HUNGAROLINGUA DE BAZĂ

NIVEL 1 Gabriella Marschalkó

Debrecen 2011

HUNGAROLINGUA DE BAZĂ CURS DE LIMBĂ MAGHIARĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

Autor Gabriella Marschalkó

Corectura: Dr. Pál Csontos și Philip M. Inman Tehnoredactare: Judit T. Nagy

Tradus și adaptat în limba română: Attila Gyula Kiss

Nyomdai munkálatok: Litográfia Nyomda Kft.

Borítóterv: Szabó Monika

ISBN 978­963­89522­0­2

© Felelős kiadó: dr. Szaffkó Péter igazgató

Debreceni Nyári Egyetem, 2011

2

3

Mulțumiri Mulțumim numeroaselor persoane pentru remarcele inspirate făcute pe marginea manuscrisului și pentru sugestiile care au îmbunătățit prezenta lucrare. Mulțumirile noastre se adresează lui Dr. Pál Csontos, Philip M. Inman, Edit Hlavacska, Irén Kónya, Éva Kovács, Dr. Gyula Sankó, András Veréb precum lui Novicov Ramona și Călin Talhoș pentru lectorarea versiunii în limba română.

4

TARTALOMJEGYZÉK (Conținut) INTRODUCERE 6 ARMONIA VOCALICĂ 7 A MAGYAR ABC – ALFABETUL LIMBII MAGHIARE 8 CÂTEVA REGULI DE FONETICĂ 8 1. KI VAGY? (Cine ești?), MILYEN NYELVEN BESZÉLSZ? (Ce limbă vorbești?) 10 NYELVTAN (Gramatică – Pronumele personal – Conjugarea verbului lenni – Alcătuirea de cuvinte

cu ­ul, ­ül) 11 2. KÖSZÖNÉSEK (Saluturi) 12 3. SZÁMOK (Numere) 14 4. MAGYAR PÉNZ (Moneda din Ungaria) 16 NYELVTAN (Gramatică – Câți? Câte? – Numeralul ordinal) 17

5. HOGY VAGY? (Cum ești?), MI A BAJ? (Care este problema?) 18 NYELVTAN (Gramatică – Adverbe de timp) 19

6. MIT CSINÁLSZ? (Ce faci?) 20 NYELVTAN (Gramatică – Terminațiile verbului la timpul prezent – Adverbe de timp ­on, ­en, ­ön,

­n) 21 7. HOVÁ MÉSZ MA ESTE? (Unde mergi în seara aceasta?) 22 NYELVTAN (Gramatică – lenni la trecut și viitor – Adverbe de loc ­ba, ­be) 23

8. MIT KÉRSZ? (Ce dorești?) 24 NYELVTAN (Gramatică – Pronumele personal informal și de politețe ön/maga – Obiectul

propoziției) 25 9. KÉRSZ EGY KÁVÉT? (Vrei o cafea?) 26 NYELVTAN (Gramatică – Derivarea cu ­os, ­as, ­es, ­ös, ­s – Semnul pluralului) 27

10. TUD/AKAR/SZERET/SZERETNE GITÁROZNI (știe/vrea/îi place/i­ar plăcea să cânte la chitară)28 NYELVTAN (Gramatica – Infinitive – Derivarea cu ­zni) 29

11. MILYEN IDŐ VAN MA? (Cum este vremea azi?) 30 NYELVTAN (Gramatică – grupul verbelor ­ik – Verbe neregulate la timpul prezent) 31

12. POSTÁN (La poștă) 32 NYELVTAN (Gramatică – ez, az – Cuvinte de origine străină) 33

13. MIT ESZÜNK MA ESTE? (Ce mâncăm în seara aceasta?) 34 NYELVTAN (Gramatică – Dubla negație – Negative pentru van, vannak) 35

