1965ln largul Cretei

Am evadat, in 1940, lmpreunA cu viitorul preot de laVercon. Ne-am regf,sit, la sc-urt timp dup[ evadare, ln satulde De Drdme ln caie el lra oaroh si irndd distribuia israeliti-lor,'cil putea de mulr, cenificate he botez purttnd orice felde date;cu conditia ca totu$i s{-i !i boteze : ;Tol o sa remlnacev'a..."'Nu fusesd niciodatd h Pa'ris : \i ispidvise studiile laseminarul din Lvon. Ne continuam nesnrsita convenatie acelor ce se regtrst*g ln mirqsma satului cufundat ln noafte.

,,De c{nd spovedi(i ?

- De weo cinciiprezec€ ani...

- Oe v-a lnvtrlat spovedania despre oameni ?

- Stiti- sDovedania nu te invat nimic. Dentru cA. atuncictna snoverieiti- esti un altul. erditl Hanil: Si totusi... Maifntli, <iameniisfnt cu mult mdi nefericili <tecfi se cr&e... iarapoi..."

Isi lnalttr bratele de adevarat lilietor de lemne ln noaDteahstelau : ;9i apoi, realiarca €ste cd nu uistd a&2t1L.." '

A murit la Cfieres.A medita asuora vietii - asuDra vietii ln fata mortii -Plrtr lndoiali cl' nu rirea lnseirmn6 Ltrceva ' decft 'sl-ti

adtncegti lntrebarea Ni vorbesc despre faptul <re a fi ucii,care nri nune cltusi de Dutin oroblelie oriiui are sansa ba-nalt de a'fi curaiosl ci Oeipre mloartea care se ivelte h ot ceeace este mai out6rnic decii omul. ln btrtrlnetea si chiar ln me-tamorfoza irtrmintului (Dtrmintut suserea'ze hoartea orinamoneala lii milenara ci si prin meta-morfoza lui, chiar dac{merrhorfoza asta este oieia omului) si mai cri seam! lniremediabil. acel: nu vei sti niciodail'ce tns€amne toateastea. in fata astei lntreblii. ce-mi Dastr mie de eea ae doarnentru rnin6 are imrnrranu ? Anroalne toti scriitorii ne careh cunosc lsi iubesc'cooililiia. eri mijo cetiesr oe a mla. Amtn\dlat pulin qi prost g md ireez pe mine ins'umi, dac{ a tecres De tine lnsuti lnse3mn{ str te multum€sti c1I ac€l hanHrI de drumuri cire se numeqte viale M-am irriceput uneori

8 o Andri Malraux

sd actionez, insA inreresul acliunii, in afa16 de cazul cind ease ridicS la indltimea istoriei, rezide in ceea ce faci si nu inceea ce spui. Nu prea imi stirne$te interes DroDria meape$oand. Prierenia, care a iucat uh rol impoitani in viarame4 nu s-a imptrcat cu oriozitatea. Si sint de'acord cu Drmtillde la. GliCres - insa dace el prefera. ideea ca nu eista'adulti,asta inseamna ctr sint mintui[i coon...

Penuu ce se-mi amintesi? 'Pentru cl, trdind in domeniul nesisur al sDirirului si al

ficliunii care este cel al aniqtilor, apoi In dominiul lunti:i siin acela al isroriei, cunoscihd la <lbutrzeci de ani o isie Lcirei agonie punea incg in lumintr ceea ce insemna Occiden-tul, am intilnit de nenum{rate ori, uneori umile si alteoristrf,lucitoare, acele momente ln care enigma fundamentald avie(ii ii apare fiec{ruia dintre noi asa cum ea apare aDroaDetuturor femeilor in fala unui chip de copil. aoroane iuturbrblrbatilor in fata unui'chip de mrjrt. ln t6ate form6le ne carele imbracd ceed ce ne du6e cu sine, ln tot c€ea ce adl vezutluptind lmpotriva injosirii, li chiar !i in rine, blindele, desDrecare ne putem intreba ce cauli tu pe DAmlnt. viaa. isemeireazeilor _rdligiilor disp{rute, inii apare'uneori ca librerul uneimuzlcr necunoscute.

