tlilica externă hu se va tUimlia fundamental, jieciază o oficialitate rusă

Succesul Partidului Comunist la'alegerile legislative din Rusia şi o eventuală demisie a şefului diplomaţiei, Andrei Kozârev, nu vor conduce la schimbări fundamentale în politica externă a Moscdvei, a apreciat o înaltă oficialitate rasă, citată de France Presse. . .. .- , ' , -

în Constituţia Rusiei se stipulează că preşedintele este cel; care hotărăşte politica externă. Aceasta înseamnă că "ţara are o politică externă stabilă care nu este supusă influenţei unor factori

temporari”, a adăugat oficialitatea rusă, citată sub acoperirea anonimatului. .

Numirea unui nou şef al diplomaţiei revine preşedintelui, a declarat aceeaşi sursă. Oficialitatea rusă menţionată i-a citat ca posibili succesori ai lui Kozârev pe consilierul preşedintelui în probleme internaţionale, Dimitri Riurikov, pe primul vice- ministru al afacerilor externe, Igor Ivanov, şi doi foşti adjuncţi ai actualului ministru de externe Anatoli Adamâşin şi Vitali Ciurkin:

{ptia /2 - .}j-j vuiturilor /3 fufa politică /4 , - fiii - cultură/5 iiministraţia locală/6 fublicitate /7-11 §ort/12 fimiaV13 fconomia /14' ■: Iminent/15 Wtimo oră ZI 6

i M k

V S & 3 ■

O c h e s t i u n e

de c iv iE izc rtie.ALER CHIOREANU

a o recentă conferinţă de presă găzduită de ziarul ”Ziua” s-a consumat a doua întîlnire Ion Iliescu - Valentin Gabrielescu. Prima a avut loc cu ocazia audierii

«dintelui Iliescu de către comisia parlamentară de cercetare a iminentelor din decembrie 1989, comisie condusă de senatorul Aist, Acea primă întîlnire s-a desfăşurat, la cererea preşedintelui iscu, in văzul întregii lumi, fiind televizată. Şi toţi acei români ie se aflau atunci în faţa televizoarelor, şi-au dat seama că la - iMrea respectivă rolurile păreau să se fi inversat: Nu Valentin abrielescu punea întrebări - sau, dacă le punea,: nu erau deloc state. Nu Ion Iliescu era cel întrebat, pentru că ■ preşedintele smisieî parlamentare dădea semne că nu arc cc întreba sau nui ce să întrebeŞi astfel Valentin Gabrielescu a ajuns în situaţia de a fi luat la - lebâri de conducerea.FNŢCD, Liderii partidului i-au reproşat isiguranţă că, avîndihl ”Ia mină” pe adversarul cel mai de temut, K mprofitat de ocaziepentru a-1 învinui pe acesta de toate relele ,. tente în decembrie 1989 şi după aceea. Explicaţiile lui Valentin ikrielescu păreau să ţină seama de un minimum de bun simţ «trebuie să guverneze inclusiv relaţiile dintre adversarii politici, fost crezut, creîndu-se în acest fel impresia că şi-a ratat şansele

silice unul dintre conducătorii PNŢCD. - Datorită comportamentului său civilizat, Valentin Gabrielescu " «căzut însă în dizgraţia alegătorilor simpli. Necazul este însă că lori nu şi-a dat seama de reacţia alegătorilor, ori n-a crezut îni Şi astfel, la sfîrşitul săptămînii trecute, şeful comisiei ■«lamentare de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989 a *it în extrema cealaltă. De unde la întîlnirea directă cu («şedinţele Iliescu n-a reuşit să-i convingă pe telespectatori că tesla este vinovat de crimele pe care Opoziţia i le punea în cîrcă,& * doua întîlnire, de data aceasta indirectă, petrecută prnî~ -fciaedii.il declaraţiilor- senatorul ţărănist l-a numit pe Ion Iliescu liniai mult, nici mai puţin decît criminal. Punîndu-i în seamă ®doar modul în'care s-a desfăşurat procesul soţilor Ceauşeseu,3 chiar moartea participanţilor la revoluţia din decembrie din fereşti. Fără a clipi din ochi, cu o nonşalanţă care ne poate face “credem unul din două lucruri: fie că omului i s-a întîmplat

fie că a fost silit la acest gest cel puţin necivilizat. ' - .;Mai degrabă trebuie să luăm în calcul această din urmă variantă.

* apropie, alegerile şi Ion Iliescu este principalul adversar al Wilului candidat la prezidenţiale susţinut de PNŢCD - Emil ■®tantinescu. Prin acest gest al senatorului Gabrielescu se Menţionează discreditarea lui Ion Iliescu în ochii alegătorilor, el, Sul, constituind un fel de semnal al unei campanii împotriva galului preşedinte al ţării. Făcînd pe plac şefilor săi, Valentin abrielescu a depăşit orice normă de bun simţ. Nu e.vorba despre %aţiile eu caracter politic - trebuie să ne obişnuim cu ideea că

au ieşit din sfera civilizaţiei, ci despre celc pur omeneşti.

& de ţigan i o rig in ari din R om ân ia ţinuţi ia fro n tie ra fra n c o -g e rm a n ă'‘toi $i şapte de ţigani originari ■ 2 >inia care încercau sâ intre

Franţa la bordul unui minibus, len-Badcn (Germania), au

franccză "Wa nord-esticâ a Franţei şi ■W autorităţilor germane, au *®se ale poliţiei franceze.

* tai călăuze poloneze care îi J'.pt ţigani air fost puse sub ’î* ?i vor fi deferite justiţiei

franceze, a precizat comisarul Jcan-Jacques Willem, citat de France Presse.

Ţiganii (mai multe familii cu copii) au fost interpelaţi Ia postul de trecere a frontierei Eanhcim (Rinul Inferior) - Iffezhcim (Germania).

Potrivit declaraţiei lui Willem, ţiganii din România constituic cea dc-a treia naţionalitate care înccarci sâ intre clandestin pc la frontiera dc nord-est, dupâ turci şi cctăţcnii din fosta Iugoslavie.

C onferin ţă de presă la Universitatea ”B abeş-B o lya i”

CARIA UW ER SITĂ ŢI!: -opţiune pâniru infemaţionaSizareIeri, la Rectoratul Universităţii

"Babeş-Bolyai”,; în prezenţa ■ domnului rector, prof.univ. dr. Andrei Marga, a prorectorilor prof. dr. Ioan A.; Rus şi prof.univ.dr. Andrei Magyari, a avut loc o conferinţă de presă organizată în vederea prezentării unui "pachet de probleme administrative”, aflate pe agenda conducerii, precum şi â Cartei Universităţii - document adoptat de Senat (cu un singur vot împotrivă) în şedinţa din 18 decembrie a.c., după dezbateri care

/au durat nu mai puţin de 8 ore!Referitor la prima chestiune, care

conţine aspecte-asupra cărora1ne­am oprit şi cu altă ocazie,, am reţinut

; în esenţă: în riolle • spaţii ale" •Facultăţii-de -Ştiinţe Economice se; depup eforturi pentru aducerea la normala întregii activităţi(inclusiv a temperaturii...) • au fost demarate lucrările la campus, ritmul încadrîndu-se în limite legale;

pentru anul 1996 sînt alocate 6 miliarde lei din bugetul guvernamental • s-a' trecut la informatizarea Universităţii, prin conectare la sistemul INTERNET • stadionul de atletism (din Parcul ”Iuliu Haţieganu”) va fi adus lă standarde . internaţionale • Universitatea'continuă integrarea cu programele de cooperare academică > ale Europei Cenţrale şi de Est, remareîndu-se cele iniţiate cu universităţi din Germania şi Franţa..• s-a stabilit organizarea Centrului - European .;d e -Reuniuni; Internaţionale (asupra acestuia vom; reveni cu o relatare-mai amplă), susţinut de Guvernul Franţei,' UNESCO şi Uniunca Europcană. >

• ,”Carta: Universităţii”, această adevărată "constituţie a vieţii universitare” (cum o numea domnul

Michaela BOCU

continuare în pag. a 16-a

Săn& atw c 0p m ic£ te l

d e ta , m aqafteucl '

'ttvtfrUi w i. / 6te i. 1 9 3 3 0 0

Kodakn m ^ m n u u

(584305-15)

D e la c o re s p o n d e n tu l n o s tru la P a r la m e n t

Camera Deputaţilor face bilanţul

-în cadrul.unei conferinţe de presă desfăşurată luni, preşedintele CamereiDeputaţilor; Adrian Năstase a făcut bilanţul activităţii Camerei pe care o conduce, în sesiunea septembrie-decembrie 1995. Dacă Adriari Năstase s-a referit la împliniri, ziariştii prezenţi s-au interesat de neîmplinirile ’ legislativului. între acestea, neadoptarea unor legi importante cum ar fi Legea administraţiei , publice locale* Legea funcţionarului public, Legea minorităţilor, tergiversarea, avizării de către comisii a unor proiecte de legi importante, medieri care se lasă prea mult aşteptate, cum ar fi cele referitoare la Statutul seriatorilor şi deputaţilor. Adrian Năstase a prezentat date statistice cu privire la activitatea legislativă a Camerei Deputaţilor în actuala sesiune. Astfel, deputaţii s-au întîlnit în această sesiune în 45 de şedinţe, âu fost dezbătute 61 de proiecte de legi şi propuneri legislative. De-abia aceste 60 au fost adoptate şi unul, Codul penal, a fost respins. ■

în ciuda eforturilor < făcute, "imaginea Parlamentului este încă negativă”, a recunoscut

Adrian Năstase. Lucru firesc- întrucîtva într-o perioadă de tranziţie. "Parlamentul este şi el un eşantion'al societăţii româneşti”, a spus preşedintele Camerei Deputaţilor. Acesta s-a mai referit şi lâ necesitatea creării unei clase politice în măsură să permită intrarea în Parlament a unor oameni care au într-adevăr 'legătură cu activitatea legislativă. ”Vor fi evitate astfel situaţii cum' a fost cea de astăzi cînd Biroul permanent a analizat cererile unor deputaţi care doreau să fie consideraţi handicapaţi”, a

-apreciat dl Năstase. ”Le-am cerut, a adăugat, să decidă, fie sînt handicapaţi şi atunci trebuie să-şi dea demisia din funcţia de ■ parlamentar, fie handicapul nu e handicap şi atunci trebuie să renunţe la cererea lor”. Cei şapte deputaţi handicapaţi sînt: Floarea Calotă şi Romulus Dabu, PDSR, Laurenţiu Priceputu, PL’93, Silviu Şomâcu, PSM, Ştefan

■Tcaciuc, Uniunea Ucrainenilor, Dan Corneliu Vrabie, PRM. Fekete Zoltan, UDMR, Toţi au fost declaraţi ”apţi” de Biroul permanent, pentru că altfel .ei trebuiau să demisioneze”. .

; G. OGNEĂN

M îin e, p rem ieră la T ea tr u l N a ţio n a l C luj:

D o r e l i i i S i t e i s I l . c i î A 4 e s iaTrebuia să vină şi această

seară.şi dt a venit pentru poezie, dnt şi credinţă. Deci, jo i 21 decembrie 1995, ora 19, în sala; Teatrului Naţional Cluj se va întîmplă un spectacol de loc aşezat sub zodia întîmplării, ci construit cu trudă şi cu o margine de lacrimă, sigur cu o mare credinţă. Acest spectacol de poezie creştină şi colinde intitulat "DORUL ÎNTÎLNIRU CU MESIA” este de fapt o reîntoarcere Ia tot ce e hun şi profund în noi. Şi fiecare înfăţişare a acestui spectacol se doreşte o pagină albă nescrisă, ajlată sub semnul Său, o durere tenace şi o bucurie mărturisită. Pentru că asta este colinda ca bucurie dincolo de orice fruntarii. Cu siguranţă asta a înţeles finul scenarist (dublat de actor) care este Maria

Munteanu. La fel şi Grigore Lese care taie adînc în fibra lemnului sjînt care este cîntul popular. , întîlnirea acestor doi maeştri este completată de costumele semnate de Teodora Paiu şi regia lui Katona Zs. Josef. La acest mare 'şi de profundă

'spiritualitate creştinească spectacol vor participa: Grigore Leşe, Maria Munteanu, Vasilica Stamatin, Lucia Wanda Toma, Irina Wintze, Petre Băcioiu, Dan Chiorean, Ioan Isaiu. Deci ne vom întilni în seara limpede de joi, la ora 19 pentru încă un Cuvînt dulce ca mierea, amintindu-ne mereu că sîntem atît de trecători, dar nu lipsiţi de adine. Şi acest adine crescut' cu suferinţa talentului ne va fi oferit de aceşti magi întrupaţi in poem şi cînt ca, o neasemuită dăhuire in ceea ce ar trebui să fim.

O. SERGHIE ,

J ^ r o S E \ f A t F 2 U G _ e l e Q l a a j

m ie rc u r i, 2 0 d e c e m b rie 1 9 9 5 (2

• Azi: Calendarul ortodox: în a in te p ră z iiu ire a N a ş te r ii d u p ă tru p a D o m n u lu i; Sf. S f in ţi t M c. Ignatie Teoforul; Calendarul greco-

catolic: Sf. Ignaţiu Teoforul, ep. m. (+ 107). Preserbarea Naşterii Domnului; Calendarul catolic: Ss. Abraham, Isac şi Iacob.

O Mîine: Calendarul ortodox: Sf.. Mc Iuliana; Sf. Temistocle; Calen­darul greco-catolic: Sf. Iuliana din Nicomedia, m. (+ 299). Calendarul catolic: Sf. Petru Canisiu, pr. înv.

»PRKFECTURA,CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16 PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA;l9-60-30 'PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 PRIMĂRIA TURDA- 31-31-60 PRIMĂRIA ClMPIA TURZII: 36-80-01PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 POLIŢIA CLUJ-NAPOCA- 955 si11-15-10

TOLIŢIÂ FEROVIARĂ CLUJ- NAPOCA- 13-49-76 ■

• POLIŢIA DEJ: 21-21-21 • - - POLIŢIA TURDA: 31-21-21 POLIŢIA ClMPIA TURZII: 36-82-22 POLIŢIA HUEDIN: 2$-I5-38~ . POLIŢIA GHERLA: 24-14-14

• POMPIERII: 981APĂRAREA CIVILA CLUJ-NAPOCA: n-24-71 ■ r . ■: '■

• SALVAREA: 961► SALVAREA CFR: 19-85-91 , ,'INTERNAŢIONAL: 971 . - ■ v -i INTERURBAN: 991i INFORMAŢII: 931 . -DERANJAMENTE: 921ORA EXACTĂ: 958REGIA AUTONOMĂ DETERMOFICAREDISPECERAT: 11-87-48REGIA AUTONOMĂ DE APĂCANAL DISPECERAT: 11-63-02

• S.C. 'SALPREST"S.A DISPECERAT: 19-55-22COMENZI SPECIALE PENTRU t TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 int. 132

ORARUL CURSELOR TAROM

31 octombrie 1995 -30 martie' 1996

Plecări clin Cluj-Napoca -9,20 şi 18,00

Plecări din Bucureşti -7,50 şi 16,30

de luni pînă vineri. Simbătă:Plecări din Cluj-Napoca - , >13,15Plecări din Bucureşti’- 11/10 Tariful: 43.&00 lei TELEFOANE: 43-25-24;- 43-26-69 - pentru externe

: C U U S E l A U T O ^

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA j)riiicijKilclc (L'Kxţii

trenuri accelcralc, rapide şi intercity r• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej): 15,05•BISTRIŢANASÂUD: 15,43 •BRAŞOV (priiiDej): 1,49 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0.04; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,42 (prinPetroşani-Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prinPloicşti-Bnzâii):9,33 •IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14;•QRADEA: 2,45; 16,43; 21,00• SATUMARE:4,04• SIBIU: 15,30• 5IGIIETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba inîia): 5,19; 22,49;23,08;(prin0radea): 15,16 *. •TlRGUMUREŞ: 16,13 ;20,19 •INFORMAŢII GARA 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR 1INFORMAŢII: 11-22-12 (intern)

19-24-75 (internaţional)

CURSE INTER JUDEŢENE dlu Autogara II

• Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,06.• Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: '6,30; 14,00.■ Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30,17,00• Cluj-Napoca-Abrud:6,00; 14,15’. ;• Cluj-Napoca-Zalău: 6,30; 12,30; 14,30;

18,30. . \• Cluj-Napoca - Gîrbău-Zaîău: 6,40

Quj-Napoca - Jibou: 7,00; 14,00 (prin Gîrbou); 16,30(prinHida).‘

•Cluj-Napoca - Şimleul Silvaaieu 8,30;16,00 . '

• Cluj-Napoca - Aiud: 12,00.• Cluj-Napoca-Alba-Iulia; 23,00.

Cluj-Napop -Bistriţa: 15,30(circulă vineri, sîrabătă,durainică,luni). 'Cluj-Napoca - Brad: 16,00. ■ _. •• Guj-Napoca-Cîmpeni: 13,15. ; ! ' ţ: Cluj-Napoca-Mediaş: 14,30. ’ i 'Cluj-Napoca-Reghin: 16,30. , :i Cluj-Napoca - Tîrnăveni: 15,15i- - -' •> Cluj-Napoca-Tîrgu Lăpuş: 15,25.. i Cluj-Napoca - Topiiţa: 14,15. • ’ .

• Cluj-Napoca -' Dej: 13,30 (prin Mociu);14.00 (prin Tioc). ; .

• Cluj-Napoca-Huedin: 13,15 (prin Căpuş),14.00 (prin Sutor).

• Quj-Napoca-Turda5,30,6,30,6,50; 7,20, 8,15; 9,30; 10,30; 11,30; 12,30,13,20, 14,00, 14,30; 15,00, 15,30; 16,00; 17,00; 18,00; .18,30; 19,00; 20,00; 21,00; 22,30.

(*) nu circulă.sîmbătă şi duminicăCursele judeţene pleacă

din Autogara 1CURSE INTERNAŢIONALE

41" Autogara II:• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare, din Cluj-Napoca în zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta tn zilele de marţi, vineri şi stmbâtă la ora 11,00• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca In ziua de miercuri ora 7 şi Înapoierea din Miskolc fn ziua de Joi ora 11.

INFORMAŢII Autogaral: 14-24-26 Autogara!!: 13-44-88

.C N im .S RAUIO ’

Miercuri, 20 ilecem!)nc5.00 Matinal Uniplus Radio; 5.05

Agenda zilei; 5.10 Meteo; 5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 535 Program TV; 5.55 Maţa ţi cconomia dc piaţă; 6.35. Agenda zilei; 6.40 Agenda mondenă; 7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 Calendar, 8.10 Poliţia municipiului în direct; 8.15 Pompierii în direct; 8.30 întreruperea emisiei; 12.00 Reluarea emisiei', 1430 Overdose; 16.10 Emisiune în direct cu ascultătorii “Invitaţi în studio”; 17.05 ... “Invitaţi în studio”; 18.30 întreruperea emisia;21.30 Greatest Hits; 22.05 Greatest Hits; 23.05 Music by night Program informativ BBC Londra: 6.00; 14.00; 18.00; 21.00. Ştiri Uniplus Radio: 7.00; 8.00; 12.05; 13.00; 15.00; 16.00; 17.00; 22.00; 23.00.

A RndioSonicy ţjjjP FM 6 8 ,7 MHz

Miercuri, 20 deccmbric6,00-9,00 Cu noaptea-n cap (ştiri,

sport, meteo, utilitare, muzică) (Vasile Truţa);9,00-11,00 Emisiune în limba maghiarii (Gal Maria); 11,00-13,00 Music Box (Călin Stâncscu); 13,00-14.00 Fiţi pe fază (“Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujene) (Cozmin Guşă); 14,00-15,00 Cîntă ccteraş pe strune (muzică populară) (Călin Stănescu); 15,00-16,00 Super Sonic (Dj. Dreams); 16,00-17,00 Clopote tubularc (muzică spcdalâ) (Marius Aciu); 17,00-18,00 Cc trebuie să ştim ... ca să nu greşim (emisiune informativă) (Cozmin Guşă); 18,00-19,45 Sonic 33 (ştiri, sport, utilitare, rmMOi) (Mircea TătarX19,45-20,00 Povestea de seară (rubrica pentru copii); 20,00-21,00 Black Magic Hours (Daniel Boroştean); 21,00-23,00 Emisiune în limba maghiară (Gal Maria); 23,00- 24 J00 Sonic Rap (Dj. Bananas); OjOO-1.00 Spaţiu 57 (Jazz) (Szekely Roland); Ij00-6p0 Non stop dancing.

■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8 - 13,45;14,30 - 21 .sîinbăta: 8-14, duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA"

SECŢIA ADULŢI şf SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbita şi duminica - închis.. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni),.ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - închis. SALA DE LECTURĂ (str. M. Kogălniceanu nr.7) din 9 octombrie 1995, ORAR: luni - vineri: 11-17,45; sîmbătă şi duminică - închis. MEDIATECĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni, miercuri: 14-19,45;”marţi, joi, vineri:9-14,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica- închis. .

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marti, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16, sîrnbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9).. Orar: luni - vineri12 - 16 '

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10- 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

- ■ Biblioteca Clubului Studen­ţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7- 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19- 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar:, luni, marţi, miercuri, joi:10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.' ■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

H Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avrain iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul Naţional de Arjă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

' ■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei , (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.. ■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan

cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis

■ Muzeu] memorial “Emil Isac” (strada femil Isac 23). Oran miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

VernisajUniunea Artiştilor Plastici din

România, Filiala Cluj, vă invită la vernisajul expoziţiei retrospective a taberelor de creaţie de la Mănăstirea Nicula, 1990-1995, care va avea loc la sala de expoziţii din str. Iuliu Maniu nr.2-4, mîine 21 decembrie 1995, la ora 13,00.

F A R M A C IIFarmacii cu serviciu

permanent: Farmacia"Corafarm", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05, Farmacia "Vadocom", str. Marinescu nr. 7, tel.19-64-62.

Garda de noapte: Farmacia nr.5 "Clematis”, P-ţa Unirii nr.l 0, telefon 19-13-63, orar20-8.

Miercuri, 20 decembrie Programul 1: 7,00 TVM.

Telematinal; -8,30 La. prima oră;9.20 Film serial: "Santa Barbara"',10.05 Moda pe meridiane; 10,35 Videodiscoteca TV; 10,50 Videolexicon; 11,50 Film serial: '•'Iubiri amăgitoare”; 12,40 Desene animate; 13,10 Muzica pentru toţi;14.00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi;15.05 TVR Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Anul sportiv 1995; 1.7,00 Videocaseta muzicală;17,15 Ecleziast '95; 18,00 De Ia lume adunate...; 18,30 Desene animate; 19,00 Sensul schimbării;19,30 Film serial: "Fata şi băieţii’;20.00 Actualităţi; 20,50 Film serial: "Middlemarch"; 21,50 Noi frontiere; "22,30 Totul despre muzică; 23,00 Confluenţe; 23,30 Actualităţi; 23,50 Întîlnirea de la miezul nopţii; 0,50 Nocturna de balet.

Programul 2: 7,00 La prima oră;9.20 Ora de muzică; 10,05 Magazin Deutsche Welle; 11,30 Desene animate; 12,00 Gong!; 12,30 Poemul simfonic la Richard Strauss; 13,00' Ala-bali-portocala; 14,00 Film artistic: "Răzbunarea dragonului”; 15,30 De lingua latina; 16,00 Desene animate; 16,50 Film serial: "Inimă sălbatică*’;17.00 Mini-eco; 17,40 Film serial: "Iubiri amăgitoare"; 18,30 Emisiune în limba maghiară; 20,00 Pro memoria; 20,30 Turisf-ciub;21.00 TVM. Mesager; .21,30 Tradiţii; 22,00 Film serial: "Santa Barbara”; 22,45 Un_ secol de cinema; 23,45 Jazz-fan; 0,15 Bătălii aeriene. -

PROTV:7,00 Bună dimineaţa; .8,30

Capcana timpului; 9,15' Ştiri sportive; 9,30 Paradise Beach;10.00 Spitalul de urgenţă; 11,00 Secrete de familie; 12,50 Doar o vorbă să-ţi mai spun...; 12,55 Ştirile PRO TV; 13,00. Oameni în toată firea; 13,30 Fotbal - rezumat Anglia; 15,30 Fotbal - re/uniat-

Spania; 16,00 Eţeşteaptă-te române;16,30 Paradise Beach; 17,00 M.A.S.II.; 17,30 Capcana timpului, ep.. 13; 18,15 Sport magazin, retrospectiva marlie 1995; 18,45 Sport la minut; 19,00 Oameni în toată firea, ep. 11; 19,30 Ştirile PRO TV; 19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun...;20,00 Frumuseţe înşelătoare, film SUA; 21,55 Ştirile PRO TV; 22,00 M.A.S.H. ep. 11; 22,30 Robocop, ep.

2; 23,30 Poveşti adevărate; 0,00 Ştirile PRO TV; 0,65 Sport la minut;0,30 Fotbal - rezumat Anglia; 1,30 Fotbal Brazilia - Columbia (direct).

TVR CLUJ-NAPOCA: 15,05 Actualităţi/Patron de iluzii: prozatorul Radu Ţuculeseu. Agenda/muzicală. Observator: "Mamă, vreau o jucărie!” - reportaj despre jucării şi preţurile lor la producători, intermediari şi vînzători. . ■

Joi, 21 decembrie Programul 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Film serial:”Santa Barbara"; 10,05 Limbi străine: germană-italiană;11.05 Film serial: "Iubiri amăgitoare”; 12,40 Desene animate;13.10 - 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi;16.10 Tradiţii; 16,40 Sub semnul întrebării; 17,40 Cuvinte potrivite;18.05 Desene animate; 18,30 Tragerile super Loto 5/40 şi multiplă Expres; 18,40 Milenium; 19,30 Film serial:”Fata şi băieţii”; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film serial: "Valea păpuşilor”; 21,35 Reflecţii rutiere;21,50 Studioul economic; 22,30 Jocuri periculoase (d); 23,00 Simpozion; 23,45 Actualităţi; 0,05 Film serial:”Poldark”. . “ '

Programul 2: 7,00 La prima oră;9,20 Muzica pentru toţi; 10,05 Itinerar turistic; 11,30 Desene animate;12,00 Vedete în recital la

"Cerbul de Aur"; / Curcubeu; 13,45 Ri|,( muzicale; 14,00 Actualitiţi; |j Magazin social; 15,00 străine: germană-italiană; Desene animate; 16,30 serial:”Inimă sălbatică”; ]] Ceaiul de la ora 5; 19,00 Enjjji. în limba germană; 20,00 Cj||' în lume; 20,30 Enigma; ![

1 TVM Mesager; 22,00 f| artistic:”Moş Crăciun”; y1 Documentar; 0,20 Concert de

PROTV: 17,00 Bună dimineaţa; 8,3(1 j,

serial: “Capcana timpului”;) Ştiri sportive; 9,30 Film “Paradise Beach”; 10,00 fj artistic: “Frumuseţe înşeli

'12,00 Fotbal - rezumat Au12.30 Fotbal: Made in Ero|1;13.00 Film serial: “Oamnj toată firea”; 13,30 Film itj “Robocop”; 14,30 Pttt adevărate; 15,00 Fotbal amtjj,16,00-Baschet NBA Action;|( Film serial: “Paradise17.00 Film serial: “M.A.SJ17.30 Film serial: “Qv, timpului”; 18,15 Sport nn : retrospectiva aprilie 1995; ]| Sport Ia minut; 19,00 Film se- “Oameni în toată firea”; 1) Ştirile PRO TV;-22,00 Fita* “M.A.S.IL’V 22,30 Film “Cracker”; 23,30 Rătăciţi tranziţie (talkshow); 0,05 Spot1 minut; 0,30 Fotbal CampmJ» Spaniei: Deportivo La Curs; Real Madrid.

TVR CLUJ-NAPOCAI! Actualităţi. Reporter în aitk Eroii revoluţiei după şase Music shop: Clubul iubitori» jaz/.- Memoria: evenimentele din Decembrie I! cu actorul Dorel Vişan.

Redacţia nu îşi w responsabilitatea in legâui eventualele modificări intm în programul anunţat:

i P r o g r a m u l f e j e v iz iu n i l o r p r i n c a bli

»

p

Miercuri, 20 decern brie 199510,00 Ştiri şi aciualitaţi AM; 10,10

Poliţistul Karateka - codat; 18,30 Reportaj Deutsche Welle - Siarland Prov. germano - franceză; 19,00 Ştiri şi actualităţi PM; 20,00 Desene animate;" 20,10 Introspectivă britanică; 20,40 Capcana - codat;22,00 Misiunea finală - codat.

- Film; 11,30 A l - Muzică; 11,50 Buletin'informativ; 12,00 Al - Film;13,30 Al - Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 abc - documentare, desene animate, post meridian, reportaje, film, telejurnal, seriale, muzică; 21,30 Buletin informativ; 21,50 Film - Moise partea a doua - RAI UNO;23,40 Linia fierbinte - 7 abc.

f iPORTALfeXPORT ■ IMPORT S.R.L.

Miercuri, 20 decembrie 1995 PORTAL 1

- 7,45 Buletin informativ; 8,00 Cartoon _ Network; 9,30 Buletin informativ; 9,45 Al - Divertisment matinal, serial; 10,55 Film - Graniţa de Nord-Vest - RAI UNO; 12,25 Al - reportaje; 13,20 Al r Documentar, serial; 15,15 Serial - Robinsonii - C5; 15,45. Show - Casa Castagna - C5; 17,00 Desene animate- Cartoon Network; 18,30 Al - Observator - Ştiri; 19,30 Buletin informativ; 19,45 Al - Serial, muzică, divertisment; 21,00 Buletin informativ; 21,15 Film - Tarzan în Manhattan - RTL2; 23,00-Film - Catchfire - RTL2.

PORTAL 29,45 Buletin informativ; 10,00 Al

Miercuri, 20 decembrie 19958,00 Program pentru tineri; 8,30

Seriale-- RT4; 13,00-Seriale - RT4 şi'C5; 18,05 Revanşa - MediaPro;19.00 OK, preţul e corect? - C5;20.00 Roata norocului - C5; 21,00 Ceainăria - TNT; 23,30 Funny Lady - RT4.

Ţiganca - RT4; 21,00 Pii* Bel - Air - RT4; 21,50 ~- RAI DUE; 23,5 5 Un taximt New York - RAI UNO.

- . T V C + "- ' 'Al: 9,30 Medalion muziat

Pribeagul; 11,30 l|- călăuzitoare; 12,20 Desene e12,50 Din lumea afacerile1 ■Revoluţia română; 13,50 Va' trei; TELE 7 ABC: 14,20 Ic15,20 Mitică; 15,25 R»[

.16,10 Munca în expoziţiţ Documentar; 17,40 Fii® *18,35 Telejurnal;' 19,10 î* animate; Al: 19,30 £ţ periculoasă; 20,30 Observalof, Fantoma răzbunătoare; - Legămînt sfînt; 0,30 Gaji» ABC; 1,00 Tentaţii; 1,30 pentru totdeauna; 2,00 Nif femeilor;, 3,00 Film serii!

