i m,emoriile - dan-caragea.ro · socotind co marele public nu are cunoping de memorlile doamnel...
TRANSCRIPT
_ @1$9�6S8����G'$9�6S9��� � -. , l rg _ � m �
.
�
I M,EMORIILE � DOfl:MNEI
_ .... -� , , � � ELENA Lup·Eseu � � �
" � AVENTURA DE DRAGOSTE tJ m. CU FOSTUL PRINCIPE MOŞ-
�I' fQ
TENITOR CAROL. .- DES- . .
� TĂINWRI SENZAŢIONALE '.
�.
i TRADUCERE DE i � VICANU m ! * I . . j - 1928 I mi , - m-� I � �G'i.9SS9G'ieGS9�SS9�G'S9�IGS.00S9I6$.l G'S91G$9
Tipografi" "Reforma SOQialr." Spl. ImpriIJIeriei, 2- B\l�\lrş�ti.
.. www.dacoromanica.ro
Socotind co marele public nu are cunoping dememorlile doamnel Elena Lupescu, (4a cum au lostpublicale de marele ziare americane, credem cel fa-cem un real serviciu publiculut, reckind aceste me-morii fntr'o brosurcr ieftind ca cea de fad.
Nem so atragem atentlunea cflitorilor nostrt, ccrbrosura noastro confine memoriile complecte aledoamnei Lupescu, dupe traducerea fideld din ziareleamericane.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I
Cea mai mare suferinca o are femeea atuncicand iube§te cu adevarat, insa imprejurarile iisunt vitrege.
Am nenorocirea ca eu, Elena Lupescu, satrec in ochii intregei omeniri, drept o metresa,ca multe alte, fara nici un fel de scrupul, ocurtizana rafinata care a atras in mrejele ei, pePrincipe le Mo*tenitor Carol, care zapacit de mine,a renuncat la tronul sat].
M'am hotAxit sã scriu aceste randuri in inte-resul sfA.nt al adevarului, in marele interes atjustificarei mele ca §1 in propriul interes al Prin-tului Carol,
www.dacoromanica.ro
6
Fapt cert este ca. Carol, nascut Principe deCoroand. al Romaniei, traete impreuna cu minein exit, tntr'o mahala a Parisului, intr'o modestavita. din Neuilly.
0 serie interminabild de du§mani, carora niciprin gand nu le poate trece suferintele mele,imi amarasc zilele, fara nici un fel de scrupul.Ma numesc pretutindeni : Magda Lupescu, evreicacu parul ro§u. Modestul nostru camin l'au bo-tezat : Casa misterioasa a unei legaturi neper-mise.
Ca i cand toate acestea nu ar fi de ajunspentru zdruncinarea lin4tei mele, du*manii meimai cuteaza a spune ca, in caminul nostru secomploteaza impotriva intereselor Romaniei.
Doamne I Doamne I ce grozavie. Carol §i cumine acuzaci c1 complotam contra intereselortarei noastre.
Am marea datorie sa spulber toate neadea-rurile ce se debiteaza pe socoteala noastra. Voipune in randurile ce urmeaza toata putereapentru a fare, ca toata lumea sa cunoasca ade-varul, pentru ca nimeni sä nu acuze in totalsnecuno,tinla de cauza.
www.dacoromanica.ro
7
In luna Ianuarie a anului 1926, Carol a sem-nat abdicarea sa la tron.
Abdicarea lui Carol nu a fost dupa cum lumeaisi inchipue, actul de dezertare al unui las de ladatoriile lui de Print mostenitor al tronului.
Carol nu a abdicat cu sange rece la tronultarei sale, tarn care-si pusese in el toate spe-rantele de viitor.
Cu multa durere s'a decis Carol la pasul facutsi s'a hotarat la abdicare numai din cauza im-prejurarilor, imposibile de suportat, imprejuraricreate de intrigile dusmanilor sai.
Ani de-arandul Carol a fost fortat sa suporteneadevarurile ce se urzeau contra sa.
Din timpul casatoriei morganatice a lui Carol cudomnisoara Zizi Lambrino, care de altfel nu a fostde cat un roman de dragoste al tineretei, romancare din cauza cinstei si cavalerismului lui Carol,s'a terminat cu o casatorie, el a fost mereuhartuit, terorizat, amenintat, punandu-1 intr'o si-tuatiune cu totul de nesuferit. Cu atat mai mults'a procedat gresit fata de el, cu cat se stia caCarol este un om cu o vointa de fer, impulsivsi cu un caracter, afara din cale de rigid.
www.dacoromanica.ro
8
El este brusc §i foarte de multe on lipsit detact. In manifestarile sale el nu poate raspundeprompt. Nu'i plac argumentarile §i prefera in-totdeauna sa reCUrga la aqinne,
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
II cunosc pe Carol, de foarte multa vreme.Am chiar credinta ca'l cunosc mai bine de catRegina Maria, mama sa. Sunt sigura de tot ca,cu nimic nu ma pot inqela, in ceeace privestepersoana sa.
Cand am intalnit prima data pe Printul Carol,eram Inca copii.
L'am intalnit in casa adininistratorului uneiadin moOle Regelui. Este multa vreme de atunci,cad au sunt femeie de 28 ani iar Printul are34 ani.
Sunt nascuta. in Romania. Taal meu esteroman, iar mama mea rusoaica. Nu aunt evreic
www.dacoromanica.ro
to
dupa cum se spune. Este foarte drept ca amtrait mult printre evrei, unde am foarte multiprieteni. Daca as fi evreica nu m'as rusina s'ospun. Asi ft mandra de aceasta.
Int'una din zile, tatal meu, care era chimIstsi locuia intr'un
regale,regale,regale,regale,aproape de conacul
uneia din mosiile fu invitat la un ceaiu,de Regina Elisabeta, sotia- Regelui Carol, re-gina cunoscuta sub numele de t Carmen Sylva,,regina poets.
Tata' meu stlind ca Regina Elisabeta, adorncopiii, m'a luat si pe mine.
Desi a trecut, de atunci si papa acum, atataamar de vreme, totusi imi aduc aminte ca sithud s'ar fi petrecut eri, cu cats duiosie si dra-goste s'a purtat Regina Elisabeta fata de mine.
A trimis sä mi se aduca ciocolata si born-boane.
Pe vremea aceea, eu aveam 9 ani iar PrintulCarol 19 ani.
Cum a intrat valetul cu bomboanele, PrintulCarol i-a luat cutla din ulna sl intinzandumi-omia zis : Ai un par foarte frumos. Voiam maide mult sa to cunosc.
orasel,
www.dacoromanica.ro
11
Brusca interventie ca complimentul copila-resc, erau caracteristice Principelui. Are o inimade aur, dar pacat ca nu §tie intotdeauna sa seexprime. Complimentul sau insa, mi-a placutfoarte mult, cad una dintre marile mele vanitati,a fost : parul.
