duduleanu Ghenadie'pierdut. carnet de student. îl declar nul. (591935)

• Basaliga Angelică pierdut autorizaţie eliberată de Prefectura Cluj-Napoca, cu nr. 19848 din 31.07.1995. O declar nulă. .(591941)

• Szacsvai Ştefan pierdut legitimaţie veteran de război. O declar nulă. (591955)

• Szolga Csaba pierdut certificat de acţiuni seria 07853536, eliberat de S.C. Casirom S.A. Turda. îl declar nul. (342615)

• Pierdut carnet de veteran de război pe numele de Lingurar Ioan cu domiciliu în Rugăseşti. îl declar nul (342478) • :

DECESECOMEMORĂRI

• Cu profundă durere anunţăm stingerea din viaţă, după o grea suferinţă, a iubitului nostru soţ şi tată, colonel (r) BELE GHEORGHE, de 64 ani. înhumarea va avea loc la Cimitirul Central, joi, 4 septembrie, orele 13. Dumnezeu să te odihnească în pace. Familia. (591959)

• Cu nemărginită tristeţe şi cu neputinţa de-a ne exprima prin cuvinte durerea, anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost un bun soţ, tată, socru şi bunic, FLORE A VASILE, de 68 ani, decedat Ia 01.09.1997. Înmormîntarea va avea loc joi, 4.09.1997, orele 13, în satul Poiana Frăţii. Chipul Iui bCnd şi vesel va rămîne veşnic în inimile noastre. Soţia Maria, fiicele, ginerii şi nepoatele. (591960)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic, FLUIERAŞ GAVRIL, în vîrstă de 73 ani. Înmormîntarea va avea Ioc azi, 3 septembrie 1997, ora 14, de la Capela Veche a Cimitirului Mănăştur. Familia îndurerată. (591964)

• Sîntem alături de d-1 Platon Mircea şef serviciu recepţie tehnicâ-SNCFR şi întreaga familie în aceste momente triste. Conducerea societăţii Rcmarul 16 Februarie Cluj-Napoca. (561931)

• Sincere, condoleanţe colegului nostru Moldovan Florca Dumitru şi familiei sale la decesul tatălui. Colegii Atelierului Mecanic ICPM Cluj. (561939). _____ _ /'

• Sîntem alături de colegul nostru Marcu Vasile la marea durere provocată de pierderea mamei dragi. Colegii de la Transcom SA Cluj. (561950)

• Un ultim omagiu fostului nostru locatar BELE GHEORGHE şi condoleanţe familiei. Asociaţia de locatari din str. Bizuşa nr. 8. (561955)

• Sîntem alături de colegele noastre Vargyasi Ana şi Lunguleac Raveca în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Colectivul OCOT. (561957)

• Sîntem alături de prietenii noştri familia Eugen Drâglă în aceste momente grele. Dumnezeu să-l odihnească. Nelu şi Monica Achim. (561969) -

* • Sîntem alături de colegul nostru ing. Vasile Trifan în aceste momente grele pricinuite de pierderea mamei dragi. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Biroul Patrimoniu-F. R. E. Cluj. (591922)

• Sîntem alături de draga noastră prietenă Puşa în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Cadrele medicale din Laboratorul Centra], Clinica m Medicală . (591925)

• Un ultim omagiu celui care a fost tată, socru, bunic şi străbunic, SOPONDUMITRU din Gilău. Dumnezeu să-l ierte. Familia Mureşan Petre. (591926)

• Sîntem alături de colega noastră Mureşan Maria, în greaua pierdere suferită prin decesul tatălui. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colegii de Ia Grădina Botanică. (591936)

* Sincere condoleanţe şi compasiune pentru colegul nostru profesorul Teodor Leanca, directorul adjunct al Şcolii “Eugen Pora”, Ia trecerea în veşnicie â scumpei sale mame. Colectivul de cadre didactice de la şcoala “Eugen Pora” Cluj-Napoca. (591947)

• Sîntem alături de colegul nostru Solomon vasile în marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. Colegii de la Centrala SC Electromontaj Cluj SA. (591953)

• împărătşim durerea colegei noastre prof. Susana Tarcea, la pierderea tatălui drag. Colegii de la Şcoala A. Mahuţă. (591956)

• Un ultim omagiu colegului şi prietenului nostru doL (r) BELE GHEORGHE, trecut prematur în eternitate. Sincere condoleanţe şi compasiune familieiîndurerate. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Cadrele militare în rezervă din Cluj. (591958)

• Un pios omagiu la împlinirea a 3 ani de cînd ne- a părăsit MOLDOVAN ILEANA, sora* cumnata şi tuşica noastră. Ceremonia de pomenire va avea loc la Biserica “Naşterea Domnului” în ziua de 3 septembrie, orele9. Familia. (591948)

• Cu durere anunţăm că a încetat din viaţă ELVIRA DR. PRODAN născută FAINA, în vîrstă de 87 ani. tnmormîntarea va avea loc joi, 4 septembrie ora 12 ia Cimitiml central Familia. (A)

A D E V A R U L d e OlBJf SPORT miercuri, 3 septembrie 1997

M O Z A IC iiO Ţ B A lllS T ICGOLGEŢERUL VIOREL MOLDOVANIndiscutabil, Viorel Moldovan rămîne un ţinalizator de prim

. rang. Fără să exceleze în mod deosebit la. capitolul “creaţie” el se impune însă prin prezenţa densă în fazele de finalizare şi, fireşte;

- prin decizia sa în astfel de momente, făcîndu-şi din plin datoria ca autor de goluri. Elocvent în contextul de-golgeter este faptul că în ediţia trecută el s-a situat pe prima treaptă a autorilor de goluri în campionatul elveţian, ca vîrf de atac al lui Hrasshoppers. Pofta sa de goluri este evidentă *şi în actuala ediţie a campionatului Ţării

v Cantoanelor, Viorel Moldovan înscriind după 9 etape - şi tot pentru . Grasshoppers - 10 goluri.

PROFESIONISTUL DAN PETRESCUDintre fotbaliştii români care activează “extra muros”, Dan

Petrescu se numără printre profesioniştii de clasă internaţională, la Chelsea, el cucerindu-şi respectul cuvenit, aprecierea pentru registrul larg tehnico-tactic, evidenţiindu-se şi prin faptul că este un exploziv participant şi la fazele de atac: După cinci etape consumate din noua ediţie a campionatului Angliei, echipa Chelsea (care are cu un meci mai puţin) se impune prin setea de goluri, ea înscriind 14, din care două au fost semnate de Dan Petrescu. '

"NĂRAVUL DIN FIRE N-ARE LECUIRE"O veste de peste Atlantic, din Argentina, legată de unul din cei

mai celebri fotbalişti ai mapamondului: Diego Maradona. El a fost depistat pozitiv la un control antidoping (se pâre că este vorba de cocaină). Ajuns dependent de consumul de droguri, Maradona a “călcat strîmb” în perioada italiană la -Napoli şi a “plătit tribut greu” prin perioada lungă cît a stat pe tuşă în urma suspendării. Sancţiunea

' nu l-a învăţat minte-’şi “dedulcindu-se cu droguri iată că a-fost din nou prins în “ofside” şi după unele estimări (fiind recidivist) Maradona ar putea fi suspendat pe viaţă! Deziluzie mare pentru suporterii lui Boca Juniors care sperau ca prin cuplul Maradona - Caniggia (revenit şi el la echipă) formaţia să redevină “port stindard” al fotbalului argentinian. v -

ROMÂNII DIN ... OLANDAîncepem cu Ovidiu Stingă fiindcă are o “vechime” ceva mai

mare dar care Combate mai mult p e ... banca de rezerve. Trecem la Heereveen unde-s angajaţi în lupte Constan tino viei şi Guşata,' formaţia lor cîştigînd în prologul etapei a 3-a cu 3-1 meciul cu Maastricht O veste amară din partea echipei Fortuna Sittard unde se află românii Zegreănu, Bănceu şi Mariş (aceştia fără să joace). Deşi a jucat acasă, Fortuna Sittard a pierdut cu scor de forfait, 0- 3, în confruntarea cu RKC Waalwijk! ' -

SABIN IUE A DAT GOLDupă primirea triumfală făcută lui Sabin Hie de către conducerea

şi suporterii lui Fenerbahce, sîmbătă, în cadrul .etapei a patra; el a " înscris primul său gol pentru noua. sa echipă. Evenimentul a avut

. Ioc în min. 23, cînd Sabin Hie, excelent servit de Bolic, a înscris un gol frumos, aplaudat. Numai că, în continuare, nu prea s-a văzut şi în min. 74'a fost schimbat. Scor final: Altay Izmir - Fenerbahce 0-2 (al doilea gol al lui “Fener” a fost marcat de Eroi, în min. 49). V ' Romeo V. CÎRTAN

Revanşa Jui1 - T '•

Sorin BagiuSub un cor de huiduieli,' reproşuri şi înjurături

ca la uşa cortului, cu jucători nemulţumiţi şi ziarişti decişi a nu-i măi acorda înţelegere, Sorin Bagiu, după şapte ani de preşedinţie, a predat cheile şi actele clubului şi dus a fost. Ieşirea pc scara de incendiu nu-lăsa să se întrevadă o revenire a personajului într-un timp aşa*de scurt în lumea nebună a fotbalului. Evenimentul s-a produs joi la Hotelul “Topaz” în faţa aceloraşi ziarişti, surprinşi de tonusul şi buna dispoziţie a ex-preşedrateiui F.C. “U”,. ' - Domnule Sorin Bagiu în ijltimul interviu pe care l-aţi acordat presei {Uniplus Radio) vă făceaţi cunoscută intenţia de a nu vă mai implica în fotbal cel puţin pînă la sfîrşitul- inului. Odată cu înfiinţarea Şcolii de fotbal “Ştefan Kovacs”, se poate vorbi de o revenire rapidă şi spectaculoasă a lui Sorin Bagiu în peisajul fotbalistic clujean şi naţional.

- Cred că este prea mult spus. Revenirea mea nU vreau să fie percepută ca o vendetă la adresa unor persoane sau evenimente, ci ea trebuie înţeleasă în adevăratul ei sens. Adică, creşterea de tineri jucători pentru principalele echipe din judeţ (“U7 şi CFR). în fapt, crearea Şcolii de fotbal “Ştefan Kovacs” este o idee mai veche şi care, din diferite motive obiective şi subiective, nu-s-a putut constitui în perioada cînd eu deţineam funcţia de preşedinte lă “U”. f

- Ce le veţi oferi copiilor care vor opta:, pentru tricoul SC Global Sport SA?

- O - pregătire pur profesională, cu' antrenamente specifice vîrstei lor. în acest sens am apelat: la serviciile prof. univ. I. Neţa, V. Dobrău şi M. Cojocariu, un trai decent cu trei meSe pe zi şi cazare pentru cei veniţi din afara judeţului şi şcolarizare prin acceptul Inspectoratului Judeţean de Învăţămînt. Totul cu titlu de gratuitate.

- De unde provin banii necesari desfăşurării activităţii? ~

SC Global Sport SA este o societate pe acţiuni cu un capital social de 100 milioane dc

lei şi care are ca primă activitate finanţarea Şcolii de fotbal “Ştefan Kovacs”, al cărei preşedinte de onoare este dl Ştefan Kovacs jr., fiul marelui om de fotbal “Pişti” Kovacs.

- Curiozitatea mă îndeamnă să vă întreb ! cum de aţi găsit bani cînd în Cluj circulă o vorbă: “nu sponsorizăm pe “IP.’ atîta vreme cît preşedinte este Sorin Bagiu”.

- Totul a fost o farsă. Timpul şi munca mea la. Şcoala de fotbal “Ştefan Kovacs” va arăta adevărata fată' a lucrurilor.

Codiri SAMOILĂV' •- \ • .***'

P.S. STARt ÎN TRIALUL ŞCOLII DE FOTBAL “ŞTEFAN KOVACS”

Începînd de astăzi, 3 septembrie şi pînă joi, Şcoala de fotbal, “Ştefan Kovacs" organizează un trial pentru copiii născuţi în anii 1982 şi 1983, la stadionul TC1 (fost CMC). Copiii vor trebui să-şi asigure doar echipament de picior.

Pentru copiii născuţi în anul 1982 trialul va avea loc în zilele mai sus menţionate, între orele 9-12, iar pentru cei născuţi în anul 1983 între orele 16-19. ' ,

Informaţii suplimentare la telefon 16-95-11, după' ora 18.

Programul lotului naţionalCu ocazia reunirii lotului

naţional de fotbal, selecţionerul Anghel Iordănescu a prezentat programul jucătorilor înainte de meciul cu . Liechtenstein,

DIVIZIA C DE FOTBAL - 4In seria a fU-a: ‘7 RIO "-UL

CLUJEAN PE PRIMELE TREI TREPTE ALE CLASAMENTULUI

; A mai trecut o etapă în seria a IV-a în care echipele din judeţul nostru - Olimpia, Sticla Arieşul

- şi Industria Sîrmei continuă să se situeze în fruntea clasamentului.

De subliniat că în aceste etape- ele încă nu au pierdut nici un

meci. Urmează derby-ul Olimpia . - Sticla Arieşul care în mod sigur va oferi spectatorilor o partidă de calitate. în altă ordine de ideia fost o etapă a echipelor gazdă, Olimpia fiind din nou cea .care a salvat onoarea oaspeţilor prin

" egalul de la Zlatna. Scorul etapei a fost realizat de Electrica Timişoara în compania Metalurgistului, o echipă în evidentă scădere de la o jtapă la alta. în-rest rezultate normale. Pe scurt despre ele:

• INDUSTRIA SÎRMEI C. TURZII - FC BIIIOR ORADEA 2-1. Pc un timp total nefavorabil Sîrma a reuşit o nouă victorie (este drept că la limită dar meritată). In mhi. 18 Andreişel reia în poartă centrarea lui Kercsztes, pentru ca imediat după pauză Mîţiu (54) să majoreze avantajul gazdelor. Modificare de scor în min. 67 cînd Andrei, de la oaspeţi înscrie. Scorul nu.se va modifica pînă în final dhiar daca ambele tabere au mai avut, ocazii dc gol, printre care şi o bară a sîrmarilor prin Foro.