Miercuri, 20 decembrie 1995tvc ;9,35 Familia Walton - PR07;

10,25 ALF - PR07; 10,55 Roseanne- PR07; 11,30 Amintirile unei iubiri- RTL2; 13,05 Remington Steele - PR07; 14,00 Sam - magazinul amiezii - PR07; 14,35 Zece dintre noi - PR07; 15,00 Felicita - PR07;16,15 Forţa iubirii - RT4; 17,15 Un chip, două femei - RT4; 18,10 Valeria şi Massimiliano - RT4; 19,30

15-21 DECEMBRIE 1995

CLUJ- NAPOCA: REPUBLICA - Nouă luni - SUA - premieră (9; 11; 13; 15; 17; 19). Sîmbâtâ ţi duminică se suspenda spectacolul de la ora 9. * VICTORIA - Sechestraţi în tren - SUA - premieri (11; 13; 15; 17; 19); * ARTA * Don Juan de Marco - SUA (11; 13; 15; 17; 19) * MÂRASTI - sala A - Rob Roy - SUA (13; 15,30; 18); sala B - Tommy Boy - SUA, (13,30; 16; 18,30) * FAVORIT -

Tăntălăul şi gogomanul - SUA (11; 13; 15; 17; 19).TURDA: FOX - Apollo 13 - SUA- premieră; Atît de aproape de cer- SUA - premieră; TINERETULUI- Războiul este meseria mea - SUA* premieră.DEJ: ARTA - Furia - SUA - premieră; Atît de aproape de cer- SUA - premieră.GHERLA: PACEA - Labirintul morţii - SUA - premieri; Elisa - Franţa - premieră.CÎMPIA TURZII : MUN­CITORESC - Johnny Mnemonic - SUA - premieră; Apollo 13 - SUA- premieră.

POLICLINICA interservisan

str. ftisraly nnS, cart

INTERNE • CARDIO# NEUROLOGIE * PSIH# ENDOCRINOLOGIE REUMATOLOGIE • ^ ECOGRAFIE-ALERGOT’ DERMATOLOGIE • ^ CHIRURGIE • ORTOmO.R.L. • OFTALMOLOGGINECOLOGIE-ONOOrPEDIATRIE • UROLO0K ACUPUNCTURA LABORATOR (Biochimie - Bacterio/ogi' Imunologie » Parazit oiog* Teste SEDA)ZILNIC, inclusiv DUMT orele 7 • ,21 >Medic de gardi: orele 21 Rezervare, consultaţii >

41.41.63 >

ALIANŢAANUSUICIDl i f e l i n e

— ~Z— S u flc tu lnosW bdCdumneavoastră. TfP, de noapte,tckfon«l

4 1 .4 1 63,, Z iln ic intre orele 2g>

1 Zmiercuri, 20 decembrie 1995 R O Z A V Î N T U R I L O R

ADEVARUL'

"ÎM PĂ C A R E A " LUI ILIESCU

CTMagyar Hirlap”)-Extrasfr^>

pe cînd şeful statului român a jjjs propunerea de reconciliere ţnâno-ungară, - mulţi au jlifical-o drept o simplă manevră

tică. Sub masca împăcării, j astâ iniţiativă vrea să anince ,;If ÎD ochii organizaţiilor naţionale şi ai opiniei publice,

ir în ceea ce priveşte' relaţiile Serale avansează nişte condiţii adamentalc care fac imposibilă lamcilierea. Această poziţie este ujoc de societate binecunoscut'

" imaţiei române. Celălalt jrcitor este corpul diplomatic Kcidental, care nu este în stare jşidea seama (de multe ori nici vrea) de prefăcătorie; cel de-al

teilea jucător este politică externă iUngariei, predestinată să piardă, aci nu este niciodată pregătită pliu contracararea unui astfel de oc duplicitar. Este limpede că

Jiotarea atît a legii limbii de stat Iii Slovacia, cît şi a legii jgvilămmtului din România a avut mlliple motive. Mai întîi de ntuiă internă, şi anume intenţia ticurilor guvernamentale românei slovace de a cîştiga de partea bi sfera lor politică de sorginte lăraalistl şi opinia lor publică ■stipulată ca să devină deosebit Ic sensibilă la chestiunile nponale. în Slovacia celălalt

iv - doar dacă oficialităţile din ;aria nu sînt de acord- este că

pcmul a vrut să o facă înaintea alificării tratatului de bază, pentru

ă aceea să o folosească drept sondă de • schimb,: făcînd1 apoi tonccsii de ochii Occidentului prin emularea la unelp prevederi.ii ceea ce priveşte România,

feurile sînt mai complexe, în condiţiile în care există următorul ttiariii: actualul guvern'ungar tete să semneze tratatul de Uzi. UDMR se pronunţă tn forarea celor trei dimensiuni ale rcloDomiei (personală, culturală şi bitorială), România votează legea nviţămîntului, care atrofiază în ®od conştient limba maghiară, preşedintele - Iliescu lansează

W Ungariei apelul de reconciliere lsk)rică, dar în cadrul interviului *®rdat ziarului “Magyar Nemzet”* pronunţă . în favoarea legii «vjjâmîntului, afirmă că după Tratatul de la Trianon în Ungaria ,

250.000 de români şi declară •* reconcilierea se referă la *l*!iilc dintre'state şi nu la minoritatea maghiară.- In acelaşi *®P, episcopul Tokes se pronunţă •favoarea modelului Tirolului de H iar Bela Marko cerc ternului ungar o politică mai. 'ffgică în favoarea maghiarimii

k ştie că Consiliul naţional al *Prezcntanţilor UDMR are

serioase faţă de tratatul de în acelaşi timp principiul

bonomiei este un punct de ^ ct între aripa radicală şi cea *0<fcrată. Era dc aşteptat ca acest Jjndpiu să fie inclus în programul ^MR. . - • Vfind-ncvrînd, prin acceptarea

l ni program UDMR a lâcut osibiJă încjicicrca tratatului dc

Pentru guvernul Ungariei a ^o situaţie dc “fapt împlinit”, j*rt dc-acum nu putea să nu ““da autonomia în tratat, pc carc ''"anii nu o acceptă sub nici o - ,rmi- Prin accst pas a eşuat un

proiect de politică externă, prima consecinţă fiind votarea de către parlamentul român a legii învăţămîntului. în acest punct ar trebui să ne punem întrebarea dacă n-ar fi fost mai bine dacă, în loc de o declaraţie rigidă, UDMR să fi inclus problema autonomiei, înţr-o.altă abordare, în cadrul proiectelor sale politice. Oare nu şi-ar fi găsit aliaţi şi în rîndurile românilor dacă în locul formulei triplei autonomii s-ar fi ridicat împotriva centralizării, în favoarea cîştigării de teren a autonomiilor locale ? Chiar şi în ce priveşte apărarea intereselor naţionale, într-o formaţiune statală descentralizată, cu un sistem federativ, ar exista mai multe posibilităţi. Dar evenimentele ne prezintă o imagine, de parcă pentru a fi reale, B.Marko a cedat aripii radicale a partidului său şi cînd a trebuii -să . se'confrunte cu consecinţele programului său elaborat în acest fel, priveşte mai degrabă cu reproş-la guvernul ungar, pretinzînd ajutor de Ia el.

Dar să revenim' la. propunerea- de reconciliere a lui Iliescu. Pentru

contracararea ei aş vedea două căi. Una este cea a mirării în faţa opiniei publice internaţionale: adică de ce reconciliere ? Dar ce, noi sîntem supăraţi ?.Nu, noi doar reprezentăm logic şi real - ca un avocat -‘ interesele minorităţii

- maghiare din România şi facem totul pentru ca relaţiile dintre cele două ţări să fie rodnice şi profitabile. Conducerea de stat din România este supărată pe noi ? Noi nu am dat motive, să se împace ea, este problema ei personală ! Acum o astfel de declaraţie ar veni prea tîrziu, dar putem să o considerăm ca o rezervă pe termen lung. Cealaltă posibilitate ar fi să facem publice în Occident toate manifestările româneşti care,: în spatele diplomaţiei occidentale, subminează intenţiile declarate de reconciliere. în acelaşi timp, ar trebui să elaborăm un sistem de condiţii ale reconcilierii pe care să-l facem cunoscut corpului diplomatic internaţional şi opiniei publice; corcspunzînd normelor de coexistenţă internaţionale,.dar pe care evident, partea română nu-1 va semnă. Depinde de moment în ce măsură acest sistem-se va baza pe alte acorduri legate de minorităţi. Pentru noi modelul Tirolului de sud ar fi preferabil. Aici a avut dreptate episcopul Tokes, dar este îndoielnic dacă declaraţia lui a reprezentat un gest corespunzător, căci astfel dc

. declaraţii închid calea schimbului de opinii, deci reduc posibilitatea soluţionării. Trebuie să precizez în. acest sens că aceste idei nu trebuie prezentate declarativ, ci trebuie depuse eforturi discrete pentru punerea lor în aplicare. Poate că în accst context ar 11 bine de adoptat ideea scriitorului ungar din Paris, T.Meray, care a' propus crearea unui oficiu separat, cc ar prezenta opiniei publice occidentale adevărata faţă a partenerilor noştri dc dialog, care urmează căile strîmbe, şi să prezinte fără denaturări încercările politicc externe ungare vizînd

.menţinerea bunelor relaţii cu vecinii noştri.

M A D R ID :

0 AGENDA PENTRU URMĂTOAREA FAZĂ A EXTINDERII UE

Germania

îşi pune amprenta

inconfundabilă pe Europa

(Reuter)La reuniunea la nivel înalt de la

Madrid, cancelarul german Heknut Kohl a venit pentru a face să fie sigur că Vecinii estici ai Germaniei - Polonia, Republica Cehă şi Ungaria - vor avea şanse egale de intrare în faza următoare a extinderii - Uniunii Europene, stabilită a se produce după anul 1997. Yotodată, în fruntea agendei s-a aflat necesitatea de a asigura că stabilitatea monedei europene va rămîne primordială . în* perspectiva unui efort unanim de a respecta termenul-limită, stabilit pentru 1999, de realizare a acesteia. : ,' Germania a înregistrat o victorie totală în ceea ce priveşte denumirea noii monede, convingîndu-şi partenerii să accepte denumirea de EURO. Ea i-a convins, de asemenea, pe partenerii săi europeni să aştepte pînă la începutul anului 1998 pentru a decide ce ţări vor îndeplini strict condiţiile pentru Uniunea economică şi monetară (UME), astfel îneît evaluarea va fi bazată pe datele reale din 1997.’si nu pe estimările diferitelor ţări. S-a cerut întocmirea unui studiu ca urmare a unei a treia propuneri a Germaniei - un pact de stabilitate care să asigure disciplina fiscală în cadrul UME. Fără a sprijini acest pact, EU a .căzut de acord că bugetele au “o importanţă crucială” si trebuie să fie controlate.

Principalele date

ale extinderii

si ale uniunii monetare9

29 martie 1996: Ceremonie la Torino, Italia, pentru lansarea Conferinţei inter-guvemamentale (CIG), începerea revizuirii tratatelor şi instituţiilor UE. Italia ar dori ca ea să fie o reuniune la nivel înalt, dar Jacques Chirac, preşedintele Franţei, declară că nu va participa. Jnmătalea anului 1997: Se aşteaptă încheierea CIG. Plnă la acea dată Comisia Europeană trebuie să pregătească rapoartele asupra fiecărui solicitant la aderare şi evaluarea impactului extinderii asupra politicii şi finanţelor UE. fnccpotnl anului 1998: în decurs de şase luni de la încheierea CIG, negocierile asupra primirii vor începe cu Cipru, Malta şi cu oricare dintre ţările europene considerate a fi pregătite. înccputul anului 1998: UE trebuie să decidă cc ţări înde-' plinesc criteriile economice pentru a se alătura noii monede unice. Spre sfîrşitul anriui 1998:Acord necesar finanţării viitoare a bugetului UE începînd din anul 2000.1 ianuarie 1999: Lansarea monedei, unice. Ratele de schimb ale monedelor naţionale ale ţărilor participante sînt fixate irevocabil. Banca Europeană Centrală preia politica monetară pe bază dc EURO 1 Ianuarie 2002: Bancnote şi monede ale EURO încep ' sa circule în ţările participante. 1 iulie 2002: Folosirea monedelor naţionale ale ţărilor participante la uniunea monetară nu

.mai are Întemeiere legală. Va fi folosită doar EURO. . - J

AC.KYJIA NATIONAL* OF. « T S »

IROMPREXINATIONAL N K W SA G EN C *'

în aceostăpaginăpublicăm, m ateria le * furn iza te de Agenţia Naţională de Presă, ROMPRES, precum şi din alte surse.

PROVOCĂRILE PE TERMEN LUNG CU CARE SE"CONFRUNTĂ NATO

c (“International Herald Tribune” de 35077/1995) )marc succes: 27 de ţări au semnat Parteneriatul pentru Pace, dintre care' 11 doresc să adere la organizaţie ca membri cu drepturi depline. •

Opţiunile cu carc se confruntă NATO sînt dificile şi delicate. Din punct de vedere politic, ar fi- comparativ uşor să fie admisă doar o tetă. Dar reacţia celorlalte ar fi de furie şi ar putea avea efecte nefavorabile.' Ar fi, de asemenea, mai dificil din punct dc vedere tehnic, deoarece extinderea implică în mod necesar schimbări considerabile în structura militară a NATO.

Totuşi, nu ar trebui avut în vedere accesul colcctiv ca un prim pas. NATO ar trebui să arate limpede că integrarea durează şi că extinderea în continuare nu poate fi luată în considcrarc în Viitorul apropiat. Această abordare gradualâ ar satisface ccrcrilc candidaţilor imediaţi şi i-ar linişti pc ceilalţi, fără a stimula antagonismul şi suspiciunea în Rusia. Ea ar da totodată asigurări că NATO râminc gafanţia esenţială, dc sccuritate a Europei

La reuniunea de la 5 decembrie a Consiliului Nofd-Atlantic, miniştrii de externe şi ai apărării ai NATO au auzit reacţiile ţărilor candidate la informările lor cu privire la studiile individuale şi au hotărît asupra următoarei faze. Dar cele două probleme fundamentale nu au dispărut: opoziţia Rusiei şi pericolul la adresa coeziunii şi credibilităţii alianţei.

Obiecţiile ruSfe intră . în două categorii. Pentru membrii mai simpli ai publicului rus, noii candidaţi par pur. şi simplu să schimbre echipa şi, în consecinţă, ei văd o organizaţie militară, pe care o consideră de mult timp drept inamica lor, cum devine mai mare şi mai puternică în pragul lor. Dar chiar şi pentru observatori mai sofisticaţi, prezenţa foştilor (şi mai mici) aliaţi într-o alianţă din carc Rusia este exclusă este greu dc digerat

Celălalt obstacol este mult mai marc: NATO nu poate absorbi uh marc număr de noi membri tară a-şi pierde' caracterul. în peste 46 dc ani, ca a acceptat numai patru ■ noi membri, la intervale mari. Dar extinderea spre Est a avut un foarte

R U S IA :

COMUNIŞTILOR NU LE VA FI UŞOR SĂ SCHIMBE CURSUL REFORMELOR

(Reuter)

Reformatorii vor trece probabil în planul secund in noul parlament al Rusiei, dar comuniştii, care au obţinut circa o cincime din sufragii, ar putea întîmpina dificultăţi în încercarea de,a anula schimbările produse în uriria' promovării procesului de reforme, au apreciat analiştii politici la 18 decembrie.

Rezultatele preliminare indică o victorie a comuniştilor, dar pe măsură ce numărătoarea continuă reformatorii cîştigă teren, mai ales în marile oraşe liberale precum Moscova şi Sankt Petersburg, iar şansele comuniştilor de a prelua controlul absolut al Camerei slăbesc.

Cei patru ani de reforme economice au transformat radical Rusia şi au dus la apariţia a mii de firme particulare, dar totodată au aruncat milioane de oameni sub pragul sărăciei. Politica promovată de'comunişti, dacă vor reuşi să o pună pe deplin în practică, va anula probabil multe din reformele în vederea trecerii la economia de piaţă în Rusia, va readuce; în actualitate subvenţiile costisitoare din trecut, va reintroduce controlul statului asupra economiei şi va anula privatizarea. Dar Duma are puteri relativ reşţrînse comparativ Cu prerogativele preşedintelui şi ale guvernului şi ambele părţi vor fi oarecum cu

mîinile legate, dat fiind că Duma, în formula de dinainte de alegeri, a aprobat bugetul pentru anul 1996.

La 17 decembrie, primul ministru- Viktor Cernomîrdin s-a declarat dispus să găsească un limbaj comun cu orice forţă politică din Duma, * dar liderul comuniştilor, Ghenadi Ziuganov, era departe de a fi entuziasmat de o eventuală colaborare cu blocul centrist al lui Cernomîrdin.

Rezultatele preliminare sugerează o frondă la adresa lui Elţîn care

■ făcuse un apel la ruşi, înainte de alegeri, sâ nu sprijine “forţele trecutului”. Cînd a mers la vot la

: 15 decembrie, Elţîn a declarat că comuniştii nu pot reveni Ia putere şi că reformele ar trebui să-şi urmeze nestînjenite cursul. “Nici o

. circumstanţă nu mă va forţa să abandonez calea reformelor pe care am ’ ales-o”; a averizat el. Fostul prim-ministru Egor, Gaidar, principalul artizan al reformelor, a declarat la 17' decembrie că o

. victorie a comuniştilor ar putea crea haos, dar nu va putea impune din nou guvernarea totalitară.

.... Profund nemulţumiţi de prăbuşirea nivelului lor de trai, ruşii au participat la vot în proporţie de 56,2 la sută, .faţă de numai 53‘la sută cu doi ani în urmă,: în pofida viscolului, temperaturilor extrem de scăzute şi a epidemiei de gripă.

“MISIUNEA IN BOSNIA,CATALIZATORUL UNOR SCHIMBĂRI

BINEVENITE PENTRU NATO”■ ' " C (“toflatloBal Herald MuceB)~) ,: -

în timp ce NATO mobilizează o forţă de 6.0.000 de militari pentru a contribui la consolidarea păcii în Bosnia, Alianţa atlantică scutură şi o parte din pînzele de păianjen de pe timpul războiului rece. Misiunea de menţinere a păcii în Bosnia -- cea mai amplă operaţiune militară din istoria NATO- se transformă astfel în catalizatorul unor schimbări binevenite într-o: organizaţie rămasă fată un scop clar după dezintegrarea Uniunii Sovietice, dar care a părut să nu înţeleagă acest lucru.

Preocupată să nu fie lăsată la periferia comandamentului NATO în momentul în care se declanşează operaţiunea din Bosnia, Franţa a decis să se implice din nou în conducerea militară a Alianţei, punînd capăt unei arogante distanţări iniţiate în urmă cu, aproape 30 de ani de Charles de Gaulle.- Franţa şi-a menţinut afilierea politică la NATO, dar s-a ţinut deoparte de planificarea militară a.Alianţei.

Rusia - motiv al creării NATO ş! multă vreme principalul său antagonist* "va contribui cu 2000 de trupe de sprijin la forţa din Bosnia. Ei sc vor alătura micilor - dar importantelor din punct de vedere simbolic - contingente care provin din alte ţâri carc anterior au fost membre ale Pactului de Ia Varşovia, între carc Polonia, Rcpublica Cehă,

Slovacia şi Ungaria Aceste evoluţii sînt de

departe preferabile' planului neinspirat de extindere a NATO pentru care insistă Administraţia Clinton. Acest plan se pronunţă pentru extinderea apartenenţei depline la NATO a unor ţări central- europene care sînt nepregătite din punct de vedere politic şi militar să se alăture Alianţei. Acest plan ameninţă de asemenea să traseze o nouă linie de-a lungul Europei, separînd din nou Rusia de Occident. „

Ceea ce .se întîmplă în schimb urmează o cale mult mai naturală, în condiţiile în care noi ş i( încâ incerte democraţii se alătură unei operaţiuni a NATO, pe măsura puterii lor şi în condiţiile în care Rusia joacă un rol constructiv, mai degrabă decît să sc teamă de o nouă divizare a Europei. -

Desprinzînd nişte concluzii corespunzătoare din eşecurile diplomatice şi militare ale Europei în Bosnia, Franţa pare îh momentul de faţă să se depărteze de vechiul ci vis gaullist cu privire la un sistem pur european dc apărare care să excludă Statele Unite. Noi paşi în această direcţie, precum plasarea forţelor sale sub o comandă a Alianţei şi participarea la planificarea nucleară a NATO, ar fi bineveniţi.

ADEVĂRULde V I A T A P O L I T I C Ă miercuri, 20 decembrie ţ 995

3 1

REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989 NE-Â REAŞEZAT PE LINIA

DEZVOLTĂRII MODERNEAtunci, în zilele lui Decembrie

\ 1989, în întreaga ţară masele s-au ridicai pentru o viaţă liberă, exprimîndu-şi opţiunea fermă pentru o societate bazată pe valori şi principii democratice. în semn de cinstire pentru jertfele date şi pentru eroismul populaţiei care, începînd din ziua- de 21 decembrie, a demonstrat pentru libertate, demnitate şi democraţie, municipiul Cluj-Napoca a fost declarat “Oraş martir al Revoluţiei din Decembrie 1989”. Revoluţia ne-a reaşezat pe linia de continuitate a dezvoltării noastre moderne, pe direcţia evoluţiei civilizaţiei actuale.

: Programul căre a fost prezentat întregii naţiuni de domnul Ion Iliescu în seara zilei de 22 Decembrie 1989 a sintetizat, în cele zece puncte, obiectivele fundamentale ale Revoluţiei. El prevede abandonarea sistemului

' comunist şi a monopolului exercitat■ de partidul unic, instaurarea unui sistem politic de factură democratică şi pluralistă, respectarea drepturilor omului, şi ale minorităţilor etnice, structurarea sistemului economic, deschiderea României spre lume şi integrarea ei în structurile europene şi democratice. ’ ■ '

v ' Este evident că, în acest ’ scurt interval istoric, în România au avut; loc transformări fundamentale, ce, nu pot fi subestimate sau contestate

•/de nimeni. S-au înfăptuit schimbări de esenţă-în sistemul politic şi - instituţional, încununate cu elaborarea şţ'apoî adoptarea prin referendum naţional .a: noii

. Constituţii şi s-a declanşat reforma de structură a economiei. Partidele , politice, sindicatele, organizaţiile/

societăţii civile, reţeaua complexă a sistemului mass-med'ia sînt realităţi care exprimă diversitatea crescîndă de. opinii şi interese, libertatea de expresie şi gîndire. ŢARA şi-a reînnodat legăturile spirituale şi culturale cu românii care trăiesc înstatele din jur şi cu cei din diaspora, cu toţi cei care au drept patrie LIMBA ROMÂNĂ. Au

• fost ratificate numeroase acte internaţionale, tratate de prietenie şi colaborare 'cu un. număr- impresionant de state. Societatea

' românească a reuşit să se înscrie pe traiectoria normalităţii şi stabilităţii,’ premise necesare pentru accelerarea procesului marii privatizări şi a restructurării. Aplicarea consecventă a reformei, presupune o serie de măsuri absolut obligatorii, care au însă şi consecinţe dureroase,- în­ciuda eforturilor făcute a le atenua şi a le ţine în limitele suportabile pentru oamenii cinstiţi şi harnici ai acestui pămînt, care, prin munca lor,

•susţin dezvoltarea ţării. Pe măsură ce munca noastră va deveni mai eficifentă se vor crea şi resurse pentru a asigura categoriilor defavorizate o protecţie socială mai consistentă. Sistemul democratic asigură minorităţilor dreptul de a-şi păstră şi afirina identitatea etnică.în acelaşi timp, sînt de neacceptat tendinţele de a institui forme de izolare sau autonomie pe criterii etnice, tentativele dc a afecta organizarea şi funcţionarea, pe baze unitare, a statului român. :

ing. Ştefan DIMITRIU V Preşedintele .Consiliului

Municipal PDSR . Cluj-Napoca

( r MULŢUMIRI IN NUMCLC COPIILOR

Fundaţia “Ren aş terea Naţională "şi Organizaţia l'emeilor din P.U.N.R. mulţumeşte în numele celor 150 de copii care s-au bucurat de darurile lui Moş Crăciun, tuturor celor care au contribuit la sărbătoarea noastră: Primăria Municipiului C l u j - N a p o c a ,

S. C. ”FOR TPR HS " S.A., Cooperativa “Alianţa”, S.C ."Rodica" S.R.L., S.C. ”S om eşu l” S.A., S .C ." F eleacu l” R.A.T.U.C., Teatrul de păpuşi “PliCK”, Şcoala generală nr. 13, S.C.

“ C O M 1 N li X N U ME TA 1,11'll RE ", S.C."CANDORA" S.ILL

fhr

U___ L.

FUNAR SI SUIAN ÎŞI ZÎMBESC DE CRĂCIUN

- Cearta celor doi, preşedinte şi, respectiv, secretar general-al P.U.N.R., pare că a luat sfîrşit. Gheorghe Funar şi Vaier Suian au urmărit împreună spectacolul pentru copii de duminică d(5 la Primărie. “Moş Crăciun” i-a putut vedea schimbînd replici amicale şi chiar zîmbetel .;

Foto: loan PETCU

CINE ESTE ŞOFERUL ?De cîţiva ani de zile, din

bunăvoinţa” partidului etniei maghiare din ţara noastră ( alias organizaţia >de ... apărare de

interese”), problema autonomiei a devenit o prezenţă obsedantă şi nechemată a vieţii noastre cotidiene. Nu dorim să contribuim la sporirea aserţiunilor teoretice. .Folosind exemplul unei organizaţii de tineret, am dori să contribuim la prezentarea unor, aspecte cu “pudoare” nerelevate în pledoaria susţinătorilor autonomiei. Dacă autonomie înseamnă independenţă, separare, un statut de sine-stătător, atunci întrebarea este: faţă de cine ? -

‘“Uniunea Studenţilor Unguri din Cluj” este varianta în traducere românească a denumirii organizaţiei celor menţionaţi mai sus. Aşa am văzut pe o insignă avînd a inscripţionare bilingvă. Deşi ea funcţionează în instituţii superioare româneşti, designerul s-a străduit şi a reuşit , să-şi exprime poziţia , sa udemeristo-militanto-autonomistă faţă de limba oficială a , statului, manifestînd o deosebită preferinţă faţă de limba engleză. Ceea ce nu înţelegem deloc se referă la . menţionarea în textul englezesc, denumirea Ungurească ( deci. neoficială, fără statut de mijloc de comunicare între ţări) a urbei noastre. Pentru mulţi' denumirea • organizaţiei mai sus pomenite este evocatoare a unor evenimente triste de pe vremea ocupaţiei horthyste cînd membrii organizaţiei studenţeşti, cînd cetele lor de huligani, au maltratat în chip sălbatic pe studenţii români de la Seminarul Teologic “Inocenţiu Micu Klein”.(Oare acele evenimente nu ar merita evocate, cu

o placă memorială, pe zidul Academiei de Muzică, în cinstea celor maltrataţi ?). Organizaţia studenţilor unguri din urbea noastră este o formaţiune cu o situaţie materială “norocoasă”. Aceasta este asigurată de Fundaţia Uniunii Studenţilor Unguri din Cluj. în loc ca această Fundaţie să funcţioneze în oraşul nostru, sediul ei se găseşte la Budapesta. Sponsorizarea ei din străinătate este .o împrejurare cel puţin curioasă. Dacă ne gîndim că finanţarea este asigurată de Fundaţia “Illyes”, de Uniunea.“Rakoczi” şi de veteranii organizaţiei studenţeşti deodinioară ai Universităţii “Franz Joseph” ne putem alcătui o imagine cît de cît exactă despte activitatea organizaţiei. Cei care te finanţează îţi pot impune un anumit comportament. Conduita impusă de sponsori, ca Fundaţia “Illyes” şi Uniunea “Rakoczi” este fără echivoc, ' indiferent de ambalaj.

•Sponsorul îţi reaminteşte că îi datorezi recunoştinţă şi să . nu uiţi nici de datorii. Că cele afirmate nu sînt simple speculaţii ne-a dovedit recenta monitorizare efectuată de Fundaţia de la Budapesta, ocazie de prezentare a unui. şir întreg de observaţii critice şi exigenţe privind activitatea de viitor. Ele ne dezvăluie conţinutul intrinsec al funcţionării/ mult trîmbiţatei autonomii: Parafrazînd un banc în mare vogă de pe vremuri, din perioada “ înfloririi” Regiunii Autonome Maghiare, întrebarea noastră este: autonomie, autonomie, dar cine este şoferul ? Considerăm că am şi răspuns. Nu numai referitor la cazul particular invocat.

G.FARKAS

P.A.C.SE ADRESEAZĂ TiXERILOR

' 1. SISTEMUL EDUCAŢIONAL, în viziunea PAC, trebuie să le asigure tinerilor şansa de a lucra tu pasiune şi de a cîştiga suficient de mulţi bani pentru un trai decent. Pentru a realiza aceste deziderate tinerii nu trebuie priviţi ca simpli receptori de informaţii în sistemul de instrucţie şi educaţie, ci ca părţi active, viabile, care au aspiraţii şi motivaţii particulare. Sarcina generaţiei mature nu este de a educa generaţia tînără, ci de a-i oferi posibilitatea să-aleagă singură variantele cele mai convenabile dintr-un şir de numeroase variante., Întrucît recent adoptata Lege a învăţămîntului abdică de la principiul co-parteneriatului tinerilor, partidul nostru vâ propune amendarea ei. , ■

2. Una din cele mai arzătoare probleme ale tinerilor este' ŞOMAJUL.

Învăţămîntul liceal actual este o “şcoală de şomeri”. PAC întrevedeo serie de soluţii pentru eradicarea

; şomajului tinerilor,’care presupun, de asemenea, amendarea Legii învăţămîntului sau adoptarea de noi legi: ■ •-■

- :crearea priir legislaţie a, întreprinderilor “prin'şi cu tinerii .şomeri”;

_ tinerii care se şcolarizează şi, tn paralel, din motive economice : lucrează în instituţii, trebuie să aibă pâsibilitatea dc a-şi alege liber timpul de lucru. Cel niai mult ei doresc să împartă un program complet de lucru cu un lucrător în , pragul pensionării care să le devină şi mentor-formator; . .

- crearea prin ! lege a întreprinderilor de inserţie pentru tinerii aflaţi în dificultate (copii ăi străzii, alcoolici, orfani, delincvenţi, devianţi, etc.) care în alte condiţii nu au posibilitatea de a se angaja niciunde; -

- asigurarea dreptului tinerilor de a se angaja, cu prioritate, prin concurs, în acele întreprinderi;

“ crearea de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a unor locuri de muncă destinate tinerilor;

- atragerea tinerilor spre servicii . de proximitate (servicii directe, contra cost, pe care tinerii le asigură unei populaţii locale în funcţie de nevoile acesteia, în cate să se califice., rapid, în ateliere subvenţionate de primărie sau de patronat).

