Serie nouå, nr. 213-214 / aprilie 2012

Consiliul Uniunii Europene ºi ParlamentulEuropean au declarat anul 2012 drept „Anuleuropean al îmbãtrânirii active ºi al solidaritãþiiîntre generaþii“.

El are drept scop sensibilizarea publicului cuprivire la contribuþia persoanelor în vârstã la dez-voltarea societãþii noastre ºi a diverselor mo duride a favoriza aceastã contribuþie. Iniþia tiva îºipropune sã încurajeze factorii de decizie (de laorice nivel) ºi pãrþile implicate sã se mobilizezeºi sã ia mãsuri pentru favorizarea îmbã trâniriiactive ºi consolidarea solidaritãþii între generaþii.

Anul european al îmbãtrânirii active ºi al soli -daritãþii între generaþii marcheazã aniversarea a10 ani de când a fost adoptat Planul internaþio nalde acþiune împotriva îmbãtrânirii, semnat înaprilie 2002 de toate statele membre ale UniuniiEuropene. Prin acest plan, statele s-au angajat sãpromoveze ºi sã susþinã îmbãtrânirea activã, prinincluderea în politicile sociale ºi în programele

economice naþionale a nevoilor ºi drepturilorvârstnicilor ºi prin promovarea unei societãþipentru toate vârstele.

Persoanele în vârstã constituie o resursã va -loroasã pentru societate. Potrivit celui mai recentEurostat, creºterea speranþei de viaþã la nivelulUniunii Europene, corelatã cu scãderea ratei fer-tilitãþii, a condus în ultimii ani la îmbãtrânireaprogresivã a populaþiei, proces care va continuasã se amplifice în urmãtorii 50 de ani. De exem-plu, la 1 ianuarie 2010, la nivelul statelor mem-bre existau mai bine de 87 de milioane de per-soane cu vârste de peste 65 de ani, reprezentândun procent de 17,4% din totalul populaþiei.Aceste schimbãri demografice genereazã mo -dificãri profunde ºi în structura socialã, cuimplica þii importante la nivelul bugetelor de stat,a sistemului de pensii ºi a politicilor publice. Îm -bã trâ nirea populaþiei atrage, inevitabil, ºi îm bã -trâ ni rea forþei de muncã, ceea ce presupune oadaptare a economiei, a pieþei muncii ºi acondiþiilor de la locul de muncã la aceste schim-bãri.

În acest context, obiectivele stabilite de repre -zentanþii UE pentru marcarea anului 2012 le vorpermite vârstnicilor sã rãmânã în câmpul mun ciiºi sã-ºi împãrtãºeascã experienþa îndelun ga tã, sãjoace în continuare un rol activ în socie ta te ºi sãducã o viaþã cât mai sãnãtoasã ºi împli ni tã.Aceste obiective pot fi atinse prin solidaritateadintre generaþii, prin sprijinul reciproc ºi coope -

ra rea între persoane de vârste diferite, astfel încâtfiecare sã-ºi îndeplineascã rolul în cadrul progre-sului social ºi al dezvoltãrii economice, în con-formitate cu nevoile ºi posibilitãþile sale. Întrucâtvârstnicii reprezintã o categorie tot mai nu -meroasã a populaþiei europene, necesitatearevizuirii politicilor sociale nu mai poate finegatã.

În acest sens, unele dintre propunerile con-crete ale Uniunii Europene pentru anul 2012 pre-vãd o serie de mãsuri pentru menþinerea sãnãtãþiipânã la vârste înaintate, precum dezvoltarea unorstrategii proactive în domeniul sãnãtãþii saudemararea unor programe de educaþie sanitarãcare sã se adreseze tuturor categoriilor de vârstã,de la cei mai mici pânã la cei mai vârstnici. Deasemenea, se propune promovarea unui stil deviaþã independent, prin creºterea gradului deaccesibilitate a vârstnicilor la servicii publice saumijloace de transport în comun sau prin asigu-

rarea unor servicii de calitate pentru îngrijirea ladomiciliu.

România, la fel ca alte þãri europene, tra-verseazã un proces de îmbãtrânire semnificativãa populaþiei. În anul 2050, se aºteaptã ca pirami-da demograficã a vârstelor sã aibã o bazã consi -derabil redusã, datoritã creºterii accelerate anumãrului de pensionari. Principala provocare aviitorului o vor constitui cheltuielile publice îndomeniul pensiilor ºi sãnãtãþii ca urmare a pro-cesului de îmbãtrânire a populaþiei. În prezent,din numãrul total de angajaþi activi din þara noas-trã, adicã 4,9 milioane, o bunã parte o constituiereprezentanþii vârstei a treia. Peste 37.000 deangajaþi au împlinit deja 65 de ani ºi lucreazã cunormã întreagã de 8 ore pe zi. Societatearomâneascã apreciazã din ce în ce mai mult con-tribuþia pe care o pot aduce persoanele vârstnice.

ªi la UUR, pentru un numãr semnificativ deoameni, vârsta nu reprezintã o piedicã în a-ºiface meseria de care s-au îndrãgostit încã întinereþe. Iubirea de muncã, dragostea faþã desemeni, disponibilitatea pentru dialog sunt trãsã-turi care îi caracterizeazã.

„Înþelepþii noºtri“ sprijinã activitatea comu-nitãþii, muncesc cu plãcere ºi cu suflet, fiind unmodel pentru colegii lor mai tineri. Acest lucru lemenþine vigoarea spiritualã ºi fizicã, dându-leputere sã se menþinã, sã reziste mai bine.

Ion ROBCIUC

Anul european al îmbåtrânirii active çi al solidaritåÆii între generaÆii

Cu prilejul Sãrbãtorilor dePaºte, adresãm cititorilor ºi priete-nilor noºtri cele mai calde urãri debine, sãnãtate ºi de fericire.Suntem alãturi de Dvs. în cele-brarea tradiþio nalã a speranþei,bucuriei, înnoirii ºi a luminiisfinte.

Curierul ucrainean

Hristos a înviat!

2 Curierul UCRAINEAN

Drept la replicã

Motto: „Sã nu te iei la trântã cu porcul, vãmurdãriþi amândoi ºi lui îi place” (proverbamerican)

Activitatea Uniunii Ucrainenilor din Româ -nia este infestatã ºi perturbatã de un infractor penumele Morhan Dumitru, specializat în înºelã -ciuni, care a reuºit sã se infiltreze ºi sã cãpu ºeas -cã, fãrã ruºine, aceastã organizaþie, profitând defaptul cã este, la origine, ucrainean.

Acest þepar a reuºit sã dea mai multe lovituri,prin care a câºtigat sume importante de bani.Justi þia a avut grijã sã-l rãsplãteascã pe infractoraºa cum se cuvine.

Prin Decizia penalã nr. 31/19.03.2012 aCurþii de Apel Suceava, datã în dosarul penal nr.6733/86/2009*, Morhan Dumitru a fost con-damnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentrufals în înscrisuri sub semnãturã privatã, tentativãla înºelãciune a fostului preºedinte al UUR ºitentativã la înºelãciune împotriva UniuniiUcrainenilor din Ro mânia. Pentru a pronunþaaceastã condamnare, instanþa de judecatã areþinut cã Morhan Dumitru a ticluit acte falseprin care a încercat sã o înºele pe vãduva Vir gi -nia Tcaciuc ºi Uniunea Ucrainenilor din Româ -nia cu suma de 97.643 de euro ºi respectiv220.000 de lei.

Infractorul are un exerciþiu îndelungat în artaînºelãciunii. Aceeaºi instanþã îl judecã pe þepar

pentru infracþiunea de înºelãciune, complicitatela participaþie improprie la evaziune fiscalã ºiinstigare la fals sub semnãturã privatã deoareceîmpreunã cu Nicuºor Luca au pãcãlit firmaSelect 95 SRL Bucu reºti cu suma de 3,5 miliar -de de lei vechi. Fapta infractorului este cu atâtmai odioasã, cu cât a încercat sã-l inculpe pentrufaptele comise de el pe Constantin Ion Ciobanu,un tânãr de 20 de ani, cu serioase probleme psi-hice.

Pentru a scãpa de rãspunderea penalã ºi derãspunderea civilã faþã de Uniunea Ucrainenilordin România ºi faþã de vãduva Virginia Tcaciuc,Mor han Dumitru a imaginat un scenariu pervers,prin care urmãrea sã acapareze conducereaUniunii Ucrainenilor din România cu ajutorulunor documente ºi manopere frauduloase. Dupãce a fost exclus din Uniunea Ucrainenilor dinRomânia, acest intrigant a reuºit sã preia, prinfraudã, conducerea Uniunii Democrate aUcrainenilor din România înfiinþatã în SighetuMarmaþiei, pe care a transferat-o la Suceava, str.Mãrãºeºti, nr. 44, bl. 3D, parter. În ziua de 10februarie 2012, l-a contact telefonic pe BodnarIoan ºi l-a invitat la o întâlnire, într-un restaurantdin apropierea localitãþii Miliºãuþi, judeþulSuceava. Morhan Dumitru a venit la întâlnireînconjurat de 6 ciraci, propunându-i lui BodnarIoan fuziunea prin absorbþie a Uniunii Ucrai -nenilor din România cu Uniunea Demo cratã aUcrainenilor din România. Unul dintre ceiprezenþi, Grijac Gheorghe Alexa, a scos maimulte înscrisuri ºi l-a pus pe Bodnar Ioan sã lesemneze, inducându-l în eroare cã este vorba deun proiect al vii toa rei uniuni. Bodnar Ioan asem nat aceste în scri suri în nume personal.

Morhan Dumitru ºi com plicii lui au falsificatºtampila oficialã a Uniunii Ucrai nenilor dinRomânia pe care au aplicat-o pe mai multe do -cu mente preconstituite în fals: convocatorulCongresului de unificare, Procesul verbal alCongresului de unificare, din 28.01.2012, ºinoul Statut al Uniunii Ucrainenilor din Româ -nia, din 28.01.2012. Potrivit acestor documente,la Con gresul de unificare ar fi participat 400 dedelegaþi, printre care toatã conducerea legalã aUniunii Ucrainenilor din România. În realitate, afost vorba de o ºuetã la care au participat 6 per-soane într-un restaurant.

Cu ajutorul acestor acte false, MorhanDumitru a încercat sã ocupe prin forþã sediulUniunii Ucrainenilor din România aflat înBucureºti, str. Radu Popescu, fiind necesarãintervenþia Poliþei pentru evacuarea turbulen -þilor. Uniunea Ucrai nenilor din România a depusplângere împotriva acestui grup de infractori.

Pentru a se rãzbuna pe conducerea legalã aUniunii Ucrainenilor din România ºi în specialpe domnul deputat ªtefan Buciuta, MorhanDumi tru ºi-a continuat abjecþiile ºi a depus plân-geri calomnioase la diferite organe ºi instituþiide stat. Faptele reclamate nu existã decât în ima -gi naþia bolnãvicioasã a lui Morhan Dumitru,toate cheltuielile efectuate de cãtre Uniune suntle gale ºi au fost veri ficate de cãtre organeleabili tate.

Pânã la urmã, astfel de indivizi puºi pe cãpã-tuialã cu orice preþ, care nu respectã nicio normãmoralã sau legalã, trebuie izolaþi pentru a nuinfesta viaþa socialã.

ªtefan BUCIUta,preºedintele UUR

HoÆul murdar strigå hoÆii!

La 21 aprilie a.c., la sediul filialei Maramureº a UUR din SighetuMarmaþiei, s-a desfãºurat reuniunea Consiliului UUR. Cu aceastãocazie a fost adoptatã, printre altele, o declaraþie de protest pe care oredãm mai jos. Menþionãm cã declaraþii asemãnãtoare au fost adoptateºi de principalele filiale ale UUR.

„Noi, membrii Consiliului (Radei) Uniunii Ucrainenilor dinRomânia cu sediul în Calea Victoriei, nr. 216, Bucureºti, întruniþi înºedinþã de consiliu la Sighetu Marmaþiei, str. Plevnei, nr.18, judeþulMaramureº, protestãm împotriva atitudinii neprincipiale ºi calom-nioase a numitului Morhan Dumitru, preºedinte al Uniunii Democratea Ucrainenilor din România la adresa Uniunii Ucrainenilor dinRomânia ºi a preºedintelui sãu, Buciuta ªtefan, difuzate prin mass-media ºi la diferite organe ale Statului.

De asemenea, ne dezicem de aºa-numita fu ziu ne a UniuniiUcrainenilor din România cu Uniunea Democratã a Ucrainenilor dinRomânia susþinutã de Morhan Dumitru ºi adepþii sãi, care ar fi avut locîn localitatea Miliºãuþi, judeþul Suceava la data de 28.01.2012, întrucâtniciunul dintre noi nu am luat la cunoºtinþã, nu am fost convocaþi ºi nicinu am participat la o asemenea acþiune, deºi suntem foºti delegaþi la celde-al VI-lea Congres ordinar al Uniunii Ucrainenilor din România carea avut loc la Timiºoara în perioada 30.09. - 01.10.2011.

Protestãm împotriva acuzaþiilor calomnioase din presã, pagini desocializare ºi televiziune, aduse Uniunii Ucrainenilor din Ro mânia ºipreºedintelui sãu, Buciuta ªtefan.

Considerãm cã aceste acuzaþii nefondate, abe rante ºi lipsite de oricesuport sunt o sfidare la adresa valorilor democratice, culturale ºi etnice.

În consecinþã, nu recunoaºtem aºa-numitul Congres extraordinar,fuziunea Uniunii Ucrai nenilor din România cu Uniunea Demo cratã aUcrainenilor din România ºi solicitãm re tragerea acestor acuzaþiicalomnioase la adresa Uniunii Ucrainenilor din Ro mânia ºi a preºedin-telui sãu Buciuta ªtefan.

Drept pentru care semnãm prezenta decla raþie de protest.“Membrii Consiliului Uniunii Ucrainenilor din România:

Declaraþie de protest

Curierul UCRAINEAN 53

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART ORGANIzATION SRl“

CURIERUl UCRAINEAN

În cadrul Conferinþei Judeþene aUUR, Satu Mare, a avut loc consti-tuirea Organizaþiei de Femei ºi aOrganizaþiei de Tineret, alegereaconducerii acestora.

Cei 57 de delegaþi la Conferinþade femei din partea organizaþiilorlocale ºi-au ales un comitet formatdin 5 persoane, ºi anume: Horvat

Irina Liuba - pre ºe dinte, BuciutaVeronica - vice preºedinte, Seme -niuc Irina - membru, Ciorcas Ana -membru, Mas niþa Ileana - membru.

Iar delegaþii la Conferinþa detineret, în numãr de 37, ºi-au alesun comitet format din 7 persoane:Boiciuc Vera Ileana - preºedinte,

Tcaci Nicoleta - vicepreºedinte,Holdiº Petru - membru, OnceaSlavca Maria - membru, LaverRodica - membru, Grijac Ancuþa -membru, Miculaiciuc Iuliana -membru.

Convocarea conferinþei pentrudata de 9 martie a avut un dubluscop: constituirea Orga ni za þiei de

Femei ºi a organizaþiei de Tineret,alegerea conducerii acestora ºi sãr-bãtorirea Zilei Inter naþionale aFemeii.

În cadrul conferinþei, s-a prezen-tat importanþa ºi necesitatea unorasemenea organizaþii în cadrulUUR, rolul ºi sarcinile ce stau în

faþa lor. Au fost prezentate succintrezultatele obþi nute la nivelul UURºi directivele stabilite de Con gresulal VI-lea al UUR pentru perioadaurmãtoare, ºi anume activitatea ceurmeazã sã se desfãºoare în cadrulfilialei noastre. S-a fãcut, de ase me - nea, o scurtã analizã a re zultatelorobþinute în cadrul acþiunii de recen-sãmânt al populaþiei din 2011.

De asemenea, s-a subliniat cã înluna iunie 2012, vor avea loc ale -geri locale la care fiecare cetã þeanromân de etnie ucraineanã are dato-ria civicã de a participa ºi de a-ºiexprima votul pentru candidaþiiUUR.

UUR Satu Mare va de pune can-didatura pen-tru primar ºipentru consi -lier în Micula.U c r a i n e n i idin aceastã lo -calitate auobligaþia de asusþine acestecan d ida tu r iprin participa -rea ºi votullor.

