archicad 9-nivel 1-75 dpi

ArchiCAD 9Curs de instruire

de Thomas M. Simmons

Versiunea internaţională (traducere în limba română)

ArchiCAD 9 Curs de instruire


GraphisoftAccesaţi pagina de web a Graphisoft la adresa http://www.graphisoft.com pentru a afla informaţii suplimentare.ConSoft - Distribuitor Autorizat în România pentru ArchiCAD şi produse adiţionale. Informaţii la http://www.consoft.ro.

ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1, Nivelul 2Copyright © 2004 Graphisoft, toate drepturile rezervate. Reproducerea sau traducerea cursului, precum şi utilizarea, sub o altă formă, a informaţiilor conţinute în curs, fără acordul prealabil, exprimat în scris al Graphisoft, sunt strict interzise.

Locuinţa Drucker-Brownstein, reproducere realizată cu acordul House+House Architects, San Francisco.Centrul comercial din Anexă, reproducere realizată cu acordul STUDIOS Architecture.

Denumiri comercialeArchiCAD şi ArchiFM sunt mărci înregistrate, iar PlotMaker, Virtual Building, StairMaker şi GDL sunt denumiri comerciale ale Graphisoft. Toate celelalte denumiri comerciale sunt proprietatea deţinătorilor.

3ArchiCAD 9 Curs de instruire

Despre autor

Cursul ArchiCAD Training - Nivelele 1 şi 2 a fost realizat de Thomas M. Simmons de la ARCHVISTA Consulting Group şi utilizat împreună cu manualul de ArchiCAD al Institutului de Arhitectură din San Francisco. Lucrarea de faţă reprezintă prima ediţie care include ambele niveluri ale cursului ArchiCAD pentru versiunea ArchiCAD 9.Autorul, Thomas M. Simmons, înainte de a-şi deschide propria firmă, ARCHIVISTA, a lucrat şapte ani ca arhitect, având funcţia de Director al departamentului Tehnologii de Proiectare în cadrul Esherick, Homsey, Dodge and Davis Architects, o firmă de arhitectură de renume internaţional, câştigătoare a mai multor premii de profil.În perioada în care a lucrat la EHDD Architects, şi-a dovedit talentul în integrarea şi gestionarea ArchiCAD-ului în diverse proiecte, cum ar fi: locuinţe unifamiliale, centre comerciale, biblioteci şi acvarii. Simmons deţine un titlu de Master în arhitectură, acordat de Universitatea Berkeley din California şi este absolvent al Universităţii A&M din Texas, Facultatea de design ambiental. A ţinut prelegeri pe teme diverse cum ar fi: Iniţierea şi perfecţionarea în ArchiCAD, Utilizarea prezentărilor multimedia în arhitectură, Modelarea digitală a clădirilor şi vizualizarea tridimensională a acestora.ARCHVISTA a produs o serie de proiecte notabile pentru pieţele de arhitectură şi ArchiCAD, printre care se numără:

ConSoft SRL – distribuitorul autorizat în România a programului arhitectural ArchiCAD – mulţumeşte pe această cale pentru acordul şi sprijinul producătorului Graphisoft R&D Rt. pentru traducerea în limba română a lucrării originale „ArchiCAD 9 Training Guide” – autor Thomas M. Simmons.

celebra aplicaţie „în interiorul NASA - Turul virtual al NASA”-2004, Clădirea pentru tehnologii de construcţie din cadrul laboratorului naţional Lawrence Berkeley-2002, şi proiectele premiate, Architectural Record, Record Houses CD-ROM 1997 şi 1998, şi prezentarea Academiei Ebraice din America, realizată împreună cu Aaron Green Architects. ARCHVISTA oferă consultanţă pentru ArchiCAD şi subprograme şi este principalul distribuitor al acestuia pentru regiunile California de Nord, Nevada şi Oregon, putând fi contactată la adresa: http://www.archvista.com.ARCHVISTA este membră a „Virtual Building Group” care reuneşte majoritatea utilizatorilor de ArchiCAD din Statele Unite şi care şi-a început activitatea încă din 1996.

MulţumiriAm dori să mulţumim personalului Graphisoft pentru sprijinul acordat în derularea acestui proiect. Îi mulţumim deasemenea în mod deosebit lui Jeff Olken de la ARCHVISTA, Anett Csáki de la Graphisoft, Steven House, Cathi House şi Kelly Condon de la House + House Architects, şi lui Jeffrey Benningfield de la STUDIOS Architecture.

4



ConSoft SRL530183 Miercurea-Ciuc, Aleea Narciselor nr. 7A/9, România010073 Bucureşti, Calea Victoriei nr. 155, bl.D1, etaj1, tronson 6, Sector 1, RomâniaTel: +40.266.372.858, fax: +40.266.316.492, e–mail: [email protected], www.consoft.ro

Traducere:Tradumond SRL, Bucureşti

Corectura de specialitate:2mtdv SRL, Bucureşti

Tehnoredactare:ConSoft SRL

Tipar:Idea Design & Print, Cluj

ISBN:973-0-04195-4


Cuprins

Introducere __________________________________________Bine aţi venit la Cursul de instruire ..................................................Structura Cursului ..............................................................................Nivelul 1 – Cunoştinţe introductive .................................................Nivelul 2 – Cunoştinţe de nivel mediu ...........................................ArchiCAD – o Soluţie de Succes ...................................................

ARChICAD 9 CURS De INSTRUIRe – NIveLUL 1

etapa 1:Înţelegerea modelării digitale a clădirii (BIM) __________

Partea 1: În ce constă procesul de modelare digitală a clădirii? ........................................................................................Partea a 2-a: Metode tradiţionale şi BIM ........................Partea a 3-a: Avantajele BIM ................................................Partea a 4-a: Recapitularea unui proiect BIM ..............House + House Architects ................................................................Proiectul Drucker – Brownstein ........................................................Pornire ArchiCAD ..............................................................................Deschidere proiect ............................................................................Partea a 5-a: Înţelegerea mediului de lucru ArchiCAD ________________________________________Instrumentul de navigare şi examinare navigare (Navigator şi Navigator Preview) ...........................................................................Navigare cu ajutorul hărţii proiectului (Project Map) ..................Navigare cu ajutorul seturilor de vederi (View Sets) ....................Ferestrele ArchiCAD .........................................................................Fereastra planului general ...............................................................Recapitularea instrucţiunilor cu privire la fereastra planului general ............................................................................................... Fereastra 3D ......................................................................................Paleta de navigare 3D......................................................................Navigarea în cadrul ferestrei 3D – Proiecţia paralelă .................Navigarea în cadrul ferestrei 3D – Perspectiva.............................Ferestre de listare .............................................................................Crearea unei Liste ............................................................................

Cuprins131314141415

17

1819192222222323

24

2525272828

29303131323333

343435

35

35363737383839

3939

41424344

4444454545464646

464849

51

Paletele ArchiCAD ............................................................................Paleta Caseta de unelte (Toolbox) ..................................................Paleta Caseta de informaţii (Info Box) ...........................................Explorarea Casetei de unelte (Toolbox) şi a Casetei de informaţii (Info Box) .........................................................................Casetele de dialog pentru setările uneltelor (Tool Setings Dialog Boxes) ...................................................................................Explorarea Casetei de dialog pentru setările uneltelor ...............Caseta de coordonate (Coordinate Box) .....................................Explorarea casetei de coordonate ................................................Caseta de comenzi (Control Box)..................................................Pet Palettes .........................................................................................Explorarea paletei tip „Pet Palette” ................................................Bara de meniuri (Menubar) şi meniurile contextuale (Context Menus) ..............................................................................................Întrebări şi recapitulare ....................................................................

etapa a 2–a:Înţelegerea obiectelor şi a GDL _______________________

Partea 1: Obiectele inteligente . ...........................................Partea a 2-a: Ce este GDL? ...................................................Trăsăturile principale ale GDL .......................................................Partea a 3-a: Obiectele GDL şi informaţiile conţinute de acestea .....................................................................................Materials ...........................................................................................Interface .............................................................................................ImagePreview şi Web Links .............................................................Parameters ........................................................................................3D Geometry and Behavior ..........................................................2D Script and Object Logic ............................................................Domeniul constructiilor pe Internet ................................................iCatalogs based on GDL (iCataloage care utilizează tehnologia GDL) ................................................................................Partea a 4-a: Tipurile de obiecte GDL ...............................Recapitularea tipurilor de obiecte ..................................................Partea a 5-a: Setări şi instrumente pentru obiectele GDL ...................................................................................................

6

Cuprins


Recapitularea ferestrei de setare a instrumentelor pentru obiecteÎntrebări şi recapitulare ....................................................................

etapa a 3–a:Definirea geometriei _________________________________

Partea 1: Generalităţi cu privire la elementul perete Partea a 2-a: Instrumentele şi setările pentru pereţi ..Definirea setărilor pentru pereţi .......................................................Partea a 3-a: Crearea unei forme rectangulare ...........Geometria pereţilor ..........................................................................Desenarea unui set de pereţi rectangulari .....................................Partea a 4-a: Crearea unei forme curbe ..........................Desenarea unui perete curb ............................................................Partea a 5-a: Crearea unei forme prin rotaţie ..............Setarea originii utilizatorului şi a rotaţiei grid–ului .......................Desenarea unui perete drept ..........................................................Desenarea unui şir de pereţi drepţi ................................................Întrebări şi recapitulare ....................................................................

etapa a 4–a:Crearea formelor specifice clădirii _____________________

Partea 1: Relaţiile dintre etaje ..............................................Partea a 2-a: Definirea etajelor ...........................................Crearea etajului ................................................................................Partea a 3-a: Utilizarea opţiunii Ghost Story ................Vizualizarea primului nivel sub forma unui Ghost Story ..............Amplasarea la etaj a pereţilor care au fost rotiţi ..........................Desenarea unui perete curb cu înălţime parţială .........................Partea a 4-a: Crearea unui Custom Grid (Grilă Particularizată) ...........................................................................Amplasarea pereţilor rectangulari .................................................Partea a 5-a: Navigarea de la un etaj la altul ..............Partea a 6-a: elementele de decupare .............................Decuparea şi ajustarea pereţilor ....................................................Întrebări şi recapitulare ....................................................................

etapa a 5–a:Realizarea planşeelor clădirii _________________________

Partea 1: Definirea planşeului ..............................................Partea a 2-a: Instrumentul şi setările pentru planşeu Definirea setărilor pentru planşeu ...................................................Partea a 3-a: Desenarea unui planşeu ..............................

5152

5354555557575859596061616264

6566676868696970

717273747475

7778787980

Geometria ..........................................................................................Desenarea planşeului de formă poligonală al parterului ............Desenarea planşeului poligonal al celui de–al doilea nivel .......Partea a 4-a: elementele care se por separa .................Crearea unei denivelări folosind opţiunea Split ............................Întrebări şi recapitulare ....................................................................

etapa a 6–a:Etapa de concepţie ___________________________________

Partea 1: Adăugarea pereţilor interiori ...........................Reprezentarea compartimentărilor de la parter ...........................Reprezentarea compartimentărilor de la cel de–al doilea nivel .Partea a 2-a: Ajustarea pereţilor ........................................Extinderea pereţilor ..........................................................................Ajustarea liniei de referinţă a peretelui ..........................................Partea a 3-a: Definirea stâlpilor ..........................................Partea a 4-a: Unelte şi setări pentru stâlpi .....................Configurarea setărilor pentru stâlpi ...............................................Partea a 5-a: Desenarea stâlpilor ......................................Geometria ..........................................................................................Amplasarea stâlpilor .........................................................................

etapa a 7–a:Finalizarea părţii exterioare a clădirii _________________

Partea 1: Definirea acoperişului .........................................Partea a 2-a: Instrumentul şi setările pentru acoperişConfigurarea setărilor pentru acoperiş ..........................................Partea a 3-a: Acoperişul în pantă .......................................Geometria .........................................................................................Construirea unui acoperiş la primul nivel .......................................Desenarea unui acoperiş la al doilea nivel ...................................Partea a 4-a: Ajustarea acoperişurilor .............................Decuparea acoperişului parterului .................................................Decuparea acoperişului de la al doilea nivel ...............................Partea a 5-a: Acoperişul plat ................................................Crearea unui acoperiş plat .............................................................

etapa a 8–a:Lucrul cu uşi şi ferestre _______________________________

Partea 1: Definirea ferestrelor şi uşilor ............................Partea a 2-a: Uneltele şi stările pentru uşi şi ferestre Configurarea setărilor pentru ferestre .............................................

808082848486

87888890929293939494959595

97989999

100100100101102103105106106

109110111111


Cuprins

Partea a 3-a: Amplasarea ferestrelor ...............................Amplasarea ferestrelor utilizând punctul de centru ......................Amplasarea ferestrelor utilizând diviziunile ...................................Amplasarea ferestrelor, utilizând o dimensiune ............................Amplasarea pereţilor, utilizând limitele de reper ..........................Amplasarea unui perete din cărămizi de sticlă (Glass Block Wall) ..................................................................................................Amplasarea unui gol de zidărie (Empty Opening) ......................Partea a 4-a: Amplasarea uşilor ..........................................Configurarea setărilor pentru uşi .....................................................Amplasarea uşilor .............................................................................

etapa a 9–a:Vizualizarea informaţiilor despre clădire ______________

Partea 1: Setul de vederi şi instrumentul Navigator ..Creaţi un set de vederi pentru prezentare .....................................Partea a 2-a: Comenzile de afişare ....................................Comanda Fit in Window .................................................................Zoom Out ..........................................................................................Vizualizarea clădirii .........................................................................Partea a 3-a: Instrumentul şi setările pentru sectiune/elevaţie ........................................................................Configurarea setărilor sectiunii/elevaţiei .......................................Amplasarea unei Linii de Secţiune şi a unui Simbol ......................Amplasarea unui simbol al elevaţiei ..............................................Partea a 4-a: Fereastra secţiunii/elevaţiei ......................Editarea elementelor clădirii ...........................................................Partea a 5-a: Cotarea elevaţiei ............................................Cotarea elevaţiei ...............................................................................Partea a 6-a: Utilizarea selectorului în 3D.......................Opţiuni de delimitare a zonei de selectie .....................................Crearea unui decupaj 3D ...............................................................

etapa a 10–a:Adăugarea spaţiilor destinate circulaţiei _______________

Partea 1: Definirea unei scări ...............................................Partea a 2-a: Unealta şi setările pentru scări ................Configurarea şi amplasarea obiectului „scară” ...........................Partea a 3-a: Golul în planşeu necesar amplasării scării şi asigurarea înălţimii libere necesare utilizării scării .................................................................................................

114114115115116

118119

120120121

123124124125125125125

125126128129130130131131132132133

135136137138

140

Ajustarea planşeului pentru crearea golului necesar amplasării scării ..................................................................................................Ajustarea pereţilor pentru asigurarea înălţimii libere necesare utilizării scării ....................................................................................Partea a 4-a: Treptele exterioare şi terasa .....................Crearea unei terase exterioare .......................................................Adăugarea treptelor cu ajutorul instrumentului pentru plăci .......

etapa a 11–a:Adăugarea detaliilor _________________________________

Partea 1: Definirea unui obiect ............................................Partea a 2-a: Instrumentul şi setările pentru obiecte .Configurarea setărilor obiectelor ....................................................Partea a 3-a: Amplasarea unui obiect ..............................Amplasarea obiectelor de bucătărie .............................................Amplasarea obiectelor care alcătuiesc o şarapantă ...................Amplasarea obiectelor din apartamentul matrimonial .................Partea a 4-a: Instrumentul şi setările pentru corpurile de iluminat .................................................................Partea a 5-a: Amplasarea unui corp de iluminat .........Amplasarea corpurilor de iluminat ................................................

etapa a 12–a:Definiţia notaţiilor şi a utilizării spaţiului _______________

Partea 1: Definirea notaţiei şi a dimensiunilor .............Stabilirea textului şi a etichetei .......................................................Definirea cotelor ...............................................................................Partea a 2-a: Instrumentul şi setările de text ................Configurarea setărilor pentru unealta text .....................................Introduceti textul în planul de nivel .................................................Partea a 3-a: Unealta şi setările de etichetare .............Configurarea setărilor pentru unealta de etichetare ....................Introducerea unei etichete în planul de nivel ................................Partea a 4-a: Unealta şi setările de cotare .....................Configurarea setărilor pentru unealta de cotare ..........................Introducerea cotelor ........................................................................Partea a 5-a: Definirea unei zone ......................................Partea a 6-a: Unealta şi setările de zonă ........................Configurarea setărilor de zonă ......................................................Setarea informaţiilor care urmează să fie afişate .........................Introducerea unei mărci automate de zonă ...................................

140

142143143146

147148149149151151152154

157157157

159160160161163163163163164164165165165167167167169170

ARChICAD 9 CURS De INSTRUIRe – NIveLUL 2

Introducere __________________________________________etapa 1:Mediul de lucru ArchiCAD _____________________________

Partea 1: Setările specifice proiectului şi setările de lucru .................................................................................................Partea a 2-a: Preferinţele .......................................................Setarea preferinţelor ........................................................................Partea a 3-a: Setările favorite ............................................Salvarea şi utilizarea setărilor favorite ...........................................Partea a 4-a: Attribute Manager .........................................Utilizarea comenzii Attribute Manager ..........................................Partea a 5-a: Schemele mediului de lucru .......................Crearea unei User Preference Scheme ..........................................Shortcut, Tool and Palette Schemes ................................................Command Layout Schemes ..............................................................Partea a 6-a: Profilurile mediului de lucru ......................Crearea de profiluri ..........................................................................

etapa a 2–a:Gestionarea informaţiilor cu privire la clădire __________

Partea 1: Definirea Layer–elor ............................................Partea a 2-a: Setările Layer–elor ........................................

221

223

224224224228228229229230232234236238238

239240240

8

Cuprins


Stabilirea perimetrului zonei ............................................................Finalizarea acestor etape pentru etaj .............................................Calcularea ariei ................................................................................

etapa a 13–a:Amplasarea clădirii în sit _____________________________

Partea 1: Definirea unui Mesh .............................................. Partea a 2-a: Unealta şi setările pentru Mesh ...............Configurarea setărilor uneltei pentru Mesh ...................................Partea a 3-a: Importarea unui fişier AutoCAD ..............Importarea fişierului de referinţă al planului obiectivului .............Crearea unui Mesh pentru un sit dat ..............................................Partea a 4-a: Unealta pentru cotele de nivel .................Stabilirea dimensiunilor de nivel .....................................................

etapa a 14–a:Crearea unui layout de prezentare ____________________

Partea 1: Din ArchiCAD în Plotmaker ................................Actualizarea seturilor de vederi ......................................................Partea a 2-a: Ce este un Layout Book ...............................Crearea unui corp de titlu principal (Master Titleblock) ..............Setarea layout–urilor .......................................................................Partea a 3-a: Amplasarea şi poziţionarea desenelor Adăugarea desenelor într–un layout .............................................Amplasarea şi poziţionarea desenelor ..........................................Partea a 4-a: Operaţiunile de plotare şi imprimare ...Operaţiunile Plot Setup şi Plot .........................................................Operaţiunile Print Setup şi Print .......................................................

etapa a 15–a:Crearea imaginilor randate ___________________________

Partea 1: Instrumentul şi setările camerei .......................Configurarea şi amplasarea camerei ............................................Partea a 2-a: Motoarele şi materialele de fotorandare ..................................................................................Setaţi Materials pentru Internal Engine ..........................................Setarea materialelor pentru motorul LightWorks ...........................Partea a 3-a: Motorul intern de randare .........................Randarea cu ajutorul motorului intern de randare ........................Partea a 4-a: Motorul de randare Z–Buffer ...................Randarea cu ajutorul motorului de randare Z–Buffer ..................Partea a 5-a: Motorul de randare LightWorks .............

170171171

173174175175176176177180180

181182182185186187188188189190191192

193194195

196197198200201203204204

Randarea cu ajutorul motorului de randare Lightworks ................Partea a 6-a: Motorul de randare tip schiţă ...................Randaţi cu motorul de randare Sketch ...........................................

etapa a 16–a:Crearea animaţiilor şi a realităţii virtuale ______________

Partea 1: Animaţia ....................................................................Amplasarea camerelor pentru a crea o cale de animaţie ..........Partea a 2-a: Obiecte din realitatea virtuală .................Amplasarea camerei pentru obiecte din realitatea virtuală ........Partea a 3-a: Decorurile din realitatea virtuală (VR Scenes) ............................................................................................Amplasarea unei camere pentru decorurile VR .............................Partea a 4-a: Studiile de însorire ........................................Efectuarea setărilor de însorire şi setarea locaţiei ........................

205206206

209210211213213

214214216216

Denumirile şi extensiile layere-lor ....................................................Crearea şi modificarea combinaţiilor de layer–e .........................Utilizarea numerelor grupurilor care desemnează prioritătile de intersecţie ...........................................................................................Utilizarea Opţiunii Appearance Mode (Modul de reprezentare)Partea a 3-a: Layer–ele rapide ............................................Partea a 4-a: Opţiuni de afişare ..........................................Setarea opţiunilor pentru afişare şi a combinaţiilor aferente .......

etapa a 3–a:Organizarea documentaţiei de proiect ________________

Partea 1: Regimul de editare a vederilor ........................Definirea setului de vederi pentru documentaţia de proiect ........Partea a 2-a: Setările Vederilor ...........................................Organizarea directoarelor de seturi de vederi (View Set Folders) ..............................................................................................Administrarea desenelor ..................................................................Organizarea directoarelor clonate (Cloned Folders) ..................Redefinirea vederilor ........................................................................Închidere View Editor .......................................................................

etapa a 4–a:Detalierea avansată a clădirii _________________________

Partea 1: Structurile compozite ............................................Crearea unei noi structuri compozite ..............................................Opţiunile de selecţie pentru materialele compozite ......................Partea a 2-a: Uneltele şi setările pentru Wall End .......Crearea şi amplasarea unui obiect Wall End ...............................Partea a 3-a: Operaţii cu corpuri solide ...........................Tipuri de operaţii ...............................................................................Efectuarea unei operaţii cu corpuri solide .....................................Partea a 4-a: Mentenanţa operaţiilor cu corpuri solide ...............................................................................................

etapa a 5–a:Definirea detaliilor prin intermediul obiectelor _________

Partea 1: Definirea obiectelor ..............................................Partea a 2-a: Crearea obiectelor .........................................Crearea unui obiect 2D ...................................................................Crearea unui obiect 3D ...................................................................Crearea unui obiect fereastră ..........................................................Crearea unei grinzi cu zăbrele .......................................................

240241

242242243243243

247248248249

249250252253253

255256256258259259260261261

265

267268268268269271273

277278

281281

283284284285286286287289289292292

295296

297297298299301

302302303

305

306306306307308308

Partea a 3-a: Fereastra principală a obiectului .............Adăugarea de parametri .................................................................Partea a 4-a: Modificarea detaliilor pe baza modificării scării ..........................................................................Modificarea gradului de detaliere pe baza modificării scării .....

etapa a 6–a:Extragerea şi elaborarea detaliilor clădirii _____________

Partea 1: Definirea uneltei pentru detalii .......................Partea a 2-a: Setările uneltei pentru detalii ...................Introducerea setărilor pentru detalii ..............................................Partea a 3-a: Crearea detaliilor ..........................................Crearea unui detaliu de plan ..........................................................Crearea unui detaliu de secţiune ....................................................Partea a 4-a: Fereastra detaliului .......................................Adăugarea de detalii în fereastra detaliului ..................................Partea a 5-a: Adăugarea de detalii din AutoCAD ........Introducerea în proiect a unui detaliu DWG .................................

etapa a 7–a:Conectarea componentelor repetitive ale construcţiei ___

Partea 1: Definiţia unui Modul .............................................Partea a 2-a: Crearea şi administrarea conexiunilor de tip Hotlink ................................................................................Crearea unui nou Hotlink .................................................................Introducerea unui modul ..................................................................Administrarea unei conexiuni de tip hotlink ...................................Partea a 3-a: Definirea unui XReF .......................................Partea a 4-a: Crearea şi administrarea unui fişier XReF ..................................................................................................Ataşarea unui fişier XREF .................................................................Administrarea unui fişier XREF .........................................................

etapa a 8–a:Calcularea datelor referitoare la proiect _______________

Partea 1: Vedere de ansamblu asupra meniului de calculare .........................................................................................Partea a 2-a: Tipuri de listă ....................................................Crearea unei liste de elemente .......................................................Crearea unei liste de componente ..................................................Crearea unei liste de zone ..............................................................Partea a 3-a: Tablouri interactive de elemente .............


Cuprins

10

Cuprins


Vizualizarea şi editarea unui tablou interactiv ..............................Particularizarea planului pentru ferestre .........................................Imprimarea graficului pentru ferestre ..............................................

etapa a 9–a:Organizarea şi administrarea unui catalog de planşe ___

Partea 1: Structura unui catalog de planşe (Layout Book) ................................................................................................Iniţializarea informaţiilor referitoare la catalog şi a setărilor acestuia ..............................................................................................Iniţializarea sub–seturilor de desene ..............................................Partea a 2-a: Layout–ul principal (Master Layouts) ....Iniţializarea unui Master Layout ......................................................Partea a 3-a: Tipurile de titluri ..............................................Crearea unui tip de titlu ....................................................................

etapa a 10–a:Amplasarea, poziţionarea şi vizualizarea desenelor ___

Partea 1: Iniţializarea planşelor ..........................................Crearea manuală a planşelor .........................................................Crearea automată a planşelor ........................................................Partea a 2-a: Compunerea desenelor planşelor ..........Compunerea unei planşe de elevaţie .............................................Crearea grilelor de desenare ..........................................................Compunerea unei planşe de detalii ...............................................Partea a 3-a: Modificarea caracteristicilor desenelor.Compunerea unui plan mărit ...........................................................Compunerea unui fundal estompat .................................................

etapa a 11–a:Publicarea şi actualizarea ____________________________

Partea 1: Administrarea desenelor conectate prin link–uri ............................................................................................Recapitularea utilizării desenelor ....................................................Partea a 2-a: Definirea unui instrument de publicare Crearea seturilor de vederi, destinate publicării ...........................Partea a 3-a: Opţiunile instrumentului de publicare ...Publicarea în vederea plotării/imprimării ......................................Publicarea într–un director local .....................................................Publicarea pe Internet ......................................................................

etapa a 12–a:Revizuirea unui proiect _______________________________

Partea 1: Concepte de marcare ...........................................Partea a 2-a: Instrumentul de revizuire a proiectului Publicarea unui document de revizuire ..........................................Crearea unei corecturi în Project Reviewer ....................................Partea a 3-a: Unealta de corecturi (Markup Tool) .......Crearea unei sesiuni de corecturi (Markup Entry) ........................Închiderea sesiunii de corecturi .......................................................

etapa a 13–a:Conducerea unei echipe de proiectare _________________

Partea 1: Definirea şi rolurile conceptului de Teamwork ......................................................................................Partea a 2-a: Utilizarea în comun a unui proiect Teamwork ......................................................................................Utilizarea în comun a unui proiect Teamwork ...............................Lucrul într-un spaţiu de lucru rezervat .............................................Recapitularea informaţiilor referitoare la utilizarea în comun a proiectului ..........................................................................................Partea a 3-a: Actualizarea unui proiect Teamwork ....Partea a 4-a: Lucrul cu o copie pe hard–disk .................Salvarea unei copii pe hard–disk ..................................................Partea a 5-a: Modificarea spaţiului de lucru .................Schimbarea spaţiului de lucru .........................................................Partea a 6-a: Ieşirea din proiect ..........................................Ieşirea din proiect .............................................................................Intrarea în proiect .............................................................................

etapa a 14–a:Arhivarea unui proiect _______________________________

Partea 1: Arhivarea unui model ArchiCAD .....................Salvarea ca arhivă a modelului ......................................................Partea a 2-a: Deschiderea unei arhive ArchiCAD ........Deschiderea unei arhive de modele ..............................................Partea a 3-a: Arhivarea unui catalog de Layout–uri ..Salvarea ca arhivă Layout Book ....................................................Partea a 4-a: Crearea unei arhive PDF .............................Imprimarea în PDF ............................................................................

309310312

315

316

316317318318321321

323324324325327327329331333333336

341

34234334334445

345346348

351352352353355356357359

361

362

363363366

366366367367368368369369369

371372372373373374374376376

ArchiCAD 9Curs de instruire

Nivelul 1de Thomas M. Simmons

Versiunea internaţională (traducere în limba română)

ArchiCAD 9 Curs de instruire - Nivelul 1

ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1

13ArchiCAD 9 Curs de instruire – Nivelul 1

Introducere

INTRODUCeReBine aţi venit la Cursul de instruire

Cursul este structurat în două părţi, fiecare destinate familiarizării cu programul ArchiCAD. Cursul de instruire ilustrează etapele de realizare a două proiecte diferite: un proiect rezidenţial şi un proiect comercial. Prima parte, Nivelul 1, se adresează începătorilor, şi prezintă conceptele cu care operează acest program, instrumentele sale, tehnicile de desen şi procesul de modelare 3D. Partea a doua, Nivelul 2, se adresează celor cu nivel mediu de cunoştinţe şi pune accent pe implementarea unui proiect aflat în etapa de elaborare a planurilor de arhitectură, pe metodele de organizare şi pe modul de utilizare a instrumentelor pentru crearea desenelor de execuţie.Pornind de la exemplul unui proiect rezidenţial şi al unui proiect comercial, cursul îşi propune să ofere utilizatorilor metode bine definite şi sistematice de învăţare a programului ArchiCAD în vederea folosirii acestuia în proiectarea curentă. Fiecare etapă vă familiarizează cu un concept sau o tehnică, vă pune la dispoziţie informaţiile de care aveţi nevoie pentru crearea modelului şi vă învaţă cum să rezolvaţi exerciţiile aferente fiecărei etape. Etapele de învăţare includ diagrame şi casete de dialog care permit identificarea rapidă a instrumentelor şi conceptelor utilizate în cadrul exerciţiilor.În prima parte a cursului de instruire – Nivelul 1 – ne vom referi la un proiect aparţinând House + House Architects, o firmă de arhitectură din San Fracisco, statul California, câştigătoare a mai multor premii. Este vorba despre Casa Drucker-Brownstein, o locuinţă de 2.400 sqft (223 mp), situată la nord de San Francisco, la o oră depărtare de acesta.

Casa Drucker-Brownstein Residence, cu acordul House + House Architects, San Francisco

14

Introducere


struCtura Cursului

Atât în varianta tipărită, cât şi în cea în format electronic, Cursul de utilizare a programului ArchiCAD este structurat pe două niveluri de predare:Nivelul 1 – Cunoştinţe introductive şi Nivelul 2 – Cunoştinţe de nivel mediuÎn continuare, vă punem la dispoziţie o prezentare generală a fiecărui nivel şi a structurii suportului de curs.

Nivelul 1 - Cunoştinţe introductive: Proiectul de locuinţă

Introducere – puteţi să localizaţi informaţiile de care aveţi nevoie.Capitolul 1 – Concepte şi instrumente prezintă elementele vizibile ale mediului de lucru al ArchiCAD-ului, ajutându-vă să vă orientaţi şi să înţelegeţi rolul fiecărei componente.Capitolul 2 – Crearea modelului digital al clădirii pune accent pe crearea în ArchiCAD a modelului 3D, prin utilizarea elementelor de construcţie: pereţi, grinzi, coloane, plăci, acoperişuri, uşi, ferestre, luminatoare, scări, obiecte 3D, precum şi a surselor de lumină. Include de asemenea, informaţii cu privire la instrumentele şi setările disponibile fiecărui element, precum şi posibilităţile de particularizare a elementelor, astfel încât să corespundă cerinţelor unui anumit proiect.Capitolul 3 – Prezentarea proiectului trece în revistă diverse metode de prezentare incluzând randări, animaţii, elemente

de realitate virtuală şi vizualizări ale poziţiei faţă de soare, ilustrând totodată şi procesul de realizare al unei machete de prezentare.

Nivelul 2 - Cunoştinţe de nivel mediu: Proiectul pentru centru comercial

Capitolul 1 – Crearea modelului digital al clădirii pune accentul pe modul de lucru al ArchiCAD-ului pentru a gestiona şi a obţine documentaţia necesară realizării construcţiei. Sunt prezentate modul în care programul poate fi adaptat astfel încât să corespundă necesităţilor dvs. specifice, definirea opţiunilor standard pentru toate proiectele la care participaţi, precum şi setările speciale realizate pentru diverse proiecte.Capitolul 2 – Crearea desenelor pentru execuţie prezintă subprogramul PlotMaker, o aplicaţie de paginare autonomă, care este inclusă în pachetul ArchiCAD. Aplicaţia PlotMaker este optimizată pentru pregătirea documentaţiei vizând elementele de arhitectură, atât pe baza vederilor, planurilor şi imaginilor create cu ArchiCAD, cât şi pe baza unor date suplimentare provenind din alte surse, cum ar fi: alte fişiere CAD (tip dxf, dwg) imagini (tif, jpg, bmp), documente electronice (word, xls). Capitolul 3 – Managementul proiectului cuprinde instrumentele de transfer de date, răspunzând astfel nevoilor specifice practicii de arhitectură şi facilitând acţiunile de colaborare cu partenerii, cu alţi specialişti etc. Deasemenea, prezintă modalitatea de păstrare în arhivă a proiectelor, atât în ArchiCAD cât şi în PlotMaker.


Introducere

arChiCad – o soluţie de suCCes

Din ce în ce mai multe firme de arhitectură optează pentru modelarea digitală a clădirilor şi pentru ArchiCAD ca soluţie software. În continuare, vă prezentăm câteva firme, atât din domeniul construcţiei de locuinţe, cât şi din domeniul construcţiei de centre comerciale, care utilizează ArchiCAD în procesul de proiectare şi documentare.

STUDIOS Architecture (Washington, D.C.)

Constrânsă de termene foarte scurte de realizare a proiectelor, echipa de proiectare de la STUDIOS a apreciat în mod deosebit capacitatea ArchiCAD-ului de a genera automat modelul tridimensional al clădirilor, pornind de la plan şi secţiuni. Această funcţie a programului a permis echipei să elaboreze, simultan cu documentaţia de construcţie, studii de proiectare şi prezentări destinate clientului, fără a depune eforturi suplimentare semnificative.„Modelarea în 3D vă permite dvs. şi clientului să evaluaţi în mod critic proiectul şi să luaţi măsurile care se impun”, a arătat Bill Deegan, arhitectul proiectului. Deegan a mai subliniat că STUDIOS a economisit timp preţios transmiţând clientului prin e-mail imagini VRQuickTime (realitate virtuală), şi de asemenea celorlalţi colegi, de la sediile STUDIOS din Washington, D.C., San Francisco şi New York, prin Intranet.

Rockefeller/Hricak Architects (Venice, California)

„Utilizarea ArchiCAD-ului pentru a construi un model „real” al clădirii ne ajută să ne concentrăm asupra problemelor specifice şi ne oferă asistenţă în luarea deciziilor de proiectare pe măsură ce proiectul prinde contur.”

Firma este preocupată nu numai de aspectul clădirii, ci şi de modul în care aceasta se comportă în timp.„Trebuie să putem prevedea modul în care va arăta clădirea peste 10 sau 20 de ani, pentru că acest lucru are o influenţă covârşitoare asupra modului în care o vom proiecta”, a arătat Hricak. „Dacă ne dăm seama că un anumit element se va uza în 20 de ani, trebuie să înţelegem modul în care elementul respectiv interacţionează cu ceea ce se află în jurul său. Evident, clădirea nu se va uza complet, dar ferestrele vor fi reparate, iar instalaţiile se vor perima. ArchiCAD ne ajută să ne dăm seama de dezmembrarea sistemelor şi de modul în care se va comporta clădirea.”

Adriá + Broid + Rojkind Architectes (Mexico)

Un pasionat al proiectării de arhitectură, Rojkind consideră ArchiCAD-ul ca fiind instrumentul esenţial pentru elaborarea proiectului în mai multe variante. Această metodă de lucru, care se bazează pe folosirea ArchiCAD-ului, îi permite, săptămânal, să pună la dispoziţia clienţilor versiuni actualizate ale tuturor proiectelor.

16

Introducere


Rojkind este convins că arhitectul trebuie să respecte dorinţele clienţilor, fară însă a periclita integritatea proiectului. Această atitudine i-a adus renume în rândul clienţilor, fără ca el să-şi fi abandonat vreodată stilul sau ideile arhitecturale. De când au început să utilizeze ArchiCAD-ul, Rojkind, împreună cu

partenerii şi asociaţii săi, au câştigat mai multe concursuri, publice sau private, graţie posibilităţilor lor de a testa mai multe soluţii, înainte de a trimite efectiv lucrarea în concurs. Casa F2, unul dintre proiectele lor cel mai recent premiate, a fost apreciată în ediţia din mai 2002 a publicaţiei Architectural Record, drept una dintre „Casele Record” ale anului.

Parteneriatul Orcutt/Winslow (Phoenix, Arizona)

În momentul în care Orcutt/Winslow a optat pentru construcţia virtuală ca metodă principală de lucru, a fost necesară o reorganizare a modului de facturare. „Timpul alocat proiectului este mai mare, în faza preliminară, dar faza elaborării documentelor s-a redus considerabil, atât din punct de vedere al timpului, cât şi din punct de vedere al efortului depus”, a menţionat Winslow. Baza de date unică şi integrată a ArchiCAD-ului permite ca materialele şi sistemele să fie introduse mult mai devreme în etapa de proiectare.

Metoda utilizată permite redarea acestor detalii oricând este necesar şi efectuarea modificărilor necesare, fără nici un fel de probleme, dat fiind că orice modificare va fi actualizată în toate vederile. „Planurile noastre pun la dispoziţia clientului o prezentare tridimensională mult mai cuprinzătoare şi ne permit să evaluăm proiectul în 3D într-un mod mai elaborat, încă din primele faze.”„Starea de spirit a echipei şi profitabilitatea firmei sunt ambele pe o pantă ascendentă şi suntem, la ora actuală, în plin proces de tranziţie către timpi diferiţi acordaţi diverselor faze ale proiectului, astfel încât să includem metoda de construcţie virtuală”,

a adăugat Russ Sanders. „Este alocat mai mult timp fazei preliminare, în cadrul căreia se creează legăturile între modelul iniţial şi foile de lucru cu ajutorul cărora se realizează machetarea. După încheierea acestei

etape, restul proiectului poate fi realizat în baza modelului obţinut. În momentul în care am încheiat etapa de proiectare, se poate spune că am realizat aproximativ 60% din documentele de construcţie.”


Etapa 1: Înţelegerea modelării digitale a clădirii

Cuprins● Partea 1: Ce reprezintă procesul BIM?● Partea a 2-a: Metode tradiţionale şi BIM● Partea a 3-a: Avantajele BIM● Partea a 4-a: Recapitularea unui proiect BIM● Partea a 5-a: Înţelegerea mediului de lucru ArchiCAD

Exerciţii● Porniţi ArchiCAD-ul● Deschideţi un proiect● Navigaţi folosind Harta de Proiecte (ProjectMap) ● Navigaţi folosind Mulţimile de Vederi (ViewSets)● Revedeţi fereastra conţinând planul clădirii ● Navigaţi în fereastra 3D: Proiecţie paralelă● Navigaţi în fereastra 3D: Perspectivă● Creaţi o listă ● Exploraţi meniurile de instrumente (Toolbox) şi de informaţii

(Info Box)● Exploraţi caseta de dialog conţinând setările instrumentelor

(Tool Settings)● Exploraţi fereastra de coordonate (Coordinate Box)● Exploraţi paleta de tip „Pet Palette”

eTAPA 1:

ÎNŢELEGEREA MODELĂRII DIGITALE A CLĂDIRII (BIM)

(BIM – Building Information Model)

ObiectiveLa încheierea acestei etape:

1 Veţi fi capabil să înţelegeţi procesul BIM şi în ce constau diferenţele dintre BIM şi 2D CAD.

2 Veţi şti care sunt firmele care utilizează metodele BIM şi de ce au preferat să înlocuiască sistemul de proiectare 2D cu un sistem digital 3D.

3 Veţi şti să porniţi ArchiCAD-ul şi să navigaţi în cadrul opţiunilor de începere a lucrului.

4 Veţi înţelege cum să navigaţi în cadrul modelului proiectului, folosind funcţia Navigator şi funcţia examinare înainte de navigare (Navigator and Navigator Preview).

5 Veţi înţelege cum să utilizaţi mediul de lucru şi cum să navigaţi în mediul 3D.

6 Veţi înţelege în ce constă utilitatea paletelor, meniurilor, meniurilor contextuale şi paletele de tip „pet paletts”.

18



Partea 1: în Ce Constă proCesul de modelare digitală a Clădirii?Aplicaţia software pentru arhitectură a evoluat de la un sistem de „automatizare” a sistemului de proiectare bidimensională la un sistem de simulare tridimensională a clădirii, cunoscut sub numele de BIM sau modelare digitală a clădirii.

Randare de la Rockefeller/Hricak Architects, Los Angeles

Ca rezultat al acestei evoluţii, a crescut capacitatea arhitecţilor de a construi o „clădire virtuală” pe computer, pe baza unei tehnologii integrate care include modelarea 3D-2D şi pe baza informaţiilor despre clădire. Ca urmare, procesul de proiectare este mai rapid, de calitate mai bună, oferind în acelaşi timp mai multe opţiuni. Se reduc riscurile, se păstrează ideea de proiectare, se asigură controlul calităţii, comunicarea este mai precisă, iar instrumentele analitice sunt mai accesibile.

Activităţile de nivel inferior cum ar fi realizarea planurilor, coordonarea vederilor şi generarea listelor sunt automatizate. Desenele reprezentând vederi diferite ale aceluiaşi element al clădirii sunt actualizate automat, în momentul în care se operează modificări.

BIM vă permite să utilizaţi computerul la capacitate maximă, în cadrul unui proces de proiectare care produce un plus de valoare şi care nu este o simplă imitaţie a procesului de realizare a planurilor. În afară de transformarea modului de lucru al arhitecţilor, modelarea tridimensională pe computer oferă avantaje de piaţă legate de contractarea altor lucrări pentru aceeaşi clădire.

Randare de la Rockefeller/Hricak Architects, Los Angeles



partea a 2-a: metode tradiţionale Şi BiMDeci, care ar fi diferenţa dintre planurile CAD tradiţionale şi modelarea digitală a clădirilor? Programele tradiţionale CAD au o paletă limitată de unelte, care include linii, arce, cercuri şi corpuri. Folosind programele tradiţionale CAD, planurile bidimensionale constituie o reprezentare a modului în care se va construi clădirea, foarte asemănătoare desenului de mână, dar automatizată cu ajutorul computerului.