Deli tinere!€ mea a cunoscut Orientul asem{ndlor cuun balrin arab aocolat pe mtrgarul stru in somnul de neinvinsal Islamului, cele dbud sute te mii de locuitori ai orasuluiCairo au dwenit parru milioane, Bagdadul inlocuiestb cublrci cu motor msurile lmplerite din rrtsrii 9i date cu sinoaldin care prindeau peqte pe,scarii babiloniedi, iar portile cumozaicuri ale Teheranului se Dierd ln oras. la fel-ca ioanaSaint-Denis. America deja cunbagte de muftA vreme oiasele-gjupgrci - insd oraqele iale ciup6rci nu srergeau o alra ijivi-llzalle, nu slmboltzau metamorlbza omului,

Ci pdmlntul nu s-a schimbat niciodatd lntr-o asemeneamasurd intr-un singur secol, asta fiecare o stie. Am vazurwtrbiile care astepEu caii omnibuzelor la Pajais-Roval si l-amcunoscul pe tim-ictul si fermecdrorul coniandant blehn, hlnloarcerea sa dln cosmos; am cunoscut orasul Utar dinMoscova, $i cl5direa asculiu, ca de zgirie-noii, a Univer-sita( ; lot ceea ce micul drum de fier cu cosul locomotivei inlbrmd de lalea, allt de lusrruit, din qara din pennsvlvania.evoca din c€€a ce constituia amintira vechii Ameri'ci- ca sitot ceea ce zgirie-norii societllii Panamerican evoc5 in ce bprivelte pe ce{ noue. De clte veacuri n-a mai fost lumea

ANTIMEMONI .9

Eiltiiti de o mare religie ? lal,il prima cMlizatie ln stare str

dcireascr lntreg plmiiltul, dar nu str-li invenieze PropriileHDle. nici DroDriile morminte.

A ti n ods, cinUva, in Asia, lnsemna sa pbrunzi cu inceli-Eltr htr-un sDatiu si timp ooniugate. India dupA Ishm,chira duol India.' Exiremul-Oriehidupr Orient ; corilbiilelEi Sindbdd Derlsite in marsitrea unui pbrt din Indii la c{de-rea serii, iai duptr Singapo-re, la intraiea ln Marea Chinei'primele jonci cahiste sentinele,'

Reiau, la indemnul medicilor, ace€sti lenltr Ptrtrundere'si Drivesc dezordinea c€ mi-a umplul viata lnslngeratil li inu'i l cum a rdvdsit Asia, inainte db a regdli, dincolo de ocean'oraiul Tokvo uide am trinris statuia Venerei din Milo, Kyotode ierecuioscut, Nara rdmas intact in pofrda templului s5uinc€ndiat - res{site toale cindva dupe o zi ln avion - qi

Gina oe care nlam mai revdzut-o. -Plhe h orizont, Oc€anulinorrerit Picuit, ftr{ nici o dlril..." RegAsesc ln hta mlrii primafr&e din primul meu roman, iar pe vapor, cadru-l de afiEare ablesramdlor unde. acum Datruztci de ani, a aplrut cea carernu;ta reintoar€eiea Asibi ln Istorie: Grevd Knerald esteprocrtmatd Ia Canan.

C.€ rdsDunde, asadar, viala mea aceslor zei care apun Siacestor orise care idsar, acestui wiet al acliunii care vine sd

izbeascd Daahebotul ca si cum ar fi fost eterhul vuiet al m6rii,ce rdsouhde ea atitor sDeranle de$arte si atitor prieteniocisi ?Este momentul ln'care cbnterfiporanii mei tnc€p str-limiesteascl micile lor istorii.' ln 1934, i-n strada vieux-Colombier, Paul Val€ry lmivorbea intiliDldtor despre Gide ; ,,Pentru ce, l-am intrebat,d3c{ sinteti fndiferent Tatd de opera lui, a$ezati att de susConversaia cu un eemai ? - Ce-i asta ?" I-am amintit-o.