În aceastãacþiune tre-buie sã ob þi -nem rezultatulscontat pentrucã în comuna

Micula existã cel mai mare numãrde etnici ucraineni din judeþ, astfelcã aceastã comunitate meritã sãaibã reprezentanþii sãi în Con siliulLocal. Reuºita lor depinde de dum-neavoastrã, locui tori ai comu neiMicula, de modul cum vã veþimobiliza ºi participa cu toþii la vot.

Toate femeile participante laconferinþã au fost feli citate ºi auprimit flori cu ocazia ZileiInternaþionale a Femeii, dupã caretoþi delegaþii au fost invitaþi larestaurant pentru continua rea aces-tei sãrbãtori.

Mihai MaCIOCa

OrganizaÆie de Femei çi OrganizaÆie de Tineretla filiala Satu Mare a UUR

Comitetul de femei

Comitetul de tineret

În urma mai multor sesizãri fãcute de UniuneaUcrainenilor din România, în data de 20 februa riea.c., la Liceul Ucrainean „Taras ªevcenko“ dinSighetu Marmaþiei, judeþul Maramureº, a avut loco întâlnire, la care au participat prefectul SanduPocol, deputa -tul ªtefan Bu -ciu ta, pre ºe -dintele UUR,Miroslav Pe -treþchi, prim-vicepreºedinteal UUR, ElviraCodrea - con-silier pentrulim ba ucrai -nea nã alMECTS, Ma -lear ciuc Si mo -na - inspectorde limba ucraineanã, reprezentanþi ai Ins pec -toratului ªcolar Judeþean Maramureº, dna BudaCrina ºi dna Cramaric Elisabeta, directorul liceu-lui, profesorul Mihai Cucicea, reprezentanþi aiautoritãþii publice locale, dar ºi cadre didacticedin Consiliul de Administraþie al liceului.

Scopul acestei întâlniri a fost rezolvarea pro -blemelor cu care se confruntã conducerea liceuluiîn ultimul an, printre ele numãrându-se deblo-carea unui post de muncitor, angajarea unui fo -chist, predarea spaþiilor de la parter în care a func -þionat Clubul Sportiv ªcolar, precum ºi asigurareadeplasãrii cadrelor didactice la instituþiile din teri -toriu pentru efectuarea practicii pedagogice.

Pentru principala problemã, ºi anume anga-jarea unui fochist, au fost propuse mai multe vari-ante. Întrucât era vorba de o problemã extrem deurgentã, preºedintele UUR, dl ªtefan Buciuta, aprezentat o serie de soluþii, cu care au fost de

acord toþi par-ticipanþii laîntâlnire.

P r e f e c t u lSandu Pocols-a arãtat in te -resat de re zol -va rea proble -melor apãruteºi a declaratur mãtoarele:„Suntem in te -resaþi sã asi -gurãm condiþiipentru activi -

tãþile desfãºurate de cãtre minoritãþile naþionaledin judeþul nostru în toate domeniile de activi-tate... Legea nu permite angajarea de personalbugetar, decât în anumite situaþii speciale, însã,þinând cont cã este vorba de o situaþie de excepþie,voi iniþia demersurile necesare la ministerul deresort pentru a putea debloca acest post“.

În decursul mai multor ore de dezbateri ºi dis-cuþii, s-a reuºit rezolvarea problemelor apãruteîn cadrul liceului, datoritã bunei colaborãri,implicãrii ºi profesionalismului tuturor celorprezenþi la aceastã întâlnire.

Nicolae Miroslav PetReþChI

UUR se implicã în rezolvarea problemelorla Liceul Ucrainean „Taras ªevcenko“

Curierul UCRAINEAN4

Primãvara este anotimpul care revarsã pestepãmânt un surplus de luminã, necesarã trezirii laviaþã a vegetaþiei ºi vieþuitoarelor care au hiber-nat în timpul anotimpului alb.

Credinþa cã fiecare primãvarã aduce odatã cuea un incomensurabil spor de fotoni peste obunã parte a planetei noastre, numitã Pãmânt,pãleºte în faþa celei mai pozitive ºtiinþe care estecredinþa curatã cã mirajul mirific al adevãrateilumini este direct legat de învierea Domnuluidin moarte la viaþã. Aceastã ºtiinþã a sufletelornoastre vine din dragoste ºi pentru dragoste, dindragoste ºi entuziasm, iar nu, nicidecum, dinvreo îndoialã. Existã o seamã de fapte obiºnuiteîn decorul habitatului nostru, a locului în care neodihnim trupurile împovãrate de modul defectu-os în care ne ducem zilele. Faþã de asemeneafapte uzuale, de rutinã, nimeni nu ne poate acuzade patimã. De pildã, apãsãm într-un modaproape mecanic întrerupãtorul electric într-ocamerã cufundatã în semiîntuneric sau întuneric,ºi dintr-o datã s-a fãcut luminã. S-a petrecut defapt un lucru pe care îl considerãm a fi normal,cele cinci simþuri se bucurã ºi încep sã acþionezeîntr-un regim de confort sporit, trupesc ºisufletesc. Am acþionat asupra întrerupãtorului cutoatã încre de rea ºi s-a fãcut luminã.

Încrederea valoreazã mai mult decât capi -talul, spun marii economiºti ai lumii contempo-rane. Asemãnãtoare cu gândirea acestora, semanifestã activitatea marina rilor. Navigatorul,aflat pe mare, susþine cã încrederea în steauapolarã valoreazã mai mult decât cunoaºterea cãiide plutire spre o destinaþie dinainte propusã. Înfond, dacã nutreºti încredere, nu ai cum sã temanifeºti ca spirit contestatar ºi sã întrebi: Cumuna ca asta? Cum a înviat Isus?

Crede cã, aºa cum la începutul facerii lumiis-a arãtat lumina în întunericul de obºte a uni-versului, tot aºa a înviat Hristos. Totul s-a petre-cut pe tãcute ºi într-o clipã. ªi în clipa aceea a zisDumnezeu: „Sã fie luminã“; ºi a fost luminã.Aceastã minune s-a petrecut fãrã ca, în prealabil,sã fie rostit un cuvânt care sã se audã, ºi a fostdoar gândit. O luminã cosmicã universalã aveasã descopere din momentul acela tuturor ochilorlumea în care trãim.

Lumea calculatoarelor face astãzi operaþiigeniale cu o uºurinþã tãcutã ºi cu o repeziciunede moment uluitoare. Cu atât mai multe a fãcutDãtãtorul tuturor darurilor, Fãcãtorul ºi al lumiiconsonant cibernetice actuale. Apoi dacã facemo regresie în timp, oare nu ne revin în mintemomentele de uºurinþã ºi repeziciune cu careDomnul a înviat pe fiica lui Iair ºi pe fiul vãdu-vei din Nain? Dar pe Lazãr din Betania, dupãpatru zile!... A zis cuvinte - ºi s-a fãcut, avândputere de la Tatãl peste tot ce spune, chiar ºi cegândeºte.

„Dacã întreaga luminã din univers - spunesfântul Velimirovici - s-ar strânge într-un soare,acesta tot n-ar putea sã lumineze taina unui mor-mânt. Deoarece, cu cât avem mai multã luminãîn jurul nostru, cu atât ne nãpãdesc mai multeplãceri ºi pentru trup ºi pentru minte; ºi cu cât neînconjoarã mai mult râs ºi flori, cu atât maiîntunecos ni se pare mormântul.“

Dar pânã la adevãratul mormânt din cimitir,prin ferestrele casei noastre pãmânteºti serevarsã lumina soarelui. E acea luminã a na tu rii,despre a cãrei bogãþie vorbeam mai la înce putulacestui eseu. Deocamdatã astea-s condiþiile pecare ni le oferã viaþa aceasta, pânã la cealaltãvreme a vieþii noastre în care vom locui în CasaSufletului. În prezent, printr-o deschi zãturã câtde micã se revarsã asupra noastrã strãlucirea

naturii, în schimb - de cealaltã parte - pe sub uºibate vântul rece al trecerii noastre pe acestpãmânt. „A fost oare vreodatã cineva, care sãpoatã intra în mormânt cu o luminã în mânã, fãrãsã-ºi fi pierdut zâmbetul vieþii? - se întreabã ace-laºi Sfânt Pãrinte“. Cu alte cuvinte, existã oarecineva, care sã poatã sãvârºi ceea ce nu poatesãvârºi universal? Ei bine, o asemenea întrebarecât ºi celelalte întrebãri asemãnãtoare se strângîn acest nod gordian.

* * *

Iatã-ne acum la Ierusalim.Pe acest cel mai mare câmp de bãtãlie din

istoria neamului omenesc s-au dat cele maiaprige bãtãlii între oºtile împãrãþiei cerurilor ºioºtirile împãrãþiei firii omeneºti.

Mai nevãzute sau ignorate, oºtirile cerurilorau pãrut întodeauna a fi mai slabe ºi destinate apierde luptele înainte de o biruinþã finalã.Marele Stat Major al oastei împãrãþiei ceruriloravea însã în fruntea sa, la un moment dat al isto-riei neamului omenesc, pe Cãpetenia celui cepotrivit profeþiilor fãcute avea sã dea, prin chi -nuri, spre biruinþa finalã a Vieþii, propria-I biru-inþã cheie. De aceea, anual, cele câteva zeci demii de pelerini sosiþi sã trãiascã pãtimirile Dom -nului în Sâmbãta Mare, strãbat toate eta peleacestor bãtãlii, în chip victorios: dorm puþin,postesc mai mult, stau cu ceasurile nemãsuratela slujbe, fac deplasãri de pe o colinã pe altã co -li nã, prin Sfânta Cetate.

Între timp, în chipul cel mai tainic posibil,Mor mântul Domnului s-a prefãcut în Rai pil-duitor…

Aproape toþi reprezentanþii semenþiilor Pã -mân tului trãiesc în aceastã atmosferã de bucu rieduhov niceascã deosebit de înaltã. Su fletele lortrãdeazã în parte faptul cã întregul univers înîntreaga lui frumuseþe ia parte la aceastã petre-cere: toþi þin lumânãri în mâini, dar sufle tele lorsunt mai luminoase decât lumâ nãrile.

Aceastã atmosferã de fiestã supre mã pepãmânt reprezintã o minune pe care numai Hris -tos Cel Înviat poate sã o facã.

Lumina ºi bucuria învierii preface totul.Schimbã la faþã totul. Glasurile, feþele ºi chiarlucrurile stau sub însemnul unicului temei alfrãþietãþii între oameni: toþi sunt deosebit de fru-moºi ºi buni. Dacã ai timp pentru reflecþii, stai ºite gândeºti cã totul e regulã - ca în ceruri: bãrbaþiºi femei sunt la fel de frumoºi ca ºi înge rii. Euunul n-am decât un prilej potrivit, care mã facesã-mi amintesc de ceea ce spune Edgar A. Poe[în Elena…] „Zãmisliþi în acele þinuturi caresunt pãmânt sfânt.“

Câtã dreptate are poetul! Nici vorbã de et nie;nici pomenire de interculturalism inter etnicº.a.m.d. Excepþie poate cã face momentul di -nain te de cântatul troparului învierii pe toatelim bile, cel care va pune în miºcare mai apoipro cesiunea în jurul mormântului Dom nului.Dar toate - canonul ºi liturghia - ºi toate cântã ri lesunt acoperite de biruitoarea cântare a Lumi niivenite din ceruri: „Hristos a înviat din morþi!“

În zorii zilei de Înviere, slujba s-a terminat înbisericã, ea însã continuã în sufletele oamenilor.

În tradiþia Bisericii noastre strãmoºeºti secinsteºte biruinþa Luminii Învierii prin cele-brarea a ceea ce se cheamã Sãptãmâna Lumi -natã. Se vor întreba acum unii de ce, în unelelocuri, femeile merg la cimitir dupã proslãvireade opt zile a Învierii lui Hristos, mai precis, înprima luni de dupã Sãptã mâna Luminatã. Mergla mormintele rudeniilor lor. Le pomenesc în

rugãciuni, ca sã le vesteascã ºi acestora celeîntâmplate. ªi cele întâmplate se tot în tâmplã, ande an, „precum este scris“. E acest obicei numitde popor Paºtile Blajinilor. Un obicei dis-preþuitor faþã de moarte, în general, iar în parti -cular, un sens de încredere cã ºi pentru cei morþiva rãsãri ziua învierii lor din mormite. Cu acestprilej, curã þatul mormântului de resturi de buru -ieni ºi sãdirea de verdeaþã nouã peste mormânt,traduc în fapt încrederea cã la o zi - Ziua de apoi- tru purile celor putreziþi se vor preschimba la„bursa“ acelei zile în trupuri noi, trupuri cereºti.

Dragostea, credinþa, nãdejdea - ºi iarãºiDragostea - acesta este tâlcul acestui obicei plinde frumuseþe.

Iatã câte sensuri poate avea lumina naturalãla nivelul unei zile din viaþa noastrã ºi adevãrataLuminã! Nimic nu se vede de lumina strãluci-toare a Învierii.

Mã simt iar trimis cu gândul sã reflectez:Hristos n-ar mai fi Hristos dacã n-ar putea mer -ge liniºtit ºi sigur pe o mare înfuriatã ºi întu -necatã beznã, dacã el n-ar fi Lumina, ci un copilcare s-ar putea plimba cu o luntre pe su pra faþaliniºtitã a unui lac, imaginat de sinapsele unuicreier surmenat, aflat într-o fazã de „re cu perare“ce ºi-a propus sã-ºi procure o cli pã de duioºie…juvenilã.

Când îmi revin cu gândul, mã redresez rapid.Îmi amintesc de „cele ce s-au scris“…

Au fost scrise cu un scop precis: „Sã nu seînspãimânte inimile voastre“.

Acum totul îmi pare perfect, justificativ, mãsimt trupeºte ºi sufleteºte un om împlinit, scãl-dat întru lumina nouã - adevãrat a Înviat Hristos!

Mihai MateICIUC

Trupuri çi suflete scåldate în luminå

telegramã

Dragi concetãþeni,

Vã felicit din toatã inima cu prilejulÎnvierii Domnului!

Paºtele a fost ºi va rãmâne întotdeauna osãrbãtoare deosebitã pentru ucrai nenii dinîntreaga lume cãci el adevereºte forþa atot-biruitoare a Adevãrului, Cre dinþei ºi a Binelui.

Chiar ºi pe vremea ateismului agresiv ºi asubjugãrii, noi am ºtiut cã „Hristos a înviat!“ºi cã „Va învia Ucraina!“. ªi astãzi, adunaþi înjurul meselor pascale în familie, de la Kam -ceat ka la Edmonton, de la Kiev pânã înAustralia ne vom simþi o parte a marii lumicreº tine ucrainene, o parte a „familiei ucrai ne -ne unice“.

Fie ca apartenenþa noastrã la aceastã comu-nitate împrãºtiatã pretutindeni în lume sã neumple sufletele de mândrie pentru poporulucrainean care, în ciuda tuturor vitregiilor cucare s-a confruntat în trecut, a ºtiut sã-ºi pãs -tre ze tradiþiile creºtine ºi demnitatea naþio -nalã.

În aceste zile ale Sãrbãtorilor Pascale sã neamintim de ucrai nenii cãrora le este astãzi celmai greu, ai cãror copii nu au posibilitatea sãînveþe limba maternã în ºcoalã, sã întâmpineÎnvierea lui Hristos în bisericile lor: de ucrai -nenii din Rusia.

Sã ne amintim, în aceste zile, de miile deconcetãþeni ai noºtri care, în dorinþa de a gãsiun salariu demn pentru a-ºi între þine familiile,au fost obligaþi sã migre ze în alte þãri.

Sã ne amintim de toþi aceia care prin viaþaºi munca lor au fãcut posibilã sãrbãtorireaÎnvierii lui Hristos în Ucraina liberã.

Hristos a înviat! Adevãrat a înviat!

Cu stimã,

Preºedintele ConsiliuluiMondial Ucrainean de Coordonare

Mychailo Ratuºnyi

5Curierul UCRAINEAN

Paºtele este socotit sãrbãtoarea sãrbãtorilor. Elaminteºte de învierea lui Mesia - cea mai mareminune ce s-a petrecut pe Pãmânt. Într-un anotimpce presupune renaºterea naturii, el re pre zintã sãr-bãtoarea bucuriei, a reînvierii între gii vieþi.