3. Datorită deschiderii tinerilor

spre tiptil de valori specific, societăţilor deschise, democratice competitive, PAC -sprijiniDEZVOLTAREA SPIRITULUI DE ÎNTREPRINZĂTOR ,, ORIENTAREA LOR SPR£ SECTORUL ECONOMIC PRIVAT, Aceasta implică crearea unor . condiţii favorizante: credit pentru înfiinţarea de miCj întreprinderi acordate de o Băncii

Tinerilor, agenţii de consultanji . pentru tinerii întreprinzători, 0

“Agenţie de tineret pentru afactti mici” care să-i sprijine în afacea

, .;4. Pentru TINERII DEVIANţi , ŞI DELINCVENŢI, singura sotuţis, din punctul de vedere al PAC,eu “punerea lor pe picioare” prin

. instituţii de tipul întreprinderilor de inserţie şi nu pedepsirea exemple a celor care i-au adus în aceasta stare (de obicei familiile). ’

5. Privind-'cu îngrijorare li , tensiunile surde care încă maie S ‘ între tinerii de etnii diferite u. România, . PAC propune

’ ELABORAREA CONCRETĂ A UNUI PROGRAM DE

; PROMOVARE A TOLERANŢEI , TINERILOR prin cluburile ie

tineret v6. PROMOVAREA LEGII

.SERVICIULUI . MILITAI . ALTERNATIV, potrivit cărei); tinerii- care nu doresc" din motive '• de conştiinţă să satisfacă serviciul ; militar, să aibă posibilitate!/ efectuării, ca alternativă, a

SERVICIU SOCIAL DE UN AN : DE ZILE. - -

• ,7. ,Tinerilor trebuie să li /rezolve PROBLEMĂ GĂSIM UNOR -LOCUINŢE PROPRII. Criza de locuinţe nu este o simpli restrîngere a unui spaţiu vitalei®

.din' cauzele apariţiei tineri!» devianţi, delincvenţi, anomirij doritori de emigrăre. -

PAC are în vedere operapotf zarea unor măsuri care să perrf

._ tinerilor să locuiască în habitat® de tipul “casă singur în curt, obţinute prm credite bancareJ* termen lung şi dobîndă scăzuţi ( 8. În-contextul actualei «B

economice si morale, PAC sprijini ÎNFIINŢAREA DE ORGANI­ZAŢII NONGUVERNAMEti- TALE DE TINERET.-Pe oferta, considerabilă de locuri* muncă ele acţionează şi ca adevărat terapeuţi sociali, oferind identic tinerilor şi posibilitatea de a ava acţiuni eficiente si succes.

Yalta si România

Conferinţa de la Yalta din ■ 'februarie 1945, cunoscută sub numele de Conferinţa din Crimeea, ; desfăşurată cu participarea şefilor de stat şi de guvern ai S.U.A. (F.D. Rooşcvelt), Marii Britanii .(W.Churchill) şi UR.S.S. (I.V.Stalin), unde au fost dezbătute un număr marc de probleme cu privire la starea postbelică, continuă să preocupe tot mai mulţi politologi şi analişti. în ultimul număr al publicaţiei “Buletin de informaţii” editat dc Asociaţia Românilor din Australia, Statul NSW (anul 41, nr. 5, luna scptcmbrie-octombric 1995), a fost publicat pe accastă temă studiulsemnat de Radu Pătârlăgcanu, membru al US

YALTA NU UN

Strategic Institute, Washington, -D.C., intitulat “Yalta - un episod”.

Autorul studiului, citind şi alţi autori americani, aduce în discuţie unele aspecte ale politicii S.U.A. faţă de Rusia înainte'şi după ccl de-al doilea război mondial, relevînd erorile diplomaţilor americani care - au permis Rusiei sovietice să-şi extindă dominaţia şi politica sa asupra unor ţări din Europa şi Asia. Numele de Yalta-afirmă autorul - tinde sâ fie considerat mai mult ca " un moment dc răscruce de istorie, cînd, de fapt, Yalta “nu a fost un moment dc răscruce, ci doar un episod în dominoul politic internaţional în aproape întreg accst ultim sccol” şi că “acest episod, ca şi celelalte, reflectă atît relaţiile amcricano-ruse înainte, cît şi după

A FOST UN MOMENT ISTORIC DE RĂSCRUCE, CI DOAR EPISOD ÎN DOMINOUL POLITIC INTERNATIONAL

Yalta”. Citîndu-1 pe profesorul Rhea Foster Dulles, care a scris o carte deosebită despre Conferinţa de la Teheran din 1943, arată că firul- director al relaţiilor de bază ■ americano-ruse “este interesul S.U.A. în existenţa unei Rusii viabile servind drept punct de sprijin al pîrghiei intereselor americane, atît în Vest, în zona Pacificului, cît şi în Est,'în zona Atlanticului”.

Accastă viziune - este de părere Radu Pătărlăgeanu - a manifestat-o F.D.Rooscvclt in perioada, interbelică şi în timpul războiului, modul lui dc gîndire asemănîn- du-sc-cu ccl al lui Stalin, prin deviza “Eu pot să fac altuia <*ca ce nu-mi place ca mic să mi se facă” şi că politica actuală a conducătorilor Rusiei în problema vecinilor, a

Vestului în general nu este alta . “decît cea de pe vremea lui Stalin”.*

Surprinzătoare sînt afirmaţiile autorului, care apelează ia - documente şi analize ale unor politologi, privind politica de anexiuni teritoriale a U.R.Ş.S. sprijinită de către F.D.Roosevelt, supralicitînd şi oferind Rusiei “cu mult mai mult dccît a oferit Hitler”. înţelegerile Iui F.D.Roosevelt cu ruşii ar fi ajuns pînă acolo îneît s-a urmărit “ca Franţa să fie pc veci dezarmată şi o lungă perioadă sub administraţie militară amcricană, pînă cînd armata amcricană ar fi complet retrasă din Europa”. În acest mod a gîndit şi Stalin prezenţa Armatei Roşii în estul Europei, eeca cc a şi realizat în zona de influenţă pe care a avut-o după război cu

acordul marilor puteri aliate.Conferinţa de la Yalta, din

■ februarie 1945, a fost mai degrabă un triumf al lui Stalin.

în privinţa României, scrie Radu Pătărlăgeanu -”se stabileşte constituirea unei misiuni aliate la Bucureşti, în care anglo-americanii nu aveau nimic de spus şi, de altfel, misiunile lor au şi fost izgonite . Autorul este dc părere că episodul Yalta Oferă o serie de concluzii de care nu se poate să nu ţină seama Administraţia americană, înccca ce priveşte . politica ' faţă de imperialismul rus. în primul rînd - se menţionează în studiu - trebuie luate în seamă opiniile politologilor şi analiştilor asupra “catastrofalei politici aliate” la care a contribuitF.D.Roosevelt şi oamenii din jurul

său, “politică conspirativă” care*', înşelat opinia publică americii şi a legitimat genocidul lui Slali»

: Pe de altă parte, să nu se uite ? “liberalii” americani au s*”1 frăţeşte în ajutorul “liberalii sovietici prin a le acorda ceea« nu aparţinea Americii: teritorii? naţiuni, ba chiar prietene ţi aliatt S.U.A.” ,,

Autorul studiulur “YalU - episod” are convingerea ci R»slj va continua să ducă o polillC* internaţională care si o unncwf* cea a lui Petru ccl Mare, SUlft

"Brcjnev, Elţîn. Dar, conchide autorul “o nouă Yaltâ nu rnai < posibilă, odată cu evolu!'1 informaţiei, şi nici manipul*1*? grosolană a opiniei publice .

. Marin OPREA

miercuri, 20 decembrie 1995 A R T A C U L T U R AADEVARULde CB ui

BâtrîneIe co 1 inde

:

Mâliorul' mălin verde?-:Sus la munte ninge, plouă, Jos la ţară pică rouă. fine marea d t de mare,Da pe mare ce-şi aduce?. Duce lin, duce pelin,Duce brazi încetinaţi Cu plin alăturaţi. , '

Printre brazii-ncetinaţi InnoatĂ-nnoată boul'sur,Cu coarnele de taur.Boul-n coame ce-şi ducea? Duce-un leagăn demărtase. Da-n leagăni cine şedere?- Da Lisana fată bună!- Ea de lucru ce lucrează? Ea tot coase şi descoasă,La gulere voiniceşti, ■La năframe-mpărăteşti.

Iată-un ' voinic/ ca- n-o-ntreabăNu-l dă si lui o năframă.■ Da, Lisană, fată bună, • Să-mi dai şi mie-o năframă, Cd-ţi dau buţi , - De bani'mărunţi Şi-ji dau cară Cu comoară!

- js t* ^ *•'

î&

■ ■ ■ ■ B ■

- Nu-mi trebuie buţi Cu bani mărunţi Nici cară Cu comoară.Azi-i ziua lui Ajun . Mîine-i ziua lui Crăciun. Vin junii, Buni colindători ■ Şi pe min ’ m-or colindare, Năframă pe colac le-oi dare

: iSV mai bin ’ mi-o stare.

Din Arhiva Muz. etn. al Transilvaniei

Culegător Gh. PAVELESCU, 1935

Colinda ”Măliorul” (mălinul) era una din cele mai frumoase urări premonitive, maritale, în repertoriul 'CETELOR DE FECIORI” din ■ Transilvania. ; ”C,eţele de feciori” începeau colindatul din seara Ajunului de Crăciun. După rostirea .COLINDULUI MARE, în mijlocul satului sau in turla bisericii, "zvonind în patru zări? vestea NAŞTERII DOMNULUI, colindau pe rînd la "oamenii de -Seamă şi la bâtrînirdin sat”, la preot, la primar, apoi la văduve, la anumiţi oameni4 care : îşi sărbătoreau onomastica în Wrabrie (Nicolae, Vasile sau Ion), apoi la junii şi Ia casele- cu fete mari; de măritat, Mâliorul” ■ era cea ' mai frumoasă colindă ”a fetelor”, «re se rostea cu solemnitatea împlinirii' . unui ritual

premarital. .Veşmintele pe carc fata le "chindişeşte" (conform textului colindei) semnificau simbolic legătura prin căsătorie. In obiceiurile de nuntă se îndătina ca fata să dăruiască mirelui "cămaşa de mire”, lucrată în t ină, în nopţile de dor, aceasta însemnînd legătura lor pe viaţa,-în credinţă, dragoste şi muncă. Cămaşa era un simbol al familiei, pe care numai o viitoare- soţie şi mamă avea dreptul s-o facă.

Colinda "Măliorul”, relict. folcloric în’ Arhiva Muzeului etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca a fost culeasă din zona Albei, dar are variante în toate ţinuturile, oikumenei româneşti.

dr. Maria BOCŞE - Muzeul etnografic

al Transilvaniei

P r im im l a r e d a c ţ ie :

Ambasadorul Germaniei la Rectoratul Universităţii “Babeş-Bolyai”

în ziua de 14 decembrie 1995, dr. Anton Rossbach, ambasadorul Germaniei în România, a făcut o , vizită la Rectoratul Universităţii '“Babeş-Bolyai”, unde a fost salutat1 de rectorul prof. dr. Andrei Marga şi prorectorul prof.: dr. Andrti : Magyari. Reprezentanţii 't Universităţii au evocat preocupările ■ fundamentale ale momentului la universitatea clujeană: încheierea elaborării Charţei, amplificarea cooperărilor cu ţările Uniunii Europene, în particular cu

- universităţile germane, extinderea acţiunilor de cooperare cu universităţile Wiirzburg, Tiibingen,' Miinster,. dezvoltarea studiilor. europene. Ambasadorul Germaniei > a subliniat valoarea eminentă a politicii de integrare în sistemul european' desfăşurată de administraţia, academică a ; Universităţii “Babeş-Bolyai”, a

iniţiativei de dezvoltare a studiilor europene şi a reiterat sprijinul instituţiilor germane abilitate pentru activităţile Centrului Cultural German, ale lectoratului DAAD,

'pentru dezvoltarea studiilor în limba germană, precum şi importanţa extinderii cunoaşterii reciproce a culturilor europene.

în * forma cooperărilor ; cu universităţile Wiirzburg, Tiibingen, Miinster, a cercetărilor ştiinţifice în comun* alocării de literatură ştiinţifică Centrului Cultural German, a dezvoltării lectoratului, a creşterii mobilităţii profesorilor şi studenţilor, în ambele direcţii, conexiunile Universităţii “Băbeş- Bolyai”, cw universităţile germane cresc substanţial. Apropiata vizită la universităţi germane a unui grup de profesori ai Universităţii “Babeş- Bolyai” va prilejui stabilirea de noi cooperări concrete.

Uniunea Scriitorilor din România, Asociaţia Scriitorilor din Cluj

anunţă cu profunda durere stingerea din \îâta în /nu de lf> cctvmhnc a c . la venerabila vîrstă do S3 ani - a poetului. uriiU-iulfi şi animatorului vieţii liteiare. KISS JENO Dispariţia acestui e\ccplional poet, scriitor este o gravă pierdere pentru scrisul r.vuţkmr din Ronnnirf. pentiu întreaga viată lileiara a tării m»i<lrc IV lingă livjările proprii, Kiss Juri’ a pubhefit nenumărate trudcoeri. euprinse în /eci de volume din pw/ia clasică, populară şi contemporană

Înmormîntarea arc loc asta/i, 20 decembrie, orele 12, la Cimitirul Central dm Cluj

SIMPOZIONCercul profesorilor de ştiinţe

socio-'umane - a organizat, zilele, trecute un simpozion în urma căruia au fost declaraţi cîştigători următorii elevi:; ■' ‘ , - , : ‘ \

- Secţiunea economie: clasa a XI- a - Premiul IMEDAN ANA -Lic. ”G. Coşbuc”; Premiul II SUCIU BOGDAN - Lic. "Alancu”; Premiul III CORNEA- SIMION* - Lic.”N.Bâlceseu”; clasa a XII-ai- PremiulI GARBU LUCIAN - Lic. "N.Bălcescu” COCEAN RADU - Lic. ”Gh. Sincai”; Premiul II BABA CRISTINA -Lic. "Gh.Bariţiu”, POP MONICA - Lic. ”Gh.Sincai”; Premiul III CÂMP1ANU- TUDOSESCU LUIZA Lic. "Gh; Şincai”, \ SÂLĂGEAN LUCIANA Lic. "Gh. Sincai”.

- Secţiunea d'c comunicări şi referate: '• / , ■

a). LOGICĂ: Premiul'I - MĂRGINEAN OCTAVIA Lic. ”G.Coşbuc”; Premiul II RACOLTA DIANA. Lic.

: ”G.Coşbuc”; .b) ECONOMIE: Premiul I- ONIŞOR VALENTIN Lic. ”G.Coşbuc”; Premiul II -

, PĂUN CIPRIAN Lic. "G.Cosbuc”; ! c) FILOSOFII:: Premiul 1 DRĂGUŢ ; IULIÂ Lic. ”G.Coşbuc”,‘IACOB

ROXANA Lic.' ”M.Eminescu”; Premiul If CRĂCIUNEANU BRÂNDUŞA Lic. "Gh.Şincai”, CODOBAN . MIHAI Lic. ”Gh. Şincai”; Premiul IU HIRISCĂU MARA Lic. "Gh.Şincai”, MATEI DAN Seminarul teologic ortodox.

Acţiunea a fost organizată cu sprijinul Liceului "Tehnofrig” şi al firmei "Coca-Cola”

JLa vremuri mari, oameni . mari (I I )(«rmarc din numărul de ieri)Alexandru Vaida.Voievod,

cMl dintre cei. mari curajoşi luptători în Dieta de la Budapesta, autorul principal al ktăririi de autodeterminare a: românilor din .Transilvania şi °>rca âdus-o la cunoştinţa lumii ® acelaşi parlament, eu riscul V|cţii; cel ce a condus cu succes legaţia română la Conferinţa

Pace de la Paris după Pfccarea lui LI.C. Brătianu; Ioan fliieraş şi Iosif Jumanca, puntaşi ai secţiei române ai Partidului Social Democrat, *cmbri ai Consiliului Naţional «'Mân Central, care au pregătit. Marca Adunare Naţională de la ^a lulia, Jumanca rostind o frumoasă euvîntarc: “Noi social-

democraţii nu împărtăşim părerea că ’ ubi bene ibi patria, ci spunem “unde ţi-c patria acolo să-ţi, cauţi fericirea”; Ioan Suciu, şsecretar al Consiliului Naţional Român Central, a jucat un rol important în preluarea guvernării Transilvaniei, în pregătirea şi organizarea Marii Adunări Naţionale de Ia Alba lulia; Octavian Goga, conducătorul “olcliţilor” din Partidul Naţional Român, carc trccut în România unde a jucat un rol important în pregătirea Unirii celei Mari în calitate dc conducător al Ligii pentru unitatea tuturor românilor, iar prin poeziile sale *a menţinut trează dorinţa de unitate a acestora, iar în timpul emigraţiei dc la Paris a dcslişurat o activitatc neobosită în acelaşi scop, în calitate de vicepreşedinte al

Consiliului Naţional Român;. Episcopii Miron Cristei şi Iuliu IIossu, s-au distins în activitatea de ; pregătire a unirii Transilvaniei cu România, iar cuvîntările lor au pătruns adînc în conştiinţa v mulţimilor de pe Cîmpul Romanilor. Îmbrăţişîndu-se, cci doi înalţi prelaţi au rostit îndemnul salvator: aşa cum suntem noumbrăţişaţi, aşa să fie unit neamul românesc pentru totdeauna.

România: Regele Ferdinand, unificatorul şi Regina Maria, mama răniţilor. Regele Ferdinand, blajin , în aparenţă, s-a dovedit dîrz şi hotărît în problemele mari ale ţării şi ale poporului român. Aşa cum s-a manifestat după pacca ruşinoasă de Ia Buflca-Bucurcşti din 1917, cînd a refuzat să o iscălească, înfruntînd ameninţările Germaniei şi

Austro-Ungariei,- cu detronarea şi înlocuirea dinastiei Hohenzojlcm cuo alta, tot germană. Nescmnare carc lipsea acea pace ruşinoasă de valoare juridică internaţională, hotărîtoare pentru recunoaşterea României la Conferinţa dc p'acc ca ţară aliată Antantei.

Regele Ferdinand a promis pămînt. ţăranilor în timpul crînccnelor lupte din Moldova, ceea cc şi înfăptuieşte îndată după sfîrşitul războiului. Regina Maria a. servit ca soră mcdicală în spitalele dc răniţi şi a susţinut interesele României în Marca Britanic, ţara sa dc baştină. I.I.C. Brătianu a încheiat, în 1916, tratatul de.alianţă cu Antanta, carcjccunoştca dreptul de unire a Transilvaniei şi Bucovinei cu România, iar în vremuri foarte

grele a condus ţara, neocupată de Germani şi Austro-Ungari, spre victorie; la Conferinţa de pace de la Paris a'apărat cu . demnitate România, aceasta fiind recunoscută ca parteneră a ţărilor Antantei. Take Ionescu, s-p împotrivit semnării , armistiţiului şi a păcii umilitoare*

' dc la Buftca-Bucurcşti cu Puterile Centrale cc pregăteau ştergerea României de pc harta Europei. în emigraţie, în calitate de .preşedinte al Consiliului Naţional Român, considerat dc Antantă guvem român în exil, a jucat un rol foarte important în recunoaşterea unirii Transilvaniei, Bucovinci şi Basarabieicu România.

(Va urma)' acad. Ştefan PASCU

D.D. Roşea, Atitudini

D.D-ROŞCA'i 1

Atitudini

wq rvoLini

•ntokMJl» 61.. -CXUN* MAStl 0 I.TJHSU-OV

C ă t r ţ i i c c l u j e n i t o r

O antologie românească

SF pentru străinătate

I)e curînd toată lumea a putut urmări Ia televizor aspecte de la desfăşurarea unei importante reuniuni internaţionale pe teme de SF, care a avut ioc la Glasgow, în Scoţia, şi unde, la standul românesc, se puteau vedea şi cumpăra cîţeya contribuţii româneşti la cunoaşterea genului, între aceste lucrări, mult citite şi apreciate, s-a aflat şi antologia clujeanului Cornel Robu, Twelve (12), cu subtitlul' A Romanian Science-Fiction Anthology scoasă de “Sedonia Publisching House” din Timişoara, în limba engleză, în’ 1995.Cornel Robu, cel care a realizat selecţia textelor şi prefaţa antologiei, s-a oprit asupra unor nume deja consacrate din evoluţia genului pe teren românesc, precum Victor Papilian (Manechinul lui Igor, text de mare valoare ideatică şi literară, eliminat mereu din opera autorului, deoarece se referea la cruzimile KGB-ului sovietic), Mircea Eliade (Cele trei graţii), -Vladimir Colin (Ultimul avatar al lui Tristan), urmate apoi de alte texte semnate de Ovidiu S. Crohmălniceanu, George Săsărman, Mircea Opriţă, Gheorghe.Păun; Mihail Grămescu, Lucian Ionică, Cristian Tudor Popescu,Alexandru.;Ungureanu şi - Silviu Genescu.1 Figurează aici reprezentanţi al SF-uliii românesc din generaţii diferite şi abordînd modalităţi diferite de explorare ale fantasticului, dar în orice caz, e vorba de nume dintre cele mai reprezentative, cele care pot să stîrnească la ora de faţă interesul cititorului străin pentru creaţia românească de pe acest teren. Cartea beneficiază de o prefaţă documentată a îngrijitorului, care face un veritabil excurs în istoria genului la noi, familiarizînd pe cititorul străm cu principalele momente şi rezultate ale acestei activităţi. Un merit important revine şi traducătorilor în englezeşte a textelor româneşti, traducători între care fac parte clujenii Virgil Stanciu şi Ioana Robu, timişorenii Mihaiela Avrămuţ, Dana Andreea Chetrinescu şi Antuza Genescu şi englezoaica Linda Harris-Marcoş. Notele finale ■prezintă succinte bio-bibliografii ale autorilor antologaţi şi cîteva date utile despre editorul şi alcătuitorul ediţiei, lucru care oferă cititorului străin posibilitatea de a se informa rapid şi, de cele'mai multe Ori exhaustiv, asupra fenomenului SF românesc.Ediţia merită toate aprecierile noastre; iar editorul sincere felicitări!. ‘

. Mircea POPA

A n u 1 a c e s t a ,- Catedra de FilosOfie a Universităţii c 1 u j e ri e , Academia Română şi A s o c i a ţ i a oariienilor de. ştiinţă au

comemorat printr-o impresionantă sesiune de comunicării ţinută Ia Cluj şi la Sălişte (locul de naştere ăl filosofului), 100 de ani de- la naşterea profesorului D.D. Roşpa, reputat filosofii dascăl, autor al' unei cărţi de mare răsunet european, Existenţa tragică,’ 1934, carte fundamentală â filosofiei româneşti, retipărită recent de Achim Mihu. în perimetrul filosofic interbelic, D.D. ROşca este, alături de prietenul şi colegul său Lucian Blaga,' cea mai impresionantă- figură pe care a dat-o ^filosofiâ-'' românească transilvăneană. Luîndu-şi doctoratul la Sorbona, în 1928, cu o teză de mare valoare, Influenţa lui Hegel asupra lui Taine, D.D. Roşea a devenit specialistul european cel mai. avizat în llegel, pe care l-a tradus şi în româneşte de-a lungul unei impresionante munci de tălmăcire, din care au rezultat 12 volume, după ce anterior oferise culturii noastre filosofice cîteva volume de eseuri, precum Linii şţ figuri, Puncte de sprijin," Oameni şi climate. Comemorarea amintită a fost marcată în chip elegant de Editura Didactică şi Pedagogică prin. tipărirea urnii volum de interviuri,

"studii, articoţe şi evocări, volum realizat de Călina Mare şi Cornel Pop. Volumul a fost proiectat iniţial de Cornel Pop, care: de-a lungul anilor a adunat un impresionant număr de interviuri cu renumitul profesor, cărora, li s-aU adăugat eseuri," evocări, corespondenţă extrasa; de Călina Mare din periodice sau manuscrise. Se remarcă astfel publicarea unui text aproape uitat, interviul luat lui de' Lucian Blaga îri. 1934, publicat în Adevărul literar şi artistic, text pe care eu însumi am insistat a fi inclus în ediţie, publicarea integrală a discursului conceput de profesor la moartea prietenului său L. Blaga, în 1961, sau a unei scrisori de mare valoare informativă (Evocarea Stellei), adresată de profesor lui

. Mihail Ralea, „ dar rămasă neexpediată, printre hîrtiile profesorului (aici se cuvenea a se oferi informaţia că ea a fost

-publicată în numărul omagial pe care i l-a închinat revista Kxcclsior). Reapar evocări de mare importanţă, precum acelea despre Europeanul Bărnuţiu, despre Raleă, Tituloscu sau Onisifor Ghibu şi aflăm date esenţiale despre studiile sale lâcute la Paris, pasiunea de o viaţă pentru Hegel, despre intenţia dc a scrie o carte despre humor sau despre eroism, raporturile sale cu Lucian Hcrr sau cu Emile Brchicr, profesori renumiţi care i-au încurajat aspiraţiile. Dc notorietate este faptul că Existenţa tragică fusese acceptată să apară în franccză la editura Pion în 1937, lucru carc ar fi impus cartea pc plan mondial, iar apariţia lui Camus ar fi fost altfel judecată. Interesante sînt apoi reflecţiile sale asupra eseului, asupra noţiunii dc generaţie şi multe altele, carc fac din cartca 3c faţă un veritabil succes.

Mircea POPA

ADEVARULde A D M I N I S T R A Ţ I A L O C A L Ă miercuri, 20 decembrie 1995 ( 6

în jurul unui "divorţ”: demiterea directorului Gheorghe Feurdean

, î.: Demiterea dumneavoastră s-a petrecut cu oarecare "fast” şi asta poate n-ar lî atît de rău. Grav este ei aţi fost plasat într-un nor dens de suspiciune. Aş dori să lăraurim: ceea ce vi se reproşează, şi să începem cu ”A. Vlaicu 28”... —

R.: Despăgubirea imobilului expropriat de pe str. Aurel Vlaicu nr. 28 s-a tăcut pe btfza metodo­logiei de expropriere elabo.rată prin Legea nr. 33/1994, lege care, zic eu, se deosebeşte fundamental de legile şi decretele de expropriere din vremea lui Ceauşeseu, şi care poate

-să mulţumească oricînd pe un . expropriat Despăgubirea trebuie să ţină cont de valoarea de circulaţie a bunurilor expropriate, de "deranjul” ce se provoacă - şi aşa este corect. Valoarea de expropriere nu a fost stabilită nici de mine, riici de Serviciul investiţii, ci de specialişti de la Institutului "Proiect” Cluj. Şi sînt convins că acolo sînt oameni competenţi pentru a stabili astfel de valori. De fapt, povestea asta cu exproprierea ă mai fost analizată într-o şedinţă'a Consiliului local, şi • unul dintre consilieri a relevat faptul

că terenul, cei 750 mp, a fost despăgubit cu vreo 50.000 lei/mp. Or terenuri similare. Primăria le concesionează cu 100.000 lei/mp.S-a apreciat că, în orice caz, terenul a fost subevaluat. La evaluarea imobilului, eu mă abţin să spun că a fost supra - sau subevaluat. Insă vreau să fac numai o precizare: în primul moment cînd am văzut extrasul CF pentru acel imobil, am rămas uluit cind am constatat că imobilul respectiv este ipotecat la bancă cu 177 milioane lei, in 1993. Or, eu ştiu că o bancă serioasă, aşa cum este BRD, gajări de bunuri acceptă în urma unei expertize ’oarte temeinice. 177 de milioane

ţi credit în 1993, dacă ţinem cont de rata inflaţiei la sfîrşitul lui 1994, de 30 la sută, înseamnă în jur de, 225 de milioane lei acum. Iată motivul pentru care eu nu mi-am făcut nici o clipă probleme că. imobilul este supraevaluat. Casa avea şase camere, două băi, două' holuri, bucătărie, în total 270 mp- de suprafaţă locuibilă. Mi s-a reproşat că nu am trecut prin Consiliul local această problema. Exproprierea în mod special nu am trecut-o prin Consiliul local, pentru că Legea 33/1994 nu spune că este de competenţa consiliului local. De asemenea, nici Legea nr. 69/1991 nu precizează nicăieri că despăgubirile care se plătesc în cazul exproprierilor trebuie hotărîte în Consiliul local.'Eu am prezentat . un referat, măi mult,' domnii consilieri au aprobat o listă de investiţii în care er u prevăzute valori. de 250 milioane lei pentru exproprieri în zona Aurel Vlaicu. Departe de mine intenţia de a < ascunde ceva în legătură cu această

expropriere. Ea s-a făcut conform documentaţiei şi respectind metodologia prevăzută de Legea 33. Cred că dacă domnul primar va analiza cu mai multă atenţie toate aceste date ' şi va asculta şi "cealaltă parte”, adică pe tnine, va reveni Ia ideea că Feurdean este un om cinstit şi corect

î.: Ce ne puteţi spâne despre "obstrucţionarea” partenerului italian care arma sâ vină pentrn lucrări în Cluj-Napoca?

R.: Nu i-am obstrucţkmat absolut deloc. în primul rînd, cu am fost . cel entuziasmat cînd am aflat de existenţa acelei maşini de regenerat asfalt Entuziasmul meu a scăzut atunci cînd italianul mi-a oferit 10 la sută comision dacă se încheie contractul de un miliard de lei, lucru pe care i l-am comunicat atunci domnului primar. Dar l-am ajutat i-am asigurat pe str. Moţilor reparaţia trotuarelor, i-am asigurat parteneri din Cluj care să facă ridicări de cotă la capace, pc care italianul 'a zis că nu Ie face, i-am asigurat parteneri din Cluj care să-i dea bitum, agregate sortate ca să poată lucra, am rezolvat problema muncitorilor necalificaţi caic să-l ajute Ia repararea drumurilor, am rezolvat şi problema cazării pentru muncitorii pc care îi va aduce el. Am fost de bună credinţă. Un singur lucru nu am făcut: nu am obţinut - aviz din partea Consiliului de Securitate ONU pentra ca partenerul nostru să străbată Slovenia.

O p in ia c e t ă ţ e a n u lu i

D espre d e n u m irile d e străzi

Vreu să mă refer Ia nota apărută în "Adevărul de Cluj” din 24 noiembrie a.c., "Propuneri pentru noi denumiri de străzi”. Se spune în accastă notă: "Comisia judeţeană pentra atribuire şi schimbare de denumiri va lua în dezbatere aceste propuneri şi eventualele contestaţii, în şedinţa din 14 decembrie 1995. Contestaţiile la aceste propuneri (subl. ns. N.T.) se vor înainta Consiliului judeţean, Direcţia de urbanism şi amenajarea teritoriului . pînă la data de 12 decembrie 1995”. Am citat din această notă pentru a justifica intervenţia mea, precizînd că' nu fac nici o

. contestaţie Ia aceste propuneri, ci îmi exprim doar dureroasa nedumerire că respectiva Comisie judeţeană în care, desigur, sînt respectabili istorici, specialişti în istorie locală, n-a luat în considerare şi alte nume de personalităţi, la care ţin să mă refer în aceste rînduri. ~ Vreau să subliniez rolul covîrşitorpe carel-au avut în viaţa Clujului din a doua jumătate a secolului al XIX- lea cîteva personalităţi care lipsesc ,din lista cu propunerile pentru atribuirea de nume de străzi în municipiul Cluj-Napoca: Âletandru Boliăţiel (avocat, fost deputat în Dieta de la Cluj, in ■ Parlamentul de la Pesta şi Debrecin, căpitan suprem al Districtului autonom românesc al Năsăudului, deputat în Dieta de la

Sibiu); Grigore Silaşi (primul profesor de limba şi literatura română în Universitatea din Cluj); Mihai Bohăţiel (jude suprem al comitatului Dăbîca, deputat în Dieta de la Sibiu); Ladislau Vakla (nobil şi filantrop român, deputat in Dietă de Ia Sibiu); Lazăr Baldi (mare filantrop clujean, pe proprietatea lui s-a edificat prima şcoală de fete din Cluj); Aurel Isac (avocat, apărător în procesul Memorandumului). Mai'amintesc că nici felecanul Ştefan Micle şi nici soţia lui, Veronica Micle, nu au dat nume de străzi în Cluj- Napoca. Iar strada care a purtat numele Episcopului Ioan Bob, căruia i se datorează cel mai însemnat edificiu românesc în interiorul cetăţii clujene - biserica ce-i poartă numele -, ar trebui să se redenumească cu vechiul nume.