Metoda de modelare digitală a clădirii vă permite să construiţi o clădire, folosind elemente de construcţie: planşee, pereţi,

acoperişuri, ferestre, uşi, scări şi alte obiecte. Modelarea digitală a clădirii utilizează obiecte inteligente pentru crearea de elemente de construcţie. În sistemul CAD bazat pe obiecte, fiecare obiect din sistem reprezintă un element de construcţie,

cu comportamentul şi „inteligenţa” aferente elementului respectiv. De exemplu, comportamentul unei uşi este diferit de comportamentul lemnului din care este realizată. Deoarece dispuneţi de un model real al clădirii, şi nu de o reprezentare bidimensională, puteţi solicita sistemului diverse informaţii specifice, cu privire la clădirea respectivă. De exemplu, puteţi obţine rapoarte detaliate cu privire la analiza pierderilor de căldură, a conformităţii codurilor sau a evoluţiei costurilor. Sistemul de modelare digitală a clădirilor permite analiza clădirilor cu privire la masa construcţiei, la suprafeţele umbrite şi la aspect. ArchiCAD permite generarea automată de planuri, elevaţii şi secţiuni, perspective, animaţii şi imagini în realitatea virtuală.

partea a 3-a: avantajele BimproCesul

Arhitecţii şi alţi specialişti din domeniul construcţiilor care utilizează programul 3D CAD integrat creează un volum mare de informaţii utile, referitoare la clădire şi care pot fi folosite atât pentru activităţile tradiţionale al practicii de arhitectură, cât şi pentru activităţile specifice unor domenii şi servicii noi. Iată câteva dintre avantajele oferite domeniului:

● Întocmirea planului de ansamblu, realizarea şi detalierea proiectului,

20



● Crearea randărilor, animaţiilor şi a scenelor de realitate virtuală

● Realizarea desenelor pentru execuţie, a detaliilor şi a documentaţiilor

● Marketing-ul clădirii● Managementul spaţiilor şi avantajelor clădirii ● Studii privind efectele ocupării clădirii şi simularea

modificărilor de proiectare aferente● Analiza şi vizualizarea comportamentului produsului pe

parcursul ciclului de viaţă al clădirii ● Detalierea conţinutului obiectelor electronice care constituie

componentele clădirii, inclusiv în ceea ce priveşte informaţiile despre produs şi adăugarea de link-uri către paginile web ale producătorilor

● Programare, întreţinere şi operare pe termen lung. În momentul în care vor utiliza un sistem integrat, inteligent şi parametrizat, care utilizează obiecte, în loc de un sistem de proiectare bidimensional, firmele de arhitectură vor deveni conştiente de avantajele pe care automatizarea le oferă în materie de proiectare, în ceea ce priveşte productivitatea, diminuarea erorilor şi rapiditatea execuţiei.

Următorul exemplu, pus la dispoziţie de Dianne Davis, Preşedintele AEC Infosystem, prezintă avantajele utilizării modelării digitale a clădirii, în cadrul unui proiect.



1.) Vom începe cu un client care are nevoie de o cameră şi cu stabilirea anumitor cerinţe. Folosind un sistem de proiectare 2D, vom obţine un plan, pereţi sub formă de polilinii pe un nivel, un simbol pentru uşă, un plan al camerei şi notaţii. În momentul în care dorim să plotăm desenele, acestea vor trebui organizate sub formă de seturi de documente de construcţie. Celelalte informaţii vor fi operate separat, nefiind incluse în fişierul CAD.

2.) Metoda digitală permite integrarea în model a datelor considerate importante pentru luarea deciziilor în ceea ce priveşte proiectarea. Putem începe cu un spaţiu, care dispune nu numai de un plan, ci şi de informaţii legate de forma sa geometrică, de arie şi de volum. Putem crea rapoarte bazate pe grafice şi putem efectua alte operaţiuni asemănătoare.

3.) Pe măsură ce proiectarea avansează, putem folosi un perete inteligent pentru calcularea cantităţilor, a energiei termice şi pentru alte analize. Este vorba de acelaşi perete utilizat atât în documentele de construcţie conţinând vederi ale clădirii, cât şi în imaginile randate. Chiar şi în această etapă ne putem da pe deplin seama dacă proiectul realizat este conform cu cerinţele clientului.

4.) Obiectele, cum ar fi uşile şi ferestrele, adaugă rafinament proiectului. Calculele şi devizele, întocmite de obicei după realizarea seturilor de documente pentru construcţii, pot fi întocmite încă din prima zi a proiectului.

5.) Pereţii sau obiectele contribuie la automatizarea obţinerii detaliilor, a planificărilor, a nivelelor de structură, furnizând, în acelaşi timp, informaţii cu privire la cerinţele specifice pentru fiecare produs în parte. Planificarea construcţiei 4D poate fi realizată în funcţie de obiectele utilizate pentru etapizarea construcţiei.

6.) După încheierea proiectării, informaţiile cu privire la model, inclusiv vederi CAD şi date referitoare la produs, vor fi utilizate de către aplicaţia software de management al clădirii. Clienţii care se ocupă de managementul clădirii au nevoie de astfel de modele, iar arhitecţii au la dispoziţie un produs cu plus de valoare.

7.) Avantajele legate de „obiectele inteligente” îmbunătăţesc procesele specifice şi în alte moduri. Elementele grafice simple capătă inteligenţă, ceea ce are ca rezultat automatizarea operaţiunilor pe care le reprezintă. De exemplu, titlul unui desen devine un obiect inteligent, care indică scara la care este realizat desenul la care face referire. În situaţia în care scara se modifică, se modifică şi indicatorul de pe grafic. Acest tip de automatizare are ca rezultat reducerea erorilor din documentele de construcţie şi necesităţile de coordonare a acestora.

22



partea a 4-a: reCapitularea unui proieCt BimPentru a vă ajuta să înţelegeţi modul în care este structurat un model digital al clădirii, modul de lucru cu acesta şi modul de accesare a informaţiilor, vom prezenta în continuare un proiect conceput şi proiectat de o firmă de arhitectură, care a câştigat numeroase premii de profil:

house+house Architects

„Sufletul unui arhitect vibrează la frumuseţea desenelor” susţine Steven House, AIA. Acesta este principiul de bază după care se orientează firma de arhitectură din San Francisco, pe care Steven House şi soţia sa Cathi au înfiinţat-o cu 16 ani în urmă. Această firmă a ales ArchiCAD-ul datorită faptului că aplicaţia pune accent pe crearea unei clădiri şi nu pe desenarea de linii.Cathi arăta că „o mare parte din valoarea ArchiCAD-ului constă în modelare şi în posibilitatea de a obţine uşor perspectivele, nemaifiind necesare eforturi susţinute în acest sens.” Ea consideră că „merită efortul de a parcurge câteva etape în plus, pentru a obţine vederi de calitate superioară. Rezultatele pot fi extraordinare.”

House+House colaborează îndeaproape cu constructori, artizani şi meşteşugari pentru a se asigura că nici un detaliu nu este trecut cu vederea. „Suntem foarte încântaţi de descoperirea opţiunilor şi posibilităţilor pe care le oferă ArchiCAD-ul în ceea priveşte comunicarea ideilor de proiectare către clienţi, constructori şi colegi” a spus Steve.

„În momentul în care introduci informaţii, în loc să trasezi linii, ai posibilitatea de a crea un model 3D al clădirii, ceea ce îţi aduce satisfacţii imediate.”

Proiectul Drucker – Brownstein Santa Rosa, California

La nord de San Francisco, la distanţă de o oră de acesta, situată pe o pantă lină, în apropierea unei fundături liniştite, această locuinţă este construită pe un teren acoperit de formaţiuni stâncoase, printre stejari bătrâni. Cele două aripi distincte, una adăpostind spaţii private, cealaltă spaţii publice, sunt ancorate de un cilindru cu două etaje, având la partea inferioară un spaţiu de servire a mesei şi o suprastructură, situată deasupra apartamentului principal. Accesul din casă la un garaj construit independent de aceasta, se realizează prin intermediul unui coridor acoperit. Spaţiile de la etajul inferior se deschid spre o terasă mare, de formă curbă. Formele tipice ale acoperişului într-o singură apă se armonizează cu topografia şi cu forma de umbrelă a coroanelor copacilor existenţi, prin traversele şi surplombele proeminente.



Nuanţele deschise de ocru, inspirate de mediul înconjurător, se regăsesc atât în tratarea suprafeţelor exteriore cât şi la interior, în alegerea mobilierului, a pardoselii şi la tratarea unor pereţi de compartimentare.

Echipa: Amino Ajar and Steven House, Rendering: Kelly Condon

Exerciţiile care urmează vă vor ghida de-a lungul etapelor de încărcare a acestui proiect, astfel încât să putem începe recapitularea mediului de lucru ArchiCAD, ca şi a instrumentelor, paletelor şi opţiunilor din meniuri.

Pornire ArchiCAD

În momentul în care porniţi ArchiCAD-ul, vi se oferă mai multe opţiuni de începere a lucrului. Caseta de dialog referitoare la pornirea aplicaţiei, vă oferă trei opţiuni principale:

1.) Crearea unui proiect nou (Create a New Project)

2.) Deschidere proiect (Open a Project)

3.) Accesare proiect echipă (Sign into a Team Project)

Deschidere proiect

1.) Pentru a accesa proiectul utilizat ca exemplu, aparţinând House + House Architects, alegeţi opţiunea „Deschidere proiect” (Open a Project) şi apoi selectaţi „Căutare proiect” (Browse for a Project). Pentru aceasta daţi clic pe butonul radio din dreptul fiecăreia dintre aceste opţiuni.

2.) Apoi daţi clic pe butonul „Deschidere” (Open) din colţul dreapta jos al casetei de dialog.

3.) Se va afişa o casetă de dialog „Deschidere fişier” (Open File)

24



Pentru a selecta fişierul, navigaţi către directorul „Nivelul 1 al cursului de instruire” (Training Guide Level 1) din directorul ArchiCAD 9. În acest director, selectaţi fişierul „Level1-Step01.pln” şi butonul „Deschidere” (Open). După încărcarea programului ArchiCAD, se va afişa planul clădirii Drucker - Brownstein, de la House + House Architects. Examinaţi cu atenţie proiectul deoarece acesta va fi utilizat de mai multe ori în cadrul Nivelului 1 al cursului.

Notă: Toate descrierile interfeţei ArchiCAD se referă la Profilul Standard, în afară de cazurile în care există menţiuni exprese în acest sens.

partea a 5-a: înţelegerea mediului de luCru arChiCadConcepţia ArchiCAD aparţine Graphisoft®, lider pe piaţa de soluţii software pentru proiectare şi management în arhitectură şi construcţii.

Înfiinţată în 1982, Graphisoft este, la ora actuală, una dintre cele mai importante companii de software AEC CAD din lume. Pentru informaţii suplimentare despre Graphisoft, accesaţi www.graphisoft.comÎn această parte sunt prezentate elementele vizibile ale mediului de lucru ArchiCAD, astfel încât să vă puteţi orienta în cadrul lui şi să înţelegeţi rolul fiecărei componente.

Mediul de lucru ArchiCAD este asemănător, din multe puncte de vedere, mediilor de proiectare şi de realizare a planurilor. Ne place să credem că ArchiCAD începe acolo unde se termină planşeta. Interfaţa pune la dispoziţie planuri, secţiuni, elevaţii, detalii şi vederi 3D ale clădirii şi dispune de o bază de date conţinând informaţii, cum ar fi calcularea suprafeţelor şi tablourile de tâmplărie.

Să începem cu o privire de ansamblu asupra interfeţei. Următoarele capturi de ecran prezintă componentele mediului de lucru, care se încarcă primele, la deschiderea unui proiect. Puteţi să vă construiţi propriul model, cu ajutorul ferestrelor principale ArchiCAD, care afişează diverse vederi ale proiectului:



● Fereastra conţinând planul clădirii este zona principală a construcţiei, la nivelul căreia se desfăşoară cele mai multe operaţiuni de editare.

● Ferestra 3D vă permite pe loc feed-back-ul în ceea ce priveşte operaţiunile de construcţii realizate în alte vederi, precum şi editarea directă a modelului, atât în perspectivă, cât şi în axonometrie.

● Pot fi definite un număr nelimitat de Ferestre de secţiuni/elevaţii, cu ajutorul unui instrument dedicat, oricând şi la orice locaţie.

Instrumentul de navigare şi examinare navigare (Navigator şi Navigator Preview)

Navigator şi Navigator Preview sunt metodele principale de navigare în cadrul unui proiect din mediul de lucru ArchiCAD. Ambele sunt afişate în partea stângă a ecranului, în regimul de operare standard. În regimul de operare standard, instrumentul de navigare are două sub-meniuri, cu ajutorul cărora se poate naviga în cadrul proiectului:

● harta proiectului (Project Map) – este utilizată pentru a naviga în cadrul structurilor principale ale clădirii: etaje, secţiuni/elevaţii, detalii, 3D, liste şi informaţii.

● Seturi vederi (view Sets) – sunt utilizate pentru a naviga în cadrul unei liste standard de seturi de desene, cum ar fi planuri,

HVAC (încălzire, ventilaţie, climatizare), structuri, elevaţii la interior, secţiuni pereţi şi detalii uşi, care sunt adaptate cerinţelor specifice ale proiectului.

Paleta Navigator Preview:● Prezintă o imagine a elementului selectat

în Navigator. În cazul în care nu este selectat nici un element, se afişează o vedere de mici dimensiuni a ferestrei;

● Permite panoramarea diverselor elemente din fereastra principală;

● Creează proiecţii 3D.

Afişarea paletelor specifice Navigator şi Navigator Preview poate fi comandată prin acţionarea butoanelor corespunzătoare barei cu scroll a planului general şi a ferestrelor 3D.

Navigare cu ajutorul hărţii proiectului (Project Map)

Să începem prin recapitularea proiectului, cu ajutorul hărţii proiectului, din cadrul meniului Navigator.

1.) Daţi clic pe sub-meniul „Project Map” pentru a-l activa.

2.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau (MacOS) de lângă Niveluri (Stories) pentru a accesa etajele disponibile.

26



3.) Daţi dublu clic pe primul etaj (First Floor) pentru a selecta etajul inferior.

4.) Daţi dublu clic pe al doilea etaj (Second Floor) pentru a selecta etajul superior.

5.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau (MacOS) de lângă Secţiune/Elevaţie (Section/Elevation) pentru a accesa secţiunile şi elevaţiile disponibile.

6.) Daţi dublu clic pe secţiunea A-1 pentru a accesa secţiunea şi pe elevaţia Nord (North Elevation) pentru a accesa elevaţia.

7.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau (MacOS) de lângă Detalii (Details) pentru a accesa detaliile disponibile.

8.) Daţi dublu clic pe detaliul D01 (Overhang Detail) pentru a deschide o fereastră conţinând detalierea unui element proeminent.

9.) Daţi clic pe icon-ul (Windows) sau MacOS de lângă 3D pentru a accesa vederile 3D disponibile.



10.) Daţi dublu clic pe axonometria generală (General Axonometry) pentru a accesa o vedere din cadrul unei ferestre 3D. Pentru a vizualiza o perspectivă, daţi dublu clic pe opţiunea perspectivă generală (Generic Perspective).

Navigare cu ajutorul seturilor de vederi (view Sets)

În continuare, să navigăm în cadrul proiectului utilizând seturile de vederi (View Sets). Pentru următorul exerciţiu, trebuie să aveţi în vedere faptul că seturile de vederi salvate sunt vederi standard ale desenelor (planul general, schiţa zonei şi planul clădirii), la fel ca şi secţiunea, elevaţia şi vederile 3D salvate.

1.) Daţi clic pe sub-meniul „Seturi vederi” (View Sets) pentru a-l activa.

2.) Daţi dublu clic pe planul de situaţie (Site Plan) pentru a se afişa informaţiile cu privire la planul de situatie.

3.) Pentru a vă deplasa la un alt tip de plan, daţi dublu clic pe „Schiţa zonei 1” (Area Diagram-1st) pentru a se afişa informaţiile pentru primul etaj.

4.) Pentru a reveni la vederea iniţială, daţi dublu clic pe opţiunea „Planul primului etaj” (First Floor Plan).

28



5.) Pentru a accesa o vedere 3D salvată, daţi dublu clic pe „vedere secţiune 3D” (3D cutaway view). Se va deschide o fereastră 3D conţinând o vedere secţiune salvată şi setările aferente.

Ferestrele ArchiCAD

ArchiCAD include trei tipuri principale de ferestre:● Ferestre de construcţie – mediul în care vă construiţi

modelul: planul etajului şi ferestre 3D● Ferestre suplimentare – ferestre care afişează vederi

specifice ale modelului sau vă permit detalierea acestuia. Printre acestea se numără ferestrele de secţiuni/elevaţii, ferestrele de detalii, ferestrele de imagini 3D şi ferestrele de listare.

● Ferestrele auxiliare – ferestre care afişează informaţii cu privire la stadiul proiectului. Acestea includ ferestrele de Note (Project Notes), Examinare proiect (Project Preview) şi de Rapoarte (Report).

Fereastra planului generalÎn centrul mediului de lucru ArchiCAD se află foaia de lucru aferentă planului general (Floor Plan). Această fereastră îndeplineşte două funcţii simultan:● Afişează o reprezentare a proiectului sub forma unui plan

tradiţional.

● Se comportă ca un mediu de modelare 2D/3D care operează în mod interactiv cu concepte de lucru cum ar fi secţiunile/elevaţiile şi proiectarea în 3D.

Foaia de lucru corespunzătoare planului se comportă ca o coală de hârtie. Cu toate acestea, planşeta tradiţională prezintă limitări legate de mărimea colii care nu trebuie să depăşească mărimea planşetei, în timp ce foaia de lucru ArchiCAD poate fi oricât de mare doriţi. Puteţi să vă deplasaţi în cadrul ferestrei sau puteţi să aplicaţi opţiunea de panoramare, astfel încât să obţineţi cea mai bună perspectivă de lucru.

În momentul în care lucraţi cu fereastra aferentă planului general, puteţi utiliza toate sau aproape toate funcţiile oferite de palete şi de alte componente ale interfeţei.



Recapitularea instrucţiunilor cu privire la fereastra planului general

1.) Partea din stânga sus a ferestrei planului general conţine numele fişierului şi etajul.

2.) Scara desenului, scara de panoramare şi comenzile de navigare pot fi accesate la nivelul ferestrelor planului general, 3D, secţiunii/elevaţiei şi ferestrelor de detalii.

3.) Daţi clic pe butonul pentru scară pentru a activa caseta de dialog corespunzătoare. Aceasta vă permite să setaţi scara pentru fereastra selectată (de exemplu fereastra planului general).

4.) Daţi clic pe butonul de panoramare pentru a selecta o scară dintr-o listă de scări pre-definite.

5.) Funcţia specială de panoramare (Special Zoom) îndeplineşte aceleaşi funcţii ca şi mouse-ul. Daţi clic pe butonul de panoramare specială şi apoi pe zona din plan unde doriţi să se realizeze panoramarea. După aceea deplasaţi cursorul în sus şi în jos pentru a modifica mărimea în mod dinamic. În momentul în care aţi ajuns la mărimea dorită, daţi clic din nou pentru a o activa.

6.) Butonul mărire sau micşorare (Zoom In sau Zoom Out) permite activarea comenzii rapide corespunzătoare. Daţi clic de două ori (la început şi la sfârşit) pentru a desena un dreptunghi în care să se înscrie zona unde se va realiza panoramarea. Puteţi, de asemenea, să daţi dublu clic pe icon-ul corespunzător pentru a dubla scara curentă a panoramării.

7.) Alegeţi comanda Potrivire fereastră (Fit in Window) din meniul Afişare (Display) sau daţi clic pe butonul corespunzător de comandă rapidă de pe bara de scroll din partea de jos a ferestrei active.

8.) Daţi clic pe butonul Deplasare (Pan) din partea de jos a ferestrei active pentru a vă deplasa în cadrul foii de lucru virtuale, prin deplasarea cursorului-mână cu ajutorul

30



mouse-ului. Întreaga zonă afişată se va deplasa, păstrându-se neschimbat nivelul panoramării.

9.) Daţi clic pe butonul Panoramare anterioară (Previous Zoom) de pe bara de scroll din partea de jos de unde puteţi să reactivaţi una din cele 20 de scale anterioare salvate. Pentru a reveni, daţi clic pe butonul Următoarea panoramare (Next Zoom).

Comenzile de navigare aferente ferestrelor de secţiuni/elevaţii şi ferestrelor pentru detalii sunt asemănătoare cu cele ale ferestrei planului general.

Fereastra 3D Fereastra 3D este utilizată pentru vizualizarea componentelor tridimensionale ale unui proiect de arhitectură şi ca mediu de editare. Puteţi alege fie afişarea întregului proiect în fereastra 3D, fie afişarea unei părţi a acestuia.

Sunt posibile vederi tip block (corp), wireframe (muchii), hidden line (linii ascunse) şi shade (umbrire) sunt disponibile pentru toate tipurile de proiecţii paralele şi de perspective.

Fereastra 3D îndeplineşte o gamă largă de funcţii:

● În faza de proiectare, fereastra 3D va fi utilizată ca sursă de feed-back vizual.

● Este o fereastră interactivă, care vă permite să vă deplasaţi liber în mediul de lucru 3D atât în proiecţiile paralele, cât şi în cele în perspectivă.

● Elementele acestei ferestre, la fel ca în cazul ferestrelor planului general, respectiv al celor de secţiune/elevaţie sunt complet editabile.

● În cazul randărilor foto, fereastra 3D creează vederea care va fi folosită pentru randarea foto finală.

Există un link între fereastra 3D şi ferestrele de secţiune/elevaţie, astfel încât orice modificări operate în fereastra planului general sau în cea de secţiuni/elevaţii vor fi vizibile în fereastra 3D şi invers.



Paleta de navigare 3D

Această paletă este disponibilă numai la nivelul ferestrei 3D.Vă permite:

● să navigaţi în spaţiul 3D în timp real.● să comutaţi între proiecţie şi navigare.● să utilizaţi obiective şi să stabiliţi căile de animaţie.

Navigarea în cadrul ferestrei 3D Proiecţia paralelă

1.) Pentru a vizualiza proiectul ca axonometrie în 3D, daţi dublu clic pe vederea salvată denumită „South Axon

View” din setul de vederi.

2.) În paleta de navigare 3D Navigation Palette, daţi clic pe butonul Roteşte (Turn).

3.) Plasaţi cursorul în fereastra 3D. Daţi clic în afara dreptunghiului din centrul ferestrei 3D şi deplasaţi cursorul cu butonul apăsat către stânga sau către dreapta.

4.) Pentru a selecta mai multe proiecţii paralele, selectaţi opţiunea setări proiecţii 3D (3D Projection Settings) din meniul Imagine (Image) şi daţi clic pe o vedere pre-setată, apăsând butonul din partea dreaptă sus.

32



Navigarea în cadrul ferestrei 3D Perspectiva1.) Pentru a vizualiza proiectul sub formă de perspectivă, daţi

dublu clic pe vederea „Perspectivă sud” (South Perspective) din setul de vederi.

2.) În paleta de navigare 3D Navigation Palette, daţi clic pe butonul Deplasare (Walk) .

3.) Plasaţi cursorul în fereastra 3D. Daţi clic în afara dreptunghiului din centrul ferestrei 3D şi deplasaţi cursorul în sus pentru a vă deplasa înainte; deplasaţi cursorul în jos pentru a vă deplasa înapoi, respectiv la dreapta şi la stânga pentru a vă deplasa lateral.

4.) Încercaţi să utilizaţi butonul Turn şi instrumentul de deplasare laterală (Lateral Move). Observaţi diferenţa de mişcare.

5.) Selectaţi unghiul de deschidere al vederii, (view Cone Angle) pentru a deplasa butonul către stânga sau către dreapta, ceea ce va influenţa panoramarea.

6.) Pentru a selecta o perspectivă diferită, selectaţi opţiunea Setări proiecţii (Projection Settings) din meniul Imagine (Image). În caseta de dialog proiecţii 3D, puteţi seta deplasarea obiectivului şi a soarelui, fiind disponibile setări pentru înălţimea, distanţa, deschiderea obiectivului, unghiul de deplasare, înălţimea soarelui şi azimut. Daţi clic pe OK când aţi terminat.



7.) În plus, puteţi naviga în cadrul perspectivei utilizând paleta Navigator preview. Selectaţi şi deplasaţi obiectivul în Navigator Preview. Veţi obţine o imagine în timp real a vederii în perspectivă.

Ferestre de listare

ArchiCAD este prevăzut cu diverse opţiuni pentru vizualizarea pe ecran a calculelor privind cantităţile pentru întregul proiect, pentru anumite seturi de elemente sau pentru anumite zone.Ferestrele conţinând listele de elemente şi componente

(element and Component List) vor afişa o listă detaliată conţinând cantităţile pentru întregul proiect sau pentru o anumită parte a acestuia.

Ferestrele conţinând lista zonelor (Zone List) afişează o listă detaliată a cantităţilor aferente tuturor zonelor proiectului sau numai anumitor zone. Zonele sunt unităţi spaţiale ale planului general, constituite din camere, grupuri de camere sau din părţi mai extinse ale proiectului, definite cu ajutorul uneltei Zone.

Crearea unei Liste

1.) Pentru a vizualiza o listă de calculaţii aferente unei zone, accesaţi meniul Calculaţii (Calculate) şi selectaţi opţiunea Listă principală (Basic List) din sub-meniul Zone. Listele afişate în cadrul acestor ferestre pot fi exportate într-o mare varietate de formate, în vederea prelucrării lterioare.

34



Paletele ArchiCAD

Paletele ArchiCAD vă ajută să construiţi, să modificaţi şi să localizaţi elementele. Formatul (lay-out-ul) sub care se prezintă Paletele şi Uneltele poate fi setat astfel încât să corespundă preferinţelor dvs. Pentru a modifica lay-out-ul paletelor, puteţi selecta unul dintre cele trei niveluri predefinite: expert, începător şi standard, ale comenzii Lay-out paletă (Palette lay-out) din meniul Windows.

De asemenea, fiecare paletă poate fi activată sau dezactivată, selectând opţiunile Ascundere (hide) sau Afişare (Show) din sub-meniul Afişare paletă (Palette Display) al meniului Windows.

Paleta Caseta de unelte (Toolbox)

Caseta de unelte (Toolbox), situată standard în partea stângă a ferestrei planului general (Floor Plan), prezintă o varietate de instrumente de selectare, construcţie 3D, proiectare 2D şi vizualizare.În formă standard, Caseta de unelte nu afişează icon-urile corespunzătoare fiecărui instrument în parte; anumite unelte sunt grupate în Tablouri care pot fi deschise sau închise şi care permit deplasarea în sus şi în jos (scroll).Următoarea imagine prezintă Caseta de unelte aşa cum aceasta apare în regimul de lucru pentru începători, cu opţiunea de afişare pe două coloane.



Paleta Caseta de informaţii (Info Box)

Caseta de informaţii (Info Box) este situată în mod standard în partea stângă a ecranului şi este disponibilă atunci când se operează oricare din Ferestrele de construcţie (Construction Windows).● Caseta de informaţii (Info Box) afişează fie parametrii

standard ai instrumentului activ fie pe cei ai ultimului element selectat.

● Caseta de informaţii (Info Box) oferă o vedere condensată a casetei aferente de dialog pentru setările instrumentelor cu acces direct la particularităţile şi parametrii afişaţi.

● Metodele de introducere a datelor sau metodele geometrice specifice instrumentului sunt prezentate şi în Caseta de informaţii (Info Box). Majoritatea acestor metode nu sunt disponibile în caseta pentru setările instrumentelor.

Explorarea Casetei de unelte (Toolbox) şi a Casetei de informaţii (Info Box)

Fiecărei unelte îi corespunde în Caseta de informaţii (Info Box) o serie de setări specifice care pot fi particularizate în funcţie de unealta selectată.

1.) Exploraţi aceste opţiuni prin selectarea fiecărei unelte în parte şi prin revederea setărilor disponibile în Caseta de informaţii (Info Box). În imaginile următoare au fost selectate unealta pentru pereţi (Wall Tool) şi unealta pentru planşee (Slab Tool), Caseta de informaţii (Info Box) afişând în acest caz opţiunile specifice instrumentelor respective.

Casetele de dialog pentru setările uneltelor (Tool Settings Dialog Boxes)

Casetele de dialog pentru setările uneltelor nu sunt palete, ci se accesează fie din paleta Caseta de unelte (Toolbox), fie din paleta Caseta de informaţii (Info Box). Acestea conţin grupul de setări prin care sunt definite aspectul şi parametrii elementelor desenate de fiecare unealtă în parte.

36



Explorarea Casetei de dialog pentru setările uneltelorExistă mai multe modalităţi de accesare a unei casete de dialog pentru setările instrumentelor. Încercaţi fiecare din metodele următoare pentru a înţelege opţiunile dvs.:

● Daţi dublu clic pe icon-ul uneltei „perete” din Caseta de unelte (Toolbox).

● Daţi clic pe icon-ul „perete” din Caseta de informaţii (Info Box).

● După ce aţi selectat unealta, folosiţi comanda rapidă pentru setările acesteia:

Windows: tasta Control şi tasta „T” MacOS: tasta Command şi tasta „T”● Alegeţi setările de editare /unelte (edit/(Tool) Settings).

● Daţi clic dreapta pe un element (Windows) sau ţineţi apăsată tasta Control (MacOS), şi alegeţi comanda de Setări (unelte), (Tool) Settings din fereastra Context, în cazul nostru Wall Selection Settings.

În momentul în care deschideţi caseta de dialog aferentă setărilor pentru pereţi, se va afişa următorul dialog.Setările pentru fiecare instrument în parte sunt organizate în mai multe tablouri care pot fi deschise sau închise individual printr-un clic pe captura tabloului.

Bara de titluri a casetei de dialog afişează tipul elementului, fie cu setările sale standard (Default settings) fie cu setările specifice unui element selectat.Pentru a preîntâmpina aglomerarea de dialoguri atunci când

deschideţi tablouri noi, utilizaţi casetele de selectare din Options > Work Environment > Dialog Boxes & Palettes, pentru ca programul să închidă automat tablourile deschise anterior şi/sau mutaţi caseta de dialog mai sus pe ecran.



Caseta de coordonate (Coordinate Box)

Caseta de coordonate este disponibilă atunci când se operează în oricare din ferestrele de construcţie. În mod standard, aceasta este afişată în partea de jos a ecranului. Caseta de coordonate îndeplineşte următoarele funcţii:

● vă indică localizarea precisă a cursorului ArchiCAD atât în sistemul cartezian cât şi în sistemul polar de coordonate, în vederea realizării desenelor

● vă oferă posibilitatea de a introduce coordonate numerice de mare precizie

● conţine icon-urile de control Origin (origine), Grid (sistem de coordonate) şi Gravity (greutate)

● vă permite să desenaţi atât în sistemul de coordonate relative cât şi în cel de coordonate absolute.

Explorarea casetei de coordonate

1.) Originea absolută este considerată un punct fix din cadrul proiectului, cunoscut şi sub denumirea de originea proiectului. Deplasaţi cursorul în colţul din stânga jos al construcţiei până când apare semnul văzut. Semnul „X” din colţ reprezintă originea proiectului, iar paleta de coordonate va indica valoarea 0 peste tot.

2.) Originea relativă are caracter temporar şi permite să stabiliţi originea de desenare. Această origine poartă şi denumirea de origine a utilizatorului (User Origin). Deplasaţi cursorul sub originea proiectului. Observaţi că valorile din paleta de coordonate sunt calculate în baza originii proiectului.

3.) Faceţi clic. Observaţi că valorile numerice din căsuţa de coordonate sunt acum 0, faţă de punctul de unde începe desenul.

Pet Palettes

Pet Palettes sunt afişate automat în timpul operaţiunilor de proiectare şi de editare. Paleta poate urmări continuu deplasarea cursorului sau poate sări direct la ultima poziţie (puteţi seta această opţiune cu ajutorul casetei de dialog the Options > Work Environment> Dialog Boxes & Palettes. Paleta se închide automat la încheierea operaţiunii. Conţinutul real al unei palete tip „pet palette” depinde de tipul elementului selectat, de fereastra în care se lucrează şi de faptul că aţi dat clic pe o muchie sau pe un punct al unui element.

De exemplu puteţi folosi o paletă tip „pet palette” pentru:● a proiecta sau a edita contururile elementelor poligonale● a deplasa elemente sau puncte ale elementelor ● a întinde elementele vertical şi orizontal (numai în 3D)● a roti, a crea imagini în oglindă, a înălţa şi a multiplica

elementele.

38



Caseta de comenzi (Control Box)

Caseta de comenzi (Control Box) conţine o serie de instrumente de desen, prezentate sub formă de icon-uri.

Caseta de comenzi este disponibilă în toate ferestrele de construcţie. În mod standard, este afişată în partea de jos a ecranului. Comenzile din paletă, de la stânga la dreapta:

● Metodele relative de construcţie (Relative Construction Methods) nu permit cursorului să se deplaseze în afara unui anumit unghi sau distanţă, în timpul editării sau proiectării. Aceste metode se află în strânsă legătură cu Limitările pentru mouse (Mouse Constraints), care vă permit să plasaţi punctele terminale ale elementelor.

● Variantele de deplasare ale cursorului (Cursor Snap variants) controlează modul în care este proiectată poziţia curentă a cursorului.

● Comutarea între opţiunile de activare/dezactivare grupuri (Enable/Suspend Groups) vă permite să alegeţi între editarea elementelor grupate sau individuale.

● Bagheta magică (Magic Wand) trasează contururile elementelor existente, în scopul creării de noi elemente, de alt tip.

● Comenzile de definire a Punctului special de deplasare (Special Snap Point) generează în mod automat puncte de deplasare temporare în anumite părţi ale muchiilor şi vă permit să amplasaţi elementele exact, în anumite puncte sau la anumite distanţe, de-a lungul liniilor şi muchiilor.



Explorarea paletei tip „Pet Palette”

1.) Selectaţi unealta pentru pereţi (Wall Tool) şi daţi clic oriunde în fereastra planului general. Va apărea o paletă tip „Pet Palette” şi comenzile aferente.

Bara de meniuri (Menubar) şi meniurile contextuale (Context Menus)Bara de meniuri este afişată în partea de sus a ecranului. Conţinutul meniurilor individuale se pot modifica în funcţie de fereastra în care se lucrează la un anumit moment dat şi de disponibilitatea meniurilor suplimentare, ca şi în funcţie de particularizarea conţinutului meniurilor. Comenzile care nu sunt disponibile în anumite situaţii sunt dezactivate în listă, fiind marcate cu culoarea gri.

Meniurile contextuale se vor afişa dacă daţi clic cu ajutorul butonului din dreapta al mouse-ului (Windows) sau ţinând apăsată tasta Ctrl (MacOs), pe un anumit element selectat sau într-un spaţiu gol din ferestrele de construcţie, din ferestrele de secţiune/elevaţie şi detalii (Detail Drawing) sau pe un element selectat din paleta instrumentului de navigare.

Meniurile contextuale conţin întotdeauna comenzi care sunt aplicabile unui anumit element sau unei anumite situaţii, fiind conectate direct la meniul de ajutor. Pot fi afişate una sau mai multe bare de instrumente particularizate în cadrul barei de meniuri, incluzând o gamă largă de comenzi rapide pentru comenzile şi operaţiunile utilizate frecvent.

Întrebări şi recapitulare

1.) Ce reprezintă Modelarea digitală a clădirilor BIM şi care sunt avantajele oferite de această metodă?

2.) De ce ar trece o companie de la metodele tradiţionale de proiectare în 2D la metoda BIM?

3.) Denumiţi şase palete importante specifice mediului de lucru ArchiCAD; descrieţi rolul fiecărei palete.

4.) Care sunt opţiunile de navigare în mediul de lucru ArchiCAD?

5.) Cum navigaţi în cadrul ferestrei 3D şi care este diferenţa dintre modurile de navigare în cadrul unei proiecţii paralele sau al unei perspective?

40




Etapa A 2-A: Înţelegerea obiectelor şi a GDL

Cuprins● Partea 1: Obiectele inteligente● Partea a 2-a: Ce este GDL?● Partea a 3-a: Obiectele GDL şi informaţiile conţinute de

acestea ● Partea a 4-a: Tipuri de obiecte GDL ● Partea a 5-a: Setările uneltelor pentru obiectele GDL

Exerciţii● Recapitularea bibliotecii încărcate ● Recapitularea tipurilor de obiecte ● Recapitularea ferestrelor de dialog aferente setărilor

obiectelor

eTAPA A 2-A:

ÎNŢELEGEREA OBIECTELOR ŞI A GDL

ObiectiveLa finalizarea acestei etape, cursanţii:

1 vor înţelege importanţa conceptului de obiecte inteligente şi modul în care un obiect inteligent poate îmbunătăţi deciziile de proiectare şi viteza cu care acestea sunt adoptate.

2 vor înţelege scopul GDL şi rolul acestuia în cadrul tehnologiei ArchiCAD.

3 vor înţelege modul în care obiectele GDL pot fi utilizate în comun şi accesate prin Internet sau cu ajutorul manualelor producătorilor.

4 vor înţelege cum să acceseze, să utilizeze şi să amplaseze un obiect în ArchiCAD

5 vor înţelege cum este organizată biblioteca ArchiCAD şi tipurile de ferestre de dialog pentru părţile terminale ale pereţilor, uşi, ferestre, luminatoare, obiecte, corpuri de iluminat şi scări.

Iniţializarea etapeiUtilizaţi fişierul din etapa anterioară pentru a deschide fişierul denumit Level1-Step02.pln, din directorul Training Guide-Level 1.

42



Partea 1: oBieCtele inteligente

Obiectele inteligente vă permit să lucraţi mai repede

Elementele de construcţie ArchiCAD sunt inteligente, cu alte cuvinte înţeleg mediul de lucru şi se comportă în funcţie de acesta. Instrumentele inteligente pentru pereţi, plăci, stâlpi, grinzi, acoperişuri, dotări şi terenuri amplasează elementele în plan sau într-o fereastră 3D, acestea având deja informaţii despre înălţime, grosime, material sau alte proprietăţi ale elementelor. Elementele reacţionează în funcţie de mediu, ceea ce vă permite să lucraţi mai rapid: locul de intersecţie al pereţilor dispare, grinzile sunt prevăzute cu locuri de intersecţie prioritare, acoperişurile permit decuparea şi ajustarea elementelor de construcţie. Puteţi, de asemenea, să modelaţi obiecte complexe cu uşurinţă, utilizând operaţiile cu solide. Toate acestea se reflectă în procesul de proiectare prin creşterea productivităţii, a calităţii managementului de proiect şi, prin faptul că acum veţi avea mai mult timp pentru concepţia soluţiilor de arhitectură, timpul de realizare a desenelor scurtându-se considerabil.

În plus, arhitectul poate controla foarte uşor aspectul şi comportamentul unui obiect, prin modificarea câtorva setări din fereastra de dialog sau prin editarea grafică a parametrilor. Aveţi chiar şi posibilitatea de a modifica aspectul obiectului, din punct de vedere grafic, prin utilizarea de zone active, de tip hotspots, care vă permit obţinerea unui feed-back vizual şi accesul imediat la parametri.

Toate aceste elemente inteligente de construcţie utilizează tehnologia GDL de la Graphisoft, disponibilă încă din

1982. Obiectele GDL conţin informaţiile necesare pentru specificaţiile format text, pentru simbolurile 2D şi pentru modelele 3D, ocupând, în acelaşi timp, o mică parte a memoriei computerului. În afară de material, stil şi dimensiuni, obiectele pot include şi date privitoare la producător, punând la dispoziţia arhitecţilor, a celor care se ocupă de



managementul clădirilor, a designerilor şi a altor persoane din domeniu informaţii specifice privitoare la produsul respectiv.

Partea a 2-a: Ce este gdl?Geometric Description Language (GDL), limbajul de descriere geometric, stă la baza construcţiei obiectelor inteligente. GDL se deosebeşte de alte descrieri de obiecte electronice prin faptul că nu necesită experienţă în domeniul programării. Este compact, elementele de bibliotecă sunt uşor de particularizat, fiind de altfel dedicat utilizării sale de către arhitecţi.

Obiectele inteligente pentru construcţii se comportă în mod parametric. Parametrii sunt reguli simple încorporate în obiect, care comandă aspectul şi comportamentul acestuia. O fereastră poate dispune de parametri care să îi permită arhitectului să îi definească înălţimea, lăţimea, numărul de ochiuri, materialul şi forma cadrului. Un perete poate conţine parametrii care să permită definirea compoziţiei, suprafeţei, stratului de acoperire, înălţimii şi modului de îmbinare cu alţi pereţi, stâlpi, planşee şi plafoane. Parametrii pot fi modificaţi oricând, iar proiectul va fi actualizat în consecinţă.

Trecerea de la conceptul de proiectare 2D la modelul 3D, care utilizează obiecte

3D CAD, program integrat care foloseşte obiectele, ca elemente de bază, tinde să devină curentul dominant şi instrumentul principal utilizat de către arhitecţii din întreaga lume. Sistemele tradiţionale de proiectare încep să fie considerate depăşite, fiind preferate, din ce în ce mai mult, soluţiile care utilizează modele 3D, datorită faptului că acestea permit arhitecţilor să creeze, mai degrabă decât să deseneze, respectiv să construiască, mai degrabă decât să proiecteze.Un produs adiţional al concepţiei este o bază de date extinsă, conţinând informaţii despre clădire, inclusiv dimensiuni, materiale şi specificaţii ale componentelor.

44



Se asigură uniformitatea datelor la nivelul tuturor domeniilor şi aplicaţiilor deoarece datele respective vor fi utilizate în fazele ulterioare de management şi de exploatare a clădirii.

