CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XIV nr . 6 (332) 30 mart ie 2012 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Cu þ i n te le la înã l þ imea op t imã

PUNCTE DE VEDERE

Aceastã armã funcþioneazã ºi trãieºte prin oa-meni. Nu se face nimic cu forþa; totul este din plãcere

ºi dãruire. Am 54 de tan-curi ºi o organizare pe 20,iar la pluton sunt 3 tan-curi. Armatele moderneau câte 5 pentru acelaºitip de subunitate. Dar,pentru mine, cel mai multconteazã cã oamenii suntambiþioºi, ceea ce mã fa-ce sã fiu sigur cã, în cazulunui duel de foc cu tehni-cã mai nouã, noi am ieºifoarte bine.

Ofiþerii de informare ºirelaþii publice ºi redactorii

ºefi ai redacþiilor de radio ºiai celor scrise au participatla Brãila, în perioada 19 la

23 martie, la Convocareade specialitate a ofiþerilor

de informare ºi re-laþii publice dinForþele Terestre.

În prima zi depregãtire, dupã cecomandantul Bri-gãzii 10 Geniu„Dunãrea de Jos”,colonelul doctorMircea VLADU,ne-a primit ºi ne-aprezentat coman-

damentul ºi obiectivele bri-gãzii participanþii au trecutla lucru.

Comunicarea, o armã la îndemânã

REPERE ÎN COTIDIAN

Tancuri strãlucind însoare, zãpada care re-flecta lumina de îþi luaochii, noroiul fãrã decare nu se poate în poli-gon, este un fel de sare

ºi piper al unei trageri,ºi zgomotul, impresio-nantul ecou al rafalelor –toate acestea la care seadaugã masa servitã înfarfurii de tablã într-un

sunet sacadat de me-tal au format imagi-nea unei zile caremi-a rãmas în cappânã târziu în noapteºi care m-a fãcut sã oaºtept cu nerãbdarepe urmãtoarea, cea încare mitraliera cali-bru 12,7 mm. avea sãîºi ia revanºa.

Cu º i desp re tancu r i

KAKI 100%

Câteva fosile din epocade piatrã, ce au fost desco-perite în China, par sãaparþinã unei specii uma-ne necunoscute, aducândastfel noi detalii despre

evoluþia omului ºi a popu-laþiilor umane din Asia,potrivit unui studiu ce afost publicat recent.

Fosilele a cel puþin treiindivizi indicã faptul cã

aceºtia prezentauun amestec neobiº-nuit de caracteris-tici arhaice ºi mo-derne, au declaratpaleoantropologiichinezi ºi australi-eni, al cãror studiu aapãrut în revista ºti-inþificã americanãPLoS One.

Fosilele unei noi specii umane,descoperite în China

MOZAIC

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 6 (332) din 30 martie 2012Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããCCaapp.. AAllddeeaa MMiirrcceeaa AAlleexxaannddrruuTToommaa BBaarrbbuuGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64412C 6/2012

Tel Aviv - SUA ºi Israelul continuã sã fie în dezacordprivind o acþiune militarã împotriva Iranului. StateleUnite ale Americii ºi Israelul continuã sã fie în dezacordprivind adoptarea unor mãsuri de contracarare a controver-satului program nuclear iranian. SUA considerã inoportunãlansarea în regim de urgenþã a unei acþiuni militareisraeliane asupra instalaþiilor nucleare iraniene. Este punc-tul de vedere al unei mari puteri militare, care diferã de celal Israelului, direct ameninþat de progresul nuclear al Iranu-lui, a opinat ministrul israelian, conform postului public deradio.Ehud Barak a avertizat cã Iranul ia mãsuri de prote-jare a programului sãu nuclear, pânã în momentul în careva fi capabil sã asambleze bomba atomicã. Israelul „nu-ºipoate permite” sã aºtepte luni de zile pânã la finalizareanegocierilor sau adoptarea de noi sancþiuni antiiraniene.

Moscova - Armata rusã nu va sta deoparte în cazulunui atac împotriva Iranului. Armata rusã nu va stadeoparte în cazul unui atac împotriva Iranului. Cel puþin vaîncerca sã apere graniþele Federaþiei Ruse ºi pe cele alevecinilor sãi din spaþiul postsovietic. Gazeta, potrivit cãruiaStatul Major rus este pe cale sã definitiveze planul unormanevre de anvergurã, sub denumirea „Caucaz-2012”, carevor lua în considerare scenariul unui atac probabil împotri-va Iranului, în contextul în care tensiunile sunt în creºtereîn regiunea Golfului. Astfel, aplicaþiile „Caucaz” din anulacesta nu vor fi operativ-tactice, ci strategice, urmând sãdevinã un eveniment major pentru armata rusã în 2012.SUA ºi Marea Britanie au trimis în ultimele luni nave derãzboi în Golf. Occidentul a declarat un „rãzboi petrolier”împotriva Iranului, iar serviciile secrete israeliene ºi occi-dentale îi vâneazã pe cei mai buni experþi în energia atomi-cã din Iran. Speranþa într-o soluþionare paºnicã a problemeipersistã totuºi . Deºi urmau sã aibã loc în ianuarie, SUA ºiIsraelul ºi-au amânat exerciþiile comune privind apãrareaantirachetã pentru a nu escalada tensiunile din regiune. Înacest context, aplicaþiile ruse „Caucaz 2012” ,preconizatepentru luna septembrie, vor fi mai ambiþioase ca oricând ºivor angrena toate tipurile de armatã. În afarã de Rusia, laaceste manevre vor participa Armenia, Abhazia ºi Osetiade Sud, acestea din urmã regiuni separatiste georgienerecunoscute de Moscova dupã rãzboiul ruso-georgian din2008. Kabul - NATO va acorda 4,1 miliarde de dolaripe an armatei afgane dupã 2014, susþine Hamid Karzai.NATO va acorda 4,1 miliarde de dolari pentru finanþareaarmatei afgane dupã retragerea trupelor de luptã la sfârºitulanului 2014, a declarat preºedintele afgan Hamid Karzai,care a prezentat drept sigurã semnarea unui acord peaceastã temã, deºi aceasta nu a avut încã loc. „S-a stabilitca dupã 2014 ºi pentru urmãtorii zece ani, pânã în 2024,comunitatea internaþionalã condusã de Statele Unite,Europa ºi alte þãri, sã plãteascã 4,1 miliarde dolari pe anpentru armata noastrã ºi alte forþe armate. Astãzi, armata ºipoliþia, cu 352.000 oameni, costã 6 miliarde dolari. Cu 4,1miliarde de euro, se vor finanþa 228.000 de oameni. Este uncalcul aritmetic”, a afirmat un oficial occidental la Kabul,în timp ce o altã sursã occidentalã a confirmat cã „suma (debani) ºi numãrul de trupe sunt legate” între ele. Tokyo -Japonia, pregãtitã sã intercepteze o rachetã nord-coreeanã. Ministrul apãrãrii nipon Naoki Tanaka a pus lapunct un ordin vizând interceptarea, în cazul încãlcãriispaþiului aerian al Japoniei, a unei rachete a cãrei lansare afost anunþatã pentru jumãtatea lunii viitoare de cãtreCoreea de Nord, Republica Popularã Democratã Coreeanã,RPDC. Ordinul, care se conformeazã scutului de apãrareantirachetã japonez ºi strategiei Forþelor de Autoapãrare,privind încãlcarea spaþiului aerian japonez de orice rachetãsau fragment, va fi difuzat dupã o apropiatã reuniune aConsiliului pentru securitatea Japoniei, condus de premie-rul Yoshihiko Noda. Coreea de Nord a anunþat recent lan-sarea unei rachete ce va plasa pe orbitã un „satelit de obser-vare” terestrã pentru a marca împlinirea a o sutã de ani dela naºterea fondatorului RPDC, Kim Ir-Sen. Multe þãri setem însã cã RPDC va testa de fapt o rachetã balisticã curazã lungã de acþiune capabilã sã transporte focoase nucle-are. MAE retrage personalul auxiliar ºi membriifamiliilor din ambasada României la Damasc. Minis-terul Afacerilor Externe a hotãrât retragerea personaluluiauxiliar ºi a membrilor de familie din cadrul AmbasadeiRomâniei la Damasc. De asemenea, Ministerul AfacerilorExterne foloseºte acest prilej pentru a reitera recomandareaadresatã cetãþenilor români care se aflã pe teritoriul sirian,sã-l pãrãseascã cât mai curând posibil prin mijloacele co-merciale de transport încã operaþionale (aeriene, navale ºiterestre). Acþiunile de reprimare ºi confruntãrile armatecontinuã în Siria, în pofida apelului Naþiunilor Unite adre-sat tuturor pãrþilor de instituire a unui armistiþiu zilnic decâteva ore. Zeci de persoane au fost ucise în confruntãri, întimp ce bilanþul violenþelor care dureazã de un an a ajuns,conform estimãrilor ONU, la circa 8.000 de morþi.

În perioada 20 - 23 martie, Regimentul 61 RacheteAntiaeriene a executat exerciþiul tactic pe hartã –MAPEX, cu tema „Particularitãþile pregãtirii ºi duceriiacþiunilor de luptã de cãtre regimentul de rachete antia-eriene pentru participarea la apãrarea unui obiectivimportant din zona de responsabilitate a diviziei, pe tim-pul operaþiei de apãrare”.

A fost un exerciþiu de co-mandament ºi stat major, denivel tactic, care a folosit unscenariu fictiv, întocmit pen-tru îndeplinirea obiectivelorde instruire ale participanþi-lor.

Aceste obiective de ins-truire au urmãrit:

-perfecþionarea deprinde-rilor personalului din punctulde comandã al regimentuluiîn planificarea, executarea ºiconducerea acþiunilor batalioanelor organice pentru în-deplinirea misiunilor de apãrare antiaerianã a forþelor ºimijloacelor Diviziei 1 Infanterie „DACICA” pe timpuloperaþiei de apãrare;

- perfecþionarea procedurilor standard de operare la

nivelul Regimentului 61 Rachete Antiaeriene pentruelaborarea documentelor de conducere;

- menþinerea deprinderilor personalului comanda-mentului în planificarea ºi conducerea exerciþiilor;

- realizarea coeziunii comandamentului regimentului;- evaluarea nivelului de pregãtire a comandamentelor

batalioanelor pe timpulplanificãrii ºi conduceriiacþiunilor de luptã;

- antrenarea persona-lului din comandamentelebatalioanelor privind mo-dul de acþiune în situaþiineplanificate pe timpulducerii luptei;

Atât planificatorulexerciþiului – comandan-tul regimentului - cât ºiconducãtorul exerciþiului– locþiitorul comandantu-

lui, au apreciat favorabil activitatea personalului partici-pant ºi au constatat, în urma evaluãrii, cã obiectivele sta-bilite au fost îndeplinite.

MMaaiioorr ªªtteeffaann MMAACCRREEAA

Competiþii sportive cu prilejul Zilei Forþelor TerestreÎn fiecare an, pe data de 23 aprilie, de ziua Sfântului

Mare Mucenic Gheorghe Purtãtorul de Biruinþã, se ani-verseazã ºi Ziua Forþelor Terestre române.

Cu aceastã ocazie, Statul Major al Forþelor Terestreo r g a n i z e a z ãcompetiþii spor-tive care includîntreceri la cros,alergare în terenvariat pe distan-þa de 5000 demetri, volei, lasediul ClubuluiSteaua, tenis decâmp, cu echipeformate din doicomtetitori, ºim i n i - f o t b a l ,cinci jucãtori decâmp ºi un por-tar. Activitateaeste prevãzutã ase desfãºuratimp de aproxi-mativ o lunã, în perioada 26 martie-23 aprilie.

A fost invitat sã se înscrie la linia de start un lot for-mat din cadrele militare ºi personalul civil ale comanda-mentului Diviziei 1 Infanterie „Dacica”. Sperãm ca

reprezentanþi noºtri sã ocupe locurile podiumului de pre-miere.

Sportul reprezintã o provocare pentru militarii carese aflã într-un proces continuu de perfecþionare a

pregãtirii de specia-litate. ªi, aºa cum îºiîndeplinesc atribuþi-ile zilnice destul desolicitante, îºi potasuma ºi succesul u-nor competiþii spor-tive, dând dovadãîncã o datã cã spiri-tul de învingãtori ceîi caracterizeazã es-te temelia unei con-duite de viaþã.