Ar mai fi multe alte personalităţi care ar merita să-şi aibă nume de străzi. In fugă amintesc pc: Ilie Dăianu, Gh. Bogdan-Duică, prof..

. dr. Dumitru Braliaru (căruia Clujul îi datorează inscripţiile pc atîtea clădiri' monument), dr. Emil Precup.

Nicolae TRIFOIUN.R. Din respect pentru numele

enumerate şi pentru cititorul nostru, , am publicat aceste gînduri. Dar Comisia judeţeană nu ia în' dezbatere decît propunerile (însoţite de argumentaţie) Venite din partea consiliilor locale.

La Gherla, înaintea Crăciunului

(d a r p ln â d n d ? )Preblema reorganizării Regiei

autonome a domeniului public clujene nu este nouă. S-a pus şi după apariţia Legii nr. 135/1995 "cînd ş-a vehiculat ideea transformării regiei în societate comercială, posibilitate respinsă de Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca. Reorganizarea regiei s-a justificat, la acea vreme, prin faptul că RADP, desfăşura o seamă de activităţi nerentabilc. Dar, nu cu foarte mult timp în urmă, la o analiză a activităţii în cadrul Consiliului municipal, s-a ajuns la concluzia că lucrurile ău început să evolueze în sens pozitiv la Regia domeniului public.

în aceste c'ondiţii, pare uşor ciudată obstinata idee a reorganizării regiei, problema revenind pe ordinea de zi a recentei şedinţe a Consiliului local al municipiului Cluj- Napoca, în varianta transformării RADP-ului în serviciu public de specialitate în cadrul Consiliului municipal Cluj-Napoca. Avantajele schimbării nu sînt,' parc-se, chiar atit de tentante precum Io-a prezentat domnul viceprimar Nicolae Ruja. Oricum, c greu dc presupus că va putea fi preluat întreg personalul regiei, iar despre salarii... sc ştie foarte bine că bugetarii nu "mişcă” salariile după cum doresc.-

Fondul problemei îl constituie, dc fapt, întăbularca a 30 ha de către RADP (sere, pepiniere), întăbularca s-a făcut, preciza domnul director Mircea Corchcş,

respectîndu-se prevederile Constituţiei României şi ale Legii nr. 69/1991, Dar nu văd pericolul de a pierde municipalitatea acest bun, atîta vreme, cît RADP nu poate deveni societate comercială fără acordul Consiliului local.,: Sigur că activitatea de la RADP nu este desăvîrşită, dar nu cred că absolut peste tot ne dă afară din casă perfecţiunea.

Votul nominal, la care s-a recurs pentru a se decide reorganizarea Regiei domeniului public, nu a fost favorabil acestei schimbări: 14 voturi "pentru”, 10 voturi "contra” şi o neparticipare la vot. Este adevărat că după un timp, votul a fost contestat: s-a apreciat că nu ar fi nevoie de majoritate calificată, nefiind vorba de administrarea domeniului public, ci dc reorganizarea unei regii A fost invocat art. 29 din Legea 69/ 1991: "Hotărîrile privind bugetul local, stabilirea dc impozite şi taxe locale, administrarea domeniului public şi privat al comunei sau oraşului, organiza­rea urbanistică a localităţilor, amenajarea teritoriului şi asocierea cu alte consilii sau agenţi economici din ţară şi străinătate sc adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor consiliului "(alin. 2). Este o chestiune dc interpretare!...

Rămîne totuşi afirmaţia domnului director Corchcş privind problema reorganizării regiei: "Cred că motivul real este altul şi aş dori să mi sc spună în faţă” .. >

Edilii oraşului Gherla s-au pregătit din timp în vederea creării atmosferei sărbătoreşti în preajma Crăciunului.

' în colaborare cu centrul de distribuire a energici electrice din localitate, în zona centrală a urbei s-au montat nu mai puţin de o mie de becuri multicolore,' carc dau farmec Pieţei libertăţii. De asemenea, pe străzile •principale ale oraşului s-au creat .condiţiile necesare unei circulaţii rutiere în siguranţă şi cît mai civilizate.

-Aşa, după cum ne spunea domnul primar al oraşului Gherla,' domnul Gheorghe Fodor, în aceste zile se va deschide Oraşul copiilor, unde

aii Ioc manifestări cultural- artistice cu participarea unor formaţii reprezentînd şcolile din localitate. Tot aici, se vor oferi cadouri copiilor necăjiţi din oraş, iar pomul de.- Crăciun va fi ' înconjurat zi de zi de micii colindători. La amenajarea orăşelului copiilor au contribuit societăţile comerciale de stat şi particulare din oraş, care asigură' şi resursele financiare procurării cadourilor oferite micilor; vizitatori. Pe scena amenajată în această zonă zilnic vor fi prezentate programe de colinde şi de obiceiuri de iarnă, iar seara vor avea loc jocuri de lumini.

• SZEKELY Csaba

t

Zonele verzi (atunci cînd sînt verzi), nu prea au partea de grija noastră, totuşi...

” P l ă m î n u l v e rd e

a l o r a ş u l u i ”

Zonele verzi din municipiul

C lu j-N ap o ca.Simţul estctic al omului, oricit de

dezvoltat ar fi, reclamă fhunosd b preajma sa; accst frumos înseamnă şi curăţenie, dar mai înseamnă şi poziţi frunzelor pe ramuri, desenînd arabesani pe albastrul cerului senin, printre coe se strecoară raza aurie de soire; înseamnă şi gingăşia culorii şi eleganţi firului de floare. Toate ne fac mai burii, mai îngăduitori, ne scot din abrutizau pc care ne-o dau grijile şi necazurile.

La structura aihitecturală a oraşului, în care rotundul coroanelor copacilor şi zvelteţea trunchjurilor înfiîng duritatea liniilor severe ale ziduriloi; la această arhitectonică urbană se gfodesc urbaniştii secolului XX şi sîntem îndemnaţi şi obligaţi să ne gindim şi noi, cci ce veghem la spaţiul verde al oraşului. '

în municipiul Cluj-Napoca, deşi ştim aceste lucruri şi avem convingerea fermă a rolului pe care spaţiile veni ale oraşului îl joacă în asigurarea calităţii vieţii cetăţenilor săi, calculele evidenţelor noastre sînt negative; Ia toate categoriile de spaţii verzi (parcii, scuaruri,' locuri de joacă pentra copii, aliniamente stradale etc) valorile sini deficitare, cu toate că oraşul nostru beneficiază şi de o Grădină Botanică - ca instituţie de stat. Rezurnînd ciMc din datele specialiştilor, de la un deficit de peste 14% la spaţiul verde amenajaţ Cu acces nelimitat, ajungem la un deficit dc aproape 28% (!) la grădini şi paraţi Sau, altfel spus, conform unui studii efectuat la Institutul de Proiectări Cluj, în 1990, din suprafaţa totală de spaţii verzi amenajate în oraş şi cu acces nelimitat revin aproape 4 metri pătraţi' locuitor (în loc de 26 metri pătraţi' locuitor cît este standardul oficial internaţional), iar din spaţiile venin zonele de locuit, revine practic 1 meti pătrat/locuitor cît este standardul (fiţi de 5 metri/locuitor); la grădini şi parcuri orăşeneşti, situaţia este tot atît dc deplorabilă: 1,60 metri pătraţi/locuitor (faţă de standardul de 5 metri pătnţi/ locuitor), ca să nu mai vorbim de spaţiile de agrement!

Ce-i de făcut? Cine trebuie si ii decizii şi ce fel de decizii pentru ieşiră

. din impas? Situaţia se impune si fie i remediată, nu numai "ameliorată” - du cum şL de către cine?

ing. Grigore DEJEU, preşedintele Consiliului

' judeţean Cluj - M.E.R.

. O preocupare a Consiliului Judeţean C I Cluj ^

- Problematica şedinţei dc maiţi, 12 decembrie ac a Delegaţiei Pnmancnte a Consiliului ludeţcan Cluj s-a axat ca precădere asupra temelor dc sănătate şi a asigurării asistenţei medicale în judeţ, inclusiv prin prezentarea und informări privind stadiul realizării lucrărilor de reparaţii capitale şi corcnte Ia obicctivc din unităţile spitaliceşti. La şedinţă an participat reprezentanţi ai Direcţiei Sanitare a judeţului Cluj, ai Inspecto­ratului dc Poliţiei Sanitaii şi Medicină Preventivă, ai Serviciului judeţean dc Ambulanţă, repriza)tânji ai principale­lor unităţi spitaliceşti şi ai mass-media.

Direcţia Sanitarii a prezentat o informare privind organizarea asistenţei medicale cardiologia: în imnicipiul şi judeţul Claj, bolile cardiovasculare reprezentînd, In lume, prima cauză dc deces, în ţară avînd o pondere dc două treimi din totalul dcccsclor. Din materialul prezentat şi din discuţiilc ulterioare pc marginea accstuia au rezultat atît progresele evidente şi succcsclc în realizarea und asistente

Asigurarea asistenţei medicale In judeţcardiologicc dc calitate în beneficiul populaţiei, dt şi unele neajunsuri, care au constituit obiectul unor propuneri de remediere din partea Delegaţiei Permanente. Astfel, principatele unităţi spitaliceşti împreună cu Direcţia Sanita­ri vor elabora un program conţinînd devizele minime necesare dotării în special a centrelor de urgenţă catdiolo- gică şi sc va proceda la redistribuirea aparaturii medicale djn instituţiile medicale în vederea exploatării lor mai eficiente. ,

în ccca ce priveşte Serviciul judeţean de Ambulanţă, constatîndu-se starea precarii a parcului de autoambulanţe - din cele 143 existente, 93 fiind cu‘ noima depăşită - se va întocmi, într-o primă etapă, o situaţie cu ncccsanil dc mijloacc auto, urmînd ca în continuare să sc facă o întîmpinare atît la Ministe­rul Sănătăţii cît şi la alte foruri competent demersul încercînd convin­gerea acestor foruri de a lansa o comandă centralizată, pc ţară, către unul din producătorii autohtoni de utilitare auto.

A doua informare, prezentată de către Inspectoratul dc Poliţie Sanitară

şi Medicină Preventivă, a sintetizat activitatea dc prevenire şi combatere a infecţiilor nozocromiale în judeţ - adică eliminarea transmiterii parentcrale a infecţiilor sangvine, HIV şi hepatita B, şi evitarea izbucnirilor epidemice şi reducerea mortalităţii prin infecţii. S-a arătat că probele de laborator necores- punzâtoarc constituie o pondere neglija­bilă, folosirea seringilor de unică utilizare s-a generalizat iar vaccinarea antihcpatică a personalului medico- sanitar este aproape terminată. Ca o concluzie, s-a desprins necesitatea constituirii nucleului - prevăzut dc prevederile Ordinului Ministerului Sănătăţîi 984/1994 - ce va coordona activitatea dc prevenire şi combatere a infecţiilor, constituire ce va rezulta din colaborarea Comisiei de Sănătate a Consiliului Judeţean cu Direcţia Sanitară şi Inspectoratul de Poliţie Sanitară Cluj.

Direcţia Sanitară - prin materialul prezentat cu privire la stadiul realizării lucrărilor de reparaţii curente şi capitale la obicctivc din unităţile medicale - şi-a exprimat mulţumirea faţă de Consiliul Judeţean pentru sprijinul

pennanent acordat Direcţiei în vedera realizării condiţiilor optime pentn desfăşurarea actului medical în jod£ Cluj. Ca un caz particular s-a piraatt situaţia Clinicii Medicale I, i»& lucrările nu s-ar fi putut rcalia 6â spijinul ferm şi constant al ConsM»1 după cum a apreciat pro£ dr. Oii* Nour, directorul Clinicii.

Pentra continuitatea acestor rciHza şi pentra anul timiător, Direcţia Sara® împreună cu Consiliile locale - il sprijin a fost de asemenea aprcciil -p unităţile spitaliceşti şi mediale t» întocmi o evaluare concretă a sm*** încă datorate unor constructori ce a angajat lucrări dc reparaţii U ko* unităţi, în vederea găsirii modalrtifl* şi surselor dc plată. Dc «scmcnci, * va întocmi un deviz estimativ h* documentat privind necesarei & reparaţii pe 1996, în scopul acestor propuneri în proiectul de taîP pe anul unnător. Şedinţa s-* i®”*™ prin rezolvarea unor probleme dnt« ale administraţiei publice jadejeţ prezentate dc către Direcţiile/" Coordonaro-Organizarc şi de Un*»» şi Amenajarea Teritoriului.

miercuri, 20 decembrie 1995 P U B L I C I T A T EADEVARULde Cluj

ISTEME AUDIO JVEfAl UŞOR ACU M PENTRU M O Ş CRĂCIUN!

l i » p a i

i h i a r l a t i m p p e n t r u l u n a c a d o u r i l o r , N E I l a n s e a z ă I o g a m a c o m p l e t ă d e a p a r a t u r ă a u d i o .l O r i c a r e a r fi p r e f e r i n ţ e l e d v s ., N E I a r e c a d o u l i d e a l p e n t r u C ră c iu n ! i a p a r a t e r a d i o p o r t a b i l e I r a d i o c a s e t o f o a n e c u s a u f â r ă CD ~I d u b lu r a d i o c a s e t o f o a n e c u CD ş i e g a l i z a t o r > im i c r o s i s t e m e a u d i o cu r a d i o , CD , c a s e to f o n f m in i s i s t e m e a u d i o c u r a d i o .d ig i t a l , CD,|e g a l i z a t o r , d u b l u c a s e t o f o n , j c e a s e l e c t r o n i c , t e l e c o m a n d ă

1 2 lu n i g a r a n ţ i e ,s e r v i c e a s i g u r a t î n t o a t ă ţ a r a ! P r e ţu r i f o a r t e c o m p e t i t iv e !

H E I , A S C U L T A M ? /!(762998)

SERVICIUL RUTIER CLUJî n a te n t ia a g e n ţ i lo r e c o n o m ic i t r a n s p o r ta to r i

Toţi agenţii economici deţinători de Licenţă de Transport sînt rugaţi să se prezinte la Sediu l Serviciului Rutier Cluj, C alea Dorobanţilor nr.29, Cluj, pînă la 31.01.1996, în vederea verificării şi avizării Licenţei de transport pe anul 1996.-

în cazul neprezentării, acestora leva fi retrasă Licenţa de *Transport, aplicîndu-se totodată sancţiunile prevăzute de HG 223/1992.(763020,

STR. M ARAŞEŞTI n r.77 teL 064-432377fax: *064432052

V ă o fe rim p ro d u se a m b a la te c o n f om. standarde lo r C om unită ţii Europene l y

Folosim o tehnologie germ ană de u ltim ă o ră 1

ZAHAR, OREZ, GRIS, COCOS

CALITATE EXCEPŢIONALA

P R E T A V A N T A J O S

(584362,3,4)

• Hm

INTCANATIONAl AOMANIAA APĂRUT REVISTA POPCORN

•cond iţii grafice deosebite» «inform aţii de u ltim ă oră* •s ta ru ri, po ste re gigant*

Cea m ai cclebră rev is tă de m uzică d in EUROPA.

ACUM ŞI ÎN ROMÂNIA.U n ic d istr ib u itor: H ipparion s . r . l str-C ipariu n r .1 5 : b l 3A /a p 4 0 te l . 0 6 4 /4 1 -4 4 -4 6 , 41 -44-48 , 4 1 -4 4 -4 9

C ă u t a ţ i - o l a t o a t e p u n c t e l e d e d i f u z a r e a p r e s e i !

FARMEC vâ oferă eadoufl ideal prin noua gamâ de produse bărbăteşti HOTS !

OFERTĂ SPECIALĂ Numai m perioada 18-23

decembrie noua gamâ BOB se poate cumpăra cu adaos

comercial 'zero'de la standul FARMEC din magazinul Centrai. Nu ezitaţi! FARMEC vă oferă şi

aite surprize plăcutei

s . c . f a r m e c s a .Cluj-Napoca

f o r m e i a

00OO:.CO­COIN.

^epînd de. lu n i,'18:12.1995, operaţiun ile cu titluri de partic ipare la

FONDUL' ROMÂN DE IIWESTITII ‘

se pot efectua şi la S ucursala C luj a societăţii STARTINVEST, Societate

tyională de Investiţii desch isă în P iaţa Jnirii nr.6 (fostul m agazin COM PACT):Aşteptăm zilnic între orele 8-20.

- (241510)

Uj/ FUN service:0DUCE Şl VINDE5flELECTRONICE DE ^TIPPOKER- ^E PROGRAME.^ .distractive cuj/A- NEO-GEO ^BARE CASETE- ?»■ / : - ■ a

omologate. ___5Ie2ani. te l: 0 1 -6 8 4 .2 9 .9 4 - B u c u re ş t i^ e s e de schimb, t e l/fax 0 1 -3 3 0 .3 6 .4 2 (760234)

Aveţi problem e

^ financiare?

D o riţi o soluţie5 J

rapidă?A p e l a ţ i l a s e c t o r u l P U B L I C I T A T E

a l z i a r u l u i n o s t r u !

S S i3 N a iio c a !n iil , .6 MTelefon/Faxîl 9 7 3 0 4

î n p r e a jm a C ră c iu n u lu i ş i a N o u lu i An 1996, u r e a z ă t u t u r o r a g e n ţ i l o r e c o n o m i c i ţ i p e r s o a n e f iz ic c

a s ig u r a ţ i a i s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e , p r e c u m şi v i i t o r i lo r n o ş t r i p a r t e n e r i , s ă r b ă to r i f e r ic i te , ş i u n A n N o u p l i n d c s u c c e s e ş i b u c u r i i .

A S IC U R A R 1 I O N T IR IA C * S A .

SUCURSALA CLUJ

L A M U L Ţ I A N I !

S U R P R I Z A : C u a c e s t p r i l e j s o c ie t a t e a n o a s t r ă l a n s e a z ă p c p ia ţă , p e n t r u a g e n ţ i e c o n o m ic i ş i p e r s o a n e l iz ic c o n o u ă v a r i a n tă , m a i a v a n ta jo a s ă , a a s ig u ră r i i CASCO, p e n t r u a u t o t u r i s m e l e t ip DACIA şi OLCTt.

I n f o r m a ţ i i l a s e d iu l u n i t ă ţ i i n o a s tr e d i n C lu j-N a p o c a B -d u l 21 D e c e m b r ie 1989 nr.90.

(241504,5)

ADEVARULicielGBgJlIlll PUBLICITATE m iercuri, 2 0 decem brie 1 9 9 5

Societatea de Asigurare - Reasigurare "ASIG URAREA.

/W bsiromSwv R O M Â N E A S C Ă ” SA

CEA MAI PUTERNICĂ, STABILĂ Şl SIGURĂ PE PIAŢA ASIG URĂRILO R

DIN RO M ÂNIA, cu

- CELMAIMARE NUMĂR DE ASIGURAŢI;

- CEL MAI MARE VOLUM DE DESPĂGUBIRI;

- CEL MAI MARE VOLUM DE REZERVEI FINANCIARE;

- CEA MAI DIVERSIFICATĂ GAMĂ DE ASIGURĂRI;

- UN MARE VOLUM DE PLASAMENTE BANCARE SI INVESTITII;* * 7

- CEA MAI EXPERIMENTATĂ ŞI SPECIALIZATĂ REŢEA DE ANGAJAŢI.

oca/ziw CRĂCIUNULUI Săd/ ANULUI NOU/coactuarea,

'-a/co ac/eţe/i& urează/, a>/a//at'atx>riA>r şl ,m/w-

ria(//ot' săi'SĂRBĂTORI FERICITE,

MULTĂ SĂNĂTATE, PUTERE DE MUNCA tradcfxona/al

"LĂ MULT! ANI"!(763018)

R a d i o f o n i cFM Glt, 7,\1Hs

FĂRĂ NOI E MULT MAI GREU.

■ - ’ Participaţi la ed iţiilespeciale ale concursului ”G R O A P A C U L E I” din

2 1 dcc. 1995 - ora 20 em isiunea în limba maghiară22 dec. 1995 - ora 17 em isiunea în limba română

Şi VEŢI PUTEA AVEA DE CRĂCIUN ' CADOURI DE CÎTE 1.000.000 LEI.

RADIO SONICVă urează S Ă R B Ă T O R I F E R IC IT E !!!

SC EST Company Rom Impex SRL

B-dul Muncii nr.14

Societate arhericano-română angajează în condiţii avantajoase personal calificat în meseriile:

- c o n f e c ţ io n e r p r o d u s e t e x t i l e ;

- m e c a n ic i p e n t r u m a ş in i

d e c o n f e c ţ i i ;

- s e c r e ta r ă c u n o s c ă t o a r e a l i m b i l o r

e n g le z ă ş i i t a l i a n ă .

Informaţii suplimentare zilnic între orele 9-13 la telefonul

415008. (584379)

S O R E Xs .c . S O R A r S O R E A s .r . l .

S O R E X

C u o c a z i a s ă r b ă t o r i l o r d e C r ă c i u n ş i a A n u l u i N o u , c o n d u c e r e a

S C S O R E X S R L u r e a z ă c l i e n ţ i l o r s ă i , c o l a b o r a t o r i l o r , a n g a j a ţ i l o r

M U L T Ă S Ă N Ă T A T E s i u n A N N O U F E R I C I T !* ; . . . . ■ , , ; -■ ■ (584)%

S .C .C . S O M E Ş B A L A S T IE R E S A

cu sediu l în Cluj-Napoca, str. Orăştiei nr.2 A, tel. 145315

ORGANIZEAZĂîn data de 10 ianuarie 1996 ora 10,00 Ia sediul

unităţii, concurspentru ocuparea postului de consilier tehnic în probleme de activitate industrială pentru construcţii şi construcţii montaj.

Condiţii". - pregătire superioară în domeniul construcţiilor.A cte necesare:- cerere de participare la concurs;- curriculum vitae; -autobiografie;- acte de studii.

* Dosarele candidaţilor la concurs se primesc pînă în data de 9 ianuarie 1996 ora 15,00, la secretariatul societăţii. (584380)

i S .C . ’ * ■

" A G A O C O ke m s r r 9

s S.R.L. Cluj

Prin abatorul propriu din Cluj-Napoca, str. Valea Seacă nr.2 vinde populaţiei şi agenţilor economici, zilnic, inclusiv

sîmbăta între orele 8 ,0 0 -1 8 ,0 0 :

CARCASĂ PORCjupuit, fără cap, cu picior posterior

la preţul de 3 2 7 5 lei/kg + TVA.

Relaţii la tel.:185723 sau 432275

' (760239)

v m w m s z r r

§ 0 3 P O R

La MAGAZINUL 17

Piaţa Agroalimentară Mărăsti---------------------------------------------;___ 1 _________(240498)

S C a s c e n s o s mc u o c a u a s ă r b ă t o r i i C r ă c i u n u l u i

ş i a A n u l u i N o u

Urează tuturor colaboratorilor şi beneficiarilor serviciilor noastre ;

S Ă R B Ă T O R I F E R I C I T E , : S U C C E S E s i Î M P L I N I R I . 5

U n c o t id ia n c a r e satisfaci s tu r i le d u m n e a v o a s tră

Citiţi mlnieAbonamentele de care aveţi nevoie v i le oferă SC

Apex SRL, str.Napoca nr. 16, tel. 1 9 6 2 13, Rodipet SA, P-ţa Gării nr.1-3, cam era 4 5 , sa

oficiile poştale din întregul ju d e ţ.

61 IETRANSILVANIA GENERAI IMPORT-EXPORT

Str.Tei.:ruluinr. 1 -2 , P .O .B ox 3 0 6 0 ra d ea 370® j. T elefon 0 5 9 / 130 .508 ; 131 .663 ; 0 5 9 / 1 3 0 .745;

A N G A J E A Z Ă D E U R G E I M l AINGINER proiectant instalaţii în-construcţii^

experienţă în domeniu, cunoscător al limbii engt Informaţii la telefoanele de mai sus, in terior^

SALARIZARE AVANTAJOASA

Liceul Teoretic "Lucian Blagaa n u n ţ ă :Concurs pentru ocuparea unui post d e m u n f,0(

de întreţinere în m eseria tîmplar, pentru z iy a d - decem brie 1995 ora 11.

înscrierile pînă în ziua de 22 deccm brie o ra lOcl1 următoarele acte:

1 .Curriculum vitae2.Copie după Cartea de muncă3. Copie după certificatul de calificare.

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e

l a s e c r e t a r i a t u l l i c e u l u i t e l e f o n : 1 4 4 6 ^ '____ (761 iţi

20 decembrie 1995 p u B i / a m nA D E V A R U L< d& Cluj

or

ilof

1

ÎCC

- w

Vâ

COPIATOR EP 2 1 3 0 , m odel 1 9 9 4

13 eopii/min, format M

cu 2 : 4 0 0 Ie i /U S D

COPIATOR EP 1 0 5 0 , mode! 1995

15 eopii/min, A3/A3, zoom 50-200 %

cu 2 .4 0 0 lei/USD

Acfiune temporară

ezitaţi, mîine poate fi prea t îrz iu!

MINOLTA ROMANIA SRL

Filiala C lu jStr. Deva nr, 1-7 Tel: 064 /19 .93 .22 ?ax: 064 /19 .90 .36

(763003)'■

Filiala Clujstr. Vînătoruluinr.l7

ia d a t a d e 1 6 i a n u a r i e 1 9 9 6 o r a 1 0 ,

;rg a n iz e a z ă :

O O I M C U R Sp en tru o c u p a r e a u n u i p o s t d e e c o n o m i s t

la se rv ic iu l F i n a n c i a r - C o n t a b i l i t a t e ,

R e la ţii s u p l i m e n t a r e la t e l e f o n 4 3 3 0 2 8 i n t e r i o r 1 1 2 s a u 1 2 7 .

N.

coLO

\/ln z :A rt-c u m p A râ r l ^apartamente-case, terenuri prinţ P R I M O R D I A L o

str.Braşov ttr.44, U t 147897, orde 10-17.

Str. t.C. Brătianu nr. 17, ap.. 10

cam lux Tel. 43,00.65AGENŢIE IM OBILIARĂ

- ------- ---------- -l24TS«9i

C L

Caut p e rs o a n ă c u exp erien ţă Şi pricepere în co n s tru c ţia d e

navom odele .Aceasta trebuie să dispună de posibilităţi

fc lucru la domiciliu, inclusiv de un minim fc utilaje necesare, să fie rutinată în tolucrarea miniaturală a lemnului, să aibe

işnuinţa de a lucra curat şi exact după forturi, să fie autoexigenţă şi cu o răbdare fcfier (de ex. pensionari). Pretind o calitate llnPecabilă ş i as prefera să văd mai întîi un tiode/. ’ <

Jel& foh 1 2 8 5 6 9 . (584381)

•- Vînd locuinţă, teren. Tel. 19-68-83(570848)

* Intermedierii vînzări, comparări, închirieri imobile. Tel 19-04-55. (581618)

Societate comercială vinde huse auto blană, TeL 18-70-07. (570801)

ROCCH1 DISCO vâ invită

în Luna d a S us Sâm bătă, 23 decam bria

. ta BAL DISCO ^ luni, 25 decem brie «5

la Bat de Crăciun ţ j marţi, 26 decem brie £

deschis ' -SĂRBĂTORI FERICITE Şl

LA M ULŢI ANI!

Transportul estoasie ntru bal.

' Societate Comercială F IN A N C IA R Ă PE A C Ţ IU N I,

oferă posibilitatea persoanelor fizice să

investească pe bază deCO N TR A C T ÎN AFACERI

SIGURESe oferă 1 0 % pe lună la

investiţiile de minim'5 mii. lei şi 1 2 % pe lună la investiţiile,

de minimi O mii. lei Relaţii la sediul de pe str. Mureşului nr.14, , sau la tel. 4 1 4 1 4 7 , <

414521. i

VINZARI CUMPĂRĂRI

/x ^ u m p ă r teren pentru construcţii, garsonieră şi -

-apartament. Tel. 142-907.6

• Vînd cuptor pentru pîine, vitrină frigorifică, transformator 400 KVA. Tel. 19-99-92. (563912)

• Societate comercială vinde en gross anvelope uzate (cu jantă şi fară) import Germania. Tel. 062/43-50-50 orele 8-18. (563918)

• Vînd furgon IFA W50 9 tone. Tel. 31-18-37 Turda, orele 8-17. (563951) : , : ■

• Cumpăr remorcă sau talon IFA >7 tone. Tel. 31-18-37 Turda ora 8-17 .'(563952) ' : : ; -

• Vînd din import Italia baterii sanitare pentru băi, bucătării şi antigcl pur anticoroziv la butoi 200 L. Tel. 43-24-83. (563972Î

Vînd chioşc alimentar, tec,! 'microbus diesel, lichidez gospodărie,

. plecare din tară. Tel 15-39-46. (581448) ' ; - ■■ : - .: • Vînd SRL an 1994. Tei 17-35-

24.(581591) V

♦ Vînd teren arabil la Bccaş şila Eperieş, vis a vis cu clădirile fostului CAP “înfrăţirea”. Tel 14-06-48, seara între orele 18-20 (581560)

• Cumpăr teren în str. Traian Vuia Tel. 42-07-04 după ora 18. (563997)

• Vînd urgent garsonieră sau apartament 1 cameră. Tel. 19-02-81. (563996)

• Cumpăr urgent 2-3 camere confort unu sau doi. Tel 11-84-93. (581564)__________________ _

• Vînd firmă mixtă activitate neîncepută. Tel. 43-04-09. (563968)

• Vînd 3 camere central finisat 25000 DM. Tel. 15-77-48. (563969) 1

• Cumpăr apartament 1 cameră, garsonieră, 20.000. 000. Tel 13-48-18. (581479)

• C um păr urgent apartament 2-4 camere, etaj 1-2. Ofer 15 milioane Relaţii la. tel 056/18-17-13. (581492)

• Vînd urgent 3 camere confort I parter înalt, ocupabil, bun privatizare, zona Mărăşti. Tel 42-56-16 (581517)

• Cumpăr apartament 3-4 camere, zonă bună. Tel 14-90-16. (581582)

• Vînd apartament 2 camere în cartierul Gheorgheni. Tel. 18-49-16. (570728) '

' • Vînd apartament ultracentral cu două camere, în Dej, sau schimb cu asemănător în Cluj. Tel. 21-37-32 (570765) - ;

■' • Cumpăr apartament 3 camere parter str. Observator; teren pe str. ■ Republicii. Vînd BMW 520 an 1988 înmatriculat. Tel. 19-04-09; 12-04-03 şi 19-19-77. (570791)

•\ Vînd apartament 4 famere confort mărit, Calea Floreşti. Tel. 17- 3493. (570820) ' . ' ‘

• Vînd apartament 2 camcre ultrafinisat, B-dul N. Titulescu (Pata) şi apartament 1 cameră ultrafinisat, str. Năsăud. Tel. 15-70-75 după ora17. (570821)

• Cumpăr apartament 3 camere zona Dorobanţilor sau Gheorgheni şi apartament 2 camere Gheorgheni sau Mărăsti. Tel. 41-09-35 după ora 17. (570822)'

• Cumpăr apartament în rate. Tel. 12-12-74. (570842)

• Vînd casă, grajd, şură, anexe, teren 5." 000 mp, 38 milioane, str. Colonia Breaza nr. 39. Informaţii str. Sanatorului nr. 30, Dîmbul Rotund. (581447)

• Vînd casă particulară cu grădină-Str. Planoarelor nr. 4A, Someşeni. (581455)

• Vînd apartament cu o cameră, ocupabil imediat. Tel 15-41-94. (581527) -

• Vînd apartament 2 camere ştr. Dorobanţilor nr. 109.. Tel 14-72-24. (581533)' ; v

• Cumpăr urgent apartament 2-3 . camere în Gheorgheni. Tel 43-05-37. (581535)

• Vînd apartament 3 camere Mărăsti Tel 41-27-75 zilnic orele 8-18.(581542) . .