Trăsăturile principale ale GDL

● 2D, 3D şi date specifice într-un singur fişier ● Program parametrizat: un singur obiect – mai multe produse● Interfaţă specifică fiecărui produs în parte ● Link-uri integrate către date ale altor produse, de pe Internet ● Logică şi comportament specifice unor produse reale ● Compatibil cu formate clasice CAD, 2D şi 3D● Necesităţi reduse de întreţinere● Fişier de dimensiuni reduse

Partea a 3-a: oBieCtele gdl Şi informaţiile Conţinute de aCestea Obiectele GDL din interfaţa ArchiCAD conţin o mare varietate de informaţii, care vă asigură o mare libertate de particularizare a obiectelor, astfel încât acestea să corespundă cerinţelor dvs. Secţiunile abordate în continuare: Materials (Materiale), Interface (Interfaţă), Preview Image and Web Links (Examinare şi link-uri web), Parameters (Parametri), 3D Geometry and Behaviour (Geometrie 3D şi comportament), 2D Script (Script 2D) şi Object Logic (Logica obiectului) vă vor ajuta să vă familiarizaţi cu trăsăturile, flexibilitatea şi eficienţa tehnologiei GDL.

Materials

Obiectul GDL permite definirea completă a culorilor suprafeţelor şi a materialelor utilizate.



Interface

Interfaţa permite setarea cu uşurinţă a parametrilor şi a valorilor datorită faptului că se utilizează obiecte care corespund unor produse reale. În loc să trasaţi drepte şi cercuri pentru a obţine o reprezentare 2D, aveţi posibilitatea de a defini elemente specifice ale produsului, cu ajutorul parametrilor. Interfaţa vă permite introducerea de date pentru setarea parametrilor, atât în format numeric, cât şi în format text, precum şi selectarea dinamică a materialelor, componentelor şi a altor elemente care fac din obiect un element 3D inteligent.

ImagePreview şi Web Links

Funcţia de „Image Preview” a GDL este utilizată pentru creşterea vitezei de acces, în momentul în care se vizualizează un catalog de dimensiuni mari sau a unei biblioteci de obiecte.

GDL memorează link-uri ale paginilor de pe Internet şi Intranet. Informaţiile dinamice cu privire la produs, de tipul specificaţiilor şi tabelelor de date pot fi localizate cu uşurinţă cu ajutorul obiectelor GDL.

Parameters

Parametrii includ definiţiile, valorile, proprietăţile şi variantele unui obiect. Sunt utilizaţi pentru a comanda elementele 2D, 3D şi interfaţa.

46



3D Geometry and Behavior

Scriptul 3D creează date geometrice şi controlează comportamentul produselor. Datele 3D pot fi exportate în alte aplicaţii, în format DXF, DWG, 3DS, OBJ sau IFC.

2D Script and Object Logic

Scriptul 2D defineşte aspectul şi comportamentul obiectelor din plan. Observaţi modificarea detaliilor aferente simbolului pentru uşă, în funcţie de scara desenului.

Domeniul construcţiilor pe Internet

Datorită faptului că oferă un canal de comunicaţii interactiv şi noi modele de distribuţie, Internet-ul va produce schimbări radicale în domeniul arhitecturii şi al construcţiilor. Puncte tari ale companiilor, cum ar fi bazele de date, clienţii de mari dimensiuni sau reputaţia pe piaţa tradiţională, nu se regăsesc, în mod automat, în sfera digitală. În bătălia site-urilor dinamice şi a inovaţiilor competitive, Internet-ul permite clientului să nu ţină cont de ierarhia stabilită a furnizorilor, iar acestora din urmă le permite efectuarea de schimbări radicale a poziţiei ocupate în această ierarhie. Internet-ul redeschide arena competiţiei, iar actorii economici care întârzie să intre pe noua piaţă nu vor mai putea fi salvaţi de mărimea sau de experienţa companiei. Ca atare, nici o companie care se preocupă de rezultatele sale financiare pe termen lung nu îşi mai poate permite să nu acorde atenţie noilor presiuni ale pieţei.

iCatalogs based on GDL (iCataloage care utilizează tehnologia GDL)

Tehnologia GDL pune la dispoziţie instrumente de creare a cataloagelor de produse inteligente, disponibile atât on-line, cât şi off-line. Prima noastră gamă de produse include GDL Object Explorer, GDL Object Web Plug-in, GDL Object Adapter, GDL Object Publisher şi GDL SalesCAD. Aceste instrumente pentru obiectele GDL sporesc accesibilitatea cataloagelor de produse GDL, urmând a fi perfecţionate în continuare şi puse la dispoziţia unei game mai largi de clienţi.



Off-Line Catalogs (Cataloage off-line)

On-Line Catalogs (cataloage on-line)

Current Online Manufacturer Catalogs (Cataloage ale producătorilor, disponibile în prezent on-line)

Producătorii îşi perfecţionează, comercializează şi distribuie produsele pe Internet, folosind tehnologia GDL. Pentru a afla detalii despre producătorii care sunt la ora actuală prezenţi pe Internet, accesaţi www.gdlcentral.com

48



Partea a 4-a: tipurile de oBieCte gdl Pentru a accelera şi a simplifica faza de concepţie, ArchiCAD este livrat împreună cu o bibliotecă incluzând peste 1000 de obiecte parametrice GDL, cum ar fi ferestrele, uşile, luminatoarele, dotările, instalaţii, elemente de construcţie şi peisagistice etc. Arhitecţii pot extinde şi particulariza bibliotecile de obiecte, prin modificarea parametrilor obiectelor, prin utilizarea de operaţii cu solide sau prin selectarea anumitor obiecte din zecile de mii de obiecte de la Graphisoft sau de pe Internet.Aceste obiecte pot fi utilizate în cadrul proiectului, cu ajutorul unuia dintre instrumentele specializate ale ArchiCAD, cum ar fi instrumentele Object, Lamp, Door, Window, Skylight, Wall end, Corner Window şi Stair, în mod automat, prin intermediul unor comenzi specifice sau cu ajutorul unor elemente suplimentare, cum ar fi Markers, Labels, Structural Grid, RoofMaker şi TrussMaker, sau pot fi utilizate ca elemente de referinţă de către alte elemente cum ar fi macros, Zone Stamps şi Property Objects.În momentul în care este iniţiat, programul ArchiCAD încarcă în mod automat biblioteca standard livrată împreună cu programul. Este posibil ca, în cadrul activităţii desfăşurate, să aveţi nevoie de module suplimentare ale bibliotecii de la producători, din biblioteca standard sau dintr-o bibliotecă aparţinând unui proiect anume. Comanda Library Manager din meniul File vă permite accesul la biblioteci suplimentare şi la părţi independente ale bibliotecii, atât la nivelul volumelor locale, cât şi prin Internet. Fereastra de dialog a meniului Library Manager are patru sub-meniuri:

● Sub-meniul Local/LAN vă permite să gestionaţi biblioteci integrale sau părţi independente ale acestora, stocate pe discurile locale sau în cadrul unor volume care pot fi accesate în reţea.

● Sub-meniul FTP Sites vă permite adăugarea de biblioteci, precum şi a unor părţi independente de biblioteci, stocate pe servere FTP.

● Sub-meniul history listează toate bibliotecile şi părţile de bibliotecă încărcate în timpul utilizării ArchiCAD.

● Sub-meniul Web Objects vă permite să descărcaţi Obiectele GDL de pe Internet şi să le adăugaţi bibliotecilor dvs.

Prin utilizarea primului sub-meniu, Local/LAN, puteţi selecta o bibliotecă de pe hard-disk-ul computerului sau din reţea, prin selectarea unui director din coloana din stânga şi prin adăugarea bibliotecii, cu ajutorul butonului Add din partea de jos a ferestrei de dialog.



După încărcarea proiectelor, bibliotecile care au fost adăugate la lista bibliotecilor active din coloana din dreapta, vor fi afişate în setările pentru obiecte, cum ar fi Window Settings (Setările pentru ferestre), bibliotecile încărcate apărând în coloana din stânga sus, aşa cum se poate vedea în continuare.Prin utilizarea acestor biblioteci, obiectele sunt apoi introduse în ArchiCAD, sub forma unor obiecte predefinite, parametrizate şi stocate în fişiere externe.

Recapitularea tipurilor de obiecte

1.) Wall ends (părţi terminale ale pereţilor): sunt obiecte parametrice GDL, asemănătoare obiectelor pentru ferestre şi uşi. Instrumentul Wall End, al cărui icon este situat în tabloul More, vă permite să creaţi un profil terminal corect al peretelui, cu un singur clic.

50



2.) Windows and Doors (uşi şi ferestre): Aceste instrumente sunt reprezentate de un singur icon, din tabloul Basic al Instrumentelor. Instrumentul Corner Window este situat în tabloul More, alături de instrumentul Wall End.

3.) Skylights and Dormers (luminatoare şi lucarne): Luminatoarele sunt tipuri de obiecte inteligente GDL care pot fi amplasate în mod inteligent, în cadrul elementelor de tip Acoperiş. La amplasarea obiectului Luminator în partea superioară a acoperişului, acesta va fi automat inserat în acoperiş şi ajustat astfel încât să respecte unghiul de înclinare al acoperişului şi să aibă elevaţia corespunzătoare, respectiv va fi rotit pentru a se realiza poziţionarea sa într-un unghi corect (paralel cu linia acoperişului). Se va decupa o deschidere în acoperiş. Instrumentul corespunzător este situat în tabloul Basic, care include şi lucarnele.

4.) Objects and Lamps (obiecte şi corpuri de iluminat): Instrumentul Object este situat în cadrul tabloului Basic, iar instrumentul Lamp în tabloul More. Activarea icon-ului corespunde activării instrumentului reprezentat.

5.) Stairs (Scări): Instrumentul Stair este situat în tabloul Basic. Scările reprezintă un sub-tip special al Obiectelor. Scările ArchiCAD sunt create cu ajutorul aplicaţiei StairMaker, o aplicaţie auxiliară integrată cu ArchiCAD. Acesta vă permite să concepeţi şi să construiţi tipuri variate de scări, în funcţie de proiect, prin operarea unei selecţii în cadrul unor tipuri geometrice predefinite sau prin desenarea formei geometrice de bază a scărilor şi prin editarea parametrilor corespunzători. În principiu, scările se comportă la fel ca obiectele, cu deosebirea că pot fi create şi modificate cu ajutorul instrumentului Stairs.



Partea a 5-a: setări Şi instrumente pentru oBieCtele gdlFerestrele de dialog corespunzătoare bibliotecii sunt alcatuite din două părţi: în stânga, zona browser-ului vă permite să localizaţi părţi independente ale bibliotecii, corespunzând instrumentului activ din bibliotecile încărcate. Pe partea dreaptă a ferestrei de dialog se află tablouri care pot fi extinse, asemănătoare celor pentru elementele de construcţie.

Recapitularea ferestrei de setare a instrumentelor pentru obiecte

1.) Accesaţi directoarele din bibliotecă, dând clic pe semnul plus (sau, pentru MacOS, pe săgeata violet) din dreptul denumirilor acestora, din tabloul din partea stângă.

Tabloul de pe partea dreaptă afişează întotdeauna conţinutul directorului selectat din partea stângă. Dacă selectaţi un element (nu un director) în tabloul din partea stângă, setările acestuia se afişează în tablourile care pot fi extinse din partea dreaptă a ferestrei de dialog.

2.) O comandă de tip pop-up din colţul stânga sus al ferestrei de setări, vă permite să configuraţi tablourile afişate vertical sau orizontal.

3.) Lângă comenzile de navigare se află trei butoane cu iconuri de mărimi diferite, care vă permit configurarea conţinutului directorului pe care îl exploraţi, sub formă de iconuri mari, mici sau ca listă alfabetică simplă, afişând denumirile complete ale elementelor.

52



4.) Daţi clic pe „săgeată jos” din centrul coloanei centrale al ferestrei de dialog pentru setări, puteţi ascunde zona aferentă browser-ului. Astfel, fereastra de dialog ocupă mai puţin spaţiu.


1.) Ce este GDL şi care sunt elementele cheie ale acestuia?2.) Ce este un parametru şi care este legătura sa cu un

obiect?3.) Care sunt cele şapte tipuri de obiecte ale ArchiCAD? 4.) Ce este un iCatalog? Enumeraţi câţiva producători care

utilizează la ora actuală tehnologia GDL.5.) Cum accesaţi obiectele ArchiCAD?


Etapa A 3-A: Definirea Geometriei

Cuprins● Partea 1: Generalităţi cu privire la elementul perete ● Partea a 2-a: Unelte şi setări pentru pereţi● Partea a 3-a: Crearea unei forme rectangulare ● Partea a 4-a: Crearea unei forme curbe ● Partea a 5-a: Crearea unei forme prin rotaţie

Exerciţii● Definiţi setările pentru pereţi ● Desenaţi un set de pereţi rectangulari ● Desenaţi un perete curb ● Desenaţi un perete drept ● Desenaţi o serie de pereţi drepţi

eTAPA A 3-A:

DeFINIReA GeOMeTRIeI


1 vor putea să deseneze un plan pentru un proiect rezidenţial utilizând instrumentele şi setările pentru pereţi.

2 vor înţelege modul de introducere a datelor referitoare la înălţimea şi lăţimea peretelui, precum şi a materialului şi tipului acestuia.

3 vor putea înţelege diferenţa dintre originea proiectului, originea definită de utilizator şi originea de desenare.

4 vor şti să seteze o grilă de control rotită (rotated snap grid).

5 vor şti să localizeze şi să deseneze cu exactitate pereţi rectangulari, în cele două variante: pereţi drepţi şi pereţi rotiţi

6 vor şti să localizeze şi să deseneze un perete curb, utilizând centrul, raza, punctul de pornire şi punctul final.

7 vor înţelege scopul opţiunii Favorites (preferinţe) şi utilizarea acesteia pentru a crea şi salva anumite setări.

Iniţializarea etapeiDeschideţi fişierul denumit Level1-Step03.pln din directorul Training Guide-Level 1.

54



Recapitularea proiectului

În cadrul acestei etape se vor recapitula setările pentru pereţi, instrumentele şi metodele utilizate pentru conceperea proiectului rezidenţial Drucker-Brownstein.

Partea 1: generalităţi Cu privire la elementul perete Wall (Peretele) este un element fundamental din arhitectură.În momentul în care creaţi un perete în ArchiCAD, creaţiconturul şi haşurile specifice unui perete în 2D şi un corp solid în 3D.

Pereţii pot fi drepţi, curbi, trapezoidali sau poligonali. Fiecare perete este caracterizat de o linie de referinţă şi de o direcţie. Linia de referinţă permite îmbinarea cu exactitate a pereţilor. De asemenea, permite stabilirea de zone active (hotspots) şi de muchii, pentru selectarea, deplasarea şi transformarea pereţilor. Linia de referinţă este o linie neagră, groasă, care se afişează întotdeauna în momentul în care se desenează un perete. În funcţie de metoda de construcţie aleasă, corpul peretelui depăşeşte una sau ambele margini ale liniei de referinţă. Direcţia peretelui este dată de ordinea în care definiţi punctele terminale ale peretelui. Linia de referinţă a unui perete amplasat (inclusiv săgeata care indică direcţia peretelui) este vizibilă numai la nivelul planului, cu condiţia ca opţiunea Wall & Beam Intersections (intersecţii perete şi grinzi) să fie dezactivată.

Haşurile din interiorul corpului peretelui reprezintă structura de umplere (Fill Pattern) aleasă pentru a-l reprezenta în plan şi în secţiuni. Haşurile multiple reprezintă structuri compozite. În vederile 3D şi în fotorandări aspectul suprafeţelor peretelui sunt cele ale materialelor din care acestea sunt realizate. Observaţi că modul de afişare a peretelui depinde de setările din Options > Display Options.



● Wall Intersections (intersecţii pereţi) pot fi activate şi dezactivate. Este posibil să se afişeze doar liniile de referinţă ale pereţilor, fără a fi vizibile şi liniile de contur.

● Fill patterns (structurile de umplere) pot fi ascunse (no fills) sau afişate sub formă de bitmap sau vectori; în cazul pereţilor din material compozit este posibilă afişarea exclusivă a liniilor de separaţie.

partea a 2-a: instrumentele Şi setările pentru pereţi

Fereastra de dialog pentru setări include patru tablouri:Geometry and Positioning (geometrie şi poziţionare),

Floor Plan and Section (plan nivel şi secţiune), Model (model) şi Listing şi Labeling (listare şi etichetare). În partea de jos a ferestrei de dialog, la fel ca în cazul tuturor instrumentelor, selecţia nivelului este afişată într-un meniu popup.

Definirea setărilor pentru pereţi

Prima etapă este definirea setărilor pentru pereţi în cazul setului de pereţi rectangulari pe care îi veţi desena în următorul exerciţiu. Pentru aceasta este necesar să parcurgeţi următoarele etape:Filmul Level1-03-1

1.) Daţi dublu clic pe instrumentul pentru pereţi din cadrul tabloului principal pentru a deschide fereastra de setări.

2.) După aceea, deplasaţi-vă la tabloul Geometry and Position.

56



Această secţiune include înălţimea şi elevaţia peretelui, poziţia liniei de referinţă, tipul principal de perete (simplu, trapezoidal, poligonal) şi grosimea totală a peretelui.Introduceţi 4700 pentru valoarea înălţimii peretelui şi 200 pentru lăţimea peretelui.

Notă: În cadrul acestui prim exerciţiu înălţimea peretelui este setată la valoarea celui mai înalt punct al acoperişului (4700) astfel încât pereţii să poată fi ajustaţi în funcţie de acoperiş, în cadrul etapei 7.

3.) Cel de-al doilea tablou conţine atributele Floor Plan and Section. Aceste setări afectează culorile fill-urilor şi ale fundalului, iar în cazul pereţilor din material compozit, culoarea tipului de linie utilizat pentru contur (inclusiv tipul de linii de închidere) şi tipul/culoarea liniilor de demarcaţie ale pereţilor din plan, respectiv ale secţiunilor pereţilor din ferestrele Secţiune/Elevaţie. Pentru muchiile pereţilor care nu sunt vizualizaţi în secţiune nu se afişează în vederile aferente secţiunii/elevaţiei, liniile de contur fiind afişate în tabloul Model.

În tabloul Floor Plan and Section, setaţi gradul de umplere al peretelui la 50%.

4.) Cel de al treilea tablou este denumit Model şi are rolul de a realiza afişarea 3D a peretelui. Cea mai importantă comandă a acestui tablou este legată de suprafeţele corespunzătoare celor două feţe ale peretelui şi de cele patru muchii ale acestuia. Dacă daţi clic pe icon-ul cu aspect de lanţ, ultimul tip de material ales va fi atribuit tuturor suprafeţelor. Deselectarea icon-ului cu aspect de lanţ va avea ca efect revenirea la materialele pe care le-aţi ales iniţial pentru fiecare suprafaţă a peretelui.

În tabloul Model selectaţi materialele pentru perete.

5.) Cel de-al patrulea tablou este denumit Listing and Labeling şi are rol în calcule referitoare la pereţi. Acest tablou va fi detaliat în Nivelul 2.



6.) Layers (straturile) sunt similare cu proiectarea bazată pe suprapunere, care utilizează pini şi permit o separaţie „logică” a elementelor. Elementele aferente, cum ar fi dimensiunile, mobilierul, simbolurile pentru instalaţiile electrice etc. se situează pe nivelurile comune. Deoarece fiecărei unelte îi corespunde un anumit layer standard (default Layer), elementele sunt amplasate pe câte un layer separat, cu ajutorul instrumentului respectiv.

Selectaţi stratul „Walls Exterior” (exterior pereţi).

7.) Opţiunea Favorites (preferinţe) vă permite să salvaţi şi să regăsiţi cu uşurinţă setările standard ale uneltelor. Dacă selectaţi o preferinţă salvată, puteţi crea un element care are aceeaşi parametri şi caracteristici ca şi preferinţa respectivă. Preferinţele sunt salvate în fişierul aferent proiectului. Puteţi, de asemenea, să le salvaţi într-un fişier de preferinţe, astfel încât să le puteţi utiliza şi pentru alte proiecte.

● Daţi clic pe butonul Favorites pentru a salva setările pentru perete, în vederea utilizării ulterioare.

● În momentul în care apare fereastra de dialog pentru preferinţe, daţi clic pe butonul Save Current Settings as Favorite (salvaţi setările curente ca preferinţe). Introduceţi denumirea „Stucco Wall - Sand” şi apoi daţi clic pe OK. Acum puteţi selecta această preferinţă pentru a desena un perete care să prezinte setările salvate.

● Daţi clic pe butonul OK din fereastra de dialog Wall Settings. Vom utiliza aceste informaţii în cadrul următorului exerciţiu, pentru a desena pereţi.

partea a 3-a: Crearea unei forme reCtangulare

În momentul în care aţi finalizat selecţiile în fereastra de dialog Wall Settings, puteţi începe să desenaţi pereţi. Noii pereţi vor fi creaţi fie în plan, fie într-o fereastră 3D.

Geometria pereţilor

Există nouă metode geometrice disponibile pentru realizarea de configuraţii simple şi speciale ale pereţilor. Acestea pot fi activate prin selectare opţiunii corespunzătoare din Info Box, înainte de a începe desenarea pereţilor. Puteţi comuta între metode, chiar şi după ce aţi început să desenaţi un perete.

58



Desenarea unui set de pereţi rectangulariPrima etapă este desenarea pereţilor exteriori, la parterul clădirii. Vom utiliza o grilă cu pătrăţele pre-setate de 1200 x 1200 pentru a construi pereţii, prin alinierea simplă a acestora, în funcţie de punctele de intersecţie ale grilei.

Indicaţie ajutătoare: Opţiunile corespunzătoare grilei pot fi activate şi dezactivate prin utilizarea butonului de comandă din fereastra sistemului de coordonate sau cu ajutorul elementelor specifice meniului Options (opţiuni). În momentul în care una din opţiunile de aliniere este activă, cursorul se deplasează de la o intersecţie la alta a grilei.

Pentru a desena primul set de pereţi, procedaţi după cum urmează:1.) Activaţi alinierea la grilă (selectaţi al treilea icon din paleta

pop-up corespunzând opţiunilor pentru grila de aliniere, din fereastra Coordinate Box).

2.) Selectaţi unealta pentru perete din Toolbox.

3.) Selectaţi metoda rectangulară din Info Box.

4.) Daţi clic pe originea proiectului, semnalată de un X negru, din plan. Va apărea un cursor sub formă de creion, ceea ce vă indică faptul că vă aflaţi în regimul desenare.

5.) Daţi clic încă o dată pentru a finaliza pereţii, care ocupă 9 pătrate ale grilei, pe orizontală şi 6 pătrate pe verticală.

6.) Pentru a vizualiza pereţii în 3D, selectaţi opţiunea 3D din meniul Project Map al instrumentului Navigator şi daţi dublu clic pe Generic Axonometry.



partea a 4-a : Crearea unei forme CurBe Metodele geometrice pentru pereţi, puse la dispoziţie de Info Box, oferă trei posibilităţi diferite de desenare a pereţilor curbi, în formă de arc de cerc: centru şi rază, circumferinţă şi tangentă sau punctul de tangenţă. Aceste posibilităţi sunt diferite în ceea ce priveşte punctele principale pe care le definesc.

Desenarea unui perete curbÎn următorul exerciţiu vom utiliza metoda geometrică a centrului cercului pentru a desena un perete curb. Parcurgeţi următoarele etape pentru a obţine peretele dorit:Filmul Level1-03-2

1.) Lăţimea, înălţimea şi materialul din care este realizat peretele curb sunt diferite de cele ale peretelui construit anterior. Pentru a modifica setările respective, daţi dublu clic pe Wall Tool şi apoi pe tabloul Geometry & Positioning. Modificaţi înălţimea peretelui la 2700, iar lăţimea acestuia la 300.

2.) Apoi selectaţi tabloul Model şi modificaţi materialul, după cum se poate vedea mai jos. După ce aţi terminat, daţi clic pe butonul OK.

● Daţi clic pe butonul Favorites pentru a salva setările pentru perete în vederea utilizării ulterioare.

● În momentul în care se afişează fereastra de dialog Favorites daţi clic pe butonul Save Current Settings as Favorite. Introduceţi denumirea „Stucco Wall - Cranberry” şi daţi clic pe OK.

● Daţi clic pe butonul OK din Wall Settings.3.) Ţinând selectat instrumentul pentru pereţi, selectaţi din Info

Box metoda geometrică utilizând centrul cercului.

4.) Daţi clic pe punctul din grilă aflat la intersecţia a trei pătrăţele pe orizontală şi două pătrăţele pe verticală, măsurate din colţul dreapta jos al peretelui rectangular.

60



5.) Ţinând centrul selectat, deplasaţi cursorul în punctul aflat în partea dreaptă sus faţă de centru şi daţi clic.

6.) Acum deplasaţi cursorul în sensul acelor de ceasornic către punctul aflat în partea stângă sus şi daţi clic pentru a finaliza curba.

partea a 5-a: Crearea unei forme prin rotaţie Toate desenele realizate cu ajutorul ArchiCAD au la bază un sistem de coordonate bidimensional invizibil. Ca în orice alt sistem de coordonate, toate măsurătorile sunt realizate în funcţie de origine. ArchiCAD utilizează trei origini ale sistemului de coordonate:

● Project Origin (Originea proiectului) este o locaţie constantă, care rămâne neschimbată pe toată durata proiectului.

● User Origin (Originea utilizatorului) este un element ajutător, folosit pentru proiectare şi măsurători. Originea utilizatorului poate fi deplasată oriunde, permiţându-vă resetarea punctului zero, indiferent de poziţie. Această opţiune este utilă în cazul în care trebuie să desenaţi elemente pentru pereţi, plăci sau alte componente, care sunt construite deja.

● edit Origin (Originea de editare) apare numai pe parcursul operaţiilor de proiectare şi editare, fiind folosită pentru afişarea distanţei şi unghiului, specifice extensiei unei drepte care pleacă din punctul de pornire specific unei operaţii de desenare.

În planul general sau în alte vederi 2D, originea este întotdeauna marcată cu litera X, aldină, denumită indicatorul de origine, în timp ce în 3D, originea utilizatorului şi axele X, Y, Z sunt trasate cu linii groase, de culoare neagră.În exerciţiile anterioare am utilizat originea proiectului ca punct de plecare pentru pereţii rectangulari. Înainte de a desena pereţii de rotaţie trebuie să setăm originea utilizatorului şi rotaţia grilei.



Setarea originii utilizatorului şi a rotaţiei grid-ului

Filmul Level1-03-3

1.) Dezactivaţi alinierea la grid (selectaţi primul icon din paleta pop-up, din cadrul opţiunilor pentru alinierea la grid din fereastra Coordinate Box).

2.) Activaţi butonul corespunzând originii utilizatorului din paleta sistemului de coordonate (nu trebuie să fie apăsat).

3.) În paleta aferentă sistemului de coordonate introduceţi valoarea 8850 pentru X şi 3050 pentru Y şi apăsaţi tasta Enter pentru a stabili originea utilizatorului.

Notă: Observaţi că la finalizarea acestei operaţiuni coordonatele X şi Y nu mai sunt definite în funcţie de originea proiectului, ci de punctul nou ales.

4.) Pentru a seta rotaţia grid-ului, daţi clic pe butonul Set Skewed Grid (setare oblică) şi apoi daţi clic pe noua origine a utilizatorului.

5.) Pentru a seta unghiul apăsaţi tasta „A” din tastatură, pentru a activa latura unghiului din fereastra Coordinate Box şi introduceţi valoarea de 72 de grade. Apăsaţi tasta Enter pentru a finaliza.

Desenarea unui perete drept

Pe parcursul acestui exerciţiu vom utiliza originea utilizatorului şi grid-ul care a fost rotită pentru a desena un singur perete drept.

Film Level1-03-4

62



1.) Daţi dublu clic pe instrumentul pentru perete din Toolbox şi deschideţi fereastra de dialog corespunzătoare setărilor pentru pereţi.

2.) În această fereastră daţi clic pe tabloul Geometry and Positioning şi modificaţi lăţimea peretelui la 200. Apoi selectaţi tabloul Model şi modificaţi materialul, după cum se poate vedea mai jos.

● Daţi clic pe butonul Favorites pentru a salva setările pentru pereţi în vederea utilizării ulterioare.

● La apariţia ferestrei de dialog Favorites, daţi clic pe butonul Save Current Settings as Favorite. Introduceţi denumirea „Stucco Wall - Green” şi daţi clic pe OK.● Daţi clic pe butonul OK din fereastra Wall Settings.

3.) Selectaţi metoda geometrică

pentru pereţi drepţi din Info Box şi activaţi alinierea la grid din paleta pentru sistemul de coordonate.

4.) Daţi clic pe originea utilizatorului indicată de litera X de culoare neagră din plan şi deplasaţi cursorul cu 4 pătrăţele la dreapta şi daţi clic pe muchia peretelui curb.

Desenarea unui şir de pereţi drepţi

În acest exerciţiu vom utiliza originea utilizatorului şi grid-ul care a fost rotit pentru a desena un şir de pereţi drepţi. Aceste etape sunt similare cu cele parcurse în cadrul exerciţiului pentru pereţi drepţi.

1.) Ţinând selectat instrumentul pentru pereţi, deplasaţi-vă la Info Box. Selectaţi metoda geometrică pentru pereţi în lanţ şi deplasaţi linia de referinţă a peretelui în partea opusă a acestuia.

2.) Daţi clic pe originea utilizatorului marcată cu litera X de culoare neagră pe plan.



Apoi deplasaţi cursorul în sus, la 6 pătrăţele distanţă şi daţi clic pentru a continua.

3.) Acum deplasaţi cursorul la dreapta, la 11 pătrăţele distanţă şi daţi clic pentru a continua.

Notă: În cazul în care cursorul se deplasează dincolo de marginea ecranului, puteţi utiliza comanda Pan sau bara de scroll de la marginea ferestrei.

4.) Desenaţi cel de-al treilea perete din această serie la o distanţă de 3 pătrăţele în jos şi daţi clic pentru a continua.

5.) Ultimul perete din serie nu se aliniază pe grid. Fără a părăsi comanda de desenare pereţi, deplasaţi cursorul către butonul Snap (aliniere) din paleta corespunzătoare sistemului de coordonate şi dezactivaţi alinierea.

6.) Pentru a finaliza pereţii în lanţ, deplasaţi cursorul pe muchia peretelui curb, ţinând apăsată tasta Shift pentru a integra peretele, de-a lungul unei perpendiculare. În momentul în care apare cursorul sub formă de creion, daţi dublu clic pentru a finaliza peretele.

64



7.) Pentru a readuce originea utilizatorului la originea iniţială a proiectului, daţi dublu clic pe instrumentul User Origin din paleta aferentă sistemului de coordonate. În acest moment aţi finalizat instruirea cu privire la geometria fundamentală a pereţilor de la parter.

Pentru a vizualiza formele finale, deplasaţi-vă la fereastra 3D. În mod normal, pereţii vor arăta ca în imaginea de mai jos.


1.) Care sunt cele patru tipuri de setări (tablouri) din fereastra de dialog Wall Tool Settings?

2.) În care din panouri introduceţi datele privitoare la înălţimea, lăţimea şi tipul peretelui, ca şi la materialul din care acesta este realizat?

3.) În care paletă se află cele nouă metode geometrice disponibile, care determină modul de desenare a peretelui (perete curb, perete drept, perete rectangular, etc.)?

4.) Care este diferenţa dintre originea proiectului, originea utilizatorului şi originea de desenare?

5.) În care paletă selectaţi opţiunea de modificare a rotaţiei grid-ului?

6.) Cum readuceţi originea utilizatorului la originea iniţială a proiectului?

7.) Care este rolul opţiunii Favorites?


Etapa A 4-A: Crearea Formelor Specifice Clădirii

Cuprins● Partea 1: Relaţiile dintre etaje ● Partea a 2-a: Definirea etajelor ● Partea a 3-a: Utilizarea unui Ghost Story (etaj fantomă) ● Partea a 4-a: Crearea unui Custom Grid (grid particularizat) ● Partea a 5-a: Navigarea de la un etaj la altul● Partea a 6-a: Elemente de decupare

Exerciţii

● Creaţi un al doilea nivel ● Vizualizaţi primul nivel ca Ghost Story (etaj fantomă) ● Adăugaţi pereţi rotiţi la al doilea nivel● Desenaţi un perete curb cu înălţime parţială● Navigaţi de-a lungul etajelor ● Adăugaţi un singur perete la primul nivel● Decupaţi şi ajustaţi pereţii

eTAPA A 4-A:

CREAREA FORMELOR SPECIFICE CLĂDIRII


1 Vor înţelege modul în care nivelurile sunt utilizate pentru definirea planurilor, respectiv cum pot fi utilizate pentru a defini relaţii 3D, cum ar fi planul clădirii şi planul acoperişului.

2 Vor înţelege rolul etaj-ului Ghost şi modul în care poate fi utilizat pentru coordonarea informaţiilor la diverse niveluri ale clădirii.

3 Vor şti să acceseze datele aferente unui etaj superior sau inferior, fără a părăsi nivelul la care se lucrează în mod curent.

4 Vor şti să combine elementele de la diverse niveluri ale clădirii, pentru a coordona datele referitoare la clădire.

5 Vor şti să navigheze de la un etaj la altul, utilizând meniurile Navigator, Options şi comenzile rapide.

Iniţializarea etapeiUtilizaţi fişierul aferent etapei anterioare sau deschideţi fişierul denumit Level1-Step04.pln din directorul Training Guide-Level 1.

66




Proiectul are un nivel, situat deasupra formelor rectangulare rotite, la nivelul 3000. Imaginile de mai jos prezintă geometria primului nivel şi relaţia acestuia cu cel de-al doilea nivel.

partea 1 : relaţiile dintre etaje

Stories (etajele) asigură separarea fizică a elementelor ce aparţin unui anumit nivel. Fiecare etaj are propriul său plan în cadrul căruia se amplasează elementele. De obicei Stories se utilizează pentru desenarea fiecărui nivel al unei structuri multietajate, dar poate fi deasemenea util şi în cazul planurilor de situaţie,a planurilor de acoperiş etc., a altor elemente care au relaţii verticale 3D.

● Numai vederea ce conţine planul etajului pe care se lucrează este afişată, fiind posibilă editarea, imprimarea sau salvarea într-un format diferit.

● În vederea 3D, toate etajele sunt proiectate standard (by default), dar puteţi impune anumite restricţii cu ajutorul elementelor aferente comenzii 3D (Image menu).

● În vederile secţiune/elevaţie, puteţi defini un interval pe verticală, incluzând etaje întregi sau numai părţi ale acestora.



partea a 2-a: definirea etajelor

Comanda Story Settings (setări etaje) din meniul Opţiuni afişează fereastra de dialog Stories, cu ajutorul căreia puteţi defini structura pe verticală a proiectului.

Partea superioară a ferestrei de dialog oferă o listă care poate fi explorată în manieră scroll. Această listă vă este utilă la trecerea în revistă a etajelor curente. Când abordaţi un nou proiect de la zero, aveţi la dispoziţie un singur etaj, dar dacă folosiţi un fişier de tip template (şablon), este posibil ca fişierul să conţină deja o structură predefinită a etajelor.

● Pentru a adăuga un nou etaj, daţi clic pe butonul Insert Above (inseraţi deasupra) sau Insert Below (inseraţi dedesubt).

● Pentru a şterge un etaj, daţi clic pe butonul Delete Story (ştergere etaj)

Noul etaj se afişează deasupra sau sub etajul selectat. Numerotarea este actualizată automat. Nu există nici un fel de limitări cu privire la numărul de etaje.

Pentru a activa un etaj, selectaţi-l din listă şi apoi daţi clic pe OK. Foaia corespunzătoare planului etajului va afişa etajul selectat. În momentul în care se selectează denumirea unui etaj, puteţi edita denumirea, elevaţia (punctul zero al proiectului) şi înălţimea acestuia. Câmpul care conţine numărul nu poate fi editat manual.

Modificările înălţimii şi elevaţiei etajului sunt interpretate în mod diferit:● În cazul în care modificaţi înălţimea unui etaj, aceasta va

afecta elevaţia tuturor etajelor de deasupra (în cazul în care numărul este pozitiv) sau de dedesubt (dacă numărul este negativ). Din punct de vedere practic, aceasta înseamnă că întreaga clădire se măreşte sau se micşorează, prin mărirea sau micşorarea înălţimii unui etaj. Înălţimea celorlalte etaje rămâne neschimbată.

● În cazul în care modificaţi elevaţia unui etaj, acesta va afecta înălţimea etajului imediat inferior şi pe a celui imediat superior. Din punct de vedere practic, modificaţi nivelul unui singur etaj, neproducându-se nici un fel de

alte modificări la nivelul întregii clădiri. Elevaţia celorlalte etaje rămâne neschimbată. În momentul în care creaţi un nou etaj aveţi posibilitatea de a include elemente care există deja pe un alt etaj.

În afară de comenzile standard, Cut, Copy, şi Paste din meniul Edit, puteţi muta cu uşurinţă toate elementele care aparţin unui anumit tip, prin intermediul unei funcţii speciale din cadrul ferestrei Story settings. Elementele care urmează să fie copiate (amplasate) sunt selectate prin bifarea casetei din dreptul denumirii instrumentului care a fost utilizat pentru

68



a crea tipul respectiv de element. Pentru a selecta toate elementele, bifaţi caseta All Types (toate tipurile).

Crearea etajuluiNoile etaje sunt create utilizând fereastra de dialog Story Settings. Pentru a crea un etaj, este necesar să parcurgeţi următoarele etape:

1.) Deplasaţi-vă în meniul Options şi selectaţi comanda Story Settings.

2.) În fereastra Story Settings, introduceţi denumirea First Floor în caseta text de lângă cifra „0”, corespunzătoare primului nivel.

3.) În caseta corespunzătoare înălţimii, introduceţi valoarea 3000, reprezentând înălţimea până la planşeul finisat al etajului.

4.) Daţi clic pe butonul Insert Above şi introduceţi în caseta text de lângă cifra „1”, denumirea Second Floor.

5.) Când aţi terminat, daţi clic pe OK. Second Floor este

afişat în Navigator şi în antetul ferestrei planului etajului.

partea a 3-a: utilizarea opţiunii ghost story (etaj fantomă)Opţiunea denumită Ghost Story (etaj fantomă) vă permite să afişaţi elementele unui alt etaj, în spatele planului etajului curent, cel la care lucraţi. Această funcţie poate fi accesată din fereastra de dialog Story Settings.

Nu este posibilă afişarea simultană a mai multor etaje fantomă. Meniul pop-up listează toate etajele existente pentru proiectul la care lucraţi. Puteţi să alegeţi, fie un anumit etaj fie etajul imediat superior sau inferior. Dacă daţi clic pe butonul Options se deschide o fereastră de dialog, care conţine tipurile de elemente disponibile pentru ascunderea sau afişarea etajului ghost. Aveţi, de asemenea, posibilitatea de a alege culorile care vor fi utilizate pentru afişarea elementelor Ghost. După ce a fost definit etajul Ghost, puteţi, de asemenea, să activaţi sau să dezactivaţi afişarea acestuia cu ajutorul unei comenzi specifice (Show Ghost Story) din meniul Options.



Elementele din Ghost Story pot fi vizualizate şi pot fi luate ca elemente de referinţă.

Dacă daţi clic pe un astfel de element, se va afişa un mesaj care vă va informa dacă elementul respectiv este inactiv în vederea curentă. Puteţi imprima elementele care sunt afişate la nivelul unui Ghost Story, cu ajutorul butonului din fereastra de dialog Print.

Vizualizarea primului nivel sub forma unui Ghost Story Ţinând fereastra de dialog Story Settings deschisă, parcurgeţi următoarele etape pentru a activa Ghost Story:

1.) Pentru a afişa primul nivel ca Ghost Story în cadrul celui de-al doilea nivel, apăsaţi pe iconul Ghost din bara de instrumente sau selectaţi Show Ghost Story din Meniul Options.

Amplasarea la etaj a pereţilor care au fost rotiţiUrmătoarea etapă constă în desenarea pereţilor de la cel de- al doilea nivel. Ne vom servi din nou de etajul fantomă pentru a alinia pereţii la elementele ce aparţin primului nivel.

Filmul Level1-04-1

1.) Selectaţi şi daţi dublu clic pe unealta pentru perete.

2.) În fereastra de setări pentru pereţi modificaţi setările corespunzătoare Geometry and Positioning, după cum urmează: înălţimea peretelui la 4500, partea de jos a peretelui la -300 (în vederea alinierii cu partea de jos a plăcii), grosimea peretelui la 200.

3.) Selectaţi în Info Box metoda geometrică rotated rectangular wall (perete rectangular rotit).

4.) În final, mutaţi linia de referinţă la celălalt capăt al peretelui.

70



5.) Acum, să desenăm pereţii. Deplasaţi cursorul către colţul stânga sus al pereţilor care au fost rotiţi. În momentul în care cursorul se transformă în semnul văzut, daţi clic pentru a începe să desenaţi.

6.) Acum deplasaţi cursorul spre dreapta în colţul opus până când cursorul capătă culoarea neagră, ceea ce vă indică faptul că efectuaţi o aliniere la colţ. Daţi clic pentru a confirma unghiul de rotaţie.

7.) În final, deplasaţi cursorul în jos, către colţul stânga jos al pereţilor care au fost rotiţi. În momentul în care cursorul a căpătat culoarea neagră, aceasta înseamnă că vă aflaţi exact la intersecţia celor două puncte. Daţi clic pentru a încheia operaţiunea.

Acum deplasaţi-vă în fereastra 3D. Pereţii rectangulari care au fost rotiţi ar trebui să arate ca în imaginea de mai jos.

Desenarea unui perete curb cu înălţime parţială

Filmul Level1-04-2

1.) Daţi clic pe butonul Favorites şi selectaţi „Stucco Wall - Cranberry” din lista salvată şi apoi daţi clic pe Apply.

2.) Apoi setaţi înălţimea peretelui la 1000, partea de jos a peretelui la -300, lăţimea peretelui la 300, iar în cadrul opţiunii de umplere a planului de nivel, selectaţi Empty Fill. Daţi clic pe OK.



3.) Apoi selectaţi din Info Box metoda geometrică de creare a peretelui curb, care utilizează centrul cercului.

4.) Reveniţi la grid-ul ortogonal, prin activarea butonului Orthogonal Grid din paleta sistemului de coordonate.

5.) Acum deplasaţi cursorul pe muchia peretelui curb de la primul nivel, care este reprezentat ca ghost. În momentul în care cursorul se transformă într-un simbol Mercedes, acest lucru indică deplasarea cursorului pe muchia peretelui, urmând să se afişeze centrul curbei. Deplasaţi cursorul către centrul curbei şi daţi clic pentru a începe să desenaţi curba.

6.) În final, deplasaţi cursorul către dreapta, către punctul inferior de intersecţie a peretelui curb.