A fi militar nueste o meserie obiº-nuitã. Este, în pri-mul rând, o vocaþieºi o datorie pe care opot duce pânã lacapãt doar cei res-

ponsabili ºi cu adevãrat puternici. Iar, puterea fizicã ºipsihicã se poate construi dacã sintagma „nãscut pentrua învinge” reprezintã într-adevãr un principiu de viaþã.(F.C.)

MAPEX - la Regimentul 61 Rachete Antiaeriene ,,Pelendava”

A s i g u r a r e d e v i a þ ã pentru soldaþii români

Spectacol la Cercul MilitarNaþional

Ministerul Apãrãrii Naþionale a încheiat un contractpe doi ani cu Astra Asigurãri prin care îi plãteºte 1,16milioane lei, fãrã TVA, pentru furnizarea de asigurãride viaþã militarilor aflaþi în misiuni de luptã. Contractuls-a încheiat în data de 21 martie 2012.

În contract se menþioneazã cã suma asiguratã pentruriscul de deces al personalului MApN care va executamisiuni de luptã este de 80.000 de euro. În cazul riscu-lui de invaliditate de gradul I ºi II, poliþa de asigurare vafi de minimum 60.000 de euro, iar pentru invaliditateade gradul III de cel puþin 40.000 de euro. De asemenea,limita de rãspundere va fi de 60.000 de euro pentruriscuri de îmbolnãvire, pe timpul ºi din cauza acþiunilorde luptã, care au ca rezultat mutilãri sau defecte fiziceireversibile ori vãtãmãri corporale ce pot fi stabilite înmod obiectiv. Firma de asigurãri va acoperi cheltuielilecu repatrierea în cuantum de pânã la 14.000 euro, dacãse face dovada acestor cheltuieli, cele pentru spitalizareºi tratament ambulatoriu - 60 euro/zi (nu mai mult de 90de zile ºi mai puþin de 3) ºi cele pentru medicamente ºitratament în sumã de pânã la 6.000 euro.

wwwwww..aaddeevvããrruull..rroo

În data de 9 mai 2012, Ansamblul Artistic alArmatei sãrbãtoreºte 65 de ani de la constituire, afir-mându-se încã de la început ca stindard al culturii înarmatã. Debutul sãu s-a realizat printr-un spectacol desucces, pe scena Ateneului Român. La 9 mai 1947, s-amarcat totodatã Ziua Independenþei de Stat a Românieiºi Ziua Victoriei.

În fiecare zi de miercuri, începând cu ora 17:30, laSala de Spectcole a Cercului Mlitar Naþional, Ansam-blul Artistic al Armatei va prezenta un spectacol muzi-cal - coregrafic.

Puteþi asculta pe unii dintre cei mai cunoscuþi ºiapreciaþi interpreþi de muzicã folcloricã printre care:Elisabeta Turcu, Ilie Roºu, Norica Enache, IoanCornea, Lorena Istrate, Reveca Sãlcianu, GabrielManea. Alãturi de aceºtia vor concerta ºi interpreþii demuzicã uºoarã: Gabriel Manea, Alina Mãnescu,Valentin Voinea, Diana Matei, Violeta Ciobanu.

Conducerea muzicalã îi aparþine lui StelianUngureanu.

Prezentatori: Hortensia Romaniþan ºi FlorinOrmeniºan. Intrarea este liberã. (OM)

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 6 (332) din 30 martie 2012 Pagina 3

Convocare de specialitate de informare ºi relaþii publice

Comun ica rea , o a rmã la îndemânãOfiþerii de informare ºi relaþii publice ºi redactorii

ºefi ai redacþiilor de radio ºi ai celor scrise au participatla Brãila, în perioada 19 la 23 martie, la Convocarea despecialitate a ofiþerilor de informare ºi relaþii publicedin Forþele Terestre.

În prima zi de pregãtire, dupã ce comandantulBrigãzii 10 Geniu „Dunãrea de Jos”, colonelul doctorMircea VLADU, ne-a primit ºi ne-a prezentat coman-damentul ºi obiectivele brigãzii participanþii au trecutla lucru. La primul punct pe ordinea de zi s-a aflat„Bilanþul activitãþii de informare ºi relaþii publice peanul 2011”. Apoi, locotenent-colonelul OliverANGHEL ºi maiorul Sorin CONSTANTINESCU auvorbit tuturor celor prezenþi despre activitatea de infor-mare ºi relaþii publice desfãºuratã cu echipele pe carele-au condus, în cadrul Elementului Naþional deComandã ºi Control - CTZ, pe timpul perioadei depregãtire ºi în teatrul de operaþii din Afganistan.

Cãpitanul George BIVOL ne-a prezentat misiunileCIMIC ºi activitatea de informare ºi relaþii publice încadrul structurii. Pe timpul analizei activitãþii desfãºu-rate în anul 2011, fiecare ofiþer de informare ºi relaþiipublice a adus la cunoºtinþã celor prezenþi o activitatede PR pozitivã ºi una negativã, ce nevoi de sprijin sunt,precum ºi ce proiecte ºi-au propus pentru anul în curs.

A doua zi de convocare a început în forþã cu „Tehni-ca fotografierii”, a continuat cu „Gestionarea situaþiilorde crizã” ºi „Informarea publicã ºi relaþiile cu mass-media”.

La ora 10:00 ºeful Statului Major al Forþelor Teres-tre, general-maior Ariton IONIÞÃ s-a adresat celorprezenþi.

„Bine v-am gãsit. Îmi pare bine cã am reuºit sãajung la activitatea dumneavoastrã (...) Bãnuiesc cã vãsimþiþi bine la Brãila. Cunosc bine cât de importantã afost ºi este munca dumneavoastrã mai ales în aceastãperioadã cu multe provocãri, cu bani puþini, cu eveni-mente în teatrele de operaþii, cu provocãri mediatice laadresa armatei. Cunosc ºi cã a trebuit sã reacþionaþi, sãdaþi rãspunsuri. Toate acestea pentru cã dumneavoastrãsunteþi interfaþa dintre unitãþile în care lucraþi ºi socie-tatea civilã. Aveþi multe de împãrtãºit, mai ales celortineri, iar aici sunt oameni cu experienþã care au cetransmite. Exerciþiile practice par simple la primavedere, dar, pe parcursul desfãºurãrii evenimentelorconstaþi cã nu e simplu sã exprimi ºi sã transmiþi ceeace vrei (...). Mare parte din problemele pe care le aveþile cunosc, unele au rezolvãri sau posibile rezolvãri, daram speranþa cã începând cu anul viitor se vor rezolvatot mai multe. Principala bogãþie a Armatei sunt

oamenii, aºa cã trebuie sã investim în oameni (...)”În încheierea vizitei domnul general-maior Ariton

IONIÞÃ a înmânat „Certificate de apreciere” pentru„profesionalismul dovedit în anul 2011” unor redacþiiºi ofiþeri de informare ºi relaþii publice, printre care ºiRedacþiei „Curierul Armatei”. Dupã ora 11:00 ziua deconvocare a continuat cu un antrenament media cumijloacele ºi personalul puse la dispoziþie de cãtreTrustul de Presã al Armatei. Echipa a fost condusã decãtre maiorul Nicoarã.

În a treia zi de convocare s-au desfãºurat activitãþipe teme precum : „Coordonarea acþiunilor ORP –Biroul de Presã - Purtãtor de cuvânt „vocea unicã”,asigurarea unui flux continuu ºi oportun de informaþiireferitoare la activitãþi organizate”, „Informarea publi-cã directã”, „Relaþia cu comunitatea localã din pers-pectiva relaþiilor publice”, „Informarea internã”,„Informarea internaþionalã”, „Competenþele de apro-bare în activitãþile de informare ºi relaþii publice”,„Strategia de comunicare a Ministerului ApãrãriiNaþionale pe anul 2012”.

Reportajul trebuie sã transmitã sentimentePentru rezolvarea temelor de mai sus, din partea

Direcþiei Informare ºi Relaþii Publice a participatcolonelul Valentin VASILE ºi locotenent-colonelulRenato NADOLU, iar din partea Digi 24 TV-HD a fost

prezent redactorul Laurenþiu RÃDULESCU. Acesta afãcut reportaje în aproape toate teatrele de operaþii pre-cum ºi în Georgia ºi Fâºia Gaza. Din discuþiile purtateofiþerii de informare ºi relaþii publice au putut afla cedoreºte presa de la M.Ap.N. ºi cum se poate lucra cuea. „Presa doreºte reportaj nu ºtiri ºi informaþiidisparate (...). Cred cã trebuie sã intervenim pentru agãsi o cale prin care sã ne ajutãm reciproc (...). Pen-tru mine e foarte important sã mã înþeleg cu oamenii.Atunci când militarul te simte aproape lucrezi altfel cuel. Eu când fac reportaj fac în aºa fel încât sã combinatât partea profesionalã, cât ºi partea umanã a per-sonajului. Trebuie sã îl simt ºi sã mã simtã. Nu pot sãfac reportaj cu un om rigid, în poziþia drepþi, pentru cãatunci nu mai transmit prea multe. Se vede cã a fostpregãtit materialul ºi am eliminat trãirile aceluiom(...). Reportajul nu e ºtire. Descrie oameni, descrielucruri, dar combinã sentimente.”

Internetul cel de toate zileleUrmãtorul, printre cei chemaþi sã ne vorbeascã des-

pre modul modul de rezolvare a problemelor pe liniainformãrii ºi relaþiilor publice a fost Rãzvan POPESCUde la Radio ZU. „Este a treia oarã când vin. Sper sã nuvã plictisesc. O sã vã vorbesc despre audienþe ºi fugaziaristului pentru senzaþional ºi despre presa viitoru-lui – Presa de pe Internet.

Trebuie sã ne orientãm, cu toþii, spre on-line. În 4 -5 ani comunicarea pe Internet va exploda. E bine sã nepregãtim în acest sens. Ziarele au, deja, redacþiispecializate on-line. Aceste tipuri de redacþii nu aunici o legãturã cu presa scrisã. Ei testeazã noile posi-bilitãþi de comunicare. Astfel au apãrut blogurile. ªi,de ce sã nu recunoaºtem, sunt oameni care au devenit

cunoscuþi datoritã acestora pentru cã sunt citiþi înfiecare zi. Acesta este un mediu simplu ºi paradoxal,cu costuri mici. O idee nouã poate fi promovatã ieftinºi cu o vitezã foarte mare.

Un filmuleþ despre acþiunea armatei, gândit bine,poate fi difuzat în orice mediu ºi cu un impact foartemare. Presa localã tocmai din aceastã cauzã pierdeteren. În mediul on-line sunt destui blogãri carerelateazã despre problemele locale. Internetul este oarmã ieftinã care trebuie folositã, dar, care trebuie ºicontrolatã. Odatã ce lucrurile se schimbã eu cred cãtrebuie sã le facem astfel încât sã nu fim prinºinepregãtiþi.

Presa on-line merge atât de departe încât suntoameni bine plãtiþi care sã comenteze tot ce aparenou, în mediul virtual, în toate cele 24 de ore ale zilei.ªi trebuie þinut seama ºi de faptul cã nu întotdeaunalucrurile care ne plac au ºi impact media. În generaldivertismentul se îngemãneazã foarte bine cu o comu-nicarea serioasã. Media trebuie sã trezeascã senti-mente, trebuie sã se înveþe sã se lucreze cu acesteapentru cã altfel nu se poate face nimic. Omul care faceacest lucru se numeºte „Postac”. Dupã acea vine ºicelãlalt postac care combate ceea ce a scris primul ºiastfel apare abundenþa de informaþii. Cred cã ºtiþi, nutrebuie sã vã spun eu, abundenþa de informaþii, defapt, e un echivalent al cenzurii.

Dacã fenomenul este scãpat de sub control se în-toarce, fix, împotriva celui care vrea sã îl foloseascã.ªi aºa devine o armã. Ce e drept una foarte ieftinã darcu care vã puteþi promova interesele. Se poate comu-nica foarte uºor ºi se pot dezvolta platforme ca sursepentru presã”.