14. TETSZIK A RUHÁD (Îmi place haina ta) 36 NYELVTAN (Gramatică – Forma posesivă – Nekem tetszik) 37

15. AZ EMBERI TEST (Corpul uman) 38 NYELVTAN (Gramatică – Nekem van) 39

16. MILYEN SZEME VAN? (Cum sunt ochii lui/ei?) 40 NYELVTAN (Gramatică – Absența lui van, vannak – Comparativul) 41

GYAKORLATOK (Exerciții) 42 ARMONIA VOCALICĂ 42 1. KI VAGY? 43 2. KÖSZÖNÉSEK 45 3. SZÁMOK 46

5

4. MAGYAR PÉNZ 48 5. HOGY VAGY? 49 6. MIT CSINÁLSZ? 50 7. HOVÁ MÉSZ MA ESTE? 52 8. MIT KÉRSZ? 54 9. KÉRSZ EGY KÁVÉT? 56 10. TUD/AKAR/SZERET/SZERETNE GITÁROZNI 58 11. MILYEN IDŐ VAN MA? 60 12. POSTÁN 61 13. MIT ESZÜNK MA ESTE? 63 14. TETSZIK A RUHÁD 65 15. AZ EMBERI TEST 66 16. MILYEN SZEME VAN? 67 BAZELE GRAMATICII LIMBII MAGHIARE 68 SZAVAK 73 CUVINTE 87 ANEXĂ 101

6

INTRODUCERE

VOCALELE LIMBII MAGHIARE 1. Vocale (de poziție)

posterioare a á o ó u ú

2. Vocale (de poziție)

anterioare e é i í ö ő ü ű

táska ablak bicikli tévé

autó

hal esernyő fésű

toll

kártya dzsem üveg

ház

olló tej szekrény

fagylalt pohár

csirke gyűrű

szandál rózsa meggy könyv

Cuvinte cu vocale mixte

tányér kávé

7

taxi ceruza

ARMONIA VOCALICĂ În limba maghiară cele mai multe terminații armonizează cu cuvântul la care sunt atașate. Terminațiile

verbale au de obicei două sau trei forme alternative care diferă numai printr­o vocală. Vocala respectivă

este determinată de categoria vocalelor din cuvântul respectiv.

Terminațiile ­ban și ­ben, de exemplu corespund cu prepoziția în din limba română. Cuvinte care conțin numai vocale posterioare vor primi alternativa vocalică posterioară a terminației:

Londonban (în Londra).

Cuvinte care conțin numai vocale anterioare vor primi alternativa vocalică anterioară a terminației:

Debrecenben (în Debrecen).

Cuvinte care conțin și vocale posterioare și vocale anterioare vor primi alternativa vocalică posterioară

a terminației: Madridban (în Madrid).

1. Limba maghiară nu folosesc prepoziții. În locul lor sunt terminații care sunt atașate cuvintelor la care se referă. Umbrela este în dulap. Az esernyő a szekrényben van. 2. Articolul definit în limba maghiară este a, dar când cuvântul începe cu o vocală este folosit az:

a szekrény az esernyő 3. Scrieți propoziții despre locul unde se află obiectele. táska szekrény A táska a szekrényben van.

(Geanta este în dulap.) tej pohár _______________________ esernyő autó _______________________ bicikli ház _______________________ váza ablak _______________________ dzsem üveg _______________________ (Cuvântul üveg poate să însemne și borcan.) 4. Exersați cu partenerul Dv. A: Hol van a táska? (Unde este/se află geanta?) B: A táska a szekrényben van. (Geanta este/se află în dulap.) A: Hol van a tej? B: _____________________. A: Hol van az esernyő? B: _____________________. A: Hol van a bicikli? B: _____________________. A: Hol van a váza?

8

B: _____________________. A: Hol van a dzsem? B: _____________________. A MAGYAR ABC (Alfabetul limbii maghiare) a ablak o românesc deschis more, cosă dialectul transilvănean sau similar cu hot din engleză á ház a rom. foarte lung aa! b ablak b românesc bâtă c bicikli ț românesc țară cs csirke similar cu ci sau ce românesc aduci, ceapă d híd d românesc dar dz edz t românesc urmat de b ca în mulți băieți, toți banii dzs dzsem ge, gi românesc geam e tej mult mai deschisă decât rom. e. Dialectul transilvănean din mere, pere, sau bet din engleză é tévé similar cu e românesc din tei, iei, chei f fésű f românesc fată g üveg g românesc gard gy gyűrű similar dialect transilvănean d’ din d’inte, d’eparte nu gh românesc h hal h românesc halat i csirke i românesc film í víz i românesc lung ii!, ie j tej i românesc din diftongi iar, noi, engleză yes k táska c românesc covrig l hal l românesc acel ly folyó i românesc din diftongi iar, noi, engleză yes m meggy m românesc mare n pénz n românesc nu

ny könyv ni românesc, sau similar new în engleză, senor în spaniolă o olló o românesc tobă ó rózsa o lung românesc interjecția o! tall în engleză ö könyv eu din franceză bleumarin ő esernyő oeur din franceză coeur, sau bleu în română p pénz p românesc pământ q IQ engleză cool,

