Dumitru Hurube&

SCENARITAun t$*ry-funf*rl*

t@

Dumitru Hurubi

SCENARITAun eseu-fantezie

LIMESzot6

Cuprins

Preambul aparent fdr[ rost... .......... 5

Cumva, despre secolul in care tr[im,apropo de Malraux.............. .................. 10

Imperiul Uniunea Europeand ........L4

,,Migraliunea" modern5. a popoarelor.................... "......... rBDespre secolul XXI: religios sau... ................. 23Plebea nu trebuie s[ Etie totul......... ...............26Civilizalia - responsabil[ de maladiile mentale? ...........29Scenarita. .....92Ameninlarea politologului Silviu Brucan ...... 35Relet[ de indobitocire a populaliei ................38Aqadar, si vedem cum stau lucrurile... ..........40Asta ce mai e? ...............45Dupi e6 de ani, continud.m cu succes

(auto)distmgerea.... .............. 47Schimbarea in r5.u a inv5ldmAntului qi educaliei........... 5oProsteasca iubire de glie strXmoqeasc[........................... 53Lupta pentru disparilia identitllii nalionale. .................. 57Jos cu patriotismul qi cu dragostea de !ard! ....................5rO nou5 arterd-autostrad[ de circulalie:

Buleuardul coruplilor.............. .............66Repedea trecere de la socialism la capitalism

qi nebdgarea de seamd...... .....7tEhe, dac6 ar fi avut Moise laptop qi Wi-Fi!... ..................72Chestiuni inefabile de statistice.............. .......76

179

Si (ne) revenim... ......... BzPsiholoaga Karen Horney nu ne d[ semnale

liniqtitoare .............. .............. BB

S[ vorbim pufin pi despre cultur[/literaturi,autori Ei cirfi ....... 93

,,Scrie!i, biieli, numai scrieli"? - veche!Acum: produclie, b[ieli - marfi! ..........97

Cu facebook, inainteeeee, marE! ...................1o1Marele Scenariu gi Scenarita

incepuser[ s[ fie pe val... .... 106

Lirica actuald? MarfS! ................. 1o9

Noua civiliza{ie, conformi cu prevederilescenariului............... ............Lt4

Newoticul din marele scenariu ...:r2oCu tristele, despre umor... ...........12S

Reminiscenle ceauEisto-comuniste intr-ofotografie-colaj ........ ........... 1go

Pseudofile de jurnal ....L92Cum-cum?!? O sutl de miliarde de

euro datorii externe? ...........139Da, da: sI nu uitim de Marele Scenariu! .....L45Se pare c[ Dacii n-au fost,,cei mai viteji

dintre traci... (si vedem ce mai zice Herodot)... ... r53Prin lecturi Ei culturl, am fi devenit

mai deEtepli qi nu e cazul... ..................158Hemingwayan vorbind. ................L7oin fine... ......r4s

Bibliografie selectivd ...178

rBo

Preambul aparent f[ri rost...

Ce minune ar fi s[ credem, de la bun inceput, cd noi,oamenii acestui secol Ei ai pdmAntului din acest coll delume, suntem personaje dintr-un Scenariu? Sd sim[im qisd avem senzalia ci totul a fost gAndit qi pritocit de cinevapentru care anumite cuvinte constituie un fel de minivocabular tabu. Sigur c[ ele nu sunt interzise (incn)oficial, ins[ recomandarea neoficiall este de a le evita,mai ales in conversatii protocolare, dar qi in dialogurilefdrd cine Etie ce pretenfii, cum ar fi: la pialE, la qtrand, intimpul unei plimbiri, la meciul echipei na$onale, la ocoad[ la impozite, dup[ ce a fost distrusl economiasocialist6 cu arom[ de ceauqism etc. Fdrd pretenlia de a lefi epuizat, intre altele, a folosi noliuni precum na{iune,patriotism, nafionalisirl, F. a., sau sintagme de genulfiinld nasionald (v. ;i Noica), identitate nafionald, gliestrdbund, iubire de patrie etc., inseamnd o anumecantonare intr-un vocabular care nu mai exprimfl nimic,sunt profund depiqite Ei, ca atare, trebuie scoase cdt maiurgent din uz Ei, treptat, din DEX... Apoi? intreagaevolulie a vie{ii in general gi a fiecdruia in particular, se vadesfdEura sub auspiciile unei ambiguitili perfect gAnditecu scopul de a deruta gi de a reconstrui noua structuripsihic[ a individului ca baz[ de plecare pentru aderarea Eiintegrarea sd, chiar cu entuziasm, in marea familieemanati din mariajul dintre UE qi Globalizare. lnrealitate va fi vorba despre remodelarea individului, dintoate punctele de vedere, in scopul oblinerii unei viet[li