Cooperarea între instituþii Pe tema cu privire la „Cooperarea instituþionalã

localã” s-a discutat, vreme de aproape douã ore cuCamelia GUªATU, ºefa Direcþiei Tradiþii, Culturã,Sport ºi Tineret din primãria Brãila, precum ºi cuofiþerii de informare ºi relaþii publice din poliþia jude-þeanã, jandarmeriei ºi penitenciarului Brãila.

Ultimul punct al zilei a fost „Paralela între sistemulde relaþii publice al MApN ºi cel al Ministerului Dez-voltãrii Regionale ºi Turismului. Funcþionarul publicLoredana TIFINIUC, Director de comunicare laMDRT, cu vasta-i experienþã, în domeniul relaþiilor

publice a fostinterlocutorulspontan ºidirect aldiscuþiilor.

„Mã bucursã vã revãd petoþi cei cu caream lucrat anide zile ºi suntbucuroasã sã-icunosc pe ceimai noi dintrevoi.

Pentru arezolva subiec-

tul propus spre dezbatere o sã vã prezint foarte pescurt câteva lucruri. Ca sistem de comunicare publicã,direcþia pe care o conduc, funcþioneazã pe aceleaºiprincipii pe care funcþioneazã relaþiile publice înarmatã. Avantajul, din punctul meu de vedere, este cãam înþeles foarte bine principiile comunicãrii ºi, deasemenea, am înþeles rolul comunicãrii ºi relaþiilorpublice.

Am restructurat direcþia ºi am stabilit clar ce facefiecare pe problema comunicãrii ºi relaþiilor publice ºiastfel reuºim sã facem strategii pe evenimente, nuanuale. Din aceastã poziþie am posibilitatea sã îmipregãtesc din timp strategiile ºi procedurile (...).

Efortul de comunicare este foarte mare. Selucreazã ºi 12-14 ore pe zi. Oamenii urmãresc pro-gramele Tv de acasã uitându-se la televizoare pânã lamiezul nopþii (...). Se dau ºi 3-4 drepturi la replicã pezi - comunicare reactivã. Voi aveþi posibilitatea sã fiþiproactivi. Este un mare avantaj (...). Acum ajungfoarte rar acasã, dar am avantajul cã am posibilitateasã vãd cele mai frumoase locuri din România”.

În ultima zi de convocare reprezentantul DirecþieiInformare ºi Relaþii Publice a MApN a fãcut precizã-rile de rigoare ºi s-au stabilit concluziile reieºite în ur-ma desfãºurãrii convocãrii. Biroul de Relaþii Publice alSMFT ºi Brigada 10 Geniu „Dunãrea de Jos”, prin re-prezentantul sãu locotenent-colonel Florin CUCU s-auîntrecut pe sine, ºi de aceastã datã, în ceea ce priveºtemodul de organizare ºi desfãºurare a activitãþii.

CCoolloonneell IIoonn PPAAPPAALLEEÞÞFFoottoo:: PPlluuttoonniieerr-aaddjjuuttaanntt CCrriissttiiaann SSUURRUUGGIIUU

- DDoommnnuullee ccoommaannddaanntt,, ssppeecciiffiiccuull bbaattaalliioonnuulluuii ddee-tteerrmmiinnãã îînn mmaarree mmããssuurrãã pprrooggrraammuull ddee iinnssttrruuccþþiiee aallmmiilliittaarriilloorr ddiinn ssuubboorrddiinnee.. PPrriinn uurrmmaarree,, eessttee nnoorrmmaallssãã vvoorrbbiimm,, ppeennttrruu îînncceeppuutt,, ddeesspprree oobbiieeccttiivveellee uunniittããþþiiiippeennttrruu aacceesstt aann??

- În primul rând, trebuie sã ne concentrãm pe exe-cutarea tragerilor de luptã din poligonul Babadag cevor avea un caracter de noutate, deoarece exerciþiulplanificat este unul întrunit, la care participã toateunitãþile Brigãzii 1 Mecanizate, cu subunitãþi opera-þionale. Lucrurile sunt, însã, puþin neclare din cauzafactorului financiar, valoarea exerciþiului nefiind încãestimatã.

Un alt hop pe care trebuie sã îl trecem sunt trageri-le de luptã de la Capu Midia. Pentru a face faþã aces-tei provocãri, am executat cele douã trageri (13, 14martie), care au avut ca scop principal reîmprospã-tarea cunoºtinþelor. Pentru subunitãþile de tancuri, tra-gerile cu mitraliera AA este un mic exerciþiu care nupresupune o temã tacticã. Cu toate acestea, noi le exe-cutãm la o distanþã semnificativã de Târgoviºte, deoa-rece poligonul nostru („Viorel Mãrceanu”) nu ne per-mite sã ridicãm þintele la înãlþimea optimã ºi nici nueste destinat ºi omologat pentru aºa ceva.

Cu alte cuvinte, la noi, instrucþia este foarte impor-tantã ºi aceasta nu se poate realiza fãrã sã executãmtrageri de luptã. Astfel ne concentrãm toate eforturilepentru ca cele planificate sã se desfãºoare în condiþiicât mai bune, iar oamenii sã înveþe cât mai multe.

- DDiinn eexxppeerriieennþþaa ppee ccaarree oo aavveeþþii,, nnee ppuutteeþþii ssppuunneeccaarree eessttee iimmppoorrttaannþþaa aarrmmeeii ttaannccuurrii îînn ccoonnddiiþþiiiillee uunnuuiipprreessuuppuuss ccoonnfflliicctt ººii ccuumm vveeddeeþþii eevvoolluuþþiiaa aacceesstteeiiaa??

- Înainte de toate trebuie sã vedem ce poate face untanc într-o confruntare. Nu acþionãm niciodatã singuri.Câmpul de luptã implicã o colaborare strânsã între mi-litarii de toate specializãrile. Principalele atuuri aleunui ºenilat sunt mobilitatea ºi puterea de foc. Acestea,la care se adaugã aviaþia, artileria ºi infanteria, repre-zintã o entitate de patru elemente, foarte eficientã. Tre-buie sã þinem cont de faptul cã tancurile se deplaseazãîn teren accidentat cu 60-70 km/h în timp ce artileriaterestrã nu este la fel de mobilã. Am punctat acest lucrupentru a sublinia faptul cã, dacã într-o confruntare în-tâlnim un obstacol ce nu poate fi doborât decât cu untun, tancul este cel mai eficient deoarece executã foc ºise retrage rapid. Un alt mare plus al acestei specializãrieste efectul psihologic pe care îl are, atât asupra forþe-lor proprii, care se simt protejate, cât ºi asupra inami-cului, acesta din urmã fiind aspectul cel mai important.Este înfricoºãtor sã simþi pãmântul tremurând sub pi-cioare ºi sã vezio siluetã imensãde metal apro-piindu-se în vi-tezã. Îmi aducaminte cum sezguduia coman-damentul cândplecau ºaptetancuri deodatãdin remizã spretancodrom. Es-te un sentimentminunat gene-rat de siguranþape care þi-o ofe-rã sprijinul a-cestor blindateîn luptã. Dacãlucrurile ar stainvers, garantezcã frica ar fimai mare decâtsperanþa.

Cât despreevoluþie, la ni-vel ideal, vãd a-ceastã tehnicã înlocuitã cu una de nouã generaþie. Pãre-rea mea este cã putem sã facem acest lucru dupã ce neinstruim la maximum ºi ajungem sã cunoaºtem T-55-uldin toate punctele de vedere, de la principii de funcþio-nare pânã la modul de comportare în luptã, în funcþiede diferiþi factori. În aceastã locaþie, au existat maimulte unitãþi de acelaºi specific, iar noi vrem sã ajun-gem la renumele pe care l-a avut Batalionul de Tancuridin Târgoviºte ºi regimentul dinaintea lui. Privesc întrecut ºi vã spun cã, din 1996 pânã acum, numãrul tan-curilor din cazarmã s-a diminuat cu 75%. Ceea ceavem acum este o tehnicã depãºitã aproape la toate ca-

tegoriile. Spun „aproape”, deoarece unele soluþii teh-nice ale acestora se preiau încã pe tehnica de luptã mo-dernã. Trebuie sã þinem cont ºi de faptul cã, pentru a leînlocui, avem nevoie de o logisticã foarte puternicã. Încazul celor noi, nu mai funcþioneazã principiul „dindouã, facem unul bun”. Acum se merge pe o încapsu-lare a elementelor componente pentru ca fiecare dintreele sã fie independente, sã nu mai fie necesar sã scoþialte piese pentru a ajunge la agregatul ce trebuie schim-bat. Acest lucru faciliteazã munca ºi micºoreazã timpulde intervenþie. Pânã la a beneficia de avantajeletehnicii moderne, ne bucurãm ºi încercãm sã ne des-curcãm cu ce avem, T-55-ul dovedindu-se corespunzã-tor pentru instrucþie.

- SSãã nnee aapplleeccããmm ppuuþþiinn ººii aassuupprraa ooaammeenniilloorr.. CCaarreeeessttee aattmmoossffeerraa ddiinn ccaaddrruull bbaattaalliioonnuulluuii ººii îînn ccee mmããssuurrããnnuummããrruull ddee ffuunnccþþiiii rrããssppuunnddee nneevvooiilloorr ddee iinnssttrruuiirree??

- Aceastã armã funcþioneazã ºi trãieºte prin oameni.Nu se face nimic cu forþa; totul este din plãcere ºidãruire. Am 54 de tancuri ºi o organizare pe 20, iar lapluton sunt 3 tancuri. Armatele moderne au câte 5 pen-tru acelaºi tip de subunitate. Dar, pentru mine, cel maimult conteazã cã oamenii sunt ambiþioºi, ceea ce mãface sã fiu sigur cã, în cazul unui duel de foc cu tehnicãmai nouã, noi am ieºi foarte bine. Echipajul are un cu-vânt foarte important de spus pentru cã, la un moment

dat, nu contea-zã numai nu-mãrul, ci ºi pro-fesionalismuloamenilor. Tan-chiºtii au unspirit de luptã-tori care nu pie-re ºi se transmi-te ºi colegilorde alte arme cucare lucreazã.Oamenii dinsubordine suntfoarte uniþi, as-pect care mi s-ademonstrat denenumãrate ori.Î n t o t d e a u n a ,dupã o tragere,s-au mobilizatcu toþii ºi douã,trei zile au cu-rãþat armamen-tul, au verificattehnica ºi aupregãtit-o pen-

tru activitãþile urmãtoare. De fiecare datã când amcerut sã se facã ceva, cum ar fi de exemplu curãþenie încazarmã, au muncit de la primul pânã la ultimul. Tim-pul le-a demonstrat cã munca în echipã izbândeºte, iaracum acesta este modul în care acþioneazã permanent.În acest spirit am ales ºi deviza batalionului „Aut viaminveniam aut faciam!” (Ori gãseºti o cale de a învinge,ori îþi faci una!). Ne-am mai gândit, de asemenea, ºi lafaptul cã, în arma tancuri, existã doar supravieþuitori ºimorþi. Acest fapt este cea mai mare motivaþie pentrunoi, deoarece toþi suntem niºte luptãtori ºi atunci sin-gura variantã rãmasã este victoria.

- CCee ssttrraatteeggiiee aaddooppttaaþþii îînn lluuccrruull ccuu ssuubboorrddoonnaaþþiiiippeennttrruu aa ppããssttrraa oo lleeggããttuurrãã bbuunnãã ccuu aacceeººttiiaa?? CCuummeessttee llooccootteenneenntt-ccoolloonneelluull SSoorriinneell EENNAACCHHEE ccaa ººiiccoommaannddaanntt??

- Eu, personal, întotdeauna m-am adaptat înfuncþie de oamenii cu care am lucrat ºi de vremurileîn care m-am aflat. Am încercat sã impun un stil delucru în care diferenþa sã fie datã de pregãtire. Din-colo de grade ºi funcþii, la mine în unitate, profesiona-lismul îºi spune cuvântul. Atât cât voi fi eu coman-dant, acest batalion va merge la instrucþie sau la dis-tracþie, nu conteazã, de la primul pânã la ultimul.Suntem puþini ºi, dacã împart sarcinile pe oameni, mãblochez mai mult decât în cazul în care-i mobilizezpe toþi. Acesta este un bun exerciþiu ºi pentru lucrulla tanc, deoarece în momentul în care intri în el gra-dele nu mai conteazã. Importantã este încrederea; tre-buie sã te bazezi pe colegii de echipaj. De aceea, con-sider cã aceste activitãþi în comun au menirea de a neapropia.