• MINAUR ZLATNA -O L I M P I A ® i t f l f tA . & O C

primar repriză Minaiir a ratat ' nepermis de mult, eyidenţiin-’ du-1, totodată pe portarul gher- lean - Pădure. La reluare două goluri: Buraete (46) pentru gazde (84) pentru gherleni Felfaluşi.

• STICLA ARIEŞUL TURDA - MOBILA ŞIMLEU SILVANIEI 1-0. Prima acţiune mai periculoasă a sticlarilor s-a soldat cu gol: Bozdog (10). El a fost şi golul victoriei, meritată.

• ELECTRICA TIMIŞOA­RA - METALURGISTUL CUGIR 4-0. Partida a fost jucată încă din primele 45 de minute:

•P. .Lucian (9) şi Ritter (29 şi 41) reuşind să finalizeze acţiuni bine construite. După pauză a mai punctat Kovacs (63).

• VIITORUL ORADEA - FC TELECOM ARAD 2-1. O partidă fără menajamente în care oaspeţii au fost defavorizaţi de arbitrajul brigăzii din Tg. Mureş. Pe contraatac oaspeţii au înscris prin N. Rus (39), gazdele egalînd din penalty prin Dulcca (58) şi au marcat golul victoriei în prelungiri prin Borlean (94). Stuguţ (FC Telecom) a fost eliminat de pe teren.

• MINERUL BAIA BORŞAIIÎRTIA PRUNDU

BÎRGÂULUI 2-0, Prima victorie pentru mineri, obţinută spre sfîrşitul partidei graţie golurilor lui Panci (72) si Mic (85). .

• ARMATURA ZALĂU - VICTORTa^^ 'CAREL J ji-O.

Ciolanoş (5) a adus trei puncte pentru Armătura, după o partidă în care aceasta nu,a strălucit.

• PHOENIX BAIA MARE - WEST PETROM PECICA 2-1. Grea victorie pentru, localnici, golul victoriei fiind marcat în penultimul minut de joc de Berindăn. Au mai înscris: Irimuş (18) respectiv Balint (67). :

• CRIŞUL ALEŞD - MINE­RUL ŞTEI 3-0. Crişul confirmă forma bună din acest debut de campionat, în timp ce Minerul este departe de comportarea

. deosebită avută în campionatele trecute. Au marcat Scurt (27), Iaz (70) si Gheitzi (77).

• CFR TIMIŞOARA a statClasamentul:'

programat în deplasare pc 6 septembrie. ; -

Lotul va fi cantonat la Săflica, unde va efectua luni, de la ora 17,00, primul antrenament (publicul şi presa vor avea' acces). Marţi este programat un singur antrenament, de la ora 17,30. Miercuri vor fi două antrenamente, unul dimineaţa, jar al doilea de la ora .17,00 (antrenament deschis publicului şi presei). Joi, în jurul orei 9,30,

este programată plecarea spre Liechtenstein, iar de la ora 17,30, va avea . loc antrenamentul oficial pe stadionul unde se va juca meciul. Vineri, de la ora 17,00 este programat un antrenament.

Meciul va avea loc la ora 16,30 (ora României), după care este programată revenirea în ţară şi intrarea în cantonament pentru meciul cu Islanda, programat la Bucureşti pe 10 septembrie. -

I. Olimpia 2-T Sticla ISCT4. Armătura5. Crişul ’6. Viitorul7. Electrica8. FC Telecom

• 9. Mobila10. FC BihorII. Phoenix 12. Minaur13. Metalurgistul 314. Hîrtia15. Minerul Ştei16. Min.B.Borşa17. W.P. Pecica18. CFR .19. Victoria

ETAPA(duminici 7 Metalurgistul - Minerul B. Borşa, Hîrtia - Viitorul, FC Telecom - Minaur, Olimpia - Sticla Arieşul, Mobila - Armătura, Victoria - ISCT, FC Bihor - Phoenix, W.P. Pecica ■» Crişul, Minerul Ştei - CFR. Electrica stă.

ţ i ~ ......... 'Eugen HANG

9-2 6-2 6-2 5-1 4-07-78-3.9-7 7-5

' 5-53-3

-4-54-6'2:62-73-12 2-5 0-3 0-5

VIITOAREseptembrie):

10 10 10 9 7

' 7 6 6 6 6 6 4 3 3 3 3 2 1 1

“Pase%ubiective$$$$

Să nu ne pierdem simţul măsurii!

Ne place să ne lăudăm. Să ne batem cu pumnul în piept pentru victorii de duzină, de serviri. Sigur, calificarea în turneul final al unui campionat mondial sau european de fotbal este o, realizare notabilă. O realizare şi nu o performanţă!' De la ultimul turneu al campionatului european ne-am întors

printre primii, şifonaţi, fără a putea oferi acolo fotbalul pe care-l ştim! Am uitat acest lucru... Ne-am calificat la CM de anul viitor din Franţa. E bine că vom fi acolo. Trebuie să fim. Dar să nu supralicităm lucrurile. Deja se scriu cuvinte mari, titluri şi laude şi mai mari în destule cotidiene. Să nu ne amăgim şi, mai ales, să nu ne pierdem simţul măsurii. După 1990, prin grija FIFA şi UEFA, au apărut ţări noi în fotbalul mondial, la fel de multe ca ţînţarii în Bucureşti. Ba mai mult, ele au fost invitate la masă alături de forţele fotbalului cum ar fi Brazilia-, Italia, Spania, Germania ş.a.m.d. Să judecăm cu severitate şi dreptate lucrurile. în ce grupă au evoluat tricolorii noştri? Cu Irlanda, Macedonia, Islanda, Lituania, Lichtensfein. Acum cîteva zile am învins Macedonia, locul II în grupă şi cea cu şanse de calificare. Toate cele amintite sînt echipe de la periferia fotbalului, nici măcar din cele de mijloc. Iată de ce, eu spun că a fost o calificare de serviciu, o realizare şi nu ,o performanţă. Greul şi valoarea abia de acum înainte îşi vor spune cuvîntul. Să ne amintim două grupe luate la întîmplare: cea dfc calificare pentru CM din 1986 era: Anglia, .Irlanda, România, Finlanda şi Turcia; o alta, cea de calificare la campionatul european din 1984: Suedia, România, Italia, Cehoslovacia şi Cipru. în acele concliţii, calificarea era şi o , performanţă! Căci grupele amintite avea o cu totul altă valoare. Urmează aşadar, bătălia pentru performanţă! La Paris!

• . , V iorel. CACOVEANU-

Campionatul judejnde fotbal - 5

3 septembrie. • Ieri v-am relatat d(.s„ “meciul nr. 5” a seiecţicna-/. fotbal a României, disp ! anul 1923. Cu un an înainu. septembrie 1922, deci că acum trei sferturi de veac, a gţ* loc cea de a doua întîlnjK‘ “tricolorilor” (prima s-a desf* rat-la 8 iunie 1922 la Beljj,. unde “naţionala” şi-a făcu;.. debut lăudabil, învingi;, “unsprezecele” Iugoslavii]1. La 3 septembrie au “meciul nr. 2” al selecţiei României,-împotriva Poloni, Cernăuţi. De data aceasta® tul a fost 1-1 (ca şi in jocul)-, tit în rubrica noastră preced® Iată formaţia coşi,; Szâthmăry - Bartha, dr. Kozovitş, Konigsberg, K«J Micinski, Guga, Strock[| Ronay, Drescher. Golul a marcat de timişoreanul Koitdi

• Şi exact peste o jumătatej. secol, în 1972 iarăşi m amical al “naţionalei” îj zi, terminat cu acelaşi scordel- 1. Dar de data aceasta medi; respectiv, purtînd deja “me 245” al naţionalei s-a des la Craiova, adversar Austria. Arbitrul N. Mlad®*1 (Iugoslavia) a condus forai! ROMÂNIA: Răducann Ionescu, Sătmăreni, Din Deleanu -Dumitru (Hijn| Nunweiller VI -Lucim Dobrin, (Domide), Dembni sky, .M arcu; AUSTEl Fuchsbichler - Sara, Horall Schm idradner, Kriegtr Pumm, Hettenberger, Simt Hickersbet-ger, Kogelberjii Jara. Au marcat Demotarot respectiv Hickersberger. gazdă ’ a decepţionat, lili: ocazie după ocazie.

' V : ; LÂSZLâf

polWsapofSI»jrictfcfcaiv

t-alo

j!evf«lta

ivial}in

vX*

jpit

sil

ia

m

şorteis t

t1mJiu i i i:itin

*

ar

p e primul lotProfitînd de înfrîngeti :Mli

Motorului IRA la Luna, Via ',£(j Huedin, învingătoare îs' formaţiei Prodfuraj a preM clasamentului. Acest lucmf previzibil deoarece Huedin a demonstrat, ii t scurse pîpă acum atit rezultatele, dar mai ales pfflt că va avea un cuvînt acest campionat.; Rezultatele etapei: Vl» Huedin - Prodfuraj ItW Autobuzul , Cluj-Nip*'1 Someşul Bonţida 2-3, SnW' F r a ta C h im ia Turdi , Spicul Luna - Motor IW® Napoca 3-2, NAPOPAN » Avîntul Luna de Sus 7-0, If Sănătatea Floreşti - în » Livada 5-2 (omologai« vj FC “U” II - Unirea Juc* Carbochim - Arieşul Cp1 1-1.

-Clasamentul:1. Vlădeasa2. Motor IRA3. Spicul4. Someşul5. NAPOPAN6. Un. Sănătatea 57. FC “U” II 58. Chimia '9. Autobuzul10. Sinterom11. Carbochim12. Arieşul13. înfrăţirea14. Prodfuraj15. Avîntul16. Unirea

17-4 ţ 19-1113-6 I; 9.7 J 19-7 11-914-11 9-6 11 -1010-î9-106-7 9-157-18 1-17 5-23

Etapa • viitoare 0 ^septembrie): Someşul - Chimia - Autobuzul, Mo».'<;- Sinterom, Avîntul ■■ înfrăţirea - NAPOPAN,- FC “U” II, Unirea Arieşul - Unirea S ă n ă ta te1 ^

. • • . E u g e n H*"

PIfeil

Acjocii■M,

'piii iJ

:-ai

■tn'k'■îc’îiiî:ii•!t

'!(

4î\1■'Jd

ii;tit

iflT miercuri, 3 septembrie 1997 SPORT A D E v A h u L

" Ciul

[ Civilizaţie şi sportASA GONDEA

MARELE SAVANTM -

/(■'/}■{) înfriniiLi-e este numai mijlocul pe care ni-l dă vii'i ca să vedem ce ne lipseşte încăpentru a învinge”.

N .lo rg a

lstonc, publicist, scriitor, istoric literar, dramaturg şi om politic, Nicolae lorga (1871- ]i|0) a fost unul din cele mai tai spirite pe care le-a dat wporul român. EI* avea o ancepţie şi despre educaţie inci şi sport, una mâi puţin jrtodoxă şi uneori în fvcrgenţă cu realităţile multor

lumi înebunite”.Cînd echipa de fotbal a

României cîştiga Balcaniada din 1933 - lorga scrie un material în "Neamul Românesc”, "După victorie” în care îşi arată dispreţul (din convingere sau din necunoaştere?) faţă de supralicitarea unor competiţii

diversităţi din lume pe care ' sportive: ?,Nu înţeleg iarăşi det-a vizitai r ce succesul unor jucători delorga elogiază în scris minge englezească aruncată în

j!eva mari personalităţi ale aer cu deosebite părţi ale şortului vremii sale, precum corpului ar putea fi o dovadăsrerul-aviator' Papană, a superiorităţii Românieiîlauoristul Romanescu sau asupra tuturor vecinilor săi,niatorul Bănciulescu. imnului dascăl de gimnastică jj ţară, lui Gheorghe saiu, îi dedică un întreg

spital din lucrarea sa kneni care au fost”.Istoricul lăuda, să spunem, sil de oină practicat de

i căruia îi găsea valenţe Mve şi patriotice. Era un ii cunoscător al istoriei iilor greci şi sistemului lor i educaţie fizică. Spunea el:

operele lui se disting prin

prea lor, ca şi cînd toate 16 ieşit din palestre”. Dar el i înţelege sau nu acceptă

superioritate aplaudată frenetic de cîte va mii de oameni în frunte cu Prinţul Moştenitor şi cu preşedintele Consiliului, tot aşa de entuziasmat .de această biruinţă ca şi de opera unui învăţa):, de marea, glorioasa reputaţie a d-lui Marinescu, la a cărui sărbătorire asistau cîteva sute de specialişti”.

Şi în final scrie o frază oarecum autocritică ~dar şi deosebit de frumoasă: ”Şi mai ales nu înţeleg unde e dovada vredniciei, fie şi în acest brutal domeniu, copilăresc şi inferior, a echipei tricolore în

şortul: _ contemporan, fruntea căreia se găsesc, în cea iştările fanatice din arene, mai mare parte, foarte stolismul, lupta brutală _ onorabili minoritari, măcar de

caioxerilor. în comparaţia origine, ca dr. Dobay,jtf-cuttură lorga este net de Kotormany şi Morawetz. Nu

j S ultimei. El acceptă înţeleg - atîta tot. Şi am crezutf & i , exerciţiul fizic, dar că trebuie să arăt şi altora, cari

împotriva profesionis- sînt în măsură să măM în acest domeniu. ”Sînt lumineze, de ce nu înţelegrfvi - afirmă el - care se ceia ce mi se pare numai osiiesc pe maşini, care imensă copilărie a unei lumix din motociclete, care se uşuratece”.

ază, cînd nu strivesc .şi-nu mută fălcile . Dorin ALMĂŞAN

"apeiui, în aplauzele unei ’

ig® 1& ia Ii latK- :nf iţi elifi t f| iiiif

ilffidottiltnii l ;iflffi»Iii»■iii;

IfJ

TENIS199

■ ■■HOPFEN KdNlG!spumează pe “Constructorul”

• Primul turneu - din lanţul celor trei ale Blahotova (433) • Printre cele care iau startulCircuitului internaţional feminin programat, în astăzi (jucătoare provenind din 10 ţări) se numărăacest septembrie, pe baza clujeană Constructorul şi concitadina noastră Mira Radu, proaspăta- şi-a încheiat calificările (37 de participante pentru campioană naţională a senioarelor • Reamintim4 locuri), urmînd ca astăzi să înceapă jocurile de . că “Circuitul”, înscris în calendarul ETA, este dotatpe tabloul de 32 (dintre care 25 de participante cu puncte WTA şi un total de 30.000 de dolarifigurează .pe lista transmisă de ETA, Asociaţia europeană care patronează “turneele viitorului”), înscriselor oficial li s-au adăugat cele 4 jucătoare venite din calificările şi fericitele posesoare de wild-card: clujeanca Monica Mastan, bucureşteanca Mihaela Moldovan şi jucătoarea din Tîrgu-Neamţ, Oana Creangă • Favorită nr. 1 austriaca Evelyn Fauth (locul 329 WTA), urmată de româncele Alina Tecşor (380), Alice Pîrşu (402), Alida Gallovits (421) şi, o mai veche prezenţă la turneele clujene, cehoaica Olga

(10.000 de dolari pentru fiecare din cele 3 turnee). Aşadar, dublu stimulent pentru competitoarele care îşi încrucişează astăzi rachetele. Şi, totodată, o garanţie pentru amatorii întrecerilor tenistice, aşteptaţi pe cocheta bază Constructorul (cartierul Grigorescu) în fiecare zi, începînd cu orele 10 (intrarea liberă) • Şi o subliniere de substanţă: Circuitul este organizat de CRD Tenis Grup (patron dl Vaier Cojocaru) şi are ca sponsor" strategic-cunoscuta firmă “Hopfen Konig”.