Parul meu mi-a provocat multa placere darmulta durere. Moda parului scurt mi-a pro-
curat bucurie. Acum port parul ebubikopfp, nuprea scurt si putin mai lung la ceafa.
Tanarul Print intinzandu'mi cutia cu bomboane,mi-a zis tMananca,.
MI-a spus eMa.nanca, in mod brusc si cu atataenergie, in cat fara sa mai spun ceva, am luato bomboana.
Nu am apucat insa sa mananc bomboana §iPrintul Carol mi-a §i oferit alta. De data aceastaam sovait insa. Atunci Printal Carol apuca obomboana cu degetele sale si mi-o puse in gura.
Am multumit l'am rugat sa nu'mi mai deaalta. A staruit insa, cu incapatinare sä iau §i pea treia, neavand incotro, am luat'o.
Pe vremea aceea nu intelegeam ce insemneazasi
tI
www.dacoromanica.ro
12
aceasta staruinta. Ba, mi-aduc aminte ca. Pamaruncat chiar o privire crunta.
*i astazi radem, on de cate on ne aducemaminte de acest episod al bomboanelor.
Da, da, azi it cunosc destul de bine pe Carol.Pe atunci nu stiam 'MO. cä toate staruintele luinu insemnau altceva, decat dorinta lui de a pre-lungi sederea mea acolo. Aceasta metoda 11
scutea de orice conversatie si tocmai de con-versatie fugea si fuge Printul meu.
Bietul Carol 1 Ce vinovata sunt ca l'am ju-decat asa de gresit. 5i ma gandesc cu multadurere sufleteasca, ca si azi sunt multi care nustiu sal cunoasca, $i ca o consecinta fatala, itjudeca. gresit. Eu insa sunt destul de fericita ca'lcunosc bine spre a nu'l mai j Ideca altfel decat asa cum trebue judecat Carol.
Din intalnirile ulterioare cu Carol, am pututinvata multe, de si treceau de multe on luni .'iAni intregi, bra a ne vedea.
Cu toate O. trecea atata vreme, fara a nevedea, totusi not ne purtam prietenie unul fatade altul. In acest timp am invWt sal cunosc,0 sunt mandra de acest lucru.
www.dacoromanica.ro
13
*tiu acum bine c5, sub maniera sa brutala seascunde o inima nobilk un caracter ferm, un ca-valerism desavarqit,
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
Nu implinisem Inca i6 ani cand m'am mai-katcu un ofiter roman.
Am trait cat-va timp, foarte fericiti. Ne-am datin urma seams cat de mult se deosebesc caracte-rele noastre si cat de deosebite sunt gusturilenoastre. Ark eu cat si sotul meu am vazut clar cao via %a armonioasa nu vom putea duce la un loc.
Intre timp insa, a izbucnit razboiti, $i dupacum era si firesc, toate chestiunile personale aufost Inlaturate.
Tatal meu ii -a pus imediat persoana si acti-vitatea sa la dispozitia guvernului, plecand pefront, unde a fost insotit si de mama.
www.dacoromanica.ro
13
Sotul meu a trecut si el la front si uude eul'am urmat.
To %i patru ne-am pus, cu trup si suflet, ladispozicia Patriei.
Mama si cu mine eram intrebuintate Intru a daajutor solda ;ilor si copiilor mici, parasiti in urmagroaznicului cataclism care a urmat. Si a jutorulce'I dam, era de mare folos, caci nenorocitii sol-dati ca si copil parasi ;i, mureau in numar destulde considerabil.
In timpul razboiului, Printul Carol s'a casitoritcu domnisoara Zizi Lambrino.
De si pe vremea aceia nu banulam posibilitateaunei legaturi intre Carol si mine, totusi aceastacasatorie m'a interesat mult. Soarta printuluinu'mi era de loc indifirenta, dorindu-i in mod sin-cer, toate fericirile.
Dupa terminarea razboiului nu m'am mai rein-tors la casa so;ului meu. Am ramas cu parintii mei.
Atat eu cat $i socul meu, socoteam ca nu maiputeam convietui la un loc, cu toate CA cram buniprieteni si continuam si au a fi tot atat de buniprieteni.
www.dacoromanica.ro
16
De comun acord cu soot meu am hotarat di-vortul, care se obtine foarte usor in Romania.
Am intentat actiunea de divort si legea ne-aacordat despartirea.
Am continuat a locuii mai departe cu parin0mei la un loc.
Din cand in cand, faceam calatoria in strai-natate.
Intr'una din zile aflandu-ma la Paris, intam-plarea facu ca printul Carol, care se gasea si ella Paris, sa, afle de prezenta mea in marea me-tropola si sa-mi faca o vizita.
Acest lucru se petrecea la inceputul luneiDecembrie r925.
Printul Carol se afla in trecere prin Paris,reintorcandu-se din Londra, unde reprezentase fa-milia regala la immormantarea reginei vaduveAlexandra.
Poate ca nici nu ne-am fi intalnit, daca nu s'arfi intimplat sa luarn parte, atat eu cat si Printul,la o receptie in casa unui atasat al legatiuneiRomane din Paris.
Cum m'a vazut Printul s'a apropiat de minespunandu-rni :
www.dacoromanica.ro
17
tA§i dori mult sä reluam vechea noastra prie-tenie*.
L'am privit lung §i vazandu.1 cat era de depri-mat §i cat parea de obosit, m'am indmo§at§i nu lam putut rezista. *i fara, Did nu gand,fara sa-mi tread prin minte ca mi-1 voiu faceprieten, i-am raspuns cu tbt sufletul : t Te a*teptmaine in apartamentul meu. i a§a a inceput sase dezvolte in sufletul meu de femeie, sentimentenoui pentru baiatul sfios, care la prima noastraintalnire cauta sa ma hraneasca cu bomboane.
9
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
A doua zt, plina de emotii, am primit vizitaPrintului.
Desi s'a purtat cu multa afectiune, totusi afost cum nu se poate mai corect si mai cavalerfail de mine.
Cate clipe a stat la mine, au fost tot atateamomente de duiosie.
Miam pus tot sufletul in joc, spre .al linisti,pre a'l face sa se simta cat mai bine langa mine.
Ne-am ream:ntit cu lacrimi in ochi de primanoastra intalnire, dupa vremea cand el, barbatulde azi avea numai 15 ani, iar eu azi femee intoata puterea cuvantului, aveam pe atunci numai9 ani.
www.dacoromanica.ro
19
Radeam si plangeam. Eram fericita pentrumine si fericita ca izbuteam O. descrqesc putinfruntea Printului.