Cuvântul „Paºte“ îºi are originea în limbaebrai cã, de la cuvântul „pesah“, ce înseamnã tre-cerea de la moarte la viaþã.

Pregãtirea pentru aceste sãrbãtori dureazã ºaptesãptãmâni cât þine Postul Mare, aducãtor de sãnã-tate fizicã ºi spiritualã, anticipând În viereaDomnului.

Ca orice sãrbãtoare creºtinã pãstreazã multeobiceiuri. Pânã în seara lãsatului de sec - du -minicã, gospodinele îºi strâng toate lucrurile îm -pru mutate prin vecini. Animalele sunt adu nate îngrajduri, existând credinþa cã altfel, toa te vorrãmâne împrãºtiate prin poianã. În timpul meseipregãtite de gospodinã, aceasta nu se mai ridicã depe scaun pânã la terminarea cinei pentru ca sã steacloºtile pe ouã.

Prima sâmbãtã a Postului Mare adunã gos po -dinele la bisericã, unde aduc colaci, coli vã, mierepentru parastasul celor dragi, dispã ruþi dintre noi.

Duminica ce urmeazã, se numeºte „Dumi ni castrângerii“. Acum încep sã se topeascã zã pezile,ce-i dã ºi numele: Duminica strângerii - curge apadin munþi.

În a doua duminicã, dacã natura este liniº titã,cerul senin, exact aºa va fi primãvara în acel an.

A patra sãptãmânã de post este „mijloculcrucii“. În miercurea din aceastã sãptãmânã esteSãrbãtoarea Crucii. Acum, gospodinele coc„cruci“ cu mac ºi le ung cu miere. O parte dintreele se pãstreazã pânã la semãnat. Este ºi sãrbã-toarea ouãlor. În aceastã sãptãmânã se seamãnãmacul, rãsadul de varzã ºi roºii. Plantele semãnateacum nu se vor teme de ger, vor rezista.

A cincea sãptãmânã este cunoscutã sub nu melede „lãudatã“. În sâmbãta acestei sãptã mâni estesãrbãtoarea lãudãrii Preasfintei Fecioare Maria.

A ºasea sãptãmânã este cea a Floriilor, sãrbã-toare a copiilor.

Cea de a ºaptea sãptãmânã, ultima dinaintea

Paºtelui, se numeºte Sãptãmâna Curatã, Albã sauMare. Se continuã postul, credincioºii se spove -desc ºi se împãrtãºesc, pentru iertarea pãcatelor.Þãranii îºi continuã activitatea. Se seamãnã cul-turile timpurii ºi mazãrea - acestea vor creºte mariºi fãrã buruieni. În aceastã pe rioa dã nu se scuturã,nu se ºterge praful. Dacã nu pãstrezi aceastã dati -nã, se crede cã laptele ºi brânza vor face viermi.Nu se toarce lânã pentru cã puii vor ieºi cupicioare strâmbe.

În aceastã sãptãmânã nu se consumã ulei ºioþet. Lui Isus i se dãdea oþet în timpul torturii, iarcu ulei l-au uns înainte de a fi bãgat în mormânt.Nu se consumã urzici pentru cã Hristos a fost bãtutcu urzici ºi spini.

Joia Curatã (Mare) este ziua trãdãrii lui Iuda.Atunci slugile arhiereºti au aprins un foc ca sã seîncãlzeascã. Se spune cã acesta este beneficsufletelor moarte care se încãlzesc. Este ziuacurãþeniei de primãvarã. Gospodarii se trezescdevreme, dereticã în cãmãri, grajduri, curte ºi casã.Totul trebuie sã fie în perfectã ordine. În grãdini ºilivezi se strâng în grãmezi frunzele, lujerii, buruie-nile uscate. Li se dã foc „ca sã se cureþe pãmântulde ger, de iarnã, de moarte ºi de tot felul de necu-raþi“. Cândva, în aceastã zi, erau înjunghiaþi porcii,pentru cã pe masa de Paºti trebuia sã se gãseascãºuncã, cârnaþi, purcel la tavã cu hreanul în gurã, iaracum cu mãrul în gurã. Existã zicala cã „dacã taiporcul în aceastã zi, slãnina va fi curatã“. În ultimajumãtate de veac sau chiar mai mult, ucrainenii numai sacrificã porci, ci miei.

În Vinerea Mare e bine sã nu se munceascã.Femeile vopsesc sau încondeiazã ouãle. Dupã con-sumul lor, cojile se pãstreazã. Cu ele se afumã cei

bolnavi. Se crede cã fumul lor vindecã diferiteboli. (friguri, boli ale urechii ºi ochilor). Bãrbaþii,în aceastã zi, îºi întrerup activitatea. Dacã eventu-al ar semãna, totul s-ar usca. Existã obiceiul de aînconjura casa în zori de trei ori, afumând-o cutãmâie, pentru ca sãlbãticiunile (insecte, fiare) sãnu se apropie de locuinþã sau de livadã. În aceastãzi credincioºi þin post negru sau mãcar pânã lascoaterea din altar a Sfântului Aer în mijlocul bise -ricii. Nu se coase. Nu se toarce, nu se taie lemne.Unele gospodine coc cozonaci. În Vinerea Marenu se cântã. Cine va cânta, va plânge de Paºti.

Sâmbãta Paºtelui este zi de împãrtãºanie. Se vopsesc ouã pentru cã se vor pãstra bine în

toate zilele de sãrbãtoare. Obiceiul vopsirii ouãlorse pãstreazã încã din timpul pãgânismului. Oul întrecut reprezenta simbolul vieþii, începutul aces-teia. Grecii susþineau cã dintr-o jumãtate de ou s-afãcut Pãmântul, din cealaltã cerul, din gãlbenuºesoarele, din resturi stelele. În China, în timpul sãr-bãtorilor de primãvarã, se vopseau ouã în culorivariate. Strãmoºii noºtri considerau oul ca o tainãa naºterii vieþii, de aceea a apãrut obiceiul pictãriisau încondeierii a diferitelor imagini. Asemeneaouã erau dãruite iubitului de cãtre logodnicã,dându-i sã înþeleagã cã „dacã mã iei pe mine - îþivoi naºte un fiu frumos ca acest ou“. Oul vopsiteste purtat pe coloana vertebralã a animalelor ca sãfie la fel de netedã. Ouãle se duceau la câmp . Aicierau aruncate în sus spunându-se: „sã creºti secarã,grâule cât de sus sunt aruncate ouãle“.

Sâmbãta este consideratã o zi tristã. Isusmurise. Lumea se pregãteºte de Înviere.

Virgil RIþCO

TradiÆii creçtine ale sårbåtorilor pascale TradiÆii creçtine ale sårbåtorilor pascale la ucrainenii din Dobrogeala ucrainenii din Dobrogea

Primãvara este anotimpul renaº -terii..., a înviat Hristos în firul ierbii,în pajiºtile pe care zburdã mieii, înramurile-nmugurite ºi-n sufletele pri-menite. Creºtinii Îl cântã cu bucurieîn aceste zile pe Cel care l-a scãpat peom ºi omenirea de moartea sufle teas -cã, prin moartea Sa pe cruce. A datpildã omenirii jertfindu-Se pe Sine,deschizând astfel calea mântuirii prinînvierea vieþii în faptele de bine.

Primãvara aduce ziua Învierii.Pacea cu prinde Cerul ºi Pãmântul.Se-aude al clopotelor cânt, care-icheamã pe creºtini sã ia Luminã dinLumina cereascã coborâtã pe pãmântîn Noap tea Sfântã a Învierii. Spredimi neaþã, biserica e-nlãnþuitã în cer-cul de luminã al coºurilor pline cupascã ºi bucate. Apoi, creºtinii por-nesc spre casã cu sufletul înãlþat,salu tându-se cu „Hristos a Înviat!“ -„Adevãrat a Înviat!“. Aºa o fac dinmoºi-strã moºi...

Tot conform tradiþiei, ar fi trebuitsã se întâlneascã la horã. Din pãcate,horile de altãdatã nu se mai orga-nizeazã. Trãim alte vremuri ºi totuºi...În a treia zi de Paºti, bãlcãuþenii s-aubucurat de un spectacol de muzicã ºidans intitulat „La braþul Primã -verii...“, organizat de Asociaþia Cul -tu ralã „Kozaciok“ din Bãlcãuþi ºi dePrimãria Bãlcãuþi.

Pe scena Cãminului Cultural dinlocalitate au urcat: Ansamblul „Ste -jãrelul“ din Cajvana, Ansamblul „Ne -gostineanca“ din Negostina, An sam -blul „Kozaciok“ din Bãlcãuþi, inter-preþii de muzicã popularã Maria ªtir-bu ºi Alexandru Nuþescu.

Un cuvânt de bun venit a fost ros-tit de cãtre primarul comunei Bãl -cãuþi, domnul Vasile Ursachi, ºi de

cãtre directorul ªcolii cu clasele I-VIIBãlcãuþi, domnul Iulian PetruChideºa.

De la domnul Iulian Ciotu amaflat cã „Ansamblul de dansuri ºi obi-ceiuri „Stejãrelul“ reprezintã ramuratânãrã a Societãþii Culturale „Ste ja -rul“, înfiinþatã în anul 1907 care de-alungul timpului a dat localitãþii talen-taþi dansatori ºi cântãreþi. Con side -rãm cã o mare atenþie trebuie acor-datã tinerei generaþii de artiºti deoa -rece ei reprezintã viitorul oricãreilocalitãþi. Ansamblul nostru a prezen-tat numeroase spectacole în þarã ºistrãinãtate, printre care menþionãmcele de la Cernãuþi, Bucureºti, Iaºi,Rãdãuþi, Suceviþa, Beclean, Câm -pulung, Ciocãneºti. De asemenea,ansamblul a apãrut ºi la emisiuni, laTVR ºi Favorit. Dintre jocurile îndrã -gite din repertoriu amintim: Cureaua,Moroºanca, Cumãtriþa, Þã rã neasca,Bãlãceanca. Instructorii ansambluluisunt Vasile Tomuº ºi subsemnatul, iarcoregrafia este semnatã de GeluConstantinescu.“ Pe scena din Bãl -cãu þi, Ansamblul „Stejãrelul“ a pre -zentat jocurile: Ciobãnaºul, Cu reaua,Hora ºi Sârba. Interpreta EudochiaRãcari a interpretat cântecul „Mân -drã-i hora-n Bucovina“.

Ansamblul „Negostineanca“ dinNegostina a interpretat dansuri tradi -þionale ucrainene. Am stat de vorbãcu domnul director al ªcolii cu clase-le I-VIII din Bãlcãuþi, Iulian Chideºa,

care este ºi profesorul îndrumãtor alacestui ansamblu care ne-a declarat:„Este un ansamblu tânãr, lucrãm deaproximativ 6 luni în aceastã for-mulã. Coregraful ansamblului estedomnul Valentin Vlâgea. Ansamblula participat la mai multe manifestãriprecum ºi la emisiuni TV, la Favoritºi la Naþional TV.“

Interpreþii de muzicã popularãMaria ªtirbu ºi Alexandru Nuþescu auinterpretat piese din folclorul româ-nesc specifice zonelor din care provin- Cajvana ºi Frasin.

Ansamblul „Kozaciok“ din Bãl -cãuþi i-a întâmpinat pe toþi cei pre -zenþi cu un dans de bun venit. Apoi,parcã pentru a implora primãvara sãvinã, membrele ansamblului, în cos-tume florale, au dat viaþã unui dans alflorilor. A urmat un duel între gene ra -þii, pus în scenã prin dans de membriiansamblului. Hohote de râs a stârnitpovestea ciuboþelelor fermecate. Deºiansamblul „Kozaciok“ a împlinit treiani în aceastã primãvarã, s-a prezen-tat la spectacol cu un dans pregãtit debobocii ansamblului, care au evoluatpentru prima datã în faþa publiculuibãlcãuþean. De asemenea, ansamblul„Kozaciok“ a prezentat un dans -hopac în patru perechi cu care se vaprezenta în acest an la o cunoscutãemisiune. Care? Rãmâne o surprizã...Au încheiat programul cu un danstradiþional ucrainean cu care se vorprezenta în acest an la un festival din

Kiev, la care au fost invitaþi de aso - ciaþia culturalã „Ucraina - Lu mea“.Despre activitatea acestui ansambluam stat de vorbã cu instructorul lui,domnul Petru-ªtefan ªoi man: „Amînceput în urmã cu trei ani timid, darcu multã pasiune, muncã ºi dragostepentru frumos. Acum putem cita dinpalmaresul nostru urmãtoarele eveni-mente la care am partici pat: Zilelesatului Bãlcãuþi, Zilele oraºului Siret,Zilele Municipiului Rãdãuþi, ZiuaUcrainei la Suceava, Festi valul Verzei- Miliºãuþi, Festi va lul Interetnic„Con vieþuiri“, Festi valul Multicolorºi Festivalul Iashing ton din Iaºi,Festivalul Internaþional „Arcanul“ -Rãdãuþi, Festivalul Inter naþional deFolclor Ucrainean - Tulcea, Festivalul„Pfingstfest“ - Bistriþa-Nãsãud, Fes -tivalul Mondial al Tinerilor - Italia.Am înregistrat emisiuni la televiziunilocale, dar ºi naþionale. Mulþumimtuturor celor care ne-au ajutat sãevoluãm atât de frumos ºi-i aºteptãmºi la alte întâlniri frumoase cum a fostcea de azi.“

Pe scenã a evoluat ºi micuþaAnamaria Brechler din Rãdãuþi, darale cãrei rãdãcini sunt tot în Bãlcãuþi.Ea a interpretat douã cântecele înlimba ucraineanã: «D$ti $ l$toÍ» ºi«Solove<co».

Prezentarea spectacolului a fostasiguratã de Lãcrãmioara Grigorciucºi a cuprins, printre picãturi, frânturidin cele mai frumoase poezii de Paºtiîn limba românã ºi limba ucraineanã.

Din Bãlcãuþi, gânduri înveºmân-tate în florile primãverii... Fie ca viaþasã vã fie ocrotitã de Lumina curatã aSãrbãtorii Învierii...

Convalia hRehORCIUC

La braÆul Primåverii...

Curierul UCRAINEAN6

În pitorescul oraº-staþiune Gura Humorului,situat în mijlocul plaiurilor de legendã ale Buco -vinei, a devenit o tradiþie ca în marþea premergã-toare sãrbãtoririi Floriilor din calendarul creºtin-ortodox sã se desfãºoare Târgul de Paºti de ouãîncondeiate (închis trite), vase din ceramicã,obiecte din lemn, icoane pe sticlã sau sculptate înlemn, cãmãºi brodate ºi altele. La Târg participãcei mai renumiþi meºteri-artizani din jude þulSuceava.

Organizat de Centrul Judeþean pentru Con -servarea ºi Promovarea Culturii Tradi þiona leSuceava, Pri mãria oraºului Gura Humorului ºiMuzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina,anul acesta Târgul a ajuns la cea de-a XIV-aediþie ºi a avut loc la data de 3 aprilie, în incintamuzeului local.

Ca ºi în anii trecuþi, numãrul mare de vizita-tori, mai ales grupuri organizate de elevi din oraº,dar ºi din alte judeþe ale þãrii, antrenaþi în progra-mul sãptãmânii de „ªcoala altfel“ au putut admi-ra produsele unor adevãraþi artiºti - meºteri po -pulari printre aceºtia aflându-se, din nou, multedintre cunoº tinþele noastre mai vechi, de la ediþi-ile anterioare ca: Fercal Lu creþia, Ciuverca Aure -lia, Niga Cristina, Eudeºec Silvia, Vereha Elena,Aneci G. ºi alþii din deja renumita localitate Pal -tinu, unde încondeierea ouãlor este o tradiþiefoarte rãspânditã. Eloc ventã în acest sens este ºi

prezenþa, aproape anualã, la acest Târg a mem-brilor familiei Iasi novs chi cu cei doi copii ºco -lari, Andrei ºi An dreea. Dar au fost pre zenþi ºimeº teri din Ulma, Vama, Mol doviþa, VatraMoldoviþei, Poiana Stampei ºi altele. În mod sur-prinzãtor anul acesta au fost prezenþi în numãrmare ºi meºteri din zona Rãdãuþi, dintre care îiamintim pe Leuciuc Oresea, Lavric Doina,Tomiuc Adriana, Zinici Maria. Bine pre zentatã afost ºi zona Humo rului cu ii, broderii, prosoapeþesu te, bundiþe ºi lucrãri de artizanat înlemn. Un element artistic valoros le-au constituit pitoreºtile costume popu-lare specifice zonei de unde proveneauartizanii. Toate acestea, împreunã cuobiectele expuse, îndeosebi ouãleînchistrite prezentate în coºuleþe îm -pletite puse pe ºtergare þesute, au con-stituit punctul de atracþie al Târgului lacare, realiºti fiind, trebuie sã recu noaº -tem cã au contribuit tine reþea ºi fru-museþea chipurilor majo ritãþii partici-panþilor. Dovadã a acestui fapt au fostaprecierile unanime ale vizitatorilor,declan ºãrile bliþurilor apa ratelor defotografiat ºi ale came relor video.