(nş.d .)

iU fe C A N O T A I^ ilGampionateiesMondiale

Echipajele de 8+1 ale României,

calificate direct în finaleEchipajele de 8H ale României au avut o evoluţie foarte bună luni,

în cea de-a doua zi a calificărilor Campionatelor Mondiale de canotaj de Ia Alguebelette, calificîndu-se direct pentru finalele programate duminică.

Calificarea echipajului feminin al ţării noastre, cîştigător al medaliei de aur la Olimpiada de la Atlanta, era previzibilă, în ciuda faptului că are acum în componenţă trei noi membre. A surprins însă în mod plăcut evoluţia echipajului masculin, care la JO de anul trecut nu a ocupat decît poziţia a 7-a. Cu doar două modificări faţă de componenţa de la Olimpiadă, echipajul masculin de $+1 al României a devansat în seria sa cu aproape o secundă Marea Dritanie şi cu două. secunde Statele Unite. In cealaltă serie, Australia a depăşit, surprinzător, Germania, vicecampioană olimpică, care va trebui astfel să treacă prin recalificări împreună cu Olanda, campioana, olimpică en-titre. Olandezii care au cucerit titlul la Atlanta s-au retras din activitatea competiţională, în Franţa fiind prezent un echipaj în plină reconstrucţie. • . *

MGIMNASTICA Echipa feminină a

României, locul 3 după prima zi de întreceri

- După prima zi de întreceri a Campionatelor Mondiale de gimnastică ce se desfăşoară Ia Lausanne (Elveţia), echipa, feminină a României ocupă locul al treilea, cu 151,469 puncte. Primul loc este ocupat de echipa Rusiei, 153,301 puncte, urmată de China, 152,045 puncte. în clasamentul individual feminin, conduce rusoaica Zvetlana Ciorkina, 36,624 puncte, urmată de Kui Yuanyuan din China, 38,311- puncte şi Elena Produnova (Rusia),.38,229 puncte. Românca Gina Gogean se află pe locul 4, cu 37,993 puncte, urmată de Claudia Presecan, cu 37,967 puncte. Alexandra Marinescu se află pe 9, cu 37,573 puncte, iar Simona Amânar a.încheiat prima zi de întreceri pe locul al 12-lea, cu 37,473 puncte. Campioana olimpică şi mondială, ucraineanca Lilia Podkopaieva, s-a, accidentat la un antrenament, permiţîndu-i rusoaicei-Ciorkina să conducă în clasamentul individual, cu şanse mari de a deveni vineri campioană mondială. Alături de Gina Gogean, care a primit 9,775 la sol, ea a obtinut la bîmă cea mai bună notă a zilei.

1VIZIA D DE I-OTBAL - 5

APOLLO LIVADA PERFORMERA ETAPEI^1 Clujana a fost stopat ida de nou promovata care s-a întrecut pe sine

prestat. în acest fel :'JL prin victoria în der-

local, cu ASA '•«ramica, a ajuns la un ;?®ct de "pielari’’. O altă

Ia primul loc, ASA J,’a cîştigat partida cu

hi Turdeana, fiind în ■;jre în plasa liderului. 'l®ul şi Minerul Iara sînt ■'jaire de formă, fiind ';s echipe victorioase în

In derby-ul codaşelor ^ C O N S A U R ' şi

>Şi împart punctele ’adu-sc în coada

’bi.datele etapei şi scurte

F.LECTROCERA- ţJRDA-CIMENTUL i 1-3. Victoria oaspeţilor . stat sub semnul. " »ii nici o clipă, ei fiind

toate capitolele. Au ,n<?0van (59) respectiv M T.i’drc, (33) ,i

')"U juniori: 9-0.

■ MINERUL AGHIREŞ - METALURGISTUL CLUJ- NAPOCA 2-4. Gazdele sperau într-o nouă victorie, însă metalurgiştii îşi amintesc că au fost protagonişti în campionatele trecute şi obţin, o victorie meritată. Autorii golurilor: Dioşi

. (50) şi Morocoş (80) - Ballok (33), Răcean (37 şi 53) şi Hunyady (65). La juniori: 2-11.

■ APOLLO LIVADA - CLUJANA CLUJ-NAPOCA 3-3. Liderul, prea încrezător în­tr-o victorie fără probleme, s-a văzut condus pînă cu 4 minute înainte de final. Marcatori: Zăgrean (37), Oşorhean (55) şi Bărbos (68), respectiv Covaci Adam (35), Bota (50) şi C. Danciu (86). La juniori: 0-5

■ ASA ”FURU” CLUJ- NAPOCA - TURDEANA CASIROM TURDA 2-1. Meci foarte disputat, în care gazdele au controlat ' jocul, însă contraatacurile oaspeţilor au fost foarte periculoase. Au punctat: Silaghi (43) şi Crişan (60) - Kaszas (90). în min. 20 militarii

1.Gujana , 5S2. Cimentul 53. ASA ”Furu” 54. ASA Eledrocer.55. ATL Selena 5

5 5

8. Poşta Română 59. Min. Ocna Dej 5

■ 55 5 5 5

17-5 16-5

MO-7 64 7-6 10-11

7 7-6 10-107-8 4-68-10 2-8 -

6-15 4-13

au ratat un penalty. La juniori: C lasam entul1-1. 1 - -

■ ATL SELENA DEJ: - MINERUL OCNA DEJ 2-1.Derby-ul local a dat naştere la o dispută antrenantă, cu ambiţii foarte mari de ambele părţi. 6. Metalurgistul Dominarea gazdelor s-a. lovit 7. Minerul Iara de un portar, Turdean, în zi de graţie. Oaspeţii au deschis scorul

■prin Catană (55), gazdele 10.Turdeana întoreînd rezultatul datorită II. MkAghireş golurilor lui Roş (65) şi Socaci 12. DROMEX (75) avînd şi două bare. Bodea 13, Apollo şi I. Câmpean de la gazde au 14. Sinterom fost eliminaţi de pe teren. La juniori: 4-1.

■ POŞTA ROMÂNĂ CLUJ-NAPOCA - MINERUL IARA 0-2. Minerii se află la prima victorie în acest campionat, obţinută în mod meritat în faţa unui adversar care a.dezamăgit prin prestaţia avută.Moldovan (22) şi Cătălin .Vilt (62) sînt cei ce au parafat victoria alb-negrilor din Iara. La juniori: 4-1. *

■ SINTEROM CONSAUR CLUJ-NAPOCA - DROMEX CLUJ-NAPOCA 1-1. Ambele echipe şi-au dorit victoria, însă nici una nu a reuşit-o, graţie unor ratări monumentale, printre care şi un 11 m (Aldea de la gazde în min. 83). Aii marcat:Brumar (23) respectiv Tămaş

.(45 din 11;. m)...Lajuniori:,9:0>s

13121110976 -666_5222

1515129

(37-3)(34-1)

In clasamentul echipelor de juniori: /1. ASA Electro2. Clujana3. Poşta Română4. Cimentul

Partida de juniori: ATLSelena-Clujana 1-0 a fost omologată cu 0-3.

ETAPA VIITOARE (vineri 5 septembrie): Cimentul - ASA ”FURU”, Clujana - ASA Electroceramica, Dromex - Apollo, Minerul O. Dej - Sinterom CONSAUR, Metalurgistul -' ATL Selena, Turdeana CASIROM - Poşta Română, Minerul Iara - Minerul Aghireş.

. . . , , , Eugen HANG

TurneulAmerica

în ultima, zi a Turneului Americă la baschet masculin desfăşurat la Montevideo, s-au înregistrat rezultatele: '

Canada-Cuba 92-83 Brazilia-Argentina - 76-75 SUA-Porto Rico 95-86 în urma acestor rezultate s-au

calificat, pentru CM de anul viitor din Grecia, Porto Rico,, Brazilia, Argentina şi Canada..

SUA, actuala campioană mondială, a participat cu titlu onorific la turneul din capitala Uruguay-ului.

iUpinip gherleni pe crestele Bucegilor

Membrii Clubului de turism montan “Orizont” Gherla. - au o agendă competiţională bogată în această perioadă. în zilele de 5-7 septembrie ei participă la cea de a VlII-a ediţie a tradiţionalului concurs de alpinism dotat cu “Trofeul Ursul Carpatin” ce va avea loc în împrejurimile staţiunii Buşteni pe valea Prahovei. Competiţia este organizată de Clubul de turism “ECO- Alpin” CARAIMÂN din Cîmpina şi la ea participă sportivi din toate cluburile montane afiliate la Federaţia de specialitate.

Membrii Clubului de turism montan “Orizont” Gherla s-au pregătit intens în vederea întrecerilor din Munţii Bucegi, tinerii de pe Someş deplasîndu-se la Buşteni pe cont propriu. în tinfp ce fotbalul se bucură de o largă sponsorizare, turismul local este lăsat la voia soartei. Păcat, fiindcă la Gherla alpinismul şi orientarea turistică are vechi tradiţii, iar membrii clubului mai sus amintit ocupă locuri fruntaşe la toate competiţiile la care participă.

(SZ.Cs.)

Meridianelesportului

După Stockholm, Atena.

In numele cui?Cea de a 106-a sesiune a

Comitetului Internaţional Olimpic, Lausanne, 2 septembrie, va stabili gazda Jocurilor Olimpice din 2004 în cursa pentru nominalizare aflîndu-se Roma, Atena, Stockholm, Cape Town şi Buenos Aires, ultimele două oraşe în premieră absolută.

Nominalizarea pentru 2004 ridică însă numeroase semne de întrebare, face să curgă multă cerneală, liantul, dacă-1 putem numi liant, constituindu-I seria • de atentate... olimpice, a căror antecedente datează nu de azi, nu de ieri. Cu alte cuvinte... „ .

Jocurile Olimpice 1996 au fost atribuite, inexplicabil, Statelor Unite, deşi anul 1996 marca 100 de ani de olimpism modern, Atena fiind cea mai îndreptăţită să aspire Ia titlul de organizatori Nu a fost să fie, sperindu-se într-un 2000. Dar Jocurile Olimpice 2000 au fost atribuite oraşului australian Sydney, episod ce a făcut, la timpul respectiv, yîlvă.

Vîlvă a făcut şi atentatul asupra Stadionului Olimpic din Stockholm,-de acUm două săptămîni. Episodul Stockholm a fost primul avertisment. Al doilea l-am consemnat duminică noaptea,. 31 august, cînd explozia unei bombe artizanale a avariat biroul Comitetului Olimpic grec din Atena, fără a provoca victime, din fericire. Faţă de Stockholm;' cu autori necunoscuţi, atentatul atenian a fost revendicat de gruparea marxistă Lupta împotriva Guvernului, "pentru a-şi exprima opoziţia faţă de intenţia oraşului Atena de a organiza Jocurile Olimpice din 2004”.

Spiritul olimpic a primit o nouă lovitură. Mă întreb: cine urmează în cele cîteva zile rămase pînă la nominalizare? Stockholm şi Atena sînt sigur, au ”căzut’ Au mai rămas în cursă Roma, Cape Town şi Buenos Aires. Cum discreditarea şi interesele oculte sînt la modă, este foarte greu de spus care vor fi opţiunile.

Vineri, 5 septembrie, seva cunoaşte oraşul Olimpiadei din 2004. Dar nu ar fi o surpriză şi personal îmi doresc acest lucru ca alesele să fie ori Aţena,^ ori Stockholm.' ,

- D em ostene SOFRON

Programe de selecţie• C.S.S. ”VITFORUL” Cluj-Napoca, organizează selecţie la

gimnastică sportivă - fete (6-7 ani), în vederea constituirii clasei I la Liceul "Nicolae Bălcescu". ' . •

Informaţii şi înscrieri zilnic la sala de gimnastică A.B.S., str. Argeş nr. 16, lingă Liceul "Nicolae Bălcescu" între orele 10-12.

• C.S.S. "VIITORUL” Cluj-Napoca, organizează selecţie la gimnastică sportivă - băieţi (6-7 ani), în vederea constituirii clasei I la Liceul "Nicolae Bălcescu".

Informaţii şi înscrieri zilnic, la sala de gimnastică A.B.S., str. Argeş nr. 16, lîngă LicşuJ "Nicolae Bălcescu", între orele 10,12;

ADEVARULde Olul ECONOMIA miercuri, 3 septembrie 1997

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare

în temeiul art. 1 lit, a) din Legea nr. 134/1997 pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, Guvernul României emite următoarea ordonanţă:

Art. 1: - Ordonanţa Guvernului' nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 24 din 31' ianuarie 1996, aprobată şi modificată prin Legea nr. 131/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 28 octombrie 1996, cu modifică­rile ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 5 va avea următorul cuprins:„Art. 5.- Pentru întărirea disciplinei financiare şi evitarea

evaziunii fiscale, operaţiunile de încasări şi plăţi între persoanele juridice se vor efectua numai prin instrumente de plată fără numerar.