-Ah, da !' Ttebuie "sd fie din pricina reuqitei conjunctiwluiimperf€d !..." Apoi, cu relqtiva gravikte pe care o amestecain'arsoul stru odtrician : ,,lmi place Gide, dar cum poate unom a"cceDta sd ia niste dneri treDt iudecdtori a ceea ce elsindeste?... Si apoi,'ce mai ! pe niin6 mtr intereseazd lucidi-"ratea,'nu md iniereseazd sin&ritatea-' A€a snqeau adeseaid;iG F ;;tG

""^ioera, oupa formuli lui Wilde' bune

doar Dentru a vorbl.irise ceea ce Gide numea tinerele nu se limita intotd€auna

ra riniri. ouofcum marea cre$tinitate nu s-a limitat lntot-deauna la cieoinciosi. Demonului ii plac colectivittrlile, qi

mai mult incd adundiile ; maretia aiiidbrea. Am trtrit plntr laue2eci de ani printre oameni ;ie cjr'e ii obseda sinceritatea.

10 I AndrC Malraux

Pentru cI vedeau in ea contrariul minciunii i de asemenea(erau scriitori) pentru c{ ea este, de la Rousseau in@ace, undomeniu privilegiat al lireraturii. S5 mai adeugtrm qi iusrifi-carea agresiv{, acel ,,Fdprnic cititor, seamdnul meu, frate..."Cdci nu este vorba de o cunoastere oarecare a omului : estetntotdeauna vorba de a dea/ilui o taine, de " nAraoisiMtrfturisirea crestinA fusese Dretul ierterii. calea Denitentei-Talentul nu este o ienare. in'sa 6t actionea'ze intr-lun mod lafel de profund. Presupunind cA Spovbdania tui Stavroghin arfi cu adevtrrat cea a lui Dostoievski, el ar fi metamorfozatlngrozitorul eveniment ln tragedie, iar pe Dostoievski inStavloghin, in erou de ficliune - metamorfoz5 pe qrre oexDrime de minune cuvintul: erou. Nu este necesar se fiem6dificare faptele: vinovatul este salvat, nu pentru ce elimpune o minciuna, ci pentru ci domeniul altei nu esteacela al vielii. Orgolioasa ruqine a lui Rousseau nu distrugejalnica ru{ine a lui Jean-Jacques. Dar ea ii aduce fdgdduialanemuririi. Ac€ast{ metamorfoze, una dintre cele maiprofunde pe care le poate omul crea, este cea a unui destinsuportat ca un destin dominat.

Admir confesiunile pe care le numim Memorii. Dar elenu-mi relin atenlia declt pe jumltal.e. E adevlrat cA arLalizaindividului, ln afara acliunii pe care ea o exercit?l asupranoastra atunci cind apartine unui mare artist, alimenteazt oacliune a spirilului care mA interesa foane mult pe uemeaacelei conversatii cu Val€rv : reducerea la minimum a Dtrrliisale cte come<lie. Este voiba atunci de cucerirea pe'caiefiecare o face asupra unei lumi romanesti in care se cufundtrQi care nu-i aparline de fapt; a cerei punere ln disculie llinfurie, si pe care se sprijintr partea din leatrul comic ln'careoersonaiefe lui l-abiche urmeazi Dersonaielor lui Moliere sibratorului indignat al lui Victor Hugo ce'vine cutezator sa:ispune de h obraz regelui lot ce are de spus - personai carevl fi iucar un rol aiit de constant si de inuril in ooiiticanatiuriilor mediterane€ne. Dar a lufta impotriva cornedieipaie a fi o lupd impotriva sl5biciinilor,'pe cind obsesiasinceridlii pare sd urmareascd o taina.