Pãrerea mea este cã un batalion nu se conduce cubiciul, pentru cã în momentul în care nu o sã-l mai aiîn mânã, vei constata cã eºti egal cu zero. Poate are ºipãrþi negative aceastã cutumã a mea, dar, momentan,este modul în care înþeleg eu sã îmi conduc subor-

donaþii.

- LLeeggããttuurraa îînnttrree ccoommaannddaanntt,, mmaaiiººttrrii mmiilliittaarrii ººii ssuubb-ooffiiþþeerrii eessttee rreeaalliizzaattãã,, îînn mmaarree ppaarrttee,, pprriinn ccoonnssiilliieerr..CCuumm rreellaaþþiioonnaaþþii ccuu cceell aall bbaattaalliioonnuulluuii dduummnneeaavvooaass-ttrrãã??

- Vorbim aici despre o funcþie delicatã. Este nevoiede o comunicare bunã ºi permanentã între comandant ºiconsilier. Aceasta din urmã trebuie sã fie un fin psi-holog, sã ºtie sã se apropie de oameni, sã îi asculte, sãle înþeleagã nevoile ºi sã îi sfãtuiascã în mãsura în carepoate. 80% din personalul batalionului pe care îl con-duc face parte din categoria de oameni de care rãspun-de. De aici, reiese faptul cã el, consilierul, este cel maibun observator ºi o persoanã rezistentã pentru cã,într-adevãr îþi trebuie nervi de oþel ca sã reziºti sã teîncarci ºi cu problemele altora. La situaþia socialã actu-alã, tuturor ne este greu. Dacã nu lucrezi într-un mediuplãcut, nu dai randament nici la serviciu ºi nici acasã.Aºa suntem noi construiþi, nu ne putem detaºa completde anumite aspecte stresante ale zilei ºi atunci este da-toria mea ca, prin intermediul consilierului, sã asiguroamenilor un mediu de lucru relaxant. Încercãm, deasemenea, sã îi ajutãm ºi în problemele personale, iarla mine ajung numai acelea care vor subordonaþii sãajungã. Consilierul nu este spionul comandantului, estepartenerul lui.

- CCuumm eerraa BBaattaalliioonnuull 111144 TTaannccuurrii aaccuumm ddooii aannii,,ccuumm eessttee îînn pprreezzeenntt ººii ccuumm vvaa ffii îînn vviiiittoorr??

- În 2009, la 1 octombrie, aceastã unitate însemnadoar 12 oameni. Eram puþin bulversaþi, dar cu toateacestea ne-am concentrat ºi am fãcut cam tot ce ar tre-bui sã se execute la naºterea unei structuri militare,înainte de a veni precizãrile de la eºaloanele superioa-re. Au urmat câteva luni foarte grele, acelea ale pre-luãrii tancurilor de la Turda. În ianuarie, eram un efec-tiv compus din 50 de oameni. Ne-am luminat încet-încet ºi am ridicat temperatura motorului batalionuluila 40 de grade, în condiþiile în care cea de regim este de80. Astfel, în primul an, am executat ºi trageri de luptã,iar mulþi dintre oameni intrau pentru prima oarã într-untanc. Obiectivul meu personal în acel an a fost pãstra-rea sãnãtãþii personalului. Aceºtia nu numai cã erauneexperimentaþi, dar erau ºi de alte arme ºi speciali-zãri. În ciuda acestui fapt, s-au ambiþionat sã demons-treze cã pot face faþã oricãror solicitãri.

În 2011, am ridicat puþin ºtacheta; încadrarea eradeja alta ºi numãrul oamenilor ne-a permis sã punemlaolaltã toate elementele batalionului - parte de coman-dament, asigurare logisticã ºi parte din subunitãþi -pentru a desfãºura toate activitãþile în comun. Ne-a fostfoarte greu la capitolul amenajat spaþii. Am dispus depuþini bani pentru recondiþionarea ºi dotarea încãperi-lor, dar ne-am descurcat cum am putut ºi, prin autogos-podãrire, am fãcut ca spaþiile sã arate aºa cum aratãastãzi. Cel mai mult conteazã pentru noi cã am înregis-trat o creºtere la nivel calitativ a instrucþiei.

În ceea ce priveºte viitorul, prefer sã aºtept sã vãdcum vor decurge pregãtirile pentru cele douã activitãþimajore, tragerile de la Capu Midia ºi de la Babadag.Pot însã sã afirm cã sunt optimist deoarece am oameniisteþi, bine pregãtiþi, cu care ºtiu cã pot rãzbate în oricesituaþie.

Maistru militar cls.IV Monica DEACU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 6 (332) din 30 martie 2012Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Cu þ i n te le la înã l þ imea op t imãIInntteerrvviiuu ccuu ddoommnnuull llooccootteenneenntt-ccoolloonneell iinnggiinneerr SSoorriinneell EENNAACCHHEE,, ccoommaannddaannttuull BBaattaalliioonnuulluuii 111144 TTaannccuurrii „PPeettrruu CCeerrcceell””

O nouã misiune, o nouã destinaþie – Târgoviºte. Dimi-neaþa zilei de marþi, 1 martie, m-a surprins în drum spremunicipiul Târgoviºte. Aveam oarece emoþii ºi o oarecareneliniºte generate de faptul cã, spre ruºinea mea, nu mãdocumentasem câtuºi de puþin despre ce înseamnã ºi ceimplicã o tragere cu tancurile. Astfel v-am dezvãluit ºi cem-a fãcut sã plec din Bucureºti, „tocmai” la Priseaca.Acum, sincer, mã bucur cã nu am fãcut-o, mã bucur cã nuam citit teoria din regulament pentru cã, astfel, am avut o-cazia sã aflu de la ei, militarii Batalionului 114 Tancuri„Petru Cercel” ce presupune aºa o activitate fãrã a mãconcentra pe exactitatea operaþiunilor. Fãrã prea multãstrãdanie ºi cu ajutorul domnului plutonier-adjutantChiriþã, consilierul comandantului pe problemelemaiºtrilor militari ºi subofiþerilor, am ajuns în poligonul„Viorel Mãrceanu” înaintea orei 9. Pãdure pe douã laturi,un drum ºi câmpul, un kilometru stânga-dreapta. Pe scurtasta gãseºti acolo. La o privire mai atentã mixajul zãpadã– iarbã îþi ia ochii. Câteva clãdiri dichisite, întreþinute deºeful poligonului care s-a autogospodãrit în acest sens,alei de ciment, locaºuri de tragere ºi…tancuri.

Mai multe despre poligonul de tragere din Priseaca amaflat de la plutonierul-major Cosmin STAN: „Acestpoligon este omologat pentru trageri cu armamentul depe tanc - ºedinþa pregãtitoare, ºedinþa 1 instrucþie cu mi-traliera calibru 7,62 mm., cu þeavã introdusã (inclusiv14,5mm.) ºi mitraliera pentru trageri antiaeriene - ºi cucel de infanterie. Ca ºi dipunere asigurã siguranþa trage-rilor deoarece are o deschidere de aproximativ 800 demetri ºi o adâncime de 4 kilometri, iar limita de siguran-þã se duce pânã la 12. Este poziþionat bine ºi datoritãdealului care îl limiteazã în partea din spate. În acest po-ligon executã trageri 23 de unitãþi ale MinisteruluiApãrãrii Naþionale din mai multe garnizoane, unitãþi aleMinisterului Administraþiei ºi Internelor ºi ale Ministeru-lui de Justiþie. Ca în majoritatea cazurilor ºi noi ne con-fruntãm cu lipsa materialelor, poligonul are instalaþiileîmbãtrânite ºi din aceastã cauzã nu se pot executa întot-deauna trageri în condiþiile ºedinþelor. La capitolul per-sonal stãm bine, cele 6 funcþii, 3 de subofiþer ºi 3 de sol-dat gradat profesionist, sunt încadrate 100% ”

Nu am putut sã rezist tentaþiei de a mã da pe lângãunul, sã fac o comparaþie, raportat la statura unui om câte de mare? Pentru cã aºa, pentru mine cel puþin care ammai vãzut tancul doar în poze, e o imensã carapace de oþelcu ºenile ºi þeavã. Un amestec de auto ºi artilerie care areca produs finit ºenilatul. Nici cal, nici mãgar. Ulteriorm-am deºteptat ºi am aflat de la specialiºti importanþa u-nui astfel de utilaj în luptã. Tocmai acest lucru care miemi se pãrea ciudat îl face deosebit ºi anume faptul cã poa-te trage cu armament de calibru mare din miºcare. Rãzba-te prin aproape orice tip de teren ºi este deservit de doarpatru oameni. Când am întrebat cât combustibil îi trebuieunui asemenea motor sã miºte 50 de tone de fier ºi oþel, opauzã lungã, multe zâmbete ºi „Destul!”

La început locaþia era pustie aºa cã, evident, i-am în-trebat unde sunt oamenii, cine trage? Mã ºi vedeam ple-când cum am venit. „Vin acum. Mai au un kilometru ºi a-jung.” La un calcul scurt, un kilometru cu o medie de 50km/h înseamnã 1,2 minute. Dupã 10 m-a cuprins neliniº-tea, cu toate cã nu am aºteptat singurã la poartã ci am avutparte de toatã ospitalitatea consilierului ºi a ºefului poli-gonului. De abia la ceva timp m-am lãmurit. Cei aproxi-mativ 8 km. care despart cazarma de locul tragerii, dintrecare 2 prin pãdure, au fost strãbãtuþi de militari, în fruntecu al lor comandant, pe jos, cu cântec în mare parte.Locotenent-colonelul Sorinel ENACHE, dupã un aseme-nea efort a avut tãria sã zâmbeascã ºi sã stea 30 de minuteîn picioare la o discuþie profesionalã. Indiferent cine ce arzice aº vrea sã îl vãd pe acela care nu doar afirmã ci ºidemonstreazã cã 8 km în teren variat pentru un om cu ocondiþie fizicã normalã, nu atlet sau sportiv, reprezintã odistanþã micã. Acela este momentul în care îi îndrãgeºtide-a dreptul. Un batalion de militari, de toate armele, spe-cializãrile ºi vârstele care, dupã marº, se ºterge pe frunte,bea apã ºi se pregãteºte pentru tragere cu tot ce implicãea. Nici unul leºinat pe iarbã, nici unul care sã dea pe latoate icoanele viaþa ºi armata. Pe mine m-a impresionatfoarte mult pentru cã este prima datã când trãiesc aºa ceva

– un „Sã trãiþi!” altfel decât gâfâitdupã aºa o „promenadã”. Coman-dantul nu lasã altã impresie decâtaceea a unui om calculat, deschisdialogului ºi a unui exempludemn de urmat. Pas cu pas a fostalãturi de oamenii lui. A mobilizatde la cea mai mare funcþie dinunitate pânã la ultima din statpentru ca totul sã meargã perfect.

Instrucþie din plãcereDebutul activitãþii în sine a

fost tragerea de infanterie cu pis-tolul mitralierã calibru 7,62 mm.,timp în care am primit câtevaexplicaþii vis-a-vis de cum urmasã decurgã evenimentul principalºi despre instrucþia la nivelulbatalionului de la domul maior Laurenþiu DRAGOMIR,ºeful operaþiilor ºi instrucþiei: „Instrucþia forþelor se facela nivel companie. Avem organizatã o companie 1Instrucþie Tancuri, una pentru Stat Major ºi una pentrucompania Logisticã. Cele mai mari probleme la acestcapitol sunt cauzate de numãrul redus de carburanþilubrifianþi alocat. În mod normal ºedinþele de tragere pecare le executãm în aceste douã zile se fac cu deplasare,dar din motivul mai sus amintit, le executãm de pe loc. Înacest an exerciþiile pe care ne axãm sunt cele de condu-cere pentru mecanicii conductori ºi cele pregãtitoare învederea executãrii celor douã mari activitãþi, tragerea cumitraliera AA din Capu Midia ºi cea cu armamentul depe tehnica de luptã din Smârdan. La capitolul oamenipregãtiþi stãm destul de bine deoarece avem militari dinpromoþia 1990 care au fãcut parte din fostul Regiment deTancuri. Probleme sunt la cei noi care nu apucã sã îºiformeze anumite deprinderi în ºcoalã ºi nici aici dindiverse motive. În aceastã perioadã am executat ºedinþa1 suplimentarã cu armamentul de infanterie, 2 instrucþieziua ºi 1 instrucþie ziua ºi noaptea. Sistemul cu þeavã

introdusã pe care-l folosim esteasemãnãtor celui de la AG-7,singura diferenþã fiind cã în locde cartuºe trasoare de 7,62 mm.folosim 14,5 mm. Marele plus alnostru este faptul cã oameniimanifestã dãruie în tot ceea cefac, ba chiar îºi doresc mai multde la an la an”.