Prin excepţie de la prevederile alineatului precedent, persoanele juridice pot efectua plăţi în numerar în următoarele cazuri:

a) plata salariilor şi a altor drepturi de personal;b) alte operaţiuni de plăţi ale persoanelor juridice cu persoane

fizice; : .c) plăţi către persoane juridice, în limita unui plafon zilnic maxim

de 20.000.000 lei. . , ■" .De Ia prevederile alin;'2 lit. c) sînt exceptate următoarele

operaţiuni: • . . ' ,- depunerile în conturile persoanelor juridice, deschise la

societăţile comerciale bancare, care pot fi făcute şi de alte persoane juridice, neplafonat; • . . 1

- cheltuielile de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizaţiei şi a i: cazării pe timpul deplasării, precum şi a cheltuielilor neprevăzute,, efectuate în acest sens;

- cheltuielile de protocol ocazionate de organizarea de conferinţe, de simpozioane şi de alte asemenea acţiuni, în condiţiile haremurilor stabilite de normele legale în vigoare. ' '-i'-.'r

La acordarea avansurilor spre decontare, în scopul efectuării de plăţi către persoane juridice, se vor respecta cerinţele prevăzute la alin. 2 lit. c). J ;

Este interzisă acordarea unor facilităţi de preţ clienţilor, persoane - juridice, care efectuează plata în numerar. ' • ~ o .

Sumele în numerar aflate în casieriile proprii ale persoanelor juridice nu pot depăşi la sfîrşitul fiecărei zile plafonul de 10.000.000 lei. Se admite depăşirea acestui plafon numai cu sumele 'aferente plăţii salariilor şi a altor drepturi de personal, precum şi a altor operaţiuni cu persoane fizice, pentru o perioadă de 3 zile lucrătoare de la data prevăzută pentru plata acestora.

Sumele în numerar care depăşesc nivelul stabilit conform alin.6 vor fi>depuse în conturile bancare ale persoanelor juridice respective, astfel: - .

- în următoarea zi lucrătoare, dacă sediul persoanei juridice se

află în aceeaşi localitate cu cel al unităţii societăţii comerciale bancare la care are* dfeschis contul;

- în maximum 2 zile lucrătoare, dacă sediul persoanei juridice se află în altă localitate decît cel al unităţii societăţii comerciale bancare

• la care îşi are deschis contul;. - în situaţii excepţionale, se admite depăşirea termenelor prevăzute

mai sus, cu avizul unităţii societăţii comerciale bancare, la care• persoana juridică îşi are deschis contul.

Subunităţile economice ale persoanelor juridice care au cont într-o societate comercială bancară şi casierie proprie .aplică în

'mod corespunzător prevederile acestui articol". • ■ ~2. Articolul 6 va avea următorul cuprins:„Art. 6.- încasările zilnice în numerar pentru fiecare casierie de

la o persoană juridică nu pot depăşi plafonul stabilit la art. 5 alin. 2 lit. c j. , • , r ;

Neresjjectarea prevederilor .de la art. 5 alin. 2 lit. c) şi alin. 4, 6 şi Tale aceluiaşi articol şi de la art. 6 alin. 1, după caz, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei. .

Nerespectarea prevederilor art. 5 alin. 5 constituie contravenţie si se sancţionează cu amendă de Ia 5.000.000 lei la 10.000.000 lei” . , \ ■ ' -/

3. Art. 7 va avea, următorul cuprins: ’„Art. 7.- Se interzice societăţilor comerciale bancare de asigurări

şi financiare, să elibereze persoanelor juridice sume în numerar peste plafoanele stabilite la art. 5 alin. 2 lit. c), cu excepţia operaţiunilor menţionate la art. 5 alin. 2 lit. a) şi b) şi alin. (3).. Transferul banilor din contul persoanelor juridice în contul persoanelor fizice se va face în mod obligatoriu prin .prezentarea' documentelor justificative legale. V

Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenţie pentru societatea comercială bancară, de asigurări şi financiară, care va fi sancţionată cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei”.

4. Articolul 12 va avea următorul cuprins:„Art. 12. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor

prevăzute în prezenta ordonanţă se efectuează de către organele ' ministerului Finanţelor şi ale Băncii Nlţionale a României, după caz, împuternicite în acest scop.”

Art. II - Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-\alutare; cu modificările ulterioare şicu cele aduse prin prezenta ordonanţă se va republica în Monitorul Oficial al României.

PRIM-MINISTRU, VICTOR CIORBEA Contrasemnează:

Ministru de stat, ministrul Finanţelor, Mircea Ciumara ^Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

• V ', ’ Mugur Isărescq

Industria Sîrmei Gîmpia Turzii sare de pe listele de lichidare

la proiecte de ecologizare 'urmare din pagina 1 ■

cu promisiunea unei analize , atente a fiecărei întreprinderi- metalurgice. în vederea acestei analize, conducerii îi revine sarcina de a completa o sumedenie de formulare şi de a prezenta" forurilor superioare o istorie completă a societăţii pe perioada 1994-1997, fără a omite prezentarea previziunilor pe anul în curs. Toată acţiunea vă fi urmată de o serie de vizite pentru discuţii înaintea luării,- peste aproximativ două_ luni, unei hotărîri finale, într-o dispoziţie excelentă pentru promisiuni, ministrul cu pricina i-a asigurat pe, metalurgişti că deciziile vor fi luate doar după o consultare cu Departamentul Metalurgiei.

Procesul de adoptare, a strategici de restructurare a industriei metalurgice se va bucura de aceeaşi chibzuinţă din partea celor de sus. Potrivit afirmaţiilor domnului director Sorin Săveanu, fiecare întreprindere produce unicate, iar concentrarea ncgîndită a ’ producţiei ar putea să se dovedească foarte riscantă. Oricum' ar fi, problema lichidării începe să dea bătaie dc cap şi celor mai încrezători. „Noi sîntem o fabrică foarte orgolioasă datorită tradiţiei”, ne-a mărturisit directorul Industriei Sîrmei din Cîmpia Turzii. „Acum ne-am trezit la realitate şi am constatat că,

dacă ne străduim, putem fi chiar şi lichidaţi”, ' ' jIndustria Sîrmei vrea ecologizare

Probabil tot orgoliul, alături, de preocuparea pentru mediu, a determinat conducerea combinatului să se implice în

' proiectul de ecologizare lansat de echipa suedeză prezentă la Cluj săptămîna trecută. Referitor Ia aceste proiecte, directorul Sorin Săveanu a declarat: „în Comunitatea Occidentală există bani care se vor investi în est şi îţ special în România în probleme de mediu.” Străinii care, potrivit afirmaţiilor directorului, „ar fi calul troian de intrare în

' România” vor .oferi consultanţă, proiecte de încadrare ecologică- şi se vor ocupa de obţinerea unor credite pe termen lung (cca 20

; de ani).S.C.)Industria Sîrmei S.A.

dyi Cîmpia Turzii s-a lansat de curînd într-un proiect de consultanţă similar lansat de

- englezi. Mai pragmatici decît nordicii, englezii vor reclamă prin publicarea rezultatelor activităţilor iniţiate dc ei. „Eu sînt ţin pic sceptic, câ-s român”, afirmă dl Săveanu, „dar nu avem ce face. Avem nevoie de intermediari pentru că oamenii care au prea mulţi bani sînt prea comozi, iar noi, cei care nu avem destui, nu putem ajunge singuri la ci".

Eccncmia informaţională (III)“C o a d a ş o p îr l e i”Urmînd această''politică, din

acel an (1971), ponderea S.U.A. în exportul specific al industriilor consumatoare de energetică a scăzut din ce în ce mai mult. S.U.A. cedează treptat (dar benevol) locul 1, în mai toate sectoarele tradiţionale ale pieţii. capitaliste mondiale, cu-. excepţia sectorului tehnologiei internaţionale?

Cedînd coada şopîrlei, urmă­ritorilor ei, S.U.A. s-a desprins cu aproape un ordin de mărime, în ceea ce priveşte indicatorii principali în industria informa­tică. în ultimul deceniu S.U.A. controlau cca 80% din piaţa de calculatoare, iar jumătate din calculatoarele lumii se aflau după anul 1980 tot acolo.. Actualmente există o puterni­că presiune din partea Japoniei şi Europei occidentale. Atunci, S.U.A. procedează la vinderea de licenţe, patente de fabricaţie completă, cum sînt, de exemplu P.C.-urile (Personal Computer). Ţări din Asia, au profitat din plin de această “mărinimie”, iar azi piaţa mondială este invadată de calculatoare produse (made) în . Hong-Kong, Singapore, Coreea de Sud, ş.a. Această aparentă vînzare de informaţie strategică este compensată de prezenţa, pe planşetele proiec­tanţilor americani, a altor tipuri mai moderne şi competitive, de calculatoare, simultan cu vînza- rea celor “uzafe moral”. Acest avans menţinut permanent, în domeniul concepţiei

SAU FALSUL LOC 1*ârhitecturilor informatice, de către americani, se datorează exploatării şi captării re.surselor intelectuale ale ţărilor în care. marile corporaţii transnaţionale americane, au sucursale.

De exemplu, peste jumătate din profiturile şi veniturile, firmei I.B.M. sînt obţinute de filialele din străinătate. Acestor filiale li se acordă o atenţie deosebită. Cheltuielile monopolurilor' americane pentru cercetare ştiinţifică,, experimentare şi proiectare în străinătate, cresc mai rapid decît aceleaşi cheltuieli pe ansamblul industriei S.U.A. Personalul local constituie peste 90% din cei ocupaţi în cercetările din străinătate, iar specialiştii care sînt trimişi de firmele mamă sînt mai ales lucrători de administraţie.

Este semnificativă pentru politica americană, această t?ndinţă de “colonizare informaţională”, De exemplu, unul din conducătorii corporaţiei transnaţionale Cincinati Milocron, una din cele mai mari firme constructoare de maşini-unelte şi- roboţi, declara: “noi ne avîntâm spre alte ţări nu pentru a folosi avantajele cheltuielilor mai scăzute. Noi nu introducem acolo deoarece există rezerve intelectuale pe care trebuie să le captăm, pentru a avea posibilitatea să concurăm cu alte. corporaţii transnaţionale.”*

Dan SANGEORZAN

Pe cînd un sistem al asigurărilor agricole!în această vară, culturile ( pîinea'pentru anul viito;

agricole din mai multe sate ale Pierderile financiare wy 'judeţului nostru au .fost pricinuite producător/vdistruse complet sau în mare agricoli periclitează,proporţie. Acest fapt a creat adevărate drame pentru unii producători agricoli. Un caz deosebit (şi nu este singurul) l-am întîlnit la Moldoveneşti. Un întreprinzător a arendat 10 . ha de teren agricol. Şi-a investit toţi banii pentru înfiinţarea unor culturi de cereale şi legume. Grindina care s-a abătut timp de cîteVa minute asupra satului a distrus totul. Cei de la care a arendat pămînt, îşi vor cere plata, conform înţelegerii, -investiţiile producătorului s-au spulberat.A rămas doar cu o groază de . datorii pe care nil ştie cum şi cînd le va putea onora. Asociaţia agricolă din satul Blăieşti Se află în aceeaşi situaţie. Nici un producător sau asociaţie agricolă nu are; încheiate asigurări pentriT cazuri de calamitate. Cine şi- ar mai putea permite un asemenea lux?

Pînă în prezent, nu avem o lege de garantare a riscurilor în agricultură. (O astfel de lege trebuia să aibă prioritate în faţa altora care nu ne yor asigura;

-aceasta toamnă, reluan procesului de producţiei determină - dificulij dezastruoase în rambursa creditelor angajate.

După informaţiile de dispunem, - Minister Agriculturii şi Alin elaboratei înaintat în drept un proiect de lege p care. se propune-ca despăgubirilor celor care suferit de pe urma calamitajj să se facă prin constituirea ni Fond Naţional de Garanta Riscurilor din Agricultură, parte integrantă a Bugete Stat, de acestea urmînd beneficieze producători agricoli individuali, asociaji şi societăţile comercii agricole care se circum® zonelor calamitate ce au siifî daune mai mari de 35 la & dar nu mai mari de 50 Ia a din pagubele suferitei producţia vegetală şi 60 la si la cea animală.

Dacă acest proiect de leg va intra în Parlament procedură de urgenţă, tot t; ceva. ■ ■ (l.r.

A

Comercianţii sînt aproapi optimişti

rjstf

urm are din pagina 1 X

Nici cei de la Alcom nu sînt mai norocoşi: Maşina plecata după marfă Ia Solaris a încărcat foarte puţin ulei şi a fost nevoită să aducă la Cluj alte mărfuri. Comorient s-a descurcat cum a putut c i l fabrica din Oradea, dar a adus *■ ulei. în cîteva zile, magazinele , firmei Comorient au vînduf 5 tone de ulei vărsat, la 7.500. lei litrul. Ieri dimineaţă, pe reţeaua magazinelor alimentara au fost introduşi 4.000 litri ulei. Preţul a fost de 8.900 litrul ambalat în sticle de plastic şi 4.100 lei uleiul- ambalat în sticle de jumătate dc litru. -- -

Preţul zahărului s-a mişcat, în sa

Conform aşteptăriloi _ zahărului s-a mărit casuie pentru un importatorii de producătorii indigeni se că vor sălta cu cîteva sutei U lei preţul. Este de aştef deci, o majorare a preţulii j zahăr care se va situa înteţi j~ 5 mii de lei. Ieri, cel mai itf ŞL zahăr aflat în vînzare era W! ^ Comorient: 4.100 de 1$ Importatorii de zahăr încercat politica preţurilor mici, dar au renunţat pe®1 de curs leu-dolar, oportunitate pe piaţă.

În judeţul Cluj uleiu s-a vîndut corect

In urma disfuncţionalităţilor ■ semnalate în judeţul Cluj în domeniul aprovizionării cu ulei comestibil, precum şi în urma mediatizării în alte judeţe a unor preţuri de vînzare superioare .celor stabilite recent de. Guvern, Corpul de control comercial al Consiliului judeţean Cluj a efectuat - în perioada 26-29 august a.c. - o vastă operaţie de verificare.

Acţiunea, la care au participat şi corpurile de control ale municipiilor şi oraşelor, s-a desfăşurat în întreg judeţul şi a vizat atît valoarea preţurilor practicate, cit şi, mărimea stoeurilor. Au fost verificaţi atît agenţi economici care comercializau ulei, cît şi en-grosişti.