Acum it inOlegeam bine. Acum incepusemsal cunosc abia, subt adevarata lul lumina.
In genere ferneile nu l'ar putea gasi peCarol ca un barbat atragator. Nu este di-baci, nu stie a lingusi, nu stie a vorbi femeeispre a o ridica in al noulea cer al fericirei.Intr'un singur cuvant, despre Carol nu se poatespline el este un om de salon. El este multprea sincer $i din aceste motive iti face impre-sia ca este o fire brusca.
Muhl durere §i desgust ii provoaca prietenii,atunci cand it judeca gresit. In acest fel demomente se simte doborat sufleteste si este instare sa-si suspende orice activitate inceputa,sa lase totul bait& si sa se apuce cu pasiune,spre a uita supararile, de automobilism, aviatie,calatorii sau mai stiu sl eu de co:
Atunci cei ce nu'l pot cunoaste, dupa cum ilcunosc eu, spun ca Printul este un salbatec, sauca nu se poate pune nici un temei pe dansul.
Nlmic din cele ce se spun pe socoteala sa, nu
www.dacoromanica.ro
20
sunt adev5rate. El nu este nici salbatec sl petot ce spune se poate pune baza. Cand Carolspune ceva, este slant.
Este o fire atenta, tine sincer la prietenil sal,este un perfect cavaler, are o fire generoasa,loiala §i mai presus de toate un desavarsitpatriot.
In ceeace ma priveste, afirm cu toata since-ritatea cä dragostea sa fata de mine este duioasasi lipsita cu totul de egoism.
Daca. Carol ar divorta de actuala sa so ;ie,Principesa Elena a Greciei, si daca as face ceamai usoara aluzie la datoria sa fata de mine,sunt sigura ca Carol n-ar sovai o singura clipa,spre a ma face sotia sa.
Imediat dupa inceputul dragostei noastre,primul gand al lui Carol a fost pentru mine, sila ceia ce voiu avea sa sufar dupa. 'Irma acesteliubiri. Declar insa, in toata cura;enia sufletului, eanu ma gandesc si nu doresc o casatorie morga-natica. 11 iubesc pe Carol cu toata puterea sufle-tului meu, 11 ador, it idolatrez, dar mai presus
www.dacoromanica.ro
21
de toate imi iubesc Cara si recunosc obligatiilelui Carol, lap. de poporul sau.
Casatoria Printului Carol cu domnisoara Lam-brino, o socot ca o greseala a tineretei sale.
Pot eu oare, care it iubesc atat de mult peCarol, sal fac sä savarseasca o greseala la fel,cu mine ? Nu. Nici o clips nu mi-a trecut asaceva prin minte. Nu. Asa ceva nu se va intamplanici °data. De ideia unei casatorii intre noi nutrebue sa se vorbeasca, pentru simplul motiv canu o doresc, si nu se va intampla.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V
Pana acum cat -va timp, doamna Lambrino, alocuit la Paris in imediata apropiere a vilei lo-cuite de noi.
Nu stiu daca aceasta a fost o simply intam-plare sau a fost cu intentiune pus la cale dedoamna Lambrino.
Cu Carol nu am adus nici o data vorba despreaceasta dragoste a lui din tinerete qi nici desprecasatoria sa. tiam destul de bine ca aceastachestiune a fost pentru el un munte de necazurisi mari neplaceri.
Din aceste motive am crezut mai nimerit sanu'i reamintesc de ea, si cred ca nici in publicnu trebue s'o fac.
www.dacoromanica.ro
23
Fiecarui individ ii este permis sa discute, inorice fel vrea, starea sufletului sau, dar stareasufletului unei alte persoane, trebuie socotit caceva sant si prin urmare nu trebuie atins.
Cred el nici uneia dintre femei nu I-ar fi
permis sã judece pe o semena a sa, neputandstie ce se ascunde subt stratul aparent.
Judec dupe mine. Gate nu mi-a fost dat O.sutar daps urma condamnarei societatei, caresocietate, sunt sigura, ar fi -cu mult mai pu;inaspra contra mea, daca ar putea §tie, toatededesubturile acestei afaceri.
Acum cat-va timp. ne-am vazut siliti sa damdrumul din serviciul nostru unui camerier sisotiei sale, pe care iam surprina ca ne spionausi raportau zilnic doamnei Lambrino, tot ce sepetrecea la noi.
In urma am mai aflat ca tot pe Tanga acestcamerier si soda sa se facuse nenumarate in-cercari, spre a'i decide sa ne otraveasca mancarea.
Dovezi absolute cu privire la acest complot,nu aveam. Am descoperit insa o serie de altecomploturi, cari, daca s'ar cunoaste, ar face peorice om, sä ramana inmarmurit,
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
Pe timpul cand la Paris, Carol §i cu mine,nu aveam de cat simple legaturi de prietenie,incepuse sä se scorneasca tot felul de zvonurifanteziste.
Se trmiteau rapoarte in Romania, prin carese ardta
1
viata noastra ca fiind plina de destrabalare.Cum era §i firesc, in urma acestor ,rapoarte,
soseau din Bucureqti aspre mustrari. Acestemustrari nedrepte, toate intrigile ce se urzeauimpotriva lui, l'au facut pe Carol sa se gandeascaserios la renun ;area asupra tuturor drepturilorce decurgeau din na§terea sa.
Datorita in buns parte acestor necazuri, sen-
www.dacoromanica.ro
25
timentele lui fats de mine, si ale mele fats deel, au devenit si mai puternice si mai dulci.
Cu cat cresteau supararile, cu atat sim.teaCarol mai mult ca are r.evoie de sufletul meu.
Mustrarile ce soseau din Bucuresti, se repetaudin ce in ce mai mult, sporind furia lui Carol,care la un moment dat a parasit Parisul, plecandla Milano.
Ce puteam face -eu de cat sal urmez. Nuera oare datoria mea s'o fac ?
5tiarn bine ca are absoluta nevoe de uninso ;itor sincer si simplu. Pe de alts parte, eu,care nu avusesem parte de prea multa fericirein viata mea, imi simtiam inima atrasa de acestbaiat, de suferintele lui. Intr'un cuvant it iu-beam. Da 1... II iubeam.
Supusa a tarei sale, cunosteam toata copil6rialui, stiam respectul ce'l purta parinvilor *i bu-niellor sai, cuuosteam pe Mandra Regina Maria,mama sa.
tiu prea bine, ca dansa sufere mai mult caon care, dupa urma acestei tragedii.
www.dacoromanica.ro
26
Regina Maria este o femeie plina de inima,ca $i fiul ei. Nici Regina Maria nu este inteleasa,din cauza felului ei de a fi, vioaie, sl nerabda-toare cand cata sa fie pusa subt control.