Probabil cã faþa mea de cãþeldezamãgit i-a convins sã porneas-cã cele patru ºenilate ºi sã le de-plaseze 100 de metri. Nici nu ºtiucum sã vã descriu ce am simþit.Un tremurat de motor diesel ºimult, mult fum. Pornirea celor-lalte trei motoare a fost ca unecou al primului. Se aude ca zbo-rul unui elicopter la joasã înãl-þime. Apa din bãlþi tremura, aerulîn jurul lor era ca o ceaþã, ca operdea de fum cu un miros preg-

nant de ars, ca acela dintr-o tavernã plinã la trei dimi-neaþa. Nu am avut cum sã nu îmi dau seama când au por-nit de pe loc. Totul era un zgâlþâit continuu, nu îmi au-zeam nici gândurile, iar mâna mea se miºca reflexiv peaparatul de fotografiat. Au ajuns la capãt ºi marºarier.Cum sã mergi cu spatele cu aºa ceva când eu am proble-me cu 1,5 tone? Îmi scot pãlãria în faþa celor care conduc50 de tone de fier. Mi-a pãrut rãu cã mare parte am privitprintr-un obiectiv. Dupã ce se opresc motoarele, chiar ºicu sunet de pistol mitralierã pe fundal, þi se pare cã e o li-niºte de cavou. Mã întreb cum este când trag cu tunul, cuîncãrcãturã de rãzboi din miºcare? Se ºtie cã tragerea cuþeavã introdusã nu este la fel de spectaculoasã, dar cândasta se face de pe tanc, nu ai cum sã nu te gândeºti cumreuºesc membrii echipajului sã facã faþã zgomotului ºigazelor într-un spaþiu atât de îngust.

Prima loviturã a fost foc cu foc, dupã care o ploaie cupicãturi de 14,5 mm. Te cuprinde un fior ºi þi se face pie-lea de gãinã. Pe scurt aceasta este senzaþia creatã de patruT-55-uri într-o „simulare”. „La o tragere realã parcã sescufundã pãmântul cu tine, se cutremurã ºi cerul” – foarteîncurajator având în vedere cã urmeazã Smârdanul întoamnã. Când am tras linie ºi am fãcut sumarul primei zi-le am realizat cã pentru mine a fost oarecum magic. Tan-curi strãlucind în soare, zãpada care reflecta lumina de îþilua ochii, noroiul fãrã de care nu se poate în poligon, esteun fel de sare ºi piper al unei trageri, ºi zgomotul, impre-sionantul ecou al rafalelor – toate acestea la care seadaugã masa servitã în farfurii de tablã într-un sunet saca-dat de metal au format imaginea unei zile care mi-a rãmasîn cap pânã târziu în noapte ºi care m-a fãcut sã o aºteptcu nerãbdare pe urmãtoarea, cea în care mitraliera calibru12,7 mm. avea sã îºi ia revanºa.

Pânã a ajunge în poligon, miercuri, 14 martie, am avutonoarea de a face un tur al cazãrmii alãturi de comandan-tul Batalionului 114 Tancuri, care s-a arãtat mai multdecât bucuros sã îmi prezinte realizãrile lor. Acolo amgãsit un muzeu dominat de busturile unor foºti mari

comandanþi de garnizoanã ºi luptãtori în rãzboaiele dusepentru ca noi sã fim unde suntem astãzi; alei ºi spaþii verzicurãþate ca la carte, încãperile subunitãþilor foarte bineîntreþinute ºi amenajate atât cât le-a permis bugetul, mân-dria lor – bazinul de înot Camelia Potec – ºi parcul cutehnicã militarã în care aproximativ 50 de tancuri perfectaliniate cu þevile tunurilor aºezate mai ceva ca-n povesteaîntoarcerii lui Ulise în Itaca, vopsite sau nu, dar curate. Pecât de scurt am putut v-am descris locul unde îºi desfã-ºoarã activitatea de zi cu zi acest colectiv minunat.

În zgomot de mitralierãA doua ºi ultima zi în poligon a decurs în zgomotul

produs de mitralierã. Un sunet ritmic ºi puternic ca detunet care, dacã închizi ochii ºi uiþi cã eºti la o activitatede instrucþie, te intimideazã, iar frica instinctivã ce îþi cu-prinde corpul genereazã un reflex necondiþionat de a teîndepãrta cât mai mult de locul cu pricina, de a cãuta unadãpost. Nu pot spune cã totul a decurs fãrã incidente,tehnicã de zeci de ani ºi armament nu tocmai nou, însãsurprinzãtor a fost cât de prompt ºi eficient au reacþionatechipajele ºi armurierul. Soluþiile au fost gãsite în doitimpi ºi numai profesionalismul ºi dãruirea oamenilor aufãcut posibil ca tragerea sã se încadreze în timp, sã se exe-cute de fapt. Dacã în prima zi peisajul se scãlda în cãldu-ra unui soare foarte generos pentru luna martie, a doua zinu a mai fost aºa darnic. S-a jucat cu noi între mai multerafale de vânt, apãrând din când în când de dupã un stratgros de nori. Frigul a fost mai accentuat de sunetul demetal ºi de clãnþãnitul produs atunci când se încãrca mi-traliera. Tragerea s-a terminat în jurul orei 16, dar greulacum urmeazã. Zile lungi de curãþat ºi verificat arma-mentul ºi tehnica dupã care pregãtirea pentru Capu Midia,la sfârºitul lunii aprilie. Activitãþile de instrucþie în cadrulBatalionului 114 Tancuri se succed la foc automat ºi sin-cer, nu am auzit pe nimeni folosind un ton supãrat când apovestit despre asta. De aici se poate trage o singurã con-cluzie: tanchiºtii sau chiar ºi militarii de celelalte armecare au stat îndeajuns de mult printre aceºtia, fac totul cudãruire, din plãcere ºi pentru a se autodepãºi. Sunt foartecompetitivi, lucru trãdat de faptul cã erau foarte curioºicum s-a descurcat fiecare pluton în parte, þineau scorul; ºimodeºti. Acesta nu ºtiu dacã este un atu sau nu, câteodatãdacã nu te lauzi nu te evidenþiezi, iar ei ar avea cu ce. Celedouã zile m-au fãcut sã regret cã nu am parcurs acestdrum mai devreme ºi cã nu am putut sã stau o perioadã

mai îndelungatã. Ospitalitatea lor ºi degajarea cu care auvorbit cu mine m-au fãcut sã mã simt bine primitã dinprima. Este singurul batalion de tancuri al Diviziei 1Infanterie „Dacica”, se subordoneazã acesteia prinBrigada 1 Mecanizatã „Argedava”, ºi un mare atu pentruaceasta. Aºtept sã o confirme ºi în tragerile de luptã reale.Pânã atunci rãmâne regretul cã restricþiile bugetare i-aafectat ºi pe ei, ca pe noi toþi de altfel, ºi tragerile, de luptãsau de instrucþie, nu mai sunt spectacolul care erau.

Maistru militar clasa a IV-aa Monica DEACUFoto: Cãpitan Nicu DRÃGAN

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 6 (332) din 30 martie 2012

Cu º i desp re tancu r i

Unirea Basarabiei cu România a avut loc la 9 aprilie1918 (27 martie pe stil vechi) ºi a fost în fapt reunifi-carea vechii provincii româneºti Basarabia, ruptã deMoldova ºi alipitã Rusiei în 1812. Basarabia a fostprima provincie care s-a unit cu România pentru aforma România Mare. Totul a fost anulat la 28 iunie1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, înbaza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

La 18 aprilie/1 mai, s-au adunat la Odesa peste10.000 de basarabeni, de la ofiþeri ºi soldaþi, pânã lapreoþi ºi studenþi. În zilele urmãtoare s-a þinut laChiºinãu Congresul preoþilor ºi al învãþãtorilor care aucerut un mitropolit român, autonomie ºi o formã deguvernãmânt proprie.

Întrucât perspectiva ruperii de Rusia aducea în rân-dul populaþiei basarabene temeri, nu puþine, propagan-da româneascã menitã sã dea impuls luptei naþionale aromânilor era criticã pentru reuºita miºcãrii. Astfel, unrol important l-au jucat românii din celelalte provincii,refugiaþi în Basarabia din calea trupelor germano-aus-tro-ungare. Rãzboiul care se ducea pe teritoriulRomâniei adusese la Chiºinãu valuri de refugiaþi dinVechiul Regat, din Transilvania, Bucovina, dar maiales ardeleni din armata austro-ungarã. Refugiaþii tran-silvãneni ºi bucovineni, prizonieri sau refugiaþi dinRomânia, au dezvoltat în Basarabia o propagandã viepentru cauza naþionalã ºi pentru unirea românilor.

Situaþia Basarabiei s-a complicat în vara lui 1917,dupã ce, în luna iunie, Ucraina se constituia ca republi-

cã independentã de Rusia.Rada ucraineanã, condusã deVinicenko, a revendicat Basa-rabia. Românii au protestat petoate cãile. Chiar ºi „Rum-cerodul” de la Odesa, organulrevoluþionar bolºevic filoruscare îºi asumase, printre alte-le, conducerea Basarabiei, aprotestat faþã de politica „im-perialistã ºi antidemocraticã”a Kievului. Basarabenilor nule putea fi negat dreptul laautodeterminare pe care îlinvocau popoarele Rusiei.Astfel, guvernul de la Kiev ºiapoi cel de la Petrograd, au re-cunoscut cã pretenþia de

ucrainizare a Basarabiei era neîntemeiatã ºi în conse-cinþã au renunþat la ea.

În condiþiile dezordinii de nestãpânit, ConsiliulDirectorilor decide sã cearã ajutorul armatei române.Dupã mai multe apeluri primite cu prudenþã laBucureºti, guvernul Brãtianu a decis sã trimitã pestePrut douã divizii de infanterie ºi douã de cavalerie, pen-tru restabilirea ordinii, protejarea populaþiei, apãrareacãilor de comunicaþie ºi a depozitelor, cu menþiunea cãarmata românã fusese chematã prin comandamentulmilitar rus.

La trecerea Prutului, armata românã a fost întâmpi-natã cu bucurie. O delegaþie a Sfatului Þãrii în frunte cuPelivan ºi Inculeþ a venit în întâmpinarea Diviziei a11-a care se îndrepta spre Chiºinãu. La 13/26 ianuarie1918, armata românã, sub conducerea generaluluiErnest Broºteanu, a intrat în Chiºinãu ºi a restabilitordinea. Unitãþile bolºevice s-au retras la Tighina, fãrãa opune rezistenþã. În acelaºi timp, Divizia 13 a trecutPrutul în sudul Basarabiei, unde dezordinea era cu atât

mai mare cu cât elementele bulgare, lipovene, tãtare,gãgãuze, fuseserã incitate la dezordine de bolºevici ºipe care armata rusã le scãpase complet de sub control.Pacificarea regiunii a fost mai dificilã, dar pânã la 8martie, în condiþii de iarnã grea, armata românã a intratîn Cetatea Albã. Totodatã, forþele bolºevice retrase laTighina au fost complet anihilate la 7 februarie.

Puterea sovieticã, ignorând principiul autodeter-minãrii pe care aparent îl susþinuse pânã atunci, a con-siderat acþiunea drept un act de agresiune pe propriulteritoriu, a rupt relaþiile diplomatice cu România ºi aconfiscat tezaurul României aflat atunci la Moscova.