În momentul în care cursorul se transformă în simbolul unei ţinte (ceea ce indică faptul că cele două puncte coincid), daţi clic pentru a începe să desenaţi peretele curb. În momentul în care cursorul se transformă într-un creion de culoare neagră, ceea ce indică coincidenţa acestuia la un punct, daţi clic pentru a finaliza curba.

partea a 4-a: Crearea unui Custom grid (grila partiCularizată)Pentru a defini grilele de aliniere şi de construcţie, selectaţi comanda Grids & Background din meniul Options.Construction Grid (grila de construcţie) este utilizată pentru a reflecta caracteristicile spaţiale ale proiectului. Grila de construcţie poate fi de asemenea utilizată pentru desenarea fundaţiilor sau a tramei stâlpilor unei clădiri.

72



Opţiunile oferite de Construction Grid pot fi suplimentate cu cele oferite de grila auxiliară – Auxiliary Grid – care este, de asemenea, vizibilă pe ecran. Grila auxiliară este adesea folosită pentru a indica grosimea pereţilor de beton sau a fundaţiei.

Grila de construcţie este, în mod normal, vizibilă în foaia de lucru a planului de nivel, cu precizarea că poate fi dezactivată cu ajutorul comenzii Grid Display din meniul Options.Snap Grid – grila de aliniere – pe de altă parte, este o grilă invizibilă, care poate fi utilizată pentru a defini cea mai mică unitate de măsură relevantă pentru proiectul abordat. Puteţi seta mărirea grilei de aliniere pe verticală şi pe orizontală, în mod independent, ceea ce vă va permite redarea geometriei unice a proiectului dvs.

Amplasarea pereţilor rectangulari

Filmul Level1-04-3

1.) Modificaţi valoarea grilei de fundal de la 1220x1220 la 610x610. În primul rând, deschideţi fereastra de dialog Grids and Background din meniul Options. În Main Grid modificaţi spaţierea la 610, în ambele direcţii. Daţi clic pe OK.

2.) Activaţi opţiunea grid snap (selectaţi al treilea icon din paleta pop-up din opţiunile pentru opţiunea grid snap – adică opţiunea de a plasa cursorul automat în ochiurile grilei – din cadrul ferestrei de coordonate).

3.) Selectaţi şi daţi dublu clic pe instrumentul pentru perete.4.) Daţi clic pe Butonul Favorites şi selectaţi „Stucco Wall –

Sand” din lista salvată şi daţi clic pe Apply.

5.) În Wall Settings introduceţi următoarele informaţii despre clădire pentru Geometry and Positioning: înălţimea peretelui:4500, partea de jos a peretelui: -300 de etaj şi grosimea peretelui: 200, apoi daţi clic pe OK.

6.) Selectaţi din Info Box metoda geometrică pentru desenare perete rectangular.

7.) În paleta de coordonate introduceţi 14640 pentru „X” şi 7320 pentru „Y”, apoi apăsaţi tasta Enter pentru a confirma datele introduse.



8.) În final, deplasaţi cursorul 5 pătrăţele pe orizontală şi 4 pătrăţele pe verticală. Daţi clic pentru a finaliza pereţii. Formele finale ar trebui să arate ca cele din imaginea de mai jos.

partea a 5-a: navigarea de la un etaj la altul

În afară de posibilitatea de a selecta un etaj, prin intermediul setărilor pentru etaj, aveţi, de asemenea, posibilitatea de a utiliza opţiunea Navigator pentru a vă deplasa de la un etaj la altul. În regimul Navigator este disponibilă o vedere de ansamblu a clădirii, etajele, secţiunile, elevaţiile, schiţele detaliilor, vederile 3D şi ferestrele de listare putând fi accesate cu uşurinţă.Paleta Navigator standard are două sub-meniuri: Project Map, care vă pune la dispoziţie o vedere de ansamblu a clădirii şi vă permite accesul neîntârziat la etaje, secţiuni, elevaţii, schiţe ale detaliilor, vederi 3D şi ferestre de listare. Sub-meniul view Sets permite să creaţi seturi particularizate de vederi. Două palete suplimentare, flotante

sunt accesibile în Navigator prin apăsarea butonului din partea stângă sus:● În paleta view editor puteţi gestiona opţiunile pentru

vederi, astfel încât să puteţi accesa cu uşurinţă tipuri de desene tipice, cum ar fi planurile de arhitectură, HVAC sau mobilier, având posibilitatea de a defini un set de documente de execuţie care pot fi apoi exportate în PlotMaker.

● Paleta Publisher vă permite publicarea de seturi de vederi, prin salvarea, încărcarea, printarea şi plotarea acestora. (Această paletă este identică cu paleta deschisă cu ajutorul comenzii File > Publisher).

Pentru a reveni la paleta Navigator standard, închideţi paleta flotantă în care lucraţi.

Navigarea de la un etaj la altul

După ce aţi finalizat al doilea nivel, parcurgeţi următoarele etape pentru a naviga de la un etaj la altul, cu ajutorul funcţiei Navigator.1.) În Navigator selectaţi sub-meniul

Project Map2.) În cazul în care lista nivelurilor nu este deschisă, daţi clic

pe semnul „+” de lângă Stories (etaje) pentru a vizualiza nivelurile disponibile ale proiectului.

74



3.) Pentru a vă deplasa la primul nivel, daţi dublu clic pe denumirea „0. First Floor”.

partea a 6-a: elementele de deCupare

Puteţi decupa Walls, Beams, Arcs şi Lines (pereţi, grinzi, arce şi drepte) pentru a obţine un segment de perete, dreaptă sau arc sau o latură de poligon. Puteţi decupa un element prin îndepărtarea părţii care depăşeşte punctul de intersecţie a elementului respectiv cu un alt element sau chiar puteţi tăia o parte a elementului, situată între două puncte de intersecţie. Elementele care pot fi decupate sunt Walls, Beams, Lines, Circles, Arcs and Splines. Apăsaţi tasta Ctrl (Windows) sau Cmd (MacOS). Se va afişa cursorul sub formă de foarfece, având culoarea albă în zonele neutre. În cazul în care cursorul întâlneşte un element care poate fi decupat, capătă culoarea neagră, indicându-vă care parte a elementului poate fi decupată. Daţi clic pe element; segmentul care este localizat între cele mai apropiate puncte de intersecţie va fi şters.

Într-o fereastră 3D, puteţi, de asemenea, să daţi clic pe suprafaţa unui perete sau a unei grinzi pentru a efectua o decupare.

Decuparea şi ajustarea pereţilorDupă ce au fost desenate toate elementele principale ale clădirii, să decupăm şi să ajustăm pereţii pentru a crea formele finale ale primului nivel.

Filmul Level1-04-4

1.) Dezactivaţi opţiunea grid snap (selectaţi primul icon din paleta pop-up din opţiunile pentru grid snap din Coordinate Box).

2.) Pentru a decupa pereţii apăsaţi tasta Ctrl (Windows) sau Cmd (MacOS) şi va apărea cursorul în formă de foarfece.

3.) Deplasaţi cursorul în formă de foarfece către primul perete până când cursorul capătă culoarea neagră şi apoi daţi clic pe perete. Elementul este decupat. Repetaţi procedura pentru ceilalţi pereţi pentru a obţine planul de nivel de mai jos.



4.) Pentru a decupa pereţii de la cel de-al doilea nivel, mai întâi navigaţi către acesta, dând dublu clic pe „1. Second Floor” din Navigator.

5.) Repetaţi comanda de decupare. Deplasaţi cursorul în formă de foarfece înspre peretele de mai jos până când cursorul capătă culoarea neagră. Daţi clic pe perete pentru a efectua decuparea.

Forma finală a clădirii ar trebui să fie, la ambele nivele, cea din imaginea de mai jos.


1.) Cum este definit etajul în ArchiCAD şi cum vă ajută să gestionaţi informaţiile privitoare la clădire?

2.) Care este scopul opţiunii ghost story şi cum poate fi aceasta utilizată pentru a coordona informaţiile la diferite niveluri ale clădirii?

3.) Cum puteţi accesa informaţiile specifice nivelului imediat inferior sau superior, fără a părăsi nivelul la care lucraţi?

4.) Enumeraţi trei metode de navigare de la un etaj la altul.

76




Etapa A 5-A: Realizarea Planşeelor Clădirii

Cuprins● Partea 1: Definirea planşeului ● Partea a 2-a: Instrumentul şi setările pentru planşeu ● Partea a 3-a: Desenarea unui planşeu● Partea a 4-a: Elementele care se pot separa

Exerciţii● Definiţi setările pentru planşee● Desenaţi planşeul de formă poligonală al primului nivel ● Desenaţi planşeul de formă poligonală al celui de-al

doilea nivel● Creaţi o denivelare folosind opţiunea Split

eTAPA A 5-A:

REALIZAREA PLANŞEELOR CLĂDIRII

ObiectiveLa finalizarea acestei etape, cursanţii:1 vor putea concepe şi desena conturul unui plăci,

reprezentând un planşeu, o platformă, trepte şi o terasă.2 vor înţelege modul de introducere a informaţiilor pentru

grosimea planşeului, pentru înălţimea pardoselii finisate, pentru tipul de planşeu şi materialul din care este realizată aceasta

3 vor înţelege cum să configureze stilul şi tipul de linie utilizat pentru proiectare

4 vor amplasa şi desena cu exactitate conturul unei plăci de formă poligonală

5 vor înţelege cum să creeze o diferenţă de nivel cu ajutorul comenzii Split, schimbând setările pentru înălţimea elementelor.

Iniţializarea etapeiUtilizaţi fişierul din etapa anterioară sau deschideţi fişierul Level1-Step05.pln din directorul Training Guide-Level 1.

78




Proiectul rezidenţial este conceput având o denivelare la primul nivel. În prima parte a acestei etape vom desena două plăci corespunzătoare primului nivel, decalate pe înălţime cu 450mm, şi vom ajusta pereţii în zona denivelării, în vederea alinierii acestora cu planşeul.

La sfârşitul exerciţiului vom amplasa planşeul de la etaj.

partea 1: definirea planŞeului

În ArchiCAD, plăcile sunt elemente de construcţie orizontale. Sunt, în general, utilizate pentru a modela planşee sau niveluri decalate. Plăcile pot fi desenate fie pe planul de nivel, fie într-o fereastră 3D. Pe planul de nivel, plăcile sunt reprezentate prin intermediul conturului. În fereastra 3D, pot fi utilizate trei tipuri de materiale pentru a reprezenta suprafaţa unei plăci. Într-o vedere în secţiune, structura de umplere a plăcii este vizibilă, în timp ce într-o elevaţie este afişat doar conturul plăcii.

partea a 2-a: instrumentul Şi setările pentru planŞeului Fereastra de dialog a setărilor pentru plăci include cinci tablouri: Geometry and Positioning, Floor Plan, Section, Model şi Listing and Labeling. În partea de jos a ferestrei de dialog, la fel ca în cazul tuturor instrumentelor, este afişat nivelul curent într-un meniu pop-up.



Definirea setărilor pentru planşeuPrima etapă constă în definirea setărilor pentru planşeul de formă rectangulară al nivelului inferior al clădirii. Pentru aceasta, trebuie să parcurgeţi următorii paşi:

Filmul Level1-05-1

1.) Deplasaţi-vă la primul nivel, dând dublu clic pe denumirea nivelului „0. First Floor” din Navigator.

2.) Daţi dublu clic pe instrumentul pentru plăci pentru a deschide fereastra de dialog pentru setări.

3.) În tabloul Geometry and Positioning, puteţi accesa valorile pentru grosime şi elevaţie, ca şi opţiunea de a vizualiza mai multe nivele. ● Ţinând fereastra pentru setări deschisă, deplasaţi-vă la secţiunea Geometry and Positioning şi introduceţi 300

pentru grosimea plăcii şi 0 pentru pardoseala finisată.

4.) În planul de nivel puteţi seta tipul de linie şi culoarea care vor fi utilizate pentru a reprezenta conturul plăcii în planul de nivel. ● Păstraţi valorile standard ale setărilor.

5.) Tabloul Section defineşte structura de umplere pentru a reprezenta secţiuni ale suprafeţelor în ferestrele de secţiune/elevaţie. Pot fi alese diverse culori pentru conturul plăcii, pentru haşurile corpului acesteia şi pentru fundalul zonei haşurate. ● În tabloul Section, alegeţi „Concrete structure” (structură de beton) ca structură de umplere a secţiunii.

6.) Cea mai importantă comandă din tabloul Model este cea care permite definirea materialelor utilizate pentru afişarea diverselor suprafeţe ale plăcii în vederea 3D. Puteţi utiliza trei materiale diferite pentru suprafeţele plăcii sau puteţi da clic pe icon-ul sub formă de lanţ pentru a utiliza ultimul material selectat, pentru toate suprafeţele. ● În tabloul Model setaţi materialul pentru cele trei suprafeţe ale plăcii, după cum se poate vedea mai jos.

80



7.) Cel de-al cincilea tablou este denumit Listing and Labeling, rolul său fiind legat de calculele referitoare la plăci.

8.) În cele din urmă, Selectaţi stratul „Floors”. Când aţi terminat, daţi clic pe OK. Vom utiliza aceste informaţii pentru a desena placa din exerciţiul următor.

partea a 3-a: desenarea unui planŞeu

În momentul în care aţi finalizat selecţiile în fereastra de dialog Slab Settings, puteţi începe să desenaţi plăci, cu ajutorul uneia dintre metodele geometrice din Info Box. Noile plăci pot fi create fie în planul de nivel, fie în fereastra 3D.

Geometria

În Info Box sunt disponibile trei metode geometrice.● Cu ajutorul primului icon de pe partea

stângă puteţi crea o placă de formă poligonală. La fel ca în cazul pereţilor, se afişează o paletă de tip pet palette, care vă permite să desenaţi segmente drepte şi curbe, care vor constitui conturul plăcii.

● Al doilea şi al treilea icon vă permit să creaţi o placă rectangulară sau o placă rezultată din rotirea unei plăci rectangulare. Forma rectangulară este definită cu ajutorul a două noduri opuse, care constituie colţurile formei. O placă de formă rectangulară este întotdeauna aliniată perpendicular pe grilă. Metoda de rotaţie a formelor rectangulare implică, în primul rând definirea unui vector de rotaţie.

Desenarea planşeului de formă poligonală al parterului Desenaţi conturul unui planşeu pentru parter, având o formă diferită de cea rectangulară. Pentru aceasta este necesar să parcurgeţi următorii paşi:



1.) Selectaţi instrumentul pentru plăci din Toolbox.

2.) Selectaţi metoda geometrică poligonală din Info Box.

3.) Deplasaţi cursorul în colţul stânga jos al clădirii şi în momentul în care cursorul capătă forma semnului văzut, ceea ce indică faptul că acesta coincide cu punctul de intersecţie al pereţilor, daţi clic pentru a începe desenarea plăcii.

4.) Pentru a desena următorul punct al plăcii, deplasaţi cursorul către colţul stânga sus al peretelui şi daţi clic în momentul în care creionul capătă culoarea neagră ceea ce indică faptul că acesta a atins colţul vizat.

5.) Daţi clic pentru a defini cel de-al treilea punct al plăcii de formă poligonală şi continuaţi să aliniaţi punctele plăcii la fiecare intersecţie a pereţilor până când ajungeţi la marginea curbei.

6.) La marginea curbei, daţi clic pe intersecţia peretelui şi apoi selectaţi opţiunea „Arc by Centerpoint” (desenare arc de cerc, utilizând centrul cercului) din paleta flotantă tip pet palette.

7.) Acum deplasaţi cursorul la marginea curbei. Se va fişa un punct de centru. Deplasaţi cursorul în acest punct şi daţi clic pentru a defini centrul arcului de cerc.

8.) Acum puteţi deplasa cursorul în jurul marginii arcului de cerc pentru a stabili lungimea arcului de cerc. Pentru a finaliza arcul de cerc, deplasaţi cursorul la intersecţia pereţilor din direcţia opusă, după cum se poate vedea mai jos şi daţi clic pe intersecţie.

82



9.) Pentru a continua să desenaţi linii drepte, selectaţi comanda Straight Lines din paleta de tip pet palette.

10.) Pentru a finaliza placa, daţi clic pe punctele finale, după cum se poate vedea în figură. În momentul în care daţi clic pe punctul de unde începe placa, desenarea plăcii s-a încheiat.

Desenarea planşeului poligonal al celui de-al doilea nivel

Trasaţi conturul unui planşeu pentru etaj, având o formă diferită de cea rectangulară. Pentru aceasta, parcurgeţi următoarele etape:

1.) Utilizând instrumentul Navigator, deplasaţi-vă la etaj, dând dublu clic pe opţiunea Second Floor din meniul Stories.

2.) Pentru a începe, daţi dublu clic pe unealta pentru plăci şi modificaţi materialul din tabloul Model, aşa cum se poate vedea, şi apoi daţi clic pe OK.

3.) Deplasaţi cursorul către muchia interioară din dreapta sus a pereţilor care au fost rotiţi şi daţi clic în momentul în care cursorul capătă forma semnului văzut. Acum deplasaţi-vă la fiecare punct de pe partea interioară a peretelui, până când ajungeţi în partea dreaptă a curbei.



4.) Pentru a adăuga o curbă la marginea plăcii, daţi clic pe opţiunea Arc by Centerpoint din paleta de tip pet palette.

5.) Acum deplasaţi cursorul la marginea peretelui curb de mai jos, vizualizat ca perete fantomă. Va apărea un centru de tip snap point. Deplasaţi cursorul către acesta şi daţi clic.

6.) Acum deplasaţi cursorul către stânga şi daţi clic pe curbă, în cel de-al doilea punct al intersecţiei cu peretele. Astfel, veţi defini două puncte ale plăcii de formă curbă.

7.) În cele din urmă, selectaţi metoda geometrică dreaptă şi daţi clic pe cele două puncte finale, pe peretele din partea stângă.

Conturul planşeului de la etaj şi modelul corespunzător ar trebui să arate ca cele din imaginile de mai jos.

84



partea a 4-a: elementele Care se pot separa

Puteţi separa – în mai multe componente de acelaşi tip - elementele selectate Walls, Lines, Slabs, Roofs (pereţi, linii, plăci, acoperişuri) şi umple poligoane amplasate de-a lungul unui segment de dreaptă, arc sau muchie a unui element.● Selectaţi elementele pe care doriţi să le separaţi.● Alegeţi comanda Split din meniul Edit.● Trasaţi o linie de demarcaţie temporară sau daţi clic pe o

dreaptă existentă, pe un arc, pe o muchie a unui perete sau a unui poligon.

● Daţi clic pe oricare din părţile dreptei/arcului/muchiei de separaţie, cu ajutorul cursorului sub formă de ochi.

● Elementele situate pe partea unde aţi dat clic rămân selectate, în timp ce elementele situate de cealaltă parte vor fi deselectate. Grupul de elemente selectat poate fi editat, utilizând metodele obişnuite.

Dacă elementul selectat se intersectează în mai multe locuri cu un alt element, selectarea comenzii Split va avea ca efect sciziunea elementului selectat la toate punctele de intersecţie.

Separarea este disponibilă şi în fereastra 3D. Puteţi scinda elementul selectat în două segmente, cu ajutorul unui plan vertical. Această opţiune funcţionează la fel ca în planul de nivel. Linia de separare este trasată în planul în care se află originea utilizatorului.

Crearea unei denivelări folosind opţiunea Split

Următorul pas este crearea unei denivelări la parter. Aceasta implică scindarea pereţilor şi a planşeului, astfel încât să fie posibilă ajustarea acestor elemente la un nivel inferior.

Filmul Level1-05-2



1.) Utilizând meniul Navigator, deplasaţi-vă la parter, dând dublu clic pe opţiunea „First Floor” din „Stories”.

2.) Pentru a scinda planşeul şi pereţii trebuie să selectăm elementele care trebuie editate. Pentru aceasta selectaţi instrumentul sub formă de săgeată din Tool Box.

3.) Daţi clic în afara pereţilor din colţul stânga sus şi deplasaţi cursorul de-a lungul clădirii, către pereţii din partea de jos, după cum se poate vedea în figura corespunzătoare. Pereţii şi planşeul sunt selectate şi apar marcate cu puncte

de selecţie.4.) Grid-ul de fundal trebuie setat la 610. Activaţi opţiunea

snap to grid, prin selectarea opţiunii „Snap to Grid” din „Control Box”.

5.) Selectaţi comanda Split din meniul Edit.

6.) Deplasaţi cursorul în afara muchiei peretelui din partea inferioară şi daţi clic pe grid, la 7 pătrăţele distanţă pe orizontală de marginea stângă a peretelui.

7.) Acum deplasaţi cursorul vertical, pentru a defini linia de separaţie şi daţi clic pe punctul din afara marginii peretelui din partea superioară. Va apărea un cursor sub formă de ochi. Daţi clic pe partea stângă a liniei de separaţie pentru a finaliza comanda.

86



8.) Acum este posibilă editarea pereţilor şi a planşeului obţinuţi prin separare. Pentru a edita pereţii, daţi dublu clic pe instrumentul pentru pereţi şi setaţi înălţimea peretelui la 5150 şi înălţimea peretelui din partea de jos la -450 sub punctul zero al proiectului. Daţi clic pe OK când aţi terminat.

9.) Elementele fiind selectate, daţi dublu clic pe instrumentul pentru plăci şi modificaţi înălţimea plăcii la -450 sub punctul zero al proiectului. Daţi clic pe OK şi daţi clic în afara elementelor pentru a deselecta pereţii şi planşeul.

10.) Deplasaţi-vă la fereastra 3D pentru a vedea nivelul de separaţie.


1.) Care este definiţia planşeului?2.) În ce fereastră de dialog setaţi geometria şi poziţionarea,

tipul şi stilul liniei, haşura(Fill) secţiunii, materialele şi informaţiile de listare a plăcilor?

3.) Cum amplasaţi şi desenaţi cu exactitate conturul unui planşeu?

4.) Ce tip de elemente pot fi separate cu ajutorul comenzii Split?

5.) Care sunt cele trei metode geometrice disponibile pentru desenarea unui planşeu?


Etapa A 6-A: Etapa de Concepţie

Cuprins● Partea 1: Adăugarea pereţilor interiori ● Partea a 2-a: Ajustarea pereţilor ● Partea a 3-a: Definirea stâlpilor ● Partea a 4-a: Unelte şi setări pentru stâlpi● Partea a 5-a: Desenarea stâlpilor

Exerciţii● Desenaţi compartimentările interioare ale primului nivel. ● Desenaţi compartimentările interioare ale celui de-al doilea

nivel.● Extindeţi pereţii. ● Ajustaţi linia de referinţă a pereţilor. ● Configuraţi setările pentru stâlpi. ● Amplasaţi stâlpii.

eTAPA A 6-A:

ETAPA DE CONCEPŢIE

ObiectiveLa finalizarea acestei etape cursanţii 1 vor şti să configureze setările pentru pereţi, în vederea

construcţiei pereţilor interiori,2 vor înţelege scopul liniei de referinţă a peretelui şi modul în

care acesta trebuie ajustată pentru a modifica orientarea peretelui,

3 vor înţelege scopul uneltei pentru stâlpi şi modul în care aceasta trebuie configurată în vederea stabilirii înălţimii, miezului, învelişului, materialului şi punctului de inserţie al stâlpului,

4 vor şti să configureze stilul şi tipul liniei utilizate în reprezentarea grafică,

5 vor poziţiona şi amplasa corect un stâlp.

Iniţializarea etapeiUtilizaţi fişierul din etapa anterioară sau deschideţi fişierul denumit Level1-Step06.pln din directorul Training Guide-Level 1.

88




În această etapă vom continua să proiectăm prin realizarea compartimentărilor interioare şi amplasarea stâlpilor, în vederea finalizării construcţiei. Imaginile de mai jos reprezintă rezultatele obţinute la finalizarea acestei etape.

partea 1: adăugarea pereţilor interioriCompartimentarea spaţiului interior se realizează cu ajutorul unei unelte pentru pereţi, asemănător cu cea utilizată pentru pereţii exteriori.

La parter, valoarea înălţimii pereţilor este 2700, până sub planşeul etajului. Compartimentarea de la etaj se realizează la aceeaşi înălţime a pereţilor exteriori deoarece pereţii sunt înălţaţi până la partea inferioară a acoperişului şi, împreună cu pereţii exteriori, vor fi decupaţi în funcţie de acoperiş, în cadrul etapei a 7-a.

Reprezentarea compartimentărilor de la parter

Filmul Level1-06-1

1.) Daţi dublu clic pe instrumentul pentru pereţi pentru a deschide fereastra de dialog a setărilor pentru pereţi. Ţinând deschisă fereastra de dialog, deplasaţi-vă la secţiunea Geometry and Positioning şi introduceţi valoarea 2700 pentru înălţimea peretelui, 200 pentru lăţimea peretelui şi setaţi partea inferioară a peretelui la 0.

2.) În planul de nivel şi în tabloul aferent secţiunii, setaţi gradul de umplere a peretelui la 50%. În tabloul Model selectaţi materialul pentru pereţii de la primul nivel şi apoi daţi clic pe OK.



3.) Selectaţi layer-ul „Walls Interior”. Când aţi terminat, daţi clic pe OK. Vom utiliza aceste informaţii pentru a desena placa din exerciţiul următor.

4.) În final, daţi clic pe butonul Favorites pentru a salva setările aferente pereţilor pentru pereţii interiori de la nivelul doi.

● La apariţia ferestrei de dialog Favorites, daţi clic pe butonul Save Current Settings as Favorite. Introduceţi denumirea „Interior Wall - Type A” şi daţi clic pe OK. Acum putem selecta această preferinţă pentru a desena un perete pe baza setărilor salvate.

● Daţi clic pe butonul OK din Wall Settings. Vom utiliza aceste informaţii în exerciţiile următoare pentru a desena pereţi.

5.) Selectaţi opţiunea Continuous Wall (perete continuu) din Info Box.

6.) Desenaţi primul set de pereţi interiori de la parter, ca în planul de nivel de mai jos, utilizând comanda Grid Snap pentru a stabili poziţia pereţilor. Daţi dublu clic pentru a încheia operaţiunea.

7.) Ultimul perete din această serie este un perete independent, a cărui linie de referinţă se află pe partea opusă a peretelui. Modificaţi linia de referinţă prin selectarea din Info Box a opţiunii metodei de construcţie opuse şi a opţiunii de perete independent.

8.) Desenaţi ultimul perete din serie.

90



9.) Deschideţi din nou fereastra de dialog pentru setări şi modificaţi materialul pentru al doilea set de pereţi interiori. Daţi clic pe OK şi desenaţi pereţii de la primul nivel, evidenţiaţi în figura de mai jos.

10.) Daţi clic din nou pe butonul Favorites pentru a salva setările în vederea utilizării lor la compartimentările celui de-al doilea nivel. ● La apariţia ferestrei de dialog Favorites, daţi clic pe butonul Save Current Settings as Favorite. Introduceţi denumirea „Interior Wall - Type B” şi daţi clic pe OK. Acum puteţi selecta această preferinţă pentru a desena un perete, pe baza setărilor salvate.

● Daţi clic pe butonul OK din Wall Settings. Vom utiliza

această informaţie pentru a desena pereţii din exerciţiile următoare.

11.) Desenaţi în final pereţii interiori de la primul nivel, după modelul din schemele de mai jos.

Reprezentarea compartimentărilor de la cel de-al doilea nivel

Compartimentările interioare sunt realizate la aceeaşi înălţime ca şi pereţii exteriori de la etaj, deoarece pereţii interiori ajung până la partea inferioară a acoperişului şi, la fel ca pereţii exteriori, vor fi decupaţi în funcţie de acoperiş în etapa a 7-a.1.) Daţi dublu clic pe iconul reprezentând etajul, pentru a vă

deplasa la nivelul superior.

2.) Daţi dublu clic pe unealta pentru pereţi pentru a deschide fereastra de dialog a setărilor pentru pereţi.

3.) Daţi clic pe butonul Favorites şi selectaţi „Interior Wall - Type B” din lista de preferinţe salvate şi daţi clic pe Apply.

4.) Ţinând deschisă fereastra de dialog, deplasaţi-vă la



Tabloul Geometry and Positioning şi modificaţi valoarea aferentă înălţimii la 4200. Daţi clic pe butonul OK după ce aţi terminat.

5.) Selectaţi opţiunea Continuous Wall din Info Box şi apoi dezactivaţi Ghost Story, dând click pe icon-ul Ghost din bara de instrumente (sau utilizând comanda de activare/dezactivare Options > Show Ghost Story).

6.) Desenaţi primul set de pereţi interiori de la etaj, după modelul din planurile de nivel de mai jos, folosind alinierea la grilă pentru a determina locul de amplasare a pereţilor.

7.) Pentru următoarele seturi de pereţi, selectaţi opţiunea Single Wall din Info Box.

8.) Desenaţi următoarele serii de pereţi, după cum urmează:

9.) Pentru următorul tip de perete daţi dublu clic pe instrumentul pentru pereţi pentru a deschide fereastra de dialog a setărilor pentru pereţi.

10.) Daţi clic pe butonul Favorites şi selectaţi „Interior Wall - Type A” din lista de preferinţe salvate şi apoi daţi clic pe Apply şi pe OK din Wall Settings.

11.) Deplasaţi-vă la tabloul Geometry and Positioning şi modificaţi înălţimea peretelui la 4200. Daţi clic pe butonul OK.

12.) Desenaţi următoarele serii de pereţi după modelele de mai jos.

92



partea a 2-a: ajustarea pereţilor

Puteţi ajusta pereţii, grinzile, arcele şi liniile selectate, transformându-le într-o dreaptă, segment de arc de cerc sau latură de poligon.

Comanda Adjust este disponibilă atât în planul de nivel, cât şi fereastra 3D, iar pentru desenarea elementelor numai în ferestrele de secţiune/elevaţie şi în ferestrele de detalii. În vederea 3D puteţi ajusta peretele sau grinda selectată într-un perete vertical.Puteţi adapta, de asemenea, două linii selectate, drepte sau curbe, sau arce de elipsă, făcându-le să se intersecteze în punctul cel mai apropiat de capetele acestora.

Utilizaţi comanda edit > Fillet/Chamfer pentru a face două drepte sau pereţi să se intersecteze prin racordare sau teşire. Pentru a deschide fereastra de dialog Fillet/Chamfer: Selectaţi două drepte.● Selectaţi comanda edit > Fillet/Chamfer sau● Selectaţi icon-ul Fillet/Chamfer din paleta tip pet palette.

La selectarea uneia dintre aceste comenzi, se va afişa o fereastră de dialog care vă va solicita introducerea razei pentru realizarea racordului sau teşirii.

Trei moduri de conectare a două drepte

Extinderea pereţilor

Câţiva pereţi trebuie extinşi până la marginea unui perete adiacent. Folosind comanda Adjust, vom extinde pereţii care nu ajung până la marginea pereţilor curbi şi a celor care au fost rotiţi.1.) Selectaţi unealta sub formă de săgeată şi dezactivaţi

alinierea la grilă. Apoi daţi clic pe un perete care trebuie extins (va fi afişat sub forma unui element evidenţiat, cu puncte de selecţie).

2.) Selectaţi comanda Adjust din meniul Edit şi daţi clic pe marginea exterioară a peretelui (marginea exterioară a peretelui trebuie, la rândul său, extinsă).



3.) Repetaţi comanda Adjust pentru ceilalţi pereţi care vor fi extinşi până la pereţii curbi sau care au fost rotiţi.

Instrucţiune ajutătoare: Dacă instrumentul pentru pereţi este activ, puteţi, de asemenea, ajusta peretele, apăsând tasta Shift, selectând peretele care urmează să fie ajustat şi ţinând apoi apăsată tasta Ctrl în timp ce daţi clic pe peretele către care se realizează extinderea.

Ajustarea liniei de referinţă a peretelui

Este posibil ca uneori să nu desenaţi un perete pe partea corespunzătoare a liniei de referinţă. În cele ce urmează, vom ajusta câţiva pereţi care nu au fost desenaţi pe partea corespunzătoare a liniei de referinţă.1.) Selectaţi instrumentul sub formă de săgeată şi selectaţi

pereţii, ca în figura de mai jos.

2.) Apoi deplasaţi-vă la Info Box şi selectaţi partea opusă a liniei de demarcaţie. Această selecţie va muta pereţii de cealaltă parte a liniei de referinţă.

partea a 3-a: definirea stâlpilor

În ArchiCAD, stâlpii sunt constituiţi din două componente: miezul, ca element structural, şi învelişul, opţional, utilizat de obicei pentru ignifugarea stâlpilor sau pentru asigurarea altor tipuri de protecţie. Baza stâlpului poate fi rectangulară sau circulară. Stâlpii pot fi poziţionaţi independent sau în legătură cu pereţii.În 2D stâlpii sunt reprezentaţi sub forma conturului intern şi extern, un semn opţional sub formă de cruce şi două tipuri diferite de structuri de umplere (fill-uri), reprezentând miezul şi învelişul.

94



În 3D este utilizat un singur material pentru reprezentarea tuturor suprafeţelor.

În secţiune, este evidenţiată numai structura de umplere (fill-ul) corespunzătoare miezului, în timp ce în elevaţie stâlpul este reprezentat prin intermediul conturului.

partea a 4-a: unelte Şi setări pentru stâlpi Unealta pentru stâlpi (Column) se află sub unealta pentru pereţi din Toolbox. Fereastra de dialog pentru setările stâlpilor este împărţită în patru tablouri: Geometry and Positioning, Floor Plan and Section, Model şi Listing and Labeling. În partea de jos a ferestrei de dialog, la fel ca în cazul oricărei unelte, nivelul selectat este afişat într-un meniu pop-up.

Configurarea setărilor pentru stâlpi

Deschideţi fereastra de dialog pentru setări din Toolbox şi configuraţi setările, cu ajutorul următoarelor opţiuni:

1.) Primul tablou, Geometry and Positioning, este utilizat pentru setarea înălţimii şi elevaţiei stâlpului, a dimensiunilor miezului şi învelişului, precum şi pentru alegerea punctului de ancorare a miezului.● În această fereastră de dialog, selectaţi opţiunea Circular Column (stâlp circular), setaţi înălţimea la 2700, baza stâlpului la 0, diametrul la 400 şi punctul de ancorare la centru.

2.) Al doilea tablou este utilizat pentru setarea modului de reprezentare al stâlpilor în plan şi în secţiune. Aceste setări influenţează simbolul utilizat pentru reprezentarea stâlpilor (simplu, slash, X sau ţintă), haşurile, contururile acestora în plan şi secţiuni/elevaţii.● Selectaţi simbolul simplu pentru reprezentarea în plan şi setaţi gradul de umplere a miezului la 50%.



3.) Cel de-al treilea tablou are rol în setarea caracteristicilor aferente opţiunii Model, adică în stabilirea modului de afişare a stâlpului în 3D şi a stâlpilor nesecţionaţi din ferestrele de secţiune/elevaţie.● Setaţi materialul Drucker – Columns.

4.) În final, selectaţi stratul „Columns”. După ce aţi terminat, daţi clic pe OK. Vom utiliza aceste informaţii în cadrul următorului exerciţiu, la desenarea planşeului.

partea a 5-a: desenarea stâlpilor

După ce aţi finalizat selecţiile în fereastra de dialog pentru setările pentru stâlpi, puteţi începe să desenaţi stâlpii. Noii stâlpi pot fi creaţi atât în plan, cât şi în fereastra 3D.

Geometria

Sunt disponibile trei metode geometrice pentru amplasarea stâlpilor. Acestea pot fi selectate cu ajutorul opţiunii corespunzătoare din Info Box, înainte de amplasarea stâlpului.

● Metoda circulară vă permite amplasarea unui stâlp cu baza circulară.● Metoda unghiului drept permite crearea unui stâlp ale cărui laturi sunt aliniate la grid.● Metoda rotaţiei permite crearea unui stâlp care poate fi rotit liber, înainte de a fi poziţionat.

Amplasarea stâlpilorConturul fantomă al stâlpului definit urmăreşte mişcarea cursorului, până în momentul în care daţi clic pentru a realiza poziţionarea stâlpului. Dacă dimensiunile stâlpului sunt prea mici, acesta nu va fi vizibil în plan la niveluri inferioare de panoramare.

Amplasarea stâlpilor

Filmul Level1-06-2

1.) Înainte de amplasarea stâlpilor, este necesar să ne deplasăm la etaj, să activăm etajul ghost şi să selectăm vizualizarea nivelului superior. Pentru aceasta, selectaţi Story Settings din meniul Options.

96



2.) În fereastra de dialog a setărilor pentru etaj, bifaţi căsuţa Show Ghost Story şi selectaţi „Above Current Story” din meniul pop-up din partea dreaptă a casetei Ghost Story.

3.) Planul etajului va fi afişat sub formă de ecran de fundal, în planul parterului. După selectarea uneltei pentru stâlpi, deplasaţi cursorul către colţ, după cum se poate vedea în figura de mai jos. În momentul în care cursorul capătă forma semnului văzut, daţi clic pentru a amplasa primul stâlp.

4.) Pentru cel de-al doilea stâlp, deplasaţi cursorul în colţul pereţilor, conform indicaţiilor din figură şi daţi clic pentru a amplasa stâlpul.

5.) În final, deplasaţi cursorul către colţul dreapta jos al clădirii şi amplasaţi stâlpul, conform indicaţiilor din figură.


Etapa a 7-a: Finalizarea Părţii Exterioare a Clădirii

Cuprins● Partea 1: Definirea acoperişului● Partea a 2-a: Unealta şi setările pentru acoperiş ● Partea a 3-a: Acoperişul cu pantă ● Partea a 4-a: Ajustarea acoperişurilor● Partea a 5-a: Acoperişul plat

Exerciţii● Configuraţi setările pentru acoperiş ● Desenaţi un acoperiş la primul nivel● Desenaţi un acoperiş la al doilea nivel ● Decupaţi pereţii în funcţie de acoperişul de la primul nivel● Decupaţi pereţii în funcţie de acoperişul de la al doilea nivel ● Construiţi un acoperiş plat

ETAPA A 7-A:

FinalizarEa Părţii ExtErioarE a Clădirii

obiectiveLa finalizarea acestei etape, cursanţii1 vor înţelege cum se introduc informaţiile referitoare la

acoperiş, inclusiv unghiul de înclinare, cota axei de referinţă, grosimea, materialul şi tipurile de materiale compozite.

2 vor fi capabili să conceapă şi să deseneze părţile terminale ale acoperişurilor în pantă şi ale celor plate.

3 vor şti să ajusteze pereţii care intersectează planul acoperişului, atât pentru acoperişurile în pantă, cât şi pentru cele plate, utilizând comanda Trim to Roof.

4 vor şti să decupeze un acoperiş, în timp ce lucrează într-o fereastră 3D.

iniţializarea etapeiUtilizaţi fişierul din etapa anterioară sau deschideţi fişierul denumit Level1-Step07.pln din directorul Training Guide-Level 1.

98



recapitularea proiectului

Proiectul rezidenţial Drucker-Brownstein este prevăzut cu două acoperişuri simple, în pantă, cu pantele în direcţii opuse. Acoperişurile sunt construite pe căpriori de lemn şi contrafişe la partea de sus a pantei. În plus, există un acoperiş plat de formă rectangulară, amplasat sub acoperişul în pantă de la etaj.

Partea 1: Definirea acoPeriŞuluiAcoperişurile ArchiCAD prezintă caracteristici foarte flexibile. Pot fi utilizate pentru a crea forme abstracte 3D, care satisfac o gamă largă de cerinţe. În vederea din plan, conturul acoperişurilor este afişat împreună cu axa de referinţă.

Axa de referinţă este un element orizontal, care nu apare la imprimare, şi face parte din suprafaţa inferioară a acoperişului. Înclinarea acoperişului trebuie înţeleasă ca un unghi care pivotează în jurul acestei axe, iar elevaţia muchiei inferioare a acoperişului este definită de elevaţia axei de referinţă.

notă: Puteţi ascunde toate axele de referinţă, utilizând comenzile corespunzătoare din options > display options.

În vederea 3D, acoperişurile sunt afişate sub formă de corpuri solide. În secţiuni/elevaţii (Section/Elevations) suprafaţa secţionată permite vizualizarea fill-urilor. Zonele acoperişului care nu sunt afectate de secţiune sunt afişate numai cu linie de contur.



Partea a 2-a: instrumentul Şi Setările pentru AcoperiŞ Fereastra de dialog a setărilor pentru acoperiş include cinci tablouri: Geometry and Positioning, Floor Plan, Section, Model şi listing and labeling. În partea de jos a ferestrei de dialog, la fel ca în cazul tuturor uneltelor din ArchiCAD, este afişat nivelul selectat, într-un meniu de tip pop-up.

Configurarea setărilor pentru acoperiş

1.) Deschideţi fereastra de dialog a setărilor pentru acoperiş din Toolbox şi configuraţi setările cu ajutorul următoarelor opţiuni.

2.) Tabloul Geometry and Positioning are rol în setarea grosimii acoperişului, a gradului de înclinaţie a laturilor acoperişului şi a elevaţiei liniei de referinţă, ca şi în activarea opţiunii de vizualizare a acoperişurilor pe mai multe etaje.

● Introduceţi 3200 pentru cota axei de referinţă a acoperişului, 10 grade pentru unghiul acoperişului şi 300 pentru grosimea acoperişului.

3.) În tabloul Floor Plan, puteţi seta tipul şi culoarea liniei utilizate pentru reprezentarea conturului acoperişului în vederile din plan, elevaţie şi 3D.● Pentru aceste setări utilizaţi valorile standard.

4.) În final, tabloul Section este utilizat pentru selecţia structurii de umplere (a fill-ului) utilizată pentru a reprezenta suprafeţele secţionate ale acoperişului din ferestrele de secţiune/elevaţie. Pot fi selectate diverse culori pentru conturul suprafeţei secţionate, haşura corespunzătoare corpului şi fundalul haşurii.● Setaţi gradul de umplere la 50% pentru a corespunde structurii peretelui.

5.) Cele mai importante comenzi din tabloul Model sunt utilizate pentru selectarea materialelor folosite pentru redarea diverselor suprafeţe ale acoperişului în 3D. ● Introduceţi setările din ecranul de mai jos:

100



6.) În final, selectaţi stratul „Roofs”. După ce aţi terminat, daţi clic pe OK. Vom utiliza aceste informaţii pentru desenarea planşeului din următorul exerciţiu.