Regina Maria are sufletul plin de iubire sibunatate. Ea este complect lipsita de viclenie§r nu cunoaste intriga.
Il iubeste foarte mult pe Carol. Totusi in-nainte de a fi mama este Regina.
Controlul educatiunei copiilor sai nu a fostlasat in intregime Reginei Maria, si tocmaiasta i-a pricinuit multa durere.
In doua randuri am fost si eu mama, si cutoate ca nu am avut parte de nici un copil,primul murindu'mi la nastere, iar al duoilea invarsta de un an, totusi port in sufletul meu,sfantul instinct de mama si de aceea simt, la felca toate cele alte mame.
Doamne 1 Tu imi esti martor, stii bine c &adorinta as avea sa ingenunchez la picioarelemamei lui, la picioarele Reginei Maria, si salpovestesc toate durerile lui Carol, toata grozava
www.dacoromanica.ro
27
tragedie, tot haosul in care se abate i din carenu vede nici o scapare.
SA nu uitam, nici o clipa, iubipi mei cetitorica situaciunile familiilor regale nu stint a§a demare ca ale tuturor familiilor noastre. 0 vechetrad4ie impune familiilor regale, ca ele sa nuse apere, in contra atacurilor publice.
www.dacoromanica.ro
CAPI.TOLUL VII
Frumoasa Regina Maria este iubita 'Ana laidolatrie de catre fiul ei Carol.
Anturajul Reginei insa ii invenineaza sufletul§i mintea prin grozaviile ce i se povestesc desprefiul ei. Ea este atat de dreapta §1 de cinstita,incb.t o clips nu poate concepe ca cele ce ise povestesc despre fiul ei, ar putea fi intrigiisvorate din mutate sau din cine §tie ce interesemeschine, a§a ca Ea le crede pe toate, le isdrept adevarate.
Regina Maria est impiedicata de a vedea ade-varul, de a vedea ambele laturi ale sitaa;ieit iatapentru ce cred cá trebule O. fie furioasa contra
www.dacoromanica.ro
29
mea. Pentru regina Maria, probabil, O. nu suntde cat o femee patima§a care i'am atras copilulin pacate.
Pentru mama lui, ca *i pentru tot anturajulReginei, eu nu sunt de cat femeea care a isbutit,gra;ie farmecelor ei, a-I ispiti pe Carol maipresus de puterile sale de impotrivire, distru-gandu'i prin tot felul de mijloace caracterul.
0 I de s'ar qti cat imi este de scumpa fercirealui Carol de s'ar §tl cu cats dragoste sincera 11inconjur §i cat ma straduesc sa'l fac sa uite mah-nirile sale.
Am insa toata credinta ca va veni ceva sfantpentru Carol §i atunci cand m'am hotarit sa'lurmez la Milano, Dumnezeu imi este martor, ca nuam fame() de cat cu curata intentiune de a'l ia-griji, de a nu-1 lass in astfel de momente fara spri-jinul meu, fara dragostea mea.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
La Milano am tras la acelas hotel.Carol era vesel si foarte multumit ca l'am urmat.
0 vreme, am stat ascunsa in camera. Nu m'amaratat nicaeri pe strada.
Carol iesia din cand in cand, insa intotdeaunase reintorcea enervat,. furios.
La fiecare pas se intalnia cu tot felul de emisariroman, sari prin tot felul de planuri, it suparausi it jigneau.
Viata la Milano, ni-a fost un adevarat lad.Eram spiona0 la fiecare pas, si asta ne facea
viata atat de plicticoasa, incat hotararam sä ple-cam din Milano spre Venetia.
www.dacoromanica.ro
31
Nenorocirile ce se abateau din zi in zi maimult asupra noastra, facu ca dragostea noastrasa creasca. Ne simtiam asa de legati unul de altul,in cat fericirea noastra nu mai cunostea margini.
Treceam prin momente cand ne credeam ab-solut singuri, intr'o lume plina de fericire de pe-ricole fantastice.
Este foarte adevarat ca m'am vinut stranslegata de el, dar oare care femee ar fi facutaltfel in locul meu, atunci cand iubeste un barbatcu toata pasiunea, cu tot focul.
Cu cat trecea timpul, dragostea noastra deveneasi ea mai mare, asa ca incetul cu incetul, am luatferma hotarare de a nu'l mai parasi niciodata.
Dar rationale cum sunt, si socotind ca dragosteamare ce'i port lui Carol, va trebui sa ma. hota-rasca si la sacrificii, mi-am zis:
cPentru fericire lui si a tare! sale, care este siCara mea, nu va trebui sa stau intre el si tall,daca aceasta va dori inapoierea sa, sau dacadatoria sa fate de copilul lui it va rechema Intarns.
De si Printul Carol n'a avut fericirea sa pe-treaca mai mult tImp la un loc cu fiul sau Mihai,
www.dacoromanica.ro
32
totusi el 11 iubeste mult si este, cu adevarat man-dru de el.
Daca Carol a stat mai departe de fiul sAu,actualul Rege Mihai, asta se datoreste faptuluica intre el si so ;ia sa Elena, exists marl nepo-triviri. SA nu se uite ca, casatoria for a fosto casAtorie de stat, pe cata vreme unirea luiCarol cu mine este bazata pe dragoste, pe Te.ricire.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX
Ori unde am cutreerat in iarna anului 1926,n'am putut gasi linistea, dupa care umblam.
Ziarele anuntau sosirea noastra si faceau felde fel de comentarii pline de fantezie.
Singurul loc. unde am putut gusta fericirea,in liniste a fost la Venetia, supranumita si para-disul amorezatilor.
De foarte multe on cand nu mai avea cines6. ne spioneze, faceam lungi primblari, pe cana-lurile margina*e, in frumoase gondole.
Privind luna pe cer, leganati de barca, neprimblam ore intregi, fara nici o tinta. In noapteafrumoasa ne spuneam unul altuia, cat de mult
www.dacoromanica.ro
34
ne iubim, Ne simtiam cu adevarat fericiti.Cate ()data Printul cadea pe ganduri qi cu
vocea indurerata imi spunea : (Surit tapul ispa-sitor. Ma vor socoti ca pe un las, ca pe un de-zertor. Ma vor compatimi ca pe unul care cu-treera lumea fara familie, fara patriev.
Atunci II mangaiam Intotdeauna zicandu'i : eTepoti inapoia. Nu se poate sä indrepti singur lu-crurile, ele se vor indrepta dela sine. Nu'ti facesange rail, caci oricand te vei putea reintoarce,daca vei socoti ca este bine sa te reintorci,.