La 25 februarie/5 martie s-a semnat Protocolul de laBuftea, care prelungea cu 14 zile armistiþiul cu PuterileCentrale, odatã cu acordul de satisfacere în masã (însemn de protest) a tuturor pretenþiilor PuterilorCentrale. La Buftea, Ucraina trimitea o notã prin caresusþinea cã „Basarabia din punct de vedere etnografic,economic ºi politic, formeazã o unitate indivizibilã cuteritoriul Ucrainei”. Era aºadar evident cã RepublicaDemocraticã Moldoveneascã nu putea rãmâne indepen-dentã, însã momentul pentru unire nu era oportun.Acest act trebuia amânat pentru a nu periclita soartaDobrogei, la rândul ei revendicatã de Bulgaria ºi cerutãîn schimbul Basarabiei. Generalul Averescu avea sãreplice delegaþiei austro-ungare: „Voiþi sã ne luaþi ceeace este al nostru, adicã Dobrogea ºi sã ne daþi înschimb ceea ce nu este al vostru: Basarabia”.

În dupã-amiaza zilei de 27 martie 1918 s-a deschisºedinþa Sfatului Þãrii pentru adoptarea unirii. Au luatcuvântul preºedintele Ion Inculeþ ºi prim-minstrulromân Alexandru Marghiloman, ca reprezentant alguvernului român. Dupã aceasta, reprezentanþii românis-au retras pentru a permite desfãºurarea nestingheritãa lucrãrilor. La propunerea Blocului Moldovenesc,Constantin Stere a fost cooptat în Sfat. Acesta spunea:„Astãzi noi trebuie sã hotãrâm ceea ce va avea o im-portanþã hotãrâtoare asupra soartei viitoare a poporu-lui nostru. Mersul de fier al istoriei pune asupra umeri-lor noºtri o rãspundere pe care noi n-o putem ignoracu nici un fel de sofisme”. Dupã exprimarea pãrerilordin partea grupurilor politice ºi a minoritarilor, care, cuexcepþia polonezilor, au declarat cã se vor abþine, s-atrecut la vot. Unirea a fost aprobatã cu 86 de voturi pen-tru, 3 contra ºi 36 abþineri.

„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Þãriideclarã: Republica Democraticã Moldoveneascã(Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunãre,Marea Neagrã ºi vechile graniþe cu Austria, ruptã deRusia acum o sutã ºi mai bine de ani, din trupul vechiiMoldove. Trãiascã unirea Basarabiei cu Româniade-a pururi ºi totdeauna!”

Actul Unirii prevedea o serie de condiþii care þineaude necesitãþile stringente ale provinciei. Unirea era con-diþionatã de pãstrarea unei autonomii provinciale, cuadministraþie proprie ºi un Sfat (Dietã) propriu. Acestaurma sã aibã competenþe în stabilirea bugetelor locale,sã deþinã controlul oraºelor, sã numeascã funcþiile ad-ministrative. România trebuia sã asigure Basarabieirespectarea deplinã a drepturilor democratice, o repre-zentare proporþionalã în Parlament precum ºi prezenþaobligatorie în Consiliul de Miniºtri a doi reprezentanþibasarabeni. În fine, se cerea convocarea Constituanteipentru codificarea într-o nouã Constituþie a principiilorenunþate în actul Unirii. Constituþia de la 1923 a fostcea care a întãrit integrarea Basarabiei în RomâniaMare. ((OO..MM..))

Apostolul citit în Duminica a cincea a PostuluiMare, respectiv fragmentului din Epistola cãtre

Evrei a Sfântului Apostol Pavel ( 9: 11-14), este relativscurt ºi, în acelaºi timp, este cumva mai greoi. Acestpasaj al Sfântului Pavel exprimã înþelesuri tainice de oteologie înaltã, ce nu-ºi desluºesc tâlcul la prima vedere.

„Iar Hristos, venind Arhiereu al bunãtãþilor celor vi-itoare, (a trecut) prin cortul cel mai mare ºi maidesãvârºit, nu fãcut de mânã adicã nu al acestei Zidiri.”Hristos Iisus este arhiereu al bunãtãþilor celor viitoare,adicã al celor veºnice, al celor ce vor dãinui pururi, albunãtãþilor în cel mai adevãrat înþeles al cuvântului.

„Nici cu sânge de þapi ºi de viþei, ci cu însuºi sângeleSãu, a intrat o datã (pentru totdeauna) întru cele sfinte,veºnicã rãscumpãrare aflând“. Hristos Arhiereul intrãîntru cele Sfinte, în sfânta sfintelor cea cereascã, nu pen-tru sângele de þapi ºi viþei, ci pentru jertfa însuºi sângeleSãu, care, adusã o datã ºi pentru totdeauna pe cruce,dobândeºte pentru noi veºnicã rãscumpãrare, adicã nedeschide sfânta sfintelor cea cereascã. Hristos ne face cuputinþã viaþa veºnicã.

„Cã de vreme ce sângele taurilor ºi al þapilor ºi cenu-ºa de junince stropind pe cei spurcaþi, îi sfinþeºte sprecurãþenia trupului“. Aceste liturghii ale Legii Vechierau lucrãtoare în ce privea curãþia trupului. Ele înlãtu-rau pângãririle din afarã ale trupului ºi îl fãceau pe omcurat, potrivit ritualului.

„… Cu cât mai vârtos sângele lui Hristos, Care, prinduhul cel veºnic, pe Sine S-a adus (jertfã) fãrã de pri-hanã lui Dumnezeu, va curãþa cunoºtinþa cugetului

vostru de faptele cele moarte, ca sã slujiþi dumnezeuluicelui viu!“ Jertfele cele vechi curãþeau trupul. Jertfa luiHristos, însã, este nemãsurat mai mare. Aºa cum aratãSfântul Ioan Gurã de Aur, dacã „sângele de þapi ºi deviþei poate curãþa trupul, cel al lui Hristos curãþeºtesufletul“. Cel dintâi curãþeºte vremelnic acea parte dinnoi care este vremelnicã ºi trecãtoare. Cel de-al doileacurãþeºte acea parte din noi care este, prin harul luiDumnezeu, nemuritoare.

Aºadar, Hristos este arhiereu al bunãtãþilor celorviitoare, Care a venit în cortul cel mai mare ºi maidesãvârºit al trupului Sãu omenesc ºi cu însuºi sângeleSãu ne-a rãscumpãrat ºi ne-a îngãduit intrarea în SfântaSfintelor cea cereascã – viaþa cea veºnicã. Curãþireapãcatului de cãtre Domnul Hristos este nesfârºit lucrã-toare, însã nu este, totuºi, lucrãtoare în sine. Nu purcedela curãþirea sufletelor noastre de una singurã: nu îºisãvârºeºte lucrarea pe deplin fãrã participarea noastrã -printr-o împreunã lucrare.

Unii sectari stãruiesc cã suntem mântuiþi doar princredinþã sau doar prin har. Ei susþin cã prin primirea luiIisus Hristos ca Mântuitor ºi prin credinþa în El – niºtesimple procese intelectuale sau roadele unor astfel deprocese – suntem mântuiþi de la sine, fãrã sã mai contezecãderile noastre. Ni se cere puþinã ostenealã, mai puþinformalitatea ritualã a unirii ºi a credinþei. Credinþa ºiharul, potrivit sectarilor, fac totul. La cealaltã extremãeste erezia propãvãduitã de exegetul britanic Pelaghie(cca.354 – cca.418), care credea cã omul se poate mân-tui de unul singur, prin strãduinþele proprii, fãrã che-

marea harului lui Dumnezeu. Spre deosebire de aceste douã poziþii eretice, Sfinþii

Pãrinþi ai Bisericii, exegeþii cei mai mari, tâlcuitoriidesãvârºiþi ai Sfintei scripturi, vorbesc în scrierile lor de„sinergie“, o „împreunã-lucrare“ care cuprinde douãfeþe ale acestui proces de curãþare ºi, în cele din urmã,de mântuire.

Harul lui Dumnezeu este una dintre aceste feþe, iarcalea noastrã liber-aleasã de conlucrare cu harul luiDumnezeu este cealaltã. Cele doua lucreazã împreunã.

Desigur, trebuie sã ne încredem în puterea haruluiSãu, care de multe ori, în ultimii douã mii de ani, aîntors oameni de la o viaþã în pãcat, de la o viaþã ceducea drept cãtre pierzania duhovniceascã, înspre oviaþã în Hristos.

Asemenea pãcãtoºilor atinºi de harul lui Dumnezeuºi deveniþi sfinþi, trebuie ºi noi sã rãspundem dumneze-iescului har; trebuie sã consimþim cu cuvântul ºi, maiales cu fapta.

Trebuie sã consimþim fãrã de tãgadã, pe deplin, a neschimba în mod radical întregul curs al vieþii. Sã nebucurãm cã avem un Arhiereu atât de mare în Domnulºi Stãpânul nostru Hristos Iisus. Sã ne bucurãm cã, prinJertfa Sa, ne-a deschis porþile cele veºnice. ªi, apoi, sãalegem cu bunã ºtiinþã sã Îl urmãm ºi sã Îi dãmascultare. ªi, aºa cum spunea Sfântul Pavel, sã lãsãmtoate faptele moarte, care duc spre moartea cea veºnicã,ºi sã petrecem restul vieþii slujind Dumnezeului celuiviu.

Colonel (r) ªtefan Mitincu

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 6 (332) din 30 martie 2012Pagina 6

Unirea Basarabiei cu România

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

HRISTOS – ARHIEREU AL BUNÃTÃÞILOR CELOR VIITOARE

CCaarr tteeaa dd ii nn vv ii tt rr ii nnãã

Nume le º i umbra

NIGEL KENNEDY concerteazã la Sala Palatului ! În data de 2 aprilie, Asociaþia Culturalã „Maria Domina” îl va

aduce pe scena Sãlii Palatului din capitalã pe unul dintre cei maibine vânduþi violoniºti ai lumii, celebrul Nigel Kennedy. Artistulbritanic va susþine un concert jazz, alãturi de grupul sãu de jazz-fusion – „Nigel Kennedy Quintet”. În concertele susþinute înacompaniamentul band-ului sãu, artistul oferã audienþei o aven-turã îndrãzneaþã în diverse stiluri muzicale, de la clasic, la jazz,fusion ºi rock.

Reprezentaþia de la Bucureºti va cuprinde un program variat,piese originale de jazz îmbinate armonios cu prelucrãri muzicaledupã Jimi Hendrix, precum „Purple Haze” sau „3rd Stone FromThe Sun”; compoziþii din repertoriul trupei „The Doors” pentrucare Nigel Kennedy a cunoscut celebritatea. De peste douãzeci ºicinci de ani, violonistul este recunoscut ca fiind unul dintre vir-tuozii acestui instrument ºi este, fãrã îndoialã, unul dintre cei maiimportanþi pe care i-a produs Marea Britanie vreodatã. Tehnicalui, virtuozitatea ºi talentul unic au adus noi perspective atât re-pertoriului clasic cât ºi celui contemporan.

Kings On Ice - Sâmbãtã 7 aprilie 2012 - Complexul SportivNaþional Lia Manoliu

Evgeni Plushenko, Stephane Lambiel ºi Brian Joubert pentruprima datã sub aceeaºi cupolã!

Unul dintre cele mai spectaculoase show-uri de patinaj artis-tic revine în 2012 în Romania: Kings On Ice va aduce la Bucu-reºti noi demonstraþii uluitoare de patinaj ale celor mai renumiþicampioni ai patinajului internaþional. Pentru prima datã înRomânia, alãturi de Evgeni Plushenko ºi Stephane Lambiel, vaevolua multiplul campion Brian Joubert, ºirul campionilor fiindcompletat cu numeroase alte nume de referinþã ale celui mai rafi-nat sport al gheþii. Brian a câºtigat aprecierea absolutã a publicu-lui ºi a susþinãtorilor francezi, aducând þãrii natale o medalie deaur într-o competiþie mondialã dupã o pauzã de 42 de ani. (O.M.)

www.spectacole.ro

R e p e r e c u l t u r a l e

Vartan Arachelian este un publicist de rang înalt cu o veche ºibogatã experienþã pe frontul celei de-a patra puteri în stat, ce nuîºi pierduse chiar de tot conþinutul nici în trecutul regim... N-aulipsit nici atunci, sub dictaturã, ve-ritabile campanii de presã puse înslujba adevãrului, a combaterii ne-dreptãþii ºi a scoaterii la luminã apaginilor ocultate din istoria roma-nilor. Ca întotdeauna, în îndelunga-ta sa activitate publicisticã, VartanArachelian îºi alege ºi azi sã scriedespre subiecte dificile, controver-sate ºi riscante. κi asumã conse-cinþele abordãrii acestor subiecteincomode pentru dezvãluirea cãroraopinia publicã nici nu este pregã-titã. Nu de dragul senzaþionaluluiieftin face un ziarist pursânge astfelde gesturi, ci din convingerea cãopinia publicã, puþin sau delocpregãtitã, trebuie sã afle cu orice preþ adevãrul despre ceea ce afost aºa cum a fost.