Partea a 3-a: acoPeriŞul în pAntă

Când aţi finalizat selecţiile din fereastra de dialog a setărilor pentru acoperiş, puteţi începe să desenaţi acoperişuri. Noile acoperişuri vor fi create fie în plan, fie în fereastra 3D, cu precizarea că anumite opţiuni diferă sau nu sunt în totalitate disponibile.

Geometriaacoperişul (roof) poate fi conceput prin şase metode diferite, disponibile în Info Box, ceea ce vă permite să creaţi atât forme simple, cât şi forme complexe. Opţiunile disponibile sunt: poligon, dreptunghi, dreptunghi rotit, poli-acoperiş, cupolă şi boltă semicilindrică. Observaţi că numai patru din aceste opţiuni sunt vizibile simultan. Celelalte opţiuni pot fi vizualizate dând clic pe săgeata din partea de jos a unora dintre icon-uri.

Construirea unui acoperiş la primul nivel În următorul exerciţiu vom crea un acoperiş simplu, de formă rectangulară, pentru primul nivel. După ce finalizaţi acoperişurile de la primul şi al doilea nivel, puteţi încerca şi alte tipuri de acoperiş, cum ar fi: acoperiş în două ape, în patru ape sau boltă semicilindrică.

Filmul Level1-07-1

1.) Înainte de a începe să creăm acoperişul, trebuie să resetăm Grid-ul de aliniere din fundal la valoarea de 305 x 305. Aceasta ne va permite să desenăm o streaşină de 305mm la marginea acoperişului. Pentru a efectua

această operaţiune deschideţi fereastra de dialog Grids & Background din meniul Options.

2.) În meniul Construction Grid, modificaţi spaţierea din Main grid la 305 orizontal cu 305 vertical. Daţi clic pe OK când aţi terminat.

3.) Selectaţi metoda acoperişului rectangular din Info Box.

4.) Activaţi alinierea la Grid (selectaţi al treilea icon din paleta pop-up a opţiunilor de aliniere la Grid din Coordinate Box).



5.) Deplasaţi cursorul în colţul stânga jos şi daţi clic. Daţi clic încă o dată în colţul din dreapta jos. Aceste două puncte definesc poziţia axei de referinţă a acoperişului.

6.) Va apărea un cursor sub formă de ochi. Daţi clic deasupra liniei pentru a stabili pe ce parte a acoperişului se va construi panta.

7.) Acum definiţi cele 4 linii de demarcaţie ale acoperişului, cu o streaşină de 305mm. Mai întâi, daţi clic pe punctul din dreapta jos al Grid-ului, la 305mm distanţă de marginea peretelui, după cum se poate vedea în figura de mai jos.

8.) Apoi, deplasaţi cursorul în partea dreaptă sus. Daţi clic la un pătrat distanţă pe orizontală şi la 5 pe verticală din partea dreaptă sus a marginii clădirii. Acoperişul este gata.

desenarea unui acoperiş la al doilea nivel În următoarele exerciţii vom crea un acoperiş rotit care va fi amplasat la al doilea nivel. În acest exerciţiu vom utiliza Grid-ul de aliniere oblică şi originea utilizatorului pentru a amplasa cu precizie acoperişul, la o distanţă de 305mm de marginea pereţilor.1.) Daţi dublu clic pe-al doilea nivel, în Navigator.

2.) Daţi dublu clic pe unealta pentru acoperiş şi modificaţi setările astfel încât valoarea corespunzătoare axei de referinţă a acoperişului din tabloul Geometry & Positioning să fie 2400. Daţi clic pe OK:

3.) Treceţi de la proiecţia ortogonală la cea oblică, utilizând butonul din paleta de coordonate. Astfel, grila şi originea utilizatorului vor avea setările stabilite în Etapa a 3-a.

102



4.) Selectaţi instrumentul pentru acoperiş din Toolbox şi metoda geometrică corespunzătoare acoperişului de formă rectangulară din Info Box.

5.) Deplasaţi cursorul în colţul stânga sus şi daţi clic. Daţi clic încă o dată în colţul dreapta sus. Aceste două puncte stabilesc poziţia axei de referinţă a acoperişului.

6.) Va apărea un cursor sub formă de ochi. Daţi clic în partea de jos a liniei pentru a stabili de care parte a axei se va construi panta acoperişului.

7.) Acum definiţi unghiul de rotaţie, prin definirea primelor două puncte ale conturului acoperişului. Daţi, mai întâi clic pe punctul aflat la o distanţă de 305mm de muchia colţului stânga sus.

8.) Acum stabiliţi lungimea acoperişului, deplasând cursorul în colţul dreapta jos. Daţi clic pe punctul situat la o distanţă de 1 pătrăţel pe orizontală şi la 5 pătrăţele pe verticală, faţă de colţul de jos situat în partea dreaptă a clădirii. Acoperişul este gata.

Partea a 4-a: ajustarea acoPeriŞurilorAcoperişurile pot realiza decuparea, atât a părţii superioare, cât şi a părţii inferioare a pereţilor, grinzilor, stâlpilor, plăcilor, uşilor, ferestrelor şi obiectelor, astfel încât acestea să se înscrie în suprafaţa dorită a acoperişului. Decuparea nu se realizază automat: utilizaţi comanda trim to roof din meniul Edit



pentru a determina care dintre elemente vor fi afectate. Pentru a activa comanda, trebuie să selectaţi un acoperiş sau un element din cele menţionate anterior.În cazul în care selectaţi pereţi, stâlpi, plăci şi părţi din bibliotecă, toate aceste elemente vor fi decupate de acele acoperişuri cu care se intersectează. Dacă însă odată cu aceste obiecte selectăm şi unul sau mai multe acoperişuri, elementele vor fi tăiate doar de acele acoperişuri pe care le-am selectat împreună cu obiectele. Obiectele sunt decupate/tăiate numai dacă se află parţial sau complet sub acoperiş. Trebuie să definiţi întotdeauna elementele care urmează să fie decupate, cu ajutorul ferestrelor de dialog care se afişează.

decuparea acoperişului parterului În acest exerciţiu vom decupa acoperişul de la primul nivel, utilizând comanda Trim to Roof.

Filmul Level1-07-2

1.) Deplasaţi-vă la primul nivel, dând dublu clic pe opţiunea First Floor din Navigator.

2.) Dezactivaţi alinierea la grid (selectaţi primul icon din paleta pop-up).

3.) Selectaţi săgeata şi daţi clic pe muchia plăcii, astfel încât aceasta să apară evidenţiată, după cum se poate vedea în figură.

4.) După selectarea acoperişului, deplasaţi-vă în meniul Edit şi selectaţi comanda Trim to Roof.

5.) Selectaţi Opţiunea Trim Top şi Walls, Columns and Beams. Apoi daţi clic pe butonul Trim.

6.) Pentru a finaliza acoperişul de la primul nivel, este nevoie să îi modificaţi muchiile, care intră în contact cu pereţii rotiţi situaţi deasupra şi menţionaţi anterior. Pentru aceasta, selectaţi instrumentul sub formă de săgeată şi daţi clic pe muchia plăcii, astfel încât aceasta să fie selectată.

indicaţie ajutătoare: Dacă activaţi unealta pentru acoperişuri puteţi, de asemenea, să selectaţi acoperişul ţinând apăsata tasta Shift şi dând clic pe muchia acoperişului.

7.) Selectaţi unealta pentru acoperişuri (în momentul în care selectaţi instrumentul care a creat elementul, veţi avea la dispoziţie comenzi suplimentare de editare).

104



8.) Deplasaţi cursorul la marginea plăcii, unde aceasta se intersectează cu peretele care a fost rotit, din partea de jos, daţi clic pe butonul Insert New Node din paleta de tip pet palette şi daţi clic din nou pentru a adăuga un punct pe muchia respectivă.

9.) Acum deplasaţi cursorul în punctul din dreapta sus, până când acesta capătă forma semnului văzut şi daţi clic. Acum trageţi punctul către muchia exterioară a peretelui şi daţi clic din nou.

10.) În final, daţi clic pe muchia plăcii dintre aceste două puncte şi trageţi punctul nou obţinut la intersecţia celor doi pereţi exteriori.

indicaţie ajutătoare: Este posibil să fie nevoie să măriţi imaginea pentru a vă asigura că realizaţi alinierea la colţ şi nu cu stâlpul rotund. Pentru aceasta, activaţi funcţia de panoramare (zoom in) din bara de scroll din partea de jos a ferestrei planului de nivel şi creaţi o zonă de selectare pentru a marca zona panoramată.

Acoperişul de la primul nivel din fereastra 3D înainte de decuparea pereţilor.

Acoperişul de la parter din fereastra 3D după decuparea pereţilor.



decuparea acoperişului de la al doilea nivelÎnainte de a decupa acoperişul de la al doilea nivel, îi vom modifica marginile în zona pereţilor rectangulari, astfel încât aceşti pereţi să nu fie decupaţi de acoperiş.Parcurgeţi următoarele etape pentru a edita marginea acoperişului.1.) Selectaţi instrumentul în formă de săgeată şi daţi clic pe

marginea acoperişului, astfel încât acesta să fie evidenţiat, după modelul din figura de mai jos.

2.) Selectaţi instrumentul pentru acoperişuri.3.) Dezactivaţi alinierea la Grid

(selectaţi primul icon din paleta pop-up).

4.) Deplasaţi cursorul la marginea plăcii, unde se intersectează cu marginea din partea stângă a pereţilor rectangulari, daţi clic pe butonul Insert New Node din paleta de tip pet palette şi daţi clic din nou pentru

a adăuga un punct pe această muchie.

5.) Repetaţi operaţiunile aferente acestei etape pe partea dreaptă a pereţilor rectangulari pentru a adăuga un alt punct.

6.) Daţi clic pe marginea plăcii dintre aceste două puncte şi trageţi noul punct în colţul stânga jos al pereţilor rectangulari şi daţi clic.

7.) Repetaţi această etapă pentru a deplasa marginea opusă a plăcii în colţul dreapta jos.

8.) Ultima etapă constă în decuparea pereţilor în funcţie de acoperiş. După selectarea acoperişului, accesaţi meniul Edit şi selectaţi Trim to Roof.

9.) Selectaţi Trim Top şi Trim Walls, Columns and Beams. Când aţi terminat, daţi clic pe butonul Trim.

106



10.) Accesaţi fereastra 3D pentru a vizualiza acoperişul final.notă: Toţi pereţii vor fi decupaţi în funcţie de acoperiş, cu excepţia pereţilor rectangulari, pentru care am modificat marginea acoperişului. Dacă unul dintre aceşti pereţi a fost totuşi decupat în funcţie de acoperiş, putem selecta peretele şi anula operaţiunea de decupare, după cum urmează:● În fereastra 3D, selectaţi instrumentul sub formă de săgeată şi butonul Edit Mode din paleta de navigare 3D.

● Daţi clic pe peretele care a fost decupat incorect.

● După ce aţi selectat peretele, daţi dublu clic pe instrumentul pentru pereţi. În tabloul Model din setările pentru pereţi, daţi clic pe butonul Undo roof trim. Daţi clic pe OK.

Partea a 5-a: acoPeriŞul Plat

În cele din urmă, vom adăuga un acoperiş plat pereţilor rectangulari de la etaj. Acoperişul plat este un acoperiş cu panta redusă la minimum. Următoarele exerciţii au scopul de a vă învăţa cum să desenaţi un acoperiş plat.

Crearea unui acoperiş plat1.) Selectaţi şi daţi dublu clic pe instrumentul

pentru acoperişuri.2.) Ţinând deschisă fereastra de dialog a setărilor pentru

acoperiş, setaţi în tabloul Geometry and Positioning înălţimea axei de referinţă a acoperişului la 3800, grosimea acoperişului la 200 şi unghiul la 1 grad.

3.) În tabloul Model modificaţi materialele conform indicaţiilor de mai jos şi apoi daţi clic pe OK.

4.) Selectaţi metoda geometrică a acoperişurilor de formă rectangulară din Info Box.



5.) Deoarece este nevoie să existe un sistem de scurgere al acoperişului, vom poziţiona axa de referinţă a acoperişului la partea exterioară a muchiei de sus a pereţilor rectangulari la care ne referim. Vezi modelul din figura de mai jos.

6.) Apoi, daţi clic în partea de jos a axei de referinţă pentru a indica faptul că panta acoperişului începe de la această muchie.

7.) În final, stabiliţi marginile acoperişului plat. Marginile acoperişului plat se află pe partea interioară a pereţilor. Daţi clic mai întâi în stânga sus, pe muchia interioară şi apoi în dreapta jos pe muchia interioară. Acoperişul plat este gata.

108




Etapa A 8-A: Lucrul cu Uşi Şi Ferestre

Cuprins● Partea 1: Definirea ferestrelor şi uşilor● Partea a 2-a: Uneltele şi setările pentru uşi şi ferestre ● Partea a 3-a: Amplasarea ferestrelor ● Partea a 4-a: Amplasarea uşilor

Exerciţii● Configuraţi setările pentru ferestre ● Amplasaţi ferestrele utilizând punctul central● Amplasaţi ferestrele, utilizând diviziunile ● Amplasaţi ferestrele, utilizând o dimensiune● Amplasaţi ferestrele, utilizând limitele de reper● Amplasaţi un perete de sticlă● Amplasaţi golurile● Configuraţi setările pentru uşi ● Amplasaţi uşile

ETAPA A 8-A:

lUCrUl CU UŞi Şi FErEStrE

obiectiveLa finalizarea acestei etape, cursanţii:1 vor înţelege diferenţa dintre un obiect fereastră şi un

obiect uşă;2 vor şti să introducă informaţiile aferente unui obiect

fereastră, cum ar fi: înălţimea parapetului (sill height), înălţimea cadrului, glaful, mărimea ferestrei, materialele şi cadrul mobil al ferestrei;

3 vor şti să introducă informaţiile pentru un obiect uşă, acestea însemnând: înălţimea cadrului, tocul, mărimea uşii, materialele, tipul panoului şi tipul clanţei;

4 vor şti să particularizeze o fereastră sau o uşă pentru a corespunde unui proiect specific;

5 vor şti să amplaseze o fereastră sau o uşă atât în spaţiul de lucru 2D cât şi în fereastra 3D;

6 vor şti să editeze o fereastră sau o uşă.

iniţializarea etapeiUtilizaţi fişierul din etapa anterioară sau deschideţi fişierul denumit Level1-Step08.pln din Training Guide-Level 1.

110




Locuinţa Drucker-Brownstein este prevăzută cu ferestre şi uşi de diverse tipuri, precum şi cu goluri practicate în faţadă, în zona în care balconul se extinde peste cilindrul situat la primul nivel al clădirii.

Partea 1: Definirea ferestrelor Şi uŞilor

În ArchiCAD, uşile şi ferestrele simulează aspectul şi comportamentul uşilor şi ferestrelor reale. Uşile şi ferestrele

sunt reprezentate sub formă de goluri în perete, astfel încât vizualizările 3D sunt mai exacte şi mai reale. Cu toate acestea, în elevaţiile standard, foile de geam sunt reprezentate ca forme solide, cu deschideri opace. Sticla lasă lumina să pătrundă, astfel că, în fotorandări puteţi privi prin ferestre şi prin uşile din sticlă.

În plan, uşile şi ferestrele sunt reprezentate prin intermediul simbolurilor standard. În funcţie de partea de bibliotecă utilizată, sunt posibile diverse niveluri de detaliere la diferite scări ale planului.

În plus, o setare din display options (meniul Options) vă permite afişarea uşilor şi ferestrelor în plan, reprezentate integral sau numai prin intermediul conturului, afişarea sau ascunderea dimensiunilor acestora sau, prin utilizarea opţiunii Reflected Ceiling (plafon reflectat), afişarea marginii buiandrugului uşii, în acelaşi mod ca a parapetului ferestrei.



Partea a 2-a: uneltele Şi Setările Pentru uŞi Şi ferestre Uneltele pentru uşi şi ferestre sunt reprezentate prin icon-uri în Basic Panel (tabloul de bază) din Toolbox. Instrumentele Corner Window (fereastră de colţ) şi Skylight (luminator) sunt localizate în tabloul More din toolbox.

Configurarea setărilor pentru ferestreFilmul Level1-08-1

1.) Să începem prin amplasarea ferestrelor de la primul nivel. Daţi clic pe opţiunea „0. First Floor” din Navigator.

2.) Deschideţi fereastra de dialog a setărilor pentru ferestre din Toolbox. Ferestrele de dialog pentru uşi şi ferestre sunt identice. Includ o zonă a browser-ului, în partea stângă, şi tablouri pe mai multe niveluri, în partea dreaptă.

● Selectaţi fişierul „Metal Windows 9” din structura arborescentă din partea stângă.● Se va afişa o listă de ferestre disponibile în fereastra de mai jos. Selectaţi fereastra „W M Double Sash”.

3.) Primul tablou din partea dreaptă este Preview and Positioning. În partea dreaptă a tabloului, în Preview Area, sunt afişate: simbolul 2D, vederea frontală cu linii ascunse, axonometrie cu linii ascunse, axonometria 3D cu efect de umbrire, imaginea predefinită în regim de examinare sau informaţiile opţionale cu privire la fereastra sau uşa selectată. Utilizaţi butoanele de lângă Preview Area pentru a selecta o vedere.

112



● Opţiunile referitoare la punctul de ancorare stabilesc dacă pentru amplasarea unei ferestre sau uşi se va utiliza centrul acesteia sau unul din colţuri. Selectaţi opţiunea de inserare a centrului.● Câmpul Sill Width (lăţimea parapetului) este utilizat pentru introducerea nivelului de la care elementul se distanţează de faţadă, în direcţia pe care o stabiliţi dând clic cu cursorul în formă de ochi. Selectaţi butonul Sill Width şi introduceţi valoarea 100.

4.) Cel de-al doilea tablou este denumit Parameters (parametri). Acesta include dimensiunile nominale ale deschiderii, ca şi setul de parametri definiţi din bibliotecă.

● Dimensiunile deschiderii sunt definite cu ajutorul a patru câmpuri editabile din partea dreaptă. Introduceţi 1500 pentru lăţime, 2900 pentru înălţime şi 800 pentru înălţimea parapetului.● Setul de parametri afişat în partea stângă este aplicabil atât pentru reprezentările din plan, cât şi pentru reprezentările în secţiune şi 3D ale bibliotecii.

Diversele uşi şi ferestre sunt caracterizate de parametri diferiţi. Nu modificaţi deocamdată setările standard.

5.) Cel de-al treilea tablou, Metal Window Settings (setările pentru ferestrele metalice) este o fereastră de dialog de tip wizard pentru parametrii cel mai frecvent utilizaţi din tabloul Parameters. Explorarea acestor setări diferă de la un obiect la altul.Anumite obiecte pot utiliza butoanele Next (următorul) şi Back (înapoi), în timp ce altele, cum ar fi acesta, utilizează un meniu de tip pop-up.

● În cea de-a doua coloană, bifaţi caseta Transom (montant) şi introduceţi 1800 pentru înălţime şi 100 pentru lăţime. Setaţi grosimea şi lăţimea cadrului ferestrei la 50.

6.) Tabloul Floor Plan pune la dispoziţie opţiuni pentru reprezentarea conturului uşilor şi al ferestrelor. Culoarea stabilită în acest tablou va fi utilizată atât în elevaţii şi imaginile 3D, cât şi pentru liniile elementului.



● Nu modificaţi, deocamdată setările standard.7.) Tabloul Section include opţiuni pentru contururile, şi

suprafeţele secţionate ale uşilor şi ferestrelor. Opţiunea Use Symbol attributes (utilizare simboluri) vă permite să utilizaţi aceleaşi culori şi structuri de umplere care au fost utilizate în momentul în care a fost creat simbolul 2D.

● Nu modificaţi deocamdată setările standard.8.) În tabloul Model puteţi alege materialele pentru uşi şi

ferestre. În afară de opţiunile pentru materialele de la exterior pentru uşi/ ferestre din meniul pop-up, mai sunt disponibile şi alte materiale pentru anumite părţi ale uşilor şi ferestrelor, prin intermediul tabloului Parameters.

● Bifaţi caseta Use object's Materials (utilizare materiale aferente obiectelor) pentru a selecta materialul,

aşa cum este setat în tabloul Parameters.9.) Comenzile tabloului reveal (dezvăluire) sunt active doar

dacă aţi ales metoda de construcţie Reveal din tabloul Preview and Positioning.● Nu modificaţi deocamdată setările standard.

10.) Tabloul dimension Marker include opţiunile aferente dimensiunilor care pot fi particularizate, ale instrumentelor pentru uşi şi ferestre. Reperele pentru dimensiuni sunt obiecte parametrice GDL de bază, care pot fi ataşate permanent deschiderilor.● Nu modificaţi deocamdată setările standard

11.) Ultimul tablou este denumit listing and labeling (listare şi etichetare) şi are rol în calculele pentru uşi şi ferestre.● Nu modificaţi deocamdată setările standard şi daţi clic pe butonul OK pentru a valida setările pentru fereastră.

114



Partea a 3-a: amPlasarea ferestrelor

Amplasarea ferestrelor şi a uşilor în ArchiCAD este posibilă numai în cadrul pereţilor; uşile şi ferestrele nu pot fi amplasate independent în proiect. În plan, puteţi amplasa o deschidere pentru o uşă sau pentru o fereastră de-a lungul conturului unui perete, oriunde cursorul ia forma unui ochi sau a simbolului Mercedes. În 3D puteţi amplasa o uşă sau o fereastră oriunde, de-a lungul unui perete. În ferestrele de secţiune/elevaţie puteţi crea noi ferestre sau uşi prin copierea celor deja existente, utilizând funcţiile Multiply (multiplicare), Drag (deplasare) sau Copy (copiere).

În următorul exerciţiu vom amplasa ferestre pe pereţii de la primul nivel, utilizând opţiunile Special Snap (aliniere specială), incluzând Half (jumătate), Distance (distanţă) şi Divisions (diviziuni).

amplasarea ferestrelor utilizând punctul de centru1.) Dezactivaţi Ghost Story, folosind meniul Options, iar apoi

selectaţi opţiunea Half marker din Control Box.

2.) Deplasaţi cursorul pe muchia peretelui exterior din stânga sus, până când cursorul capătă forma simbolului Mercedes.

3.) Va apărea un reper vertical, corespunzător jumătăţii distanţei dintre marginea planşeului şi muchia peretelui. Deplasaţi cursorul pe reper. În momentul în care cursorul capătă forma semnului văzut, ceea ce indică alinierea acestuia la reper, daţi clic pentru a fixa fereastra.

4.) Va apărea un icon de forma unui ochi. Daţi clic pe partea interioară a peretelui pentru a deplasa fereastra din marginea interioară a peretelui.



amplasarea ferestrelor utilizând diviziunile

1.) În primul rând, modificaţi dimensiunile ferestrei. Pentru aceasta, daţi dublu clic pe unealta pentru ferestre, accesaţi sub-meniul Parameters şi setaţi lăţimea la 1200, înălţimea la 2400 şi parapetul la 450. Daţi clic pe OK când aţi terminat.

2.) În Control Box selectaţi opţiunea Divisions şi introduceţi valoarea 3 pentru numărul de diviziuni.

3.) Deplasaţi cursorul în partea stângă jos a peretelui exterior, până când cursorul ia forma simbolului Mercedes.

4.) Vor apărea trei repere verticale, care vor împărţi peretele în trei părţi, între marginea planşeului şi marginea peretelui. Deplasaţi cursorul la primul reper. În momentul în care cursorul ia forma semnului văzut, ceea ce indică alinierea acestuia la reper, daţi clic pentru a amplasa fereastra.

5.) Va apărea un icon de forma unui ochi. Daţi clic pe interiorul peretelui pentru a deplasa fereastra din marginea interioară a peretelui.

6.) Amplasaţi o altă fereastră la cel de-al doilea reper pentru a crea un set complet de ferestre.

amplasarea ferestrelor, utilizând o dimensiune

1.) Utilizând acelaşi tip şi aceeaşi dimensiune a ferestrei ca în exerciţiul anterior, deplasaţi-vă în Info Box şi selectaţi butonul de inserţie colţ. Apoi intraţi în Control Box, selectaţi opţiunea Distance şi introduceţi 1000, pentru valoarea corespunzătoare distanţei.

116



2.) Deplasaţi cursorul pe marginea peretelui exterior vertical din partea stângă, până când cursorul ia forma simbolului Mercedes.

3.) Vor apărea reperele de divizare a peretelui, la distanţă de 1000 mm unul de celălalt. Deplasaţi cursorul la primul reper din partea de jos a peretelui. În momentul în care cursorul se transformă în semnul văzut, ceea ce indică alinierea acestuia la reper, daţi clic pentru a amplasa fereastra.

4.) Cursorul va lua forma unui ochi dublu, indicând faptul că e momentul să alegeţi de care parte a punctului de inserţie va fi amplasată fereastra. Daţi clic în partea de sus a punctului de inserţie. Va apărea cursorul în formă de ochi. Daţi clic pe partea interioară a peretelui pentru a poziţiona fereastra faţă de marginea interioară a peretelui.

amplasarea pereţilor, utilizând limitele de reper

1.) În acest exerciţiu vom utiliza un nou obiect. Daţi dublu clic pe unealta pentru ferestre şi selectaţi obiectul „WM Bottom Hung”.

2.) Accesaţi sub-meniul Parameters şi setaţi lăţimea la 750, înălţimea la 1500 şi parapetul la 900. Daţi clic pe OK.

3.) În Control Box, selectaţi opţiunea Division şi introduceţi valoarea 4 pentru numărul de segmente. Apoi selectaţi opţiunea Marker Limit. Aceasta vă va permite să marcaţi o parte a elementului, în loc de a marca întreaga muchie. În acest exerciţiu, vom utiliza această opţiune pentru a marca distanţa dintre doi pereţi interiori, în loc de întreaga muchie a peretelui exterior.



4.) În Info Box, butonul Centerpoint insertion (inserare centru).

5.) Deplasaţi cursorul la marginea interioară a peretelui exterior din partea de sus, care a fost rotit, până când cursorul ia forma simbolului Mercedes.

6.) Se vor afişa reperele care vor împărţi peretele în 4 segmente. Deplasaţi cursorul la primul reper. În momentul în care cursorul ia forma semnului văzut, ceea ce indică alinierea acestuia la reper, daţi clic pentru a amplasa fereastra. Se va afişa cursorul în formă de ochi. Daţi clic pe partea interioară a peretelui pentru a deplasa fereastra din marginea interioară a peretelui.

7.) Repetaţi aceste etape pentru a amplasa celelalte ferestre.

8.) Puteţi utiliza fiecare dintre tehnicile prezentate pentru a amplasa restul de ferestre de la primul nivel.

Ferestrele basculante WM:

1 - Lăţime: 700, înălţime: 2100, parapet: 300, supralumină: 6002 - Lăţime: 750, înălţime: 600, parapet:1800, fără supralumină3 - Lăţime: 750, înălţime: 1500, parapet:900, fără supralumină4 - Lăţime: 1500, înălţime: 1500, parapet: 900, fără supralumină5 - Lăţime: 450, înălţime: 2400, parapet:0, fără supralumină

După ce aţi terminat, deschideţi fereastra 3D pentru a vizualiza ferestrele de la primul nivel, conform modelului de mai jos:

118



Pentru amplasarea ferestrelor de la al doilea nivel au fost utilizate aceleaşi tehnici ca şi în cazul ferestrelor de la primul nivel. Trebuie menţionat, însă, că la al doilea nivel există douănoi tipuri de ferestre: Glass Block (cărămizi de sticlă) şi Empty Opening (gol de zidărie). Următoarele două exerciţii explică modul în care aceste tipuri de ferestre sunt create şi amplasate.

amplasarea unui perete din cărămizi de sticlă (Glass Block Wall)

1.) Deplasaţi-vă la nivelul al doilea, dând dublu clic pe opţiunea Second Floor din Navigator.

2.) La nivelul al doilea vom adăuga alte ferestre, inclusiv o fereastră de tip Glass Block şi o fereastră de tip Empty Opening. În biblioteca de ferestre sunt disponibile numeroase tipuri de ferestre. Unul din ele este reprezentat de fereastra de tip Glass Block. Pentru a accesa acest tip de fereastră, daţi

dublu clic pe instrumentul pentru ferestre şi selectaţi „W Glass Block Wall” din fişierul

Fixed Windows din secţiunea Wood Plastic Windows.3.) Introduceţi următoarele informaţii în sub-meniul Parameters:

4.) După ce aţi terminat, daţi clic pe butonul OK şi selectaţi din Info Box butonul care indică modul de inserţie a ferestrei.

5.) Daţi clic în partea dreaptă sus a marginii etajului, după cum se poate vedea în figura de mai jos, pentru a amplasa fereastra.



amplasarea unui gol de zidărie (Empty opening)

1.) Pentru a crea un gol într-un perete, daţi dublu clic pe unealta pentru ferestre şi selectaţi butonul Empty opening din sub-meniul Preview and Positioning.

2.) În sub-meniul Parameters, setaţi lăţimea la 650, înălţimea la 1500 şi pervazul la 1200. Daţi clic pe OK, când aţi terminat.

3.) Deplasaţi cursorul la marginea peretelui care intersectează marginea din dreapta a curbei. Daţi clic pe perete pentru a amplasa în cadrul său un gol şi va apărea un icon reprezentând un ochi dublu. Daţi clic pe partea dreaptă a punctului de inserţie pentru a defini orientarea ferestrei de tip Empty Opening.

4.) Puteţi utiliza oricare din tehnicile prezentate pentru amplasarea restului de ferestre la nivelul al doilea.

Ferestre basculante WM:

1 - Lăţime: 750, înălţime: 1200, pervaz: 12002 - Lăţime: 700, înălţime: 1800, parapet: 12003 - Lăţime: 400, înălţime: 400, parapet: 27005 - Lăţime: 600, înălţime: 600, parapet: 18006 - Lăţime: 700, înălţime: 2100, parapet 300, supralumină: 6007 - Lăţime: 450, înălţime: 2700, pervaz: 0

Ferestre culisante duble WM:

8 - Lăţime:1350, înălţime: 2100, pervaz: 300

Ferestre de tip Glass Block:

4 - Lăţime: 200, înălţime: 1200, pervaz: 1200

După ce aţi terminat, deplasaţi-vă în fereastra 3D pentru a vizualiza ferestrele de la nivelul al doilea, după modelul din figura de mai jos.

120



Partea a 4-a: amPlasarea uŞilor

Obiectele „Uşi” sunt foarte asemănătoare cu obiectele „Ferestre”. Ca şi ferestrele, uşile se pot insera numai într-un perete şi pot fi selectate cu ajutorul unei ferestre de dialog de tip browser. Spre deosebire de ferestre, opţiunile aferente tipurilor de uşi sunt legate de balamale (door swing), praguri (threshold), feronerie (hardware), tipuri de panouri (panel types).

Configurarea setărilor pentru uşiFilmul Level1-08-2

1.) Setările pentru uşi sunt similare cu cele pentru ferestre. Pentru a particulariza setările pentru uşi, deplasaţi-vă la primul nivel, selectaţi şi daţi dublu clic pe unealta pentru uşi.

2.) În fereastra de dialog a setărilor pentru uşi, selectaţi uşa „D1 French” din directorul Wood Entrance Doors (uşi intrare, din lemn) din secţiunea Wood Plastic Doors.

3.) În tabloul Preview and Positioning selectaţi butonul care reprezintă punctul de inserţie la margine.

4.) În tabloul Parameters, setaţi lăţimea la 900, înălţimea la 2400 şi pragul la 0.



5.) În tabloul Entrance Door Settings (setări pentru uşile de intrare) puteţi selecta opţiunile frame (cadru), leaf (canat), trim shutter (decupare obloane) şi handle (clanţa). Daţi clic pe OK după ce aţi terminat.

amplasarea uşilor

1.) Să începem prin a amplasa uşile de la primul nivel. Daţi dublu clic pe opţiunea „1. First Floor” din Navigator.

2.) Acest exerciţiu este asemănător cu exerciţiile anterioare pentru ferestre. Pentru a amplasa o uşă, daţi clic pe opţiunea Distance şi introduceţi valoarea 800 pentru distanţă, apoi selectaţi opţiunea de introducere a colţului din Info Box.

3.) Deplasaţi cursorul la marginea peretelui din partea de sus, imediat în dreapta plăcii de nivel întrerupte, până când cursorul ia forma simbolului Mercedes.

4.) Reperele vor apărea în dreapta plăcii, în momentul introducerii unor valori mai mari decât 800. Deplasaţi cursorul la primul reper. În momentul în care cursorul ia forma semnului văzut, ceea ce indică faptul că se aliniază la reper, daţi clic pentru a fixa uşa.

5.) Va apărea un icon în formă de ochi dublu, ceea ce vă indică faptul că trebuie să selectaţi de ce parte a punctului de inserţie trebuie să amplasaţi uşa. Daţi clic pe partea dreaptă a punctului de inserţie.

6.) Apoi va apărea cursorul în formă de ochi. Daţi clic pe partea interioară a peretelui în colţul din dreapta al uşii. Prin această operaţiune veţi stabili locul de amplasare a balamalei.

7.) Amplasaţi restul de uşi de la parter şi de la etaj, utilizând tehnicile pe care le-aţi învăţat pe parcursul acestui exerciţiu şi pe parcursul exerciţiilor pentru ferestre.

122



Uşile de la parter:

1 - Obiectul „Uşă”: d1Lăţime: 750, înălţime: 2400, canat: 5, clanţă:62 - Obiectul „Uşă”: d1 French:Lăţime: 900, înălţime: 2400, canat: 1, clanţă:3

3 - Obiectul „Uşă”: d1 Entrance St:Lăţime: 900, înălţime: 2400, canat: 3, clanţă:34 - Obiectul „Uşă”: d2 Entrance St:Lăţime:1500, Height 2400, canat: 3, clanţă: 3

Uşile de la etaj:

1 - Obiectul „Uşă”: d2:Lăţime:1300, înălţime: 2400, canat:1, clanţă:62 - Obiectul „Uşă”: d2:Lăţime:1500, înălţime: 2400, canat: 1, clanţă:63 - Obiectul „Uşă”: d1:Lăţime: 800, înălţime: 2400, canat: 1, clanţă:64 - Obiectul „Uşă”: d1 Pocket:Lăţime: 800, înălţime: 2400, canat: 15 - Obiectul „Uşă”: d1 Entrance:Lăţime: 900, înălţime: 2400, canat:3, clanţă:36 - Obiectul „Uşă”: Empty door opening:Lăţime:1800, înălţime:3000

După ce aţi terminat, deplasaţi-vă la fereastra 3D pentru a vizualiza uşile şi ferestrele amplasate, aşa cum este ilustrat în figura de mai jos.


Etapa a 9-a: Vizualizarea Informaţiilor despre Clădire

Cuprins● Partea 1: Seturi de vederi şi instrumentul Navigator● Partea a 2-a: Comenzile de afişare ● Partea a 3-a: Instrumentele şi setările pentru secţiune/

elevaţie ● Partea a 4-a: Fereastra secţiune/elevaţie● Partea a 5-a: Cotarea elevaţiei● Partea a 6-a: Utilizarea selectorului Marquee pentru 3D

Exerciţii● Creaţi un set de vederi de prezentare ● Vizualizaţi dimensiunile clădirii● Configuraţi setările pentru secţiune/elevaţie● Amplasaţi o linie de secţiune şi un simbol ● Editaţi elementele clădirii ● Cotaţi elevaţia● Creaţi un decupaj 3D

ETAPA A 9-A:

VizUalizarEa inForMaţiilor dESPrE ClădirE

obiectiveLa finalizarea acestei etape cursanţii:1 vor şti să deseneze o elevaţie exterioară clasică şi să

amplaseze simbolul pentru secţiune pe plan, ceea ce face dovada stăpânirii unor tehnici de proiectare adecvate;

2 vor şti să configureze setările pentru a evidenţia diverse tipuri de repere, profunzimea secţiunii şi modalităţi de reprezentare a secţiunii;

3 vor şti să deschidă şi să vizualizeze o fereastră de secţiune/elevaţie;

4 vor înţelege procedurile de editare a pereţilor, ferestrelor, uşilor şi a altor elemente din fereastra de secţiune/elevaţie;

5 vor înţelege cum să efectueze alinierea pe verticală, la pardoseli şi plafoane în momentul în care vor introduce cotele în elevaţie;

6 vor şti să utilizeze Marquee tool (unealta de selecţie) pentru a crea şi vizualiza informaţiile privitoare la clădire sub forma unui decupaj 3D;

7 vor înţelege importanţa seturilor de vederi şi modul în care să salveze vederi pentru a crea o prezentare.


124



recapitularea proiectuluiAceastă etapă ne va ajuta să accesăm informaţiile privitoare la clădire ce au fost create pe parcursul procesului de modelare a clădirii. În continuare, puteţi vizualiza câteva secţiuni şi elevaţii, precum şi câteva decupaje 3D, care sunt acum disponibile.

Partea 1: setul De VeDeri Şi instrumentul naVigator

Prin accesarea sub-meniului View Sets (seturi de vederi) din

Navigator, puteţi utiliza vederi predefinite, caracterizate prin: scară, layer, opţiuni de afişare şi tipuri de vederi. Aceste vederi reflectă în mod tipic desenele finale şi imaginile 3D aferente proiectului, cum ar fi planul de nivel, planul clădirii, planul mobilierului, elevaţiile, secţiunile, secţiunile pereţilor, detaliile acoperişurilor, decupajele 3D etc.Accesarea acestor vederi se realizează asemănător cu modulul Project Map. Vederile predefinite au două funcţii:

● în archiCad: permit accesul rapid la vederile predefinite în plan, secţiune, elevaţie, detaliu, 3D şi rapoarte.● în PlotMaker: permit paginarea acestor vederi predefinite, în conformitate cu modul în care au fost realizate şi salvate în ArchiCAD.

Înainte de a crea secţiunile, elevaţiile şi decupajele 3D, să creăm o vedere standard pentru prezentare.

Creaţi un set de vederi pentru prezentare

1.) Accesaţi instrumentul Navigator, daţi clic pe sub-meniul View Set şi pe butonul denumit „No View Set Defined” (nu este definit nici un set de vederi) şi selectaţi opţiunea New View Set (set nou de vederi). În fereastra de dialog Create Custom View Set (creare set de vederi standard),



introduceţi denumirea noului set de vederi „Presentation” şi apoi daţi clic pe butonul Create.

Partea a 2-a: comenzile De afiŞare

Comanda Fit in Window(înscriere în fereastră de afişare a întregului desen)

Puteţi să vă dimensionaţi proiectul astfel încât să includă toate elementele de construcţie vizibile. Comanda Fit in Window vă permite să verificaţi dacă aţi amplasat din greşeală un obiect în colţurile îndepărtate ale desenului, datorită introducerii incorecte a unor numere sau a efectuării unor operaţiuni de multiplicare greşite.

zoom outButonul de panoramare zoom in sau zoom out din bara de scroll din partea de jos a ferestrei active, acţionează comanda rapidă corespunzătoare. Puteţi, de asemenea, să daţi dublu clic pe iconul corespunzător pentru a dubla nivelul curent al panoramării, în plus sau în minus.

Vizualizarea clădirii1.) Dacă nu lucraţi în acest moment în

planul primului nivel, daţi dublu clic pe icon-ul pentru primul nivel pentru a vă deplasa cu un etaj mai jos.

2.) Pentru a putea amplasa liniile de secţiune, în conformitate cu informaţiile referitoare la etaj, activaţi butonul Ghost Story.

3.) Vizualizaţi întregul plan dând dublu clic pe comanda „Fit in Window” de pe bara de afişare din partea de jos a ferestrei planului de nivel.

4.) Pentru a vă asigura că aveţi suficient spaţiu pentru amplasarea reperului de secţiune, daţi dublu clic pe iconul „zoom out” de lângă comanda Pan. Prin aceasta se va obţine o reducere de 50% a foii de lucru.

Partea a 3-a: instrumentul Şi Setările pentru Secţiune/elevAţie

Dacă daţi dublu clic pe unealta pentru secţiune/elevaţie, se va deschide fereastra de dialog a setărilor pentru secţiune şi elevaţie, care conţine şapte tablouri:

126



General (Generalităţi), Floor Plan (plan de nivel), Marker (repere), Section Marker Styles (stiluri de repere ale secţiunii), Cut Elements (elemente secţionate), Model Effects (efecte de modelare) şi Distant Area Options (opţiuni pentru zonele îndepărtate).Unele dintre setări sunt legate de aspectul în plan al liniei de secţiune, în timp ce altele se referă la conţinutul ferestrei Section/Elevation.

Configurarea setărilor secţiunii/elevaţieiDeschideţi fereastra de dialog a setărilor secţiunii/elevaţiei din Toolbox şi configuraţi setările în conformitate cu indicaţiile de mai jos:

Filmul Level1-09-1

1.) Primul panou include opţiunile generale. Conţine elementele de identificare ale ferestrei de secţiune/elevaţie, întinderea pe orizontală şi verticală a vederii afişate (limitată sau infinită) şi afişarea liniilor de secţiune la diversele niveluri ale clădirii.

● Elementele de identificare pot avea o lungime de până la 31 de caractere. Elementele de identificare apar pe planul de nivel, împreună cu săgeţile de direcţie. Introduceţi ca element de identificare „A/1”.● Denumirea poate avea o lungime de până la 31 de caractere şi va fi afişată în paleta Navigator, în meniul ferestrei şi în bara de titluri a ferestrei de secţiune/elevaţie. Introduceţi denumirea „Secţiune”.● Caseta Marked Distant Area (marcare zonă îndepărtată) vă permite să împărţiţi fereastra de secţiune/elevaţie într-o zonă „apropiată” şi o zonă „îndepărtată”. Elementele aparţinând zonei îndepărtate pot fi marcate cu diferite culori, haşurate, fiind posibil, de asemenea, să li se aplice diverse efecte pentru a scoate în evidenţă faptul că acestea se află la o distanţă mai mare de linia de secţiune. Bifaţi această casetă.● Întinderea pe orizontală determină cât de departe ajunge, faţă de clădire, secţiunea sau elevaţia. Selectaţi opţiunea „Infinite”.● Starea vederii în secţiune/elevaţie ne permite să setăm modul de actualizare a ferestrei de secţiune/elevaţie (Autorebuild, Manual Rebuild sau Drawing). Selectaţi opţiunea Autorebuild.