Unul dinte obiectivele majore aleTârgului este promovarea valorilor culturaletradiþionale din Bu covina. Luând în considerarenumãrul crescând de participanþi ºi de obiecteexpuse corelat cu numã rul tot mai mare de vizi -tatori putem afirma cã scopul Târgului este atinsla fiecare ediþie.

Nu pu tem sã trecem cu vederea fap tul cã, defiecare datã, vizi ta torii au ocazia de a vedea peviu teh ni ca de în condeiere a ouã lor, în de mâ nareacu care aceºti meº teri populari reali zea zã ade-vãrate ope re de artã. Re nu mele aces tei arte adepãºit cu mult hot a rele þãrii fiind cunoscutã ºiapreciatã chiar ºi pe continentul american. Tot cuaceas tã ocazie creatorii au împãr tãºit secretelemeºteºugului ºi au dat interviuri.

La terminarea Târgului au fost acordate pre-mii, iar participanþii au primit diplome de exce-

lenþã ºi de participare aºa cã toþi pot fi consi deraþicâºtigãtori. Acest fapt este îmbucurãtor ºi încura-jator pentru ei, mai ales pentru cei tineri care, subîndrumarea vârstnicilor de prind încã din copi -lãrie arta încondeierii ouãlor pascale, continuânddin generaþie în generaþie tradiþia respectivã.

Ne bucurãm de acest lucru deoa rece în zilelenoastre când „arta“ chiciului ºi a prostului gust seex tinde în toate domeniile, arta adevãratã, purã,necontaminatã de influenþe strãine contrare

bunei-cu viinþe ºi moralitãþii poporului nostrurãmâ ne moºtenitã aºa din moºi-strãmoºi, gãsin-du-ºi locul ºi apre cierea în rândul celor ce ºtiu são aprecieze, iar aceºtia nu sunt puþini, numãrullor creºte continuu, cãci ce este frumos ºi valorosa fost ºi va rãmâne aºa întotdeauna. To tuºi, sã nuuitãm cã gustul, atracþia pentru frumuseþe ºi cul-turã se educã chiar din copilãrie, iar noi toþi avemobligaþia moralã sã contribuim la asta, educândmai ales tineretul ºi influenþând pe cei din preaj-ma noastrã. De aceea, consi derãm binevenitãorice acþiune culturalã, artisticã care are ca scopsusþinerea ºi promovarea valorilor autentice,tradiþionale, iar fiecare ediþie nouã a Târgului dePaºti contribuie la acest lucru.

Iarema ONeªCIUC

Continuitatea unei tradiÆii

Aniversarea a 198 de ani de la naºtereamarelui poet ucrainean Taras ªevcenko, geniual poeziei ucrainene, artist unic prin manieracreaþiei, apostol al adevãrului ºi libertãþii, s-abucurat ºi de contribuþia elevilor ªcolii Gene -rale din Târnova.

Manifestarea a fost deschisã de dlMiculaiciuc Gavrilã, preºedintele filialeiArad a UUR, care a vorbit despre impor-tanþa celui care a fost întemeie torul litera-turii ºi artei plastice mo derne ucrainene,un pictor de o frapantã originalitate,dublat de un gânditor de anvergurã ºi deun pilduitor militant pentru eliberaresocialã ºi naþionalã a poporului sãu, pen-tru înfãptuirea aspiraþiilor ºi idea lurilorsacre ale acestuia.

Despre viaþa ºi opera poetului a vorbitdna prof. Anna Hanþig. În expunerea sa, aevocat contextul istoric în care s-a formatºi a trãit Taras Hryhorovyci ªev cenko,contribuþia pe care a adus-o la afirmareaculturii ºi limbii ucrainene.

În partea a doua a manifestãrii, eleviiclaselor IV-VIII ºi grupul „Lileia“, pregãtiþi dedna Anna Hanþig, au prezentat un program cupoezii ºi cântece din creaþia poetului Taras ªev-cenko. Programul a fost deschis de MasniþaIleana ºi Recalo Patricia (clasa a VIII-a), care

au recitat un fragment din poemul „Kateryna“urmat de cel mai îndrãgit cântec al ucrainenilor,a cãrui mãreþie se apropie de aceea a unui imn:„Reve ta stohne Dnipr ºyrokyi“, ºi de recitareapoeziei „Lileia“ de cãtre Pintea Ana (clasa a

X-a) ºi Miculaiciuc Monica (clasa a IX-a), iarmai apoi poeziile: „Iak by vy znaly panyci“ -Kifa Marius (clasa a V-a); „Son“ - MiculaiciucAdela, Pisten Mihai (clasa a V-a); „Dumka“Oprean Florentina, Moldovan Lavinia (clasa aV-a); „I vyris ia na ciujyni“ - Pisten Mirela,

Hancik Ana (clasa a IX-a), Rasca Marinela(clasa a VI-a); „Meni trynadþeatyi mynalo“ -Petric Gheorghe (clasa a V-a); „I zolotoi i doro-hoi“ - Iurcea Maria (clasa a IX-a), HanþigAlexandra (clasa a VI-a). Poezia „Dumy moi“,scrisã pe tema „dorului de patrie“, departe depa trie, a fost interpretatã de grupul „Lileia“.

S-au remarcat ºi elevii clasei a IV-a cupoezia „Tece voda z-pid iavora“ (Berar Ias -mina, Hanþig Denis), iar Irina Pintea cu poezia

„Îl iubesc pe ªevcenko“.Eleva Berar Cornelia (clasa a VII-a) a

recitat din poezia „Zapovit“, în care poetulîºi exprimã dorinþa ca dupã moarte sã nufie despãrþit de patria sa dragã - Ucraina:

„ªi când veþi fi mai fericiþiÎn libera ºi noua lume,Cu glasul bun sa v-amintiþi De viata mea ºi de-al meu nume“.La sfârºitul programului, grupul „Li -

leia“ a interpretat cântece din repertoriulpoporului ucrainean.

Dl Miculaiciuc Gavrilã, preºedintelefilialei arãdene a UUR, a mulþumit în modcordial tuturor celor care au depus eforturipentru ca aceastã activitate culturalã sãaibã loc, solicitând sprijin din parteapãrinþilor ºi din partea celor „în care maicurge sânge de ucrainean“, sã participe

activ la astfel de manifestãri.Manifestarea s-a încheiat într-o atmosferã

prieteneascã, plinã de voioºie.

prof. anna haNþIg

Taras Çevcenko omagiat la Arad

Curierul UCRAINEAN 7

Este cunoscut faptul cã, în luna martie,întreaga noastrã activitate socio-culturalã esteconcentratã pe omagierea vieþii ºi operei mare-lui poet naþional ucrainean, Taras H. ªevcenko,de la a cãrui naºtere se împlinesc anul acesta198 de ani.

Acest eveniment important nu avea cum sãtreacã neobservat mai ales la Tulcea unde, diniunie 2011, cu sprijinul Uniunii Ucrainenilordin România, a fost dezvelit, în Rotonda per-sonalitãþilor minoritãþilor naþionale, bustul poe-tului Taras ªevcenko în cadrul unei ample ma -ni festãri culturale în prezenþa unui publicnumeros ºi bucuros, în acelaºi timp.

Încã de la începutul lunii martie, împreunãcu Comitetul filialei ºi preºedinþii organizaþiilorlocale din judeþ, am stabilit un cadruorganizatoric corespunzãtor înfuncþie de specificul fiecãrei organi-zaþii locale, menit sã ne sprijine înrealizarea acestei acþiuni culturale.

Aceste pregãtiri s-au desfãºurataproape întreaga luna martie finali -zându-se în duminica zilei de 25martie când în jurul orelor 10:30 ne-am adunat cu mic cu mare în faþabustului poetului Taras ªevcenko,unde cu câte o floare în mânã însemn de omagiu am întâmpinat invi-taþii noºtri din Ucraina, o delegaþiecondusã de doamna IaroslavaReznikova, adjunct al ºefuluiDepartamentului culturii ºi turismu-lui din cadrul Administraþiei Regio -nale Odesa, delegaþie din care au maifãcut parte profesorul VeaceslavKuºnir, decanul Facultãþii de Istoriea Universitãþii de Stat „I.I.Mecinikov“ din Odesa, Ivan Stadnikov, adjunc-tul preºedintelui Administraþiei Raionale dinoraºul Reni, Vasyl Goncearuk, preºedinteleAsociaþiei Ucrainenilor din Reni, Ihor Babaianºi Valentyn Stroia de la Agenþia de CooperareEuroregiunea „Dunãrea de Jos“ din Izmailînsoþiþi de grupul vocal-instrumental „Odeskimuzyky“. Din partea Uniunii Ucrainenilor dinRomânia ne-a onorat cu prezenþa domnul IonRobciuc, prim-vice preºedinte al UUR, cãruia îimulþumim pe aceastã cale pentru efortul depusde a fi alãturi de noi în aceastã zi.

Din partea organelor administraþiei publicelocale, ne-au onorat cu prezenþa domnul VasileGudu, prefectul judeþului Tulcea,domnul Constantin Hogea, primaruloraºului Tulcea, reprezentanþi aiinstituþiilor publice locale. Deasemenea, au fost prezenþi senatorulTrifon Belacurencu, deputatul HoriaTeodorescu ºi deputatul CorneliuStroe.

Am deschis manifestarea cu unscurt mo ment omagial vorbind pu -blicului prezent des pre importanþa ºianvergura operei lui Taras ªevcenkoîn cultura naþionalã ºi universalã.Apoi rând pe rând în cuvântul lorinvitaþii au reiterat importanþa ºi uni-versalitatea operei lui Taras ªev -cenko.

Dupã depunerea jerbelor ºi a flo-rilor, ansamblul „Zadunaiska Sici“ din Tulcea aprezentat un scurt program artistic inspirat dinversurile poetului, iar copiii Cristina Tutuianuºi Simona Terente au recitat poezii în limbaucraineanã din bogata sa operã. Deºi timpul afost scurt, momentul omagial dedicat poetuluiTaras ªevcenko a fost primit cum se cuvine depublicul numeros, fapt demonstrat de aplauzeleîndelungi ºi calde cu care au fost rãsplãtiþiartiºtii noºtri.

Conform programului, partea a doua a acþiu-nii noastre s-a desfã ºurat la Centrul Cultural„Jean Bart“ din Tulcea unde, cu sprijinul mem-brilor filialei, am organizat o expoziþie de carte,

de artã tradiþionalã în care meºterii GheorgheToa der ºi Ion Eremia ºi-au prezentat expona -tele, precum ºi o expoziþie foto ineditã care pre -zenta câteva aspecte din viaþa culturalã a comu-nitãþii noastre. Dar principalul punct din pro-gram l-a constituit spectacolul omagial deschisde seniorii de la „Zadunaiska Sici“, coordona-tor Maria Carabin, la acordeon Dãnuþ Mironov,

care a prezentat melodiile: „Mamyna vyºnea“,„Plavai, plavai, lebedonko“, „Oi, ty j chmeliu“.Dupã aplauze binemeritate a urcat pe scenãansamblul de cântece ºi dansuri „Zadu nais kaSici“ - tineret, coordonator Lioara Teo dorov, laacordeon Dumitru Cernencu cu urmãtoarelecântece: „Du naiu, Dunaiu“, „A kalyna, neverba“, „Ci ty ciuv mylenkyi“, re per toriu careîmpreunã cu fru museþea costu melor noastre tra -diþio nale a impresionat publicul spectator.

Spectacolul a continuat cu prezenþa pe scenãa grupului vocal „Dunai“ din Pardina, coor -donator Dumitru Da nilencu, la armonicã Cor -nel Timofan, care a pre zentat cântecele: „Oi,

letila pava“, „Oi, u sad-vynohrad“, cântece careau impresionat publicul.

Tineretul de la „Zadunaiska Sici“ a prezentatîn continuare o suitã de dansuri tradiþionaleucrai nene, în care am revãzut frumuseþeaplaiurilor, frumuseþea fetelor ºi a costumelor,virtuozitatea bãieþilor care s-au întrecut pe sine.

Pe scenã a urcat grupul vocal „Bila makov-ka“ din Chilia Veche, coordonator Florea Lisa -vencu, cu melodiile „Nese Halea vodu“, „Tecevoda u ierek“, „Ia j tebe jinko ne laiu“.

A urmat dansul tematic „Fata care coase“ încare fetele au strãlucit prin graþie, armonie ºi

miºcare din zona baletului clasic, fiind gustatpe deplin de publicul spectator avizat.

O surprizã plãcutã a constituit-o prezenþa pescenã a grupului „Rybalka“ din Criºan, coordo-nator Tudosia Opriºan, cu melodiile: „Vernys,vernys“, „Hylea, hylea“, „Moia myla“, melodiiîn care am remarcat armonie, fineþe, muzicali-tate.

Un moment aparte l-a constituitprezenþa grupului vocal „Ciornemore“ din Sf. Gheorghe, coordona-tor Maria Hordei, cu melodiile:„Zervala na more furtuna“, „Cerezricenku, cerez bystruiu“, „Oi, zahaiom, haiom“.

Tineretul de la „ZadunaiskaSici“ a prezentat dansurile „Ka -lyna“ ºi „Vin flãcãii de la muncã“,dansuri tematice care s-au bucuratde success ºi care s-au dorit a fi unmixaj între tradiþia ucraineanã ºicâteva miºcãri moderne, dar ºi aces-tea inspirate din tradiþia valoroasãucraineanã.

O altã surprizã plãcutã a fostdebutul pe scena Centrului Cultural„Jean Bart“ a grupului vocal-instru-mental „Veselka“ din Caraorman,coordonator Gabriela Artimov, laorgã Vaniuºa Artimov, cu melodii -

le: „Horeat, horeat leampatociky“, „Posadylaroju krai vikna“, „Þvit iz roji“.

În final, a urcat pe scenã grupul vocal-instru-mental „Odeski muzyky“ din Odesa, Ucraina,coordonator Serhi Lytvynov, care ne-a rãsfãþatcu câteva melodii tradiþionale ucrainene.Totodatã, am asistat la momente de realã vir-tuozitate la fluier ºi vioarã susþinute de fraþiiSokolov.

Prezentarea programului, a momentelor spe-ciale atât în limba românã, cât ºi în limbaucraineanã a fost asiguratã de Florentina Tudor.

În finalul acþiunii, am urcat pe scenã pentrua mulþumi din suflet artiºtilor pentru eforturile

susþinute depuse în pregãtirea ºiprezentarea acestui spectacolamplu, gazdelor noastre, echipei dela Centrul Cultural „Jean Bart“,invitaþilor din Ucraina ºi din Româ -nia care, astãzi, au fost alãturi de noila manifestarea culturalã de dicatãomagierii vieþii ºi operei poetuluiucrainean Taras ªevcenko. Stând devorbã cu doamna Iaro slava Rez -nikova ºi cu ceilalþi invitaþi dupãspectacol, impresiile acestora aufost mai mult decât pozitive, iarceea ce au remarcat invitaþii dinUcraina a fost unanim recunoscut ºide ceilalþi, ºi anume originalitateaprogramului nostru artistic. Credînsã cã ceea ce a produs o impresiedeosebitã a fost faptul cã nu se

aºteptau sã întâlneascã aºa ceva în România, pemalul Dunãrii la Tulcea, ºi anume o miºcareculturalã de amploare cu specific tradiþionalucrainean.

Totodatã trebuie sã mulþumesc tuturor celorcare s-au implicat în aceastã acþiune, în organi-zarea, pregãtirea ºi desfãºurarea manifestãrii ºi,nu în ultimul rând, Uniunii Ucrainenilor dinRomânia care a fost mentorul nostru moral ºimaterial.