Nu'mi raspundea nimic. Se gandia insa in-tr'una la suferintele mamei sale, si'l durea multfaptul cã nu poate alina cu nimic, suferintelelubitei sale mame.
Dupa cat-va timp de sedere, in Venetia, amplecat impreuna la Nizza, Monte-Carlo si Cannes.Peste tot locul am incercat sä ne perdem, sã neamestecam in lumea de petreceri si jocuri, pela cazinouri, plaje, cafenele.
Dar peste tot am intalnit ochi iscoditorl silimbi clevetitoare, pline de venin.
Ardeam de dorinta de a ne izola, sa fim de-parte de toata omenirea, 36 nu vedem pe ni-
www.dacoromanica.ro
35
meni si O. nu fim vazu0 de nimeni. Dorinta le-gitima de alt-fel, la doui insi ce se iubesc cuadevarat.
Unul din prieteni mi-a spus °data, ca suntemin tuna noastra de miere. M'am gandit cu ama-raciune la cate am avut de indurat, tocmai inacest timp. Totusi aveam si o mare fericire.*dam ca ne iubim si ca aceasta iubire, nimeninu ni-o poate lua.
Intr'una din zile Printul imi propuse sä plecamla Biaritz. Am multumit lui Dumnezeu, pentruaceasta buna idee a .Printului.
Inteadevar la Biaritz ne-am amestecat inlumea de francezi, spanioli, greci, italieni, ame-ricani etc. si unde ne-am putut petrece, cu ade-varat in fericire, timpul cat am stat aci.
Locuiam la Palace Hotel si petreceam zileintregi pe marginile marei. Tot aci am capatatsi minunatii nostri cani, pe care ii avem si acumla Neuilly.
La Biaritz am ramas pana cand neau gonitcaldurile. Ne-am reintors la Paris, unde am ho-ark O. ne instalam intro casa modesta, de-parte de sgomot, spre a astepta in liniste,
www.dacoromanica.ro
3b
desfasurarea evenimentelor.Dupa cate-va zile dela sosirea noastra in Paris,
am gasit si ne-am instalat in villa in care lo-cuim si azi.
Am avut nevoe de mult curaj, spre a ne puteaarata in lume ca o pereche de amorezati, cad,fall indoiala ca vom fi priv4i ca o perechece pacatuieste impotriva conventiunilor sociale.
Nici nu ne-am instalat bine si o adevAra.ta fur-tuna s'a ridicat in potriva noastra.
Din Bacure4ti curgeau inteuna mustrari dince in ce mai aspre.
Poate ca lucrurile s'ar fi petrecut cu totulaltfel, daca Carol n'ar fi fost asa de multlipsit de tact. El nu a inceles nici odata sã fdcauz de cuvinte ticluite cu dibacie. I s'ar parea caar comite o necinste, si cu asa ceva nu sepoate impaca. Toata viata a avut sa sufere ne-placed din cauza firei sale cinstite, care nu'i per-mite nici odata, sa afirme ceva care sa, fie contraconstiintei sale, contra adevarului.
Nesfarsitele mustrari ce zilnic soseau din Bu-curesti, au avut asupra sa un elect cu totulcontrariu, celul ce se urmaria.
www.dacoromanica.ro
37
L'au intarit in dragostea catre mine si luatde manie a renuntat la trop.
Cei care aveau interese sal scoata pe Caroldin linia succesorilor la tron, au procedat in asafel in cat au facut tot posibilul spre a rupe le.gaturile dintre el si familia sa.
Carol a .primit ordine O. se reintoarca de ur-genta in Cara, spre a semna abdicarea sa. El arefuzat categoric.
Au sosit la Paris trimisii guvernului, cari aucerut Printului sä semneze abdicarea, care va fitinuta secret fata de popor time de cate-valuni si daca intre timp se va rasgandi, actul deabdicare sa fie distrus iar el sa'si reia locul.
Carol a semnat abdicarea, insa conventiuneaa fost calcata in picioare. Actul a fost imediatfacut cunoscut Wei.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X
Din ziva cand actul de abdicare a fost semnat,am fost oarecum lasati in pace.
Dusmanii lui Carol din moment ce au fost inposesiunea actului sau de abdicare, nu mai cautaude cat sa'l scoata din ce in ce iriteo lumina mainefavorabila lui. Pretutindeni spuneau ca este ne-pasator fata de interesele tare/ sal; ca estevicios si desfranat.
Prin randurile acestea incerc sa spun lumei in.tregi adevarul. Doresc sä arat cata rautate, catneadavar raspandesc in jurul nostru cei ce neurmaresc cu dusmania lor, si multumita caror du-mani toti cei ce tree prin fata casei noastre,
www.dacoromanica.ro
39
privesc cu curiozitate inlauntru. Toti cred ca incasa noastra, not perechea vesela, ne distramintr'o atmosfera senzuala, care ne-a dus la o dra-goste nepermisa.
Trecatorii prin fata villei noastre i§i inchipuescca aceste ziduri ascund pe o femee rea, pe odesfranata care a izbutit sã puns mana §i sa tinsin ghiarele sale, pe un Print de vita domneasca,facand din el o victims a dragostei sale.
Cat este departe adevarul de toate aceste pre-supuneri.
In modesta nolstra villa, ducem o viata lipsita,cu totul de veselie. Traim la fel ca miile de pe-rechi tinere.
In momentele cand disperarea cauta sa se de-coboare in sufletele noastre, facem tot posibiluls'o alungam. In astfel de momente, radem, glu-mim, cautam astfel sä indepartam durerea, reve-nim iar perechea serioasa.
Dispunem in total de trei servitori. Cameristul,care este in acela§i timp i ofer, so ;ia sa carene serve§te drept camerista §i bucatareasa.
Bucatareasa am adus'o din Romania. Ne placmult bucatele romane§d.
www.dacoromanica.ro
40
and ne-am mutat in vila in care locuim azi, nune-am putut gasi oameni de serviciu. Timp decate-va saptamani am fost siliti sä ne facem sin-guri go,podaria.
De altfel nu mi-a fost prea greu, de oare cemama mea ma deprinsese cu gospodaria.
Plina de dragoste pentru casa care adapostiaamorul nostru, faceam cu placere toate treburileeasel. Maturam, stergeam praful, gatiam, pu-neam masa, spalam vasele.
Este drept ca $i printul ma ajuta cu multa voebung, dandu'si contribucia lui de munca. Ra.deamcu pofta vazandu'l cu ca.ta indemanare facea patu-turile, oranduia prin casa si chiar cand §tergeatacamurile.
Se intampla cate °data ca lovia vre'un vassau un obiect, care cazand se spargea. Atunci ra-deam si eram mandra de el, mandra, ca on cefemee care vede ca barbatul ii vine in ajutor.