2.) Cel de-al doilea tablou pune la dispoziţie opţiuni legate de planul de nivel, adică de modul în care este marcată în plan secţiunea sau elevaţia. ● Puteţi selecta diverse culori (Pen Colors) şi tipuri de linii (Line Types) pentru linia de secţiune. Deocamdată, folosiţi setările standard.● Puteţi activa sau dezactiva elementele de marcaj de la unul sau de la ambele capete ale liniei de secţiune. Puteţi alege o linie continuă sau segmentată, care vă permite să afişaţi parţial linia de secţiune. Deocamdată, utilizaţi setările standard.● Utilizaţi comenzile pentru a alege un anumit tip de marcare a secţiunii sau elevaţiei pentru reperul selectat. Dat fiind că realizăm o secţiune, selectaţi opţiunea „Section”.

3.) Cel de-al treilea şi al patrulea tablou includ opţiunile „Marker” şi „Style”. Acestea conţin fonturile şi setarea dimensiunii Marker-elor pentru secţiune/elevaţie. De asemenea tablourile conţin şi o fereastră de previzualizare, respectiv parametrii unor Marker-e de tip obiect GDL. În cazul în care selectaţi un Marker parametrizabil din meniul pop-up din partea de sus a tabloului Section Marker Styles, simbolul 2D şi parametrii

specifici ai obiectului GDL sunt afişaţi atât în fereastra de previzualizare cât şi în câmpurile de listare.● Selectaţi simbolul pentru secţiune reprezentat printr-un Marker simplu din lista de repere din tabloul de Marker-e şi un stil din tabloul pentru stiluri de Marker-e de secţiune.

4.) Următorul tablou comandă opţiunile pentru Cut Elements (elementele secţionate) din ferestrele de secţiune/elevaţie.● Puteţi să selectaţi aceeaşi culoare pentru toate elementele secţionate sau să utilizaţi setări diferite. Elementele care sunt vizibile fără a fi secţionate sunt prezentate în culorile din plan. Utilizaţi setările standard.

5.) Ultimul tablou conţine Model Effects. Cu ajutorul acestor comenzi puteţi aplica umbrele vectoriale şi modelele de haşuri 3D suprafeţelor modelate din vederile de secţiune/elevaţie, într-un mod similar cu vederile elementelor modelate din fereastra 3D.

128



● Nu activaţi aceste setări. ● În cele din urmă, selectaţi stratul „Marker Section”. Când aţi terminat, daţi clic pe OK.

amplasarea unei linii de Secţiune şi a unui Simbol

1.) Pentru a începe să trasaţi o linie de secţiune, daţi clic pentru a transa o linie de demarcaţie în plan.

indicaţie ajutătoare: Pentru a menţine orientarea orizontală a secţiunii, după ce daţi clic prima dată, ţineţi apăsată tasta Shift.

2.) Pentru a finaliza trasarea liniei de secţiune, fie daţi clic de două ori pe punctul terminal al acesteia, fie daţi clic pe butonul OK din Control Box.

3.) Pentru a finaliza linia de secţiune, daţi clic cu cursorul sub formă de ochi în sensul direcţiei secţiunii. Săgeţile de direcţie şi elementele de identificare vor fi ataşate automat.

4.) Pentru a vizualiza secţiunea, accesaţi instrumentul Navigator şi deschideţi Sections/Elevations. Apoi daţi dublu clic pe noua secţiune, denumită „A/1 Section”.



5.) Păstrând activă fereastra de secţiune/elevaţie, daţi clic pe sub-meniul View Sets din Navigator şi salvaţi vederea. Daţi clic pe butonul din partea dreaptă a „PresentationView Sets” şi selectaţi opţiunea Save Current View.

6.) La apariţia denumirii secţiunii în fereastra de dialog Save Current View, cuvintele „(Autorebuild Model)” vor apărea lângă denumire. Prin aceasta vi se comunică faptul că s-a creat un link între secţiune şi model. Puteţi şterge denumirea „(Autorebuild Model)”, astfel încât să se păstreze numai denumirea „A/1 Section”.

amplasarea unui simbol al elevaţiei

1.) Selectaţi şi daţi dublu clic pe unealta pentru secţiune/elevaţie.

2.) În tabloul general, introduceţi denumirea „North” (nord) pentru elementele de identificare şi „Elevation” pentru denumire.

3.) În tabloul planului de nivel daţi clic pe opţiunea Elevation Marker.

4.) Acum selectaţi tabloul Marker şi selectaţi marcajul simplu pentru secţiune din lista pop-up. În tabloul stilurilor pentru reperele de secţiune, selectaţi un stil pe care îl veţi utiliza ca simbol pentru elevaţie. Daţi clic pe OK când aţi terminat.

5.) La fel ca în exerciţiul anterior, daţi clic pentru a trasa o linie de delimitare în plan.

130



6.) Pentru a finaliza trasarea liniei elevaţiei, fie daţi clic de două ori la capătul terminal al acesteia sau daţi clic pe butonul OK din Control Box. Apoi daţi clic cu cursorul sub formă de ochi la capătul liniei de elevaţie, din partea dinspre clădire.

7.) Pentru a vizualiza elevaţia, deplasaţi-vă în „Sections/Elevations” din Navigator. Daţi dublu clic pe elevaţia intitulată „North Elevation”.

8.) Păstrând fereastra secţiunii/elevaţiei activă, daţi clic pe sub-meniul View Sets din Navigator şi salvaţi vederea, în acelaşi mod în care mai devreme aţi salvat vederea conţinând secţiunea.

pArteA A 4-A: FereAStrA Secţiunii/elevAţieiÎn varianta standard, ferestrele de secţiune/elevaţie sunt ferestre de tip Autorebuild, care sunt asociate în mod automat cu clădirea virtuală. Orice modificare din plan va fi afişată şi în fereastra secţiunii/elevaţiei, în momentul în care aceasta este activată. La fel, orice modificări din fereastra secţiunii/elevaţiei vor fi actualizate automat în fereastra planului.

Editarea elementelor clădirii

1.) Selectaţi instrumentul sub formă de săgeată din Tool Box.

2.) Ţinând deschisă fereastra elevaţiei la „North Elevation”, deplasaţi cursorul în colţul ferestrei afişate, până când acesta capătă forma semnului văzut. Daţi clic pe colţul ferestrei pentru a o evidenţia.

3.) Daţi clic din nou pe acelaşi colţ pentru a activa comanda Stretch (extindere).



4.) Deplasaţi cursorul în partea de jos a ferestrei, spre partea dreaptă şi daţi clic din nou, în momentul în care sunteţi în linie cu marginea deschiderii, indicată de semnul văzut.

5.) Repetaţi aceleaşi etape pentru fereastra din stânga ferestrei pe care aţi finalizat-o.

pArteA A 5-A: cotAreA elevAţiei

Cotele în plan şi Cotele de nivel sunt localizate în secţiunea „Basic” din Toolbox. Cotele unghiulare şi Cotele radiale sunt localizate în secţiunea „More”din Toolbox. O linie de cote în elevaţie se comportă ca un lanţ asociativ de dimensiuni. Puteţi selecta şi edita întreaga serie, dând clic pe axa invizibilă a lanţului, utilizând cursorul sub forma simbolului Mercedes, ţinând în acelaşi timp apăsata tasta Shift sau utilizând instrumentul sub formă de săgeată. Este posibil să se adauge sau să se şteargă cote din lanţ, la fel ca în cazul altor tipuri de lanţuri de dimensiuni liniare. Marker-ele individuale din lanţ nu pot fi editate.

Cotarea elevaţiei

Filmul Level1-09-2

1.) Deschideţi secţiunea A1 din Navigator. 2.) Panoramaţi partea dreaptă

a secţiunii, unde vor fi amplasate cotele pentru elevaţie.

3.) Deschideţi fereastra de dialog a setărilor pentru cote (Dimensions Settings). În tabloul Type and Font selectaţi icon-ul simbolului pentru elevaţie din Dimension Types (tipuri de cote). Apoi selectaţi stilul simbolului pentru cotele din elevaţie şi daţi clic pe OK.

4.) Plasaţi cursorul în partea de sus a parterului şi a planşeului etajului aşa cum se vede mai jos pentru a exprima înălţimea elevaţiei.

132



5.) Deplasaţi cursorul în partea dreaptă şi daţi dublu clic pentru a amplasa cotele. Cursorul va lua forma unui ciocan. Daţi clic în locul în care doriţi să fixaţi rândul de cote.

6.) Rândul corespunzător cotelor va avea aspectul de mai jos:

Partea a 6-a: utilizarea selectorului în 3DMarquee tool sau unealta pentru selecţie, este utilizat pentru delimitarea zonelor care urmează să fie editate sau vizualizate. Funcţiile unealtei pentru selecţie completează funcţiile instrumentului în formă de săgeată, acest instrument fiind extrem de util în selectarea şi deplasarea grupurilor de elemente ArchiCAD. Selectarea cu ajutorul acestui instrument este utilă dacă:

● doriţi să delimitaţi o zonă mai restrânsă, în cadrul căreia să selectaţi toate elementele de acelaşi tip,● doriţi să vizualizaţi o anumită parte a proiectului în 3D, sau

● dacă trebuie să deplasaţi sau să redimensionaţi anumite elemente, care aparţin unor tipuri diferite, simultan.

Pentru a utiliza Marquee tool în cadrul operaţiunilor de selecţie şi editare, trebuie să delimitaţi, în primul rând, o zonă de selecţie de formă rectangulară sau poligonală. Sunt disponibile toate elementele de construcţie ajutătoare, inclusiv introducerea de date numerice şi efectuarea de modificări de proiectare.În cazul în care zona de selecţie pe care o demarcaţi include, din greşeală, un punct pe care nu aţi dorit să-l selectaţi, fie renunţaţi şi reîncepeţi operaţiunea, fie apăsaţi pe butonul Cancel şi reluaţi demarcarea zonei de selecţie.

opţiuni de delimitare a zonei de selecţie Marquee tool dispune de două metode de delimitare disponibile în Info Box.

● cu linie discontinuă de contur, subţire, reprezentând metoda Single Floor (un singur nivel), care vă permite selectarea elementelor de la etajul unde vă aflaţi.● cu linie discontinuă de contur, groasă, reprezentând metoda all Floors (toate nivelurile), care vă permite selectarea elementelor de la toate etajele clădirii.



Crearea unui decupaj 3d1.) Activaţi Marquee tool. 2.) Selectaţi din Info Box opţiunea corespunzătoare liniei de

contur discontinue, groase.

3.) Trasaţi o zonă de selecţie corespunzătoare zonei clădirii pe care doriţi să o vizualizaţi în 3D.

4.) Accesaţi fereastra 3D pentru a vizualiza decupajul.

5.) Păstrând fereastra 3D activă, daţi clic pe sub-meniul View Sets din Navigator şi salvaţi vederea, la fel cum aţi procedat în cazul elevaţiei. Denumiţi această vedere „3D Cutaway”.

134




Etapa A 10-A: Adăugarea Spaţiilor destinate Circulaţiei

Cuprins● Partea 1: Definirea unei scări● Partea a 2-a: Unealta şi setările pentru scări ● Partea a 3-a: Golul în planşeu necesar amplasării scării

şi asigurarea înălţimii libere necesare utilizării scării● Partea a 4-a: Treptele exterioare şi terasa

Exerciţii● Configuraţi şi amplasaţi obiectul „scară”.● Ajustaţi planşeul pentru crearea golului necesar amplasării

scării.● Ajustaţi pereţii pentru a asigura înălţimea liberă necesară

utilizării scării.● Creaţi o terasă exterioară. ● Adăugaţi trepte exterioare, utilizând instrumentul pentru

plăci.

ETAPA A 10-A:

adăUGarEa SPaţiilor dEStinatE CirCUlaţiEi

obiectiveLa finalizarea acestei etape, cursanţii:1 vor şti să configureze unealta scară pentru a defini tipul

scării, pentru a seta treptele şi contratreptele scării, pentru a defini structura scării şi a selecta mâna curentă,

2 vor şti cum să utilizeze instrumentul pentru a crea un obiect „scară”, cum să amplaseze obiectul şi cum să îl salveze într-o bibliotecă de proiect,

3 vor şti să creeze un gol pentru scară în planşeu, utilizând comenzile de editare ale instrumentului pentru plăci,

4 vor putea să editeze structura de deasupra scării astfel încât să asigure înălţimea liberă necesară utilizării scării,

5 vor şti să deseneze forma unei trepte şi să creeze treptele utilizând instrumentul pentru plăci.

iniţializarea etapeiUtilizaţi fişierul din etapa anterioară sau deschideţi fişierul Level1-Step10.pln din directorul Training Guide-Level 1.

136




În acest proiect scara a fost proiectată în două părţi, o scară dreaptă deasupra şi o scară cu formă liberă la bază. În plus, au fost create câteva trepte care traversează spaţiul divizat din camera de zi şi asigură legătura cu platforma din spate. Pe parcursul acestei etape se va recapitula procesul specific creării unei scări, folosind atât unealta pentru plăci, cât şi unealta pentru scări.

pArteA 1: DeFinireA unei Scări

Scările pot fi create, atât cu ajutorul instrumentului pentru plăci, cât şi cu ajutorul instrumentului pentru scări. Instrumentul pentru plăci este utilizat pentru desenarea şi proiectarea fiecărei trepte, ca element independent. Aceasta permite proiectantului să deseneze şi să editeze fiecare nod al scării şi să particularizeze o scară, în funcţie de forma dorită.

Unealta pentru scări este un obiect de tip unealtă. În principiu, scările sunt asemănătoare obiectelor, cu excepţia faptului că pot fi create şi modificate exclusiv cu ajutorul uneltei pentru scări.



În plan, obiectele „scări” sunt afişate ca simboluri 2D, pe baza unor convenţii standard utilizate în desenul de arhitectură. Modul în care sunt afişate scările vă permit să vizualizaţi, atât rampa care urcă cât şi rampa care coboară.Scările pot fi vizualizate la nivelul mai multor etaje, nivelul de detaliere în 2D depinzând de scara planului. Comenzile care au rol în afişarea simbolului 2D se află în tabloul Preview and Positioning din fereastra de dialog a setărilor pentru scări. De asemenea, în ArchiCAD, pot fi create şi rampe; ele fiind o subcategorie a obiectelor de tip scară, utilizând majoritatea opţiunilor valabile pentru scări. Puteţi crea obiecte „scări” în două moduri:● Tipurile standard pot fi create prin selectarea unui şablon

predefinit şi particularizarea acestuia.● Scările particularizate pot fi create pornind de la un contur

de scară şi o poziţie, proiectate cu ajutorul instrumentelor 2D din ArchiCAD.

notă: În afară de scările create cu StairMaker, biblioteca poate conţine obiecte „scară” care pun la dispoziţie forme ce nu sunt disponibile în StairMaker.

Partea a 2-a: unealta Şi Setările pentru Scări Unealta pentru scări produce automat obiecte ArchiCAD,

care dispun de toate caracteristicile disponibile, pe care le puteţi salva direct în biblioteca de componente a clădirii. Utilizând unealta pentru

scări, puteţi proiecta scările pas cu pas, prin definirea următoarelor componente:

● Formă ● Rampe de scări● Paliere● Trepte● Structură● Balustradă● CaracteristiciÎn fereastra de setări a uneltei pentru scări, puteţi, fie să modificaţi setările unui obiect existent în bibliotecă (aşa cum am procedat în cazul ferestrelor şi al uşilor) fie să deschideţi StairMaker pentru a crea un obiect „scară” particularizat.Pe parcursul acestui exerciţiu vom realiza o scară particularizată cu ajutorul uneltei pentru scări din ArchiCAD, în scopul de a crea legătura verticală dintre parter şi etaj. După cum se poate vedea în imaginea următoare, fereastra de dialog a setărilor pentru scări este asemănătoare cu ferestrele de dialog pentru ferestre şi uşi.

138



Configurarea şi amplasarea obiectului „scară”

Filmul Level1-10-1

1.) Daţi dublu clic pe unealta pentru scări din Toolbox pentru a activa fereastra de dialog a setărilor pentru scări.

2.) În fereastra de dialog a setărilor pentru scări, selectaţi obiectul „RC Straight Flight Stair” (scări drepte) din directorul Concrete Stairs (scări din beton) din Stair Elements (elemente scară).

3.) În tabloul Preview and Positioning daţi clic pe butonul care afişează vederea în plan şi daţi clic în punctul de inserţie din partea stângă sus. Pentru a roti scara în vederea aducerii acesteia în poziţia corectă, deplasaţi cursorul în interiorul ferestrei în care este afişată vederea în plan, până când cursorul ia forma unui icon indicând rotaţia şi daţi clic pentru a roti obiectul.

De asemenea, unghiul de rotaţie poate fi setat cu ajutorul tabloului Parameters, la 270 de grade (după cum se va vedea în exerciţiul următor.

4.) În tabloul Parameters, setaţi înălţimea scării la 3000 mm şi unghiul de rotaţie la 270 de grade. Apoi deschideţi Flight Parametrs (parametri rampă), selectaţi opţiunea Top Tread Below Floor Level (prima treaptă sub nivelul planşeului) şi setaţi Flight Width (lăţimea) la1220. Apoi deplasaţi-vă la setarea Lower Slab Thickness (grosimea planşeului inferior) şi introduceţi valoarea 0. Introduceţi 300 pentru Upper Slab Thickness (grosimea planşeului superior).

5.) În tabloul Parameters, deschideţi Tread and Riser Sizes (dimensiunile treptei şi contratreptei) şi introduceţi 658 la 2*Tread Height+ Depth (înălţimea şi adâncimea treptei) şi 174 la Preferred Tread Height (înălţimea preferată a treptei).



6.) Pentru a modifica poziţia liniei de întrerupere a scării, deschideţi 2D Symbol Type şi setaţi Breakline Position la 1600mm. Sub 2D Symbol Type, daţi clic pe parametrul Story Sensitive (în funcţie de etaj) din partea de jos şi bifaţi căsuţa corespunzătoare.

7.) Materialele pentru părţile componente ale scării şi balustradei pot fi selectate individual. Pentru aceasta, deschideţi secţiunea Materials (materiale) şi setaţi materialele, după cum este indicat în continuare.

8.) Deschideţi tabloul 2D Symbol, Arrowhead, Flight, Tread and Railing Types (tipuri de simboluri, săgeţi, rampe, trepte şi balustrade) şi selectaţi tipurile de simboluri 2D din meniul pop-up. Din aceste simboluri, selectaţi tipul 11.

9.) Activaţi din nou meniul pop-up şi selectaţi opţiunea Right Railing Types (tipuri de balustrade pentru partea dreaptă a scării). Din lista tipurilor de balustrade, selectaţi opţiunea Wired.

10.) Deschideţi tabloul Section, daţi clic pentru a dezactiva Use Symbol Section Attributes (utilizarea simbolurilor pentru elementele secţiuni) şi selectaţi structura de umplere Structural Concrete din lista pop-up.

140



11.) În final, selectaţi layer-ul Stair din partea de jos a ferestrei de dialog şi daţi clic pe butonul OK.

12.) Pentru a amplasa scara, comutaţi pe grid-ul ortogonal şi activaţi alinierea la grid. Deplasaţi cursorul la două pătrăţele distanţă de colţul din stânga al peretelui, după cum este prezentat mai jos, şi daţi clic. Prin această operaţiune veţi amplasa scara în centrul peretelui adiacent.

13.) Pentru a vizualiza scara în 3D, delimitaţi cu ajutorul uneltei de selecţie zona din plan pe care doriţi să o vizualizaţi. Când aţi terminat, deplasaţi-vă în fereastra 3D.

Partea a 3-a: golul în PlanŞeu neceSAr AmplASării Scării Şi ASigurAreA înălţimii libere neceSAre utilizării Scării

După cum se poate vedea din imaginea de mai sus, pentru amplasarea corectă a scării este necesară ajustarea planşeului prin crearea unui gol în zona scării precum şi ajustarea pereţilor de deasupra pentru asigurarea înălţimii libere necesare utilizării scării. Cele două exerciţii care urmează au rolul de a explica modul în care trebuie editată placa şi modul de ajustare a înălţimii pereţilor în scopul atingerii obiectivelor enumerate mai sus.

ajustarea planşeului pentru crearea golului necesar amplasării scării

1.) Deplasaţi-vă la etaj, selectaţi instrumentul în formă de



săgeată şi selectaţi butonul Quick Selection – selecţie rapidă (butonul reprezentat ca un magnet). Apoi dezactivaţi alinierea la grid.

2.) Deplasaţi cursorul de-a lungul suprafeţei plăcii. În momentul în care cursorul ia forma unui magnet, daţi clic pe suprafaţa plăcii. Dat fiind că elevaţia acoperişului este mai mare decât cea a plăcii, acoperişul va fi selectat primul. Daţi clic încă o dată pentru a selecta placa.

3.)

Deplasaţi cursorul în colţul stânga jos al plăcii până când acesta ia forma semnului văzut. Daţi clic ţinând butonul mouse-ului apăsat până când se afişează paleta tip pet palette. Eliberaţi butonul mouse-ului pentru a începe editarea plăcii.

4.) Selectaţi butonul din stânga sus pentru a deplasa nodurile plăcii selectate.

5.) Trageţi nodul plăcii în colţul din stânga sus al peretelui curb.

6.) Apoi, adăugaţi un nou punct pe placă, dând clic pe marginea plăcii şi selectaţi metoda Straight Slab (placă dreaptă) din paleta de tip pet palette. După modelul din imagine, daţi clic pentru a adăuga noduri şi mutaţi-le pentru a modifica forma plăcii.

7.) Continuaţi să adăugaţi puncte pe placă şi să modificaţi forma acesteia, după modelul din imagine.

notă: Dacă ţineţi tasta Shift apăsată în timp ce trageţi un punct, modificarea formei plăcii se va realiza pe orizontală sau pe verticală.

142



8.) În cele din urmă, adăugaţi un punct final la colţul peretelui şi apoi selectaţi metoda Curved Slab (placă de formă curbă) din paleta de tip pet palette şi curbaţi placa în direcţia peretelui.

9.) Selectaţi din nou scara, cu ajutorul uneltei de selecţie, şi deplasaţi-vă în fereastra 3D. Veţi putea vedea golul creat în planşeu pentru amplasarea scării.

ajustarea pereţilor pentru asigurarea înălţimii libere necesare utilizării scării

1.) Pentru a ajusta înălţimea liberă necesară utilizării scării, trebuie să decupăm pereţii de sub acoperiş. Deschideţi Story Settings (setările etajului) din meniul Options şi selectaţi Below Current Story (nivelul inferior) astfel încât

să fie posibilă vizualizarea nivelului inferior.

2.) Apoi, selectaţi comanda Split din meniul Edit şi daţi clic la intersecţia pereţilor, după cum se poate vedea în imaginea de mai jos.

3.) Repetaţi această etapă pentru peretele din partea opusă.

4.) Acum daţi clic pe unealta de selecţie şi apoi pe opţiunea de selectare cu linie groasă din Info Box (această opţiune permite selectarea tuturor nivelurilor, în timp ce opţiunea de selectare cu linie subţire va indica numai nivelul curent). Trasaţi o zonă de selecţie rectangulară în jurul celor doi pereţi apoi deplasaţi-vă în fereastra 3D şi rotiţi imaginea, conform indicaţiilor de mai jos.



5.) În final, ţinând selectat instrumentul sub formă de săgeată, selectaţi butonul Edit din paleta de navigare 3D. Pentru a selecta mai multe elemente, ţineţi apăsată tasta Shift şi daţi clic pe suprafaţa celor doi pereţi pe care i-am separat şi pe acoperişul din partea inferioară.

6.) Intraţi în meniul Edit şi selectaţi comanda Trim to Roof. În fereastra de dialog, selectaţi Trim Base şi daţi clic pe butonul OK. Pereţii au fost decupaţi în funcţie de acoperişul din partea inferioară şi s-a creat spaţiul necesar pentru utilizarea scării.

7.) Pentru a ieşi din comanda de selecţie, daţi clic în afara zonei marcate cu ajutorul uneltei de selecţie sau daţi clic cu butonul din dreapta al mouse-ului şi alegeţi Remove Marquee (dezactivare selecţie).

Partea a 4-a: trePtele exterioare Şi terasa Unealta pentru plăci poate fi utilizată, de asemenea pentru a crea curţi interioare, terase, zone auto, trotuare şi alte componente ale proiectului. În acest exerciţiu vom amplasa o terasă în spatele clădirii, care coboară în trepte către colină.

Crearea unei terase exterioare 1.) În primul rând, vom crea un perete pentru realizarea

marginii terasei. Deplasaţi-vă la primul nivel şi daţi dublu clic pe instrumentul pentru pereţi pentru a deschide fereastra de dialog a setărilor pereţilor. Daţi clic pe butonul Favorites şi selectaţi peretele „Stucco Wall - Cranberry”. Daţi clic pe OK.

2.) Apoi, introduceţi informaţiile pentru pereţi atât în tabloul Geometry and Positioning, cât şi în planul de nivel şi în tabloul aferent secţiunii, după modelul de mai jos. Daţi clic pe OK.

144



3.) Pentru a desena peretele sub forma unei curbe, selectaţi din Info Box metoda de generare a curbei care utilizează trei puncte.

4.) Daţi clic pe primul punct, după modelul de mai jos.

5.) Daţi clic pe al doilea punct, după modelul de mai jos.

6.) Daţi clic pe al treilea punct, după modelul de mai jos. Daţi clic încă o dată pe al treilea punct pentru a finaliza trasarea curbei.

7.) În acest moment, vom adăuga placa pentru a crea terasa. Daţi dublu clic pe instrumentul pentru plăci pentru a deschide fereastra de dialog a setărilor pentru plăci. Introduceţi valorile aferente grosimii şi înălţimii plăcii, după cum urmează:

8.) În tabloul planului de nivel, setaţi structura ca „Tile 300”. Această operaţiune va avea ca efect afişarea în plan a unei structuri care reflectă forma plăcii.

9.) Înainte de a închide fereastra de dialog, modificaţi materialul din tabloul Model, selectând „Drucker - Floor Pavers”. Daţi clic pe OK.



10.) Acum putem începe să desenăm placa. Selectaţi metoda poligonală din Info Box. Apoi daţi clic pe punctul de la care porneşte desenarea plăcii, după cum se poate vedea, un pătrăţel la stânga uşii şi apoi deplasaţi cursorul în colţul din dreapta.

11.) Dezactivaţi grid-ul din paleta de coordonate şi daţi clic pe următoarele două colţuri, până când ajungeţi la peretele curb. Acum selectaţi metoda centrului din paleta tip pet palette şi deplasaţi cursorul la marginea peretelui curb, pentru a vizualiza centrul temporar. Daţi clic pe centru şi deplasaţi cursorul la intersecţia din partea opusă peretelui curb şi daţi clic pentru a finaliza trasarea curbei.

12.) Acum alegeţi opţiunea Straight Segment (segment drept). Selectaţi următoarele 3 puncte până la marginea peretelui curb al terasei.

13.) Pentru alinierea la forma curbă a peretelui terasei, selectaţi metoda celor trei puncte din paleta de tip pet palette şi daţi clic pe un al doilea punct de pe curbă.

14.) Daţi clic pe al treilea punct de pe curbă pentru a stabili raza şi mai daţi clic o dată la capătul curbei.

15.) Pentru a încheia, selectaţi opţiunea Straight Segment din nou şi daţi clic pe primul punct.

146



16.) Placa obţinută trebuie să aibă aspectul din imagine.

adăugarea treptelor cu ajutorul instrumentului pentru plăci

1.) Pentru a adăuga trepte, deschideţi fereastra de dialog a setărilor plăcii şi modificaţi adâncimea şi înălţimea plăcii, introducând setările de mai jos.

2.) Adăugaţi următoarea treaptă prin modificarea plăcii, pe baza setărilor de mai jos.

3.) Finalizaţi ultimele trepte, ca în imaginea de mai jos, modificând înălţimea plăcii, prin adăugarea de 150 mm.

4.) Repetaţi aceste etape pentru partea opusă terasei. Când aţi terminat, activaţi fereastra 3D pentru a vizualiza terasa din spatele casei.


Etapa A 11-A: Adăugarea Detaliilor

Cuprins● Partea 1: Definirea unui obiect● Partea a 2-a: Unealta şi setările pentru obiecte ● Partea a 3-a: Amplasarea unui obiect● Partea a 4-a: Unealta şi setările pentru corpurile de

iluminat● Partea a 5-a: Amplasarea unui corp de iluminat

Exerciţii● Configuraţi setările obiectelor● Amplasaţi obiectele pentru bucătărie● Amplasarea obiectelor care alcătuiesc o şarpantă ● Amplasaţi obiectele din apartamentul matrimonial● Amplasaţi corpurile de iluminat

ETAPA A 11-A:

adăUGarEa dEtaliilor

obiectiveLa finalizarea acestei etape cursanţii:1 vor deveni conştienţi de posibilităţile multiple oferite de

tehnologia obiectelor parametrizate şi vor înţelege modul în care forma, culoarea, dimensiunile, materialele şi alte elemente caracteristice ale unui obiect pot fi modificate, cu ajutorul valorilor parametrilor,

2 vor accesa şi încărca biblioteca ArchiCAD, precum şi biblioteci aparţinând altor programe sau proiecte,

3 vor şti să configureze parametrii unui obiect şi setările standard,

4 vor şti să amplaseze, să rotească şi să redimensioneze un obiect şi un corp de iluminat,

5 vor crea şi accesa setările Favorites cu ajutorul cărora se salvează setările standard ale unui obiect.


148



recapitularea proiectuluiBucătăria, dormitorul şi baia sunt proiectate pe baza obiectelor standard din ArchiCAD. Parametrii obiectelor pot fi particularizaţi pentru a răspunde concepţiei arhitectului. Următoarele imagini prezintă modul în care a fost concepută bucătăria şi layout-ul dormitorului principal.

În plus, vom adăuga căpriori şi contrafişe în structura acoperişului în pantă, utilizând obiecte din biblioteca ArchiCAD.

pArteA 1: DeFinireA unui obiect Obiectele sunt elemente parametrice complexe, predefinite, care pot fi amplasate în proiect, la libera alegere a arhitectului. Corpurile de iluminat sunt obiecte speciale, care sunt utilizate ca surse de lumină, în cadrul proiectului.Biblioteca ArchiCAD cuprinde un număr mare de obiecte predefinite, de la forme geometrice simple, la piese de

mobilier complexe. Bibliotecile puse la dispoziţie de producător includ produse care reprezintă obiecte reale şi care sunt disponibile din mai multe surse, cum ar fi CD-ROM-uri sau prin Internet.

În plan, obiectele şi corpurile de iluminat sunt reprezentate prin simboluri 2D, în timp ce vederea 3D este generată cu ajutorul unui script 3D care ţine cont de selecţiile parametrilor realizate de utilizator. Anumite obiecte 2D au simboluri 2D

special proiectate pentru a fi utilizate în fereastra secţiune/elevaţie.



Partea a 2-a: instrumentul Şi Setările pentru obiecte Ferestrele de dialog ale setările obiectelor şi corpurilor de iluminat sunt similare. După cum aţi putut vedea şi din secţiunea Setările instrumentelor pentru bibliotecă (Etapa a 10-a), acestea cuprind o parte de browser şi mai multe tablouri incluzând diverse niveluri. Comenzile părţii de browser au fost prezentate în cadrul secţiunii respective. Această secţiune se axează exclusiv asupra tablourilor pe mai multe niveluri.

Configurarea setărilor obiectelor

În fereastra de dialog a setărilor pentru obiecte şi corpuri de iluminat există şapte tablouri: Preview and Positioning, Parameters, Custom Settings, Floor Plan, Section, Model şi Listing and Labeling. Denumirea tabloului pentru setările standard (Custom Settings) se modifică în funcţie de obiectul

selectat (cum ar fi simboluri 2D, tipuri de grinzi, clanţe, tipuri de chiuvete şi robinete).

Filmul Level1-11-1

1.) Daţi dublu clic pe unealta pentru obiecte pentru a deschide fereastra de dialog a setărilor obiectelor.

2.) Din vederile şi selecţiile active, selectaţi obiectul „Cab Base Corn-L” din directorul „Kitchen Cabinets 9”.

3.) Tabloul Preview and Positioning conţine comenzi simple de navigare, date de intrare pentru elevaţia obiectului sau corpului de iluminat, ca şi o zonă de examinare care include simbolul 2D, vederea frontală cu linii ascunse, axonometria cu linii ascunse, axonometria 3D cu umbre, imaginea predefinită în regim de examinare sau

150



informaţiile opţionale cu privire la obiectul sau corpul de iluminat selectat. Utilizaţi butoanele de lângă zona de examinare pentru a selecta o vedere.● Daţi clic pe icon-ul Preview din partea de sus pentru a vizualiza simbolul 2D.

● Deplasaţi cursorul la interiorul zonei de examinare; cursorul va lua forma unei săgeţi îndoite, permiţându-vă să rotiţi simbolul 2D sau vederea 3D din bibliotecă. ● Obiectele sunt poziţionate în funcţie de zonele lor active, de tip hotspots, definite în vederea 2D, utilizând simboluri a bibliotecii şi afişate sub forma semnului X. Daţi clic în partea stângă sus a semnului X, pentru a marca punctul de inserţie al obiectului respectiv.

4.) Cel de-al doilea tablou este denumit Parameters. Acesta include dimensiunile obiectului, ca şi setul de parametri definiţi în partea de bibliotecă aferentă. ● Pentru a stabili dimensiunile obiectelor, introduceţi 1200 pentru lungime 1200 pentru lăţime şi 900 pentru înălţime.

● Acum daţi clic pe secţiunea cuprinzând parametrii pentru dulapuri. Selectaţi apoi opţiunea „Sides Visible” (laturile vizibile) şi alegeţi „Left” (stânga). Această operaţiune va avea ca efect afişarea unei linii terminale în partea stângă a vederii 2D a dulapului.● Acum daţi clic pe secţiunea cuprinzând parametrii pentru materiale în vederea afişării opţiunilor legate de materiale. Puteţi selecta ce materiale doriţi dintr-o listă de materiale, de tip pop-up, dând clic pe butonul din dreapta fiecărei componente, având posibilitatea de a vă derula în sus şi în jos lista pentru a alege un material.

5.) Următorul tablou include setările pentru uşi, clanţe, chiuvete şi robinete. Acest tablou se va schimba pentru fiecare obiect în parte, având rolul de a afişa grafic cei mai utilizaţi parametri.● Selectaţi „Style 1” atât pentru panoul uşii, cât şi pentru stilul clanţei.6.) În momentul în care aţi finalizat setările, daţi clic pe butonul OK.



Partea a 3-a: amPlasarea unui obiect

Acum vom amplasa obiectul dulap de colţ. În acest scop vom selecta o metodă geometrică din Info Box, vom amplasa obiectul şi îl vom roti pentru a ocupa poziţia finală.

amplasarea obiectelor de bucătărie

1.) Dezactivaţi grid-ul, prin selectarea comenzii Grid Display din meniul Options. Apoi, selectaţi metoda geometrică de rotaţie din Info Box.

2.) Utilizând această metodă geometrică, deplasaţi cursorul către colţul interior din stânga sus al intersecţiei peretelui care a fost rotit şi daţi clic.

3.) Acum rotiţi dulapul prin deplasarea cursorului în jos, către partea interioară a peretelui din partea dreaptă. În momentul în care cursorul se afişează ca având o linie în interiorul unui cursor de tip creion, înseamnă că s-a produs

alinierea la marginea peretelui. Daţi clic încă o dată pentru a finaliza amplasarea dulapului.În final, dulapul va arăta astfel în plan şi în fereastra 3D:

Amplasaţi restul de dulapuri şi dotări ale bucătăriei, utilizând următoarele obiecte şi setări pentru a finaliza design-ul acestei zone.

4.) Amplasaţi obiectul „Gas Stove” (aragaz) conform indicaţiilor de mai jos.

5.) Amplasaţi obiectul „Cab Base 2D” (mască pentru chiuvetă) în combinaţie cu o chiuvetă.

152



6.) Amplasaţi obiectul „Cab Base 2D” singur, fără chiuvetă.

7.) În final, amplasaţi obiectul „Refr Side by Side Ice” (frigider).

amplasarea obiectelor care alcătuiesc o şarpantă Filmul Level1-11-2

1.) Sistemul de construcţie al acoperişului de deasupra livingului utilizează căpriori şi contrafişe pentru susţinere. Pentru a selecta şi defini un căprior, deschideţi fereastra de dialog a setărilor obiectelor dând dublu clic pe instrumentul pentru obiecte.

2.) În fişierul „Roof Construction 9” din secţiunea „1.4 Building Structures 9”, selectaţi obiectul „Rafter”. Definiţi mărimea, înălţimea, lungimea şi alţi parametrii, după exemplul de mai jos.

3.) Înainte de amplasarea obiectului „căprior”, selectaţi metoda amplasării pe orizontală, din metodele geometrice disponibile din Info Box.



4.) Pentru amplasarea căpriorului, deplasaţi cursorul în colţul interior al intersecţiei peretelui din partea stângă jos din living şi daţi clic pentru a amplasa căpriorul.

5.) Pentru a crea o serie de căpriori, selectaţi instrumentul sub formă de săgeată şi daţi clic în colţul din dreapta sus al obiectului „căprior” pentru a-l selecta.

6.) Ţinând obiectul selectat, selectaţi comanda Multiply (multiplicare) din meniul Edit. În fereastra de dialog Multiply, selectaţi metoda „Drag action” şi „Distribute -1”. Apoi introduceţi 4 pentru numărul de exemplare. Daţi clic pe butonul OK.

7.) Deplasaţi cursorul în colţul din stânga jos al pereţilor exteriori. În momentul în care cursorul ia forma semnului văzut, daţi clic şi deplasaţi cursorul în partea dreaptă. În momentul în care cursorul ajunge în colţul opus, daţi clic pentru a finaliza procesul de multiplicare. Acum aveţi cinci noi căpriori amplasaţi sub acoperiş.

8.) Următoarea etapă constă în amplasarea contrafişelor sub căpriori. Pentru aceasta deschideţi fereastra de dialog a setărilor obiectelor. În fişierul „Roof Construction 9” din secţiunea „1.4 Building Structures 9”, selectaţi obiectul „Block Inclined”. Definiţi mărimea, înălţimea, lungimea şi alţi parametrii ai contrafişei.

154



9.) Pentru acest obiect selectaţi materialul „Drucker - Frames & Struts”. Daţi clic pe OK.

10.) Deplasaţi cursorul la intersecţia dintre centrul căpriorului şi marginea peretelui. În momentul în care săgeata ia forma unei ţinte (ceea ce indică alinierea la intersecţie), daţi clic pentru a amplasa obiectul.

11.) Repetaţi comanda multiply de mai sus pentru a amplasa o contrafişă pentru fiecare căprior.

12.) La final, căpriorii şi contrafişele vor avea aspectul de mai jos.

amplasarea obiectelor din apartamentul matrimonial 1.) Înainte de a amplasa mobilierul din dormitorul

matrimonial, ne vom deplasa la etaj. În Navigator, daţi dublu clic pe „Second Floor” pentru a vă deplasa la nivelul superior.

2.) Pentru a selecta şi defini un pat, deschideţi fereastra de dialog a setărilor pentru obiecte, dând dublu clic pe instrumentul pentru obiecte.

3.) În fişierul „Beds 9” din secţiunea „1.1 Furnishings 9”, selectaţi obiectul „Bed Double 01”.

4.) Setaţi mărimea patului, stabiliţi simbolul 2D, tipul de cadru, înălţimea cadrului, tipul de tăblie şi alţi parametri, conform modelului de mai jos. Când aţi terminat daţi clic pe butonul OK.



5.) Ţinând selectat punctul superior de inserţie, deplasaţi cursorul în colţul stânga jos al peretelui din imagine şi daţi clic pentru a amplasa patul.

6.) Apoi amplasaţi o noptieră pe fiecare parte a patului. Selectaţi obiectul „Credenza Multidrawer” din fişierul „Cabinets and Shelves” (dulapuri şi rafturi).

7.) Setaţi mărimea noptierei, stabiliţi simbolul 2D, tipul picioarelor, tipul de ramă, tipul de sertar şi alţi parametri, conform indicaţiilor de mai jos. Amplasaţi punctul de inserţie în colţul din dreapta sus. Când aţi terminat, daţi clic pe butonul OK.

8.) Deplasaţi cursorul în colţul de sus al marginii din stânga a peretelui şi daţi clic.

156



9.) Deschideţi din nou fereastra de dialog a setărilor pentru obiecte şi fixaţi punctul de inserţie în colţul din stânga sus al obiectului.

10.) Daţi clic pe butonul OK şi amplasaţi dulapul pe partea dreaptă a patului.

Filmul Level1-11-3

11.) Pentru baia dormitorului principal selectaţi o chiuvetă cu picior „Basin 02” din fişierul „Plumbing Fixtures 9” şi modificaţi parametrii, în conformitate cu indicaţiile de mai

jos.

12.) Când aţi terminat amplasaţi chiuveta pe perete.

13.) Dacă doriţi să amplasaţi o oglindă deasupra chiuvetei selectaţi obiectul „Glass Pane” din fişierul „Bathroom Accessories 9”, setaţi parametrii şi amplasaţi-l deasupra chiuvetei.

14.) Aspectul final al dormitorului matrimonial va fi cel din imaginea de mai jos.



Partea a 4-a: instrumentul Şi Setările pentru corpurile De iluminat Parametrii obiectelor din modulele de bibliotecă aferente corpurilor de iluminat sunt unici, permiţând setări ale corpurilor de iluminat cum ar fi culoarea, intensitatea, modul de dispersie a luminii şi unghiul din care cade lumina. Aceşti parametri sunt

valabili numai pentru instrumentul pentru corpuri de iluminat. Cu toate acestea, anumite caracteristici sunt similare cu cele ale instrumentului pentru obiecte.● Puteţi seta culoarea unei surse de lumină dând dublu clic pe

Caseta de culori şi selectând o culoare din culorile standard din Windows sau din caseta de editare MacOS.

● Intensitatea luminii poate fi setată cu ajutorul scalei. Intensitatea maximă este la capătul din dreapta a acesteia.

● Butonul de lângă caseta de culori vă permite să stingeţi şi să aprindeţi lumina în fotorandări.

notă: Utilizarea corpurilor de iluminat în fotorandări este condiţionată de setările operate în Image > PhotoRendering Settings > Effects.