Dumitru CeRNeNCU

Sårbåtorirea lui Çevcenko la Tulcea

Dansul coroniþelor ( Fata care coase) - prezentat de fetele de la„Zadunaiska Sici“ a impresionat publicul spectator

Grupul „Dunai“ din Pardina

Curierul UCRAINEAN8

„Noi te auzim, Cobzare, chiar ºi peste veacuri,ªi glasul tãu dã aripi sufletelor noastre,Fãureºte frumuseþi noi, uitând de vremuri zbuciumate,Pãmântul tãu liber, Tarase“

Sub acest motto s-au desfãºurat, la Iaºi, festi -vi tãþile dedicate celei de-a 198-a aniversãri anaº terii marelui poet Taras Hryhorovyci ªev cen -ko.

În baza unei bune colaborãri existente ºi con-solidate pe parcursul ultimilor ani între fi lialaIaºi a UUR ºi Colegiul Naþional de Artã „OctavBãncilã“, ºi prin amabilitatea doamnei directoa -re Dana Luise Barnea, ne-a fost pus la dispo zi þieun spaþiu generos unde am avut posibilita tea sãorganizãm o expoziþie de ouã încondeiate alãturide un grup de meºteri populari din locali-tatea Paltinu, judeþul Sucea va, care cubucurie ºi dãruire au prezentat doritorilortehnica încondeierii ouãlor din zonaSucevei. În acelaºi spaþiu (holul de laintrarea în sala de festivitãþi), am pututorganiza ºi prezenta pentru oaspeþiinoºtrii o expoziþie de carte din opera poe-tului sãrbãtorit, în limba ucrai neanã ºiromânã, câteva cãrþi despre ªevcenko,precum ºi un stand cu publicaþiile (ziareleºi revistele) UUR din acest an. În acelaºicadru expoziþional au fost lansate broºuraSãrbãtorirea Crãciu nului la ucraineni, unDVD despre biografia lui ªevcenko ºi,respectiv, despre ªevcenko pictor, precumºi un DVD despre bucãtãria ucraineanã înformat bilingv.

La festivitãþi, am avut ca oaspeþi deseamã pe domnul Ion Robciuc, prim-vice pre ºe -dinte al UUR, dl Ioan Bodnar, prim-vice -preºedinte al UUR, domnul Vasyl Nerovnyi,consulul Ucrai nei la Suceava, reprezentanþi ai

organelor locale, profesori universitari de laCatedra de slavisticã a Universitãþii „A.I. Cuza“din Iaºi, reprezentanþi ai altor minoritãþi din Iaºi,ai centrelor culturale strãine cu sediul la Iaºi,cadre didactice de la Colegiul Naþional de Artã„Oc tav Bãncilã“, reprezentanþi ai unor ONG-uriºi firme, membri ai filialei noastre ºi pãrinþi aicopii lor care au evolut pe scenã, în total peste275 de persoane, cãrora le mulþumim.

Din partea mass-mediei au fost invitaþi ºi au

participat doi redactori de la TVR Iaºi, redac-torul de la Radio Nord Est din Iaºi, dl MeriºcãLucian, redactorul de la Redacþia pentru mino -ritãþi a postului de Radio Iaºi, care au realizatscurte reportaje ºi interviuri pentru posturilelocale de radio ºi televiziune.

Domnii Ion Rob ciuc ºi Vasyl Nerov nyi, aurostit scurte alocuþiuni, subliniind importanþamomentului aniversar ºi a celui sãrbãtorit pentrucultura ucrai neanã ºi cea universalã.

Programul propriu-zis a început cu poeziile„Testamentul“ ºi „Soarta“, recitate de studentaNatalia Bârsan în limba ucraineanã ºi de eleviiBotez Alexandra ºi Maftei Dragoº, în limbaromânã.

Programul a continuat cu momente de mu -zicã clasicã prezentate de elevii BuchholtzerWalter la chitarã clasicã, Alexandroae Andreeala oboi ºi Pãduraru Tudor la vioarã, de la Cole -giu, ºi, respectiv, Panainte Codrin la pian, o

tânãrã speranþã a filialeinoastre.

Aºteptate ºi îndelungaplau date au fost ºi mo -men tele prezentate de celedouã ansambluri ale filialei„Bukovynka“, îndru mãtorprof. Ilie Gorovei ºi „Ve -selka“, îndru mãtor prof.Rodica Feliº teanu, care auapãrut pentru prima datã cunoile costume.

Cu ropote de aplauze aurãsplãtit spectatorii pe mi -cuþii ºi ta len taþii dansatoriai filialei Otilia Ser den -ciuc, Ani Maria, DanielMarcu ºi Diana Marcu ºi

pe copiii care au interpretat un moment de pan-tomimã „Dansul struþilor“.

Aplaudate au fost programele prezentate deansamblul folcloric „Rapsodia“ din Iaºi ºi an -samblul folcloric „Perla“ din Cernãuþi, Ucraina.

De un succes deosebit s-a bucurat programulritmat ºi deosebit de antrenant prezentat deansamblul de folclor tradiþional „AdamosBrass“, profesor îndrumãtor Liviu Adamache.

Dupã un scurt cuvânt de încheiere, preºedin-tele filialei Iaºi a UUR a declarat închise festi -vitãþile organizate cu ocazia sãrbãtoririi mareluipoet ucrainean Taras Hryhorovyci ªevcenko.

Pentru buna desfãºurare a programului auvegheat moderatorii, studenþii Marusec Adrianaºi Tudor Lupu, care s-au prezentat ca adevãraþiprofesioniºti.

Din discuþiile purtate cu invitaþii, a rezultat cãefor turile organizatorilor ºi-au atins sco pul;marea majoritate a celor cu care am stat devorbã ar dori ca astfel de programe sã fieprezentate de cel puþin 5-6 ori pe an, cu di -ferite ocazii, fie ele de comemorare a unorscriitori ucraineni sau români, fie a unordate importante din istoria celor douã þãri.

Aducem mulþumirile Comitetului fi -lialei noastre celor ce s-au implicat activ înpregã tirea ºi desfãºurarea programului, in -vi taþilor ºi formaþiilor care au rãspuns po zi -tiv la che marea fi lialei noastre pentru asãrbã tori la un nivel artistic deosebit deînalt cea de-a 198-a aniversare a mareluicobzar.

Vã mulþumim ºi vã aºteptãm ºi la ur -mãtoa rele acþiuni la care participã filialanoastrã.

Victor hRIhORCIUC,,preºedintele filialei Iaºi a UUR

Taras Çevcenkosårbåtorit la Iaçi

Cam totdeauna le admiram doar în pãdure,de aceea, nu micã mi-a fost surprindereaatunci când, strãbãtând drumul spre poºtã(acum cu sediul în clãdirea nouã a dispensa -ru lui uman) oricum mult mai aproape delocuinþa mea, pe lãtunoaiele gardulul dinstânga, în sensul înaintãrii, le-am auzit,obser vat ºi chiar mi-am îngãduit mici popa-suri pentru a le admira. Nu s-au sinchisit deprezenþa mea continuâdu-ºi treaba. Adicãrepe zindu-ºi ciocurile subþiri ºi ascuþite într-un ritm rapid ºi cu o forþã greu imaginabilã înscoarþa lemnului. Mai rar mi-a fost dat sã par-ticip la un asemenea „spectacol“, într-un fel„ciudat“, bine proþãpite pe gardul din sat.Aceste pãsãri au pãrãsit temporar codrul pen-tru a-ºi gãsi hrana în locurile descrise ºiurmãrindu-le cãutarea asiduã mã gândisemce or fi gãsit sub scoarþa uscatã a lãtu noaie -lor? Viermiºori, insecte... Poate! Dar cu câtãinsis tenþã aflarea sau neaflarea lor! Mi s-aupãrut interesante deci locurile pe unde au po -po sit ciocãnitorile. Le-o mai fi dat cineva im -portanþã sau numai subsemnatul? Cine ºtie!Adevãrul este cã acest „spectacol matinal“mi-a retrezit în suflet dorul de a le vedea laele acasã, prin munþii mei dragi din IzvoareleSucevei, colindaþi de mine, în anii petrecuþiaici (mai cu seamã în acei 26 ani de serviciu),pe bune, de mii de ori!

Decebal alexandru SeUL

Toaca

Ansamblul „Bukovynka“

Ansamblul „Veselka“

Ansamblul folcloric „Perla“ din Cernãuþi, Ucraina

9Curierul UCRAINEAN

Dupã o lungã aºteptare a venit ºi ziua în caretrebuia sã plecãm în Ucraina, la Lviv, la firma„Fanel“, care a realizat costumele scenice pen-tru una dintre cele douã formaþii, înfiinþate, înanul 2011, la filiala Iaºi a UUR - formaþia dedansuri „Veselka“.

Pregãtirea în vederea deplasãrii a fost minu -þioasã, ca de altfel întreaga activitate pe care auîntreprins-o membrii Comitetului în demarareaacþiunilor pentru achiziþionarea costumelor sus-menþionate. Încercarea de a confecþiona aceste

costume, iniþial, pe plan local, iar apoi undeva înþarã, s-a lovit de tot felul de probleme legate fiede cost, fie de decontare. Ne-am propus, în primafazã, sã realizãm un numãr de 8 perechi de cos-tume naþionale ucrai nene complete (8 pentrubãieþi ºi 8 pentru fete, inclusiv coroniþe, cizme ºicãciuli) pentru formaþia de dansuri „Veselka“.Dupã ce am primitacceptul preºedinteluiUUR sã facem de mer -surile necesare, amgãsit susþinere dinpartea AmbasadeiUcrai nei din Bucu -reºti, în persoanadomnului Viorel Ko -tyk, ministru-consilierîn sãr cinat cu afa ceri alUcrainei în Ro mânia,care s-a ofe rit sãgãseascã spon sori dinUcraina dispuºi sã nesprijine în acest sens.

Dupã ce am primitaprobarea Consiliului UUR ºi confirmarea spon-sorizãrii, prin impli ca rea directã a primarului dinVinnyþea, am parcurs paºii ce se impun în astfelde situaþii, in clu siv, încheierea unui contract cufirma furnizoare.

A mai urmat o perioadã destul de lungã detatonãri, de consultãri, alegerea modelelor, rea li -zarea mãsurãtorilor...

Dar toate au trecut, au rãmas în urmã.Venise ºi ziua mult aºteptatã. Firma „Fanel“

ne-a confirmat faptul cã comanda solicitatã a fostrealizatã. Eram bucuroºi. Aveamcostu mele. Chiar dacã, între timp, tre-cuse ziua în care ne planificaseminiþial sã sãrbãtorim cea de-a 198-aaniversare a naºterii marelui poetucrai nean Taras Hryhorovyci ªev -cenko, eram deosebit de bucuroºi ºidornici sã facem recepþia ºi sã aducemîn þarã costumele.

Drumul, deºi lung, pânã la desti-naþie l-am par curs fãrã probleme. Maimult de atât, am avut ocazia sã reme -morãm unele momente din is toriaUcrainei, cãlãtorind prin locuri plinede is torie.

Ajunºi la destinaþie, am fost aºtep-taþi de re pre zentantul firmei, doamnaIryna Ganiþ, care s-a oferit sã ne con-ducã ºi sã ne prezinte cele mai reprezentativemonumente din oraº. Deºi cunoº team destul de

multe despre oraºul Lviv, înprezenþa unui ghid dornic sãprezinte frumuseþile ºi speci -fi cul oraºului, în special par -tea veche a acestuia, am avutsurprize ºi am rãmas cuamin tiri deosebite. Singurulnostru regret, care, de altfel, afost subliniat ºi de „ghidul“nostru, a fost acela cã ºedereala Lviv era de scurtã duratã.

Dupã excursia prin oraº,de comun acord cu dna Iryna,am stabilit programul pentruvi zitarea firmei în vederea re -cepþiei ºi preluãrii costu me -lor confecþionate pentru noi.

Apoi am vizitat firma„Fanel“ fiind însoþiþi de dna

director comercial. Aici ne-am întâlnit cu direc-torul firmei, dna Horeva Liudmyla , care a datdispoziþii ca sã fim conduºi prin toate secþiile deproducþie: de la proiectare, design, croialã, con-fecþionare ºi pânã la finisare. Peste tot am fostîntâmpinaþi de feþe zâmbitoare (98% fe mei) gatasã-ºi pre zinte munca. Deºi nu au un spaþiu

expoziþional prea mare ºi nici nu ºi-au propusdeocamdatã lucrul acesta, având în vedere cãproducþia lor este atât de solicitatã, încât nu etimp ca sã lucreze pentru depozi tare ºi revânzareulterioarã, am putut constata o diversitate de cos-tume populare ucrai nene, aran jate pe cele mai re -pre zentative zone etnografice. Din pre zentareafãcutã de cãtre directorul firmei, am aflat cãaceasta confecþioneazã costume naþionale ucrai -nene de scenã, în primul rând pentru cele maireprezentative colective artistice din Ucrai na, iarde mai mulþi ani au ieºit pe piaþa internaþionalã,

pentru ucrai nenii din diaspora, în special dinCanada, Australia, Brazilia, Polonia, þãrile CSI,

Italia, Franþa etc. Firma lucreazã nu mai pe bazãde comenzi ferme ºi pentru colective mari. Dindiscuþia purtatã cu directoarea firmei, aceasta ºi-amanifestat dispoziþia sã colaboreze cu diasporaucraineanã din România, în sensul confecþionãriicostu me lor tradiþionale ucrainene, la comandã ºinu nu mai. Colectivul firmei este dispus sã cola-boreze ºi în plan cultural în sensul schimburilorde formaþii artistice ºi participarea la târguri ºifestivaluri organizate în România ºi, respectiv, înoraºul Lviv.

Dupã ce au fost încheiate formalitãþile derecepþie ºi platã a produselor, ce urma sã leaducem în þarã, ºi regretul exprimat de gazde cãperioada de ºedere a noastrã a fost prea scurtã,ne-am luat rãmas bun de la gazdele noastre pri -

mi toare, cu promisiuneadin partea noastrã de apromova produsele lorprin ansamblul nostru„Ve sel ka“ ºi dacã vor fidoritori sã asigurãm inter-medierea celor interesaþide colaborare cu aceastãfirmã în domeniile sus-menþionate.

Drumul cãtre casã afost mai greu, între timpreve nise iarna în zona denord, dar am avut po si -bilitatea sã revedem uneledintre frumuseþile þi nu -tului de pe iti ne rariul nos-

tru de de pla sare: Lviv-Ternopil-Cernãuþi.Am ajuns târziu acasã, dar cu satisfacþia unui

lucru dus pânã la capãt. Am realizat un prim pasîn dotarea celor douã formaþii ce activeazã pelângã filiala Iaºi a UUR. Urmeazã cel de-al doi -lea... Avem convingerea cã se va gãsi soluþia ºipentru ce-a de-a doua formaþie - grupul vocal -in strumental „Bukovynka“.

Ne folosim de aceastã ocazie ca sã aducemmulþumirile noastre, în numele membrilor fi -lialei Iaºi a UUR ºi nu numai, pentru sprijinul cene-a fost acordat în vederea realizãrii acestui de -

zi derat, preºedintelui UUR, Amba sa -dei Ucrai nei din Bucureºti, Consi -liului UUR, care a aprobat solicitareanoastrã, primarului ora ºului Vinnyþeaºi sponsorului din Ucraina care ne-asprijinit financiar ºi, totodatã, sã leadre sãm invitaþia de a participa laacþiunile ce le va iniþia sau la care vaparticipa filiala Iaºi prin cele douãformaþii „Veselka“ ºi „Bukovynka“,prima dintre acestea fiind sãrbã-torirea celei de-a 198-a aniversãri amarelui poet naþional ucrainean Ta -ras Hryho rovyci ªevcenko, ce vaavea loc în ziua de 08.04. 2012 însala de festivitãþi a ColegiuluiNaþional de Artã „Octav Bãncilã“

din Iaºi.Victor hRIhORCIUC

PerseverenÆaaduce roade...