în cuvinte de origine străină r gyűrű r românesc rar, râde s esernyő ș românesc șanț sz szekrény s românesc sare t út t românesc tare ty kártya similar românesc dialectal t’ină, este un sunet simplu nu t+i u autó u românesc unt ú út u românesc lung uu! ü üveg ü din germană fünf sau din franceză tu, une ű tűz similar Übung din germană, sau pur din franceză v víz v românesc vale w WC v românesc în cuvinte de origine străină x taxi apare în cuvinte de origine străină y York apare în cuvinte de origine străină z víz z românesc mazăre zs rózsa j românesc cojoc, jar

CÂTEVA REGULI DE FONETICĂ 1. Vocale

9

a. Pronunția O vocală poate fi scurtă sau lungă. În cazul lui i,o,u,ö,ü vocalele lungi (í,ó,ú,ő,ű) se pronunță de două ori mai lung decât vocalele scurte fără schimbare calitativă. În cazul lui a și e vocalele (á și é) diferă nu numai în lungime dar și calitativ. Vezi alfabetul.

10

b. Ortografia Dacă vocala este scurtă, nu are accent (a, e, i, o, u) sau în cazul lui ö și ü sunt două puncte deasupra vocalei. Dacă vocala este lungă, are un accent acut deasupra ei (á,é,í, ó, ú), sau două accente acute în cazul lui ő și ű. Cunoașterea acestor deosebiri de durată este foarte importantă, doarece caracterul lung sau scurt al vocalelor modifică sensul gramatical sau lexical al cuvintelor. De exemplu: ver (bate) – vér (sânge); hat (șase) – hát (spate); öt (cinci) – őt (pe el).

2. Fiecare consoană poate să fie scurtă sau lungă. Consoanele lungi se pronunță de două ori mai lung decât cele scurte. Lungimea este marcată de dublarea consoanei în scris. În cazul consoanelor compuse din două litere dublăm numai prima literă. hal (pește) – l scurt olló (foarfecă) – l lung

szép (frumos) – sz scurt vissza (înapoi) – sz lung

Sunt consoane compuse din două litere pentru care se scriu două litere, dar se pronunță numai un singur sunet. szandál (sandale) – sz notează un singur sunet Ázsia (Asia) – zs notează un singur sunet 3. Lungirea vocalei. Dacă ultima literă din cuvânt este a sau e, se va produce lungirea ei dacă este urmată de o terminație (afix). táska (geantă) – táskában (în geantă) pince (pivniță) – pincében (în pivniță) 4. În limba maghiară accentul întotdeauna se găsește pe prima silabă a cuvântului. El este dinamic și puțin mai puternic decât accentul din limba română. olló (foarfecă) – o este accentuat dar scurt, al doilea ó este lung dar neaccentuat. Semnele grafice nu indică accentul ci durata lungă a vocalei respective. 5. Încearcați să citiți înscripțiile pe care le puteți întâlni în Ungaria. tolni = împinge (a împinge) húzni = trage (a trage) nyitva = deschis zárva = închis bejárat = intrare

kijárat = ieșire vészkijárat = ieșire de urgență indulás = plecări (plecarea) nyitva tartás = orar (orele de deschidere) érkezés = sosiri (sosirea)

nők = femei férfiak = bărbați kiadó = de închiriat eladó = de vânzare

HASZNOS KIFEJEZÉSEK (Expresii folositoare) Bocsánat! Nem értem. Scuze! Nu înțeleg. Nem beszélek magyarul. Nu vorbesc maghiara. Tessék! Poftim/ Poftiți.

11

Köszönöm. Mulțumesc. Szívesen. Cu plăcere.

1. KI VAGY? (Cine ești?)

A: B: A: B: A: B: A: B: A:

Szervusz! Szia! Mi a neved? Renee vagyok. És te ki vagy? Én Kati vagyok. Én amerikai vagyok. És te? Én magyar vagyok. Renee, te beszélsz németül? Nem. Csak angolul és spanyolul beszélek és egy kicsit magyarul. És te? Én is beszélek angolul, természetesen magyarul és egy kicsit németül.