Volumul de faþã, Numele ºi Umbra, este realizat sub formaunui puzzle literar, o combinaþie genuinã de eseu, prozã ºi repor-taj, despre sine ºi despre cei din generaþia sa, ca ºi destine ale ar-menilor din România. (O.M.)

O specie total necunoscutã poaterescrie istoria: Fosilele unei noi specii

umane, descoperite în ChinaCâteva fosile din epoca de piatrã, ce au fost desco-

perite în China, par sã aparþinã unei specii umane ne-cunoscute, aducând astfel noi detalii despre evoluþiaomului ºi a populaþiilor umane din Asia, potrivit unuistudiu ce a fost publicat recent.

Fosilele a cel puþin trei indivizi indicã faptul cãaceºtia prezentau un amestec neobiºnuit de caracteris-tici arhaice ºi moderne, au declarat paleoantropologiichinezi ºi australieni, al cãror studiu a apãrut în revis-ta ºtiinþificã americanã PLoS One.

O astfel de specie umanã care a trãit atât de recentnu a fost niciodatã descoperitã în Asia de Est, au sub-liniat autorii, precizând cã acei oameni au trãit în pe-rioada 14.500 - 11.500 î.e.n. Pânã la aceastã descope-rire, trebuia sã se urce pe firul istoriei pânã în urmã cu100.000 de ani pentru a gãsi în aceastã parte a lumiifosile diferite de cele ale populaþiei homo sapiens.

Acea specie era contemporanã cu omul modern dela începutul practicãrii agriculturii în China, au afir-mat autorii studiului, coordonaþi de profesorul DarrenCurnoe, de la University of New South Wales dinAustralia, ºi de Ji Xueping, de la Institutul de arheo-logie din Yunnan.

P a l e o a n -tropologii searatã foarteprudenþi în ce-ea ce priveºteclasificarea a-cestor fosile,din cauza mo-zaicului rar detrãsãturi ana-tomice pe careacestea le-au

dezvãluit.„Aceste fosile noi ar putea fi foarte bine ale unor

specii necunoscute, care au supravieþuit pânã la sfâr-ºitul erei glaciare, adicã în urmã cu 11.000 de ani”, aspus profesorul Curnoe.

„Acei indivizi ar fi putut fi, totodatã, urmaºii unorpopulaþii necunoscute de oameni moderni, care ar fiemigrat din Africa mai devreme ºi nu ar fi contribuitla bagajul genetic al populaþiilor actuale”, aºa cum afost cazul omului de Neanderthal, dispãrut în urmã cu30.000 de ani.” a adãugat savantul australian.

Deºi Asia numãrã în prezent peste jumãtate dinpopulaþia Globului, paleoantropolgii cunosc foarte pu-þine lucruri despre felul în care oamenii moderni au e-voluat pe acest continent, dupã instalarea strãmoºilorlor în Eurasia, în urmã cu 70.000 de ani.

„Descoperirea acestor hominizi, denumiþi «popu-laþia cerbului roºu» - dupã numele animalului pe careîl vânau pentru a se hrãni -, deschide un nou capitol înistoria evoluþiei noastre, a Asiei, iar aceastã poveste seaflã abia la început”, a explicat profesorul Curnoe.

Obiect misterios filmat în timp ce se „alimenta” din coroana solarã

Un telescop spaþial al NASA a surprins în imaginiun obiect misterios de mãrimea unei planete, carezbura foarte aproape de Soare ºi care pãrea cã se ali-menteazã din coroana solarã cu ajutorul unui tub.

Obiectul întunecat, care semãna cu celebra staþiespaþialã Death Star din „Rãzboiul stelelor”, a fostscãldat în lumina emisã de Soare pentru câteva mo-mente, iar apoi a dispãrut în spaþiu.

Agenþia spaþialã americanã a oferit o explicaþiemai degrabã prozaicã pentru acest fenomen. PotrivitNASA, obiectul straniu nu este un vizitator venitdintr-un alt sistem solar, nici o planetã care s-a nãscutdin coroana solarã, aºa cum au sugerat câþiva inter-nauþi pe YouTube.

Savanþii au spus cã este vorba de o „proeminenþã”solarã, denumitã „filament” - o extensie a coroaneisolare, care se formeazã pe parcursul unei zile ºi carepoate sã se întindã în spaþiu pe o lungime de câtevasute sau chiar mii de kilometri.

Zonele întune-cate la culoare re-prezintã o materiemai rece decât ma-teria solarã încon-jurãtoare.

C. Alex Young,un specialist înastrofizicã solarãla Centrul SpaþialGoddard al NASA, a declarat: „Filamentele solare parsã fie întunecate, deoarece materia din care sunt alcã-tuite este mai rece decât mediul care le înconjoarã.Atunci când le priveºti dinspre marginea disculuisolar, ceea ce vezi pare sã fie un obiect sferic, dar, înrealitate, priveºti de fapt într-un tunel”. (O.M.)

www.stiinta.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 6 (332) din 30 martie 2012 Pagina 7

Prestigio lanseazã Multipad9.7 cu Android 4.0

Prestigio nu este un jucãtor foarteimportant pe piaþa de dispozitive mo-bile, însã a anunþat cã va lansa CeBitMultipad 9.7, o tabletã care s-ar puteadovedi a fi foarte popularã. Deºi a fost

trecutã cu vederea în cadrul eveni-mentului, acum am aflat mai multedespre ea ºi chiar suna interesant.

Noua tabletã Multipad are displayIPS+ de 9.7 inchi, cu aceeaºi formã4:3 ca ºi iPad-ul celor de la Apple. Pelângã forma, foarte atrãgãtoare pentrumulþi dintre posibilii clienþi de tablete,avem de-a face cu un hardware de-cent, nu foarte puternic, însã. Proce-sorul este clasicul ARM Cortex A8single-core, tactat la 1 GHz, cu 8 GBde memorie internã ºi 1 GB de memo-rie RAM. Prestigio Multipad 9.7 vaveni cu Android 4.0 Ice CreamSandwich instalat ºi va putea fi gasitãîn magazinele europene la preþul de

aproximativ 250 euro.

S-au îmbogãþit în 5 minute depe urma Google!

O firmã francezã ºi un cercetãtorrus au primit câte 60.000 dolari dinpartea Google, pentru cã au reuºit sãspargã browserul Chrome. Ei au de-monstrat cã existã anumite vulnerabi-litãþi în codul sursã care ar putea fi ex-ploatate de hackeri, iar Google s-aangajat sã îi plãteascã.

Browserul Chrome, al doilea capopularitate din lume, a fost hackuitîn 5 minute la o conferinþã a hackeri-lor care s-a þinut la Vancouver. Aureuºit performanþa câþiva oameni de lao firmã de securitate francezã, Vupen.

Un alt cercetãtor, de data aceastadin Rusia, a demonstrat cã poate pre-lua controlul unui calculator cu Win-dows folosind un site infectat ºi a pri-mit, la rândul lui 60.000 dolari. Înain-te de asta, despre Chrome se credea cãeste aproape imposibil sa fie spart.

Ulterior oamenii care au grijã deacest site l-au reparat. Google a venitla conferinþa hackerilor cu un milion

de dolari, pe care sã-i împartã celorcare descoperã probleme la Chrome.A oferit însã doar douã premii de60.000 dolari.

Sony Xperia Sola–Touch nou,sistem de operare vechi!

Noul Xperia Sola de la Sony esteun smartphone Android care propuneo nouã tehnologie touch.

Totul se petrece fãrã atingereaecranului: practic, doar miºcând mânape deasupra ecranului, fãrã a-l atinge,poate fi controlat un cursor de mousespre punctul dorit. Sunã un pic com-plicat, dar poate fi atractiv pentru ceicare nu s-au adaptat la ecranele touchactuale, sunt de pãrere cei de la Com-puterblog.ro. Altfel, Sony Xperia Solaare ecran Bravia Reality Display cudiagonala de 3,7 inchi, rezolutie de854×480 pixeli, procesor dual-core la1GHz ºi 512MB de RAM. Mai prost ecu sistemul de operare, care totAndroid 2.3 Gingerbread va fi lalansare. (O.M.)

www.yahoo.com

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

- Sã ai încredere în toatã lumeasau sã nu ai încredere în nimeni,reprezintã un eºec.

- Poarta cea mai bine închisãeste aceea pe care o putem lãsadeschisã.

- Încrederea este o plantã cecreºte greu.

- În poezie, nimic nu e mai greudecât începutul – poate, doar,sfârºitul

- Societatea e acum o hoardãpolisatã, formatã din douã triburi:plictisitori ºi plictisiþi.

- Plãcerea e un pãcat ºi, uneori,pãcatul e o plãcere.

- Dupã un timp, începem sãfacem confuzie între ce nu a fost ºiceea ce ar putea sã fie.

- Când moartea întârzie, nu-ivorbi de punctualitate.

- Vârsta ºi experienþa ne confergreutate ºi fac plutirea imposibilã.Cãpãtând profunzime, coborâm înlumea epavelor.

- Arta cu cei mai mulþi adepþirãmâne totuºi arta culinarã.

CCoolloonneell ((rr)) ªªtteeffaann MMiittiinnccuu

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

...dinozaurii tereºtri au dispãrut acum 65de milioane de ani? Dispariþia dinozaurilorse datoreazã, unei coliziuni a planeteinoastre cu un asteroid, eveniment caremarcheazã sfârºitul ultimei perioade aMezozoicului (Cretacicul) ºi începutulerei Neozoice (sau Cenozoice).

...pãsãrile sunt considerate ultimelespecii de dinozaur existente? Conformunor anumite voci din lumea ºtiinþificã, ºi

crocodilii aparþin tot clasei dinozaurilor. ...denumirea de „dinozauri” a fost propusã în 1842 de paleontologul englez

Richard Owen? Cuvântul provine din limba greacã ºi înseamnã „reptile (saura)formidabile, extraordinare (deinos)”.

...cei mai grei dinozauri cunoscuþi aparþin speciei Brachiosaurus brancai? Dupãestimãrile specialiºtilor, pe baza unui schelet descoperit la începutul anilor 1900în Tanzania, aceste mamifere cântãreau între 30 ºi 60 de mii de kilograme.

...cele mai lungi fosile descoperite aparþin speciei Diplodocus? Acesteamãsoarã 27 de metri ºi au fost descoperite în Wyoming, Statele Unite.

...cei mai înalþi dinozauri ar fi putut privi prin geamul dormitorului dvs. situatla etajul 6? Sauroposeidon este numele acestui uriaº dar prezumþiile asupraînãlþimii lui se bazeazã doar pe fragmente de fosile descoperite ºi nu pe unîntreg.

...biologul englez H.G. Seeley a împãrþit dinozaurii în douã categorii (Ornithis-chia ºi Saurischia), dupã forma oaselor centurii pelviene? Primii aveau oaselepubiene asemãnãtoare cu cele ale pãsãrilor, în timp ce la ultimii se apropiau maimult cu cele ale reptilelor. Totodatã, dinozaurii din categoria Ornithischia suntîn totalitate ierbivori iar cei din Saurischia pot fi atât ierbivori (subcategoriaSauropodomorpha) cât ºi carnivori (subcategoria Theropoda).

...în latinã, celebrul nume Tyrannosaurus înseamnã „ºopârlã tiran/despot”?Aceasta se datoreazã dimensiunilor impunãtoare ºi comportamentului acestorcarnivore.(O.M.) wwwwww..ssttiiaattiiccaa..rroo

Dinozaurii-ª t ia þ i cã . . . ?