Individul a cdp{tat ln Memorii locul care se cunoa{te,alunci cind ele au devenit C-onfesiuni. Cele ale SffntriluiAugustin nu stnt deloc niste confesiuni, li se termine printr-untrabt de metafizicf. Niinanui nu i-ar'rrece prin ininte sanllmeas(,. Memoriik lui Saint-Simon confesiuni : atunci cindvorb€lte despre el, o face pentru a fi admirat. Fus€se ctrutatOmul ln acliunile importante ale oamenilor mari a fost ctrutat

ANTIMEMONI . 17

#il+*nfta+mjljffi#iiib#H$fti,{f-i;jiffiT*ifi,$ffi ffi fit*rdit au c{Petat forma romanul

ffi,iltgfr#bFu**Eu:n$rfli:+#Eoiirii-io'iiforiileacesteia'-Dingoffi ,rt;Jri,i1?Ti!:n€l/roa aduce clltig mai mare' $lEii*t"t s.*rinfi ne surprinde gral n1rlill !g-%.! *

"-s**ll*itj'S:,'"fltf '#Tl,18ffi {'i',"e","1"H'91

#"tt,'15;"!'ffi fi al,"'"+r*"!t[{#ilf fiil iii,,liirJ-""titte, acest- lucru c6ntinutr sf,.fie crezut In

;sfi;;il;;;tui lit"t"t' Et ar fi deci cu atlt mai bun cu

I'.'-r.-n m"i ir."*antrtor,li ar n cu atit mai asemtrnetor cu cit

;il;il;,h ;"venliohal' Aceasa este definilia pe care.o

**,'eti:**,T"'"*".*#'fi lffi I'B'i'"T.T"l!{0":x18:6iiii"ii'i n"G,erii a fosr una din artele majore ale Europ-ei

ilJririi* lit"t*tr, presupusa ei seam{n[' nu se lnrudeqte

;*i;;;d;- :;.' i,,lich6lan gelo declt pri n -perso

naj ele

;"ffil.; T"Gi portretul l-ui Ludot'ic iel sRnt f?lcut de

fi#'ittllf*i',mfliffi'lt+iiril*'#*i"N6;i;;;;Il"\Micheret'";3?]x;l#*"f JJff Jfi mai ad€tdrat decit textul s5u c

n5g;#:ttTg1fi ii;ur*;"':,:';,'&'lrt$iii'iiili -NlJ.rir"

de la'Austerlitz face cit incercarea de' a-i

ffii"iit i-"ii **ll Pun"t ta mlnieasce cu dulcsF chiPut',iJili rffi;i i"i "i"ioti"

o" t" vdrenco are poa-te ca;11^{1

;A^;;iil' a""l adulterul Josephinei' A artrut laptere

ffi#;,.. "p"t " G respinge din itisPre! pentru convenge'

72 ) Andrd Matruux

a nu mai cunoa{te apoi decil rgeneral admis ci ad-evtrrut ,,r'l: :1" -t{tntg"' Este lucru iniscunde. Mi .-"

"lrt-u"ri'ir#i.om este mai inrli ceea c€ el

-omur este ** ; ;;.i.fi;,;,T':, til tr::::,f |i#:t;;iffiii;",Hlt:ru*:is:i:.n';'ri'#ffi ##::j;,gihitt**;r"#.i::FsBl*il"j:":!H?lx;:1;;i'i9m*,*x.li,j'*F*{t!}{#r'""ff ;l:!i:

*g;{51N5q*t*l*.ff:.ffiffi.ru""#Iff ,ll.:'.l!:T,?"'iTi::,-LT:' se-i urmereasc{ pe

1;trikffi ,""1:,Hffi,fit;.[:l'J:Ti^1,'f;T,T#r"1fi ;

5'11.*#T[di:t-ii+?*{til#,',-l:ffi.,oT?Hl',lilf i,l1TH.?fl.8:l j,ebi*iurdstaciudatvenea

f, fltgifi t*ffir*,l:i;tfffi #,,ffi n-^ _Sentimentul de insteinare de pdmint sau de reintoarc€repe. pamlnt, care se poate s6si ln6'L'eil;; ;",ffi;,'Si ff T:*1 ffi:.fi Til,ff i,;