avAnd doar chip de om, dar toate ale lui funcfiondnd pebaza unor cipuri considerate,la un moment dat, ereditar-biologice, respectiv cAnd nivelul de culturd generald alpopulaliei va atinge nivelul M5rii Moarte. problema ar ficd se naqte o intrebare imediat[ (qi logicd?): dar poate sXexiste a$a ceva, adicX omul-robot, individul care serdspundd automat la comenzi electronice fhr[ si" se maiintrebe, oricum inutil: ce e cu mine? E bine cum gAndescqi cum fac? Ce rost mai am eu pe lumea asta? Maiire rostgdndirea mea? Pe scurt, ar putea fl cAteva intrebdrigenerate gi cauzate de crp... Pentru cI, la nivelul de azi alqtiintei qi tehnicii, un asemenea obiect introdus subscdfArlie e un flecuqte! de operaliune. Nici mdcar, deasemenea logic^vorbind, se pare cl nu prea ar fi mariinconvenienle. insd, presupunAnd cX vor exista gi cazuride recalcitranli, respectiv indivizi cu caracter puternic,foarte stipAni pe ei, care nu vor accepta metam-orfoza ginu se vor circumscrie in aceastX noud existenli psiho-economicX, politici, social-administrativl qi, ideologicvorbind, fhrd weo tangen!5 cu materialismul dialectiCEiistoric, inseamnd a nu fi conectat la civilizalia modern-modernist[ care, din start, respinge manifestirile oricdreiforme de traditionalism, mai ales de sorginte autohtond.In acest sens, individul ca identitate, va fi marginalizat,tratat ca atare, doar cu fals[ condescendenl5 pentru a nucongtientiza brusc sau brutal realitatea existenlei sale,existenld care o poate coti, din punct de vedere social siuman spre zona patologicului.

Ca sd vezi!insi Erich Fromm a clarificat perfect problema in

sine astfel: ,,...existd. (...) semne foarte perceptibile a/edecepgiei ;i ale insatisfacliei oamenilor in ce priuegtemodul lor de uia{d,; eifac eforturi sd rec6.;tige pu{in dinindiuidualitatea lor pierdutd ;i din productiuitatea. Ior.,,

(p.zoS). Vai nou[!, ar exclama, biblic, vreun ptiutor

adevirat al Bibliei. PAnd una-alta, putem deduce, fie qi

doar din aceste cAteva rAnduri, ci Fromm a sirit colegial

in ajutorul lui Malraux hotirAnd: nu, secolul XXI nu va finici religios, nici nu va disp[rea, ci va fi secolul nebuniilor

Ei al iresponsabilitdlilor. Minunat! Fiindc[ triim intr-oetapi, sau er6?, in care a incerca sd fii normal, s[ vezi

lumea cu realism, inseamnd o cale deschisi, pres[rat6 cu

trandafiri, spre spitalul de psihiatrie gi casa de nebuni.

Glumim, nu? Dar, in orice caz, \n ce ne priveqte pe

noi, este cAt se poate de clar: {iatd Fenomenologiaspiritului a lui Hegel! Iar simpla lectur[ a volumuluiManif,estul Partidului Comunisf, lansat pe piati, spre

bucuria inconEtientd Ei optimist[ a clasei muncitoare, de

Marx Ei Engels, inseamn[ ,,asfaltarea" ciii sprepierzanie... CAt despre prezumtiv-nenorocirile cu aromide fericire supremi, Teze din aprilie ale lui Lenin, nici numai poate fi vorba. Ne amestecdm mintea cu principiilecdruia Ei c[rora au dus, iminent, la anul L917,la asaltulPalatului de Iarni din Sankt Petersburg Ei la ideea

urletelor de entuziasm: ,,Trdiascd 7 noiembrie, ZiuaMarii Reuolu{ii Socialiste din Octombrie!, spre

buimdcirea totali a celor care incd nu se dumiriseri inlegiturX nici cu Calendarul Gregorian, nici cu cel lulian-

Ca atare, nu!Agadar, ne afl[m la inceput de secol XXI, suntem

locuitori ai secolului in cauzd care, cu responsabilitate

deplind, incearci sX fie altceva decAt l-a predictionatMalraux. Nichita St[nescu, in momentele sale de evadare

de sub imperiul bahic, pretindea - extraordinar! - c[Iocuie;te in limba romAn[, qi-am v[zut ce-a ieqit, dar s[

ne in{elegem: nu toli locuitorii secolului vor fi batlrurmaEi demni ai poetului Necuuintelor!