Partea a 5-a: amPlasarea unui corP De iluminat

Acum vom selecta, particulariza şi amplasa corpurile de iluminat în proiect. Pentru aceasta, vom utiliza numai o parte din obiectele din biblioteca standard a ArchiCAD. Pentru a vizualiza toate obiectele standard din ArchiCAD, exploraţi fişierul conţinând biblioteca ArchiCAD, din computerul dvs.

amplasarea corpurilor de iluminat1.) Daţi dublu clic şi deschideţi instrumentul pentru corpuri

de iluminat din lista More din Toolbox. Selectaţi obiectul „Wall Lamp 05” din fişierul „Interior Lamps 9”.

2.) Ajustaţi înălţimea, mărimea şi alţi parametri. Selectaţi punctul de inserţie din centru şi daţi click pe OK.

158



3.) Amplasaţi corpurile de iluminat pe perete în punctul central al chiuvetei cu picior.


Etapa A 12-A: Definiţia Notaţiilor şi a Utilizării Spaţiului

Cuprins● Partea 1: Definirea noţiunilor de notaţie şi cotare● Partea a 2-a: Unealta şi setările de text ● Partea a 3-a: Unealta şi setările de etichetare● Partea a 4-a: Unealta şi setările de dimensionare ● Partea a 5-a: Definirea noţiunii de zonă ● Partea a 6-a: Unealte şi setări de zonă

Exerciţii● Configuraţi setările uneltelor de text● Introduceţi textul pe planul de nivel● Configuraţi setările uneltelor de etichetare● Introduceţi o etichetă pe planul de nivel● Configuraţi setările uneltelor de cotare● Introduceţi cotele● Configuraţi setările de zonă● Setaţi informaţiile care urmează să fie afişate● Introduceţi o marcă automată de zonă ● Definiţi perimetrul zonei ● Calculaţi aria

ETAPA A 12-A:

dEFiniţia notaţiilor Şi a Utilizării SPaţiUlUi

obiectiveLa sfârşitul acestei etape, cursanţii:1 vor înţelege care este diferenţa între o linie de text şi o

etichetă ataşată unui element de clădire,2 vor şti să configureze, să utilizeze şi să editeze cele două

tipuri de instrumente de notaţie: instrumentul de text şi instrumentul de etichetare.

3 vor şti să configureze, să utilizeze şi să editeze cele patru tipuri de cote în ArchiCAD: cote liniare (Linear Dimensions), cote radiale (Radial Dimensions), cote unghiulare (Angular Dimensions) şi cote de elevaţie (Elevation Dimensions),

4 vor şti să creeze o încăpere inteligentă, prin utilizarea instrumentului de zonă, care poate detecta numărul camerei, denumirea camerei, suprafaţa, volumul şi alte caracteristici ale încăperii.

iniţializarea etapeiUtilizaţi fişierul din etapa precedentă sau deschideţi fişierul denumit Level1-Step12.pln din directorul Training Guide-Level 1.

160




Acest model cuprinde informaţii care pot fi ataşate cotelor, etichetelor diferitelor elemente şi calculelor ariilor. În cadrul acestei etape, vom introduce cote în plan, prin utilizarea uneltei de cotare, vom denumi elementele clădirii, prin utilizarea uneltei de etichetare, vom introduce note, prin utilizarea uneltei de text şi vom eticheta încăperi, prin utilizarea uneltei de zonă. Aceasta este utilizată pentru demarcarea spaţiilor în cadrul proiectului în scopul calculării ariei, a realizării etichetelor de suprafaţă şi a prezentării grafice.

pArteA 1: DeFinireA notAţiei Şi a Dimensiunilor

ArchiCAD oferă o gamă largă de instrumente şi opţiuni pentru stabilirea notaţiilor şi cotelor, destinate unei palete variate de utilizări şi situaţii. Atât cotele, cât şi etichetele pot fi asociate cu un element activ care asigură actualizarea automată a cotelor, textului, notelor şi informaţiilor, în momentul în care elementele clădirii suferă modificări.

Stabilirea textului şi a etichetei

Graţie instrumentului specializat Text, puteţi crea texte cu mai multe rânduri, cu opţiuni complete de font, stiluri multiple şi aliniere în orice direcţie. Corpurile text pot fi create în ferestrele planului de nivel, ferestrele de secţiune/elevaţie şi ferestrele de detalii. Pe baza selecţiei efectuate în Options/Display Options, toate corpurile text pot fi încadrate cu repere de agăţare.În acest mod, corpurile text devin uşor de localizat şi editat, în timp ce textul poate fi citit în continuare. Este disponibilă şi o altă opţiune (Greek) pentru afişarea unui corp text, în care textul nu este lizibil, ci înlocuit cu gri uniform. Textul de tip Greek poate fi afişat şi cu repere.



Etichetele sunt corpuri text sau simboluri ataşate opţional elementelor clădirii, iar fill-urile 2D vă dau posibilitatea de a identifica sau de a ataşa comentarii elementelor sau anumitor părţi din proiect.

Etichetele pot fi încadrate sau nu, cu linii de indicaţie şi săgeţi.Acestea pot conţine specificaţii de text particularizate, identificarea elementelor, codul intern unic de identificare sau un simbol.Puteţi utiliza etichetele în două moduri:

● Etichetele independente sunt introduse manual în fereastra planului sau în cea de secţiune/elevaţie.● Etichetele asociative pot fi asociate automat înainte de crearea unui element sau pot fi adăugate acestora ulterior.

label Symbols (simbolurile de etichetare) sunt obiecte GDL speciale. Acestea pot fi definite pe baza unui script sau a unei reprezentări grafice, putând include şi bitmap-uri. Pot afişa pe desen informaţii de orice tip despre elemente, cum ar fi aspectul exterior al unui perete din materiale compozite.

definirea Cotelor

Cotele sunt elemente integral asociative şi pot fi exprimate în diverse unităţi de măsură şi standarde de măsurare. Cotele liniare sunt ataşate cu exactitate de nodurile şi marginile elementelor din proiect.Cotele pot fi introduse în ferestrele planului, în ferestrele de secţiune/elevaţie şi în ferestrele de detalii.Cotele pot fi introduse individual sau în serii, pe elementele care permit cotarea. De asemenea, puteţi adăuga elementelor selectate cote liniare automate, exterioare sau interioare.Diferitele tipuri de cote sunt:

Linear Dimensions (cote liniare), Level Dimensions (cote de nivel), Angle Dimensions (cote unghiulare) şi Radial Dimensions (cote radiale).

În cadrul acestei etape, ne vom ocupa de cotele liniare, unghiulare şi radiale.linear dimensions reprezintă liniile standard de cote. Pentru a descrie operaţiunile de cotare sunt utilizaţi următorii termeni:

● reference points (punctele de referinţă) sunt noduri ale elementelor ArchiCAD pe care le-aţi selectat în vederea cotării.● dimension points (punctele de cotă) se întâlnesc la intersecţia dintre o linie de cotă şi o linie martor, conform punctelor de referinţă, definite mai sus. Acestea pot fi selectate după cum se arată mai jos.

162



● dimension units (unităţile de cotă) sunt componentele de bază ale lanţului de cote. O unitate de cotă uneşte două puncte de cotă adiacente şi include valoarea scrisă a lungimii sale.Pentru a o selecta, trebuie să daţi clic pe mijlocul liniei, cu ajutorul cursorului de forma semnului văzut.

● dimension values (valorile cotei) sunt corpurile text care conţin lungimea unităţii de dimensiune. Pentru a selecta o valoare a cotei, daţi clic pe colţul din stânga jos al textului.● dimension chains (lanţurile de cote) reprezintă suma unităţilor de cotă conectate. Puteţi selecta un lanţ de cote dând clic pe linia de cote, într-un „loc liber”, cu

ajutorul cursorului de forma simbolului Mercedes. ● associativity (asociativitatea) se referă la faptul că orice punct de cotă pe care îl creaţi va fi conform cu punctul său de referinţă, până în momentul în care îl veţi şterge pe unul sau pe celălalt. De exemplu, lărgirea ferestrei din peretele ilustrat în exemplul precedent generează actualizarea automată a întregului lanţ de cote, după cum se arată mai jos.

radial dimensions (cotele radiale) afişează valoarea razei unui element curb.angle dimensions (cotele unghiulare) afişează valorile unghiurilor între linii şi/sau perechile de muchii ale elementelor lineare şi/sau laturile curbe ale poligoanelor. Puteţi alege între două metode geometrice – pentru unghiuri ascuţite şi obtuze. Pentru amândouă găsiti setările în ferestra de dialog angular dimension Settings sau info Box.Atunci când introduceţi cote unghiulare prin utilizarea metodei Acute (unghi ascuţit), va fi cotat numai cadranul corespunzător spaţiului în care daţi clic cu ajutorul cursorului sub formă de ciocan.Următoarele exemple, în cadrul cărora am cotat aceleaşi două laturi ale unui patrulater obişnuit, ne arată diferenţele dintre metodele folosite. Dacă introduceţi cote unghiulare pe baza metodei obtuse (unghi obtuz), ArchiCAD va calcula unghiul care însumează: cadranului specificat + două cadrane adiacente celui pe care s-a dat clic. Cursoarele de tip ciocan, indică punctele care, atunci când daţi clic pe ele, vă oferă acelaşi rezultat.



Partea a 2-a: instrumentul Şi Setările De text

Text Tool (unealta text) şi Label Tool (unealta etichetă) sunt localizate unul lângă celălalt, în tabloul Basic (elemente de bază) din Toolbox.

Configurarea setărilor pentru unealta text Filmul Level1-12-1

1.) Daţi dublu clic pe unealta Text pentru a deschide fereastra de dialog a setărilor.

2.) Selectaţi fontul „Arial”, setaţi dimensiunea fontului la 3 mm, precum şi restul parametrilor în funcţie de modul în care doriţi să se afişeze textul. Daţi clic pe OK după ce aţi terminat.

introduceţi textul în planul de nivel

1.) Deplasaţi-vă la parter şi trageţi cursorul deasupra uşii, dând apoi dublu clic pentru a începe să editaţi textul. Tastaţi cuvântul „Entry”. După ce aţi terminat, daţi clic în exteriorul casetei text pentru a finaliza textul.

Partea a 3-a: unealta Şi Setările De etichetare Unealta de etichetare vă oferă posibilitatea atât de a crea o notă cu linie de indicaţie cât şi asocierea anumitor simboluri pereţilor, stâlpilor, grinzilor, plăcilor, acoperişurilor, obiectelor şi corpurilor de iluminat. Puteţi astfel asocia automat un simbol şi un ID (element de identificare) atunci când un element este introdus în planul de nivel, care poate fi apoi ataşat anexelor

164



clădirii. În cadrul acestui exerciţiu, veţi crea o etichetă de indicaţie conţinând o săgeată asociată unei notaţii.

Configurarea setărilor pentru unealtade etichetareFilmul Level1-12-2

1.) Selectaţi tabloul Content and Preview şi apoi opţiunea Independent Label (etichetă independentă). În tabloul Text Style, setaţi fontul Arial şi stabiliţi dimensiunea fontului la 3 mm.

2.) În tabloul Pointer, selectaţi tipul Solid Line şi opţiunea de săgeată dreaptă, cu o săgeată de 2 mm. Daţi clic pe OK.

introducerea unei etichete în planul de nivel 1.) Plasaţi cursorul pe

marginea liniei acoperişului astfel încât forma cursorului să se schimbe în simbolul Mercedes.

2.) Deplasaţi cursorul pentru a descrie prima parte a liniei de indicaţie şi daţi clic. Trageţi din nou cursorul pentru a descrie a doua parte a liniei. Daţi din nou clic pentru a începe editarea textului.

3.) Deplasaţi cursorul la dreapta pentru a descrie lungimea textului strâns pentru notă.

4.) În caseta text introduceţi „Edge of Roof Above” (muchia acoperişului de deasupra). Daţi clic în exteriorul casetei text din planul de nivel pentru a confirma eticheta.



Partea a 4-a: unealta Şi Setările De cotare

Uneltele pentru cotele liniare şi de nivel sunt localizate în tabloul Basic din Toolbox; uneltele Angle and Radial Dimension se află în tabloul More din Toolbox.

Daţi dublu clic pe o unealtă de cotare şi deschideţi fereastra de dialog aferentă acesteia. Diversele unelte de cotare au mai multe opţiuni comune. Explicaţiile de mai jos se referă în special la unealta pentru cote liniare. După acestea, vor fi prezentate în detaliu comenzi specifice altor unelte.

Configurarea setărilor pentru unealta de cotare

Filmul Level1-12-3

1.) Daţi dublu clic pe unealta pentru cote liniare

2.) În tabloul Type and Font, selectaţi fontul Arial şi setaţi dimensiunea acestuia la 3mm.

3.) În tabloul Marker and Witness Line Options (opţiuni linie de reper şi linie de referinţă), setaţi dimensiunea reperului la 2,5 mm, cu un spaţiu al liniei de referinţă de 300 mm. Daţi clic pe OK când aţi terminat.

introducerea cotelor

1.) Selectaţi în Info Box butonul corespunzător metodei geometrice de dispunere a cotelor pe verticală.Prin această operaţiune, cotele vor fi introduse vertical.

166



2.) Trageţi cursorul până în partea stângă de sus a livingului şi daţi clic pe colţ pentru a fixa un reper pentru cotă. Trageţi cursorul în colţul din stânga jos şi daţi clic pe acest colţ. Daţi dublu clic pentru a introduce cota. În momentul în care apare cursorul în formă de ciocan, daţi clic pe punctul în care trebuie aşezată linia de cotă.

3.) În continuare, introduceţi o cotă liniară prin aplicarea metodei geometrice de dispunere a cotelor pe orizontală. Selectaţi, în acest sens, butonul corespunzător geometriei orizontale din Info Box. Introduceţi apoi cota orizontală

prin parcurgerea aceloraşi etape.4.) În acest moment, introduceţi o cotă liniară prin aplicarea

metodei geometriei unghiulare. În acest scop, selectaţi butonul corespunzător geometriei unghiulare din Info Box. Introduceţi apoi într-un unghi dimensiunea liniară, parcurgând aceleaşi etape.

5.) Pentru a introduce o cotă radială, daţi clic pe unealta corespunzătoare dimensiunii radiale.

6.) Plasaţi cursorul pe marginea curbei, astfel încât acesta să capete forma simbolului Mercedes. Apoi daţi clic pe muchia peretelui şi trageţi spre centru, dând apoi din nou clic pentru a introduce cota.

7.) Pentru a introduce o cotă unghiulară, daţi clic pe unealta corespunzătoare dimensiunii angulare.

8.) Pentru a introduce cota unghiulară, poziţionaţi cursorul pe muchia peretelui al cărui unghi vă interesează. În momentul în care cursorul îşi schimbă forma în simbolul Mercedes, daţi clic pe perete.



9.) În acest moment, trageţi cursorul pe peretele opus, astfel încât acesta să descrie un unghi. Daţi clic pe al doilea perete.

10.) Pentru a introduce cota unghiulară, daţi dublu clic în punctul în care doriţi să se afişeze cota.

Partea a 5-a: Definirea unei zone

Zonele sunt unităţi spaţiale ale proiectului dvs. Zonele pot fi alcătuite din camere, grupuri de camere sau chiar părţi mai mari din cadrul unui Proiect.Zonele pot fi reprezentate atât prin structuri de umplere 2D (fill-uri) pentru calcularea ariei, cât şi prin forme 3D reprezentând volumul unei camere.Zonele sunt afişate pe planul de nivel ca fill-uri şi ca mărci ataşate fill-urilor zonelor. Structura de umplere caracteristică unei zone defineşte spaţiul zonei din proiect, în timp ce marca zonei conţine informaţii text cu privire la zona respectivă, inclusiv denumirea acesteia, numărul, aria şi alţi parametri, cum ar fi materialul din care se realizează şapa, materialele utilizate la realizarea pereţilor şi a suprafeţei pereţilor (cu sau fără deschiderile acestora).

Partea a 6-a: unealta Şi Setările De zonă Unealta de zonă este localizat în tabloul Basic din Toolbox.Daţi dublu clic pentru a deschide fereastra de dialog Zone Settings (setări zonă). Această fereastră este alcătuită din şase tablouri: Name and Positioning (denumire şi poziţionare), Zone Stamp (marcă zonă), Custom Settings (setări standard), Model (model), Area Calculation (calcularea ariei) şi Listing and Labeling (listare şi etichetare).

Configurarea setărilor de zonăÎn cadrul unei prime etape, vom stabili setările de zonă pentru prima cameră pe care dorim să o identificăm. În acest scop, parcurgeţi următorii paşi:

Filmul Level1-12-4

168



1.) Daţi dublu clic pe instrumentul de zonă pentru a deschide fereastra de dialog pentru setări.

2.) Tabloul name and Positioning cuprinde informaţiile elementare cu privire la zonă, inclusiv Zone Category (categorie zonă), Zone Name (denumire zonă) şi Zone Number (număr zonă), existând mai multe opţiuni de stabilire şi poziţionare a poligonului şi mărcii de zonă. Prin intermediul unei liste pe care o puteţi derula, aveţi posibilitatea de a alege categoria zonei. Categoriile de zone sunt definite în funcţie de denumire, culoare şi marcă, alături de o serie de parametri.Câmpurile de editare Zone Name şi Number trebuie editate pentru fiecare zonă în parte, acestea având rolul de a identifica marca zonei din plan. După ce o zonă a fost definită şi după introducerea mărcii zonei în plan, sunt calculate automat mai multe informaţii geometrice suplimentare (aria zonei, conturul zonei, contururile golurilor, conturul pereţilor, aria pereţilor exteriori etc.).

● Selectaţi „1 Living Space” din meniul pop-up referitor la categoriile de zonă. Introduceţi „Study” la denumirea zonei şi 108 la numărul zonei.● Selectaţi metoda geometrică „Snap to Inside of Wall” (realizarea unei alinieri la partea interioară a peretelui), icon-ul din mijloc, din partea dreaptă a Zone Height.

3.) Floor Plan permite alegerea atât a fill-urilor cât şi a tipului şi culorii liniei de contur. Vom păstra setările standard pentru acest tablou.

4.) Tabloul zone Stamp conţine o secţiune de examinare a mărcii zonei. Puteţi seta culoarea dorită pentru zonă, cu ajutorul casetei de setare a culorilor sau puteţi utiliza cadrul predefinit de marcă, prin bifarea casetei Use Symbol Colors (utilizaţi culorile simbol). Aceste setări trebuie să rămână standard.

5.) Tabloul Model controlează aspectul 3D al zonelor, inclusiv alegerea materialelor şi opţiunile de decupare. Puteţi alege un material pentru a afişa zona în vederi cu umbre şi 3D fotorandate. Decupajele zonei pot fi refăcute prin selectarea spaţiului decupat din zonă şi prin apăsarea

butonului Undo top trim (anulare decupaj partea de sus) sau Undo Bottom trim (anulare decupaj partea de jos). Vom utiliza setările standard din acest tablou.



6.) Tabloul area Calculation vă permite să verificaţi aria calculată a zonei şi să revizuiţi valorile calculate. Vom utiliza setările standard din acest tablou.● Daţi clic pe oK pentru a valida setările de zonă.

Setarea informaţiilor care urmează să fie afişate Această concepţie foloseşte atât spaţii închise, cum ar fi camerele de studiu, cât şi spaţii deschise, precum livingul şi bucătăria. În exerciţiile următoare, vom învăţa să utilizăm mărcile automate de zonă pentru spaţiile închise şi metoda geometrică pentru zonele standard pentru spaţiile deschise.

1.) Înainte de introducerea mărcii zonei, setaţi nivelurile pentru a afişa numai informaţiile cerute de această lucrare. În acest scop, deschideţi mai întâi fereastra Layer Settings din meniul Options.

2.) Selectaţi combinaţia de niveluri „Area Diagrams” din lista afişată în partea stângă a ferestrei de dialog Layer

Settings.

3.) Dezactivaţi nivelurile din partea dreaptă a ferestrei de dialog, care nu doriţi să apară pe planul de nivel. Selectaţi, în acest scop, nivelul „Equipment” (dotări) şi daţi clic pe butonul Hide (ascundere).

4.) Selectaţi stratul „Furniture” (mobilier) şi daţi din nou clic pe butonul Hide.

5.) Pentru a fixa aceste opţiuni, daţi clic pe butonul Update (actualizare) din opţiunea Layer Combinations. Prin această operaţiune se va seta dezactivarea acestor niveluri în momentul în care se selectează combinaţie de niveluri „Area Diagrams”. Daţi clic pe OK.

170



introducerea unei mărci automate de zonă

1.) Utilizând setările de zonă pe care tocmai le-am configurat, daţi clic în interiorul camerei de studiu pentru a fixa zona. ArchiCAD conturează automat încăperea spre faţa pereţilor care mărginesc spaţiul. După ce apare cursorul sub formă de ciocan, daţi clic pentru a introduce marca zonei.

2.) Parcurgeţi aceiaşi paşi pentru restul spaţiilor închise:● 107 – Pantry (cămară): „3 Storage” (3 depozitare)● 105 – Powder Room (toaletă): „1 Living Space” (1 living)

Stabilirea perimetrului zoneiFilmul Level1-12-5

1.) După selectarea instrumentului pentru zonă, selectaţi metoda geometrică poligonală din Info Box.

2.) Selectaţi „1 Living Space” din meniul pop-up al categoriilor de zonă, din cadrul Info Box. Introduceţi „Living” în secţiunea destinată denumirii zonei şi 102 în cea destinată numărului zonei.

3.) Daţi clic pe primul punct de pe muchia din stânga sus a livingului.

4.) Continuaţi să conturaţi spaţiul, urmărind indicaţiile de mai jos. În momentul în care cursorul revine la punctul de pornire, acesta va lua forma unui ciocan. Daţi clic pentru a finaliza operaţiunea de conturare şi apoi daţi din nou clic pentru a introduce marca zonei.



5.) Repetaţi aceeaşi paşi pentru restul spaţiilor deschise:● 101 – Entry (intrare): „4 Circulation” (4 trafic)● 103 – Dining (sufragerie): „1 Living Space” (1 living)● 104 – Passageway (coridor): "„4 Circulation” (4 trafic)● 106 – Kitchen (bucătărie): „1 Living Space” (1 living)

Finalizarea acestor etape pentru etaj

1.) Daţi dublu clic pe Second Floor din meniul Navigator.2.) Introduceţi şi pentru etaj denumirile, numerele şi categoriile

zonelor, respectând aceleaşi etape din exerciţiul anterior.● 201 - Passageway (coridor): „4 Circulation” (4 trafic)● 202 - Master Suite (apartament principal): „2 Bedroom Space” (2 dormitoare)● 203 - Toilet (toaletă): „2 Bedroom Space” (2 dormitoare)● 204 - Closet (spatiu de depozitare): „3 Storage” (3 zone de depozitare)● 205 - Bathroom (baie): „2 Bedroom Space” (2 băi)

● 206 - Bedroom (baie): „2 Bedroom Space” (2 băi)● 207 - Closet (spatiu de depozitare): „3 Storage” (3 zone de depozitare)

Calcularea ariei

Prin utilizarea meniului Calculate (calculare), vom putea crea o listă care să conţină toate denumirile, numerele şi categoriile camerei, înălţimea plafonului, calculele de arie şi orice alte informaţii suplimentare, necesare la întocmirea unui raport al clădirii.Pentru a crea o listă de bază, efectuaţi următoarele operaţii:

1.) Deplasaţi-vă la meniul Calculate şi selectaţi opţiunea de listă „Basic” din sub-meniul List Zones.

2.) Un raport a fost astfel creat.

172




Etapa A 13-A: Amplasarea Clădirii în Sit

Cuprins● Partea 1: Definirea uneltei Mesh (plasă)● Partea a 2-a: Unealta şi setările pentru Mesh ● Partea a 3-a: Importarea unui fişier AutoCAD ● Partea a 4-a: Unealta pentru cotele de nivel

Exerciţii● Configuraţi setările pentru Mesh● Importaţi fişierul de referinţă al planului obiectivului ● Creaţi Mesh-ul obiectivului● Amplasaţi cotele de nivel

ETAPA A 13-A:

aMPlaSarEa Clădirii în Sit

obiectiveLa finalizarea acestei etape cursanţii: 1 vor şti să lucreze cu un fişier AutoCAD DWG, să îl importe

şi să îl utilizeze, 2 vor şti să utilizeze unealta Mesh pentru a realiza o

interpretare tridimensională a obiectivului,3 vor putea să configureze setările unui Mesh, inclusiv

înălţimea, materialul, punctele plasei, tipul de linie, înălţimea la bază şi relaţia cu clădirea,

4 vor şti să configureze şi să amplaseze dimensiuni asociative ale elevaţiei pe Mesh, prin utilizarea uneltei pentru cotele elevaţiei.


174




Reşedinţa Drucker-Brownstein este situată pe o pantă lină, pe o suprafaţă acoperită de formaţiuni stâncoase. Această etapă are rolul de a explica modul în care poate fi creată această pantă şi cum poate fi amplasată clădirea în acest sit.

Partea 1: Definirea unui meshMesh-ul reprezintă suprafaţa unei forme oarecare, creată prin determinarea elevaţiei punctelor sale caracteristice şi interpolarea acestora.În plan, sunt reproduse conturul şi punctele cele mai înalte ale Mesh-ului (plasei). În 3D, în funcţie de metoda de construcţie aleasă în Info Box şi setările din fereastra de dialog pentru

Mesh, puteţi obţine plase sub formă de suprafeţe, plase cu laturi verticale (margini) şi plase sub formă de corpuri solide.

O astfel de plasă este creată pe baza planului de referinţă al Mesh-ului (Mesh Reference Plane) şi a zonelor celor mai înalte ale acestuia. Desenaţi conturul Mesh-ului în planul de referinţă. Puteţi apoi înălţa punctele specifice ale suprafeţei plasei în afara acestui plan.Un Mesh are două tipuri de puncte înălţate: ● Puncte înălţate – definite

de utilizator.● Puncte înălţate – generate.Punctele înălţate definite de utilizator sunt întotdeauna vizibile, deoarece fac parte din conturul plasei, cum ar fi linia de delimitare a proprietăţii şi liniile de contur.Dacă poligoanele sau nodurile au elevaţii diferite şi este selectată opţiunea Show all ridges, ArchiCAD va afişa punctele înălţate generate pe baza conectării nodurilor plasei.Fiecare punct înălţat generat de ArchiCAD conectează două noduri aflate la înălţimi diferite care nu sunt deja conectate printr-un punct înălţat definit de utilizator. De aceea, punctele generate de ArchiCAD nu sunt vizibile, dacă nodurile nu au înălţimi diferite.



Partea a 2-a: unealta Şi Setările Pentru meshUnealta pentru Mesh se află în tabloul More din Toolbox. Fereastra de dialog pentru setări include cinci tablouri: Geometry and Positioning, Floor Plan, Section, Model şi listing and labeling. În partea de jos a ferestrei de dialog, la fel ca în cazul tuturor celorlalte instrumente, nivelul curent este afişat într-un meniu pop-up.

Configurarea setărilor uneltei pentru Mesh

1.) Selectaţi şi daţi dublu clic pe unealta pentru Mesh pentru a deschide fereastra de dialog a setărilor.

2.) În tabloul Geometry and Positioning, setaţi adâncimea (dacă este cazul) la care va ajunge Mesh-ul, dincolo de planul de referinţă (dimensiunile la capete ale Mesh-ului se regăsesc în Info Box). Setaţi, de asemenea, elevaţia planului de referinţă al Mesh-ului, măsurată fie de la nivelul activ, fie de la orice alt nivel de referinţă selectat de utilizator.

● Introduceţi valoarea de 2400 pentru adâncimea bazei Mesh-ului şi setaţi punctul de plecare al Mesh-ului la 0. Selectaţi opţiunea „corpuri solide”.

3.) În tabloul planului, puteţi selecta tipul de linie şi culorile care vor fi utilizate pentru a reprezenta conturul Mesh-ului în plan, respectiv în vederile 3D şi de elevaţie. Puteţi selecta un fill care va reprezenta profilul Mesh-ului în plan. Cu ajutorul butoanelor de afişare a punctelor înălţate puteţi opta pentru afişarea tuturor punctelor înălţate sau numai a acelora pe care le-aţi definit în momentul în care aţi desenat plasa.● Selectaţi tipul de linie „Triple Dashed” pentru a reprezenta linia de delimitare a proprietăţii.

4.) Tabloul Section permite definirea structurii de umplere utilizată pentru a reprezenta secţiuni ale Mesh-ului în ferestrele de secţiune/elevaţie. Pot fi utilizate diverse culori pentru reprezentarea conturului secţiunii, pentru haşurarea corpului Mesh-ului şi pentru fundalul haşurii.

176



Aceste setări sunt valabile numai pentru corpurile solide nu şi pentru suprafeţe simple sau mărginite.● Selectaţi structura de umplere „Earth”.

5.) În tabloul Model puteţi defini materialele pentru diversele părţi ale Mesh-ului. În funcţie de metoda de construcţie (suprafaţă simplă, cu margini, corp solid) sunt valabile numai anumite comenzi. Puteţi utiliza diverse materiale pentru suprafeţele plasei sau puteţi da clic pe icon-ul sub formă de lanţ pentru a utiliza ultimul material folosit pentru toate suprafeţele. Prin dezactivarea icon-ului se vor restabili materialele utilizate iniţial pentru suprafeţele Mesh-ului. Puteţi, de asemenea, controla în 3D aspectul punctelor înălţate generate. Dacă alegeţi opţiunea all ridges Smooth, în vederea 3D vor apărea numai punctele înălţate definite de utilizator.● Selectaţi Misc-Green pentru culoarea părţii superioare a materialului plasei şi Misc-Earth pentru partea de jos.

6.) Cel de-al cincilea tablou este denumit listing and labeling. Rolul său este legat de calculele cu privire la Mesh. Comenzile aferente acestui tablou au fost descrise anterior în secţiunea Element Identification, Listing and Labeling. După ce aţi terminat, daţi clic pe butonul OK.

Partea a 3-a: imPortarea unui fiŞier autocaD

Mesh-ul poate fi creat pornind de la un fişier de fundal AutoCAD DWG, de la o imagine de fundal sau introducând coordonatele care definesc limitele obiectivului. În acest exerciţiu vom utiliza un fişier AutoCAD DWG.

importarea fişierului de referinţă al planului obiectivului

Filmul Level1-13-1

1.) Înainte de a importa fişierul de referinţă, setaţi afişarea informaţiilor privitoare la planul obiectivului, prin selectarea „Site Plan” din opţiunea Layers din meniul Options şi selectaţi nivelul 0. First Floor în Navigator.



2.) Pentru a importa fişierul de referinţă AutoCAD, selectaţi opţiunea Merge din meniul File.

3.) În fereastra de dialog selectaţi tipul de fişier „DWG” şi accesaţi directorul care conţine fişierele cursului de pregătire. Din fişierele listate, selectaţi fişierul „sitetopo.dwg”. Daţi clic pe Open.

4.) Va apărea fereastra de dialog a amplasării desenului. În zona de introducere a datelor pentru punctul de inserţie,

deselectaţi opţiunea Specify on Screen şi introduceţi „0” pentru X şi „0” pentru Y. În cele din urmă, selectaţi opţiunea Default Translator din meniul pop-up şi selectaţi butonul Place, după ce aţi terminat.

5.) Pentru a vizualiza întregul amplasament, alegeţi opţiunea Fit in Window din meniul Display.

Crearea unui Mesh pentru un sit dat

Fimul Level1-13-2

1.) Înainte de a crea Mesh-ul, trebuie să modificăm culoarea informaţiilor de referinţă, astfel încât acestea să apară ca fundal. În acest scop, selectaţi instrumentul în formă de săgeată şi daţi clic pe marginea site-ului pentru a evidenţia informaţiile importate cu privire la sit. Acum selectaţi opţiunea Edit Selection Set din meniul Edit şi selectaţi culoarea gri, de exemplu culoarea de contur no.94.

178



2.) Acum selectaţi Send to Back din opţiunea Display Order din meniul Tools. Prin această operaţiune reprezentarea topografică va trece sub informaţiile despre clădire. Daţi clic în afara reprezentării topografice a obiectivului pentru a anula selecţia.

3.) Următoarea etapă este definirea marginii sitului. Putem realiza această operaţiune dând clic pe fiecare punct al liniei de delimitare a proprietăţii sau putem utiliza instrumentul Magic Wand (bagheta magică) care va trasa automat conturul sitului. Pentru aceasta, selectaţi mai întâi unealta pentru Mesh.

4.) Acum selectaţi bagheta magică din Control Box. Deplasaţi cursorul la marginea liniei de delimitare a proprietăţii şi, în momentul în care cursorul „baghetă magică” îşi modifică forma, daţi clic pentru a realiza trasarea automată a liniei de delimitare a proprietăţii.

5.) După ce aţi selectat unealta pentru Mesh, alegeţi comanda Select All Meshes din meniul Edit.

6.) Acum puteţi trasa automat conturul sitului. Pentru aceasta, selectaţi din nou bagheta magică şi deplasaţi cursorul către prima curbă de nivel. În momentul în care bagheta magică îşi modifică forma, daţi clic pentru a realiza trasarea automată a conturului.

7.) Va apărea o fereastră de dialog pentru noile puncte ale Mesh-ului. Daţi clic pe butonul OK pentru a crea noi puncte pe contur.

8.) Procedaţi în mod similar pentru fiecare curbă de nivel până când toate curbele au fost trasate automat cu bagheta magică.



9.) Acum trebuie să definim o înălţime pentru fiecare linie curbă de nivel. Ţinând selectată unealta pentru Mesh, deplasaţi cursorul la un punct de pe prima curbă de nivel şi daţi clic pe punctul respectiv. Va apărea paleta de tip pet palette. Selectaţi butonul „Z” , care ne va permite să definim înălţimea „Z” a curbei de nivel. Introduceţi valoarea 3050 pentru înălţime şi selectaţi Apply to All pentru ca această valoare să se aplice tuturor punctelor de pe contur. Daţi clic pe OK.

10.) Procedaţi în mod similar pentru fiecare curbă de nivel, introducând înălţimile curbelor de nivel, după modelul de mai jos.

11.) În cele din urmă, adăugaţi noi puncte la marginea livingului, unde elevaţia planşeului este mai mică. Ţinând atât Mesh-ul cât şi unealta pentru Mesh selectate, daţi clic pe colţul din dreapta sus.

12.) Deplasaţi cursorul în colţul dreapta jos şi daţi clic. Apoi deplasaţi cursorul în colţul din stânga jos şi daţi clic.

180



13.) Pentru a finaliza, daţi clic în colţul stânga sus, unde aţi început. Va apărea fereastra de dialog pentru noile puncte ale Mesh-ului. Selectaţi opţiunea Add New Points şi daţi clic pe butonul OK.

14.) În cele din urmă, stabiliţi înălţimea celor 4 puncte noi. La fel cum aţi procedat în cazul curbelor de nivel, daţi clic pe unul din cele 4 puncte şi se va afişa fereastra de dialog a înălţimii punctelor. Introduceţi valoarea -610 pentru înălţimea punctelor şi apoi selectaţi Appy to All. Când aţi terminat, daţi clic pe OK.

Partea a 4-a: unealta Pentru cotele De niVel

Utilizând unealta pentru cotele de nivel putem să amplasăm cote care sunt atribuite în mod automat terenului. În acest sens, trebuie să activăm Gravity Tool.

Stabilirea dimensiunilor de nivel

1.) Selectaţi instrumentul pentru dimensiunile de nivel din meniul pop-up din Tool Box.

2.) Acum selectaţi butonul de aliniere Mesh Gravity din paleta de coordonate. Opţiunea Gravity vă permite să amplasaţi un element, în funcţie de înălţimea unui alt element. În acest caz, ne va permite să realizăm alinierea la conturul Mesh-ului.

3.) Deplasaţi cursorul la marginea primei curbe de nivel şi daţi clic. Va fi amplasată o cotă de nivel, care va avea ataşat un simbol de nivel şi înălţimea curbei respective.


Etapa a 14-A Crearea unui Layout de Prezentare

Cuprins● Partea 1: Din ArchiCAD în PlotMaker● Partea a 2-a: Ce este un Layout Book ● Partea a 3-a: Amplasarea şi poziţionarea desenelor● Partea a 4-a: Imprimare şi plotare

Exerciţii● Actualizaţi setul de vederi● Creaţi un corp de titlu principal● Setaţi layout-urile● Amplasaţi desenele în layout ● Amplasaţi şi poziţionaţi desenele● Opţiunile Plot Setup şi Plot ● Opţiunile Page Setup şi Print

ETAPA A 14-A:

CrEarEa UnUi layoUt dE PrEzEntarE

obiectiveLa sfârşitul acestei etape, cursanţii:1 vor putea înţelege relaţia dintre un fişier Layout Book din

PlotMaker şi un fişier de modelare ArchiCAD,2 vor şti să amplaseze un desen în ArchiCAD într-un layout

PlotMaker, în vederea creării unei planşe cuprinzând un ansamblu de desene şi imagini,

3 vor şti să creeze o planşă cu grafica de titlu particularizată şi un titlu de desen care pot deveni Master şi utilizate în toate desenele de prezentare,

4 vor şti să organizeze layout-urile din PlotMaker cu titluri automate, numerotare şi informaţii referitoare la desene, aflate în legătură cu planşa Master de titlu şi titlurile desenelor,

5 vor şti să configureze o imprimantă şi/sau un plotter, şi vor putea imprima şi/sau plota prezentarea în forma sa finală.

iniţializarea etapeiUtilizaţi fişierul din etapa precedentă sau deschideţi fişierul Level1-Step14.pln din directorul Training Guide-Level 1.

182




PlotMaker este un program autonom pentru crearea, plotarea, imprimarea şi publicarea layout-urilor într-o documentaţie finală de arhitectură. Acest capitol este dedicat recapitulării procesului de importare a desenelor din ArchiCAD în PlotMaker, precum şi creării de layout-uri în PlotMaker, a layout-ului Master(Master Layout), a tipului titlului (Title Type) şi a setărilor de layout (Layout Settings).

Partea 1: Din archicaD în Plotmaker

Înainte de a importa desenele din ArchiCAD în PlotMaker, este necesară salvarea vederilor proiectului, cum ar fi planurile de nivel, planurile de mobilier, planul clădirii, graficele de zonă, elevaţiile, secţiunile şi randările 3D. Aceste vederi sunt salvate în seturile de vederi ArchiCAD din Navigator. După ce au fost salvate în seturile menţionate, vederile pot fi importate în PlotMaker.

actualizarea seturilor de vederi

În exerciţiile anterioare, am văzut cum se realizează salvarea vederilor de elevaţie, secţiune şi decupajele 3D în seturile de vederi din Navigator. Acum vom salva vederi suplimentare ale



planului clădirii, ale planurilor de nivel şi ale planurilor de zonă, după cum urmează.

Filmul Level1-14-1

1.) Daţi clic pe sub-meniul View Sets din Navigator.

2.) Selectaţi „Site Plan” din sub-meniul Layer Combinations din meniul Options. Prin această operaţiune se vor activa nivelurile specifice planului clădirii (Site Plan).

3.) În continuare, selectaţi combinaţia de afişaj „Preliminary” din sub-meniul Display Options din cadrul meniului

Options. Prin aceasta se va fixa modul de afişare a elementelor din fereastra planului de nivel (cum ar fi direcţia de pivotare a uşilor, zona şi umpluturile pereţilor etc.)

4.) Setaţi acum scara prin selectarea Floor Plan Scale din meniul Options. În fereastra de dialog Scale (Floor Plan), setaţi scara la 1:200.

5.) Ca ultim pas, setaţi panoramarea dorită. În acest scop, deplasaţi-vă la meniul Display şi selectaţi Fit in Window.

6.) În acest moment suntem pregătiţi să salvăm Site Plan în View Sets. În acest scop, selectaţi Save Current View din meniul pop-up din dreapta „Presentation”.

184



7.) În fereastra de dialog Save Current View introduceţi Site Plan şi daţi clic pe Save. În acest moment vederea este salvată în setul de vederi din Navigator.

8.) Vom repeta aceste etape pentru a salva vederi pentru planurile de nivel şi planurile de zonă. Ca prim pas, creaţi o vedere salvată pentru First Floor Plan şi Second Floor Plan. Selectaţi „Floor Plan” din sub-meniul Layer Combinations din cadrul meniului Options.

9.) Ţineţi selectat butonul „Preliminary” din Display Combination din cadrul sub-meniul Display Options.

10.) Acum schimbaţi scara prin selectarea Floor Plan Scale din meniul Options. În fereastra de dialog Scale (Floor Plan), setaţi scara la 1:100.

11.) În final, setaţi panoramarea (Zoom) dorită. În acest scop, deplasaţi-vă la meniul Display şi selectaţi Fit in Window.

12.) În acest moment, suntem pregătiţi să salvăm First Floor Plan în View Sets. În acest scop selectaţi Save Current View din meniul pop-up din dreapta „Presentation”.

13.) În fereastra de dialog Save Current View introduceţi First Floor Plan şi daţi clic pe Save. În acest moment, vederea este salvată în seturile de vederi din Navigator.

14.) Deplasaţi-vă la Second Floor şi repetaţi paşii de mai sus, în vederea salvării unei vederi a planului pentru etaj în View Sets.

15.) Vom repeta aceşti paşi pentru a salva o vedere a planurilor de zonă ale parterului şi etajului. Selectaţi „Area Diagram” din sub-meniul Layer Combinations din cadrul meniului Options.



16.) Ţineţi selectat butonul „Preliminary” din Display Combination, scara fiind setată la 1:100 şi panoramarea fiind aceeaşi.

17.) În acest moment suntem pregătiţi să salvăm planul de zonă pentru parter în View Sets. În acest scop, selectaţi Save Current View din meniul pop-up din dreapta „Presentation”.

18.) În fereastra de dialog Save Current View, introduceţi Area Diagram - 1st şi daţi clic pe Save. În acest moment, vederea este salvată în seturile de vederi din Navigator.

19.) Deplasaţi-vă la Second Floor şi repetaţi paşii de mai sus, în vederea salvării unei vederi a Area Diagram - 2nd în View Sets.

20.) După ce aţi terminat, selectaţi Save din meniul File pentru a salva fişierul pe hard-disk-ul dvs., în vederea utilizării ulterioare în cadrul acestei etape.