(Salut/Servus.) (Salut.) (Cum te numești?) (Sunt Renee. Și tu cine ești?) (Eu sunt Kate.) (Eu sunt americancă. Și tu?) (Eu sunt unguroaică. Renee tu vorbești germana?) (Nu. Vorbesc engleza și limba spaniolă și puțin maghiara. Și tu?) (Și eu vorbesc engleza, firește maghiara și puțin germana.)

SZAVAK (Cuvinte) Szia! = Salut/Ciao! magyar = maghiar angolul = engleza/în limba

engleză Szervusz! = Salut/Servus! német = german spanyol = spaniol mi? = ce? németül = germana/în limba

germană spanyolul = spaniola/în limba spaniolă

név = nume beszélsz = vorbești egy kicsit = puțin neved = numele tău beszél/beszélni = vorbește/a

vorbi is = și

és = și nem = nu természetesen = firește ki? = cine? csak = numai magyarul = maghiara/în

limba maghiară amerikai = american angol =englez én = eu te = tu MILYEN NYELVEN BESZÉLSZ? (Ce limbă vorbești?) A: Milyen nyelven beszélsz? (Ce limbă vorbești?) B: Jól beszélek románul és franciául. És

egy kicsit németül. (Vorbesc bine româna și franceza. Și puțin germana.)

SZAVAK (Cuvinte) milyen? = ce fel de? nyelv = limbă jól = bine

12

EGYÉB NEMZETISÉGEK (Alte naționalități) román = român szerb = sârb olasz = italian orosz = rus lengyel = polonez osztrák = austriac japán = japonez kínai = chinez indiai = indian

NYELVTAN (Gramatică) 1. Pronumele personal. én = eu mi = noi te = tu ti = voi ő = el/ea ők = ei/ele 2. Forma la prezent a verbului lenni (a fi). (én) vagyok = eu sunt (mi) vagyunk = noi suntem (te) vagy = tu ești (ti) vagytok = voi sunteți (ő) van = el/ea este (ők) vannak = ei/ele sunt 3. În maghiară, ca și în limba română, de cele mai multe ori se omite pronumele personal în propoziții. Se păstrează în cazul în care este accentuat. Terminațiile verbelor indică clar persoana: (Én) Alex vagyok. = (Eu) Sunt Alex. 4. Adjectivele ce desemnează naționalitatea, la fel ca și în română, se scriu cu litere mici.. angol = englez 5. Pentru a preciza limba în care se vorbește, de exemplu: „în română”, „în maghiară” folosim terminația ­ul, ­ül. Să nu uitați de regula armoniei vocalice. Cuvinte cu vocale posterioare sau mixte Cuvinte cu vocale anterioare magyarul (maghiara) románul (româna) spanyolul (spaniola) olaszul (italiana) franciául (franceza) japánul (japoneza) norvégul (norvegiana)

svédül (suedeza) németül (germana) lengyelül (poloneza)

HASZNOS KIFEJEZÉSEK (Expresii folositoare) Még egyszer, légy szíves! Incă o dată te rog. (Egy) kicsit lassabban, légy szíves! Un pic mai încet, te rog. Nem tudom. Nu știu. (Egy) pillanat. O clipă. Hogy mondják magyarul „table”? Cum se spune în maghiară „masă”?

13

Bocsánat a késésért. Scuze pentru întârziere. Semmi baj. Nici o problemă. Kimehetek a mosdóba? Pot să ies la toaleta?

14

2. KÖSZÖNÉSEK (Saluturi)

HIVATALOS (formal)

între străini TALÁLKOZÁS (Saluturi la întâlnire)

KÖZVETLEN (colocvial)

prieteni, membrii de familie și tineri care nu se cunosc, adulți către copii TALÁLKOZÁS

7:00 – 10:00

Jó reggelt kívánok! (Îți/Vă doresc o dimineață bună.) Jó reggelt! (Bună dimineața.)

10:00 – 18:00 Jó napot kívánok! (Vă/îți doresc o zi bună.) Jó napot! (Bună ziua.)

18:00 – 24:00 Jó estét kívánok! (Îți/Vă urez o seara bună) Jó estét! (Bună seara.) BÚCSÚZÁS (Saluturi la despărțire)

Szervusz! (Servus.) Szevasz! (Salut.) Szia! (Salut.)

Helló! (Ciao.) BÚCSÚZÁS

HIVATALOS (formal)

Viszontlátásra! (La revedere.) Viszlát! (Pe curând.)

KÖZVETLEN (colocvial)

Szevasz! (Salut.) Szervusz! (Salut.) Szia! (Salut.) Helló! (Ciao.)

15