• Vînd casă mică'cu grădină, mobilă stil Nova. Str. V. Pârvân nr. 13.(581550) '■

• Vînd apartament. Ştr. Mehedinţi nr. 64, ap. 21 zilnic orele 9-12. (58i554)

• Cumpăr apartament 2 camere în Grigorescu. Vînd brăţară aur 18 K cu diamante. Tel 18-11-00. (581571)

• Vînd apartament 4 camere, parchet pivniţă. Str. Tăsuad nr. 19, ap. 15. (581575)'

• Cumpăr casă singur în curtc, care necesită reparaţii/reconstrucţie în Cluj sau în apropiere, lO.milioane lei. - Tel 19-13-96 Constantinescu. (581583)

• Vînd 3 camere etaj 2 şi videorecordcr VHS. Tel .15-80-46.

'(581605)•, Cumpăr apartament 4 camere

etaj I (parter) nefinisat şi contract ICRAL central (casă-apartament). Informaţii tel 15-44-48. (581612)

• Cutapăr urgent garsonieră sau apartament 2 camere. Tel 16-75-26 (581619)

\O F E R Ă A C U M !

D X2/66 -7 9 9 $ D X2/80 -8 0 9 $ DX4/100- 859$

• Vînd avantajos Mercedes 380 SE. TeL 14-41-78. (563998).

• ■ Gnnipăr Dacia 1300 sau Dacia 1310 Oferte serioase. Tel. 13-51-64 (570805)

♦ Vînd Opel Ascona 1987, vama achitată, ieftin. Tel 16-06- 61.(581485)

• Vînd Alfa Romeo Giulieta an 1982 stare perfectă, 5 milioane. Tel 17-90*75 seara. (581490)

• Vînd Citroen XM 1991 şi Peugeot 405 an 1990, pentru pretenţioşi. Tel 14-42-42. (581522)

• Vînd urgent Dacia 1310 din 1992 pusă în curculaţie în 1993, stare excepţională. Informaţii str. Donath nr. 194, Bl. A3, ap. 5. (581577)

• Vînd Mercedes Cobra D 1980 înmatriculat 3700 DM. Tel 12-33-01. (581606)

Vind avantajos dozator de sucuri tip Magic cu 4_ capuri cu instalaţie dc bere vărsată. Cîmpia Turzi zilnic orele 7-23 tel. 36-72-64. (563847)

• Vînd apartament 4 camere în Turda micro 3. sau schimb cu apartament 2 camere în Cluj. Telefon 18-49-29.(563707)

• Vînd garsonieră confort I preţ 18 milioane. TcL 16-07-15. (563883)

• Cumpăr urgent garsonieră confort cu telefon. Oferte tel. 17-85- 96. (563901)

• Cumpăr urgent'garsonieră cu preţ pînă la 8 milioane. Tel. 12-88-08 intre orele 7-10 şi 20-23, (563948)

. • Vînd Opel Kadett 1, 3S 1987 înmatriculat 5000 DM. TeL 19-65-97. (563830)

• Cumpăr Dacia 1300-1310 ofer preţuri cuprinse între 3-6" milioane TeL 16-72-61; 13-51-92. (563861)

• Vînd Audi 80 fabricat 1987 vamă plătită . Tel. 12-48-58. (563884)

• Vînd Opel Kadett diesel 4 uşi înmatriculat, an 1986, 5200 DM. TeL 16-55-61. (563898)

• Cumpăr Dacia 1300 şi 1310. Ofer preţ avantajos. .Tel. 16-91-20. (563899)

• Vînd Renault 19 TR înmatriculat an 1988 6900 DM. TeL 16-55-61. (563976)

• C um păr au to tu rism germ an diesel minim 1987 înmatriculat, poaţe fi avariat, ofer 6-10 milioane lei, prefer 4 uşi. Tel. 14-48-43. (563994)

• Vînd Oltcit şi Luaz 1993 acumulator. TeL 16-87-81. (563821)

• Vînd Dacia brek 1993 Ceneu gri metalizat tip nou. Tel. 12-00-79. (563838) '; Vînd Opel Kadet 1983 BMW

320 81 preţ 1400 DM Ford Escort 84 pret 2000 DM negociabile. Tel. 15- 43-28(563867) -

• Cumpăr electromotor pentru Simca sau Fiat 850. Tel. 19-90-76. (563872) v '

• Vind Mercedes 190E preţ 8900 DM. Tel. 19-78-64 după ora 15. (563887) . . .

• Vînd Ford Tranzit 3 tone punte dublă 2,: 0 benzină 2800 DM, VW Passat combi 1500 DM neînmatriculabile. -Tel. 14-57-04. (563893) .. ",

• Vînd Audi 80 an fabricaţie 1987 stare perfectă şi Ford Scorpio 20L fabricaţie 1988 ambele recent , import Germania, pret 11000 DM si 8300 DM. Tel. 41-43-86. (563914) '

• Vînd piese Renault Fuego. Tel. 12-80-92. (563920) .

• Vînd talon Renault 18 combi cu carte. Tel. 12-42-74. (563930) ,, • Vînd Opel Kadet 1300 an fabricaţie 1982 neînmatriculat. Tel. 16-95-43.(563931} .

• Vînd Dacia 1310 cu nr. Z an fabricaţie 1986. Informaţii tel. 16-52- 52. (563934)

‘ • Vînd urgent la preţ convenabil Ford Escort diesel an fabricaţie 1988 şi Ford Escort RS turbo cu multe extra, cu vamă achitată. Informaţii C. Floreşti nr. 6 ap. 125. (563947)

• Vînd set motor IFA L 50. TeL 18-35-62.(563956) .

• Vînd set segmenţi şi set garnituri originale Mercedes 190 benzină. Tel. 14-84-88 după masă. (563958)

• Vînd Opel Omega Caravan 2,Oi an 1988 vamă plătită + omologare 9800 DM negociabil. Tel. 15-09-19. (563978)

• Cumpăr Dacia avariată cu defecţiuni. Ofer 2,5 milioane. Oferte latei. 15-97-76orele 15-20. (563984)

• Vînd Oltcit 1989 preţ 4, 6 milioane. Str.-Tă.şnad 25 ap. 56 orele 8-20.(563986) .

■ Vînd Opel Rckord 20 S 1986 metalizat gri stare ireproşabil. Tel. 15-33-23 cu carte identitate. (563987)

‘ Vînd Mitsubishi Galant, cărucior, pătuţ copii. Tei. 19-70-05.(563991)

• Vînd Golf 1982 neînmatriculat cu piese dc schimb. Tel. 15-10-41.(563992) -

A D E V A R U LP U B L I C I T A T E miercuri, 20 decembrie 1995

Z I M B I T I 1!P E N T R U D U M N E A V O A S T R Ă :

Cu ocazia S Ă R B Ă T O R IL O R D E IA R N Ă şi la num ai 4 luni de la înfiinţare,

i

S O C I E T A T E A D E A D M I N I S T R A R E A

FONDULUI M UTUAL ARDAFa c o r d ă , p r in t r a g e r e Ia s o r ţ i

m m i n i ■ m n i i (M inpentru toti investitorii care la data de 3 1 d e c e m b r ie 1 9 9 5 au calitatea del

m em bru în F O N D U L M U T U A L ARDAF.

Premiile oferite de S.C. SPOR S.A:, Tri valoare totală de 100.000.000 lei constau TnPoliţe de Asigurare de Viaţă FELIX cu acumulare de capital

pe o perioadă de 4 ani,menite să aducă un pCus (Ce siguranţă ş i încredere în prajjuC anuCui 2000 Fiind convinşi că viaţa Dumneavoastră are nevoie de protecţie, prin Poliţa Felix vă asigurăm:‘

constituirea unui capital financiar protejat de inflaţie, de care veţi beneficia la expirarea perioadei asigurate când veţi primi

sum a asigurată + excedentele acum ulate în cei 4 ani;Cj| preluarea im ediată a riscului de deces prin plata sum ei asigurate fam iliei.

Prin tragere la sorţi, oricare dintre investitori are şansa de a deveni fericitul posesor al uneia dintre cele: >> .50 P o liţe F E L IX cu sum a asigurată de 1 .000 .000 le i fiecare;> - 2 P o ijţe F E L IX cu sum a asigurată de 5 .000 .0 00 le i fiecare

şi, de ce nu, să câştige >-■ M A R E L E P R E M IU - P o liţa F E L IX cu sum a asigurată de 1 0 .000 .000 le i.Pentru investitorii care deţin peste 300 Titluri deinvestiţie ARDAF se oferă 10 premii speciale:

>• 10 Poliţe FELIX cu suma asigurată de 3.000.000 lei fiecare.Tragerea la sorţi va avea loc în data de 6 ianuarie 1996 şi va fi televizată de Studioul TV Cinemar Cluj.

Lista fericiţilor câştigători ya fi afişată la toate sediile ARDAF şi ale Băncii Dacia Felix din ţară şi va fi publicată în presă.Informaţii la telefon 064-19.42.78

5Î5Ş1ŢI PENTRU MILENIUL TREI* (763027) I

1986 GTD neînmatriculat. Tcl 24-36- 67.(581562)

• Vînd piese VW Jetta sau Golf motor 1800 benzină, cutie 5 trepte, sistem frînare, uşi spate, interior, elemente caroserie, parbriz spate. Tel 14-08-65. (581568) .

• - Vînd Raba basculă adusă din Germania, st^re perfectă de funcţionare. Tel 058/82-34-68. (581574)

• Vînd Mitsubishi diesel impecabil preţ 3900 DM, video Shaip pentru pretentioşi, nou. Tel 15-77-40. (581589) ’ ;

• Vînd Opel Record 20E Caravane 1979 neînmatriculat, preţ 1450 DM negociabil. Je l 15-28-64. (581592)

• Vînd urgent Dacia 1300 d in . 1975. Informaţii la tel 13-78-26. (581602)

• Cumpăr talon Kadett 1983 1,6 diesel. Tel 18-19-30. (581603) . '

• Vînd dubă Mercedes 207D înmatriculată, an fabricaţie 1980. Informaţii tel 19-93-26. (581604)

• Cumpăr Renault 18. Tel 12-33- 01. (581607)

' • Vînd Audi 80 diesel fabricaţie 1982 neînmatriculat. Tel 41-11-90 (581609)

• Vînd VW bus benzină fabricaţie 1979, neînmatriculat. Tel 41-11-90(581610)

• Vînd Mercedes 280 S Classe din 1977, neînmatriculat. Tel 41-11- 90(581611) . '

• Vînd vin roşu. Tcl. 14-61-89. (563816),

• Vînd mascul cocker negru 1 a a Informaţii tel. 43-04-09; 10- 18. (563970)

• Cumpăr telefon mobil activat. Tel 18-88-98 după ora 21. (570851)

• Vînd colţar cameră. Tel 17- 40-29. (581586)

• Vînd pupinel (RDG) pentru uz stomatologic, în stare foarte bună. Tel 14-93-34. (581621)

• Vînd saltea Relaxa Austria 190 x 80, casetofon dublucaset japonez, casetofon stereo marca Siemens, monitor color japonez, aspirator Elin 500W-1000W, maşină de scris mecanică marca Remmington, schiuri Blizard 185 m. Familia Biro,-str. Gh. Bariţiu nr. 18, la etaj. (581526)

» Cum păr compnter “Commondore”. Tel 19-97-92. (581620)

• Vînd generator curent 220V, 1 ,4kw sigilat, blană bizam deosebită, 4 anvelope iarnă 205/ 70/14, au torn lo tă (cam per) perfect echipată, utilizabilă şi ca autoutilitară 1, 5 t. Tel 19-37-77. (581624)

Ţ.r*

jji;!!)!

m •'.t/'Ml ‘f e iWl

l i ■

S im ţiţi că nu m ai p u te ţi trăi în această lume în continuă m işcare?

In f o r m a ţ i i le p e c a r e le g ă s iţ i în p a g in i le z ia r u lu i n o s t r u v ă p o t s a lv a !

• Vînd VW Polo neînmatriculat 1250 DM stare perfectă. Tel. 16-22- 43.(564003) - ; •* - •

• Vînd Citroen 14 BX an 1988, vamă plătită, Skoda Felicia sau combi ncridicată. Tel. 15-59-93 zilnic 15-18. (570789)

• Vînd urgent VW Transporter neînmatriculabil, pc benzină, 2500 DM negociabil. Tel. 18-58-02. (570809) ' : ■

• Vînd Dacia berlină şi break, 0 . km , deosebite., Tcl. 19-55-08.(570816) •

• Vînd VW Transporter an 1988 diesel, cu 9 locuri, VW Jctta an 1989 pc benzină cu katalizator şi lanţuri antiderapante. Telefon 43-81-75. ,(570845)

• Vînd BMW 316 ân 1987, cu vama achitată, stare excepţională; preţ 7500 DM negociabil. Tcl. 43-81-75.(570846)

• Vînd autoutilitară înmatriculată Toyota Hi-Ace 2000 _cmc an fabricaţie 1987,5 uşi, 3 locuri, masa totală 2650 kg. Tel 24-14-29. (581450)

- • Vînd BMW 323i, 1984; Ursuleţ, neînmatriculat, perfectă. Tel 16-98-24 (581454)

• Cumpăr talon Audi 100 omologat după 1983. Tcl 14-57-78; 13-8343 (581509)

• Cumpăr talon Audi -80, fabricaţie 1979-1981. Tel 14-29-07 ora 9-16.(581514)

: • Vînd Ford Escort 1987 1, 3 5 trepte 34. 000 km rulaţi original cu catalizator, adus reccnt. Telefon 18- 3043.(581528) ^ -

' • Vînd Renault 11 1400 cmc, benzină an fabricaţic 1986 + motor complct, cutic dc viteze, telescoapc faţă, casetă dirccţic sau separat piese motor. Informaţii telefon 41-20-96

. orele 9-12. (581532)• Vînd Dacia 1310 la 41. 000

km. Tcl lv/-96-15 după ora 14. (581534)

• Vînd Renault 11 GRX cc 1720 cu injccţie.-Tel 13-78-37. (581551)

• Vînd camion SR 113. Tcl 18- 67-81.(581552)

• Vînd Audi 80 din 1978, înmatriculat. Tcl 15-34-95. (581557)

• Cumpăr Renault 11 model

• Vînd televizor alb negru sigilat Tel. 12-4845.(563850)

• Vînd calculator 286 si .486. Tel. 19-90-76. (563874) '

• Vînd televizor color. Tel. 41- 45-14. (563875) ;

• Vînd maşină de tricotat Veritas 360 pret 750'DM. Tel. 41-18-92.. (563881) - V

• Vînd maşină de scris (portabilă şi de birou). Tel. 17-15-17. (563892)

• Vînd televizor color Elcrom: Tei 14-23-16. (563911 j '

• Vînd instalatie recepţie satelit Informaţii la fej. 13-12-77. (563926)'

• Vînd mixter 380 V. Tel. 14-33- 31. (563989) ■'

• Vînd televizor color. Tel. 16- -2243.(564004)

• Vînd televizor. Tel. 17-54-84. (564005)

• Vînd avantajos camcră video NVA3 Panasonic, llux, nouă. Tel. 15- 56-35 (569968):

• Vînd urgent Laptop “Compaq” 286. Tel 18-22-55. (581499)

• Vînd televizor Sony 72 cm, stereo teletext, model 1994,1400 DM şi video 'Panasonic FS88, Hi-Fi stereo, SVIIS 1400 DM. Tel 14-08- 65.(581567)

• Vînd radiator electric cu ulei. Tcl 18-38-86. (581580) .

• Vînd videorccordcr marcă germană preţ 250 DM. Tel 17-55-34. (581581)

• Vînd televizor color şi mancchin pentru croitoric. Tcl 1941- 41.(581593)

• Vînd PC 386 DX. Tel 17-43- 08.(581595)

• Vînd televizor color cu telecomandă si teletext. Tel 13-60-09. (581625)

• Vînd pătut si cărucior pentra copii. TeL 19-90-76. (563873)

• Vînd blană vulpe polară nouă albă 1300000 lei. Tel. 41-23-91. (563913) -

• Vind cărucior cu landou şi plapumă din Germania. Tel. 12-80- 69.(563916) ■

;• Vînd schiuri germane cu legături bascheţi LA Gear noi

‘originali americani. Tel. 1541-05. # (563923) ' •

- Vînd urgent 2 cazane noi pentru distilat ţuică (350 şi 180 L) plus accesoriile necesare. Preţ informativ 3,5 milioane lei. TeL 0641 16-03.-20 zseara. (563924)

• Vînd covor persan 3x4. TeL 18- 95-19 după ora 17. (563932)

• Vînd clăpari nr. 41, cazan baie, lînă vopsită. Tel. 19-15-04 orele 17-22. (563936)

• De vînzare pian vienez Schmeinghoffer şi diferite mobile. Tel. 12-88-08 între orele 7-10 si 20-23,(563949) .

•• Vînd cazan fiert ţuică din cupni •"dc capacitate 300 1. Str. Mogoşoaia nr. 3 ap. 32 sc. IV parter. (563979)

• Vînd cazan distilat ţuică cu toate anexele 120 litri. Tel. 24-38-70 .între orele 15-22. (563988)

• Vînd grup statuar porţelan Meissen “Anotimpurile”. Prej informativ 15. 000 DM. TeL 1645- 73 (570796)

. ' • Vînd pui ciobănesc german 5 luni Str. Aibac nr. 23 ap. 31 după ora 17.(570824)

• Vînd blană vulpe argintie. TeL 19-79-90. (570836) :

. • Vînd mobilă sufragerie, dormitor. Tel. 12-12-74 (570843)

‘ ‘ Cumpăr lemne foc. Tel 14-91- j 69. (581457)

• Vînd mobilă veche în stare bună. Tel 16-37-54. (581531)

• Vînd pianină. Tel 13-32-74.(581537) '

• Vînd icftin'mobilă, stare hună. Tel 1643-26. (581547)

• Vînd canapea burete cu ladă de lenjerie. Tel 17-32-69. (581553)

• Vînd cazan ţuică. Tel 42-53- 06. (581588)

• Vînd dalmatian 2 luni deosebit Tel 14-58-20. (58i617)

• Vînd diferite mobile şi îmbrăcăminte, stare bună. Tel 18-39- 06 (581622)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

- • Schimb casă proprietate patra , camcre pc str. Cloşca nr. II cu apartament sau casă cu două camere centraL (563785)

• 'Schimb apartament 2 camcrt confort 2 cu 2-3 camere confort 1. Tcl 14-26-80. (581502)

• Schimb garsonieră ccntraL rtşj I beci cu apartament, fără diferenţă, cxclus Mănăştur. Tcl 13-93-94. (581544) .

• Schimb apartament 4 camere confort superfinisat, str. A. Vlaicu, ct 2, cu casă mică. Tcl 17-90-31. ( 5 8 1 5 6 3 ) ____________ — •

Î n c h i r i e r i

!

• Oferim chirii!! Tcl 43-00-81. (581615) _______

Caut pentru închiriat apartament 2 camere co telefon. TeL 14-57-37 (564002)

4■M p m i^ni flhnliam cn te (apelaţi la-Roclipct~SA | M | p : ^ A r i l : : n n 1 >3 » ca m era 45,1 .^ ^ ^ K a o f l c l l i c p b s t a l e d l n i n t r c c M l J u d c j t i ^ sau' la S C A p ex SRL; S tr .N a p o c a n r .1 6 te l .1 96213

miercuri, 20 decembrie 1995

J -Tu jnchirie spaţiu sediii firmă ?IeL 065/77-58-66. (563955); iitspaţiu central pentra birou j.32-20 seara 13-25-92.

La caută pentru închiriat fel 19-70-34. (5 6 3 9 7 4 )

Daa îa chirie spaţiu 80 mp jitni en gros sau firme. Tel 5.(581600) ; ;'f j, în chirie casă zona centrală -3-67. (563818)yi în cljirie casă preferabil U18-69-48" seara. (563983)]n în chirie garsonieră. Tel 4(581469)j)au în chirie apartament 2 valută. Tel 42-06-36 ora 19-îfi) ’ «in în chirie casă central, 3 telefon. Tel 11-39-41.

au în chirie apartament 2 araj, telefon, plata anticipat fel 18-35-82 orele 16-19.

• A ngajăm barm an i, chelneri, chelneriţe (eventual studenţi) pentrn cafeterie bar ultracentral, P-ţa Unirii nr. 16 zilnic între orele 16-19. (581594)

• Angajam cn carte de mnncă contabil cn cunoştinţe operare calculator şi vînzător magazin alimentar. Tel 19-08-54 orele 10-17. (581596)

* Societate com ercială angajează 2 agenţi comerciali cu experienţă şi un manipulant marfa vîrsta maximă 25 ani. Tel13-63-81 zilnic o rele ■-8-1.6.. (581601)

Caut de înch iria t ument 3 camere pentru oşi, mobilat, telefon, zona Pata, Grigorescu, A.

■şno. Tel. 41-12-71 după

Studentă, româncă, caut ■Tel 12-33-48. (581489)

• Caut de înch iriat ■ieri san apartament 2 «, Ofer 200. 000 Iei lunar. «549.(581614) - •'Ciut de închiriat garsonieră, ment nemobilat, telefon, ir.Tel. 16-56-77. (563853) • Caut de închiriat apartament anieră. Informaţii la tel. 13- P63907)- ■ ‘logodnici, căutăm garsonieră diriat, oferim. 120000, lei st Informaţii seara Ia tel. 17-(56391 5)3evă liniştită caut gazdă.. Tel.; '(563950)Tînăr cadru militar caut chirie aştar. Tel. 12-19-40 după 17% • - - ■ - / . •• ,

&nt chirie, valută. Tel. 16-58- #01)Student caut o garsonieră

:iqchiriat, în Zorilor, mobilată,. ‘ i. Informaţii tel. 12-89-01

Ciut chirie 2-3 camere central,^ Tel 19-62-19 orele 8-11.îl). _ . . . .

! Cautde închiriat, convenabil,’ pH4-94-69. (581456) e /* Studentă străină,.caută d e 1

locuinţă. Tel 12-10-69 sau 10(581512)&ut să închiriezapartamcnt 2-

;«re în zona str. Năsăud, «lor, Pata. Tel 41-05-91 sau -fl (581570)r-®t chirie(valută). Tel 15-49-B61C) '

. d iv e r s e

• Firmă particulară angajează 2 revizori contabili. Condiţii salariale deosebite. Informaţii la teL 41-44-99 ora 8-20. ( 5 6 3 8 3 5 ) - V

• Societate comercială solicită: împrumut. Oferă 5% în valută si 7% în lei. Tel. 18-73-77; *18-73-77 (563889) ■ . v

• .Transport marfă 2 To duba închisă. TeL 11-87-12. (563933)

• Angajăm personal bar. Str. A. Vlaicu nr. 2. (563960)

' • SC Arcoda SRL oferă rafturi der bibliotecă Billy. TeL 43-87-04..(563964).

, • Angajăm şef magazin, asociere, posesor auto, capital minim 3 milioane. Tel.43-24-83. (563971)

• Agenţia Moş Crăciun închiriază mosi. înscrieri la tel 41-20-89. (58i474) - •

• Caut asociat la brutărie' în ■■ funcţiune. Tel 15-34-95 zilnic. (581558) i

. ' • Angajez şofer-distribuitor ziare cu turism propriu. CP 1-454. (581608)

• Angajez fete pentru ambalare cafea. Str. Fluturilor nr. 8 (vis a vis de Centrul de Librării). Tel 11-12-49 între orele 12-15. (581623)

• Tînăr perfect sănătos donez rinichi Gr. A 2^ Relaţii str. Dîmboviţei nr. 85 bl. D17 et. 4 ap.114 pentru Paul. (563993)

PIERDERI• Pierdut carnet de student pe

numele Aczel Veronica Monica. îl declar nuL (563929)

• Pierdut autorizaţie nr. 2498/1991 pe numele Lingurar Maria. O declar nulă. (563943)- • SC Imp-Exp Nip SRL pierdut

. cod fiscal cu nr. 228360. îl declar nuL (563957) .

■. • Ban Radu pierdut legitimaţie de călătorie RATUC; O declar nulă.(563965)

• Pierdut carnet student pe numele Dragomir Bogdan. îl'declar nul. (563973) •

• SC Complex Alimentar “Suciu” pierdut autorizaţie sanitară de : funcţionare nr. 6013. Se declară nulă. ,(563975) ~

Pierdut carnct de sănătate pe numele Ferent Marius. îl declar nul. (563977) •

• Bakucs Lajos pierdut carnet de student îl declar nuL (581556)

• Pierdut cîine negru flocos, zona Flora. Recompensă. - Tel 17-67-44. (581569) ' -

• SC Complex Comercial Jakab G & P Import Export SRL pierdut cod fiscal nr. 202620. Se declară nul. (581572) -

• SC Corner Impex SRL pierdut certificat înmatriculare nr. J12/ 588/ 1994. Se declara nul (581579) .

• Luca Victoria pierdut carnet sănătate nr. 116760. II declar nul. (581598) .

DECESE COMEMORĂRI

• CCP Bios anunţă licitaţie în ziua de 23 ianuarie 1996 la sediul din str. F întînele 30, privind executarea lucrărilor de construc ţie la ro c lăd ire neterminată. Informaţii zilnic la tel.' 42-02-62 între orele 9-11 începînd cu 8 ianuarie 1996. (563953)

•-Consiliul de administraţie din ' comuna Dăbîca vinde la licitaţie un tractor şi un camion. Licitaţia va avea loc în fiecare zi de marţea ora 12. Informaţii suplimentari; la Consiliul din comuna Dăbîca. (563925)

♦ Ofer împrumut. Tel 17-90- 75 seara (581488)

• Ofer împrumut. TeL 41-01- 71. (581513) -

* Ofer împrumut avantajos. Tel 13-34-02. (581576)

• Solicit împrumut lei. Dobînda 15% Tel 19-62-19. (581453)

SC DOMINO i FOTO SRI

f*ul E r o i l o r 3 2 ,

te l. 1 9 7 7 3 1

’s p re z e n ta n ţa . ’JNOLTA la C lu jVinde aparate foto.

■foolta” .. no i, < hoţie.

r Vinde film e., ■■luni-sîmbătă 9-17. |

cu

srn

• Ţin contabilitate. Tel. 18- 46-45. (563783)

• Cu adîncă durere în suflet., anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, ta tă şi socru SILAGHI CONSTANTIN. Înmormîntarea va avea loc joi 21 decembrie ora 13 la .Cimitirul centraL Nu te vom uită nidodată. Dnmnezen. să-l odihnească în pace. Fam ilia îndu rerată . (563910) ;

• Cu adîncă durere anunţăm încefarea. din viaţă a scumpului nostriTsoţ, tată, socru şi bunic, CLUJAN TEODOR, în vîrstă de 73 ani. Înmormîntarea „va avea loc miercuri 20 decembrie, orele 12, de Ia Capela Cimitirului Mănăştur. Soţia. (581538)

• Cu inimile îndurerate anunţăm trecerea în nefiinţă, după o îndelungată şi grea suferinţă, a lui VASILE CENAN, în v îrstă de 70 de ani. Înmormîntarea va avea loc joi,21 decembrie 1995, ora 14, de la Capela Cimitirului centraL Soţia Ana Cenan, fiul Vasile, fiicele Sofia şi Irina. (581549)

• Tin evidentă contabilă. Telefon 15T18-87. (563843)

• Tînăr prezentabil, 27/190 doresc ofertă serioasă angajare ca secretar particular (personal). Recomandări: studii superioare, cu ltu ră generală bogată, franceză, engleză, utilizator PC orice configuraţie, carnet anto, meticulos şi perseverent, motivat financiar TeL intermediar 18-56- 50. (570784)

. Ambalez produse *,rt Ia standard enropeaa ^fnbteL 12-41-58; 14-03-

• îngrijesc persoană în vîrstă contra locuinţă. Tel. 18-58-02 (570810)

• Numiţii Tovisi Ludovic şi soţia Tovisi Susana născută Szentgyorgyi, cu domiciliul nccunoscut, sunt citaţi pentru data dc 22 ianuarie 1996 de Judecătoria Turda, în dosarul nr. 3400/1995 pentru rccunoaştcrea dreptului dc proprietate, în proccs cu Iszlai Zoltan şi Valeria. (563927)

• Cu adîncă durere anunţ încetarea din viaţă, în data de 19.12. 1995, după o lungă şi grea suferinţă, a scumpului meu soţ, PRODAN GIIEORGHE (GICU). Înmormîntarea va avea loc de la Capela Nouă Mănăştur în data de 21. 12. 1995, ora 14. Veşnic nemîngjiată, soţia Mia. (581565)

• Pios omagiu distinsului nostru coleg şi p rie ten dr. VASILE DAMIAN. Ne alăturăm suferinţei familiei îndoliate. Familia prof. d r. Alexandru Rotarii (563917)

• Absolvenţii Facultăţii de Stom atologie Clnj-Napoca promoţia 1967, aduc un ultim şi pios om agia colegului lor VASILE DAMIAN om de aleasă simţire, adm irat de colegii şi pacienţii lui pentru nobleţea sa sufletească. Adio dragă VASILE. Pacea şi liniştea să-ţi însoţească eternul somn. (563919)

• Sincere condoleanţe d-neî dr. Demian din . partea personalului Farm aciei “Danafann”. (563921)

• Suntem alături de colega noastră Bara Irina în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a tatălui drag. Sincere condoleanţe familieL Colegele şi colegii din Sucursala CEC Cluj. (563922)

• Suntem alături de colegul nostru profesor Popa Gelu în m area durere suferită prin decesul mamei sale. Colectivul cadrelor didactice a Grupului Şcolar E lectrotehnic Cluj. (563935)

• . Sincere condoleanţe familiei conf.. Vodă Ştefan în m area dnrere pricinuită de decesul părintelui drag. Familia Cristea Vasile. (563937) ,

• Suntem cu sufletul alătnri de colegul nostru ing. Ioan Oprescu şi familia, în aceste momente grele pricinuite de moartea tatălui drag. Colegii de la Direcţia Regionala Drumuri Poduri Cluj. (563938) ; _ .