Partea a 2-a: ce este un layout book

Documentaţia de proiectare este alcătuită dintr-un set de desene diverse – planuri de nivel, elevaţii, secţiuni, detalii, vederi tridimensionale etc. În programul PlotMaker toate aceste desene sunt adunate şi aranjate într-un Layout Book. layout Book cuprinde într-un singur fişier toate informaţiile electronice necesare unei documentaţii de proiectare, în acelaşi mod în care paginile şi capitolele sunt adunate într-o carte. Un layout Book este compus din următoarele elemente: layouts, drawings, Subsets şi Master layouts. Puteţi naviga printre aceste elemente, pe care, de asemenea, le puteţi organiza, adăuga sau îndepărta, prin utilizarea aplicaţiei navigator Palette. Aplicaţia Navigator Palette îndeplineşte şi rolul de configurator vizual al structurii şi conţinutului unui Layout Book.Principalele părţi componente ale unui Layout Book sunt următoarele:● Master layout care stabileşte dimensiunile layout-urilor

(paginilor) sau ale Layout Book-ului. Aceste şabloane pot include, de asemenea, elemente care vor apărea pe fiecare layout în parte, cum ar fi liniile de margine, titlurile sau o siglă de companie. Un Layout Book poate cuprinde mai multe Master Layouts:

● layout-urile pe care puteţi aranja desene, imagini şi alte elemente grafice sau texte, în cantitatea dorită.

● desenele importate, care pot fi amplasate şi aranjate la diferite dimensiuni, cu diferite opţiuni de încadrare şi afişare. Desenele importate pot fi actualizate automat, iar dvs.

186



aveţi în plus posibilitatea de a iniţia procesul de actualizare prin lansarea ArchiCAD-ului în timp ce va aflaţi în PlotMaker, în vederea efectuării modificărilor dorite în fişierul sursă.

Crearea unui corp de titlu principal (Master titleblock)Următorul pas este crearea unei serii de layout-uri în care să poată fi amplasate desenele şi imaginile de prezentare. Pentru crearea şi administrarea acestor layout-uri se utilizează aplicaţia Navigator. Pentru început, să creăm un Master titleblock care va fi pus în legătură cu layout-urile în care sunt amplasate desenele.

Film Level1-14-2

1.) Deschideţi PlotMaker dând dublu clic pe PlotMaker.exe din directorul ArchiCAD.

2.) După deschiderea PlotMaker, deschideţi secţiunea Masters din Navigator şi daţi dublu clic pe opţiunea Master A2 landscape astfel încât aceasta să se afişeze cu caractere aldine.

3.) Alegeţi Fit to Window din meniul Display. Corpul de titlu principal poate fi editat în acest moment.

4.) Pentru început, amplasaţi o siglă pe corpul de titlu. Selectaţi opţiunea Import din meniul File.

5.) În fereastra de dialog Import, deplasaţi-vă la directorul în care sunt stocate fişierele Ghidului de utilizare - Nivelul 1. Acest director conţine un fişier denumit „logo.jpg”. Selectaţi fişierul menţionat şi daţi clic pe butonul Open.



6.) Imaginea siglei va apărea pe cursorul dvs., oferindu-vă posibilitatea de a o deplasa în poziţia finală. Trageţi sigla în colţul din dreapta sus şi daţi clic pentru a o fixa.

7.) Odată cu imaginea va fi fixat automat şi tipul titlului. Prin această caracteristică titlurile vor fi asociate automat desenelor. Pentru o siglă nu este însă nevoie de un titlu. Pentru a dezactiva Title Type, selectaţi Drawing Settings din meniul Edit în timp ce sigla este încă selectată.

8.) Selectaţi tabloul Title şi deselectaţi opţiunea Append a Title to this Drawing (ataşează un titlu acestui desen).

9.) Pentru desenarea unui contur pe corpul de titlu, selectaţi Line Tool din caseta de unelte.

10.) Selectaţi apoi metoda geometrică rectangulară din Coordinate Palette şi desenaţi un contur rectangular. Master-ului i se pot asocia, de asemenea, opţiunile de autotext şi numerotare automată, oferindu-vă astfel

posibilitatea de a crea un link între simbolurile desenului, cum ar fi simbolurile secţiunilor şi detaliilor, şi foile în care se află acestea. Vom recapitula modalitatea de creare şi particularizare a acestui proces în cadrul Ghidului de utilizare pentru nivelul 2.

Setarea layout-urilorUrmătorul pas constă în crearea unei serii de foi de lucru pentru acest proiect. Pentru crearea şi administrarea acestor layout-uri se utilizează aplicaţia Navigator.

Film Level1-14-3

1.) Daţi dublu clic pe Layout 001 din Navigator.

2.) Tastaţi denumirea Site Plan în tabloul Properties din partea de jos a aplicaţiei Navigator.

3.) Daţi din nou clic pe săgeata pop-up de lângă Tree by Subsets şi selectaţi New Layout.

4.) Repetaţi aceşti paşi pentru a crea mai multe foi de layout:● Floor Plans (planuri de nivel)

188



● Area Plans (planuri de zonă)● Sections and Elevations (secţiuni şi elevaţii)

Partea a 3-a: amPlasarea Şi poziţionAreA DeSenelor

Importarea şi amplasarea unui desen în layout se realizează fie cu imaginea aferentă de ecran, fie sub forma unui cadru gol. Apoi, dacă este necesar, desenul poate fi editat în fereastra pentru desene Drawing Window. între fişierul importat şi desenul amplasat există un hotlink. Hotlink-urile se actualizează de fiecare dată când deschideţi sau refaceţi layout-ul.

adăugarea desenelor într-un layout

Filmul Level1-14-4

1.) Înainte de a adăuga desenele într-un layout, este necesar să activăm layout-ul. În acest scop, daţi dublu clic pe layout-ul Site Plan din Navigator.

2.) Pentru amplasarea desenelor într-un layout, vom utiliza comanda de importare. Aceasta vă permite să adăugaţi desene din modelul ArchiCAD. Selectaţi Import din meniul File. Selectaţi fişierul ArchiCAD pe care l-aţi salvat în computerul dvs. în etapele precedente sau selectaţi fişierul din directorul level1-Step Files, denumit level1-Step15.pln. Daţi clic pe butonul Open. La deschiderea fişierului ArchiCAD va fi afişat următorul dialog. Daţi clic pe butonul Continue.

3.) Se va deschide dialogul Import Drawing, care va afişa seturile de vederi disponibile, pe care le-am creat în cadrul etapelor anterioare. Vom utiliza această fereastră de dialog pentru a adăuga desene în layout, prin selecţie. Să începem cu desenul Site Plan. Daţi clic pe „Place Drawings on Current Layout” şi selectaţi caseta de marcare de lângă Site Plan, din cadrul Available View Sets (seturilor disponibile de vederi). Daţi clic pe butonul Import.



amplasarea şi poziţionarea desenelor

1.) După ce aţi dat clic pe butonul Import, programul PlotMaker va amplasa desenul în colţul din stânga jos al foii de lucru. În acest moment, puteţi selecta desenul şi îi puteţi stabili poziţia.

2.) Selectaţi unealta în formă de săgeată din Toolbox.

3.) Daţi clic pe colţul desenului amplasat pentru a-l evidenţia.

4.) Selectaţi opţiunea Drag din meniul Edit.

5.) Daţi clic în interiorul desenului şi trageţi de acesta pentru a-l poziţiona pe foaia de lucru.

190



6.) Dacă vreţi să mutaţi titlul standard, ataşat automat desenului, selectaţi unealta sub formă de săgeată şi daţi clic pe colţul titlului pentru a-l evidenţia.

7.) Selectaţi opţiunea Drag din meniul Edit şi trageţi titlul în alt loc. Pasul final constă în amplasarea şi stabilirea poziţiei desenelor pe restul layout-urilor. În acest scop, repetaţi

paşii indicaţi mai sus, pentru restul layout-urilor: Floor Plans, Area Plans şi Sections and Elevations.

pArteA A 4-A: operAţiunile De Plotare Şi imPrimare

În ciuda faptului că ArchiCAD este compatibil cu un plotter de înaltă calitate, Graphisoft recomandă utilizarea PlotMaker pentru layout-urile finale.Dacă alegeţi comanda Plot sau Print din meniul File al programului PlotMaker, puteţi determina, în primă instanţă, modul de ieşire pe ploter sau imprimantă, prin selectarea uneia din cele trei opţiuni disponibile.● Prin alegerea Selected in navigator, se va realiza

plotarea tuturor Layout-urilor selectate în momentul respectiv, în paleta Navigator, în ordinea numerelor de identificare. (Pentru a vizualiza codurile de identificare, alegeţi opţiunea Layout List din opţiunea pop-up Navigator.)

● Prin alegerea opţiunii active Window, va fi plotată numai fereastra activă la momentul respectiv. Aveţi în vedere faptul că nu puteţi plota decât Layout-uri; în cazul în care fereastra activă este un desen, comenzile de plotare din meniul File sunt dezactivate.

● Prin alegerea Entire layout Book, se realizează plotarea tuturor layout-urilor din Layout Book-ul deschis, în ordinea numerelor de identificare.



La fel ca în ArchiCAD, puteţi alege destinaţia datelor plotate: direct la plotter, într-un fişier (de date) de plotare sau în directorul Spool Folder.

opţiunile Plot Setup şi Plot

1.) Deplasaţi-vă la meniul File şi selectaţi opţiunea Plot Setup.

2.) În acest dialog, specificaţi driver-ul de plotter, dimensiunea hârtiei, orientarea hârtiei, conexiunea de reţea la plotter şi alte caracteristici ale ieşirii dvs. de plotter. Efectuaţi aceste setări şi apoi daţi clic pe butonul OK.

3.) În vederea plotării, alegeţi comanda Plot din meniul File.

4.) În această fereastră de dialog aveţi posibilitatea de a alege una din opţiunile Layouts to Plot (layout-urile care urmează a fi plotate), Print Range (ordinea imprimării), Paper Feed (alimentare hârtie), Plot With - plotare cu (Color, Black & White or in Gray Scale - color, alb-negru, tonuri de gri) şi Destination (destinaţie). După efectuarea setărilor dorite, daţi clic pe Plot.

192



opţiunile Print Setup şi Print

1.) Deplasaţi-vă la meniul File şi selectaţi Page Setup.

2.) În acest dialog, trebuie să specificaţi dimensiunea hârtiei, orientarea şi alte caracteristici ale documentelor imprimate, să setaţi parametrii de imprimare şi să demaraţi operaţiunea de imprimare a proiectului dvs. Efectuaţi aceste setări şi apoi daţi clic pe butonul OK.

3.) În vederea printării, alegeţi comanda Print din meniul File.

4.) În această fereastră de dialog aveţi posibilitatea de a alege Layouts to Print, Print Range, Paper Quality, Print to File, Dithering, All Colors to Black. După efectuarea setărilor, daţi clic pe Print.


Etapa a 15-A Crearea Imaginilor Randate

Cuprins● Partea 1: Unealta şi setările pentru cameră● Partea a 2-a: Motoare şi materiale de fotorandare ● Partea a 3-a: Motor intern de randare ● Partea a 4-a: Motor de randare Z-Buffer ● Partea a 5-a: Motor de randare LightWorks ● Partea a 6-a: Motor de randare schiţe

Exerciţii● Configuraţi şi amplasaţi camera● Setaţi materialele pentru motorul intern (Internal Engine)● Setaţi materialele pentru motorul LightWorks (LightWorks

Engine)● Efectuaţi randarea cu ajutorul motorului intern de randare

(Internal Rendering Engine)● Efectuaţi randarea cu ajutorul motorului de randare Z-Buffer

(Z-Buffer Rendering Engine)● Efectuaţi randarea cu ajutorul motorului de randare

LightWorks (LightWorks Rendering Engine)● Efectuaţi randarea cu ajutorul motorului de randare schiţe

(Sketch Rendering Engine)

ETAPA A 15-A:

CrEarEa iMaGinilor randatE

obiectiveDupă efectuarea acestei etape, cursanţii:1 vor şti să amplaseze o cameră în planul de nivel şi să

particularizeze setările de perspectivă pentru a reflecta exact vederea solicitată,

2 vor fi familiarizaţi cu motoarele de randare disponibile; ArchiCAD, Sketch, LightWorks şi Z-Buffer, precum şi cu opţiunile de particularizare a aparenţei unei imagini randate,

3 vor şti să particularizeze calităţile materialelor, inclusiv culoarea, textura şi umbrele, atât pentru motorul intern de randare cât şi pentru motorul de randare LightWorks,

4 vor şti să creeze o schiţă randată,5 vor şti să randeze o imagine pe o fotografie digitală.


194




Comunicarea în bune condiţii a proiectului dvs. către client încă din faza de proiectare vă poate scuti de eventualele modificări costisitoare ulterioare. Pentru a-şi ajuta clienţii să înţeleagă mai bine proiectul, House+House Architects utilizează vederile de perpectivă din ArchiCAD, decupajele, vederile axonometrice, randările de schiţe şi randările fotorealiste.

Partea 1: instrumentul Şi Setările camereiÎn plus, faţă de vederile tridimensionale încorporate în ArchiCAD, aveţi posibilitatea de a amplasa câte camere doriţi în planul de nivel pentru a genera imagini în perspectivă sau animaţii, scene panoramice de realitatea virtuală, o cale pentru decoruri VR şi filme cu obiecte navigabile de tip VR.Dacă daţi dublu clic pe iconul Camera Tool din caseta de instrumente ArchiCAD, se va deschide fereastra de dialog Camera Settings (setări cameră). Conţinutul ferestrei de dialog Camera Settings diferă în funcţie de tipul camerei.

Există trei tipuri de camere care pot fi accesate, fie în fereastra de dialog Camera Settings, fie în fereastra de informaţii: Perspective Cameras (camere de perspectivă), VR objects (obiecte din realitatea virtuală) şi VR Scenes (decoruri din realitatea virtuală).

● Camerele de perspectivă sunt caracterizate de un punct de vedere, o ţintă şi un unghi de deschidere. Imaginile generate de acestea sunt vizualizate direct în fereastra 3D.



● Obiectele din realitatea virtuală sunt obiecte care pot fi explorate, care beneficiază de tehnologia Apple's QuickTime (QTVR). Acestea sunt caracterizate de o cale sferică de-a lungul căreia poate fi amplasat şi navigat punctul de vedere. Acest punct este reprezentat de un con de vizualizare.

● Camerele panoramice determină decorurile din realitatea virtuală, prin utilizarea tehnologiei QTVR. Amplasaţi una sau mai multe panorame cilindrice pentru a fi vizualizate în QuickTime.

Fereastra de dialog Camera Settings şi Floor Plan sunt active simultan astfel încât să puteţi modifica setările, locaţiile şi orientările camerei fără a fi necesar să deschideţi şi să închideţi fereastra de mai multe ori. Fereastra de dialog dispare însă în timp ce fereastra 3D este deschisă.Puteţi alege tipul de cameră pe care doriţi să o utilizaţi fie printr-un clic pe sub-meniul corespunzător

din partea de sus a ferestrei de dialog, fie prin alegerea opţiunii Construction Method din fereastra de informaţii.

Configurarea şi amplasarea camerei Atunci când faceţi o fotografie cu o cameră reală, trebuie să reglaţi înălţimea, obiectivul, unghiul etc. De asemenea, trebuie să efectuaţi setările camerei înainte de fixarea acesteia, prin utilizarea instrumentului cameră.

Film Level1-15-1

1.) Daţi dublu clic pe vederea salvată „Site Plan” din sub-meniul View Sets şi apoi deschideţi unealta pentru cameră din Toolbox. Daţi clic pe sub-meniul Camera din partea de sus a ferestrei de dialog.

2.) Setaţi înălţimea camerei, obiectivul, distanţa, unghiul camerei şi unghiul soarelui, urmărind indicaţiile de mai jos.

196



3.) După efectuarea setărilor necesare, puteţi fixa camera în fereastra planului de nivel. Fixaţi camera în partea de jos, în colţul din dreapta al obiectivului, cu faţa spre clădire. Daţi un clic pentru a fixa punctul focal al camerei.

4.) Daţi clic pe un al doilea punct pentru a stabili obiectivul.

5.) Selectaţi butonul săgeată şi daţi clic pe camera fixată pentru a o evidenţia. Pentru a vizualiza perspectiva, deschideţi fereastra 3D.

6.) Salvaţi apoi vederea 3D în lista de seturi de vederi. Daţi clic pe sub-meniul View Sets din paleta Navigator şi apoi daţi clic pe butonul din dreapta pentru a selecta Save Current View.

7.) Tastaţi denumirea „South Perspective” (perspectivă sud) şi daţi clic pe butonul Save. Vederea salvată figurează, în acest moment, în Navigator View Set.

Partea a 2-a: motoarele Şi materialele De fotoranDare Setările de fotorandare sunt controlate din Image > PhotoRendering Settings. În fereastra de dialog Photorendering Settings, vă stau la dispoziţie patru motoare de randare, după cum este indicat în cele ce urmează:



Diferenţele între aceste motoare se prezintă astfel:● archiCad's internal rendering Engine (motorul

intern de randare al archiCad) este motorul principal de randare, acesta oferind suprafeţe umbrite, mapare textură, umbre simple şi transparenţe.

● lightWorks rendering Engine (motorul de randare lightWorks) este un motor îmbunătăţit de randare, care oferă posibilităţi de ray-tracing (efecte de oglindire), soft-shadows şi reflecţie şi posibilităţi complexe de editare a umbririi.

● Sketch (motor de randare schite) este un motor de randare care produce randări de tip schiţă, cum ar fi carioca, creion, cărbune şi marker.

● z-buffer rendering Engine (motor de randare z-buffer) reprezintă o alternativă la motorul de randare ArchiCAD. În situaţia în care modelul este amplu şi dacă este activat efectul de umbrire, acest algoritm de randare este mai rapid decât metoda de randare ArchiCAD.

Înainte de a randa imaginea finală, este necesar deseori să vizualizăm diferite materiale pentru proiect. Prin selectarea comenzii Materials din meniul Options > Attribute Settings, aveţi posibilitatea de particularizare a culorii, a texturii şi/sau a umbririi şi să vizualizaţi apoi rezultatul în randarea finală.

Setaţi Materials pentru internal Engine

1.) Deplasaţi-vă la sub-meniul Options > Attribute Settings şi selectaţi opţiunea Materials.

2.) Selectaţi materialul „Drucker - Stucco Cranberry” din lista pop-up de materiale.

3.) Ca prim pas, vom configura şi vom examina materialul selectat în Internal Engine. În acest scop, selectaţi opţiunea Internal Engine din lista Create Preview.

4.) Daţi apoi clic pe butonul Rename şi modificaţi denumirea materialului în „Drucker - Brick”.

5.) Daţi clic pe tabloul Exposure to Light (expunere la lumină) pentru a deschide opţiunile de culoare a suprafeţei, transparenţă, emisie, reflecţie şi strălucire. Dând dublu clic pe Surface Color, veţi deschide fereastra de dialog Edit Color. Modificaţi culoarea în brick color şi daţi clic pe OK.

198



6.) În continuare, deplasaţi-vă la tabloul Vectorial Hatching (haşurare vectorială) pentru a selecta un model de umplere. Acest model va fi afişat în fereastra 3D în momentul în care alegeţi Analytic Shading sau Analytic Hidden Lines şi când comutaţi pe setările 3D Hatching in Image > 3D Window. Alegeţi modelul Brick - Running Bond.

7.) Pe tabloul Texture, puteţi asocia o textură oricărui material. Denumirea texturii selectate apare în această zonă, fiind, de asemenea, afişată alături de denumirea materialului în paletele pop-up referitoare la materiale. Deasupra denumirii texturii este afişat un eşantion de textură, aceasta fiind disponibilă şi în zona de Auto Preview. Pentru a obţine rezultate bune, texturile trebuie să se poată suprapune perfect.

Acest tip de imagine poate fi aplicat într-o matrice fără linii vizibile în zonele în care marginile se suprapun. În final, daţi click pe tabloul Texture şi selectaţi textura Brick Aged din biblioteca Wall Finishes.

Setarea materialelor pentru motorul lightWorks

1.) În continuare, vom configura şi examina materialul selectat în motorul LightWorks. În acest scop, selectaţi opţiunea



LightWorksRendering Engine din lista Create Preview.

2.) Materialele din LightWorks Rendering Engine pot fi particularizate prin utilizarea tabloului LightWorks Shader Settings. Acest tablou oferă şase opţiuni: Color (culoare), Reflectance (grad de reflecţie), Transparency (transparenţă), Displacement (deplasare), Texture Space (spaţiere textură) şi Pipeline (reţea).

3.) Daţi clic pe butonul de culoare pentru a alege tipul de umbrire. Daţi apoi clic pe meniul pop-up şi alegeţi tipul de umbrire Wrapped Brick Bonds.

4.) În continuare, configuraţi culoarea şi dimensiunea modelului de cărămidă. Pentru a vizualiza toate opţiunile disponibile, dezactivaţi caseta de lângă Show Essential Only.

5.) Setaţi scara, lăţimea cărămizii, înălţimea şi adâncimea, după cum este descris mai jos. Apoi selectaţi culoarea şi particularizaţi culoarea pentru marginea şi capătul ambelor tipuri de cărămidă şi pentru culoarea mortarului cărămizii.

6.) În final, setaţi gradul de reflexie al cărămizii la Matte.

7.) Să configurăm, în continuare, stucul. Selectaţi materialul „Drucker - Stucco Sand” din listă.

200



8.) Din lista de tipuri de umbrire, selectaţi opţiunea Plain şi daţi dublu clic pe culoare. Setaţi culoarea „sand” (nisip).

9.) Pentru a conferi suprafeţei un aspect granulat care să redea aspectul stucului, daţi clic pe butonul Displacement. Pentru a vizualiza toate opţiunile disponibile, dezactivaţi caseta de lângă Show Essential Only. Setaţi scara, amplitudinea, detaliile şi exactitatea, după cum este arătat mai jos.

10.) În final, puteţi asocia o textură unui material în setările LightWorks, care va apărea numai într-o randare realizată cu ajutorul motorului de randare LightWorks Rendering Engine. Selectaţi în primul rând un material din lista denumită „Drucker - Columns”.

11.) Daţi clic pe butonul Color şi selectaţi opţiunea Graphisoft Masked Image din lista pop-up.

12.) Selectaţi opţiunea File Name din fereastra Parameters şi daţi clic pe butonul Search din partea de jos.

13.) Selectaţi textura Concrete (beton) din biblioteca Wall Finishes şi apoi daţi clic pe OK.

Partea a 3-a: motorul intern De ranDare

Motorul intern de randare al ArchiCAD este motorul standard de randare.Acest motor utilizează Phong, utilizat la scară largă datorită faptului că este rapid, oferă o înaltă calitate şi poate folosi maparea texturii. Cu toate acestea, nu pot fi redate nici reflexia nici refracţia reală.



În momentul selectării acestui motor de randare, în cadrul ferestrei de dialog Photorendering Settings, este afişată o listă de opţiuni specifice acestui motor de randare.

randarea cu ajutorul motorului intern de randare

1.) Deplasaţi-vă la meniul Image şi selectaţi opţiunea Photorendering Settings.

2.) Selectaţi Internal Rendering Engine din lista pop-up referitoare la motoare, din partea de sus a ferestrei de dialog.

3.) Daţi clic pe butonul Size to 3D Window pentru a seta dimensiunea de randare la aceeaşi dimensiune ca cea din fereastra 3D. Această secţiune este utilizată şi pentru introducerea dimensiunii imaginii şi a rezoluţiei.

4.) Selectaţi tabloul Effects pentru a seta modul de randare a imaginii. Method afişează o scară valorică, care stabileşte calitatea de redare a imaginilor: Flat Shading, Better, Final, Best. După selectarea butonului Best, programul calculează caracteristicile de luminozitate pentru fiecare pixel în parte. Celelalte opţiuni, luate în ordine descrescătoare, conduc la o reducere a calităţii imaginilor, deoarece programul ArchiCAD va calcula valori individuale numai pentru fiecare al doilea sau al treilea pixel. Creşterea calităţii va afecta în special suprafeţele curbe.● Selectaţi butonul Final

5.) Calitatea contururilor randărilor dvs. este controlată prin intermediul Setărilor antialiasing. Neregularităţile conturului sunt eliminate treptat pe măsură ce treceţi de la Off la Best. Utilizaţi opţiunea Best numai pentru randările finale deoarece timpul de procesare este mai mare, pe măsură de calitatea creşte.● Selectaţi butonul Good.

202



6.) Setul de casete din secţiunea Effects vă permite să activaţi mai multe efecte de lumină şi materiale, dintre care unele sunt setate iniţial în fereastra de dialog options > attribute Settings > Materials. Reflexiile în oglindă sunt redate ca highlights atunci când sunt bifate.

Bifaţi opţiunea Fog dacă aţi setat culoarea şi intensitatea efectului fog (de înceţoşare) în fereastra de dialog 3d Projection Settings şi dacă doriţi să o utilizaţi în fotorandarea dvs.Fog Activat şi Fog Dezactivat

Bifaţi opţiunea Emission dacă aţi ales sau dacă aţi creat materiale care emit lumină şi dacă doriţi ca această calitate să fie afişată.Prin opţiunea transparency se stabileşte dacă transparenţa materialelor va fi luată în considerare.Gradul de regularitate la suprafeţele curbe se setează prin comanda Smooth Surfaces.Dacă se bifează lamp Falloff, se obţine o tranziţie lină între suprafeţele luminate şi cele întunecate.

Dacă se bifează caseta Textures, pe suprafeţele respective vor apărea imagini de tip bitmap.● Activaţi toate efectele cu excepţia

Fog şi Lamp Falloff.

7.) Puteţi selecta light Sources (sursele de lumină), (Sun – soare, Lamps – becuri sau ambele) care doriţi să lumineze modelul. În secţiunea Shadow Casting, puteţi stabili dintre sursele de lumină disponibile pe aceea care doriţi să genereze umbre.● Selectaţi sursa de lumină Sun şi activaţi caseta Sun din

Shadow casting.8.) Să recapitulăm acum şi să stabilim tabloul Background.

Această secţiune este utilizată pentru setarea culorii Sky (cer) şi Ground (pământ) sau pentru importarea unei fotografii digitale pe fundalul unei randări.



Dacă vreţi să schimbaţi culoarea cerului sau a pământului, este suficient să daţi clic pe butoanele Sky Color sau Ground Color şi să selectaţi o culoare.● Întrucât este vorba de o randare schematică, menţineţi

albul standard ca fundal.9.) Ultimele tablouri, Brightness (luminozitate) şi Partial

rendering (randare parţială), vă permit să reglaţi luminozitatea imaginii, precum şi gradul de randare a acesteia. Aceste două opţiuni pot fi selectate la sfârşitul procesului de randare.● Păstraţi setările standard.

10.) După ce aţi terminat, daţi clic pe OK. Pentru a randa imaginea, selectaţi Photorender Projection din meniul Image. Imaginea va fi randată într-o fereastră nouă.

Partea a 4-a: motorul De rAnDAre z-buFFer

Algoritmul Z-Buffer reprezintă o alternativă la motorul intern de randare. Dacă modelul este mare şi dacă este activat efectul de umbrire, acest algoritm de randare este mai rapid decât metoda internă de randare. Pentru algoritmul Z-Buffer se recomandă însă o memorie de mare capacitate.

Opţiunile acestuia sunt similare cu cele ale motorului intern de randare, cu excepţia faptului că nu există posibilitatea de a alege o metodă anume. În toate celelalte privinţe, sunt disponibile aceleaşi opţiuni precum în cazul motorului intern de randare.

204



randarea cu ajutorul motorului de randare z-Buffer 1.) Deplasaţi-vă la meniul Image şi selectaţi opţiunea

Photorendering Settings.2.) Selectaţi Z-buffer Rendering Engine din meniul pop-up.

3.) Setaţi efectele, în acelaşi mod în care le-aţi selectat pentru motorul intern de randare şi apoi selectaţi butonul OK.

4.) Pentru a randa imaginea, selectaţi Photorender Projection din meniul Image şi observaţi diferenţa dintre cele două motoare în ceea ce priveşte viteza şi calitatea imaginii.

Partea a 5-a: motorul De ranDare lightWorks Motorul de randare LightWorks, încorporat în interfaţa de fotorandare a ArchiCAD, vă oferă posibilitatea de a crea imagini fotorealiste de înaltă calitate, care pot fi publicate ca vederi ArchiCAD. Motorul LightWorks prezintă proprietăţi de ray-tracing, soft-shadow şi selecţie, precum şi capacităţi complexe de editare umbrire, deşi interfaţa sa este compatibilă cu elementele ArchiCAD.



randarea cu ajutorul motorului de randare lightWorks

1.) Deplasaţi-vă la meniul Image şi selectaţi opţiunea PhotoRendering Settings.

2.) Selectaţi LightWorks Rendering Engine din lista pop-up de motoare, din partea de sus a ferestrei de dialog.

3.) Setaţi efectele în tabloul LightWorks Effects. Aceste efecte sunt similare cu cele ale motorului intern.

4.) În continuare, selectaţi tabloul LightWorks Environment. Acest tablou vă permite să particularizaţi umbrirea pentru Sun (soare), Foreground (prim plan) şi Background (fundal), inclusiv indicatorul de adâncime, ca şi efectele

„fog” şi „snow”. Daţi clic pe butonul OFF din dreptul Render Background with Internal Engine.

5.) Daţi clic pe butonul Background şi selectaţi Image din lista pop-up. Daţi clic pe opţiunea Image din caseta Set Parameters şi selectaţi Search.

6.) În final, selectaţi o fotografie din listă şi daţi clic pe OK.

206



7.) După ce aţi terminat, daţi clic pe OK. Pentru a randa imaginea selectaţi Photorender Projection din meniul Image. Imaginea va fi randată într-o nouă fereastră.

Partea a 6-a: motorul De ranDare tip Schiţă Alegerea motorului Sketch vă permite să creaţi şi să procesaţi imagini randate sofisticate cu diferite efecte free-hand.Aceste opţiuni sunt integrate complet în ArchiCAD.Motorul de randare Sketch vă pune la dispoziţie cinci seturi de comenzi pentru particularizarea stilului schiţei: Basic Settings (setări de bază), Enhancements (îmbunătăţiri), Sketch Line Settings (setări linii schiţă), Hatch Line Settings (setări linii haşuri) şi Shadow Line Settings (setări linii umbrire).

randaţi cu motorul de randare Sketch

1.) Deplasaţi-vă la meniul Image şi selectaţi opţiunea Photorendering Settings.

2.) Selectaţi Sketch din lista pop-up.

3.) În cadrul tabloului Basic Settings, selectaţi opţiunea Pen&Ink din lista pop-up Line Styles.



4.) Dezactivaţi Show 3D Vectorial Hatching şi Show Vectorial Sun Shadows.

5.) Setaţi Paper Roughness (gradul de rugozitate a hârtiei) din tabloul Enhancements pentru a simula efectele de denivelare de pe hârtie.

6.) Setaţi grosimea liniei (Thickness), depăşirea liniei (Line overstretch) şi distorsiunea liniei (Line distortion) din tabloul Sketch Line Settings.

După ce aţi terminat, daţi clic pe butonul OK. Pentru a randa imaginea, selectaţi Photorender Projection din meniul Image. Imaginea va fi randată într-o fereastră nouă.

208




Etapa A16-A: Crearea Animaţiilor şi a Realităţii Virtuale

Cuprins● Partea 1: Animaţia● Partea a 2-a: Obiectele din realitatea virtuală (VR

Objects)● Partea a 3-a: Decorurile din realitatea virtuală (VR

Scenes)● Partea a 4-a: Studii de însorire

Exerciţii● Amplasaţi camerele pentru a crea o cale de animaţie● Amplasaţi camera pentru obiecte din realitatea virtuală● Amplasaţi camera pentru decoruri din realitatea virtuală● Efectuaţi setările de însorire şi setaţi locaţia

ETAPA A 16-A:

CrEarEa aniMaţiilor Şi a rEalităţii VirtUalE

obiectiveLa sfârşitul acestei etape, cursanţii:1 vor înţelege diferenţa dintre cele patru opţiuni de mişcare

digitală: animaţie, obiect din realitatea virtuală, decor din realitatea virtuală şi studii de însorire,

2 vor şti să configureze setările uneltei cameră pentru cele patru opţiuni de mişcare şi să fixeze camera pe planul de nivel,

3 vor şti să creeze şi să salveze un film pentru fiecare dintre aceste opţiuni digitale de mişcare,

4 vor înţelege la ce servesc compresia, cadrele, opţiunile de culoare, opţiunile pentru tipul de fişier, calea, însorirea, comenzile de mişcare şi rezoluţia mişcării.


210




Clienţii dvs. vă vor înţelege pe deplin viziunea în momentul în care le veţi putea oferi o plimbare, prin intermediul unei animaţii fotorandate, în cadrul proiectului dvs. sau dacă le veţi oferi posibilitatea de a face un tur, cu ajutorul modului de navigare interactivă în Realitatea Virtuală. Fişierele care conţin decoruri din realitatea virtuală au

dimensiuni destul de reduse, putând fi transmise prin e-mail sau afişate pe site-ul dvs. sub formă de referinţe.

pArteA 1: AnimAţiA

Animaţia computerizată este arta de a crea imagini în mişcare cu ajutorul computerului. Animaţia este uneori realizată special pentru computer, alteori pentru alte suporturi, cum ar fi filmul.În vederea creării iluziei mişcării, imaginea este afişată pe ecranul computerului, apoi este înlocuită rapid de o nouă imagine, identică primei imagini, dar uşor deplasată. Această tehnică este similară cu modul în care se obţine iluzia de mişcare în cazul televiziunii şi al filmelor.Prin amplasarea mai multor camere se stabileşte o cale de navigare Fly-Through, ai cărei parametri pot fi reglaţi în fereastra de dialog Path (cale). Dacă vreţi să accesaţi fereastra de dialog Path, daţi clic pe butonul Path din partea stângă jos a ferestrei de dialog Camera Settings (setări cameră).



Nu va fi activă mai mult de o cameră simultan. Aceasta este şi singura cameră afişată alături de indicatorii de însorire şi de reperele unghiului de vedere al obiectivului. Camera activă este întotdeauna camera care a fost amplasată ultima, cu excepţia cazului în care selectaţi o alta. Toate camerele amplasate pe planul de nivel vor fi adăugate pe calea de navigare Fly-Through, valabilă în momentul respectiv, după camera activă.

amplasarea camerelor pentru a crea o cale de animaţie (animation Path Cameras)

Atunci când faceţi o fotografie cu o cameră reală, trebuie să reglaţi înălţimea camerei, obiectivul, unghiul de vedere etc. În acelaşi mod, înainte de a amplasa camera, trebuie să efectuăm toate setările necesare, prin utilizarea instrumentului cameră.

Film Level1-16-1 1.) Selectaţi Camera Tool din Toolbox şi asiguraţi-vă că

este selectat sub-meniul Camera tab din fereastra de dialog Camera/VR Settings. Instrumentul cameră vă oferă posibilitatea de a crea diverse presetări ale camerei, care vor fi salvate în Camera Tool. Să creăm acum o nouă presetare pentru calea de animaţie.

2.) Daţi clic pe butonul new din fereastra de dialog Camera, introduceţi denumirea "„Animation” şi daţi clic pe OK.

3.) Amplasaţi 3 camere pe calea de animaţie, aşa cum este arătat mai jos.

4.) Daţi clic pe butonul Path. Setaţi Motion Controls (comenzi de mişcare), Display Option (opţiunea de afişare) şi numărul cadrelor intermediare, după cum este indicat. Fiecare cameră în plus, pe care o amplasaţi pe calea de animaţie, este considerată un cadru-cheie. ArchiCAD poate interpola între cadrele-cheie, în vederea creării de vederi intermediare, care generează o animaţie mai lentă. Creşterea numărului de imagini necesită mai mult timp de creaţie.

212



5.) Înainte de a crea şi de a salva animaţia, trebuie să stabilim motorul de fotorandare care urmează a fi utilizat pentru crearea animaţiei. În acest scop, selectaţi unul dintre cele patru motoare de fotorandare din meniul Image.

6.) Deplasaţi-vă la meniul Image şi selectaţi Create Fly-Through.

Alegeţi opţiunile dorite:

● Source (sursă): Această opţiune vă permite să alegeţi între opţiunile 3D Window sau Photorendering Window şi să stabiliţi cadrele care urmează să fie randate. Setaţi sursa pe 3D Window.

● result (rezultat): Prin această opţiune puteţi selecta numărul de culori ale animaţiei şi modul de compresie a imaginii. Graphisoft recomandă utilizarea compresiei Cinepak. Imaginile de o calitate sporită necesită un proces mai îndelungat.

7.) Salvaţi şi, după ce ArchiCAD a terminat de procesat, deschideţi fişierul Animation dând dublu clic pe denumirea fişierului din locul unde acesta este salvat. Animaţia va crea o serie de imagini asemănătoare celor de mai jos:



pArteA A 2-A: obiecte Din reAlitAteA virtuAlă

ArchiCAD vă oferă posibilitatea de a crea obiecte care pot fi explorate şi care beneficiază de tehnologia realităţii virtuale. Stabiliţi un traseu sferic al camerei, apoi poziţionaţi şi deplasaţi punctul de vedere de-a lungul acestei sfere sau a unei părţi a acesteia.

Obiectul care poate fi explorat poate fi vizualizat în aplicaţia QuickTime® VR MoviePlayer.

amplasarea camerei pentru obiecte din realitatea virtuală

Film Level1-16-2

1.) Deschideţi unealta pentru cameră din Toolbox, selectaţi sub-meniul VR Object şi introduceţi informaţia referitoare la obiect, conform indicaţiilor.

2.) Introduceţi pentru Radius (rază) valoarea de 24000 şi pentru Center Z (centrul Z) valoarea de 1500. În ceea ce priveşte restul parametrilor, se pot păstra setările standard.

3.) Printr-un clic pe planul de nivel se stabileşte centrul obiectului din RV, care va indica atât direcţia iniţială a obiectivului cât şi aria de cuprindere. Mai multe clic-uri pe planul de nivel nu vor duce la crearea mai multor camere. Trebuie să aveţi în vedere că nu poate fi activă mai mult de o cameră simultan.

4.) Deschideţi setările Photorendering sau 3D Window din meniul Image pentru a seta efectele şi pentru a efectua celelalte setări necesare, în funcţie de sursa aleasă.

214



5.) Selectaţi Create VR Object (creare obiect RV) din meniul Image.

6.) Alegeţi opţiunile dorite şi daţi clic pe Save.● Source: 3D Window sau Photorendering Window● Result: Selectaţi Millions of Colors for the VR Object şi

bifaţi în dreptul Image compression. (Această opţiune este valabilă numai pentru motorul QTVR 2.0.). Graphisoft recomandă utilizarea modului de compresie Cinepak.

observaţie: Pentru a beneficia de această opţiune, extensiile QuickTime VR trebuie să fie instalate în mod corespunzător.

Imaginile cu o calitate sporită necesită o procesare mai îndelungată.După ce ArchiCAD a terminat de procesat, deschideţi fişierul VR Object. Pentru a deschide VR Object, trebuie să vă

deplasaţi la locaţia aleasă pentru salvarea fişierului VR Object şi să daţi dublu clic pe acest fişier.

Partea a 3-a: Decorurile Din reAlitAteA virtuAlă (vr SceneS)ArchiCAD vă oferă posibilitatea de a crea decoruri panoramice prin care vă puteţi deplasa, prin utilizarea tehnologiei de realitate virtuală. Trebuie să stabiliţi una sau mai multe panorame cilindrice care urmează să fie vizualizate prin aplicaţia de redare a realităţii virtuale.

amplasarea unei camere pentru decorurile Vr

Film Level1-16-3

1.) Deschideţi Camera Tool din Toolbox, selectaţi sub-meniul VR Scene şi introduceţi informaţiile necesare, conform indicaţiilor.



2.) Printr-un prim clic pe Plan se stabileşte centrul VR Camera. Prin al doilea clic se stabileşte o nouă direcţie.

3.) Pentru amplasarea mai multor camere panoramice conectate, daţi clic pe punctul focal al primei camere, iar apoi daţi clic din nou pentru a amplasa o altă cameră sau (Camera Tool trebuie să fie selectat în continuare) desenaţi o linie între nodurile centrale ale camerelor neconectate.

4.) Amplasaţi mai multe camere conectate.

5.) Selectaţi Create VR Scene din meniul Image.

6.) În continuare, introduceţi dimensiunile finale ale imaginii randate ale VR Scene. Parametrii sunt măsuraţi în pixeli. Image Height (înălţimea imaginii) este 396 şi Window Size in VR Player (dimensiuni fereastra VR Player) este de 485 x 300. View Cone este unghiul de vedere al camerei şi este setat la 90 de grade. Daţi clic pe opţiunea „self-contained” şi apoi pe Save.

După ce ArchiCAD a terminat de procesat, deschideţi fişierul VR Scene. Pentru a deschide VR Scene, deplasaţi-vă la locaţia aleasă pentru salvarea VR Scene şi daţi dublu clic pe fişier.

216



Partea a 4-a: stuDiile De însorire

ArchiCAD vă oferă posibilitatea de a genera o serie de fotografii 3D normale sau fotorandate, definite cu ajutorul setărilor de proiecţie 3D, a ferestrei 3D valabilă în momentul respectiv sau cu ajutorul setărilor de fotorandare, precum şi cu ajutorul setărilor referitoare la poziţia soarelui, stabilite în fereastra de dialog Create Sun Study (creare studiu însorire).

Imaginile generate imită efectul soarelui şi al umbrelor pe clădirea proiectată, pentru o anumită perioadă de timp.

Efectuarea setărilor de însorire şi setarea locaţiei

1.) Deplasaţi-vă la meniul Window şi selectaţi comanda 3D Window pentru a deschide fereastra 3D.

2.) Odată ce aţi setat vederea, trebuie să efectuaţi setările de însorire pentru perioada anului şi a zilei, şi să setaţi locaţia.● Daţi clic pe butonul Sun.● Setaţi locaţia dvs. pe Glob printr-un clic pe butonul Set

City.



3.) Deplasaţi-vă la meniul Image şi selectaţi Create Sun Study.● Selectaţi ca sursă PhotoRendering Window ● Setaţi data ● Setaţi începutul şi finalul studiului sau selectaţi From

Sunrise to Sunset (de la răsărit la apus)● Selectaţi un motor de animaţie din secţiunea Result a

ferestrei de dialog.

Salvaţi şi, după ce ArchiCAD a terminat de procesat, deschideţi fişierul Sun Study. Pentru a deschide fişierul Sun Study, deplasaţi-vă la locaţia aleasă pentru salvarea studiului de însorire şi daţi dublu clic pe fişier. Fişierul se va deschide sub formă de film în QuickTime. Daţi clic pe butonul play al filmului.

archicad 9-nivel 1-75 dpi

Documents