-.-1.I 99iT,yt unui simulacru de execurie nu consuruie offi ;ll?f

"f,ff ,,T,'.lllll"l;#i"g-l,a:;;-";;;;';&.\

*yll'r,m'itfi"rtrir$i'#+##x-fi"fl#

ANTIMEMORII . 13

civilizaliilor li de resureclia operelor lor. Cred intotdeaunact scriu pentru niste oameni care m{ vor citi mai tirziu. Nu.lin fucredere in aceastd carte, nu din obsesia mortii sau abroriei ln calitare de destin inreligibil al omenirii, ci dins€ndmentul violent al unei derive arbitrare ;i de neinlocuitprecum c€a a norilor. De c€ str-mi notez convorbirile cu qefi(b stat mai curind decit altele ? Pentru ci nici o conversatiecu un prieten hindus, fie el si unul dintre ultimii intelepli ailinduismului, nu md face str simt timpul atit de sensibil cumo face Nehru atunci cind imi spune : ,,Gandhi gindea c{..."Dac{ ii amestec pe aceqti oameni, templele gi mormintele€ste pentru c{ ei exprim{ ln ac€laqi mod ,,ceea ce trece."

Atunci clnd il ascultam pe generalul de Gaulle, in cursulc€lui mai banal dejun in apartamentul s{u particular de laEllsde, gindeam : Astdzi, pe ta 1960... k rec€piiile oficialeme $ndeam la c€le de la Versailles, de

^la Kremlin, de la

Viena h snrlitul domniei Habsburgilor. In modestul biroual lui linin, ln care diclionarele formeaze soclul miculuipitecantrop din bronz oferit de cetre un american darwinist,nu m{ glndeam la preistorie, ci la diminetile ln care u;a ace€afusese lmpinsil de cdtre lsnin - ln ziua in care jos ln curte,el inc€puse se danseze pe zrpadr, strigindu-i lui Trolkistupefiat ; ,uAst{qi, am rezistat incA o zi fala de Crmuna dinParis !" Astdzi... In fata lresaririi Franlei, ca;i in fala bietuluipitecanlrop, am fost iascinat de secoli, de stiralucir'ea rremu-rtrtoare Qi schimbtrtoare a soarelui peste cunul fluviului...

in fala firmei menusarului din'B0ne, clnd m{ intorc€amdin prima mea plimbare ctrtre moarte, ca 9i la Gramat atuncicind eram luat pe targa pentru a l6sa sd se creade c5 voi fiimpuqcat, ca gi ln fala alunecdrii turile a pisicii mele, de clteori am glndit ceea ce am glndit ln India ln 1938, sau in 19,14,sau ln 196f,lnainte de Hristos...

,,Sincerilatea" nu a fost intotdeauna propriul stru obiect.Prin fiecare din marile religii, Omul fusese dal- Memoriileproliferazd atunci cind confesiunea se indeptrrteaz{. Cha-teaubriand dialogheazd cu moartea, poate li cu Dumnezeu ;cu Hristos in nici un caz Cd Omul devine obiectul uneiinvestigalii li nu al unei revelalii - c{ci orice profet care-lrcrclP!3zA W Dumnezeu reveleazd totodau pe om - tenralia

14 a Andre Mahaux

de a epuiza aceasg problemd devine mare : omul va devenicu atit mai cunoscut c1] cit Memoriile sau Jumalul vor devenimai arnple. lns{ omul nu atinge fondul omului ; el nu-$i afllimaginea ln lntinderea cunoEtinlelor pe care le doblndeqte,el dI peste o imagine a lui insuqi ln intreberile pe care lepune. Omul care va fi glsit aici este cel care se acord{ culnrrebtrrile pe care le pune moartea semnifrcaliei lumii.