Dar, ce spunea, oare, despre acest secol minunat, curealit5lile lui zburdtoare, scriitorul qi omul politic francezAndr6 Malraux (Andrd Berger, tgor^tg76), intr-un dialogcu Max Torrds, publicat in H6tes de passage, in tg75, cuun an inainte de moarte? A, da: ori cu Dumnezeu, orideloc! Respectiv: SecoIuI XXI ua fi mistic sau nu ua rtdeloc. Nimic mai simplu, adicd, ori aEa, ori aqa. Drept cXsun6 cam fatalist previziunea, avdnd in vedere cd nivelulde culturi generali al omenirii a crescut foarte mult, sprenivelul Mdrii Moarte - cum spuneam - dar asta e! pentruci, in timp ce acumularea de cunoqtinle din domeniulbiblic, sd zicem, a coborAt pAnd la nivel de Google, sau, incel mai bun caz, ia ideea unui soi de extremism la doulcapete, acest adevXr lasX loc pentru opliuni qi interpret5risocio-politico-administrative din care plebea, tot maiinteligenti, aga cum am convenit, nu?, trebuie si priceapXun singur lucru: cx marii conducdtori ai statelor se dau deceasul morlii si pdstreze pacea, ca sd ne poatd asigura untrai tot mai dulce, eventual cu gust de miere de salcAm,lapte de capr[ de import qi astfel omenirea s6 fie salvatddintr-o ambuscadi pusi la cale de forfe ocult-extremiste... Din acest punct de vedere, paradoxal, marileputeri fabricd armament in scopuri paqnice, doar ca sdimpresioneze cu ceea ce Etiu ele sd fac[, dupd care aruncdprodusul in cauzx inspre grup[rile teroriste ca sh-i spertepe teroriEtii care se revolt[ rdspunzand cu mii de urlete qiameninlXri, cu mii atacuri qi de asasinate victorioase...

Doamne, ce inceput de secol!tnsd, ar zice Cezar, destul de ldmurit qi stAnd cu

picioarele in apa Rubiconului:

- Pronto, alea iscto est!DeEi, cei p[trunEi pAn[ la m[duva oaselor de ideea

de libertate qi democralie, ar putea sI urle imediat:- Aha, uitar[qi de Horaliu qi de robul Davus! I-auziti,

numa: Age,Iibertate decembri... utere... Aici, cum devine

chestia? Pii, ce, noi nu suntem urmaqii lu Davus?! Nusuntem urmaqii... decembrelui' 89?

Am exclama o refleclie.

I

Curnva, despre secolulin care triim,

apropo de Malraux

Avem voie sl credem ci spiritul lui Malraux esteperfect derutat, fiindcl nu mai Etie ce sd priceapd dinacest ghiveci uman in care toatd lumea se rlzboieEte cutoatd lumea, fie direct, fie indirect, de la copiii de Ecoalf,venili parc6 pe lume gata dotafi cu gena jocurilor agresiveqi omorurilor intre ei, qi pAn[ la ingi importanli insocietate, in politici sau administralie, in managementsau in business, totul e subordonat ideii Ei ideologiei de,,care pe care". The rest is silence, am repeta noi cuinlelepciune hamletiani, insi prin[ul Danemarcei,constatflnd tembelismul secolului nostru, probabil ar fidat collul inainte sX pronun{e celebra maximd. A6adar,toate relele lumii au devenit atAt de la ordinea zilei, ca sinu le spun populare, iar drogurile atAt de normal-consumate, incAt nici sexul in perioada junioratului Eigraviditatea din perioada gimnazial[ nu mai constituiecine qtie ce fenomene, ci situa{ii fireqti intr-o societate deconsum in care majoritatea relelor qi a neajunsurilor suntparavanate de incestualul generic al facerii de bine... Oaltl normalitate este greu spre imposibil de realizat,fiindcd veacul in care trlim nu a inceput sub auspiciidivine, mai degrabd patronatul spiritual pare a fi fostpreluat qi gestionat, mlcar in parte (weo 8Z % totugi,dupd estimirile vrdjitoarei Omida Ei migraliunea