• Ne exprimăm regretul profund pentru d ispariţia fulgerătoare a celui care a fost NILAŞ IOAN colaborator apropiat şi membru în Comisia de cenzori a societăţii noastre. Sincere condoleanţe familiei. Colectivul de sa laria ţi al Centrului de Inform atică Minieră SA Cluj. (563939) .

* Sîntem alături de tine dragă Geta la dispariţia grea de cel ce a fost bunul tău soţ dr. DEMIAN VASILE. Familiile Todoruţ şi Achim. (563940)

i • Ne exprimăm întreaga compasiune şi transm item sincere condoleanţe Ini Diana şi Remus la pierderea celui mai bun tată şi socru dr. DEMIAN VĂSILE. Familiile Todoruţ şi Achim. (563941)

, ■; • Suntem alături de colega noastră profesor Manuela Rusu în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a tatălui drag. Colectivul Liceului Onisifor Ghibu Cluj-Napoca. (563942)

• Dragă Nidia sîntem alături de tine în aceste clipe grele cînd te desparţi pentru totdeauna de cel care pentru tine a fost cel mai bun tată. Sincere condoleanţe în treg ii familii. D irecţia contabilităţii şi direcţia decontări şi plăţi a Băndi Dacia Felix Cluj. (563961)

• Dragii noştri Nicu şi Gabi am primit cu profund regret vestea dispariţiei din viaţă a tatălui şi socrului vostru iubit SILAGIII CONSTANTIN. Vă transmitem sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. Familia Drăjam Marius (563980)

* Va rămîne veşnic în amintirea şi în sufletele noastre cel care a fost cuscrul nostru drag SILAGin CONSTANTIN. Sîntem alături de voi dragii noştri Nicu şi Gabi. Vă îm părtăşim m area durere cauzată de pierderea tatălui şi socrului iubit. Odihnească-se în pace. Familia Drăjan Ioan şi Viorica. (563981)

• Sîntem alătnri de cuscra noastră împărtăşindu-i durerea pridnuită de trecerea în nefiinţă a soţului d rag SILAGHI CONSTANTIN. Sufletul bun şi chipul luminos nu le vom uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fam ilia Drăjan Ioan şi Vali şi familia. Drăjan Marius, Simona şi Alin. (563982)

• înmărmurită de vestea tristă şi dureroasă a trecerii neaşteptată' în nefiinţă a celui care a fost ec. IOAN NILAŞ destoinic . şi consecvent colaborator, îi aduc un' ultim sincer şi pios omagiu. Dumnezeu să-l odihnească în pace Sincere condoleanţe în tregii familii. Manager ec. Creţoiu Rodica SC Comat Cluj SA. (563985)

• Suntem alături de colega noastră Maria Prodan în marea dnrere pricinuită de moartea soţului drag. Colectivul de muncă de la SC “Com inex Nemetalifere”SA Cluj (563990)

* Suntem alături de colega noastră Niculina Tatiana, căreia moartea i-a răpit pe neaşteptate tatăl drag. învăţătoarea şi colegii din clasa a IV-a Q, Şcoala nr. 10. (581529)

• Cu inimile întristate ne alăturăm durerii finei Violeta şi copiilor în grelele clipe ale pierderii iubitului lor Soţ şi tată,' NICULA IOAN. Nn te vom uita niciodată. Fam ilia Racolţa., (581536)

• Sîntem alături de colegul nostru Clujan Vasile, în marea dnrere pricinuită de m oartea ta tă lu i d rag . P ersonalu l Restaurantului Julieta. (581539)

• C u profundă durere ne luăm rămas bun de la cel care ne-a fost tată, socru-şi bunic, CLUJAN TEODOR. Un gînd de mîngîiere întregii familii. Fiica Elena, ginerele Leontin şi nepoţii Liviu şi Vidor. (581540)

* Sîntem alături de colegul nostru Gherman Beniamin în m area durere p ricinu ită de moartea tatălu i său. Sincere condoleanţe în treg ii'fam ilii. Colegii de la Sinterom. (581541)

• Un pios omagiu celui carc a fost cel mai iubit tată, CLUJAN TEODOR Nu te vom u ita niciodată. Fiul Vasile, nora V ictoriţa şi nepoata Jn lieta . (581543)

• Cu profundă durere ne luăm rămas bun de la cel care ne-a fost fra te , CLUJAN TEODOR. Un gînd de mîngîiere întregii familii. Fratele Ioan cn soţia. (581545)

• împărtăşim durerea colegei noastre Indolean Zita pricinuită de moartea mamei sale, care a fost ZAIBEL ZITA. Colectivul TESA SCCA “Metalurgia” Cluj. (581546)

• Dragă mamă, suntem alături de tine, sprijin şi curaj, în aceste m om ente g re le la despărţirea de soţul tău şi tatăl nostru , VASILE CENAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fiul Vasile, fiicele Sofia şi Irina, nora Dana, ginerii Cornel şi Doru, nepoata Alicia, nepoţii Radu şi Tudor. (581548)

• Suntem alături de colega noastră Fodor Elena în durerea pricinuită de moartea tatălui drag. Colectivul Angio de la “Institutul Inimii”. (581555)

• Suntem alături de colegul nostru Mircea Tămaş în aceste momente grele, pricinuite de pierderea cel oi care a fost NILAŞ IOAN. Sincere condoleanţe familieL Colegii de birou de la ARDAF. (581561)

• Va rămîne veşnic în amintirea şi în sufletele noastre cel carc a fast ta tă şi bunic, PRODAN GHEORGHE. R u l Gheorghe, nora Maria şi nepoţii G hiţă , havra şi Loredana. (581566)

• Conducerea SC NaposweefII. I . 5 . A. şi colectivul de colaboratori prezină sincere condoleanţe domnului Chira Alexandru la dureroasa pierdere a tatălui său. (581578) ‘ '

• Suntem alături de colegul nostrn Cenan Alexandru în aceste dipe treiste, pricinuite dc moartea fratelui drag. Colegii de la D -E-Z-O nj. (581590)

• Sîntem alături de colega noastră Ceuca Sofia tn marea durere pridnuită de trecerea în eternitate a tatălui drag. Sincere condoleanţe familieL Colegii de Ia SCCF d u j SA (581613)

• S-a scurs un an de la decesul doctorului PAUL GHEORGHE. Dnmnezen să-l odihnească. Familia. (563871) ;

• Comemorăm 6 ani de dnd a plecat de lîngă noi prof. univ. T. D. GLIGOR. Dumnezeu să te odihnească.- Fini, ţoţia, mama. (563928)

• An in tra t în a şasea săp tăm înă de lacrim i şi nem ărginită durere de cînd scumpul nostru ing. VASILE VARAN nn se mai află printre noL Slujba de pomenire se va oficia vineri 22 decembrie o rde14 Ia Biserica din Mănăştur. Ne rugăm să-i hărăzească Dumnezeu un somn cât mai lin. Familia. (563959)

• Gînduri dureroase cu lacrimi şi flori împodobesc şi acum la a l şaselea an de la trecerea în nefiinţă în tragicele evenimente din 21 Decembrie 1989 a celui care a. fost profesor HORIA PEDESTRU. Familia în ved nemîngjiati. (000100)

• Cu aceeaşi profundă d u rere în suflet, ream intim tuturor celor care I-au cunoscut şi iubit, că se împlinesc şase ani de dnd dragul nostrn MIIJAI CĂLIN ŢICLETE a fost uds în înflăcărată! decembrie 1989 şi adevărurile acelei zile deosebite p en tru lib e rta tea neamului românesc încă nu au fost spuse. Slujba de pomenire va avea loc în ziua de 21 decembrie, ora 12, la Cimitirul F-foilor. (000100)

• Mulţumim din suflet rnddor, vecinilor, prietenilor şi în special conducerii SC Perom SA şi colegilor pentru sprijinul m oral şi material acordat Ia dureroasa despărţire de cd care a fost VASILE IIĂRŞAN. Soţia Maria şi fini Dan. (581587)

• S-au scurs doi ani de dnrere şi aşteptare zadarnică a scumpului nostru lată şi soţIL IE Ş DOREL. Sperăm ca steaua care a călăuzit sufletid Im în veşnide să se fi oprii acolo unde credem noL Mariana soţie, Ancnţa fiică şi Florin fin. (G ),

ADEVARULde S P O R T miercuri, 20 decembrie 1995 (12

P a s e s u b ie c t iv e

Mai mult decît am visat!

în ccca ce priveşte sportul televizat sîntem în Europa, ba am trecut şi oceanul. Oricum sîntem nişte răsfăţaţi ai soartci. Micul ecran ne oferă mai mult decît am visat vreodată. PRO TV-uI completează acum armonios şi substanţial celelalte posturi: TVR1, TVR2, DSF; plus EUROSPORT pentru cine mai are şi parabolă. Recuperăm ceea ce am pierdut cîndva. In tinereţe, aflam rezultatele etapei de A, seara, de Ia radio. Nu era transmisie directă nici la radio! Exista un chioşc la Cluj pc. vremea aceea unde seara se afişau rezultatele obţinute de la subredâcţia ziarului Sportul popular. Mai tîrziu au început transmisiile la radio şi cele TV. Dar abia ce ne-am obişnuit cu micul7 ecran şi programul lui s-a redus la două ore. Ni s-a dus sportul... Mergeam în păduri, maşini eu miile şi oameni cu zecile de mii, să'ne uităm la vecini, să vedem ceva fotbal. La noi, televiziunea era prohibită! Cîte un turneu final mondial sau european eră o raritate.

Acum avem atîtea transmisii sportive îneît tfu ştim la ce să ne , uităm, ce să alegem. Nu mai departe duminică am avut tragerea la sorţi la TVR1, un regal fotbalistic de excepţie, Lazio -Sampdoria 6-3!!, un alt meci din' campionatul englez, derbiul chiar al campionatului, Lîverpool - Manchester United; dar a mai fost şi handbal şi DSF- ul şi Eurosportul pentru cei cu parabolă.;. Doamne-cejdarnic eşti! Răscumpărăm acum ceea ce , ni s-a luat mai demult. Privim sport pe micul ecran şi mai uităm de tranziţie, de preţuri, de boli şi de corupţie, de necazuri... de cupon şi dc ger!

S-a. tras la sorţi grupele lui EURO '96. România e într-o grupă latină, cu Franţa şi Spania, dar şi-cu uri sîmbure sla'v, Bulgaria. Dacă jucăm, ca în USA nu avem probleme în a ne califica. De acolo mai la deal vom vedea. Să mulţumim cerului ‘ .pentru ce ne-a lua] ieri şi ne dă azi... . ,

Viorel CACOVEANU'

ÎNAINTEA RETURULUI, SPERANŢE ... (II)• Continuăm azi dialogul cu domnul Ioan Ciocan, antrenorul principal al echipei CFR Cluj-Napoca •

O secvenţă estivală, sus pe Gruia, sediul echipei GFR.

Foto: Ion PETCU

: Rep.': - - Pînă la venirea dumneavoastră, CFR-ui era o echipă formată dih individualităţi. Acum individualităţile alcătuiesc o echipă. Cum aţi reuşit?

I.C.: - Nu mai este cazul să spun că fotbalul este o disciplină colectivă. Fotbalul se joacă şi cînd nu ai mingea. De aceea am lucrat foarte mult Ia organizarea jocului.

Rep.: - Este remarcabil cum compartimentul defensiv, urcă în. atac, iar cel ofensiv vine şi rezolvă, nu de rare ori, faze de apărare. Şimon şi Baci, Matiş şi Velţan au rost «surprinşi” de multe ori periclitând buturile adverse, niareînd chiar goluri spectaculoase. De multe ori i-am văzut pe - Coroian şi Iepure recuperind mingi utile din propria jumătate de teren.-,

I.C .:- Este foarte important ca fiecare jucător să fie capabil să rezolve ambele faze, de atac şi de apărare/ în plus, mai ales în partidele • din- deplasare, relaţiile dintre mijlocaşii de bandă şi fundaşii laterali trebuie sa fie perfecte. T oţi trebuie să joace ambele faze la fel de bine. Dau un exemplu: dacă Şimon ajunge în postura de Vîrf sau în situaţia de.â centra, el trebuie să rezolve faza ca un atacant,, iar Haitonic va'trebui să-l suplinească în faza de apărare. Lâ fel pentru partea cealaltă cu Baci si Matis. Jucătorii au fost însă foarte

receptivi şi au îndeplinit foarte bine sarcinile de joc.

Rep.: - -V-am mai întrebat şi după ultima etapă a turului. Vâ sim ţiţi peric lita tă , poziţia în clasament? -

I.Q ^- Teoretic, da. Avem doar ' deruă puncte avans,- dar consider că

avem cea mai bună echipă a seriei.* Asta nş dă de gîndit şi va trebui să muncim foarte mult, să ne pregătim foarte bine pentru că returul vâ fi foarte tensionat. :

R e p . : Ş i cum preconizaţi' că se vor desfăşura pregătirile?

'.LC.: - Stagiul de pregătire va începe în 10 ianuarie, vor urma 12 zile de antrenamente şi reacomodare la efort, după care ne vom deplasa: intr-un cantonament pe o perioadă de 10 zile. încă nu ştim unde.

; Depinde şi de posibilităţile financiare.;

Rep.: - De ce oare simt eu că va fi Bistriţa?

I.C. Bistriţa este una dintre . soluţii. ... - - :

Rep.: Vâ aşteptaţi să plece jucători de, la eclupâ în această iarnă?

I.C.: - Noi avem acum un obiectiv foarte clar: profnovarea. Iar jucătorii

- sînt cu toţii fără excepţie, .sub- ; contract. Deci nu au cum să plece.

Eu nu pot renunţa la un jucător, pentru că ar fi o pierdere foarte mare şi atunci nu cred că âm mai putea atinge obiectivul propus.

Rep.: - Simţiţi că Regionala ar putea fi mai aproape de echipă? Mă refer stric t din punct de vedere financiar.

I.C.: - Să ştiţi că domnul preşedinte Mircea Bălaş face un efort deosebit.

Rep.: - Cîteodată nu este de ajuns.

I.C.:. - Bineînţeles, dar deşi condiţiile noastre nu sînt sub plafonul altbr echipe, absolut toate obligaţiile către jucători au fost onorate la timp, tară nici o întîrziere. Domnul Bălaş este un om de cuvînt şi asta contează enorm de mult.

Rep.: - V-a tentat vreodată să an trenaţi o ech ipă 'de eşalon superior, respectiv de Divizia ”A”? ■

I.C: - Această, tentaţie există lâ oricare dintre antrenori. Dar eu sînt un familist convin?. Am stat aproape patru ani de zile la Bistriţa şi mi-a fost extrem de greu. Deocamdată am aici un obiectiv, şi vreau să-l- îndeplinesc. ,

Rep.: - Cum vedeţi desfăşurarea returului? .

I.C.: - Campionatul se joacă în primele patru etape ale returului. | CFR-ul are meci acasă cu Zalăul, apoi cu Steiul, acasă din nou cu Phoenix şi apoi cu Sticla. ISCT are două jocuri afară (etapele 1 şi 3 din retur), în cca de a doua etapă a", returului stă, iar apoi are acasă cu Steiul. Dacă noi cîştigăm toate ’ aceste patru etape, automat şi ISCT ar trebui sâ le cîştige pe toate,- dar dacă stă o etapa, diferenţa ar ajunge la cinci puncte, foarte greu de recuperat, chiar dacă va sta şi CFR-ul în antepenultima etapă. Plus că avern 'un progam care ne; avantajează. în afară de partidele de la Cîmpia Turzii şi Deta, în rest avem meciuri Care pot fi cîştigate.

Rep.: - Cum decurge colaborarea cu domnul Octavian Albu, antrenorul secund şi cn echipa?

I.C. Mă înţeleg excelent cu "Taliba”, sîntem prieteni şi ne completăm perfect, el fiind un tip . mai liniştit faţă de mine. Cu echipa, la fel, sînt relaţiide prietenie, eu ţin foarte mult la jucători, dar pînă la un punct. Atmosfera este excelentă,; mă simt ca un frate mai mare, cu mulţi dintre ei am fost coleg de echipă, dar în calitatea mea de ' antrenor, ei sînt obligaţi să-mi respecte strict sarcinile de joc. ;

(va urma)

Cristian BARA

CALEIDOSCO^FOTBAUSTIClilpN TER N Â TIO N A ligpi

« ITALIA - 14. Rezultatele înregistrate în Serie A: Atalanta - Fiorentina'1-3 (din nou Batistuta ”în faţă” cu două goluri marcate pentru învingători, cel de al treilea fiind înscris de Baiano; pentru gazde a marcat Morleo); Bari - Parma 1-1 (Protti, respectiv Melli autorii golurilor): Lazio - Sampdoria 6-3 (Signori de.

, două ori, odată din penalty, Boksic, Winter, Casiraghi şi Fuser au punctat pentru învingători, Mihailovici şi ■ Chicsa de două ori, odată din penalty, pentru învinşi); A.C. Milan - Torina 1-1 (lioban, respectiv Rizzitelli autorii golurilor; primii an deschis scorul oaspeţii în

'min. 5, egalarca fiind reuşită cinci minute mai tîrziu); Napoli - A.S. Roma 0-2 (goluri date de Thcrn şi Dclvcchio); Piacenza - Cremonese 2-1 (Caccia dc două ori, respectiv "Tentoni autorii golurilor); Udinese - Padova 3-1 (Bicrhoff dc două ori şi Amctrano, respectiv Vlaovic autorii golurilor); Vicenza - Cagliari 0-l(gol dat dcOlivcira); Juventus - F.C. Inter 1-0 (primill gol reuşit de Vialli). Ordinea în clasament: Milan 29, Fiorcntina 28, Parma 27, Juventus 24, Lazio 22, Atalanta 22, Roma 21, Sampdoria 20, Cagliari 20, Napoli 19, Udinese 19, fnter 18, Viccnza 17, Piaccnza 15, Torino 14, Crcmoncsc 9, Bari 9, Padova 8 punctc. în Scrie 13: Cosenza - Brcscia 3-2 şi echipa lui Ion Ovidiu Sabău a coborît .pc locul 9 în elasament.

• FRANŢA " 22. A treia etapă din retur, după carc urmează o vacanţă mică. O singură partidă a fost amînată' pentru 6 ianuarie din cauza terenului impracticabil (Montpellier - Metz). Lideră pînă la reluare este. Paris St. Germain cu 46 puncte din 22

jocuri. în ultima etapă P.S.G. â "remizat”, 1-1, în deplasare, cu St. Etienne, încheind partida în opt jucători de cîmp şi portarul Lama (au primit "galbene” Bravo şi Llacer). Au marcat Scchet pentru gazde şi Valdes pentru oaspeţi. Campioana en-titre, Nantcs, a încheiat acest tu r ... prelungit pe locul patru cu 36 puncte, în ultimul joc cîştigînd cu.2-0 partida cu Bordeaux. Etapa a fost una a "remizelor”, înregistrate cinci. Iată celelalte rezultate ale etapei: Le Ilavre -R e n n e s 0-0, Strasbourg - Lyon 2-2, Guingamp - Lille 0-1 (curios cum echipa lui Mihali, care eliminase în Cupa Ligii pe P.S.G., a pierdut în campionat şi mai ales acasă în faţa codaşei Lille), Gucugnon - Nisa 1-0 (o victorie a cchipei lui Feri Djcan dar cu un singur efect în sensul câ aflată pe ultimul loc a egalat la puncte, 18, pe penultima clasată Martigucs), Monaco - Baslia 0-0, Cannes -M artigues 2-1 şi Leris - Aiixerre O-O. Pe locul secund în clasament Lcns 40, apoi, Auxerre 36, Nantcs 36, Mctz (un joc mai puţin) 35, Bastia 34, Monaco 33, Guingamp 33, Strasbourg 32, Montpellier (un joc mai puţin) 31, Rennes 31, Nisa 28, La Havre 27, Lyon 25, St. Etienne 24, Bordeaux 22, Cannes 20, Lille 20, Martigues 18 şi Gucugnon 18 puncte.

• GOL ş i ... "GALBEN”. Sîmbătă în uvertura etapei cu numărul 17 F.C. Barcelona, echipa celor doi Gioă - Hagi şi Popescu - a obţinut victoria cu scorul dc 1- 0 în faţa formaţiei Gijon (echipa în care activcază Sabou, care n-a jucat). Unicul gol a fost marcat în min. 7: centrare (după o lovitură dc colţ) a lui Gică Hagi şi reluare imparabilă din marginea careului mic a lui Gică Popescu, cu capul şi 1-0 (este cd de-al cincclca gol al lui Gică Popcscii înscris pentru Barca). Ghinion în ultimul minut dc joc cînd Gică Popescu a primit un "galben”, "contabilizat al cincclca şi drept urmare o etapă va sta pc tuşă. RomeoV. CÎRŢAN

Potrivit calendaruluicompetiţional al FRV, perioada 13- 17 decembrie- a- însemnat pentru juniori/junioare începutul unei noi ; etape, cea a turneelor. In disputa ; echipelor de băieţi, la-Cluj-Napoca (în sala de sport a Şcolii 10) şi-au dat întîlnire CSS Viitorul Conis Cluj (antrenor Ovidiu Vasu), LAPI Dej (antrenor prof. Armând Dimitriu), LEFS Bistriţa şi CSS -Top lila. Ca rezultate mai importante: CSS Viitorul Conis - LEFS Bistriţa 3,-1, LAPI Dej - CSS Topliţa 3-0; Conis- LAPI 1-3, LAPI- LEFS 3-0 şi tot' / 3-0 în partida Conis - CSS Topliţa, în clasament, ordinea este LAPI Dej- 17 puncte, CSS-Conis Cluj 14, CSS Topliţa 12 şi pe ultimul loc, LEFS Bistriţa cu 11 puncte. Delegat FRV a fost domnul Anghel Diimcu, arbitru internaţional. Şi-au făcut debutul pentru intrarea în lotul

Turneele^juniorilor

divizionar de arbitrii clujenii Vicţor : Simon, Cristian Cristea şi Nicolae ; Cristea, toţi trei fiifld creditaţi cu note între 8 şi 9. -J = .

Echipele de fete s-au întîlnit la-. Turda, într-o serie de ... şase: CSS 2 Turda, CSS 1 Turda,’" li” SM Cluj, CSS Zalău, CSS LPS Bihorul; Oradea, CSS‘2 Baia Mare.; într-o ‘ seric şi într-o dispută cu foarte multe rezultate de 3-0, dar în cafe fetele antrenorului Florin Turcanu, ”U”‘ SM, au obţinut cinci victorii. Cea mai preţioasă ,fiind cca asupra băimârencelor, 3-2. în urnia rezultatelor, ; configuraţia în clasament este următoarea: CSS 1 Turda 27 de puncte, CSS 2 Baia' Mare 2 6 .şi tot cu 26 de puncte despărţite de setaveraj, ”U” SM Cluj, CSS 2 Turda, CSS Zalău şi ultima în clasament, LPS Oradea.

D em . SO FRO N

O recentă amintire rugbistică în decor hibernal. Acum mînuitorii balonului oval sînt în vacantă.

f

F otba l - tenis

ARDAF CLUJ • cîştigătoare

a CUPEI ROMÂNII• Finală clujeană în on^

. aurului negru: ARDAF.FELIX 2-1 •

Prin disputarea Cup;, României (Ploieşti, 15.|] decembrie), punct final fotbal - tenis-ul romineit ediţia 1995. 22 de echipe(]] din Liga Profesionistă, ţ afiliate Federaţiei Române Fotbal Tenis, două în premitj absolută) împărţite în pjtn grupe şi-au disputat trofeu. îli grupa A: ARD,(} CLUJ (Florin Purice, D Săsărman, Dorel Horia, Hălăştăoan), Tengo Sălci Boca Juniors Galaţi, Parâş Lonea', Tîrgu Mureş; în guş, B: LSM Valea Jiului, FELIj CLUJ (Dan Pop, Câtili Onuţu, Ioan Gheorghiu, Ii| Ciucă, Alin Mureşan) anti®

' şi manager al celor doi formaţii clujene fiind doro Traian Pop/Conu), Petrol Atlas Ploieşti, Dunărea Brii Âeroteh Bucureşti; grupa f UT Arad, Jiul Petrila, I] Arad, Al. Slatina, Drăgii; Călăraşi, Cetate Deva; şi ii grupa D: Gaby Exchaş Bucureşti, CSU Ploidi Penalis Constanţa, Vulliii Zărneşti, Bătrînii Bucimsli S-a jucat în grupe, fiecare s fiecare, , primele •' c calificîndu-se în sferturi, precis, ARDAF - Gaby l-l CSU Ploieşti- Tengo Saht 1-2,FELIX Cluj- A l Slatina •2-1, UT Arad - LSM Vila Jiu lu i 3 -0 ; în semifimlt ARDAF - UT Arad 3-0, FEB - Tehgo Salonta 3-0; în finit mare^ARDAF - FELIX M Frumoasă finală pentru ăcerf primă ediţie a Cupei Romai Ea vine şi încununeazit frumoasă comportare a ARDAF, a echipelor clujeut general.

A fost stabilită ? com ponenţa ;Super Ligii Federaţiei Române de Fot*1 Tenis (FRFT) pentru aii- 1996: ARDAF CLUJ, FElfi CLUJ, Tengo Salonta, U Arad, . LSM Valea Jiului, Slatina, CSU Ploieşti, Gi) Exchange, Boca Juniors Galţţ Parîngul Lonea, DunâHr Brăila, Petrom Atlas Ploii'- Jiul Petrila, WP Arad, Pecii’ Constanţa, Vulturii Zăm«? Liga Profesionistă îşi păstrefi1 statutul, participînd, pii( unificare, la campionat; FRFT. între VIP-urile prezet* la P loieşti, Sandu Io* preşedintele FRFT, BeK Turcea,, preşedintele Lif® Profesioniste, Gabi Opri* vicepreşedintele Li£!J Profesioniste, Ion Eparu I1 Toma Dumitru, antrenor lotului naţional.

Demostene SOFROI'

miercuri, 2 0 decem brie 1995 ADEVKRUL

w

Hj*antiiii

nt*

KM

masca”, actriţa Alexandra Georgia lungujlfU cine nu tc cunoaştc încă ji„vii, Alexandra Georgia

i.,m născut in tr-un. oraş , fjţă nici un fel de tradiţie : i Motru. Cred că acela care -jisgîndul spre teatru a fost

! Marin Moraru. Mersesem, moment dat,: să-i cer un ^ şi mi-a spus: ”Nu vrei tu 1j teatru?”-Aveam vreo 13 jjtre timp am vrut să încerc «pt. Şi toată lumea mă Te să cauţi tu la drept?

la teatru”. Am. dat examen la \{ureş; în final am intrat, ani ilreia oară... Facultatea n-a. ijit ceea ce îmi doream eu .. iveam actoria prin prisma jof extraordinare de la 5, îmi doream mai mult decît aje fapt. Am avut tot timpul

f

ifljil ®lul că altceva decît teatruputea face' Şi asta simt şi

la T eatrul

■î

rin ai ajunsaildin Cluj?" i ; ' j- • iasem că se organizează un sţ era chiar primul care se k teatre, şi auzisem câ sînt

patru locuri. Am venit la .5dimineaţa, direct de la tren, ifc că este numai un loc. Dar lot am venit ..., am dat «sul. Nu aveam nici ‘o

aş :3,câerau şase clujence. Dar il-mi ceea ce făceam, ăm zic eu - să-... Jc plac, sau

ffl avut norocul să fiu genul Muie. Concursul a fost în ii 4 iulie, şi din septembrie r. angajată. . ,Irâd în. vedere că ai obţinut uîvnit de "localnici”, cum i primită dc actorii clujeni? iftiti...? îmi place sâ crcd că â sînt buni, şi chiar dacă iiparent a fost un zîmbet; cred iubeţul acela şi nu vreau să tmai mult; dacă e rău, nu

cunosc.' .. ■ ■;' li reuşit sâ stabileşti o-relaţie «tenie? • ■'.<wie, foarte apropiată nu pot ti ca ara reuşit. N-a fost nici. ilşi... sînt eu puţin mai retrasă ie. Dar relaţiile, de colegialitate ®jin foarte bine. \ - «au fost cîteva din rolurile “re le-ai interpretat pînâ

inii

.readoii

i-i

« jmicmEâ

•mâ»zi(:îf5mi

Li»

1,1)Gab)3alţ,lift)itli

k*trei®piitiii;'za#IotîeK.iţi!

U!' jo'ii

DU

h Tg. Mureş am jucat în u Supunerea” de Ionesco

“Veline, în "Proştii sub clar de 1 de Mazilu - Ortansa, în tristele” de Jean Jenet -

Martirio - în ”Casa - Alba” de Garcia Lorca,

*• in "Moderato Cantabile” de ]»erite Duras. La Teatrul

din Cluj am jucat în ”Un J,scat de oaie” - Sabina. ' We toate, care a fost pentru Unicei mai important sau

îndrăgit?** din "Moderato Cantabile” fait mie foarte,tare. Era ‘'tmsibilă ca personaj şi puteai i(fai tu mai ascuns în tine şi ^d e ... dat afară de, ştiu eu,’ ^ de ridicol; dar să nu treci zonă! Ajungi la o anume

sensibilitate care e bine- să fie ţinută sub control., . '

-Cînd îşi " leapădă un actor

masca?- Poate imediat

ce iese din scenă...-Neapărat?

>-... sau poate niciodată. Depinde.

- Eşti de părere că masca' trebuie păstrată în viaţa de zi cu zi?

- Nu. Eu cred că . trebuie foarte multă

sinceritate. Hai şă zicem că este şi masca, dar nu trebuie să fie viaţa masca aia. Că o pui pentru un ”rol” sau pentru o anumită situaţie, ‘d a . ' Dar trebuie mult adevăr în viaţă. ' . , ■

-Se poate rupe actorul, în viaţa de. zi cu zi, de teatru?

- Eu ... nu cred. Nu, nu, nu; actorul trebuie sâ trăiască prin teatru, prin meseria lui, prin menirea lui. E însă foarte greu de suportat faptul că ... eu cel puţin, am ajuns ' la concluzia că sînt un pic incomodă în legăturile mele cu oamenii. Şi nu ' mi-am explicat de ce. ,

- Să (Ie oare tocmai teama de ... mască? 4

- Da, dar asta şi datorită faptului că oamenii au idei preconcepute despre actori.' E fiica celor din jur să nu fie luaţi în băşcălie, că nu ştiu cînd.li se spune adevărul. Şi li se spune,, fiindcă actorul tot timpul trebuie să spună adevărul ca să fie crezut.