Imi faceam singura targuelile. Carnea, fructele,legumele etc. nu le cumparam singura, la fel casoOile micilor functionari, $i aceasta nu ma indis.punea de loc, ba din contra, imi procura placere.
A§ targui si azi toate cele necesare gospodariei
www.dacoromanica.ro
41
mele, dar nu o mai pot face, fiind prea cu multainzisten.ta urmaxita la fiecare pas.
Ce dulce 4i pare viata, atunci cand iubesti siesti iubita 1... Nimic nu ti s'ar prea prea greupentru gospodaria care ascunde in intimitateael atata dragoste, cats ascunde casnicia noastra.
Nici eu nici Carol nu avern deprinderea risipei.El adorn doua sporturi: auto si sborul, care
drept este, sunt cam costisitoare.In afarA de aceste doua sporturi, care'i sunt
foarte dragi, cred; cä am putea duce in America,o viata fericita cu dosprezece mii dolari aur.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XI
Pentru villa pe care o ocupain in Neuilly, platimo chirie anuala de opt sute mii franci.
Este o casa simply si era partial mobilata,and am ocupat'o noi. Restul am mai -,:omplectatnoi cu carti, tablouri, bibelouri, diverse lucrurldin vechiul meu menaj, un piano mare etc,
Am mai brodat un §al mare cu motive romanesti,sal pe care l'am asezat deasupra pianului iarpe diferite fotografii ale Reginei Maria, a RegeluiFerdinand, a Regelui Mihal, a Printului Nico-lae, etc.
Mai avern in odaia de dormit duoi canary, carine inveselesc cu cantecele lor.
Vila noastra se afla situata in fundul unei curti,
www.dacoromanica.ro
43
depe Bulevardul Binneau. Despartirea dintre tro-tuar si gradina este facuta printr'un zid de piatra.
Villa se compune dintr'un salon, o bibliotecasi o sufragerie, toate la parter. La etaj avemun apartament compus din seapte camere. In spa-tele villei avem bucataria si alte dependince.
Veniturile lui Carol se compun din produsulimobilelor, a castelelor si mosiilor sale, pe cari le'amostenit de la unchiul si tatal sau. Aceste veniturii se trimit lunar din Bucuresti.
Ne culcam de regula foarte tarziu, asaca ne sea-lam,nu tocmai de dimineata. Dejunul it luam in ca-mera mea si se compune din cafea cu lapte,cozonac si fursecuri.
Dupa dejun urmeaza toaleta dupa care primimvizitatorii sal), facem cate o plimbare calare la(Bois de Boulogne).
In vara trecuta obisnuiam sa jucatn tenis. A-nul acesta insa, lipsindu-ne energia necesara numai facem acest sport.
La instalarea noastra la Paris, primiam vizitefoarte putine. De un timp incoace insA, vizitele s'auinmul;it. Primim cu multa placere oaspetii, prin-
www.dacoromanica.ro
44
tre care se afla multi aviatori romb.ni, prietenipersonali ai lui Carol.
Ades primim oaspeti si la masa. Bine inte-les din numarul restrans de prieteni, cari nu neyin in casa spre a ne critica apoi, sau a nespiona. Printre acesti buni prieteni cari ne iu-besc cu adevarat, se afla un foarte cunoscutscriitor francez, un deputat al Parlamentului fran-cez si cunoscuta artista ron-ianca Elvira Popescu.
Seara ne distram jucand carti. De regula ju-cam bridge pana tarziu noaptea.
In discuOunile noastre nu amestecam niciodatapoliti?.a. De cand Carol a fost indepartat de fa-milia sa, nu poate suferi discu ;iunile politice.
Cei ce nu'l cunosc si'l cred pe Carol rece,sfidator si incapatinat, ar trebui sa'l vada serile,in casa lui ce fericit se sm ite I. Ar trebui sa'lvada cat de primitor este, ea isi iubeste de Inuitprietenii si cum cauta, prin toate mijloacele samil supere cu grijile ce'i obsedeaza.
Ceeace cu adevarat ii lipseste lui Carol, estemama sa iubita. Uneori ma vad silita sa'l tra-tez ca pe un copil. In astfel de momente macred intr-adevar mama sa, si incerc sa indrept
www.dacoromanica.ro
45
gandul spre lucruri cari sä nu1 indurereze.Este bun si ascultator. Nu mi se impotriveste,
10 schimba. gandurile, 10 descreteste fruntea $i
incepe sä zambeasca.Aceste Incercari ale mele de a'l distrage de
.1a tot ce l'ar putea mahni, incercari 1ntotdeaunaisbutite, au dat nastere nascocirilor despre in-fluenta mea nefasta asupra sa.
Nu este oare ceva firesc ca o femee, careeste devotata cu trup si suflet unui barbat,sa caute a'l distra de la tot ce l'ar putea in-durera ?
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XII
Dar de clevetirile veninoase nu ma plang, sinu ma surprind. De la inceput legaturilor noastream avut certitudinea, ca oprobiul public ma vaurmari. Dar sunt gata la on ce sacrificii, suntgata sa infrunt pe adversarii mei, ori cine ar fi ei.
Nu vad inainte-mi de cat un singur lucru :marea fericire de a fi la un loc cu Carol, pecare'l iubesc 4i'l ador mai presus de cat pu-terile on care' femei. Ori cate suferinti am in-durat si mai am de indurat, toate imi sunt, dinbielsug rasplatite prin fericirea ce o am de a fila un loc cu un gentleman ca Carol, care e cum este
www.dacoromanica.ro
47
un om al culturei, un om care are in principiilesale : deviza efidelitate §i indrazneala, .
Carol are preferinta pentru lectura stiintifica.Imi aduc aminte de o seara, care a urmat uneizile de. grele incercari. Sty intr'una din odailede la etaj, abatut §i plin de descurajare. La unmoment dat ochii sal obositi da de un pachet.Se ridica, desface coletul §i toata fata i se in-senineaza. Coletul conjinea doua volume ale unuiaviator francez §1 care tratau despre mecanica,pilotajul i construgtia aeroplanelor. Carol uitAndtoate necazurile, neluand in seamy oboseala, acetit pana spre diminea %a. and da peste un volumcare it intereseaza, este complect nepAsator fa ;ade tot ce'l inconjoara. El cite§te mult §i inspecial in limba engleza, pe care o cunoa*te de-savar§it de bine.
Nu §tiu de ce dar, cb.nd Carol vorbe§te engle-ze§te, rhi se pare ca pronunta mai frumos de cattoti englezii din lume,
Mie Imi place literatura romans qi francezA.
www.dacoromanica.ro
48
Prefer insa intotdeauna literatura arei mele, pecare o urmaresc cu pasiune.