Din c e i ' 115 agenţi economici verificaţi din judeţ - dintre care 20 cu activitate en-gros - în .perioada controlului doar 12 agenţi

economici comercializau şi doar 2 en-grosişti deţe stocuri. Rezultatele conBţ nu au relevat abateri verificate vindeau u l e iu l^ preţ ce se încadra în I®5maxime stabilite deunele dintre, ele Pracl |>J' chiar preţuri sub aceste -, iar stocurile ^ constatate au fost de-» modeste. ,,

în conciuzia control facînd abstracţie de deficitare de ulei covX^J\ rezultat al unor carcr .(aprovizionarea judeţului, ^au constatat abateri normele legale în

Corpul de control al Consiliului jwWJ împreună cu alte otf' similare abilitate, va acţiunea de supravegn verificare a economici, rezultatele u -

' a fi mediatizate period^

s .

;Sy'-S

idQ

* r

crV.

/J3) miercuri, I septembrie 1997 ECONOMIA A D f e y A f g O r cfle CB m i

BURSA D E V A L O R I B U C U R E Ş T I^septembrie 1997

Oanumira «ool**»*» , P r . m t d . . | V a r 1 C u m p .

PI

01 11!

il e i i i g o m a ll-a

.^ p îlB tO T IC E IASI 05945750 - 166

ijH ffcT IG GĂIEŞTI ' . -—

Io

o1

8 8 57150000

209458459

3611.65

2913.67

-2 3600 3650 ■ 579512 „ - 264

l^ p fiM U R E a TG MUREŞ 2650 2900 101557 \ 115

’ C O M P * SIBIU .1000 74175375 2524 62 -4 . 2350 2400 : 194106 100

^ p T C H IM RM.VALCEA . . 1000 256311050 4636 50 -3 4500 4600 372556 217

'^[ofniW OX 7AROOVISTE 25000 563«®«S 46992.40 0 46000 49400 > 2236 23

r & n i ICOLOR BUCUREŞTI 1000 41425250 6500.00 • 1 - 6500 6550 88667 51

p k b fE R T BACAU . \ . 25000 2M 54A2 25277.06 •6 25000 25700 2991 20

jjy-jfESAPlA CLUJ-NAPOCA , 1000 41327675 12290 54 130621 320

-J s S T r — » H . I 1 .H M 1 » I M* U-»

^ - ”iEPOTEH BUCUREŞTI 2S000 697140 13309.21 •S 13200 14000 x 986 ' 10

ÂiiiEP TECUCI • 1000 12660025 1419.14 0 1430 1490 28839 20

Sivi OM SIBIU 1000 . 3763500 1010.00 3 1020 -1 0 5 0 101S . . 3

^ ţpCAROM BUZĂU IOOO 34574665 &49.S1 -3 970 75955 73

•jj" JfSA BAIA MARE 1000 10314425 1047.73 4 N. 1040 090 ... 4736 1 0

-j'tflMA.TURA CLUJ-NAPOCA 1000 15235039 6127.46 0 6150 6200 \ 31602 *41

JflTROM S i ATINA - 35000 5653155 15069.62 2 14600 15000 .• S975 46

*STRA VAGOANE ARAD 2SOOO 3430663 9455 07 2 9450 9450 . 1233 30

#URORA TG.FRUMOS IASI 25000 162996 22623.75 2 23000 26000 661 11

^CARBID-FOX TARNAVENI 1000 23544050 4411.43 •6 4350 4400 39045 . * 5

ţ CARBOCHIM CLUJ-NAPOCA , 2SOOO 1371632 10970.35 -1 10800 11000 371 10

•jf fARNE ARAD 25000 11&241&, 5233.33 -1 0 5200 8000 -1 0 5 3

CERCON ARIEŞUL CAMPIA-TURZII 25000 566761 7096 26 •4 7100 7400 2®® 4

fclPROM PLOIEŞTI 1000 40317650 996.35 -3 920 960 129642 166

J" COMELF BISTRITA ....... - 25000 .1937167 6376.43 • 4 6300 - 6600 765 17

^CONDOR o e v a . 25000 432000 6300 00 0 . 7000 0 0 0

^DOROBANŢUL p l o ie ş t i . 1000 24006800 591.56 o 550 640

j* ElCONO ZALAU 1000 31369650 1479.90 i 6 1S00 1530 216025 ' 244

^ifteCTROCERAMICA TURDA/ 25000 339181 25000.00 1 25000 29000 . 120 3

HFftEACUL CLUJ-NAPOCA • ,1000 61602S2 1143.66 -2 1120 1160 1 756 6

f fORW SONDE PLOIEŞTI - 2S000 392176 8069.26 -2 5100 7000 47S 11

f FORAJ SONDE CRAlOVA • 1000 16526650 757.60 -1 730 790 4573 10

J SftJMEXTQ J iu 25000 , 994465 6794.63 2 8700 6900 356 1 0

f IAI.F.O. ZALAU ■ 25000 3703078 14015.26 ,4 14000 14500 1573 16

f «PACT BUCUREŞTI 8000 161433 14500.00 O 14500 15S00 32 1

i INDUSTRIA SÂRMEI CAMPIA TURZII , 2SOOO 14014462. ,17621.69 4 16000 18000 862 21

rjklfFIN SINAIA 25000 2016367 11627.43 2 12000 12000 474 6

; LiOaiA ALFA ORADEA IOOO 1S29&72S 619S5 - s 730 600 , 3528 -- _ s S

1 MOLOOMOBILA IASI — 1000 251361SO 1017.71 2 1000 - 1500 10813 24

i tfOPAN TG. MUREŞ 1000 9774300 641.03 1 . 650 900 .4 2 3 0 13ţ MORARtT PANIFICAŢIE GAL ATI 1000 15331150 621 61 0 670 - , 090 3255 11l bAVLOMAR BUCUREŞTI 25000 2 7350* 27949.14 5 27800 31000 350 .3■ NfPTUNCAMPINA - 25000 - 1S6S660 7400.17 18 6600 6600 1187 15l Jf£CO ARAD 1000 7264550 1500.00 36 1500 1600 466 3. [fSODPlAST BUCUREŞTI 25000 065666 26930.45 3 27800 32000 1353 37: [pROOVINALCO CLUJ-NAPOCA 1000 9066650 2556.28 3 2600 2600 6263 391 PROMET BECLEAN* 25000 1337227 0.00 o 5650 0 « O 01 ly.HEVlT ARAD 10000 2465726 1471 5.00 0 7500 13000 O 0: jSlOERTRANS CALARASI 1000 7976200 639.43 -2 610 630 26196 26: S8.C0TUB ZALAU 25000 4659430 13179.67 -8 11000 -14400 •1146 - 23i SINTEROM'CLUJ*NAPOCA 25000 1126628 20650.75 • 3 20300 21500 796 10: SINTEZA ORADEA 1000 43926175 1911.71 -5 1690 1910 60766 69i SOMES DEJ -25000 6774741 6204.95 •6 8100 6600 394 101 SIRATUSMOB BLAJ 1000 2360S675 660 52 8 . 830 900 370660 751 TURISM TRANStV-VANIA CLUJ-NAPOCA 25000 1367122 11296.77 -3 .13200 « 11800 1135 321 .tCM. RESITA ■- s. 2&000 5420647 9670.55 6 . 9600 9900 1394 251 LAMT ORADEA 1000 22567125 1300.95 o 1290 1300 17560 271 UHEl PLOIEŞTI 25000 842241 19179.88 -3 19100 2D000 333 111 2IHTUB ZIMNICEA . • , 25000 1666027 10678.96 -3 10600 11500 1160 10

TOTAL G E N E R A L

Piaţa imobiliarăZO N A

GARSONIERE (m ilioane lei)

APART. 1 CAM.

A PA R T. 2 CAM . (rolL lei)

APARI'. 3 CAM . (m ilioane le i) 1

A PA R T. 4 CAM. (m ilioane lei)

- C onf. 1 C onf. 2 (m ll. lei) Conr. 1 C onf. 2 C o n t 1 C onf. 2 C onf. 1 Conr. 2G heorgheni 55-58 45-47 55 6 6-80 4 6-60 100-115 55-70 110-130 -

M ănăştur 43-48 33-35 50-60 6 0-80 4 5-55 70-90 6 0-70 70-130 70-85

M ărâşti 38-45 * - 60-65 7 0-85 - , 80-95 - 100-130 -Z orilor 45-50 - 50-55 7 5-85 90-110 * v< 100-120

■ Pata ■ ^ ■ 70-80 100-140 - 150-180 - 200-220 - -C entru 80 90-110 Z 77 . 100-120 - 120-140 ' -

A. M ureş*nu . - 100-140 ■ - ' - 150-180 - ■ ' 200-220 ’ -Iris 40-50 - - 6 0 -80 - ■ 70-90 - 80-100 -

G rlgorescu 45-55 ' - / 55-60 65-80 6 0-70 85-120 - 90-150 -G ruia 45-50 33-38 60-80 - ■ ' 70-90 - 70-130 -

.. C H IR II (m ii lei) .G heorgheni 350-400 300 40 0 -7 0 0 400-700 700-1000 500-800 1300 - ■M ănăştur 300-400 300-400 . 400 400-600 4 00-600 700-800 6 00-800 1000M ărăţti 300-400 300-400 400 4 00-600 4 00-600 700-800 600-800 1000 - •Z orilor 300-450 - 500 6 00-700 700-1000 -• 800-1200

Pata - 600-700 6 00-800 700-900 -■ - 800-1200 -C entru . - 600-700 6 00-800 700-900 - ' 800-1200 -

A. M ureşam i - - ' * - ' 7 0 0 - 1000 - 1200 ■, -Iris 300 - - 50 0 * ■ - 600 - 600 -

G rlgorescu 400-450 - 500 600-700 - 700-900 - 1000 - '. G ruia 300-350 . - . 500 - 600 „ - 700

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate in judeţul Cluj,

la depozitele in lei-persoane fizice - % persoane juridice - %

Banca . - lavedere 1 luni 3 luni 6luni 9 luni' 12 luni

BCR" 14 40 43 •46 48 50

BANCOREX 15 "40 40 35 - 3$ 30BRD 14 40 42 : « 48 .50

BĂ* •;i4 39 a . 44 47 50

B ancPosr 20 44 45 46 47 50Ion firiac- 20 40 41 42 42

BANKCOOP* 1S 46 46. 47 48 50

Bucureşfi 1S 44 49

Transivania 15 40 43 48 ' 3 5 -30

Romaneasca 15 50 - 55 57 47 47

CEC 15 35 40 45. 50

ALIANŢA 20 40 44 46 46 50

Albina* 15 55 50 « , 40 40

BJ.R.* 16 « 49 50 51 > s

Banca lav«d«r« 1 lu n i 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 14 32 - 34 36 38 40

BANCOREX 15 -35 35 35 30 30

BRD 14 32 34 36 36 '40

BA* 14 32 34 ' 36 36 40

Banc Post* 22 40 40 40 55

Ion Ţlrlac* 14 36 37 37 , - " 38

BANKCOOP 15 40 42 44 46 47,

Bucureşti 10 4 Î *- - ■

Transilvania 15 30 31 26 25 20

Romlnaasci ÎS 37 39 41 36 „ 3 5

CEC ' 15 ; - - • 35

Albina ie 40 40 35 35 35

B.I.R. , 14 i 35 36 I 37 3 8 . 35

lata mobiliară RASDAQ - 02.09.1997Societate comercială

(Cod fiscal)ai [tţ ICASIAL DEVA (20922 6)Sjtf! L ItTROHRAZI (1302309)

' iSulmen^ 'ajlexandrIaŞIŞ ; <2695621) hilij , W1MC1M BUCUREŞTI - BU

ARPECHIM PlTliSTl (129138)jjifl» ÎA.MBRO (2<S91530) ......

PETROMID1A (1860712), (U fiKlMCOMPuWx HORZESn Eţ j?60322)lăl I (913720)]0lS ROMLUX - DB (914148)

L p^N T U L - O (200114) jl_ M01JXX:iM (2Q6«6«il)

dari Li HBREX f2614S9T)OEROMED -SB (803107) MJLMENTOL - BV <2738927 STTROM BUajRESTI - BU I (3355 88)

[U

jUŞ BRAŞOV - BV (1109309) COMBINATUL SIDERURGIC, ■ -J ŞroEX (1639739)

C ŞPMVEX (1909360)^ p r- . ...... .

Jl»Cţ#im»'ti#dbjS»1VCSi\3

I . f &

jltî0

MELANA - NT (2008345 ttJRBOMECANICA BUCUREŞTI<3 156315) ŞANEX-CJ (199028)hafinaria astra roman[1146828)i ŢŢTAN (744)

OŢoLAST - AO < 129154)IAROM ONEŞTI (958420)

k jMEP - PITEŞTI (128396)V. «IMEDICA - MS (1200929^ yiCTORlA PRAHOVAV1301257) V ^ONn. - ll.(207Tl05) *' "

UZINELE SODICE GOVORA-... ..^ VLU467188)V ?0MC1P (932314)

^^C ^A R B O N (1515382). fiSciTOPOTiii - n j f '*■ vgimoo)sMCTROPRECIZIA (11286451 Vjf-1-PROM - OT(l.U17M|'< t-OX) BUCUREŞTI - BU S.p»]677)Vp^MARTA (408000)^ & T IL {1154610)

^ 1 S ,A DE navigatie

f V^P M (2360154)

KKSMpor-XgJLMENTl OREI - PH

------- — '

N&MENTIORHI - ph"/i, o-Lj '!

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNRlndata de 2 septembriel 997

DENUMIREA VALUTEI CURSUL fii LEI V

SIIILING A tlSlilIA 583,00

DOLAR AUSTRALIA 5430,00

FRANC BELGIA 199,00

DOLAR CANADA 5398,00FRANC ELVEŢIA 4999,00

MARCA GERMANĂ 4103,00

COROANA DANEMARCA . 1078,00

PESETAS SPANIA 48,65

MARCA FINLANDEZĂ. 1368,00

FRANC FRANŢA 1219,00

LIRA STERLINA. 11971,00LIRĂITALIA . 4^1¥EN JAPONIA 61^2GULDEN OLANDA 3644,00

COROANE NORVEGIA 992,00

ESCUDOS PORTUGHEZ 40<48

COROANE SUEDIA 947,00

DOLAH SUA 7478,00

ECU 8063,00

DST 10197,00BNR face următoarele precizări în leeătură cu aceste cursuri:1. Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale societăţilor

bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în

tranzacţii efective de schimb valutar şi înregistrări contabile.