- Ce c cel mai greu în teatru?: - Mie nu mi se pare nimic greu în teatru, pentru că-mi place. Asta mi-am dorit, şi ceea cc fac, fac numai din plăcere.

-Ţi s-a în tîm plat să ai o problemă cumplită care sâ te aducă pînâ la lacrimi şi tocmai , atunci să trebuiască să intri în scenă pentru a-ţi lua în primire şi a -ţi jucai ro lu l de - poate - ■ comedian»? » v

- Da. Eram la o repetiţie, înainte de spectacol, şi am primit uin telefon de-acasă. Murise bunicul. Amplîns, sigur, mi-a fost foarte greu. Dar cînd am intrat în scenă’.. Rolul meu era puţin de' comedie. Şi mi-am impus să nu intru cu personalitatea mea de zi cu zi. M-am lăsat pe mine undeva în culise şi- am pus personajul în faţă.

- Crezi în zodii, horoscoape?- Da! Le urmăresc în ziare şi

uneori sînt amuzată de ceea ce"scrie, mai ales că nil mi se potrivesc tot timpul. ' ' ■

-Eşti... - ,- Scorpion.' , ' ^- în reîncarnare crezi?- Nnnu... Adică nici n-aş vrea să

cred, nici sâ nu cred. Las însă asta pentru mai tîrziu.

- Dacă ar fi sâ te reîncarnezi într-un animal, ce ai vrea sâ fii?

- Prefer pasăre. Vultur- Unde ai dori cel mai mult să-

ţi petreci o vacanţă?- Cred că mi-ar placb în Tunis.-Ce pasiuni a re a c tr iţa

Alexandra Georgia Lungu?, - îm i -place tare mult paraşutismul. Ăm făcut paraşutism la Bucureşti, din păcate doar o lună. Am făcut şi salturi Senzaţia este şi de frică, dar în acelaşi timp şi'de fericire deplină.

. - Sînt gata sâ'pun pariu că-ţi place şi câlăria.... -Da! - . ;:‘r V;;"

' - Şi cîinii.:.• - Of! Nii am unde... Şi momentan nu stau prea bine, nu âm o locuinţă confortabilă şi nu-mi pot . permite prea multe. îmi place foarte mult şi să conduc,' să şofez. Cred că dacă aş avea ‘maşină aş fi Oriunde, orieînd.

; Alte pasiuni? ' ; , '- Cred că cea mai mare este să

citesc. Nu sînt avidă de informaţie, ci de cunoaştere: a mea prin prisma altora, a altora prin prisma mea.

- Revenind la teatru: ai.avut, ai vreun model? '•

- Nu mi-am ales un prototip. Cred că Scorpionul e o personalitate prea puternică să s e 1 lase influenţată. Mi-a plăcut, îmi place foarte tare Valeria Seciu, îl admir extraordinar de tare pe Iureş dar... să vreau să fiu ca cineva; asta nu.

- Planuri de măritiş?- Nu! Nu, nu. Poate că ar fi ultima

problemă la care m-aş gîndi, că trebuie să mă căsătoresc. Poate că nici nu sînt făcută pentru asta. Şi într-o prietenie mi-e foarte greu, dar căsătoria deja... parcă mă depăşeşte.

- Ambiţii în teatru?- Întîi că îmi doresc şi film. încă

nu am. ajuns să fac film, dar sper să nu rămînă numai un vis. Iubesc şi teatrul tare, tare mult! Sigur că am ambiţii, orice tînăr are ambiţii, încerc însă să-mi spun că nu e bine să mă grăbesc, că toate vin cînd trebuie să vină. • ; '

M.TRIPON

C u p lu r iadultere

^ îârbat căsătorit şi amanta căsătorita, s-au refugiat

■* yilâ la ţară .pentru a o scară romantică, dar

a luat o întorsătură

neaşteptată.' Auzind muzică veselă venind din casa vecina, ci s-au gîndit să ia o sticlă de vin şi sâ sc alăture' chcfliilor. Dar acolo, spre surpriza Lor, şi-au descoperit ficcarc ... jumătatea, în flagrant adulter!

Inciden tu l, pctrccu t în B ulgaria , s-a încheia t cu

-încăierarea cclor două soţii şi cu părăsirea locului dramei dc cătrc cei patru protagonişti, în vociferările mulţimii atrase dc scandal.

S T ”

* ” ^ 1 * > -

> * - dm

Ar fi o greşeală să se presupună că decizia prinţesei de Wales dc a apărea într-un interviu televizat a fost un simplu act de răzbunare conjugală, chiar dacă am admite că răbdarea ei a fost pusă din greu la încercare pentru a-şi lua revanşa în faţa prinţului Charles. Nimeni nu poate avea vreo îndoială că a fost vorba de un atac organizat cu dibăcie :1a adresa instituţiei însăşi a monarhiei. Nu doar împotriva lui Charles. Nu do>ar împotriva reginei, pe care esţe evident că Diana o urăşte. Ci împotriva monarhiei - apreciază, într-un articol publicat recent în International Herald Tribune, ziaristul şi romancierul britanic A.N. Wilson. în opinia sa interviul Dianei, transmis la televiziunea britanică la 20 noiembrie, a fost ca o lovitură năucitoare pentru naţiune. Nimeni nu bănuia cît de indiscretă va fi. Niţneni nu visase, nici măcar pentru o clipă, că ea va recunoaşte legătura'amoroasă cu "maiorul” James Hewitt (care este, de fapt căpitan degradat). Nici că ea nu îşi va ascunde deloc gelozia faţă de Camilla Parker-Bowles sau că vh fi atît de sinceră îri ceea ce priveşte problemele ei de ordin psihologic.1 De fapt nimeni nu a presupus că ea va fi atît de sigură pe sine şi de bine pregătită în răspunsurile pe care le-a dat. Wilson susţine că a luat lecţii de la nişte experţi, Cirnumai o săptămînă înaintea

.interviului televizat ea participase la un dineu particular la Londra împreună cu actorul de comedie Ruby Wax, cu ministrui de interne Mithael Howard şi cu noul redactor-şef al ziarului radical de dreapta ”Sunday Telegraph”, Dominic Lawson, â cărui soţie, Roşa, este o bună prietenă a prinţesei. Nimeni nu se poate îndoi că toţi aceştia au foarte puţin1 respect faţă de vechea instituţie a monarhiei. Acest lucru este valabil şi pentru starul de televiziune Clive James, de asemenea'un prieten al prinţesei, care a ajutat-o să-şi lanseze poantele.

Adevărata ameninţare la adresa monarhiei nu vine din partea vechii stingi, ci din partea dreptei radicale, apreciază 'Wilson,: Cînd eră prim-ministru, Margaret Thatcher hu a făcut nici un secret din a o desconsidera; deschis pe regină, precum şi din faptul că nu era de acord cu politica de consens esenţialmentc liberală pc care Casa dc Windsor a îmbrăţişat-o întotdeauna. Doamna Thatcher a avut disensiuni cu regina în

7 /problema sancţiunilor în comerţul cu Africa de Sud, precum şi în disputa din Commenwealth asupra apartheidului. Prinţul Charles este de asemeni un liberal angajat, făţiş ostil aşa-numiţilor ”little Englanders” ai dreptei. Aşadar miezul politic al interviului l-a constituit momentul în care Diana a fost întrebată dacă soţul ei' ar putea fi vreodată regele Angliei. Faptul câ ea a-fost pregătită să afirme că acest lucru-este', după părerea ei, foarte improbabil, a fost o provocare deliberată. Ea este suficient de deşteaptă că să fi avut o apariţie' televizată strălifcită, dar poate că nu suficient de deşteaptă pentru a-şi da seama că a fost folosită de extrema dreaptă, care ar fi mulţumită dacă monarhia ar cădea sau măcar ar fi slăbită, apreciază acelaşi ziarist britanic. Diana a descris, în,viziunea acestuia,, "inamicul”, după cum numeşte Curtea'regală, şi pe prietenii soţului ei din cadrul instituţiei ca nişte bătrini neghiobi, răutăcioşi, Iară pic de compasiune pentru numeroasele ei probleme personale. Partea proastă a acestui argument constă tocmai în faptul că este parţial adevărat. .

în Anglia, a comite adulter cu soţia moştenitorului tronului este un delict capital. Din partea Dianei, de asemeni, înseamnă trădare să sugereze că moştenitorul legitim, prinţul Charles, nu ar putea sau nu ar trebui să. moştenească coroana mamei sale. Ea s-a lăsat aţrasă pînă acolo îneît să facă o sugestie atît de revoltătoare, deoarece este profund implicată într-un război conjugal. Războiul nu se duce însă în jurul unor indivizi, adaugă Wilson. El se duce în jurul celei mai vechi şi mai durabile monarhii constituţionale din lume. Exemplul pe care îl reprezintă Wallis Simpson şi Edward al VIII- lea ar trebui Să fie suficient pentru a-i spune Dianei că atunci cînd se pune problema războiului,: această instituţie poate deveni cu adevărat foârte nesuferită şi că, cu toată indiscutabila ei popularitate, dacă va mai continua mult să clatine barca în -acest fcl,.instituţia se va debarasa pur şi simplu de ea cum s-a debarasat de Edward şi de doamna Simpson.

Pagina realizată de M. TRIPON

Decembrie - luna beţiei şi a infidelităţii, atît de temută de' daneze

Ca în fiecarc an, luna decembrie este în Danemarca luna beţiei şi a infidelităţii, atît dc temută de femei, care provoacă anxietate, despărţirea -cuplurilo r şi a familiilor şi divorţuri în serie - scrie AFP, citată de ROMPRES. Detectivii particulari sînt asaltaţi

■de clienţi;provenind din toate straturile sociale, mai ales de femei bănuitoare care declară că soţii sau prietenii lor Ie înşeală iîn această ultimă lună a anului, cînd sc desfăşoară ”Ju lefroksfo masă de Crăciun cu anticipaţie, devenită o tradiţie stabilă. Această tradiţie datează din anii '40, cînd patronii au-vrut să îi recompenseze pe muncitorii lor oferindu-le o masă pantagruelică, cu multă băutură. Este, de asemenea, ocazia în care angajaţii sînt aşezaţi alături de patronii lor, cuprinşi de, beţie, şi îndrăznesc să îşi spună deschis unul altuia ”ccle patru adevăruri”, iară a risca, pentru aceasta, să fie concediaţi în ziua următoare. Acest ”cult” la carc nu participă niciodată un soţ cu soţia sa este reluat dc atunci de toate categoriile de personal. Julefrokst este, dc asemenea; celebru printre soldaţi, p o liţiş ti, elev i, funcţionari, infirmiere, medici, pensionari, jurnalişti etc.

”Estc o binefacere pentru noi, pentru că avem mult dc lucru”, prccizcază Claus Foltmar Jcnsen, d ircc to r al "Danm arks D ctck tivkorps” - Corpul d e tec tiv ilo r din Dancm arca, mîndru dc experienţa sa dc trcizcci

de ani şi de rezultatele "aproape . 100 la sută” obţinute în urma sutelor de misiuni încredinţate de

- clientele sale înte 35 şi 68 de ani. "Numărul cazurilor de infidelitate creşte la aproximativ 25 la sută în decembrie, iar noi înregistrăm, asemenea celorlalte 39 de birouri de detectivi din întreaga ţară, o tendinţă crescătoare în ultimii ani, ca şi cum" m oravurile s-ar fi degradat total”, a declarat el. în opinia sa ”este adesea vorba.de o femeie, Ia doi clienţi din trei, care se ad resează un u i b irou de detectivi, deoarece ea este intuitivă şi simte, cu cîtpva zile înainte de această orgie de Crăciun, că soţul ei s-a schimbat. El se parfumează un pic mai mult, fluieră puţin mai

- tare dimineaţa în sala de baie, iar umorul său este mai accentuat, ca

' un vînător entuziasmat înainte de începerea vînătorii. Iar această

^ in tu iţie se dovedeşte aproape întotdeauna întemeiată” . Femeile sînt ”mai abile şi îşi ascund mai bine jocul ca. bărbaţii”, estimează

'•Foltmar Jenscn, p re şe d in te le , Asociaţici naţionale a birourilor dc detectivi din Danemarca.

în vapori dc alcool, directori şi secrctarc, colegi regăsesc dorinţe nesatisfăcute.şi se dedică.trup şi suflet uitării, timp ide cîteva ore. Aceste ex tra v ag a n te ,'c a re se desfăşoară în locurile cclc mai

' stranii, inclusiv în toalete, pivniţe sau pur şi simplu într-o caincră dc liotei sau o casă la ţară, sub ochiul

'ş i aparatu l dc fo tografiat al răbdătorilor detcctivi, stau la baza

divorţurilor care au crescut în mod spectaculos începînd din 1989, anul exploziei SIDA. ”înainte de 1989, mai puţin de cinci la sută d in tre clien ţii noştri cereau divorţul în urma acestei infidelităţi de Crăciun. După această dată acest procentaj depăşeşte 70 la sută. Iar bărbaţii, şi femeile invocă acelaşi motiv: teama de SIDA.. Ei nu iartă aceste infidelităţi deoarece este vorba de o chestiune de viaţă şi de moarte”, a precizat Jenşen,

^citat de AFP.' Afacerile merg bine pentru Foltmar Jensen. "Fiecare misiune este dusă la îndeplinire în zece ore. Costul facturii: aproape 5000 de coroane (900 de dolari). Am avut chiar un caz în carc clientul a plătit peste 200.000 de coroane (36.000 de do lari), deoarece trebuia urmărit un ”Julcfrokst” carc se desfăşura la Hamburg (Ger­mania)”. La biroul de consiliere a căsătoriilor Şi divorţurilor dc la Copenhaga, Emmy Glud, şefa acestui birou, recunoaşte‘6a ”masa de Crăciun antrenează o m ultitudine dc probleme, dc dezbinări, uneori tragedii” şi sc întreabă ”dc cc trebuie ca accste

* mese să sc desfăşoare după orele dc muncă şi fără soţ sau soţie, ca

> pentru a-l ispiti pc diavol”. Olc, în vîrstă dc 42 dc ani, angajat la Căile ferate, declară:Prezenţa soţiei racle ai excludc orice famicc al accstci hk ‘ C. Nu ni-aş simţi în largul meu. r Julcfrokst-ul, este menit tocnw. ca o dată pe an să faci o mică nebunie...”

f D E V A R U L.*de ECONOMIA miercuri, 2 0 decem brie 1995

în judeţul Cluj funcţionează 8 3 de centre de subscriere

* I >

: a titlurilor de privatizareNumărul total al centrelor de

subscriere ce funcţionează în judeţul Cluj este de 83:33 Ia Poşta Română,4 la Bank Post, 22 la F.P.P., unul la RR-C.IL, unul la B.R.D., două la Basca Agricolă şi 20 la C.E.C.

1. Poşta Română Cluj-Napoca: O.P. n r .l, str.'

Gheorghe Doja nr.23,0.P. nr.6, str. Pasteur nr. 56-60, O.P. nr.l2, str.

. Padin nr.2, O.P. nr.5, str. G. EnesCu nr. 2-4, O.P. nr.9. str. Detunata nr. 1,

• O.P. nr. 14, B-dul Muncii n r.l2. Cîmpia Turzii: O.P. str. 6 Martie nr.6. Dej: O.P. nr.l, str. Iancului

~ nr.8, O.P. nr.2, str. 1 Mai f.n. Gherla: O.P. nr.l, P-ţa Libertăţii nr.l. Iluedin: O.P. str. Poştei nr.2. Turda: O.P. nr.l, str. Steluţei nr. 32-33, O.P. nr.2, str. Tineretului nr.l. fu ru ra l, în localităţile: Aghireşu Fabrici, Apahida, Baciu, Gilău, Iara, Mociu, Panticeu, Poieni,

- Taga, Viişoara, Mihai Viteazul, Floreşti, B on ţida,'. Ciucea,

_Mânăstireni,Traeni,Cojocna, Iclod, . Juc, Chiuieşti.

2. Banc Post ^Sucursala Quj, Cluj-Napoca, str.

Gh. Doja nr.33, Filiala Dej, str. Traian nr.20, Filiala Turda, str. A'.

Iancu nr.12, Agenţia Gherla, str. Crişan nr.4. -

3. Fondurile P ro p rie tă ţii Private (F.P.P.l Banat-Crişaha)

Cluj-Napoca, str. Matei Corvin nr. 1, P-ţa Muzeului nr. 1 ,str. Fabricii de chibrituri nr. 1, str. Tineretului nr.2. Iluedin: str. Luceafărului nr.l. Tnrda: str. M. Eminescu nr.l. Dej:' str. N.Iorga nr.5.Gherla: str. Ştefan ce l'M are n r .l. A ghireşu: str. Principală nr. 82. Baciu: str. Principală nr. 180.' Bobîlna: str. Principală nr. 41. Ceanu Mare: str. Principală nr. 374. Cîmpia Turzii: str. Trandafirilor nr. 19. Gilău: str. Republicii nr.l. Iara: str. Principală nr. 247. Iclod: str. Principală nr. 49. Mociu: str. Principală nr. 137. Poieni: str. Principală nr.2. Ţaga: str. Principală nr. 205. Vuitureni: str. Principală nr. 214. Viişoara: str. Principală nr. 576.-Centru mobil.

4. Banca Română de Comerţ Exterior ' ' ’ -

Sucursala Cluj-Napoca, str. Gh. Doja nr. 8. '

5. Banca Română de Dezvoltare Sucursala Cluj, P-ta Unirii nr.

7. , .' , . ',: 6. Banca Agricolă . -

Filiala Turda, str. Aurel Vlaicu nr. 1, Filiala Gherla, P-ţa. Libertăţii nr.2.

7. Casă de Economii şi Consemna ţi uni

Sucursala Cluj-Napoca, B-dul21 Decembrie nr. 23-25, Agenţia nr.2, Cluj-Napoca, B-dul Eroilor nr.46, Agenţia nr. 4, Cluj-Napoca, str. Horea nr. 83-8.7, Agenţia nr. 5 Cluj-Napoca, str. Iuliu Maniu nr.l,

“Agenţia nr. 6, Cluj-Napoca, str. Albac nr,l, Agenţia nr.7, Cluj- Napoca, str. A. Vlaicu nr. 3, bloc F2, Agenţia nr. 8, Cluj-Napoca, str.

-Izlazuluinr.8, Agenţia nr. 9 Cluj- Napoca, str. Fîntînele nr.7. Filiala Dej, str. 1 mai nr.9. Filiala Turda, P-ţa Romană nr. 14 Bl O/kgenţia nr.1 Turda, str. Aviatorilor nr.12: Agenţia nr.l Dej, str. Crînguluinr.20, bloc L. Cîmpia Turzii: Agenţia nr. 1, str. Cuza Vodă nr. 11, Agenţia nr.2, str. 1 Decembrie 1918 nr.6. Agenţia Gherla, str. Ştefan cel Mare bl. M. Agenţia Iluedin, str. Vlădeasa nr.4, bloc M. Agenţia Câlăţele, Călăţele nr. 29. Agenţia Cîţcău, s t r . ;Principală.-nr.96. Agenţia Cojocna, str. Republicii

nr.120. Agenţia Sic, Sic nr.13.

Strategia dezvoltării silviculturiinecesită un efort investiţional majorMarian Ianculcsco, secretar de stat la Ministerul

Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului a declarat, la ^conferinţa de presă de marţi, 19 deccmbrie, de la Palatul Victoria, că strategia dezvoltării. silviculturii în ţara ■ noastră necesită importante eforturi investiţionale, cifrate, pentru etapa 1995-2000, la peste 2.400 miliarde Iei. In opinia lui Marian Ianculescu, obiectivele strategice de .interes naţional sînt: ameliorarea prin

împădurire a terenurilor degradate, refacerea pădurilor afectate de^ poluare şi secetă, corectarea torenţilor, crearea de perdele forestiere, accesibilizarea fondului forestier. Marjan Ianculescu â remarcat că, faţă de un procent optim de 34 la sută, în prezent, doar 27 la şută din teritoriul României este acoperit de păduri, fapt ce ameninţă echilibrul ecologic îndeosebi în zona de cîmpie. : : ' V

S-a reglementat regimul drepturilor de autor

~ Cu rapiditate şi fără divergenţe, deputaţii au adoptat, marţi, în finalul şedinţei, pe articole, proiectul.de lege privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Votul final va fi exprimat într-o şedinţă viitoare.

Proiectul de lege aduce în principal noutăţi de reglementare privind introducerea în rîndul operelor protejate a programelor de calculator, mărirea duratei de protecţie de la 50 Ia 70 de ani, marcarea distincţiei între drepturile morale şi cele patrimoniale. - . .

Totodată, se-stabileşte o “remuneraţie compensatorie” în favoarea creatorilor, pentru copia privată, se instituie principiul liberei negocieri a drepturilor de autor, cu înlăturarea oricăror limitări. Pentru prima dată se includ în legislaţia românească drepturile conexe aparţinînd artiştilor interpreţi, producătorilor şi organismelor de radiodifuziune şi televiziune.

CADRAN ECONOM/;

A d o p t a r e a p r o i e c t u l u i l e g i i

b u g e t u l u i a s i g u r ă r i l o r

s o c i a l e d e s t a t

în şedinţa de guvern de marţi 19 decembrie, de la Palatul Victoria, a fost discutat, şi aprobat proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

Ministrul de stat Dan Mircea Popescu, ministrul muncii şi protecţiei sociale, a precizat că acest proiect de lege a avut în vedere o serie de indicatori de fundamentare, şi anume: creşterea, în 1996, a produsului intern brut cu 4,5 la sută, menţinerea unui nivel mediu al inflaţiei, în anul următor, la 20 la sută şi existenţa unui număr de 6 .milioane de salariaţi care vor plăti contribuţii de asigurări sociale.

Proiectul bugetului asigurărilor sociale; de stat prevede pentru 1996 venituri de 5.600 miliarde lei, cu 1.300 miliarde mai mari decît prevederile pentru 1995, şi cheltuieli de 5.497 miliarde lei cu 31 la sută mai mult decît s-a prevăzut în 1995. Din cele 5.497 miliarde lei prevăzute pentru cheltuieli, 90 la sută sînt destinate plăţii pensiilor, iar 10 la sută vizează celelalte tipuri de' asigurări sociale de stat.

P r e ţ u l a u r u lu i s e m e n ţ in e

Salturile spectaculoase ale leului în aventu, sa cu dolarul au determinat creşterea preţul în această toamnă, la metalul galben, j, magazine, preţul bijuteriilor din aur diferă, jt funcţie de manoperă, şi nu numai Pe piaţa ki» organizată pe străzile ultracentrale ale Clujul

xieri, cel mai avantajos preţ, negociat d cumpărător, era în jurul a 25.000 de lei gram Bijuteriile .(turceşti, arăbeşti) se vind cu ci30.000 de lei gramul.

P r e ţ u r i in v e rs eA J , „ ' ' '•In toată lumea spre care tînjim noi, maia

sărbătorilor de iarnă, se fac reduceri marij preţuri la bunurile de larg. consum. La mi fenomenul este exact invers. Cum se apropi Crăciunul, cum saltă dolarul, şi preţurile diţ el. An de ân, se întîmplă la fel. Apoi, sărbători?. dinamica creşterii preţurilor se r temperează. Numărul magazinelor care anunţat reduceri de preţuri este destul de i în raport cu majoritatea.

P o r c i i s î n t i e f t i n i

Orăşenii întreprinzători, care şi-au cmnpin porcul de Crăciun de la Obor, au fostpft impresionaţi de preţul animalelor. Cu cira300.000 de lei se putea cumpăra, miercus trecută, uh porc de 120 de kilograme. Sepi

^întrebarea: de ce cumpără orăşenii camedtl• m ăcelărie,'şi nu de la obor? Unul răspunsuri ar fi acela că pentru foarte mii oameni, este greu de adunat această sumă,!! îneît este preferată varianta măcelăriilor, kilogramul de came este de două-trei ori ® scump.

P a r t e a a d o u a a P r o g r a m u l u i d e P r i v a t i z a r e îri M a s ă

C o n s u l t a ţ i i o b ţ i n u t e d e r e d a c ţ i a n o a s t r ă d e la F.RS. F ilia la C lu j1. - Cam se vor vinde acţiunile societăţilor

comerciale încinse in Programul de Privatizare în Masă?. : ' . . .V

- în aplicarea Legii 55/1995 privind accelerarea procesului de privatizare, din judeţul Cluj au fost nominalizate un număr de 149 societăţi comerciale pentru transfer gratuit a unei cote de pînă la 60 la sută din capitalul sociaL Diferenţa de 40 la sută din capitalul social va fi vîndută conform Normelor metodologice aprobate prin H.G. 887/1995:

Conform acestor norme societăţile comerciale se împart în patru categorii cărora li sc aplică metodele de vînzare prevăzute la art 1 din. H.G. 887/1995 şi anume:

a. oferte publice de vînzare pe acţiuni;b. vînzări dc acţiuni pc bază de.licitaţie deschisă

sau licitaţie cu participanţi prcselecţionâţi;c. vînzări dc acţiuni prin ncgociere directă;

’ d. oricc combinaţie a procedurilor dc mai sus.Aceste metode se aplică diferenţiat în funcţic dc

categoria de încadrare a socictăţii, dc situaţia cconomico-financiară a acesteia precum şi dc interesul potenţialilor investitori pentru cumpărarea dc acţiuni.

Categoria cca mai numeroasă dc socictăţi o reprezintă cclc la carc este oferită spre vînzare o cotă dc 40 procente din capitalul social, metoda dc

, vînzare fiind licitaţia publică fără prcsclccţic. Preţul dc vînzare al acţiuniii se stabileşte dc F.P.S. pc baza. documentaţiei întocm ite dc societatea comercială. •

Licitaţia sc. va desfăşură în două etape a cîte trei scrii ficcarc, cu rcduccrca cu cîtc

cinci la sută a preţului de pornire a licitaţiei.v în funcţie de etapa de licitare şi categoria de încadrare

a societăţii se poate accepta şi plata în rate conform O.G. 39/1995 şi a Normelor metodologice nr. 1/1995

' de aplicare a acesteia. -Pachetul de acţiuni se oferă persoanelor fizice sau

juridice cu capital privat române sau străine; adjudecarea făcîndu-se în funcţie de preţul oferit.

Prevederile O.G. 39/1995 se aplică tuturor categoriilor de persoane fizice sau juridice române care participă la licitaţiile organizate de F.P.S. pentru vînzarea acţiunilor. "

2. - în ce condiţii sînt preferate ofertele salariaţilor?- Categoriile preferenţiale de cumpărători sînt:- producătorii deţinători de terenuri agricole,

beneficiază de dreptul de preferinţă în limita unei cote dc pînă la 35 la sută din capitalul social al societăţilor comcrcialc prestatoare de servicii pentru agricultură de tip AGROMEC, SERVAGROMEC şi AGROSERVICE

-producătorii deţinători de terenuri agricole care întreţin relaţii contractuale cu caractcr dc continuitate cu societăţile comcrcialc care au ca obiect de acţivitatc prelucrarea şi industrializarea produselor agricole beneficiază dc un drept de preferinţă în limita unei cote de pînă la 20 la sută din capitalul social al acestor societăţi

Potrivit art. 48 din Legea 58/1991 salariaţii sau membrii conduccrii unei socictăţi comerciale, ori o asociaţie a acestora, în cazul unei vînzări de acţiuni prin licitaţie, vor avea dreptufdc cumpărare preferen­ţială a acţiunilor, în situaţia în carc oferă un preţ cu ccl mult 10 la sută mai mic dccît preţul ccl mai marc oferit în cadrul licitaţiei şi rcspcctă celelalte condiţii din ofertă.

în condiţii egale cu alţi cumpărători potenţiali, acţiunilc societăţilor comerciale scoase la vînzare prin negociere directă de către F.P.S. vor fi atribuite salariaţilor şi conducerii acestor societăţi comerciale.

Acordarea dreptului de preferinţă se face în condiţiile acceptării preţului pe acţiune şi a celorlalte condiţii stabilite de vînzător la etapa respectivă. -

3. - Cum reacţionează Fondul Proprietăţii de Stat la dorinţa salariaţilor de a deveni proprietari majoritari?

- Este îmbucurătoare dorinţa salariaţilor de a participa la privatizarea societăţilor comerciale prin obţinerea de. acţiuni prin schimb de certificate, cupoanc'şi prin cumpărarea de acţiuni la F.P.S., inclusiv pachetul majoritar, dar' aceasta nu trebuie să devină un scop în sine, avînd în vedere posibilităţile reduse ale asociaţiei dc a capitaliza societăţile comerciale...Considerăm că este imperativ necesară acceptarea

partenerilor cu posibilităţi investiţionale, alături de care asociaţiile salariaţilor pot forma un acţionariat deosebit dc motivat în dezvoltarea societăţii.

4. - Cum explicaţi că pînă acum nu s-au manifestai; investitori competitivi în privatizare?

- Este adevărat că pînă în accst moment, în judeţul Cluj s-au manifestat relativ puţine intenţii ale unor astfel de investitori potenţiali. Avînd în vedere că sîntem la debutul ofertei de vînzare prin licitaţie publică a acţiunilor deţinute dc F.P.S., programul de ofertă nefiind încă definitivat, considerăm câ este prematură o estimare a ponderii ofertelor venite din partea investitorilor strategici. Menţionăm că în cadrul judeţului au fost selectate 30 de societăţi comcrcialc la care sc.ofcră spre vînzare pachetul dc 51 la sută din acţiuni. Aceste socictăţi au fost selectate

» pleeîndu-se tocmai de la premiza atractivităţii t pentru investitorii strategici. Acţiunile acestor soci# comerciale vor fi vîndute prin negociere directă 5 potenţialul investitor, iar preţul de vînzare al acţiuni va fi stabilit pe baza unui raport de evaluare inloci* de o firmă de consultanţă specializată.

5. - Puteţi să oferiţi detalii suplimentare priw procţdura de licitaţie?' - Potrivit regulamentului de organizare a lidtaW menţionăm că publicitatea se face în presa intern*, nivel naţional şi local, comisiile de licitaţie si®5

. formate numai din salariaţi F.P.S., licitaţia arelocj1 sediul filialei teritoriale'a F.P.S. şi se desfăşoat*1* prezenţa a cel puţin doi ofertanţi care solicit* P pachet de minimum 5 la sulă din totalul acţimW

' oferă un preţ mai mare sau egal cu preţul de a licitaţiei: în cazul în care, în oricare dintre eU ' de desfăşurare a licitaţiei, se prezintă un ofertant care solicită întreg pachetul dc acţiuni scc* la vînzare şi acceptă toate condiţiile stabilite pe«‘ etapa respectivă, acţiunilc socictăţii vor fi visdt* acestuia, prin negociere directă. ’

6. - Care vor fi următoarele societăţi constri» scoase la licitaţie? ,

- în cadrul Fondului Proprietăţii de Stat se la întocmirea documentaţiilor neccsare preţului de vînzare a acţiunilor dupâ carc sc va fol0®’ ctapiZat programul de ofertă la licitaţie a actjurn Pe măsură ce acest program va fi definitivat, riwj

• F.P.S. va efectua publicitatea ncccsară ?i va pr®* alte elemente utile informării cetăţenilor.