In casa vorbim de regula limba franceza.Cate °data, sta cu mine ore intregi, spre a
ma invata limba engleza. Am prins ceva dinaceasta limba, MO, nu prea mult.
www.dacoromanica.ro
C A.PITOLUL XIII
Sunt nepasatoare fata de toate ce se spundespre mine. tiu ca se colportean. asuprapersoanei mele tot felul de grozavii. Este §i
natural, ca o femee care nu este uratd, sä aibdprieteni §i sal placa desfatarea.
Cu toate ca aceste mid nimicuri nu au jucatun rol prea mare in via ta mea.
Dovada cea mai buns este el duc azi via fa astainchisd, deli mia placut mult sa fiu admirata §isä apar bine imbrdcata.
Pe and ma aflam in Baritz, am obtinut unpremiu, ca fiind femeea cea mai bine imbracatd.Haina premiata a fost croita dupa un model
4
www.dacoromanica.ro
50
propriu, cu un splendid cordon pe care'l primisemde la Carol.
Printului, care are un ochiu foarte atent asupraformelor gratioase, nu'i plac lnsa toaletele bata-toare la ochi...
Carol are o staturA dreapta, este blond, ochiialbastri, ca ai mamei sale, poarta mustata tunsasi cu toate ca este destul de prezentabil, totusinu s'ar putea spune despre el cs este extremde elegant. and se imbracA in uniforms sau incostum de sears, se poate spune ca este elegant.
Viata noastra se scurge destul de monoton,Nu facem vizite nimanui. Pot afirma ca cel maimodest functionar cu iubita Atli gusts mai muttdin viata Parisului, de cat gusts Printul si cumine. Distractia noastrA de predilectie este cine-matograful, unde suntem mai pu ;in observatidecAt la teatru sau opera.
Atilt mie cat si lui Carol ne plac comediile.Artistii no5trii preferati sunt Charlie Chaplin,Buster Keaton, Harold Lloyd, Douglas Fairbankssi dulcea lui Mary Pickford.
Am refuzat, parandu-mi-se ceva ingrozitor safiiu privity ca un obiect de curiozitate, ca un numar
www.dacoromanica.ro
51
oarecare de circ. Totugi ag avea mare dorintasä apar intr'un film,- insa numai daca ag gtica am talent pentru atsa.
Dupa cat mi se spune, nu frumusetea joacarol pe ecran, cad sunt femei frumoase care parurate gi viceversa. Socot acest lucru pentru mine,ca un noroc, in cazul cand va fi sa apar odatain vr-un film.
Regret mult faptul arni liNegte dibacia nece-sara in afaceri. Cred ca fiecare copil trebuesa fie deprins cu o meserle sau profesiune, again cat la un moment dat sa'*i poata castigaexisten %a.
Regret in special aceasta nepricepere a mea,caci care alta mai mult decat mine, este amenin-ota de nesiguranta, de intuneric. Cine poatespune oare, daca nu mi se apropie ziva cand vatrebui O. traesc cu totul indepedenta.
Ma gandesc cu groaza la despartirea de Carol$i totusi aceasta groaznica zi, va trebui sä villa..Nurnai gandul la aceasta zi imi provoaca durere,nefericire, dar trebue O. fiu logica gi sä prevadtotul.
Ali vari capul in tarana 'I a refuza sä vezi rea-litatea, nu este o solusiue.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL X1V
Sunt momente cand ma cred cea mai nefericitafemee din lume. Sunt o alungata, sunt expatriate,sunt exilata din patria mea, din Cara pe care oiubesc.
Au trecut mai bine de duoi ani de zile de candnu mi-am vazut pe scumpii mei parinti, cari aufort asa de buni cu mine. Ma ingrijoreaza mult,viitorul lor. Idealul meu este sa pot ajunge safac ceva pentru ei. Dragii mei parinti imbatra-nesc si sunt in asteptarea ajutorului meu.
Atilt tatal cat si mama mea au avut dorintasa vine, sa ma vada. N'au putut'o face, cad li s'a
www.dacoromanica.ro
53
refuzat pasapoartele. Aveau teama sä nu com-ploteze aid pentru reintoarcerea lui Carol.Pe de alta parte nici eu nu pot pleca la ei, sa.ivad. As fi oprita la granita. Asa ca situatia mea,nu este tocmai placuta.
Sarmanii mei parintil... Cine stie daca'mi va fidat sd va mai vad?
Tot ce am mai slant pe lume, toata fericiretmea este Carol. D;, el, si numai el, numai el. Imiva fi dat oare, ca intr'o zi sa'l pierd si pe Gansu'?
Ar fi de prisos sa ma amagesc. Aceasta tristaeventualitate pentru mine, va trebui sa. vina. Vafi singura solutionare a chestiunei noastre.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV
Cand am primit trista veste ca tatal lui, RegeleFerdinand al Romaniei, este gray bolnav si caun desnodamant fatal putea sa survina din in zi,Carol a fost cuprins de o mare durere. S'a rugat,a implorat sa i se permita a veni la Bucuresti,spre a ingenunchia la capataiul tatalui sau, spreasi lua rarnas bun dela el.
Totul a fost in zadar. Nu i s-a permis sa vinain tarn. Ba a fost chiar amenintat ca daca, totusiva incerca O. intre in Ora, va fi oprit la gra-nick
Plin de mahnire, cuprins de o indescriptibiladurere, bietul meu Carol n-a putut face alta
www.dacoromanica.ro
55
decat sä se supuna soartei, sa se rezemneze *iO. participe la slujba ofiiciata in Cape la Roma-neasca din Paris.
Carol era socotit ca exilat, traind in strainatatecu o femee perversA, care l'a rapit §1-1 tine stransin ghiarele sale.
Nimeni nu s'a gAndit a iubesc pe Carol, casunt capabila sa ma sacrific complect, pentru aasigura fericirea lui.
Afirm in toata sinceritatea ca cu pretul dis-trugerel intregi mele fericiri, sunt dispusa sa madau in laturi, spre a'i lasa libertatea sA se In-toarcA la sotia sa, Printesa Elena, dacd i s'ar puteadeschide drumul pentru aceasta,
. . .
SA nu se uite insa CA acest lucru nu este nicidecum simpIu. SA nu se piarda din vedere intrigiletesute, intrigi care au cuprins intreaga farnilieregala. S'a mers atat de departe, incat s'a facuta se crede cA chiar mama sa, Regina Maria, arconspira cu gandul sa ajunga imparateasa Bal-canilor.
Chidr i socia lui, Printesa Elena, a fost prinsa
www.dacoromanica.ro
36
in panza tesuta de intrigi. Scrisorile personale alelui Carol ii sunt ascunse. se pun in cale toatepiedicile, spre a face Imposibila inteleg-erea lor.