Cursuri la casele de scltimb valutar din Cluj-Napoca în data de 2 septembrie 1997

VALUTA CUMPĂRARE VÎNZAREun dolar SUA 7 .350 7.560

o mărci germană 4J000 v , 4 .160

A D E V A R U Lcfle C l u j OMUL S! SOCIETATEA miercuri, 1 septembrie \997 (l4)

(

Chirurgie estetică de vîrf la Clinica MEDESTET

• interlocutor dr. Toma T, MUGEA, şef clinică •

lllllllllllllllllIllIIllIliIllu

Garanţia în medicină nu sc poate da ca la un scrvice, pe număr de zile sau km. Se poale vorbi de asigurarea condiţiilor şi depunerea eforturilor pentru ca. rezultatele să fie cele. mai bune. -

în orice intervenţie chirurgicală, indiferent de natura ei, riscurile cresc. Trebuind să.se ţină cont de gradul de dificultate al intervenţiei chirurgicale, de vîrstă pacientului, de tabloul clinic pe care acesta îl prezintă. Aspecte care, prin competenţă şi experienţă, au fost depăşite la Clinica particulară de chirurgie

confortului asigurat ci şi a preţurilor practicate. Astfel, confortul pacientului şi siguranţa actului medical sînt priorităţile principale în MEDESTET. Contribuie la realizarea lor cele două săli de operaţii, dotate cu aparatură şi tehnică modernă, salonul cu opt paturi, cabinetele-de consultaţii.

- în chirurgia estetică practicată, care au fost solicitările majore? •

- Pe primul loc se situează intervenţiile chirurgicale care se adresează chirurgiei corectoare a formei corpului. Şi anume,

estetică MEDESTET. Clinică ce oferă toată gama de intervenţii— chirurgia sinului, cu remodelarea poziţiei, formei, creşterea, sau esteticejpecifice unei clinici particulare modeme: transplant de micşorarea volumului ■sinului,. Vorbim apoi despre chirurgia păr, chirurgia pleoapelor, lilting facial, îndepărtarea ridurilor feţei \ abdomenului, fie că este un exces de grăsime, fie îndepărtareaprin tratament chimic, transplant de grăsime, rinoplastii, chirurgia sînului, chirurgia estetică a varicelor, îngroşări şi alungiri de penisuri, lipoaspiraţie, laserterapie. într-un spa'ţiu departe de clasica imagine a unei unităţi spitaliceşti.

- Domnule dr. Mugea, cum apreciaţi evoluţia Clinicii în cele aproape şase luni trecute de Ia deschiderea oficială? Prin prisma ofertei şi a adresabilităţii. „

- Deşi am început activitatea în clinică la 9 mai, intervenţiile chirurgicale au debutat abia la 5 iunie. Primele intervenţii chirurgicale practicate la noi au fost legate de demonstraţii făcute de prestigioşi chirurgi ai lumii. Este vorba de prof. Foumier, unul din pionierii chirurgiei estetice prin tehnica lipoaspiraţiei şi a transplantului de grăsime, preşedintele onorific ăl Societăţii Franceze de Chirurgie Estetică, prof. Anthony Erian şi dr. Ziya Saylan, preşedinte respectiv- vicepreşedinte al Academiei Europene de Chirurgie Estetică. Revin la întrebarea dvs. Evoluţia clinicii a fost spectaculoasă, activitatea desfăşurată pînă în prezent eonfirmîhd previziunile noastre, depăşindu-le chiar. Noi am introdus, şi poate acesta a fost unul din elementele care ne-a propulsat pe piaţă, pentru prima dată în tehnica consultaţiilor particulare, o zi pe săptămînă total gratuită, ziua de luni. Sînt pe lista jle aşteptări pacienţi pînă la sfîrşitul anului în curs, iar pentru operaţii pînă în cursul lunii aprilie 1998.

-Adresabilitatea? N- Acoperă practic toate judeţele ţării. în acelaşi timp, avem

solicitări din Germania, Austria, Statele Unite, nu numai datorită

în bloc a stratului de grăsime şi, a pielii în exces. Apoi, transplantul de grăsime în zonele în care formele sînt în deficit.Cum ar fi în sechelele după poliomielită. Pe locul doi ca adresabilitate se află chirurgia estetică a feţei. Includem chirurgia ridurilor prin chemical peeling, o metodă modernă, cu rezultate excelente. Efectuăm şi transplant de grăsime la nivelul feţei, metodă practicată de circa doi ani, introdusă de dr. Saylan. Pe locul trei se situează chirurgia estetică a pleoapelor, nasului,

, buzelor, urechilor. Aş menţiona şi chirurgia estetică a varicelor. Boala varicoasă are patru stadii de gravitate, noi indicînd intervenţia chirurgicală estetică în stadiul doi, cînd varicele sînt vizibile şi nu produc complicaţii.

- Preţurile?- Sînt adaptate, şi diferenţiate pe tipuri de intervenţii

chirurgicale, pe complexitatea din cadrul aceluiaşi tip de intervenţie chirurgicală. Ţinem cont şi de condiţia socială a . | pacientului, făcînd reduceri în anumite condiţii. în acest sens, pe lîngă Clinica MEDESTET funcţionează Fundaţia MEDESTET, care are drept scop subvenţionarea acestor cazuri.

' In orice caz, preţurile sînt cuprinse între 300 şi 3000 de dolari, cam la zece la sută din ceea ce se practică în momentul’de faţă în Europa şi Statele Unite în special. _/ Ne oprim deocamdată aici. Pentru că veţi descoperi la 'MEDESTET cele mai bune câi: medicale de urmat pentru a obţine rezultatele dorite în timpul cel mai scurt.

Demostene SOFRON

IIIIIIII

Încep examenele de admitere

Bacalaureatul a trecut. Vacanţa e pe sfirşite. încotro se vor îndrepta fericiţii absolvenţi? îi interesează continuarea studiilor, sau, dimpotrivă, zic “mersi” că au' terminat-o cu şcoala?

Mircea M. (Liceul “A. Mureşanu”, Dej) este şi cinic şi “dureros” de realist: “Ce şcoală, să fim serioşi! Alţii cu clase mai puţine şi fără “bac” cîştigă bani cu grămada făcînd afaceri. Am un exemplu chiar la noi pe scară, la bloc. Unul, Petrică, exmatriculat pentru absenţe, s-a apucat de comerţ şi-i merge foarte bine”. “Dar dacă n-o să-i mai meargă după ' un timp?”, l-am întrebat. . Răspunsul a fost categoric: “CV să se apuce de altceva!”

La cofetăria, “Lemnul Verde”, la o masă stă o pereche. îi bănuiesc a fi absolvenţi de liceu*şi nu mă înşel. La început uşor siînjeniţi, cei doi se dovedesc după cîteva minute, firi destul de comunicative. El a absolvit la “Papiu Uarian”, ea la “A-. Mureşanu”. “Eu, zice băiatul, am de gînd să-mi caut ceva de lucru şi abia pe urmă să încerc la o facultate. Totuşi, pot să vă zic că sufletul mi-ar cere să devin student, dar cînd văd ce greu te poţi întreţine •

într-o facultate pentru ca si devii în final un şomer q diplomă, mai bine renunţ ?.1 Fata, este de altă părere. “E i . zice ea, o să-nceic la Filologi/f^întotdeauna mi-a plăctf engleza şi ideea de a profesoară.”

Nu încape îndoială, momentul bacalaureatului fost, este şi va rămîne o foarfc importantă răscruce a vieţii După - promovare examenelor lui, foştii elevi, în deplină “independenţă” j “suveranitate” a gîndurilor lţ- sînt chemaţi să opteze asupn propriului viitor. Şi vorli proverbului, cum îşi vtf aşterne, aşa vor dormi. Sigur, profesorii, părinţii, prieteiî au şi ei un rol în influenţam deciziei amintite. Şi totuşi, ® putem să nu remarcăm, pe altă parte; o anumită derută,o dezorientare în alegera viitorului. Depinde, în ultiri instanţă, de firea, de caracterj şi de maturitatea fiecăruia a respectiva derută să fie d t mi mică şi, în consecinţă, deda luată să-l conducă pe aceîi la realizare^ profesională t mai tîrziu. In ce ne priveşti, nu ne rămîne decît să le uri tuturor BAFTĂ!

Magdalena VAI DA

Comunicat de presă

Agenţia “Stail Modeling” ne comunică faptul- că modelul Tolan Corina, model agenturat exclusiv de agenţia “Stail Modeling” a fost selecţionată pentru faza finală a concursului “Imgijlse Elite Look Model 1997” organizat de agenţia “Elite Romania”. La preselectia care a avut loc la Bucureşti, vineri -22 august la Clubul Carioca au participat 60 de concurente din toată ţara fiind selecţionate 20 pentru marea finală ce va avea loc tot la Bucureşti, miercuri 3 septembrie. în clipa de faţă Corina se află la Bucureşti şi, sub o supraveghere foarte strictă din partea organizatorilor, se pregăteşte pentru concurs.

Tolan Corina a fost descoperită de agenţia “Stail Modeling” în septembrie anul trecut, a urmat un curs de pregătire în urma căruia a obţinut un contract de agenţurare din partea agenţiei, începîndu-şi cariera de model la.vîrstă de 14 ani. Corina este elevă în clasa a IX-a,. este născută în zodia Capricornului; culoarea ochilor: verzi, părul şaten, înălţimea 1,75 m, iar măsurile aproape perfecte 92-61-88. A prezentat în cadrul festivalurilor de modă din Cluj-Napoca, Bucureşti, Timişoara şi Sinaia şi a pozat pentru calendarul “Stail 1997” şi pentru

i -

m m■T ^

■ h U H

■

catalogul de costume de baie “Jolidon 1997”.Pentru informaţii suplimentare sau pentru

materiale foto sau video vă rugăm să contactaţi •Agenţia Stail Modeling la'tel./fax: 411770; 413833, persoane de contact: Comeanu Ionuţ sau Dan Lupea.

Primăria a dezafectat un focar de infectic\ *

situat în plin centru al Clujuluiîn urma semnalărilor noastre repetate - dintre

care unele Ie reluau pe acelea ale unor cetăţeni ai urbei -, semnalări privind starea jalnică a parcului “Ion Luca Caragiale” (un veritabil focar de infecţie situat în plin centru al Clujului), Primăria a luat măsurile care se impuneau.

Începînd cu 15 august, parcul a trecut din administrarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, care nu dispunea de suficiente fonduri pentru întreţinerea respectivei zone veizi, în aceea a Regiei Autonome a Domeniului Public. Regie care, ca şi celelalte ce ţin de Primăria municipiului Cluj-Napoca, se află, de cîteva zile, sub supravegherea primarului Gheorghe Funar.

La data “transferului”, Primăria făcea “un apel

de suflet” la toţi cetăţenii “să dea dovadă spirit civic şi de bună cuviinţă” pentru municipiul Cluj-Napoca “să arate în perna®? curat şi bine întreţinut”. Acum, într-acĂk parcul “Ion Luca Caragiale” are o altă înfăţiş» Curat, îngrijit - cu excepţia unei gropi gunoaie, care, credem noi, se află şi ea în de dezafectare - civilizat. In iarbă nu îşi maif* veacul beţivii şi ţiganii de care credeam ci vom scăpa niciodatâ. O situaţie care, probai! s-ar putea extinde şi înspre parcul arheolog din apropiere. Aici, o familie de ţign “sălăşluind” într-un adăpost improvizat, i “culoare” zonei. Desigur, nu “culoarea” dorii

, Dan Bif

I

A n gh el R u gin ă conferenţiază la PrimăriiMîine, de la ora 10,00, în Sala Mare a Primăriei, economistul Anghel Rugină, cetăţea),

onoare al municipiului Cluj-Napoca, va susţine o conferinţă cu tema "SI TOTUŞI UN «MIRAfi ECONOMIC» ÎN ROMÂNIA ESTE ÎNCĂ POSIBIL".’ ' ; ’ r

r 1IIIII

Cwiozităti, amozităti...t ' /

• Submarin turisticîn portul Arhanghelsk

| (Rusia) s-a lansat la ... apă

I primul submarin construit pentru cxcursij turistice

I subacvaticc în Marca Albă. | Din exterior nava apare ca o ■ şalupă, dar, ajuns pe punte, J pasagerul turist este invitat să. I coboare în interior şi sc aşează | în 42 fotolii, de unde poate | privi prin hublouri, peisajul • submarin, destul dc interesant J şi atractiv. Submarinul I navighează la cca 40 m sub | nivelul apei şi poate efectua

cîte 6-7 cxcursii pc zi. Interesant, echipajul compus din 3 membri.. (pilot, mecanic, ghid) cc se pot ' înlocui reciproc, la nevoie.

Coarne de rinocerPoliţia din Africa dc Sud .

după o urmărire de aproape un an, a descopcrit două grupuri de traficanţi dc coame de rinocer alb şi negru. Au fost capturate 110 coame în valoare dc 2,5 milioane dolari. Coamele erau pregătite în colctc pentru livrare- expediere în ţări asiatice ca: Taivyan, Japonia şi altele,

destinate“neagră”.

pentru piaţa

I I I I I

Timbre speciale Jîn insula T onga (Polinezia)- J

I I I I I I I

Ion N. URECHE (INU) j

administraţia poştală a surprins lumea filatelică cu unele timbre poştale foarte originale, de două valori. Prinia valoare.de formă rotundă reprezintă o monedă, iar a doua valoare reprezintă o ... banană! Şi polinczienii au idei concurente!