Aceast?l semnificalie nu-mi pune nicaieri intreblri lntr-unmod mai steruitor decit lnaintea unui Egipt sau a unei Indiitransformate, opuse oraqelor distruse. Am vezut oragele ger-mane acoperite de drapele albe (cearqafurile atlrnate laferestre) sau ln intregime bombardate ; Cairo, care a lrecutde la doutr sute de mii de locuitori la patru milioane, cumoscheile sale, cu citadela sa, cu oralul mortilor !i cu pira-midele sale ln depdrtare, $i Niirnbergul in asemenea haldistrus lnclt nu mai puteai regtrsi piaF principal{. R{zboiulpune intrebf,ri prost€qte, pacea o face pasffind misterul. $iesre c'u putin!tr ca ln domeniul soartei, omul si preluiascit maimult prin aprofundarea lntreb[rilor declt prin rispunsurilesale.

in crealia romanesce, in rlzboi, in muzeele adeverate sauimaginare, ln cultur{, in Istorie poate, am regtrsit o enigm{furdamenrah, dup{ bunul plac al memoriei care - lntlrnplaresau nu - nu reinvie o vialtr ln desf{;urarea ei. Luminate deun soare nevezut, apar nebuloase care par s[ pregdteasca oconstelalie necunoscuttr. Unele apanjn imaginarului, multeapa4in unui trecut ivit ln str{fulgerari sau pe care trebuies{-l regesesc cu r{bdare : momentele cele mai profunde alevielii mele nu selelluiesc inltruntrul meu, ele me obsedeaztrqi fug de mine rind pe rlnd. N-are important{. In fala necu-noscutului, unele din visele noastre nu au mai putintr semni.ficalie decit amintirile noastre. Reiau, asadar, aici anumitescene transformate clndva ln licliune. Ades legate de amin-tire prin legtrturi lncilcite, se intlmple ca ele se fie astfel si peviitor, intr-un mod qi mai tulburltor. Scena care urmeazeeste transpustr din NucU din Altenbury,lnc€put al unui romandin care Gestapo-ul a distrus prea multe pagini pentru ca sf,le mai pot rescrie. Se fnumea Lupta at lngerul, gi ce altc€vafac eu ? Sinuciderea aceea €sle cea a taglui meq bunicul acelaeste bunicul meu, transfigurat ftrtr lndoiaH de folclorul

ANTIMEMoNI . 15

familial. Era un armator de la care am preluat trdsAturi mai

;lffi;,;&;tru bunicul eroului din caka regatd -s't;f;"i'li.i,iitioi;o"n", loi de batrln viking' DEi

-era mai

il#J;;;ffi;a lui de mqter dosar decjt de Ilora lui'

Itt*,' run:r; fi 3'1:"ffi:"?,ilx ii"H'T'n"Ifr;'iiiii l"'iiirJ'"preu& in m6o sim6olic' conform tradiliei'

I[iout i" tu proti ul ultimei sale corebii''"'H;in ;i-asl;in Dunkerque a devenit alsacian deoar- ec€

orimul atac german cu gaze s-a Petrecul p€ Vistula qi el imi

til;;; "p.t*"aj caie a sewii.tn 1914 ln armata germana"riJ""rir"-'r,Lr* lir care clovnii trec printre trunchiurile

il'r?rir.ii""iti tr"l hangarele unde se uscau plnzele de

:l;";i;" ;;;'lt* a luat iocul mtrrii' Nu Etiam nimic despre

frUH.'ffiX!;;;;; l;;i^'i '"" qase sdpttrmini hus-ar ra

i#il;;iiL;imile galbene. ale iui Naioleon al Ill-lea'

iar Dadurile mele s-au nascut oln amintirea vage a p{durii

;" i. i"i"i"-ooite sau de la Haut-Koenigsbourg ; perso-

i"i"il I"'""-*L. Berger pentru ci numele trsta este' dup{

llf i iil'i"'ir;i' rt^n&z siu germanic insd a devenit numele

;:ll #;; orili ani: niqtiprieteni folosindu-se de^el ln

il!i"ll,"^tt p** a ma ddsenina mi-a rtrmas astfel' qi am

fost chemat de alsacienl 'a

tolnund brigada Alsacia-Lrena'

lY:il;;lJi,ilde la Dannemarie la citeva 4l:9".1"h;;i";-;"i;i de-a doua solii ale mele intr-o clinictr din

il;;;;;-;traine din Biive' cra de-a treia sotie locuia

;:;il#"ffi-;rraine din Toulouse' Trec peste-restul :