10

moderni a unor popoare spre Europa), de altd fo4d a

Universului sau, poate mai aproape de adevdr, la oraactuali, spiritualitatea managerial[ este mixt[, dar, aEacum se intimpli de regul[ in orice situalie de acest fel,respectiv in cazul firmelor cu capital mixt - 5r% strXin,49% autohton - striinii cu beneficiile, autohtonii cuarestbrile Ei detenliile - certurile se lin lan!, degenerAndin scandaluri qi, nu o dat[, extrapolAnd gi exagerAndpufin, guvernatorii sferelor de influenfi economici Eisociald, politici qi administrativi tereEtri ,,se iau de cap",la propriu, pe bazd de pugcaEi marini, tancuri,portavioane, rachete Satan, Tomahsuk... Iar daci seascute un picu! auzul, nu-i deloc exclus sd se audd chiarstrigdte isteric-victorioase:,,Uraaaa! Vedeli cine suntemqi ce putem? V[ mai incontrali cu noi?" Ceilalli, tabdraopus[, adic[, ar trebui sd raporteze ,,fdcutul in pantalonide spaimd". tnsX nu se intAmpll aqa, fiindcX qi dinspreacolo se pot desluEi aceleaEi lipete, doar c[ in altd limbd,sau alte dialecte. Cu realism privind lucrurile, omenireainainteazd victorioas5 spre propria disparilie prinautodistrugere atenti, meticuloas[ Ei sistematich, Eidepinde in mare mdsur[ de cine se afli la maneta cutieiuniversale de viteze qi ce interese are in sensul ideii ,,cinetrebuie s[ moarX, cine trebuie si supravieluiasci, unde,cAnd Ei cum... O rezolvare mai mult utopicd, totuEi,fiindcd altcineva, alti fo4[, maleficd sau nu, va tragesforile (Ei cortina, la gongul de dupi ultimul act) pentruspectacolul final pus in scend cu indicalii de regie plagiatecu virgule cu tot qi fdr[ ghilimele din Mqrele Scenariucitre un grup de specialiqti absolvenli Magna Cum Laudeai cursului de instruire qi perfeclionare intensivlorganizat in secret qi avAnd lectori pe Antichrist,Scaraoschi, Belzebut, iar asistenli principali pe Aghiuld EiMichiduqX, qef de curs fiind, cum altfel?, Marele Maestrude solemnit[1i, managerul general Lucifer, cu masterat pi

11

d_octorat la zi, acuzat, dup[ o preasfAntb tradilie, deplagiat.

Ce? Plagiat, in lucrarea de licenlX a lui Lucifer?! Enebunie! Pdi, ce, aici e vorba de joacd infantil5? Ne bigdmsinguri capul in...? Doamne fereqte, sd nu mai glumim!Adic[, tocmai el, care gi-a bdgat codoiul, de la Berlin laBruxelles, pe centura secretd Londra-Moscova qi staliefacultativd la Washington? Si avem griji cb trecerile depietoni sunt exclusiv pe zebrd, altfel...

De-aceea, spre dezamlgirea spiritului scriitoruluifrancez, secolul in care trdim nu e nici aqa, nici aqa, ci ocombinali€, p€ alocuri sub form[ de amalgam excelent,din care e greu sI se aleagd ceva potrivit pentru a-qi faceloc spre un anume existenlialism, dacd e sI ddm o rait[ qipe la spiritul filozofului Sartre... Dimpotrivi, omenirea,parci printr-o inlelegere tacit-comun5. - probabil uniculconsens, cam fabulos de bine realizat!, se chinuieEte s[ seautodistrugd convergAnd pe toate c[ile spre o apocalipsdoricum inevitabilb, doar e5. aceasta ar fi ceva maiapropiatX de materializare. $i apare intrebarea, oarecumretoric5: oare Malraux Ei-o fi imaginat, totuEi, mai pelargul ideii, sau in intimitatea lui, ce trebuia si urmezedacX secolul ar fi fost religios? A bdnuit qi nu ne-a spus?$i-o fi imaginat c[, de fapt, omenirea va trdi intr-oharababurh politico-administrativ[ qi social-economicif[r6 precedent in care se vor zbate pentru supremaliegloball marile puteri: S.U.A., U.E., Rusia, mai apoi qiChina, Japonia... Ei mare parte din Asia? Sau, poate cu ourmd de gelozie, ii va fi aplrut vedenia unei lumi terestreprin care aveau si fojgiie in zboruri serafice p5mdntenii-ingeri. La ceva l-o fi dus mintea, dar a sclldat-o inambiguitate, mai ales pentru cI Estul Europei nu putea fiscos de sub ,,aripa imperiului sovietic", arip[ ce pdreaconfeclionatd dintr-un material incasabil, chiar... veEnic.Numai c6, spre deliciul scepticilor gi spaima optimiqtilor,

L2

rI

I

I

cdtre finalul secolului XX, Mihail Gorbaciov, fostulconducitor al Uniunii Sovietice qi al intregului Imperiusovietic, ,,a dat" o pereche de giuri in carapacea din olelvidia a sistemului socialist, pe care le-a botezat inocent Ei,aparent inofensiv: Perestroika (=Restructurare), Eifr[liorul ei geam[n, Glasnost (=publicitate,transparente...), care s-au dovedit a fi fatale pentrusistem.

13