La Ţaga, agricultorii vor să scape cît mai

repede de... grîuîn acest an, pe terenurile sucursalei Ţaga a SC “Agrocom”

SA Cluj griul a fost cultivat pe 270 hectare. Nu e suprafaţă mare, dar au fost mai mari probleme cu uscarea producţiei obţinute. După ce secerişul s-a prelungit pînă aproape de sfîrşitul lunii august, valorificarea cerealelor păioase a provocat dureri de cap celor care conduc destinele unităţii agricole de stat din această comună. •

De la contabilul-şef al sucursalei Ţaga a SC “Agrocom” SA Cluj, Viorel Moga, am aflat că 400 tone de grîu au fost vîndute tocmai la “Semrom” Bistriţa. Dacă avem în vedere preţul la care s-au vîndut cerealele, tîrgul a fost rentabil. însă, vreo 200 tone grîu au mai rămas în depozitele improvizate din împrejurimile comunei Ţaga, unde ploile pot oricînd să pcriclitczc rccolta acestui an. Degeaba s-au pus prelate, cerealele păioase depozitate în condiţii nu tocmai bune se pot deprecia oricînd. Unitatea are măre nevoie de bani pentru procurarea motorinei în vederea executării Ia timp a arăturilor de vară. în prezent, din lipsa resurselor financiare cu greu se descurcă angajaţii fermei vegetale de pe dealul Habădocului.

. , ' SZEKELY Csabâ

DGMPS CLUJ organizează conferinţe di

presă“Pentru o mai bn*

mediatizare a problem#; sociale, Direcţia Generali' Muncă şi Protccţie Soc»* Cluj anunţă că periodic | vor organiza conferinţe' presă, în care reprezenta' mass-mcdici vor putea pi-‘ întrebări şi so li^ informaţii cu privire^ noutăţile legislative f1 măsurile de protecţie sod' cu care sc confrut1 populaţia. în vederea u? bune desfăşurări conferinţei dc presă, ztf ora şi problematica cc vi pusă în discuţie v o t mmunicatc anterior . >

miercuri, 3 septembrie ! 997 EVENIMENT ADEVARULd e CI Ml

iii, â i aiţ îţi T€Svi.» .\ipnirlivot

g>»,:etiiaiai,ieruli,eratiiitraiiaatinid acea[ăireşls,un

ACA

l€

Victor Marian Cînţa, jsistent la Clinica- de (jirargie nr, 1 din cadrul Spitalului Clinic Judeţean, (acut greva foamei, timp'

jje aproximativ 40 de ore.i cauza faptului că are

® salariu de 328.500 lei i-şi permite să închirieze

ursonieră, momentan locuind într-un cămin studenţesc.' Cînţa susţine că

unna unui examen de «rdare a unei gradaţii,

a împlinit condiţiile cerute, plata unei taxe de aamen, precum ■ şi

unei note de 9,90, ui s-a acordat gradaţia şi » mărirea de salariu de 50.000 lei: “La salariul meu ale foarte mult 90.000 de

Cînţa susţine : că soblemele . lui s\nt aivcrsatc de către cei de j Direcţia Sanitară Cluj: 'Direcţia mă trimite la Primărie, Primăria mă limite la Direcţie. Sînt Mvins că pe lista de îiorităţi pe anul trecut, ’ jtocmită de cei de la lital, lucrurile nu sînt iar în regulă, pe cinci âptămxni l-am pîndit pe fectorul'Direcţiei Sanitare, idian Rădulescu, pînă am iaişit să intru în audienţă trasul şi mi-a promis că jiima garsonieră care se

Spitalului mi- mie. Dar “verba

V i Cînţa a fost trimis la de către directorul

âiului Clinic, conf. dr. istin Nicolae. A fost mit de dl Păleanu, aetarul d-Iui Funar, care

promis discutarea 'klcmei dumnealui în litoarea şedinţă de Jusiliu local. Cînţa a amlat momentan, la greva ai, dar este hotărît să

din nou, dacă pînă artie-aprilie antil viitor

primi locuinţa şi ' '. pe carc le

5'tndicâ.; •Andreea MARCU

fes. ipili □ <® laife cin ibil olopi igii at,i oriiBPIE

n e

ealAtf

zi

bl?

ralPk>C di<f nţe1 nU' iptf >lii1 ire ye 100 ' 'rai i u

zi : vi or

Istoria unui violatorOmul se numeşte Lăcătuş Ioan, are 30 de ani

şi locuieşte în satul Nicula, comuna Fizeşul Gherlii. în 1994, a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate ele 8 ani, pentra.un viol,

-pe care, parţial, a executat-o în penitenciarul Bistriţa. In 29 august a fost liberat provizoriu pentru situaţii familiale deosebite (mama sa, aflată în întreţinerea lui s-a îmbolnăvit grav).'

Omul nostrii, în Ioc să şadă bţînd şi să-şi vadă de treabă, s-a apucat de comercializarea faianţei. Pînă aici, toate bune. Numai că, în 31 august 1997, suna la uşă unui cetăţean din Gherla, oferindu-i spre vînzare faianţă. Tîrgul s-a încheiat, urmînd ca a doua zi, 1 septembrie, Lăcătuş să vină să aducă faianţa. Omul a sunat

la uşă. Fiica amatorilor de faianţă (17 ani) era singură acasă. Lăcătuş a rugat-o să-l ajute la

. transportul cutiilor. Fata, neştiutoare, l:a urmat., în jurul orei 12,30, cei doi au ajuns la podul de

peste Someş. Aici, omul a ridicat pumnii, şi a “convins-o” pe fată să-l urmeze sub pod. Folosind aceeaşi metodă de convingere, a violat- o. Cu greu, fata s-a adunat şi.., aţă la poliţie. Aici a raportat cazul, declarind că nu ştie cine' este ţiganul cu pricina. Insă, portretul-robot a fost fidel. în mai puţin de două ore, omul a fost identificat şi prins. Se pare că “vacanţa” obţinută cu greu, a ţinut doar 3 zile. Mania, bolnavă sau nu, n-a mai contat, vis-a-vis de pericolul social pe care îl reprezintă Lăcătuş. Este cercetat, deci, pentru această nouă ispravă, în stare de arest preventiv. c

D.C.

w r% m sr\ \

Şoferii amendaţi ca peste 32

milioane iei, în numai doua zile!

11 accidente grave şi unul mortal s-au petrecut pe raza judeţului nostru. Serviciul poliţiei rutiere Cluj a trimis mai multe echipaje decît de obicei, în teren, pentru a desfăşura o activitate preventivă. în numai două zile, au fost 22 de filtre totale. Au fost controlate 3507 autovehicule, 571 de contravenţii au fost sancţionate cu amendă (în valoare totală de 32.611.000 lei). 76 de conducători auto au rămas fără permis de conducere, pentru diferite abateri grave de la normele legale în vigoare,'dintre care 23 erau alcoolizaţi, mai mult sau mai puţin. Starea tehnică precară a autovehiculelor a fost aproape o constantă (27 de autovehicule, dintre care 16 funcţionau ca şi taximetre!). Cu toată activitatea preventivă desfăşurată, 11 evenimente rutiere neplăcute frâu produs pe şoselele judeţului nostru.

Seara, faruri

pietoni

Domokos Francisc (59 de ani) era cioban în comuna Suatu. In fapt de seară, în ultima zi a lunii august; omul se întorcea de la stînă, prin comuna Căianu, pe şosea! De pe ambşle sensuri, maşinile parcă curgeau. Şoferul unei Dacii;: care circula pe aceeaşi bandă cu ciobanul, a fost orbit de unul dintre coparticipanţîi la trafic, care venea din sens opus. Pietonul (îmbrăcat în haine închise) nu a fost observat. Dacia l-a lovit mortal. ■ ■

B'âtrîna na cunoştea legile

de circulaţie

C.S. are 74 de ani. Este o pensionară din Gherla. în seara zilei de 1 septembrie, se angajase în traversarea străzii, prin loc nemarcat, iară a se asigura în prealabil. Inevitabilul s-a produs. Un Renault a lovit-o. Bătrîna a ajuns în spital, în stare gravă.

V. MOLDOVAN

ta-media americană a ■iinaf cel mai de răsunet,

ce a avut loc în SUA ultimii 50 de ani. Este

de judecarea lui il James Simpson,' în

4 de 36 ani; fost campion Ş?A la fotbal, tată a doi X bănuit că a ucis-o pe

Brown, fosta soţie şi ^on Goldman, prietenul

Cei doi au fost găsiţi «snaţi la domiciliul fostei iiaplicaţiile financiare ale Asului au fost enorme,(c 200 milioane dolari. ,' i obicctclc vîndute cu inea lui O.J. Simpson

5 ridicat la peste 10 «toc de dolari. 135 de ;®anc de americani au :!lat Ia televizoare, în lentul cînd s-a dat

Peste 450 la sută a Meşterea înregistrată de

.ff Publicitare la canalul

. "«iziunc ABC, înainte darea verdictului.

‘ « ore au fost acordate de televiziune din

SUA procesului lui O.J. - Simpson, faţă de 760 ore acordate războiului din Bosnia; 530 ore pentru atentatul din Oklahoma City sau 146 de ore pentru prezentarea sistemului de. sănătate. 11 milioane dolari a plătit O.J' Simpson avocaţilor,

Bani de Ia... sultan

adică 20.000 dolari pe zi. La 45 milioane dolari s-au ridicai beneficiile publicaţiilor suplimentarei obţinute de canalul CNN, datorită- transmiterilor directe. La 500.000 exemplare s-a ridicat tirajul cărţii; “Vreau să spun...”, scrisă de O.J. Simpson în închisoare. 77% din americanii albi au apreciat, înainte de verdict, că Simpson este Vinovat, iar 72 la sută din negri că este nevinovat. Simpson este de culoare, iar fosta soţie şi prietenul ei, erau albi. In 3 octombrie 1995, O.J. Simpson

a fost achitat. Din cei 12 judecători din cadrul juriului^ 9 erau de culoare.

Procesul a fost redeschis în anul 1997 şi'O.J. Simpson trebuie să plătească peste 30 milioane dolari familiei fostei soţii şi familiei lui Ron Goldman. Dar cum nu mai are bani, fostul campion al SUA, a apelat la bogaţii lumii. Printre ei şi sultanul statului Bahrein, unul din cei mai bogaţi oameni din lume; averea lui se ridică la peste 50 miliarde dolari. Revista americană “Esquire” arată că sultanul este. gata să achite o parte din datoria de 33,5 milioane dolari pe. care O.J. Simpson trebuie să-i plătească. Dar împrumutul îi va fî acordat numai cu condiţia ca O.J. Simpson să treacă la religia mahomedană. Simpson, cum nu are de unde

,sev împrumuta cu o asemenea sumă de bani, este dispus să se facă frate cu... islamul, numai bani sâ iasă.

Traian CORNEANU

Piaţa maşinilorAm dat -pentru

dumneavoastră o fugă prin tîrgul de maşini, organizat în urbea noastră.

Iată ce am aflat: se găseşte orice: autoturisme de producţie autohtonă, din import,, autocamioane, autodube, tractoare, piese de schimb pentru DACIA şi motociclete. ,

La intrare ne întîmpină key-service-ul care îşi oferă serviciile: copii de cheu pentru diverse tipuri de maşini, inclusiv chei pentru locuinţe. Mergînd mai departe, în inima tîigului, 9- 10 firme pun la dispoziţie formulare de contracte de vînzare-cumpărare, plus serviciile de autentificare, - înscriereîn circulaţie etc. Am găsit de asemenea, un stand cu unelte agricole care contrastează cu specificul tîrgului. Economia de piaţă funcţionează precum paralela pe care, cu respect pentru cititor, mi-o permit: hîrleţ-, placă de presiune, spoiler- greblă ş.a.m.d.

Unii oferă spre vînzare turisme cu acte în regulă - adică cu plata taxei de intrare în tîrg. Mai găsiţi motoare de DACIÂ uzate, radiatoare, roţi de ‘ ' motocicletă, altematoare, arbori cotiţi, anvelope, , cabluri de ambreiaj, huse interioare. Cu tot aspectul de bîlci, se face simţită o linişte apăsătoare, oamenii (vînzătOri, cumpărători, intermediari) au figuri posace întrucît, mai degrabă ar închiria o maşină, decît să o cumpere. '

Am întrebat Ja o firmă de intermedieri cîte tranzacţii a efectuat. La ora 13 a zilei de29 august efectuaseră 5, toate turisme de producţie autohtonă. -

Am cules pentru cei interesaţi cîteva date pe care voi încerca să le prezint cît mai sintetic:

- autoturisme DACIA, (funcţie de tip şi vechime) între 26 şi 12,5 milioane lei;

- seturi motor DACIA, de L 4 0 0 -375.000 lei, 1.300 -378.000 lei; . ~

- anvelope de diverse tipuri‘pentru turisme: noi -185.000 lei‘, uzate (sau) resapate - între 150.000 şi90.000 lei;

- huse interioare pentru diverse tipuri de autoturisme, între 189.000 şi 105.000 lei;

- tobe finale DACIA,32.000 lei; •. Pentru agricultori se vînd tractoare la mîna a doua, oferta de preţ fiind, selectiv astfel:

t tractor U 445 (FIAT) -30 mii. lei;

- tractor U 650 - 32 mii. lei.

T. TURDEANU

"Cele trei adjective se •potrivesc doar cîtorva modele de maşini, manufacturate (efectiv!) de regulă, de mici fabricuţe. Preţul acestor bijuterii pe patru roţi este însă unul extrem de piperat, de-a cjreptul exotic asemeni automobilelor şi puţini sînt aceia care se pot lăuda că şi-ar putea permite o astfel de maşină.

| CATERHAM| : (M area Brrtanie)| ; Ultimul “roadster" produs de Caterham este| ş, modelul Super-sport Seven. Acesta prezintă

două versiuni de motor: unul produs de RoverI* . (1,6 litn şi 117 cai putere) şi unul produs de| Opel (2 litri şi 165 cai putere) Ca să ajungă laj 100 km/h Ii trebuiesc doar. . 5 secunde, asta■ şi pentru că greutatea este de doar 520 kg.

, - \ r l ~

""•"S'- ■'T.... . .........1 , |

I P I I * *.y ; .. ■■ *

DQNKERVOORT(Olanda)

Deşi produse în Olanda, germanii le cumpără pe toate. Joop Donkervoort a reuşit ca la un preţ relativ scăzut pentru o astfel de maşină (63.500 mărci germane) să scoată modelul D8 Sport care prezintă, în primul rînd, un finisaj excepţional, iar mai apoi caracteristicile maşinilor de curse. Motorul este produs de Ford (varianta D8 Csworth) şi dezvoltă 220 cai putere.