Ansamblul „Veselka“ în noile costume

Curierul UCRAINEAN10

Dupã douã zile de vizitã în satele româneºti dedincolo de Tisa (Ucraina) ºi la Sighetu Mar -maþiei, unde cunoscutul ºi îndrãgitul cantautormaramureºean ªtefan Hruºcã a terminat LiceulPedagogic acum 35 de ani, acesta a poposit lao fostã colegã de clasã, înv. Kopoºtiuc Otilia,stabilitã la Rona de Sus.

Luni, 2 aprilie 2012, fosta colegã (actualaînvãþãtoare), Kopoºtiuc Otilia l-a invitat laªcoala cu clasele I-VIII din Rona de Sus. Întâl-nirea a fost foarte emoþionantã. Atât cadreledidactice, cât ºi elevii l-au primit pe îndrãgitulcantautor ªtefan Hruºcã cu mare entuziasm.Copiii l-au recunoscut imediat, ºi-au amintit decolindele interpretate de ªtefan Hruºcã, i-aucântat în limba românã ºi câteva colinde înlimba ucraineanã. Având pregãtirea de cadrudidactic, ªtefan Hruºcã a purtat discuþii cu ele-vii despre importanþa ºcolii în viaþa copiilor ºi,în general, în viaþa omului. A fost o întâlnirememorabilã. Prima zi din sãptãmâna „ªcolii alt-

fel“ va rãmâne vie în mintea ºi inima elevilorªcolii cu clasele I-VIII din Rona de Sus.Mulþumim înv. O. Kopoºtiuc care a fãcut posibilão asemenea întâlnire.

Au urmat alte zile ale „ªcolii altfel“ (2-6aprilie 2012) în care preºcolarii, elevii, cadrele

didactice ºi pãrinþii au fost implicaþi în activitãþiinedite atât în ºcoalã, cât ºi în afara ei. Am sã

amintesc câteva activitãþi pre -gãtite ºi coordonate de învãþã-toarele din centru. Activitatea delucru a fost coordonatã de învãþã-toarele Kopoºtiuc Otilia, Seme -niuc Tanea ºi Pe trovaiLiliana Dina. Marþi toateclasele au pornit princomunã cu scopul deecologizare, acþiuneafiind coordonatã de înv.Semeniuc Tanea, Boi -ciuc Ana, PetrovaiLiliana, Traista Ma -rinela.

Miercuri s-au des -fãºurat jocuri în aer liber

ºi învãþarea de dansuri, activitãþi coor-donate de Laviþa Violeta, SemeniucTanea, Duciuc Lidia Cerasela, TurdaRamona. O activitate foarte plãcutã

pentru copii s-a desfãºurat joi - încondeiereaouãlor, coordonatã de înv. Boiciuc Ana, Leva

Simona, Brumar Olea ºi Kopoºtiuc Otilia.Sãptãmâna de „ªcoala altfel“ s-a încheiatvineri, 6 aprilie 2012, cu excursia copiilor lamãnãstirea ucraineanã ºi la castelul Appadidin Coºtiui, coordonatori fiind înv. Roma -niuc Miroslava, Leva Simona ºi altele.Clasele gimnaziale au desfãºurat activitãþila nivel mai înalt sub coordonarea profeso-rilor.

ªi preºcolarii au participat la aceastãsãptãmânã distractivã, ieºitã din tipar. Amsã enumãr câteva activitãþi mai deosebitedesfã ºurate de educatoarea Boiciuc Mi -haela: reconstituirea poveºtii dupã desenecolorate (Cenuºãreasa), concurs de ghici-tori, atelier de picturã (Vine iepuraºul), con-curs sportiv, construirea machetei pãdurii

din di ferite obiecte, plantarea florilor ºi a legu -melor în grãdiniþã sub titlul „Omul sfinþeºtelocul“ ºi excursie la Zadiloc - „Sã respirãm aercu rat“. A urmat vacanþa de primãvarã cu sãrbã-toarea Sfintelor Paºti. Urãm sãrbãtori fericitetuturor!

Ileana DaN

Çtefan Hruçcå, prezent la „Çcoala altfel“ în Rona de Sus, Maramureç

În actualul an ºcolar, cu o sãp-tãmânã înainte de vacanþa de primã-varã, s-a introdus în programa ºco -larã o activitate denumitã „ªcoa laaltfel“.

Aºadar, în perioada 2-6 aprilie,în toate unitãþile de învãþãmânt s-audesfãºurat activitãþi în cadrul pro-gramului „ªcoala altfel“.

În ce a constat? Vizite la diferitesocietãþi, muzee ºi aºezãminte cul -tu rale, concursuri pe diferite teme,con cursuri sportive, activitãþi reli-gioase, ecologice etc.

În cele ce urmeazã, mã voi referila „ªcoala altfel“ în localitãþileMãriþei ºi Cãlineºti Enache, comunaDãrmãneºti, judeþul Suceava.

Participând la acþiunile între-prinse ºi studiind materialele în spe -þã, mi-am dat seama cã nu le potcuprinde pe toate, ca atare voi relatasuccint.

La Mãriþei, clasele I-IV, câtevatitluri de activitãþi: „Urcuº spreînviere“, „În lumea cãrþilor“, „Miculpieton“ (prezentarea semnelor de

circulaþie, concurs), „Pã -mân tul, o planetã maicuratã“ (activitate de edu-caþie ecologicã ºi protecþiea mediului). Cadrele di -dac tice implicate: Vero ni -ca Barbir, Eugenia Ien -cean, Daniela Barbir,Lenuþa Perepeliuc.

La clasele V-VIII: „În -va þã sã spui nu“, „Ob s ta -cole în calea alimentaþieisãnãtoase“ (dezbateri, pre -zentãri, întâlnire cumedicul comunei), „Artiº -

tii noºtri“ (concursuri de inter-pretare vocalã, instrumentalã, dans),„Sã ne cunoaºtem satul“ (vizitã laferma de animale ºi la brutãrie; denotat faptul cã la brutãria „Cor -nelius“, soþia patronului CornelHoleiciuc, doamna Dorina Corne -lius, i-a servit pe toþi vizitatorii cuproduse de patiserie). „Izbândaminþii“ (concurs de culturã gene -ralã), „Reporter pentru o zi“ etc.Profesorii care au condus activitãþilesunt: Iulia Marinela Mihai, DragoºPetreºeniuc, Andreea Grãmadã,

Gheorghi Iacoban, Vasile Perpeliuc(director coordonator), DanielaFaraon, Elena Maria Tcaciuc,Cristina Macoveiciuc.

La ªcoala din Cãlineºti Enache:„A fi un bun cetãþean (activitate deeducaþie rutierã, PSI ºi alte situaþiide urgenþã), „Mari descoperiri alelumii“ (DVD), „Curiozitãþi mate -matice“, „Micii ecologiºti“ (for-marea unei atitudini ecologice prinexersarea unor deprinderi de îngri-jire ºi ocrotire a mediului) „Paºteleîn alte þãri“ (dezvoltarea interesuluipentru cultura ucraineanã), „I loveEngland, J’aime la France“ (dezvol -tarea dorinþei decunoaºtere a cul-turii ºi civilizaþieiengleze ºi fran ce -ze), „Dru mulcrucii - urcuº spreÎnviere“, „Obi ce -iuri ºi tradiþii deFlorii ºi Paºti“,„Iepuraºul la noiîn ºcoalã“ (dese -narea ºi pictareadarurilor aduse deiepuraº).

Au condusactivitãþile: DoinaCuºnir, Valentina

Ciobãniþei, Laura Aroneþ, IrinaVasilescu, Petru Ilincãi, RaduCazacu, Lucian Dumitriu, VasileChidoveþ, Ionuþ Plecan, GeorgetaIlincãi, Ovidiu Devisevici, SimonaCuºnir.

A avut loc ºi o activitate comunãa celor douã ºcoli, ºi anume o com -pe tiþie sportivã ºcolarã „Cupa pri -mã verii“. Probele competiþiei: mini -fot bal clasele I-IV ºi handbal, clase-le V-VIII. O zi plinã de adrenalinã.Ostilitãþile au fost conduse de dlprof. Vasile Lupitrec. Sponsorulacþiunii: SC Rural Com SRL.

Printre colaboratori la toate ac -þiu nile notãm Comitetul de pãrinþi,medicii Veronica ªveduneac ºiFlorea Liliana, Poliþia, Primãriacomunei Dãrmãneºti.

Kolea KUReLIUK

„Çcoala altfel“

Curierul UCRAINEAN 11

Localitatea Grãmeºti este situatã în zonapodiºului Sucevei, parte a masivului Dra gomirna.

Masivul deluros Dragomirna, are cota ma ximãde 528 m în vârful Teiºioara.

Comuna Grãmeºti este situatã în partea de esta judeþului Suceava, scãldat de râul Siret, apã cedelimiteazã teritoriul judeþului Suceava de judeþulBotoºani.

Localitatea beneficiazã de o resursã hidrolo -gicã însemnatã prin amenajarea barajului pe râulSiret ºi a lacului de acumulare „Ro gojeºti“ pe olungime de circa 4 km.

Aºezarea are în componenþã cinci sate:Grãmeºti (reºedinþã de comunã), Bã li neºti, Boto -ºeniþa Micã, Rudeºti ºi Verbea, ce cuprind osuprafaþã de 3727 ha ºi nu mã rând peste3124 de locuitori la recen sãmântul din 2002.

Fiind o localitate cu profil agricol, 70,2%reprezintã teren arabil, 12,6% pã duri ºi te -renuri cu vegetaþie forestierã ºi 17% pãºuniºi alte suprafeþe.

Populaþia activã a comunei, în cea maimare parte se ocupã cu agricultura, numai255 de persoane sunt salariaþi, cea mai mareparte în sectorul bugetar, ca de exempluadministraþie publicã, învã þãmânt, sãnãtate,asistenþã socialã, apoi construcþii ºi industriade prelucrare a laptelui.

Cea mai reprezentativã unitate este S.C.„TUDIA“ SRL care colecteazã ºi prelu-creazã laptele, fabricând ºi produse de panificaþie.Istoria comunei se pierde în negura veacurilor.

Totuºi, cea mai completãpome nire o dau docu-mentele din anul 1762, încare la deli mitarea propri-etãþilor din zonã se

prevede existenþa în... „Rudeºti ºi Grãmeºti amoºiilor lui Dumitru Palade vornic, dupã cumrezultã din evidenþa proprietãþilor aflate în TablaÞãrii Buco vinei“ din acel an în arhivele mãnãstiriiPutna, unde s-a judecat ºi a fost hotãrâtã cauza.

Localitatea Grãmeºti, prin zona ºi poziþiageograficã a aºezãrii, ar putea sã cunoascã o bunãdezvoltare turisticã.

Comuna Grãmeºti pãstreazã un însemnatmonument istoric, realizat la sfârºitul secolului alXV-lea. Monumentul architectonic de o mare va -loare este însãºi biserica de curte boiereascã, cti-torie a logofãtului Tãutu.

Biserica e amplasatã la marginea moºiei sale,

orientatã spre intrarea în satul Bãlineºti. Con -struc þia are formã dreptunghiularã, iar la capete

are abside poligonale la care s-a alipit un turn-clo potniþã, ce constituie ºi un pridvor de intrare înlãcaº.

Toate pãrþile faþadelor sunt împodobite îndeco raþie de ceramicã policromã, iar ferestrelesunt din piatrã sculptatã în stil gotic.

De mare valoare artisticã sunt ºi picturile dininteriorul bisericii, realizate de zugravul GavrilIeromonahul, care a introdus în opera artelor ºifrize.

Pictorul prezintã toate personajele în mod rea -list, pornind de la ctitorul Tãutu alãturi de soþia ºifiica sa.

Biserica este bine întreþinutã ºi e în conservareºi restaurare, cum ne-a confirmat preotul satuluiBãlineºti în timpul vizitei noastre.

Nu pot încheia consemnãrile mele fãrã sãadaug un frumos gest al conducerii ºcolii dinaceastã minunatã aºezare, care a permis ca în data

de 3 septembrie 2011, sã se întâlneascãcea mai veche ºi cea mai numeroasã pro-moþie a ªcolii Pedagogice Ucrainene dinoraºul Siret din anul 1954. Aici a activatpânã la pensionare ºi colegul nostruMarianciuc Tit, care cu famila sa ºi prie -tenii de o viaþã a organizat ºi sponsorizataceastã întâlnire culminând cu o petrecerede pominã.

Cu ocazia întâlnirii noastre, elevii ºco -lii îndrumaþi de învãþãtorul Vasile Amarieiau susþinut un recital folcloric din creaþiazonei.

Comuna Grãmeºti poate dezvolta tu -rismul folosind actualele reþele din zonã ºivalo rificarea potenþialului conferit de lo -

ca li zarea aºezãrii în faþa principalelor trasee turis-tice ale judeþului nostru ºi ale celui vecin.

„Gråmeçti - 250“

Presa vremii, din perioada inter-belicã semnaleazã „Moartea deerou“ miercuri, 23 august 1939, cecoincidenþã cu august istoric de maitârziu din anul 1944.

Ziarul „Semnalul“, de pildã,consemna urmãtoarele: „A cãzut unerou! A cãzut un erou la datorie ºisimþim o emoþie jalnicã, pãtrunzã-toare, aºa cum ne tulburã ºi ne exal -tã, în acelaºi timp, misterul steleicare cade.

Un erou a cãzut la datorie, unuldintre cei mai buni ostaºi ai M. S.Regelui. Un copil din Bucovina,þinut care a dat þãrii oameni întregi,de înaltã distincþiune sufleteascãanimat de un cald patriotism: TeodorPauliuc, cercetaº în timpul rãzboiu-lui de întregire, ºi-a pus de nenu -mãrate ori viaþa în primejdie, ca tele-fonist de front ºi observator întranºee. A ieºit primul din ºcoala deofiþeri de cavalerie. Excelent cãlãreþ,tânãr brav ºi minte limpede e trimisla Saumur, la celebra ºcoalã militarãfrancezã, unde, înainte de toate seînvaþã eroismul. Pauliuc era destinatprin însuºirile sale înnãscute sãstrãluceascã în aceastã ºcoalã.

El este primul din ºcoalã, aºacum la cursurile hipice câºtigã lauriivictoriei. Ofiþer de valoare în statulmajor, se dovedeºte în toate împre-jurãrile un caracter excepþional, oexcepþie.

Cariera deschide în faþa lui per-spective cele mai frumoase...“

Aceste aprecieri ºi sublinieridespre personalitatea, calificarea ºivaloarea ostaºului român sunt unuriaº prestigiu ce meritã întreagaarmatã românã în decursul istorieisale milenare.

Alt cotidian, al vremii, ziarul„Curentul“, tot din 24 august 1939,redã ºi istoricul originii cãpitanului

Pauliuc, astfel: „În þãrãnimea noas-trã, aºa cum sub straturile de pãmântdorm cetãþi mândre de comoriistorice, stãruie latent toatã naþiaeroicã, toatã naþia înfruntãtoare acurentelor vijelii ale istoriei. Trãiescumili þãrani sclavi de istorie, eirepre zintã adesea în câte un gest au -tenticitatea moralã a rasei, în câte unfiu al brazdei, apare deodatã uitatulcod eroic al datoriei, al onoarei, aºacum l-au avut nãprasnicii ostaºi a luiªtefan cel Mare.“

Dupã multe, multe sublinieri ºiaprecieri a înaltei datorii ostãºeºti ºipatriotice ºi a înaltelor calitãþimorale ºi de credinþã, autorul arti-colului îºi pune ºi ne pune întreba reade unde vine aceastã nobilã fiinþã aneamului nostru ºi consemneazãurmãtoarele: „Te întrebi însã deunde, din ce depãrtãri, din ce adân-curi ereditare vine acest nobil semnal datoriei!“ ºi continuã sã explice:„Fiu de þãran din þinutul Sucevei,unicul cãrturar într-o familie de plu-gari, concentrat în voinþa afirmãrii,harnic în nesaþiul învãþãturii,aducând în toate actele acel spiritserios al unei aspre concepþii asupravieþii. În râvna lui de izbândiri nuera graba secãtuirii, acea sprinte-nealã de parvenire care nu stã sãcântãreascã mijloacele, voia sãajungã fruntea sus, semeþ, aºa cumcâºtigã victoriile pe câmpul de luptã:eroic. Fiu de þãran din pãrþileSucevei, mã întreb, îndepãrtatereflexe de nobleþe vitejeascã autrãsãturi în cãpitanul Pauliuc atuncicând fãrã sã asculte îndemnurile,asigurãrile, unui superior care

încearcã sã împiedice ºi a aplicat,fãrã ezitare, lucid, sancþiunea pecare i-o dicta concepþia lui asprãdespre datorie ºi onoare“.