...Istoria umanitãþii e vastã, iar perso-nalitãþile care au populat-o nu pot fitrecute în evidenþã, în câteva rânduri,cu bune ºi cu rele.

...Împãratul Iulius Cezar purta ocoroniþã pe cap pentru a ascundeînceputul de calviþie.

...Caligula s-a trezit, într-o zi, cu gân-dul de a-i declara rãzboi zeului mãrilor,Poseidon, ordonând armatelor sale sã-ºi înfigã adânc suliþele în apã.

...Drapelul naþional al Italiei esteopera lui Napoleon Bonaparte.

...Scriitorul Charles Dickens dormea,întotdeauna, cu capul spre nord.

...În anul 183, î.e.n., romanii au decissã-l omoare pe Hannibal, însã acesta amurit de fricã pânã ca ucigaºii sãi sãajungã la el.

...Van Gogh a vândut o singurã pic-turã în timpul vieþii, intitulatã „RedVineyard at Arles”.

...În 1938, Adolf Hitler a fost ales

personalitatea anului de cãtre publi-caþia „Time”.

...Napoleon nu este francez, el fiindnãscut în Corsica din pãrinþi italieni.

...Tot Napoleon avea o teamãextremã de pisici, numitã în termenimedicali ailurophobia.

...Mozart a compus prima partiturã lavârsta de 3 ani.

...Arthur Conan Doyle, creatorul luiSherlock Holmes, nu a fost de profesiescriitor, ci oftalmolog.

...Einstein nu a putut vorbi pânã lavârsta de trei ani. În schimb, la 12 ani,stãpânea perfect tainele geometrieieuclidiene.

...Când Einstein ºi-a dat cea din urmãsuflare, nimeni nu a aflat ultimele salecuvinte, deoarece asistenta medicalãcare-l îngrijea nu cunoºtea limba ger-manã.

...Beethoven a scris Simfonia a 9-acând era complet surd.

...Doar Ioan, dintre cei 12 apostoli, amurit de moarte naturalã.

...Bach a avut 11 copii.

...Marie Curie nu a fost membru alAcademiei Franceze, din cauzã cã erade sex feminin. Cu toate acestea, a fostde douã ori rãsplãtitã cu PremiulNobel.

...Karl Marx, fondatorul teorieicomunismului, nu a pus niciodatã pi-ciorul în Rusia. El s-a nãscut în Ger-mania ºi a trãit în Anglia ºi Franþa un-de a scris „ Manifestul Comunist”.

...Thomas Edison a avut o colecþie depeste 5.000 de pãsãri.

...Deºi Alexander Graham Bell ainventat telefonul, niciodatã nu a avutocazia sã vorbeascã cu mama ºi soþiasa la acesta, din cauzã cã ambele erausurde.

...Regele Solomon a avut, oficial,peste 7.000 de soþii ºi alte câteva miide amante.

www.ziare.com

Lucruri inedite, neºtiute despre mari personalitãþi ale umanitãþii

Astãzi, învãþãmântul în arma Geniu se deosebeºteîn mare mãsurã de cel dinainte de aderarea la NATOprin dinamica perfecþionãrii conþinuturilor de învãþat.Adoptarea unor standarde NATO, participarea la misi-uni în afara graniþelor þãrii, absolvirea unor cursuri deperfecþionare în strãinãtate de cãtre personalul unitãþii,modificarea unor reglementãri la nivelul armatei ºiapariþia unei noi generaþii de manuale ºi acte normativecare implementeazã standardele alianþei ºi lecþiile în-vãþate în teatrele de operaþii externe dar ºi în activitateacurentã de pregãtire, intrarea în dotare a unor echipa-mente ºi categorii noi de tehnicã, sunt numai câteva ar-gumente în sprijinul afirmaþiei anterioare. Cu alte cu-vinte programele analitice pot suferi modificãri de la oserie la alta de cursanþi, iar planurile de învãþãmânt înfiecare an.

Pentru a rãspunde cerinþelor rezultate din legislaþianaþionalã cu privire la creºterea calitãþii în educaþie, înultimii doi ani de învãþãmânt, în cadrul centrului aufost autorizate douã cursuri de nivel ºi douã cursuri decarierã pentru subofiþeri de cãtre Consiliul Naþional deFormare Profesionalã a Adulþilor (C.N.F.P.A.).

Îndeplinirea condiþiilor de autorizare precum ºi eva-luãrile pe parcursul ºi la finalul cursurilor de cãtre co-misii externe reprezintã garanþia desfãºurãrii în unitatea unui proces de învãþãmânt în concordanþã cu nevoilede pregãtire actuale ºi cu cerinþele de calitate impusede legislaþia din domeniul formãrii profesionale conti-nue a adulþilor.

De asemenea, experienþa acumulatã în domeniulautorizãrii unor forme de pregãtire creeazã posibilitateade a dezvolta oferta educaþionalã ºi de a autoriza peviitor alte forme de pregãtire necesare specializãriiunor cadre ale armatei în fucþii cheie pentru fiecarestructurã militarã: cadrul tehnic în domeniul apãrãriiîmpotriva incendiilor, specialist în domeniul sãnãtãþiiºi securitãþii în muncã, responsabil cu supraveghereatehnicã ºi verificarea instalaþiilor (RSVTI). Totodatã,integrarea procesului educaþional din centru în cadrulnaþional de educaþie ºi formare profesionalã deschideposibilitatea atragerii de fonduri europene pentru for-mele de pregãtire autorizate de CNFPA prin proiectecorelate cu obiectivele programelor operaþionale carevizeazã dezvoltarea resurselor umane.

În cadrul unei ºedin-þe de lucru cu persona-lul de conducere, colo-nelul Dan MARIN încalitate de comandant alCentrului de Instruirepentru Geniu, EOD ªIApãrare CBRN, afirma,,Specialitatea militarãEOD este un domeniumai nou, dezvoltat încadrul armei geniu, cuo istorie de aproape 14ani în compunerea ins-tituþiei noastre de învã-þãmânt. Misiunile Bazeide Instruire pentruEOD constau în pregã-tirea specialiºtilor careîncadreazã structurileEOD ale armatei, pre-cum ºi a formaþiunilorcare urmeazã sã execu-te misiuni pe linia con-trolului mecanismelorexplozive în teatrele de

operaþii externe...”EOD (Explosive Ord-

nance Disposal) defineºtetotalitatea mãsurilor ºiacþiunilor ce se desfãºoarãpentru accesul, identifica-rea/recunoaºterea, diag-nosticarea, evaluarea ris-curilor/pericolelor, asigu-rarea protecþiei personalu-lui militar ºi civil ºi abunurilor materiale, pune-rea în stare sigurã, neutra-lizarea/distrugerea muni-þiilor neexplodate ºi dispo-zitivelor explozive impro-vizate din zonele militareºi teatrele de operaþii, întimp de pace, în situaþii decrizã, în timp de rãzboi ºiîn perioada postconflict.

Înfiinþatã pentru nece-sitãþi militare, dar ºi pen-tru realizarea nevoilor deinteroperabilitate cu struc-turile similare NATO, Baza de Instruire pentru EOD aparticipat la nenumãrate activitãþi de cercetare ºi asigu-rare a protecþiei itinerariilor de deplasare a unor perso-nalitãþi militare ºi civile, la lucrãri publice de demolare

a unor construcþii prin explozii con-trolate în garnizoanele Bucureºti,Ploieºti ºi Buzãu.

Structurã de învãþãmânt militarunicat, cãreia timpul ºi vremurilei-au adus reducerea numãrului ºischimbarea denumirilor unor func-þii din organigramã, obiectivul prin-cipal al acesteia rãmâne, însã,acelaºi ºi anume pregãtirea, antre-narea periodicã, evaluarea ºi certifi-carea operatorilor/ºefilor de echipãEOD, în vederea aplicãrii proce-durilor EOD, pe timpul intervenþi-ilor la acest tip de incidente în zone-le de responsabilitate de pe teri-toriul naþional ºi din teatrele deoperaþii.

Baza de Instruire pentruEOD împreunã cu Grupul 1EOD, structurã operativã aflatãîn organica Centrului de Instru-ire pentru Geniu, contribuiesubstanþial la perfecþionareaacestei specialitãþi militare ºi

deschid posibilitatea dezvoltãrii unor forme de pre-gãtire pentru structurile special înfiinþate de aliaþipentru a acþiona în vederea limitãrii efectelor dis-pozitivelor explozive improvizate care sunt respon-sabile de cele mai multe dintre pierderile de per-sonal ºi tehnicã de luptã în misiunile externe lacare participã ºi armata românã. Procesul deînvãþãmânt din cadrul bazei, ca ºi cel din Centrulde Instruire, este unul finalmente de specializaremilitarã, modern, performant, parte a învãþãmân-tului naþional, cu identitate ºi personalitate proprie,compatibil cu sistemele de formare, specializare ºiperfecþionare a personalului militar profesionalizatdin armatele membre NATO.

Pe întreaga perioadã, de la înfiinþare ºi pânã în pre-zent, Baza de Instrui-re pentru EOD a be-neficiat, de calitãþileºi profesionalismul u-nui corp de cadre cuexperienþã ºi pregãtiresuperioarã, care,într-o perioadã detimp relativ scurtã , areuºit sã punã bazeleunei structuri de învã-þãmânt militar mo-dern, practic-aplicativºi interactiv, care arecapabilitãþile necesarede interoperabilitatecu structurile similaredin Alianþa NordAtlanticã

Aici s-au instruit,de-a lungul timpului,peste 500 de cursanþi,ofiþeri, maiºtri militariºi subofiþeri din toatecategoriile de forþe aleArmatei României,

din structuri similare aparþinând Ministerului Adminis-traþiei ºi Internelor ºi Serviciului de Pazã ºi Protecþie,precum ºi alþi militari din armatele altor state nemem-bre NATO.

Comandantul Bazei de Instruire pentru EOD,locotenent–colonelul Petre BARBU a afirmat în cadrulanalizei structurii ,,Structurã cu un numãr relativ micde instructori, dar foarte bine pregãtiþi din punct devedere profesional, operatorii EOD formaþi în cadrulbazei, au participat ºi participã ºi în prezent la misiuniîn teatrele de operaþii din Bosnia-Herþegovina,Afganistan ºi Irak, unde eforturile ºi profesionalismullor sunt apreciate de înalþi responsabili militari ºi po-litici ai Alianþei. Acestea, precum ºi rezultatele deose-bite obþinute de personalul unitãþii la cursurile de pre-gãtire EOD absolvite în Olanda, Grecia, Turcia,Germania, S.U.A., ºi la exerciþiile de instruire încomun cu militarii de aceeaºi specializare americaniºi olandezi, au constituit o contribuþie importantã laefortul general de integrare militarã europeanã ºi

euroatlanticã ...”Realizarea reportajului de cãtre echipa DIGI 24 TV

a adus un plus de imagine instituþiei militare deînvãþãmânt ºi armatei române. În cadrul exerciþiului cutema ,,Acþiunea grupei EO-DD ºi EOD pentrudescoperirea ºi neutralizarea DEI” au fost prezentateurmãtoarele acþiuni:

- cercetarea unei case cu ajutorul unui câinelui spe-cial dresat;

- descoperirea unui DEI;- neutralizarea DEI cu ajutorul disruptorului montat

pe robot;- cercetarea casei de cãtre operatorul EOD echipat

în costum de protecþie;- descoperirea DEI în interiorul casei;- neutralizarea DEI cu ajutorul disruptorului montat

pe trepied;- transportarea elementelor de muniþii rãmase în

poligonul de distrugeri;- distrugerea elementelor de muniþie rãmase.

În acest material am dorit sã scot în evidenþã com-plexitatea activitãþilor desfãºurate astãzi în cadrulacestei instituþii de învãþãmânt ºi câteva direcþii de ac-þiune în viitor pentru menþinerea acesteia în elita învã-þãmântului militar românesc, cu impact direct asupramodernizãrii armei geniu.

MMaaiioorr SSoorriinn PPaannccuu

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 6 (332) din 30 martie 2012Pagina 8

I n s t ruc to r i l a º coa la cu ra ju lu i