GIG Exkiusiv - CARS(G erm ania)

Există un singur model, ELISAR, dar ce model! în mod sigur unul care merită, de vreme ce el costă... 327.175 DM. Tehnologia înglobată eslo exclusiv Mercedes, modelul Elisar In sine fiind copia aproape fidelă a legendarului Mercedes 540 K. Motorul, cu şase cilindri în linie, dezvoltă 193 cai putere...

A D E V A R U L de Clm ULTIMA ORA miercuri, 3 septembrie 1997 nj)

CENIT1UL REGIONAL DE PROGNOZA SI METEOROLOGIE AERONAUTICA CLUJ-NAPOCA

SJ

F M J U m S T H C L U B A D U C B M I 8 8 &I f f V i S T I E M S T A T U L U I

depăşit cu aproape 100 la sută media dobînzilor bancare.

Harta privind starea probabila a vremii în judeţul Cluj, valabila pentru 3.09.1997, în jurul orei 15.

Taxa Băsescu ar trebui să fie “adunată”

de consiliile judeţene!- dar nu o perm ite Legea, declară

vicepreşedintele Consiliului judeţean, dl Petru Litan -

urmare din pagina 1

şapte ori mai mare a drumurilor judeţene faţă de cea a drumurilor naţionale (la nivelul judeţului Cluj), face necesare sume suplimentare de bani şi că logic ar fi fost, într-adevăr, ca taxa Băsescu să fie administrată de consiliile judeţene. în p , adaugă dl Litan, Legea nu permite efectuarea unor demersuri călre minister. “Aşa este Legea, ei coordonează aceste fonduri. Nu ar fi pentru prima oară cînd surse financiare sînt dirijate & sudul jării” - afumă vicepreşedintele Consiliului judeţean Cluj. în

opinia sa, această “dirijare” spre sud a fondurilor este ilogică, în condiţiile în care drumurile de acolo sînt într-o stare foarte bună, consecinţă a permanentelor consolidări şi refaceri. în vreme ce, spune dl Litan, lucrările din Ardeal, cum ar fi cele de la drumul Oradea - Cluj - Sibiu, suferă serioase dificultăţi, în zona Piatra Craiului fiind chiar oprite.

într-adevăr, ciudată atitudinea Ministerului Transporturilor, fără al cărui acord - lucru demn de reţinut - nu se întîmplă nimic nici la nivelul unui drum comunal!

Cei mai „serioşi” datornici la bugetul de stat

Oamenii lui Ciumara sînt în plină campanie de strângere a dato riilo r agenţilor economici faţă de bugetul statului. în judeţul Cluj sînt înregistraţi 24.000 de agenţi economici. Structura acestora,

' în funcţie de natura capitalului şi a acţionariatului, este următoarea:' 23.737cu capital privat, 226 cu capital de stat, 30 cu capital mixt, 43 cooperative, 11 organizaţii obşteşti, 2.283 asociaţii familiale şi 7.243 persoane fizice care lucrează pe baza autorizaţiei.

Dintre aceştia, cca două treimi se află pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca. „Grosul” datoriilor din judeţul Cluj către bugetul de este de 149 de miliarde de lei şi provine de la 282 de agenţi economici, care au datorii de peste 50 de" milioane fiecare.

Practica întîizierilor obligaţiilor financiare faţă de bugetul statului este mai veche, unele datorii datîrid încă din 1995. Cu toate eforturile finanţiştilor, încasarea plăţilor rămîne o problemă.

Aceste plăţi sînt fonnate exclusiv din taxa pe valoarea adăugată, impozit'pe salarii şi impozit pe profit. ■ (

In topul datornicilor conduce S.C.„Terapia”, cu 5,704 miliarde lei, urmată de Fortur CUG (94,897-miliarde-de lei), Construzioni Callistro Pontelo Italia SA , sucursala Cluj (3,139 miliarde lei), Carbochim (2,972 miliarde de lei), Sorex (2,941 miliarde lei), Carpimez (2,807 miliarde lei), Termorom (2,6 miliarde lei), Cesom Dej (2,494 miliarde, lei), Sinterom (2,141 miliarde lei), Fortpres CUG (2,135 miliarde lei). între 1,5 şi două miliarde de lei datorii, în ordine descrescătoare, se situează Agrocom Cristi Valea Seacă, Unirea, Ardealul Transporturi, Mucart. Cu datorii de sub 1,5 miliarde lei pot fi menţionate firmele: Fimaro, CEROC, Cooperativa Constructorul, Medichim, TCM, AVA şi Rapid Comex. '

Firmele care nu şi-aU achitat obligaţiile faţă de stat la timp au avut de plătit penalităţi. Nivelul acestora era de 0,12 la sută, pînă la i februarie a.c., 0,16 la sută pînă la 1 iunie 1997 şi 0,25 la sută în prezent. Cumulate la nivelul unui an, penalităţile pentru sumele neachitate trec de 90 la sută. Cînd băncile comerciale practicau dobînzi ridicate (peste 80 - 90 la sută), era o afacere să întîrzii cu plata datoriilor la buget. Din această vara, însă, penalităţile au

Firme de prestigiu au avut plăţile reeşalonate

în cazul unor agenţi economici care respectă anumite ceriiţ: se permite/plata eşalonată a debitelor restante. Societăţile cant primit avizul ministerului pentru plata în rate sînt: Prodvijj. (3,951 miliarde lei), Armătura (3,6 miliarde lei), Comjţ Nemetalifere (2,854 miliarde lei), Industria Sîrmei (2,746 mi!* lei), Electromontaj (1,756 miliarde lei). Cu datorii eşalonate un miliard figurează societăţile: Napochim (751 milioane), £|J SA (363 milioane lei), SC ICPIAF (283 milioane lei), Exploa Minieră Căpuş (135 milioane lei) şi lista continuă cu datorai;} sub 100 de milioane. între marii datornici ai judeţului, dar catt solicitat eşalonare, iar în prezent, cererea lor este spre avizat; minister, sînt societăţile Sanex (11,2 miliarde lei), SortilemnObi (1,112 miliarde Iei), Somvetra SA Gherla (1,079 miliarde lei)| puţin de jumătate de miliard, mai au datorii: Moara Batiu ţ Napoca Construcţii.

Condu cerea finanţelor cluj eucrede că va recupera banii, Paternitatea informaţiilor prezentate mai sus şi-a însuşit Dragoş Tîrziu, director' al Direcţiei Impozite şi Taxe ti D.G.F.P.C.F.S. Cluj. Domnia sa şi-a manifestat convingem! statul îşi va recupera în această lună o bună parte din crea*

Judeţul Cluj, in anul 1996, a ocupat locul IV pe ţară, iţi Bucureşti, Constanţa şi Prahova, în .clasamentul celor mai tt încasatori la bugetul de stat. Anul acesta, clasamentele s-aufc pe trimestre şi, mai nou, pe lună. Deşi a fost dezavantajat des, sistem de clasificare, Clujul a rămas în prima jum" clasamentului, depunîndu-şi planul cu' 17,3 miliarde de lei,fc neluat în calculul care a stat la baza clasamentului Oricum, ii cum îi ştim, finanţiştii clujeni şi-au depus, din nou candidate pentru una din poziţiile fruntaşe, pe ţară. ♦

Luminiţa PUPI:

Ministerul Transporturilor intenţionează să interzică înmatricularea autovehiculelor poliMinisterul Transporturilor

intenţionează să interzică, înce- pîndeu 1 ianuarie 1998, înmatri­cularea autovehiculelor care nu se încadrează în parametri prevăzuţi pentru protejarea mediului înconjurător, a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe

de presă, Traian Băsescu, ministrul Transporturilor.

_ Băsescu a estimat la peste un milion numărul autovehiculelor aflate în circulaţie în România care nu mai îndeplinesc condiţiile tehnice, atît din punct de vedere al noxelor emanate Cît

şi al nivelului de zgomot. ~ “Orice autovehicul trebuie să

fie la performanţele iniţiale în ceea ce priveşte carburafia. Posesorii de atovehicule vor fi

. obligaţi să monteze piesele necesare protecţiei mediului”, a spus ministrul Transporturilor.

Traian Băsescu a ari protejarea şi consem mediului înconjurător esî; dintre cele mai importa prevederi înscrise în U* generală a transporturile’ urmează să intre în vig®

‘ 20 septembrie.

Un deţinut condamnat pentru omor a-evadat

de la Penitenciarul GherlaUn infractor deosebit de periculos,

condamnat pentru omor'la.15 ani închisoare, a evadat, luni, de la un punct de lucru al Penitenciarului Gherla, informează IGP.

Deţinutul a evadat în timp ce se afla în punctul de lucru Romcons-Dej.

Iliuţă Şchiopu, din comuna Albeşti, satul Jijia, judeţul Botoşani, a fost arestat în anul 1993, pentru că l-a ucis pe Adrian Tăpăloagă, din localitatea Todircscu. El a fost condamnat la 15 ani închisoare, fiind încarcerat în 1994 în Penitenciarul Gherla. Ulterior, fratele asasinului a fost omorît de rudele lui Tăpăloagă.

Din cauza purtării-bune avute în primii trei ani de detenţie, criminaluluii s-a permis să meargă la munci agricole.

Luni, el a fost transportat, împreună cu alţi deţinflţi, la punctul de lucru Romcons-Dcj, pentru cules de fasole.

în jurul orei 15.30, Şchiopu l-a rugat pe unul dintre subofiţerii care asigurau paza să-i permită să meargă să-şi satisfacă necesităţile fiziologice, într-un lan de porumb din apropiere.

Deşi nu avea voie, prin consemn, . să facă acest lucru, gardianul i-a permis deţinutului să se ducă în lanul de porumb. - ţ

Ajuns în lan, Şchiopu a reuşit să fugă.

Echipe ale Penitenciarului Gherla şi poliţişti botoşeneni s-au deplasat în satul evadatului, precum şi în localitatea unde stau rudele victimei acestuia, deoarece există suspiciuni că

-Şchiopu ar putea încerca să se răzbune* pentru uciderea fratelui său.

Semnalmentele evadatului sînt: înălţimea 1,75 metri, frunte mare, nas rectiliniu, ochi căprui, gură mare, bărbia ascuţită, sprîncene arcuite, păr şaten.

8,7 MILIARDE SLISBâffl

? m m m m m r. Foştii salariaţi ai Termorom, disponibilităţi în urma lichidării societăţii, îşi vor ridica cumulul de salarii cuvenit în baza Ordonanţei nr.9/1997, de la CEC, sucursala Cluj, de la data de 22 septembrie a.c., cel tîiziu.

Tabelele au fost înaintate de societate laD.J.M.P.S., care le-a şi expediat la MMPS, în Capitală. Banii vor veni, săptămîna viitoare, la Direcţia Judeţeană de Muncă şi Protecţie Socială Cluj, după care vor ajunge la CEC. In prima fază, vor primi salarii compensate 1158 de foşti angajaţi. Ulterior, vor fi probabil plătite alte 28 de persoane, ale căror dosare nu sînt clarificate, încă. Numărul de salarii pe care cei din Termorom îl vor primi este stabilit în funcţie de vechimea în societate: 13 salariaţi vor încasa şase salarii, 242 - 9 salarii şi majoritatea (903) -.12 salarii.

Suma totală care va fi alocată de MMPS. Termbromului se ridică la 8 miliarde 716 milioane 392 mii 637 lei şi 16 bani! Comisionul CEC pentru derularea plăţilor este de 1,7 la sută din sumă (145 de milioane lei). '

L.P.

Premierul ungar respinge apelul unei conul de ancheta care i-a cernt să demisioneze

Premierul ungar Gyula Hom a tespins, luni, cererea de demisie făcută de o comisie care cercetează trecutul comunist al înalţilor oficiali ai statului ungar, relatează REUTER; Comisia formată din trei judecători l-a invitat pe Horn să demisioneze după ce a aflat că acesta a fost membru al forţelor speciale care aii restabilit ordinea în ţară după revolta anti-comunistă din 1956 şi că, în perioada 1985-1990, cînd a deţinut funcţii importante în Ministerul de Externe, a primit din partea serviciilor de informaţii rapoarte referitoare la disidenţii ungari. “Nu văd nici un motiv legal sau moral care să mă deter­mine să demisionez. Rezoluţia comisiei nu conţine nici o informa-, ţie care nu era deja cunoscută de publicul ungar”, a declarat Horn.

Hom, premier al Ungariei din 1994, a precizat că a făcut - cunoscut trecutul său comunist înainte de a deveni şef al guvernului. “Nu am făcut un

secret din trecutul men ij înainte, nici după 1990. Ac electoratul, cate m-a ala dqtf dt şi parlamentul, care nMabf funcţia de premier, îmi cum# trecutul”, a declaiatHorn.

Comisia de anchetă atf înfiinţată în 1994. Contpoiiei?: -au acces la dosarele servicii' secrete, dar nu au p0 judecătorească asupra cekrf care îi cercetează. In prez*1 comisia investighează suit» oficiali - parlamentari, iţiis? judecători, ofiţeri superiori»1armată sau înalţi oficiafi civil j

Oficialii descoperiţi ci ji# ofiţeri ai poliţiei secrete au dc# între a demisiona sau a V publica numele şi activităţile' perioada comunistă în Momi- Oficial. .

O singură persoan»,p parlamentar socialist, a dai demisioneze din funcţiile pur* după ce comisii a descoperii acesta colaborase cu pol1: secretă.

Ziarul nostru foloseşte serviciile informative a agenţiilor de presă Rompras şi Meaiataxj

^ ţ ^ C A S A D E E D IT U R Ă | ILIE CĂLI AN (rcdactor şef);' V A LER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

M ARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). TeL19.16.81; fax: 19.28.28; E-mail:adevcj@maiLdntcj.ro

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194.9SI Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrettactia Dci: tel/fax: 21-60.75

Autorizata prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 3 1 , judecătoria' Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal 204 ^ 6 9

Secretar de redacţie de serviciu: luliu PETRVŞ T el/fax: 19.74.18

T IP A R U L EX EC U TA T LA mm---1 ■'i Z m w m O f l d3400 Cluj-Napoca, Str: Fabricii nr.93-105 = 3-r ) '

tel; 15.42.64; tel/fax: 41.40.54 Z / -iw *