*tt ;"i;-;i6 cu numele asm ln Franla' Instr m-am

i".a.a,otlt U niquewihr, lingtr Colmar''*i,-, i"ri *".ire sd vin eJ s{ spun pentru ca sd se ltie ca

vi.l;;H;;;';;;; Maion Deiormi tnainte de a o intilni

i."iiiil,iiS"p-"",. Fate inooiuta cd ceea ce-l rdcu;g. qe

fi.ifiiiq ;;iii" uo'ion il fdcea sd fie mai sensibil la

vr"-,r'j"ii",i"i Drouet decii ar fi fost un suslinetor de actrile'

;;i;;;;iG ;realii premonitorii se exilica pentru. ctr la"'iJ,itii *

"iitri o*"h4i' uitusut uisutoi pr6voacd qi acliunea'

iula cum afirme t. E tlwr€nc€ ?

Si c€ se intlmpE atunq clnd nu exisd- acliune' ci doar

"."f-L u"rsuti profdtice pe care Claudel le pdstra cu sparma sl

16 t Andr€ Mahaur

prin care Baudelaire qi Verlaine hi anunF dezastrul ?,,Sufletul meu spre cumplite naufragii lqi ia zborul..."

Md glndesc la Peguy, al cirui mormint m-am dus st-l v5dlmpreund cu generalul de Gaulle, pe cimpul de la Marna :

,,Fericili cei ce-au pierit intr-un r{zboi drept..." Il Diderotcare, la lntoarcerea din Rusia, scria c{ ,,nu-mi mai r{mlneaudecit zece ani pe fundul sacului", ceea ce s-a adeverit cu odiferen!tr de o luntr doar. Mt gindqsc la perintele Teilhard deChardin care, in martie 1945, rtrspundea la intrebarea:,.Cind ati vre3 sA murili ? - In ziua de Paste", si care a muritln ziua de Paste 1955. M{ gindesc de asemenea la AlbertClmus care scria cu zece ani mai inainte de moartea sa inaccident : ,,Pe clnd in cursul zilci z.borul pdstrrilor pare sA nuaibd nici o !int?I, seara ele par c{-qi reglsesc intotdeauna odestinalie. Zboata c,trc ceva. A,!a, poate, qi tn amurgulvie!ii..."

Existtr oare un amurg al vielii ?

Brigada Alsacia-I-orena este cea care a cuc€rit Sainte-Odile, iar colonelul Berger este cel care s-a dus sd recupe-reze, ln pivnilele castelului Haut-Koenigsbourg, rerablul luiGriinewald... Vaporul de pe care scriu acestea se numelteCambodgia ; durirea de diirli a p ersoriajului din Vremea dis-preluhti 1^ timpul evadirii sale seamdnd cu cea pe care amsuferit-o din pricina unor panlofi prea strlmti atunci clnd amevadat, cu lapte ani mai tlrziu. Am scris mult despre tortur{,atunci dnd lumea nu se prea ocupa de a{a ceva ; si am treculfoane aproape de ea. Hemingway, prin curba care duce de latindrul indrdgostit mai tntii de femeia mai virstnice, apoi defemeia mai tin{r5, plnd la colonelul de saizeci de ani, iubitulunei fete tinere - prin clte neputinte qi sinucideri - nu alncetat s4-gi prefigureze destinul. Dar Chamfort ? DarMaupassant ? Dar Balzac ? Nietzsche a scris ultimul fnd din$tiinla vesew: ,,Aici lncepe tragedia", cu citeva luni lnaintede a o lntilni pe Lou Salomd - qi pe Zarathustra.