M. SÂNGE0RZAN

miercuri, 20 decembrie 1995 E V E N I M E N T c§© CBaaB

ist acide selia prin strangulare

ra,it

.rid

ropi

, Moni Mihai este zidar, are 7 clase ele­mentare, e că­sătorit, are doi copii şi locu­ieşte într-o co­mună din jude­ţul Sălaj. Acest

mulţi alţii, este stăpînît de jiul beţiei. A intrat într-un cerc 'prieteni” care numai râu i-au

int Şi acolo mide numai răii se jm, niniic bun nu iese. Intr-o ară, Moni vine acasă într-un hal ia de hal. Soţia se uită mirată Ia j şi-l întreabă supărată. ”Iar ţi-ai •jit minţile?” In degringolada în iese afla, Moni se apropie de ea

izbeşte cu pumnul peste faţă. uj produs în momentele următoare .altercaţie din care a ieşit învingă- jMoni M. în ce sens? A pus mîna

n ştreang şi a strîns-o de gît ce femeia a sucombat, Acest

iiraclor, care a ucis cu sînge rece, m avut, pe parcursul procesului snal, nici o remuşcare, vreun aliment de căinţa, de părere de

e ii. Cînd l-a întrebat judecătorul de îşi-a ucis soţia, a dat un răspuns Iriant, în totală'contradicţie cu alitatea: "Domnilor judecători, în imâ priveşte, n-am absolut nici o ii şi solicit în consecinţă achitarea lorice penalitate. Leziunea care a

it moartea victimei se dato- câderii ei în timp ce se deplasa

aiguia prin cameră”. Cîte inepţii ui pot susţine aceşti infractori iomnule preşedinte - a ţinut să

* ,wizeze procurorul. Moni M. are ™ şresia că stă de vorbă cu nişte

!tl«icni care habar n-au de justiţie,

de fenomenele care şe petrec *în societate. în dosar, onorată instanţă, sînt probe materiale de necontestat, care atestă cu putere de convingere modul brutal, intenţia directă a inculpatului de a suprima viaţa soţiei

'' sale. După săvîrşirea faptei, saţisfă- cut că totul i-a mers ca la carte,.a declarat în faţa martorilor: ”Am distrus familia”. Fără să aibă vreun dubiu, completul de judecată de la Tribunalul din Zalău l-a condamnat la 17 ani şi 6 luni închisoare pentru omor calificat. Pedeapsa este dreap­tă - după părerea noastră. El însă n-a fost de aceeaşi părere şi a declarat apel, crezînd că onorata Curte din' Cluj-Napoca va fi mai îngăduitoare cu el. Lucrurile nu s-au petrecut însă aşa cum a gîndit el. în decizia de respingere se învederează în termeni prccişi: în raportul medico-legal se punctează faptul că victima prezintă masive hem oragii în regiunea paratiroidiană, la nivelul făringelui, al amigdalelor, al glandei tiroide, al epiglotei, al părţii incipiente a esofagului precum şi al uriei fracturi a cartilajului în partea sa posteri- oară, astfel că în mod cert moartea victimei-a fost violentă şi s-a datorat unei asfixii mecanice prin strangula­re. Existenţa pe gîtul victimei a‘ acestor urme au fost confirmate şi de martorii prezenţi la faţa locului., Omorul este calificat, pentru că subiectul pasiv al infracţiunii a fost propria soţie, care a plecat în eternitate, lăsînd în urmă doi copii.

Cîtă durere sînt în stare să provoace aceşti oameni cu mintea întunecată de băutură! t ^

jurist Ion GHERCIOIU

P U IS S C T E D E V E D E R E

nouă de tulburare psihosexualăLa anumite persoane este întîlnită cleptomania sexo-convertită posibilă

aai ales în isterie, în reacţii pşihodepresive, cît şi în unele frustrări a căror fee devine compensată printr-o plăcere de mare excitaţie sexuajă pînă koigasm creată prin furt, fenomen descoperit de dr. Neil Brenner, psihiatru' Wonez. Cleptomania practicată în magazinele cu autoservire, îndeosebi iralre persoane feminine poate să însemne şi prevestirea apariţiei unei fsihoze maniacale la .ele. Iaurtul de maşini, de către unii adolescenţi ktermină uneori la aceştia poluţii (ejaculări spontane) creîndu-le şi o atisfacţie Iibidinală, ceea ce face necesitatea ca aceşti Tecidivişti să fie ta i pentru împiedicarea repetării ei urmărită de condiţionarea lor prin

Consumul psiliostimulant de cafea şi produse pe bază de cola efectuat Mcmatic este bănuit ca alimentator al cleptomaniei sexo-convertite în aM unor psihopatii si dezvoltări psihopatide. ' "

Dr. D. Gh. USURELU

Căutat de Poliţia

transpovtuvi

iF o to g ra fia rep rez in tă

portretul robot al unei persoane care a com is fapte penale pe trenuri. Cine îl recunoaşte, este ru g a t să su n e la P o liţia transporturi Cluj - tel. 134976 sau 130351.

Noaptea, autori necunoscuţi au in tra t în restaurantul ”La Fortăreaţă” . Temerarii, care au. spart un geam şi au pătruns în bar, au furat un radiocasetofon,

b ău tu ri a lc o o lic e şi ţigă ri s tră in e . P o liţ ia a ven it, a constatat iar doam na Mărioara Rusu, patroana localului, ne-a spus că paguba se ridică la 800.000 Iei. (Val. M.)

ie scrie o carte despre Aldrich Ames (I)Afacerea Aldrich Ames, marele spion în favoarea

Rusiei, care s-a strecurat în cele mai secrete structuri *Ie CIA şi a fost condamnat recent la închisoare pe 'istă, a avut un ecou mare în întreaga lume. Istoria •gentului a interesat şi scriitorii. Unul din ei este waericanul Pitt Erlee, 'autorul unui best-seller documentar publicat acum cinci ani despre activitatea

Şi acum locuieşte la Moscova. Să fi ştiut ceva Ames despre toate acestea?

P.E.: în CIA, Ames era cel'care s-a ocupat de Iurcenko după fuga sa în Occident, el l-a interogat şi a condus toată afacerea. Nu se putea altfel - Ames era spion rus. ,

M.N.: Şi informa imediat spionajul rus despre•oui alt american, John Yolcker, care a făcut, ca şi tot. Cînd l-a interogat pe Iurcenko, Ames era deja ™es, spionaj pentru Rusia. Pregătind material pentru spion?° carte despre Ames, Pitt Erlee a avut cu el o discuţie iemai multe runde, despre care a relatat următoarele:M.N.: Consideri Ames că a.fost trădat de ruşi?Pitt Erlee: Nu. El crede că parţial "căderea” i s-

• datorat lui El şi avocatul lui sînt convinşi că dacă ® fi păstrat în locuinţă materialele care să-i ateste Wivitatea pentru spionajul sovietic, ar fi- fost extrem “e greu să i se dovedească ceva.

M.N.: Pe cine a mai acuzat?P.E.: KGB-ul, întrucît a împuşcat agenţii

P.E.: După cum rezultă din cele spuse de el a început să lucreze pentru KGB în 1985. ., M.N;! Conform unei versiuni, fuga lui Iurcenko a fost un joc al KGB pentru a îndepărta cit mai mult de Ames orice suspiciune (tocmai pe atunci fusese racolat). Pe de altă parte, Iurcenko a deconspirat doi spioni ruşi care acţionau în America şi răspundeau de operaţiuni strict secrete ale KGB.

P.E.: Să nc gîndim. în primul său raport pentru• j ---------------- ---- « - " y • O j mM * « u < > w u i i v u t i ^ i f i u u i i k i m ( U | ; v i » ţ / v i t u u

•Conspiraţi de el. Pe unii îi trădase mai înainte ■ KGB, Ames spune că a trădat ruşilor trei agenţi W»ard Hovard, dar după neutralizarea lui oamenii (pentru 50.000 dolari). Ştiind că sînt agenţi dubli, •unişi dc Moscova au continuat să dispară fără urmă.«cele din urmă, CIA a început să-şi dea scama că j*vanu este în regulă. Autorităţilor din ţara mea

au trebuit mulţi ani, din 1986 pîpă în 1993, să afle ^«niime sc întîmplă.

M.N.: Dar colaboratorii KGB, Iloward şi Pelton •• fost trădaţi în 1985 de Vitali Iurcenko care a •til în Occidcnt («au a "mimat” fuga), fn general

o poveste ciudată - a îugit după care s-a întors *Mojcova, la KGB, şi nimeni nil s-a atins de el.

nu a considerat acest lucru o trădare şi s-a bucurat că practic a primit banii pe nimic. Dar cîteva luni mai tîrziu, a trimis o listă întreagă de persoane (de data accasta pentru 2,5 milioane dolari) care au plătit cu viaţa trădarea lui. Dacă KGB a planificat fuga lui Iurcenko pentru a înlătura suspiciunile din jurul unui spion abia racolat, era logic că-i mai bine să-l trimită pc Iurcenko în Vest după cc fuseseră reprimaţi ca toate "căderile” să fie puse în contul lui Iloward sau Pelton. '

'

■* i.

Mercedes-Benz - Clasa "E"

. Prin bunăvoinţa familiei Lutz, ne-a sosit din Germania o serie de informaţii despre noua clasă ”E”. N-am crezut niciodată atunci cînd • am vizitat casa Daimler- din Schorndorfi că şi la poalele Feleaeului se vor realiza renumitele Mercedes-uri. Acum, că treaba a

-pornit şi că tot românul poate măcar să vfseze să aibă o superbă limuzină din ultima clasă ”E”, nu ne rămîne decît să vă urăm baflă. Şi bani cu sacul! ' •

■Limuzinele plăcerii din clasa T f ”. P riviţi autoturismul MERCEDES cu alţi ochi: Noile limuzine din clasa E sînt aici! în aceste lim uzine, se combină • atractivitatea • cu tehnica inteligentă.: Caracteristica cea , mai evidentă, pregnantă este designul. O nouă înfăţişare iheonfundabilă, cu faruri duble ovale atrage privirea. Linii calde,.. rotunde, elegante determină înfăţişarea .exterioră ce se continuă armonios în interior. Căci nouă clasă E vă oferă mai multă libertate în mişcare.

Cu o multitudine de dezvoltări ingenioase, inginerii noştri au dat asigurări că nu doar forma maşinii, ci şi mersul cu ea ar fi o plâccre. Astfel, noua limuzină din clasa E fabricată în serie cuprinde inovaţii, cum sînt sistemul electronic de tracţiune ETS, care garantează demararea mai bună şi stabilitate la mers pe suprafeţe alunecoase.

Şi în domeniul motorizării ne-am ' , gîndit mai departe şi ă fost dezvo Nat un motor turbodiesel cu injecţie directă’. S-a reuşit, astfel, combinarea randamentului puterii la

mers cii economicitatea maximă şi compatibilitatea cu mediul înconjurător. Inteligenţa se arată şi la mecanismul de rulare, care datorită noii axe din faţă şi a multor îmbunătăţiri de detaliu atinge nivel maxim.' '

Şi ca să vă puteţi bucura şi la noile limuzine din clasa E.de stilul dv strict personal, vă stau la dispoziţie 3 lin ii de echipamente şi de design: CLASSIC, ELEGANCE 's i AVANTG ARDE.

■ H i

Cele 3 linii ale limuzinelor din clasa "E"

Execuţia CLASSIC oferă funcţionalitate tipică în noua o p tic ă M ercedes. Că la aceasta nu trebuie să faceţi compromisuri o arată deja o priv ire fugară pe lista de echipamente. Veţi găsi, de exem plu, la fabricarea în se rie ■ g eam uri e lec trice p en tru toa te cele p a tru geamuri laterale, o instalaţie dc încuietoare cu infraroşu cu blocarea electronică a

pornirii, precum şi ăirbag pentru şofer şi pasagerul din dreapta.

D upă cum spune d e ja numele, versiunea ELEGANCE vă ră s fa ţă c u ; e le g a n ţă suplimentară, atît în exterior, cît

. şi în interior. Crom, jenţi din m etal uşor în design j c u 1 0

orificii (găuri) şi esenţă nobilă de lemn din rădăcină de nuc su b lin iaz ă lu x u l d e c e n t al acestei linii. Şi sistemul automat de centuri care face să nici nu

mai sim ţiţi centura legată face parte tot din confortul variantei ELEGANCE.

C ît de n eo b işn u ită (extraordinară) este cxecuţia AVANTGARDE denotă deja o primă privire asupra sa.

• Caroseria mai joasă, jenţile din metal uşor cu cinci găuri o rnam en tale în design , masca radiatondui în formă de grilaj cu lamele negre şi farurile din xenon cu reglare au tom ată a d is ta n ţe i de iluminare -întăresc caracterul

’ sportiv şi avangardistic al acestei linii. Cu materiale de în a ltă ca lita te cum este lemnul de esenţă nobilă dc arţar, modelul AVANTGARDE confirmă în interior ceea ce promite din exterior.

Siguranţa banilor noştriDaimler şi Bcnz- n-au avut de

unde să ştie câ la Cluj-Napoca se vor fabrica maşinile blindate destinate băncilor. Sc ştie că problema transportului dc valori [

este foarte importantă în toată lumea asta, aşa că sucursala din Cluj s-a orientat spre fabricarea acelor modele MERCEDES care au cea mai mare căutare şi, desigur, cca

mai sigură desfaccre. S-a dovedit că nu sînt vorbe goale: calitate germană cu contribuţie sutâ la sută românească! La lnter-Auto SRL! ... ■,

P agină realizată d e R adu VIDA ş i Cristian B A R A Traducerea d e Ioana C O SM E SC U

A D E V A R U Lde U L T IM A O R Ă miercuri , 20 decembrie 1995 (16)

C u b o a r f e le - n d ru m .. .în data dc 18 decembrie, a.c. am

primit un apel disperat la redacţie din partea doamnei Fazekas Klara, care, împreună cu soţul şi fiica; în vîrstă dc 5 ani, a fost scoasă în stradă, în miez dc iarnă.

Dar să vedem care a fost situaţia. Doamna Fazekas Klara locuia într-un imobil de pe str. Napoca nr. 12, proprietate de stat. Locuia în acel imobil dc mai mulţi ani, împreună cu o mătuşă dc a dînsei, care a şi crescut-o, dc fapt. Problema gravă ai fost că dînsa locuia în imobil în temeiul unui contract de subînchiriere dintre dînsa şi mătuşa sa, Fazekas Ilona, înregistrat numai-la .Circa financiară a municipiului, nu şi Ia Consiliul local al municipiului Cluj, scctorul spaţiu locativ şi nici nu figura în contractul de închiriere al imobilului. Dc asemenea, doamna F.K. avea şi un contract de întreţinere cu mătuşa sa. Dar, în baza acestuia nu poate obliga Direcţia pentru spaţiu locativ a Consiliului local municipal să îi acorde acest contract de închiricre, pe- spaţiul respectiv. Cunoscînd toate accstea, în luna mai a anului în curs, doamna F.K., în urma dccesului mă (uşii sale, titulara de contract de închiriere, depune o cerere la Agenţia de transport “Ardeal”, a cărei angajată este, pentru. înscrierea pe lista de priorităţi în vederea.obţinerii unei locuinţe. în data de 11 mai, societatea depune ' cererea pentru acordarea locuinţei susmenţionate angaja tei, F.K., precizînd că este trecută pe lista de priorităţi a întreprinderii, pe locul întîi. '

în luna iunie, însă, locuinţa; compusă dintr-o cameră şi bucătărie, este repartizată d-lui Marius Iancu, < salariat al Romtelecom, căsătorit, fără copii. De asemenea, în urma: repartiţiei, dînsul încheie şi un contract de închiriere pe spaţiul respectiv. Ca tot omul, dînsul doreşte să intre în locuinţa închiriată. în acest sens,. solicită D.S.L. evacuarea administrativă a locatarilor, care ocupau spaţiul sus-menţionat. DSL oferă două amînări ale evacuării, notate pe-mărginea actului de , evacuare, amînări acordate d-nei F.K. • în vederea rezolvării problemei locative proprii, pentru a putea elibera spaţiul respectiv. Astfel, în- data de 6 octombrie 1995 se emile

dispoziţia de evacuare nr. 907/ 6.10.1995, pusă în executare în data de 18 decembrie 1995. între timp, titularul dc contract, achită la Romgaz facturilc, trecînd, în baza contractului de închiriere, contorul pe numele său, Întrucît nu locuia Ia'acea adresă, contorul este demontat, iar furnizarea gazului întreruptă. La fel se procedează şi cu energia electrică. Deci, de la data respectivă, familia d-nci F.K. făcea foc cu lemne, penlru a se încălzi şi pentru a găti. în vederea soluţionării cererii sale, d-na F.K. declară că a fost în audienţă şi la d-nul viccprimar Greabu, unde i s-a promis soluţionarea favorabilă a cererii sale. Verbal. A mai avut două audienţe, în 24 mai, la d-nul viccprimar. Ruja, la fel şi în 25 noiembrie, tot la d-nul Ruja. Şi a obţinut promisiuni multe-multe. Tot verbal.’ A dorit, conform declaraţiei sate, să se înscrie în audienţă şi la d-nul Funar, dar nu a reuşit. Şi ar.fi de acord şi să se mute, însă nu are unde. Să i se ofere o locuinţă, unde să poată sta, avînd în vedere şi faptul că este însărcinată în luna a treia, copilul este mic şi situaţia sa familială este-deosebită. Pe,d-na F.K., lucru confirmat şi de vecini, a crescut-o această mătuşă, dînsa locuind efectiv la această adresă de peste 10 ani. Legal, totul este în ordine. Conform Legii nr. 5/1973. Dar partea umană?

' Doamna F.K. este disperată. Deci, au venit executorii să facă evacuarea. Şi în urma evacuării, să vedem ce avem: două certificate medico-legale, a dom nului. Hadi Hacket, soţul doamnei F.K., nr. 8533/I/a/2900/ 19.12.1995, semnat dc <11 doctor Todea Andrei, potrivit căruia dînsul prezintă multiple leziuni latero- cervicale şi pe mîfni, leziuni ce necesită 3-4 zile de îngrijiri medicale şi altul pe numele d-nei Fazekas Klara, care prezintă. tumefacţii şi zgîrieturi pe braţe, necesitînd 3 4 zile îngrijiri medicale. Şi un copil în stare de şoc, plîngînd continuu. Poate se putea proceda şi altfel... O familie pe stradă. Un copil cazat la vecini, prin bunăvoinţa acestora, un alf copil pe drum, iar mama pe stradă. E adevărat, soţii au o maşină. Dar e cam dificil să dormi în ea, iarna. Oare nu s-o fi găsind chiar nici o soluţie pentru aceşti oameni? Din puncţ de vedere uman. Diana Căienaru

Con ferinţă de presă la Universitatea ”Babeş-Bolyai”

CARTA UNIVERSITĂŢII -opţiune pentru internaţionalizare

urmare din pag. 1

prorector Andrei Magyari), document ce conţine măsuri de reformă instituţională şi idei pe direcţia înnoirii, avînd la bază Constituţia R om âniei,. Legea Învăţămîntului ş.a. - proclamă afilierea clară la Declaraţia din 1988 de lă Lima, respectiv, Roma a Universităţii. Plasată în clasamentul universităţilor de tip A ale Uniunii Europene (care înseamnă’accent pe învăţămînt şi cercetare, în egală măsură), Carta expune opţiunile şi reperele Universităţi^ "Babeş- Bolyai” sub forma a cinci linii de reformă,- sintetizate astfel: compatibilizarea curriculurtt-ului, relansarea cercetării ştiinţifice, noua reţea de conexiuni a Universităţii, informatizarea infrastructurii şi integrarea internaţională. Carta stipulează cu claritate învăţămîntul în limbile minorităţilor (pe lîngă - maghiară,'" apare ca noutate pregătirea de specialitate şi în limba germană); situează cercetarea ştiinţifică la temelia instruirii; trecerea treptată la sistemul de credite . transferabile şi compatibilizarea internaţională' a programelor de învăţămînt ale facultăţilor; necesitatea însuşirii, de către fiecare student, a două limbi străine de mare circulaţie. între opţiunile Cartei mai figurează: mecanismul de selecţie a liderilor academici (cu cerere de candidatură depusă în scris, spre a se evita ipocrizia mofturilor, binecunoscută, de altfel...), introducerea titlului de

senator de onoare şi constituirea Marelui Senat al Universităţii, instituirea funcţiei de director general al Universităţii,-formarea departamentelor, modalităţi de înfiinţare a unor noi unităţi de cercetare şi de învăţămînt, instalarea principiuluisuveranităţii competenţei profesionale pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare.

•Opţiunea pentru sistemul internaţional în privinţa admiterii în Universitate, a cercetării împinse către performanţă şi liberalizare totală a sistemului însuşi, a finanţării

. Universităţii (de Ia 1 ianuarie 1996 se preconizează trecerea pe sistemul bugetării globale şi al autonomizării financiare), a perfecţionării prin doctorate în cotutelă etc. etc. - iată numai cîteva repere ce alcătuiesc structura Cartei, aceasta oferind soluţii pentru toate, sau aproape toate-problemele. Prioritară în activitatea universitară va fi cercetarea deslaşurată la parametri internaţionali, capabilă să aducă, încă din ' 1996, finanţări internaţionale pentru Universitate (dl.-prorector I. A. Rus), : v Dacă va candida sau nu pentru o nouă legislatură, la această întrebare domnul rector a lăsat să se înţeleagă că are această intenţie, chiar în condiţiile în care preocupări de ordin profesional pâr cel puţin la" fel de tentante pentru domnia sa, la această oră. Lucrurile se vor lămuri, însă, în preajma scrutinului din ianuarie, cînd listele cu candidaţii vor putea fi consultate de toţi cei interesaţi.

A socia ţia B o ln a v ilo r de D ia b e t d in ju d e ţu l G lu j

• multumeste firm ei ”EXCO M EDICAL’ SUPPLY” S.R.L. Bucureşti reprezentanţa Cluj- Napoca (tel. 19 84 47) pentru generoasa sponsorizare cpnstînd în teste rapide pentru glicemie (Bioşcan -,BG) şi glicozurie (Bio- Glucose - 1).

Invităm membrii asociaţiei şi solicitanţii de teste să se prezinte la

sediul din Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr. 2-4, parter, în zilele de marţi şi joi între orele 16-18.

Mdică-ţi fruntea sus, copile, si' nu uita că esti român!

■ Sub acest generic s-a deslăşurat în sala Casei de cultură din Mănăştur programul artistic al elevilor Şcolii nr._23 din Cluj-Napoca.

într-o atmosferă de sărbătoare şi linişte sufletească, elevi inimoşi, pregătiţi şi îndrumaţi de dascăli cu suflet, au prezentat un program de o înaltă ţinută artistică. Poezia, cîntecul şi jocul au îneîntat inima părinţilor spectatori care au ţinut să fie alături de copiii lor. Programul a fost deschis cu un montaj literar-muzical dedicat

zilei de 1 Decembrie, sărbătoare scumpă tuturor româniln Colindătorii au amintit gazdelorcj se apropie frumoasele sărbători Jt iarnă. Atmosfera naşterii Domnul» Isus Cristos a fost evocată în s

< "Irozii”. Cîntecele bradului au râs .din glasuri cristaline în linrtifc engleză, franceză, română. ,

Suita de dansuri populare j încheiat spectacolul într-o atmosfe de bucurie, veselie şi plinălait sufletească specifică românilor.

Reacţie prudentă a Beijingului la victoria comuniştilor în Rusia

Beijing, 19 \ decem brie (Rompres) - China a.dovedit o atitudine foarte prudentă, marţi, într-o primă reacţie la yictoria comuniştilor în alegerile legislative în Rusia, insistînd asupra stadiului bun actual al relaţiilor dintre Cele două ţări vecine, transmite agenţia France Presse. Purtătorul de cuvînt al Ministerului chinez de externe, Chen Jian, a declarat că “este vorba ; de o afacere internă a Rusiei”. “Oricare ar fi rezultatul, noi respectăm alegerea poporului rus. Cred că relaţia dintre cele două ţări; este de bună vecinătate şi ajutor reciproc, pe care, a spus el, l-aş califica drept un parteneriat constructiv”.

AFP comentează câ Beijingul ş Moscova şi-au normalizat relai în 1989, cu ocazia vizitei lui Mi Gorbaciov la Beijing, după 304

. ani de dezacord în plan ideologi, insoţit de o tensiune permanenţii

. ‘frontieră. Dezintegrarea imperiiiii sovietic şi apariţia republici!::

; independente în Asia Centralii neliniştit regimul de la Beijing, dornic să-şi păstreze' inutila

: imensului său teritoriu. Venirei li - putere a liberalilor la Kremlin - sm / AFP- - nu . a . provocat însă o

degradare a raporturilor chino-rs , care, dimpotrivă, au continuat si*

dezvolte, în special în domeiiil comercial.

Concert de muzică preclasicăRectoratul Universităţii de Medicină şi Farmacie

”1 uliu Haţieganu” şi Orchestra medicilor din Cluj- Napoca invită publicul meloman la cel de-alIV-lea Concert de muzică preclasică, în cadrul programului Terapia prin muzică, dedicat pacienţilor din clinicile de P sih ia trie şi Neurologie, mîine 21 decembrie a.c., la ora 17,00, în amfiteatrul clinicilor respective (str. L. Pasteur nr. I), conccrt ocazionat de Sfintele Sărbători ale Crăciunului. Vor adresa cuvinte de salut: prof. univ. dr. Oliviu Pascu - rectorul Universităţii de Medicina şi Farmacie din Cluj-Napoca, dr. Candct Scurtu - directorul Spitalului Judeţean, prof. univ. dr. Stclian Rândaşu - şeful Clinicii de Psihiatrie, prof. dr. Victor Comcs - preşedintele Orchestrei medicilor.

în partea I a concertului - muzică Instrumentală preclasică oferită de Orchestra mcdicilor; partea aIl-a -este consacrată unui concert de colinde, susţinut de corurilc reunite ale Operei Române şi Operei Maghiare; maestru de conccrt - dr. med.. Iaroslav Oncşciuc; maestru dc cor - Tiberiu Popa; conduccrca muzicală - Petre'Sbârcea.

S p e c ta c o l fie C r ă c im in l im b i le

: r o m â n ă , e n g le z ă ş i f r a n c e z ă ■

Astăzi, 20 decembrie a.c., ora 17,00,la Casa Universitarilor va avea loc tradiţionala serbare de Crăciun a elevilor de la Liceul Teoretic "Gheorghe Şincai” din Cluj- Napoca, spectacol intitulat ”Iată vin colindători”. In program: colinde în limbile română, engleză şi franceză, dansuri populare şi obiceiuri de Crăciun. Alături de profesorii români, la pregătirea acestui program şi-au dat concursul şi cadre didactice din Anglia şi Statele Unite ale Americii, care predau la acest liceu: prof. Loraine Venning, John Slevin şi Leonard Dan. Cu accastă ocazie va avea loc şi vernisajul expoziţiei de icoane a elevilor liceului, sub îndrumarea prof. Manuela Botiş.

M u l ţ u m i r iOrpni/aţia Judeţeană Cluj a Uniunii Naţionale a

Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, dresează căfduroasc mulţumiri conduceri lor de la SC. MUCART SA din Cluj-Napoca şi SC SOMEŞ SA din Dej pentru sprijinul acordat şi urează, totodală, întregului personal, "Sărbători fcricitc", multă sănătate şi ”La mulţi ani!".

'"Austria:au- m a rc a t wi©ţ©ria p e r s o n a lă

a ,cahceiaraS&is- F ranz V rasiitzky(Reuter, AFP)

Cancelarul* social-democraţ Franz Vranitzky a obţinut la 17 decembrie o victorie personală în alegerile legislative anticipate prin cele aproximativ 38 la sută din- voturi ce au revenit partidului său şi prin faptul că a împiedicat ascensiunea dreptei naţionaliste şi xenofobe a lui Joerg Haider.

în ciuda acestei victorii, Austria se confruntă cu im viitor nesigur privind formarea unei noi coaliţii şi aprobarea bugetului pe 1996. Numeroşi alegători din rîndul celor 5,7 milioane cu drept de vot au votat la 17 decembrie astfel îneît, neacordînd sprijin unor partide mici din opoziţie, să împiedice

.accesul la guvernare a extremei drepte, au afirmat analiştii politici Partidul Social Democrat (SPOe) al lui

Vranitzky va deţine 72 de locuri, cu şapte mai mult, în parlamentul care numără 183 de membri. Atît Partidul Ecologist, cît şi Forumul Liberal au pierdut voturi şi locuri în parlament. “Numeroşi alegători au sprijinit SPOe numai pentru a se asigura că liderul extremei drepte, Joerg Haider, nu va participa la guvernare”.

Partidul Libertăţii (FPOe), condus „ de Haider, care se opune imigrării,

a obţinut 22,1 la sută din voturi, o scădere de mai puţin de jumătate de procente faţă de alegerile din octombrie 1994. Rezultatul a însemnat o lovitură pentru Haider,' care spera să obţină .25 la sută, dar este puţin probabil ca această situaţie să însemne eliminarea sa de pe scena politică. Cele 41 de locuri din parlament îi asigură 'în continuare lui Haider rolul de lider al celui mai puternic bloc parlamentar de extremă drepta din Europa Occidentală. •

Pe lîngă îngrijorarea suscitată de ascensiunea extremei drepte, alegătorii au refuzat totodată sâ înghită doctoria amară prescrisă de liderul conservator Wolfgang Schussel, care a'propus reduceri masive ale cheltuielilor publice pentru a reduce deficitul bugetar mare, Schussel s-a separat de coaliţia cu SPOe a lui Vranitzky în urmă cu două luni, provocînd

.. alegeri anticipate cu trei ani înainte de cele prevăzute. Guvernul a căzut deoarece fctînga şi conservatorii nu iu putut conveni asupra modalităţii de a reduce deficitul bugetar pe 1995 cifrat la 120 miliarde de schillingi (12 miliarde de dolan) Schussel a refuzat să accepte propunerile SPOe de sporire * impozitelor pentru reducerea

-deficitului, solicitînd în schimb reduceri' ale generoaselor, cheltuieli pentru pensii }i asistenţă socială.

r - ,*fT-~r~ v~ ~nfmir rrriiy ■ n «it iit i r * i rAutnreată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Ouj-

Napoca, Jimatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308/1991 din 22.03.1991 cod fiscal 2044B9

I L I E C Ă L I A N ( r e d a c to r ş e i);

D A N R E B R E A N U ( r e d a c to r ş e f a d ju n c t ) ;

V A L E R C H I O R E A N U (r ie d a c to r ş e f a d ju n c t ) .

Secretar de redacţie de serviciu: Maria SÂNGEORZAN

R E D A C Ţ I A : C lu j - N a p o c a , s tr . N a p o c a 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Sccrctariat-redactorşcf, rcdactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192.828; Secrctariatderedacţie: 197.418; Rcdactori: 197.490,192.127 şi 197.507

T IP A R U L E X E C U T A T L A S.C. "George Bariţiu"

tel. 432502; fax: 432501.