Nefericitul eveniment, onoareaarmatei ºi a uniformei va înclina maimult decât gestul dispariþiei salefireºti. Pilda ºi sacrificiul datorieiîndeplinite va servi ca un caz deonoare ºi de virtute militarã.

Domnul general adjutand PaulTeodorescu, de la ministerul Aeruluiºi Marinei, a transmis prin ordin dezi ofiþerilor, subofiþerilor ºi sol-daþilor, ca ºi marinarilor ºi zburãto-rilor, prin care vestea cã: „la 8august 1939, la Sofia, în cursulîndeplinirii unei delicate misiuni, s-astins fulgerãtor cãpitanul PauliucTeodor, un fiu de plugar bucovinean,fiind viteaz ºi conºtiincios în înde -pli nirea misiunii, plin de vocaþiepentru cariera armelor, un luptãtorplin de abnegaþie pânã la sacrificusuprem.“

Din presa localã, ºi anume„Glasul Bucovinei“, din august1939, nr. 2701 p. 3, se consemneazãdespre: „înmormântarea cãpitanuluiTeo dor Pauliuc“. Ziarul aratã cã laînmormântarea cãpitanului decedatau participat ºi domnii, generalulHa sievici ºi Rezidentul RegalFlondor.

De asemenea, din acelaºi ziaraflãm cã: „D. Rezident Regal Flon -dor, însoþit de dnii dir. Lumi nã cea -nu, insp. de siguranþã Zaheu, Nichi -for ºi Mãruntu au întâmpinat ieri îngara Dãrmãneºti pe generalul Ha -sievici, însoþit de d. maior Flo rescu.Era prezent ºi d. col. Bibescu, co -

man dantul garnizoanei Suceava. Cumaºinile s-au dus apoi la Cãli neºti,pentru a asista la înmormân tareacãp. T. Pauliuc. Au luat parte ºi dnii,primpretor Ioachi mes cu, ma io rulMoþoc, lt. col. Pleºoianu comandant,reg. Roºiori, delegaþii de ofi þeri, ar -caºi ºi un numeros public. Ser viciulreligios a fost efectuat de un sobor înfrunte cu pãr. Vãleanu. Au vorbit lacimitir dnii |t. col. Ple ºoianu ºi gen-eralul Hasievici, elogiind pe distin-sul ofiþer dispãrut dintre noi“.

ªi astfel se încheie, la nici patrudecenii, viaþa unui fiu al Bucovineide etnie ucraineanã, fecior ºcolit defamilia Pauliuc, erou naþional petimp de pace, pentru memoria ur ma -ºi lor, urmaºilor sãi.

Se cuvine ca an de an, de ziuaeroilor, noi, consãtenii ºi bucovine -nii sã ne cinstim toþi eroii neamuluicare de-a lungul istoriei noastre s-aujertfit pentru binele nostru ºi alpatriei.

Veºnica pomenire!

Întâlnire de suflet pentru suflet

Eroii nu mor

Cãpitan Teodor Pauliuc

Paginã realizatã de prof. Victor Cozariuc-Cossaris

Curierul UCRAINEAN12

Lansare de carte la cea de-a 198-a aniver-sare a lui ªevcenko

În ziua de 9 martie a.c., la împlinirea a 198de ani de la naºterea marelui romantic slavTaras ªevcenko (1814-1861), în sala de proto-col a Primãriei oraºului Siret, în faþa unuiaudito riu select, tineri ºi vârstnici din Bucovina,lo cui tori ai oraºului, oaspeþi din Bucureºti, Bo -toºani, Maramureº, alãturi de delegaþii din Kiev- capitala Ucrainei, Cernãuþi ºi Hmelnyþ kyi(Kamianeþ-Podilskyi) a avut loc un evenimentcultural neaºteptat: lansarea ediþiei biling veucraineano-române a „Cobzarului“ ºev cen kianîn prezenþa celui mai mare poet contemporan ºierou al Ucrai nei, Ivan Draci, preºedinteleSocietãþii „Ucraina-Lumea“, a poetului-tradu -cãtor al lui Taras ªevcenko, Ion Cozmei, direc-torului Editurii „Bukrek“ din Cernãuþi, DarynaMaksymeþ, Excelenþei Sale consulul general alUcrainei la Suceava, Vasyl Boieciko, a luiGheorghi Halyci, prim-vicepreºedinte alAdministraþiei de Stat Regionale din Cernãuþi ºiVasyl Sukaci, vice pre ºedinte al ConsiliuluiOrãºenesc Kamianeþ-Podilskyi din regiuneaHmelnyþkyi, a lui Ion Ro b ciuc, prim-vice pre -ºedinte al UUR, redactor-ºef al „Curieruluiucrainean“, a Allei Kendzera, vicepreºedinteal Societãþii „Ucraina-Lu mea“ din Kiev, aIaroslavei Colotelo, consilier al MinisteruluiCulturii ºi Patrimoniului Naþional, a luiViorel Serdenciuc, viceprimar al oraºuluiSuceava etc.

În faþa auditoriului atât de numeros pemasa prezidiului stãteau expuse câtevaexemplare ale ediþiei de lux, bilingve, ucrai -nea no-române a „Cobzarului“ lui Taras ªev-cenko, volume masive din hârtie cretatã, cuilustraþii - copii din pictura marelui ªev-cenko.

Dupã prezentarea personalitãþilor dinprezidiu Ivan Draci, Ion Cozmei, DarynaMaksymeþ, Gheorghi Halyci, Vasyl Sukaci, pri-marul oraºului Siret, Adrian Popoiu îºi exprimãbucuria de a fi gazda unui asemenea mare eveni-ment cultural despre opera poeticã a lui T. ªev-cenko „Cobzarul“ atât de popularã întreucraineni, dar ºi toþi ceilalþi cititori careîndrãgesc poezia marelui romantic ucrainean.

Ca moderator, subsemnatul a motivat cãprezenþa înalþilor oaspeþi se datoreazã, desigur,cultului ucrainenilor faþã de „Cobzarul“ luiTaras ªevcenko, care de la apariþia întâiuluivolum, acum 172 de ani, a rãmas ca o flacãrãnestinsã în sufletul ucrainenilor de pretutindeniºi nu numai al lor, întrucât marele ro man ticucrainean asemenea lui A. Mickiewicz, A.Puºkin ºi M. Lermontov, a ºtiut, ca nimeni altul,sã dea glas suspinului colectiv al întreguluipopor malorus strivit de þarismul velicorus, ide-alurilor sale de dreptate ºi libertate, pro slãvite înnumele adevãrului, a echitãþii sociale ºi iubiriifraterne. ªevcenkiana de azi, cu mii de titluri,opere ºi studii despre Taras ªev cenko, cum afir-mã profesorul-poet ºi cerce tãtor Boh danMelnyciuk de la Universitatea „Iuri Fed kovyci“din Cernãuþi, a devenit un fenomen nemaiîntâl-nit la nici un scriitor (v. „ªevcenkiana poeticãucraineanã“, Cernãuþi, 2010, pag. 3). De aceea,în faþa noastrã se aflã personalitãþi care dauviaþã ºevcenkienei nemuritoare, care sprijinãpu blicarea operei lui T. ªevcenko ºi a tot ce sereferã ºi defineºte personalitatea geniuluiucrainean, supranumit ºi apostolul Ucrainei, cavizionar al viitorului acesteia. Ilustrul poet IvanDraci, cel mai mare oaspete al nostru, autor al

prefeþei la volumul bilingv ucraineano-român al„Cobzarului“ confirmã din titlu perenitateapoeziei lui T. ªevcenko, ea fiind „Pentru po -poare ºi generaþii“.

În ceea ce-l priveºte pe poetul-traducãtor IonCozmei, trebuie semnalat cã transpunerea„Cobzarului“ din ucraineanã în limba luiEminescu este un act de cutezanþã ºi mareresponsabilitate în cãutãrile sale post-VictorTulbure de a oferi cititorului român o traduceremult mai fidelã a textului ºevcenkian, nu ca poetpopular, ci ca poet romantic grav, hipersensibilºi vizio nar, apologet al libertãþii ºi dreptãþii, alechitãþii ºi iubirii universale. De aceea, poezialui ªevcenko este deosebit de actualã, iar gestulAdministraþiei de Stat din Cernãuþi de a finanþaapariþia „Cobzarului“ bilingv ºi editarea acestu-ia într-o ediþie de lux a Editurii „Bukrek“ decãtre dir. Daryna Maksymeþ, sub oblãduirea ºti-inþificã a ºevcenkologului Bohdan Mel nyciuk,constituie un gest de restituþie sacrã a tot ce aremai frumos neamul ucrainean.

Invitat la cuvânt, domnia sa, poetul IvanDraci a zis cã-ºi doreºte sincer ca vizionarismullui ªevcenko sã se împlineascã astãzi cândpopoarele europene se grupeazã în jurul UE, sã

trãiascã liber, sã circule liber, sã beneficieze dedreptate ºi echitate, sã trãiascã în înþelegere,iubire fraternã. În ce priveºte Ucraina ºiRomânia, ele sunt unite spiritual prin geniile lor,ªevcenko ºi Eminescu, iar mesajul „Hai -damacilor“ ca toate popoarele sã fie indepen-dente ºi libere în totalitate este cu atât mai actu-al, cu cât Ucraina îºi doreºte sã fie ºi în UE,NATO, sã aibã biserica liberã ca ºi România,drepturi de bazã ce se cuvin tuturor popoarelor.

Meritele poetului Ion Cozmei vor fi prezen-tate la Kiev pentru a i se acorda recunoºtinþacuvenitã. Poetul ºi traducãtorul I. Cozmeimulþumeºte tuturor factorilor din Ucraina pen-tru editarea „Cobzarului“ bilingv, pentru întâiaoarã într-un asemenea format, o ediþie de luxcare-l onoreazã ºi-l obligã sã-ºi continue trava -liul cu cealaltã jumãtate a poeziei ºevcenkiene.Întâlnirea recentã de lansare a traducerilor salede la sediul Administraþiei de Stat Regionale dinCernãuþi, întâlnirea de faþã cu cititorii Bu -covinei sunt un imbold de a desãvârºi demersulestetic ºevcenkian în rândul românilor de pre-tutindeni. Vorbind în ucraineana de acasã, dinCãlineºtii Eminovicilor, al cãror strãnepot esteprin mamã, poetul a citit ºi a recitat spredelectarea ascultãtorilor, în limba ucraineanã ºiromânã, fragmente din „Fata vrãjitã“ (SuspinãNiprul larg se zbate), „Gânduri ale mele, gân-duri“, „Cap tivul“ („Tinerele mele gânduri“) ºi„Maria“ demonstrând cã ritmul ºi muzicalitateaºev cenkianã se potriveau de minune ambelortexte, ca sã nu mai invocãm frumuseþea ima -ginilor poetice recreate de traducãtor.

În acelaºi ton cu Ion Cozmei a fost dna dir.Daryna Maksymeþ, redactor-responsabil, cares-a declarat fericitã de a fi vãzut visul „Cobza -rului“ bilingv împlinit cu ajutorul Adminis -traþiei de Stat din Cernãuþi, în format de lux90x100/16, în 500 de exemplare care sperã sãajungã la biblioteci mari din Ucraina ºiRomânia ºi, bineînþeles, la cititori.

Designul cãrþii este remarcabil, textele origi-nale ºi cele traduse se pot citi faþã-n faþã, iar îninteriorul lor sunt ilustraþii din pictura lui ªev-cenko însuºi, unele cunoscute, iar altele maipuþin, dar expresivitatea lor, umanismul înaltstau mãrturie textelor poetice.

Gheorghi Halyci din partea Administraþiei deStat din Cernãuþi a recunoscut cã opera geniuluiucrainean T. ªevcenko este finanþatã pe câtposibil, cum s-a întâmplat cu traducerea de faþãa „Cobzarului“ de cãtre I. Cozmei, sau cum s-aîntâmplat recent cu publicarea „Aforismelor luiTaras ªevcenko“, ca frumosul ºevcenkian,gândirea sa nepreþuitã sã ajungã la cititori. Sprefinal, elogiind reuºita traducerii în limbaromânã, ca vorbitor al limbii române ºi cititorasiduu al marelui poet, ºeful Administraþieicernãuþene i-a înmânat dlui Cozmei douã vo -

lume din opera lui Iuri Fedkovyci, poetbucovinean foarte popular în Ucraina, ca sãajungã tot prin traducere la cititorii dinRomânia cât mai curând.

Lingvistul ºi redactorul-ºef al „Curieruluiucrainean“ Ion Robciuc, de asemenea, a elo-giat, ca specialist, traducerea poetului buco -vinean Ion Cozmei, care este deocamdatãcea mai fidelã traducere, ceea ce nu înseam-nã cã nu trebuie amintit aportul lui VictorTulbure cu prefaþa marelui M. Sadoveanu la„Cobzarul“ din 1952, el însuºi traducãtor dinªevcenko („Livada cu viºini“...), apoi vari-anta definitivã a „Cob zarului“ lui V. Tulbure(1990) cu studiul introductiv al lui DanHoria Mazilu, promotor al romanticului ªev-

cenko.Excelenþa Sa, consulul general al Ucrainei la

Suceava, a mulþumit auditoriului pentrupreþuirea lui ªevcenko, a mulþumit oaspeþilordin Ucraina ºi-n special Admi nis traþiei de Statdin Cernãuþi pentru promovarea imaginii mare-lui gânditor ºi poet naþional Taras ªevcenko,poetului I. Cozmei pentru gestul sãu civic ºiestetic de a apropia popoarele ucrainean ºiromân în spiritul ºevcenkian prin limba dulce„ca un fagure de miere“ a lui Eminescu.

Dezbaterile care au avut loc au elogiat cali-tatea traducerii ºi actul în sine de promovare alui T. ªevcenko între popoarele român ºi ucrai -nean, demonstreazã preþuirea geniului ºev cen -kian pe pãmânt românesc, a conchis IaroslavaColotelo, consilier la Ministerul Cul turii ºiPatrimoniului Naþional din România.

Actul lansãrii cãrþii nepereche „Cobzar -Cobzarul“ de T. ªevcenko s-a încheiat prin de -cer narea unor distincþii („Steaua - în iubire ºicolaborare“) ºi diplome acordate de cãtre poe tulIvan Draci, preºedintele Societãþii „Ucraina-Lumea“ ºi Alla Kendzera, vicepreºedinteleaces teia, unor personalitãþi implicate în pro-movarea imaginii ºevcenkiene ºi profesorilor delimba ucraineanã maternã care poartã respon -sabilitatea actului educaþional în formarea co -pii lor ºi tineretului ºcolar aici în spaþiulBucovinei în numele idealurilor visate de M.Eminescu ºi T. ªevcenko.

Ioan ChIDeªCIUC

Ion Cozmei çi întâia ediÆie bilingvå ucraineano-românå Ion Cozmei çi întâia ediÆie bilingvå ucraineano-românå a „Cobzarului“ lui Taras Çevcenkoa „Cobzarului“ lui Taras Çevcenko

Curierul UCRAINEAN13

În condiþii normale de convieþuire socialã, ooarecare entitate etnicã existentã în rândul po -pulaþiei majoritare a vreunui popor, precumminoritatea naþionalã ucraineanã în cadrulpoporului român, în niciun caz nu se poate dez-volta din punct de vedere cultural-literar ca o«enclavã» izolatã ºi «închisã», o atare situaþiefiindu-i defavorabilã din toate punctele devedere. Invers însã, deschiderea «enclavei»naþionale îi conferã acesteia cel puþin douã din-tre cele mai importante posibilitãþi de dez-voltare ºi afirmare. Pe de o parte, deschidereafaciliteazã întreþinerea unor multiple relaþiibenefice cu cultura patriei de origine ºi cu cul-tura poporului român, fiecare dintre acesteacontribuind (prima - ca o eventualã «zestre»moºtenitã, asimilatã într-un fel sau altul, iar ceade a doua drept «sol» fertil pentru creºterea«altoilor») la formarea «look»-ului cultural-lite rar minoritar. Pe de altã parte, aceeaºideschidere «insularã» a minoritãþii naþionale îiconferã acesteia posibilitatea sã-ºi releveînfãþiºarea culturalã pe fondul naþional-culturalromânesc, particularitãþile ei distinctive, per-spectivele evoluþiei ori, dimpotrivã, stagnareaprocesului evolutiv, «opacizarea» imaginii li -terare º.a. Cu alte cuvinte, în condiþiile normalede convieþuire socialã a minoritãþii naþionale cupopulaþia majoritarã a poporului se poartã înpermanenþã un «dialog» cultural reciproc avan-tajos ambilor «interlocutori».