Am vezut-o tntr-o zi pe Lou Salom6 ; era atunci o doamnlbetdnd imbrdcattr in plnzl de sac. Tocmai li ddduse respunsdoamnei Daniel Halevy, care o lntrebase : ,,Ceai sau porto ?

- N-am venit ca str mtr ocup de asa ceva l" Am ramas singurilntr-un coll de salon Ei i-am vorbit de cartea ei despreNietzsche, apoi de Niet sche ; mla raspuns, lislndu-qi privir€a

ANTIMEMONI . 77

ochilor ei minunati sA ratdceasctr qi impingind inainte un

naxilar ca de dentist american : ,'Al wea totull sa-ml amln-

t€sc daca l-am lmbraliqal sau nu pe drumul acela' Etili' mat

sus de lacul Como.'."-- Cr^ n mA intereseazA la un om oarecare este condilia

orrol i l" un o* tare, mijloacele qi natura mAreliei sale ; la

un snni. caracterul sfinteniei sale. Si clteva tr?lslturi care

;fi;^.iilii" un caracter inoi"itiual, clt o relalie deose-

uifu iu tu."i. ilierzsche spune : ,'Doi au fost oamenii.care

il-auinvalat ceva in psihol6gie : Stendhal qi Dosroievski''. .

Dostoibvski, fie ! iruperea la suPrafaF a unel- um rrLmGrenitoare srandioasd d celei a lui Rousseau, era de natura

G-ii"futr" p"e cel mai mare iralionalist al veacului sdu' (In

ce mdsurtr Nietzsche ar n mai mitlt ce€a c€ este, dactr toanta

Oe sora-sa n-ar fi avut ideea str dea litltJl Voin!4 de putere

Jtit"i.rtti "

olnului care scrisese cdl'd torul si umbra sa l) Dat

SGndhal ?'Ce numim oare psihologie la el dacd nu o rntelt-

rsnl.ll transparent, qi precM Precum crisblele ?

"--bno c'ia" au"i, u."o ;aitezeci de ani, se scria desPre el

cr este Li mai mare scriiti:i francez' Despre individul insuqi

c€ ne transmit, aqadar, operele sale intime' incluzhd ql

iurnalul ? A existai, la wemea aceea, o relatie tulbure intre

;iholosie 5i literaturd. Gide mi-a povestit vizita lui Bernard

i -'ore,"noiarft sa se angajeze in furioasa inclEtare ce avea

si devind afacerea Dreyfus: ,,M'a ingrozit: era un om care

Dunea ceva mai presus de literaturA""' Purgaloriul lul urde

lne mult de fapiul c{ lstoria pentru el nu existd' Ea nu s-a

il"i.itlita frlalilor mei (qi aritor altora) lntrebindu-i ce

reDrezenB ea in 6chii lor - pe care, de altlel' l-a incnls''Gnosticii credeau cd ingerii ii puneau fiecdrui mort

inrebarea : ,,De unde vii ?" Ceea ce va putea [i aflat in cartea

esul este @ea ce a supravieluit. Uneori am spus acest lucru'

- cooOiti" sa te duii sdl'cauli. Zeii nu-Si- gasesc.odihna

duol trasedie decit ln comici legdtura lntre llnda s,r

oilt"ro,int, Macbeth \i Wul unei nopyi de vard este ce^

inue trasic si un <tomeniir feeric qi legendar' Spiritul noslru

isi nlscolest'e motanii s5i incdllati si vizitiii sai care in zon se

I#Li,"uil-"'J."i*i, p"nttu & hlbi o"tul retigios, nici ateul

l" rrtiJ" oeplin saiiifdcu(i de aparenla' Numesc ac€astd

ane .ehimeionL deoarecrj ea rdspunde la o intrebare pe