Era o vreme cand atat printesa cat si Carol,an cazut de acord asupra divortului.
De comun acord au recunoscut marl nepotriviriin temperamentele for si s'au si inteles asupraunui aranjament mutual. In urma insa dusmanillui Carol au facut astfel, incat au convins pePrin ;esa Elena sl refuze a-i da libertatea.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVI
Am fost preveniti de catre prietenii no§triasupra unui plan diabolic, prin care se incerca sase influentee opinia publics in defavoarea luiCarol.
Tot felul de extravagante asupra lui §i a mease colportau i se colporteaza in tara.
Presa a fost §i ea indusa in eroare.De cand suntem instalati la Neiiilly, nu ne-am
parAsit de loc villa §i totu0 s'a spus ca ne-ammutat din loc in loc.
In timp ce Carol se afla bolnav de grips §i eustam §i'l ingrijiam, ziarele scriau ca Printul asosit la Rappalo spre a se intalni cu sotia §Icopilul eau.
www.dacoromanica.ro
58
SoCietatile americane de filme mi-au facia di-ferite oferte sä apar pe ecran. Nu sunt in-chipuita spre a crede ca aceste oferte s-au adresattalentului meu sau frumusetei mele, Nu calitatilemele i-au facut sa mi se adreseze ci situatia mea,
Intr'una din zile, ne aflam la un restaurant,impreuna cu doui prieteni. Inainte de a ne servimasa, unuia dintre prietenii cari ne insotiau,i s'a facut rau. Adouazi s'a svonit ca priete-nul nostru s'a imbolnavit in urma orgiilor facute.
Tot in scop de a-1 compromite pe Carol dus-manii nu tineau seamy de mijloacele ce le intre-buintau.
La Paris locueste varul meu, George Bog-dan, din Iasi. Cum este si firesc, varul meu vineregulat la noi, unde este totdeauna primit cuplacer e.
Dusmanii nostril au anuntat politia francezalegatiunea engleza ca varul meu se ocupa cupasapoarte false, pentru a trece pe roman' inCanada.
Imediat a fost arestat. Dar dupa mai putinde 24 are a fost pus in libertate, cerandu-i-sescuze,
si
si
www.dacoromanica.ro
5g
Complotul n'a reusit, insa dusmanii nostris'au folosit de cele publicate in ziare, spre a a-rata poporului ca Princul Carol duce o viatanevrednica de el, ca este in contact- cu excro-cii etc.
Loviturile dusmanilor nostri in loc saii a jungaOno. dorita, ci fac ca eu si Carol sá fim maistrans legati unul de altul si sä gasim o caldamangaiere in marea nostra iubire.
Mai multa lame mi-a spus ca cel mai bunmijloc pentru desarknarea dusmanilor lui Carol,ar fi ca eu sal parasesc.
Daca as sti ca plecarea mea dela dansul ar fisolutionarea chestiunei sale, bucuros as face. Darsä-1 parasesc pe el, pentru care am o dragosteasa de mare, ci situatia lui sa ramana aceeaci,iata ce n'as intelege niciodata O. fac.
Din ce in ce judec mai serios, imi dau seama calocul meu, cel putin pentru un moment, este adimpreuna cu el.
N'ac intelege sa fac sacrificiul de a ma des -par ;i de el, decat daza ac avea siguranta case poate refntoarce in Cara. Dar altfel ? Cb.telucruri scandaloase nu s'ar povesti pe !mama mo.
www.dacoromanica.ro
60
A§ fi descrisa m culori si mai negre. S'ar spuneca. am plecat de Tanga Print, pentru a face oalta captura.
Sau s'ar spune el am trecut in tabara dus-manilor. S'ar spune ca. sunt o spioana. Asa cä,deli lovita din toate partile, nu inteleg_sa.-1 lassingur pe acela, care are atata nevoe de un sufletsincer ca al meu, de o dragoste sincera ca amea.
In momentele lui de oboseala, de descura-jare, 11 privesc in ochi, ii ghicesc starea, si prinalintarile mele it fac sa uite durerea.
Carol nu este o fire care sã poata fi impins.Nu, el trebue sä fie ca§tigat. Dar care alta l'arputea cuceri mai bine decat mine ? Il iubesc si'iarat toata grija i gratitudinea mea. Cum asputea fi oare altfel cu el, care este asa de buncu mine,
Mereu privirea mea se indreapta spre darurilesale. a juterii si tar bijuterii. Briliante, Inele, bra-tari, colter de perle, bratari de diamante sisafire, pendantiv, sl cate altele, toate daruite cumita vologie §I cu adevArata dragoste.
www.dacoromanica.ro
61
Dragul ineu Carol, de cate sod imi citeste in-grijorarea in suflet ; imi pune intrebarea. Cinese va ingriji de tine, scumpa mea ? Intrebarecare ne stoarce lacrimi si ramane fart, raspuns.
Obisnuiam sa cant. Acum insa nu mai am cu-rajul si nici dispozicia.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVII
Cu toata starea mea de suflet, caut sä maarat totdeauna vesela, totdeauna bine di uss.
Caut din toate puterile mele sä iau lucrurilein mod filozofic. Oamenilor nu le plac feteletriste. Cei tristi sunt numiti cpesimistip si in jurulacestora se face gol. Toti ii ocolesc.
and simt ca intristarea ma cuprinde, citescpe filozoful Emerson Gasesc in volumul lui unpasaj care spune : (Este usor sa traesti dupAparerile lumii ; este usor pentru cel mare satraiasca dupa voia lui ; dar omul cu adevaratmare este acela care faconjurat de mulVme, Cu
www.dacoromanica.ro
63
deg vb.r0a pricepere tie pastreze inde-pendenta singuratatii .
In acest pasaj gasesc multa mangaiere. Estefoarte frumos scris §i foarte bine spus.
Aceste memorii ale mele sunt scrise bra di-bade qi fara pretentiuni literare. Prin ele amurmarit sä scot in evident5, virtutiile §i calitatilealese ale lui Carol. Am urmarit sa spulber ne-numaratele pove§ti faurite in jurul nostru deo serie de du*mani, cari nu urmaresc alta decatdeplina compromitere a Printului Carol.
Privitor la mine? Eu sunt Elena Lupescu, fe-meea al carui trecut in tara sa este definitivinmor mantat.
Prezentul ? Este cu straInicie legat de soartaPrintului exilat, de soarta nefericita a lui Carol.
Viitorul ? Vai I nu pot patrunde in el. Eu suntfemeea cu parul ro§u care-1 iube§te cu patimape Carol.
sali
www.dacoromanica.ro
0 2575540
%Ps
't
www.dacoromanica.ro