La o mai atentã privire a acestor chestiuni,lesne constatãm cã nu toate componenteleesenþiale ale «dialogului» cultural al minoritãþiinaþionale ucrainene cu cultura ºi, mai ales, lite -ratura româneascã funcþioneazã la modul satis-fãcãtor, ele prezentând un evident dezechilibru.Cultura ºi literatura româneascã au beneficiat,beneficiazã ºi astãzi de toate «canalele»propagãrii sale în rândul minoritãþii ucrainene,prin intermediul limbii naþionale române, pecare ucrainenii o cunoºteau ºi în trecut, iarastãzi o cunosc mai bine, unii dintre ei devenindscriitori ºi oameni de culturã graþie acesteilimbi. Afarã de aceasta, începând cu perioadapostbelicã, asimilarea de cãtre ucraineni a cul-turii româneºti se realiza ºi prin revista lunarã«Cul"turni< poradnic» («Îndrumãtorul cul-tural»), ziarul bilunar înfiinþat în 1949, «Novi<v$c» («Veac nou»), în care se publicau materi-ale informative, traduceri de piese româneºticontemporane. Traduceri, spre exemplu, dinEugen Barbu, Marin Preda º.a. au apãrut înediþii de autor. Culegerile anuale ale EdituriiKriterion, «Obr$&» («Orizonturi», 1979-1989),au avut o rubricã permanentã de traduceri dinliteratura românã. Asemenea traduceri, apar înmod curent ºi dupã 1989, în publicaþiile UniuniiUcrainenilor din România, «Nak golos»(«Glasul nostru»), «V$l"ne slovo» («Cuvântulliber»), «Ucra&nsci< v$snic» («Curierulucrainean»). Mai mult, o seamã de poeþi românicontemporani (Nichita Stãnescu, CorneliuVadim Tudor º.a.) au apãrut traduºi în volumeseparate. O perioadã îndelungatã, în manualelede limba ucraineanã, alãturi de scriitori dinUcraina, au figurat ºi mulþi scriitori români, tra -duºi ºi prezentaþi la modul adecvat, conformprogramelor ºcolare.

Nu la fel de bine sunt prezentate cititoruluiromân imaginea entitãþii ucrainene ºi valorile eicultural-literare, deºi un interes al «copartici-pantului» român la «dialogul» cultural a existatîn permanenþã. Una dintre sarcinile asumate,

spre exemplu, de înfiinþata în 1962 Asociaþie aSlaviºtilor din România, a constituit-o studierealimbii, istoriei ºi culturii minoritãþilor slave dinRomânia. Aspectele cercetate referitoare laetnia ucraineanã, cum se ºtie, s-au concretizatîn extrem de puþine invesigaþii dialectale.Investigaþii care au cunoscut o deosebitã am -ploare în cadrul Sectorului de Slavisticã alInstitutului de Lingvisticã, realizate la modulmagistral ºi concretizate în publicaþii presti-gioase în special de Ion Robciuc, secondat,parþial, de Aspazia ºi Corneliu Reguº. Aceleaºiobiective, figurau anual în planurile de cerce -tare ºtiinþificã ale Catedrei de limbi slave aUniversitãþii din Bucureºti. Referitor la etniaucraineanã, s-au întreprins ample cercetãri dedialectologie de cãtre profesorul Nicolae Pav -liuc, ºi cercetãri de literaturã popularã, rea li zatede subsemnatul ºi publicate, în ucrai nea nã, într-o serie de volume tematice, iar în traduceri ro -mâ neºti (adresate «partenerului» românesc al«dialogului» cultural), din pãcate, doar într-ungrupaj de cântece (25), realizat de subsemnatulîn colaborare cu H. Grãmescu ºi publicate învolumul «Întrecerea florilor. Poezii din folclo -rul naþionalitãþilor conlocuitoare» (1971), apoi,mai recent, în ediþia bilingvã a subsemnatului,«Cununa anului. Poezie ritualã ucraineanã dinRomânia» (2002).

Insuficient dar, totuºi, îmbucurãtor este fap-tul cã din literatura ucraineanã din România, cereprezintã un important element al imaginii cul-turale a etniei ucrainene, au apãrut traduceriromâneºti, precum volumul selectiv din creaþiapoeticã a lui Ivan Covaci, «Fruntea singu rã tã -þii», miniantologia «Balada locului» (Ivan Co - vaci, Mykola Corsiuc, Corneliu Irod, MychailoMihailiuc, Mychailo Nebeleac), an to logiaprozei ucrainene, «Subiect pentru o nu ve lã»,romanul lui Mychailo Nebeleac, «Iubire aproa -pelui», culegerea de versuri a lui Ivan Ardelean,«Daþi cerului azur», «Antologia poe ziei ucrai -nene din România», o culegere de nuvele deCorneliu Reguº, «Chipiu de general» º.a.

O parte din ceea ce alcãtuieºte înfãþiºareaculturalã a etniei ucrainene este prezentatã într-o serie de lucrãri româneºti subsumative, pre-cum lucrarea lui Marian Popa, «Dicþionar deliteraturã românã contemporanã» (ed. a 2-a,1977), dicþionarul Laurei Temian ºi colectivul,«Autori maramureºeni», exegeza lui IonPetrovai, «Multiculturalism în Þara Mara mu re -ºului. Valori culturale ucrainene».

Exponenþii cu har ai etniei ucrainene au pro-dus mai mult, ºi cultura ei globalã este, în fond,mult mai bogatã, dar, insuficient prezentã înacest schimb de valori culturale, schimb care, înultima vreme, pare-se, traverseazã o perioadãde atenuare, o dovadã certã fiind faptul cã înrecentul «Dicþionar general de literaturã româ -nã» figureazã numai douã nume. Evident, vinao poartã doar reprezentanþii etniei.

Tocmai de aceea, iniþiatã de energicul ºi ta -len tatul prozator, dramaturg ºi traducãtor bi -lingv, Mihai Hafia Traista, revistã trimestrialãde literaturã, artã ºi culturã, «Mantaua lui Go -gol» (cu titlul parafrazat din F.M.Dostoievski,«Noi toþi ne tragem din «Mantaua» lui Gogol»)ºi editatã de el înfiinþata Asociaþie «Taras ªev -cen ko», s-ar pãrea cã a apãrut la momentulopor tun, menitã fiind, alãturi de publicaþiileUUR, sã-ºi asume un rol primordial în cadrul«dialogului» cultural ucraineano-românesc pefãgaºul benefic al patriei noastre comune.

Deducem din primul numãr (pe ianuarie-martie 2012), dedicat lui Mychailo Nebeleac(care anul acesta ar fi împlinit 60 de ani), faptulcã publicaþia va deveni, sperãm, un util «instru-ment» de realizare a «dialogului» cultu ral, înpaginile sale vor fi prezenþi scriitori ucrai nenidin Ucraina ºi România, confraþi români într-ale scrisului, articole ºi studii de literaturã, artã,culturã etc. Cu siguranþã, pe parcursul timpuluivor apare ºi alte rubrici, cu ajutorul cãrora nici-unul dintre «interlocutorii» «dialogului» cultu -ral sã nu fie defavorizaþi într-un fel sau altul.Important este faptul ca aceastã nobilã iniþiativãsã trezeascã un ecou favorabil în rândulpotenþialilor colaboratori, de care, deocamdatã,partea ucraineanã mai are resurse. În funcþie deîmprejurãri, acestea s-ar putea sã sporeascã.

Ioan ReBUªaPCÃ

În spiritul unui „dialog“ În spiritul unui „dialog“ cultural reciproc avantajoscultural reciproc avantajos

Ce-i un circuit?E un traseu

Cel blagoslovit De Dumnezeu!

Este un album,Neterminat...

Tot pe drum, pe drum - Cel neumblat!..

ªi un parcurs De paºi „întinºi“,

Dar ºi un ... concurs,Ce n-are-nvinºi!

ªi un bun prilej Ca sã strãbaþi

Cu pas de vitejiDorul de fraþi,

De fraþi ºi surori,De sânge slav,

Al unui popor - Harnic ºi brav!

Dubrovnik ºi Split,„Dobar dan!“ - spun -

Bine v-am gãsit,Cu suflet bun!"

„Mulþam! - zic - Hvala! - Ai mei amici,Eu nu pot uita Vraja de-aici!"

Paul ªOUCaLIUC

Circuit dalmaÆian

Curierul UCRAINEAN14

(Urmare din numãrul 211/212)

Copiilor le era dor de mama lor, dar, proba-bil, cel mai mult sensibilului Taras. N-avea cinesã-l alinte, cine sã-i ia apãrarea când fãcea vreoboacãnã. Cu durere în suflet îºi aducea amintemult mai târziu cum în seara de Crãciun aacelui an ei „trei“ - probabil, Mykyta, el ºiIaryna - i-au dus, dupã strãvechiul obicei, sfân-ta cinã bunicului Ivan. Când au început sã zicãformula statornicitã de veacuri: „E Ajunul! Ne-au trimis, bunicule, tata ºi mama...“, atunci,înainte de cuvântul „mamã“, au tãcut ºi „toþitrei au izbucnit în plâns“: «nu eram în stare, - îºiaminteºte poetul, - sã rostim „ºi mama“».

Viaþa familiei ªevcenko a devenit un ade-vãrat iad. „Cine a vãzut chiar ºi de departe omamã vitregã ºi pe copiii ei, aºa-ziºii «veneti-ci», acela înseamnã cã a vãzut iadul în triumfulsãu cel mai dezgustãtor!“, - povestea mai târziuînsuºi Taras. „Nu trecea nicio orã fãrã ceartã ºiocarã între tata ºi mama vitregã: mama vitregãmã ura mai ales pe mine, probabil, pentru cãadesea îl bãteam pe slãbãnogul ei Stepanko“.Aºadar, cel mai rãu o ducea Taras în acel iadfamilial.

În acelaºi an 1824, când în viaþa familieiªevcenko a avut loc tragicul eveniment, cândTaras resimþea dureros starea sa de orfan, înªcoala din Kyrylivka „avu loc o reformã“: con-sistoriul din Kiev a trimis la Kyrylivka un noucântãreþ de „psaltichie“. Încã din anul 1820,Guvernul rus a reformat ºcolile teologice dinUcraina. De atunci ca dascãli bisericeºti auînceput sã fie numiþi, de regulã, fie cei care nuerau capabili sã-ºi continue studiile, fie cei care,din punct de vedere moral, nu erau vrednici sãfie preoþi. Pe mãsurã ce numãrul unor astfel decandidaþi creºtea, aceºtia îi înlocuiau treptat pevechii dascãli „rãtãcitori“, burlaci de teapa luiSovhyr-chiorul, îndrãgit de obºtea din Kyry -livka pentru vocea lui. Aceastã „reformã“ a des-fiinþat dreptul obºtilor la autoguvernare, care înUcraina, cu toatã iobãgia, ºi-au pãstrat multedintre vechile drepturi consfinþite de tradiþie,între care ºi dreptul de alegere a clerului. Noulcântãreþ „consistorial“, numit fãrã con-simþãmântul parohiei ºi pe deasupra un beþiv„mai beþiv decât toþi beþivii din lume“, n-a fostbine primit la Kyrylivka ºi ºcolarii au fugit denoul dascãl „cum risipeºte lupul oile“, iar „celmai rãbdãtor din frãþie“, Taras Hruºiv skyi,luându-ºi „uneltele“ - tãbliþa, pana, cãlimara ºicreta -, pãrãsi ºi el ºcoala, ca ºi alþi colegi, pen-tru cã, dupã cum se zice, „nu te poþi pune con-tra curentului“. Sovhyr nu s-a împãcat dintr-odatã cu situaþia ºi la început a încercat „sã seopunã“, dar „a trebuit sã cedeze în faþa puterii

legii“. În ºcoalã se instalã noul dascãl Bohor s -kyi, iar Sovhyr, „adunându-ºi mizeria într-otraistã, o puse în spinare, luã într-o mânãPatericul, iar în cealaltã caietul albastru cupsalmii lui Skovoroda sau cu versuri“, „plecãhoinar în cãutarea altei ºcoli“ pentru care con-sistoriul nu avea încã un candidat calificat.

Probabil în vara aceluiaºi an - asta a fost prinmai sau iunie -, Taras a avut prilejul unor noiimpresii interesante: a „cãrãuºit“ împreunã cutatãl sãu. Mai demult, tatãl îl lua în cãrãuºiilesale pe bãiatul mai mare, pe Mykyta, iar acum,poate tocmai pentru a-l feri pe Taras de nãpãs-tuirile mamei vitrege, îl luã pe el cu sine.Locurile natale, pe care bãiatul le ºtia, nu eraunetede, ci deluroase. Kyrylivka ºi satele înveci-nate: Tarasivka, Pedynivka, Budyºcea erauaºezate pe dealuri înalte, care pe alocuri atin -geau înãlþimi apreciabile, ºi întreg acel þinut erabrãzdat de adânci vãgãune ºi vãi împãdurite. Înacele pãrþi nu erau orizonturi largi, ºi lumeapãrea strâmtã ºi închisã. Acum Taras lua cunoº -tinþã cu stepa - o cunoscu în toatã nemãrginireaei tainicã. I se descoperi ochilor lui Taras în nuprea îndepãrtatul Huleaipole de dincolo deîngustul Tykyci. Bãiatul, mic ºi impresionabil,nu se uita la satul Novomyrhorod care se aflaaproape, pe malul râului, ci îºi pierdea privireaîn întinderea nemãrginitã a stepei. În drumulprin stepã, Taras îl întreba pe tatãl sãu despresãlaºurile militare ale lui Arakceev, numite ciu-dat cu numerele companiilor militare care lelocuiau12; a vãzut taberele þigãneºti de lângãElisavethorod. În tânãrul suflet poetic al bãiatu-lui de unsprezece ani, la vârsta, cum el însuþi onumea, „a celei mai fragede tinereþi“, s-au nãs-cut simþãminte noi, necunoscute pânã atunci -sentimentul cosmic, acea stare deosebitã asufletului, când „ai vrea sã cuprinzi cu ochiisufletului lumea toatã, în timp ºi spaþiu“. „Înstepã, noaptea e seninã, noapte cu lunã, liniº -titã, o noapte magicã! În stepã nu-i niciunfoºnet, nicio miºcare - doar când treci pe lângãvreo movilã, nãgara de pe ea pare cã se miºcã ºinu ºtiu de ce þi se face fricã“, - aºa îºi aminteael impresiile din stepã. Mai apoi, a zugrãvitnemãrginirea stepei aºa precum o vãzuse:

În jur, câmpia-i ca marea,Largã, albastrã.

(Trad. mea, C. Ir.)

Fãrã îndoialã cã aici, în stepã, pentru întâiaoarã încolþi în sufletul lui „nevoia de a se con-topi cu necuprinsul universului“. Ceea ce a trãitel atunci în scârþâitul molcom al roþilor de car,când luna îºi revãrsa peste nemãrginita stepãlumina-i misterios-argintie, ºi-a gãsit ecou înmotivele cosmice din poezia lui de început.Înainte de a le scrie, el n-a mai avut alt prilej dea retrãi impresiile pe care le-a avut în timpul„cãrãuºiei“ sale prin stepã. În motivele cosmicedin introducerea la Haidamacii rãsunã distinctstrunele acelor profunde trãiri ºi gânduri pecare i le-a „ºoptit“ „bucãlata lunã“ ºi cu care „îiplãcea sã sporovãiascã“, cum stai de vorbã „cuun frate, cu o sorã“.

Cãlãtoriile cu tata prin stepã, cel mult douã,erau dintre acele scurte episoade care-l scoteaupe Taras din iadul de acasã. Mama vitregã erarea ºi îi oropsea în tot felul pe copiii vitregi.Chiar ºi pe micuþa Marusea care era oarbã odãdea afarã din casã. Cel mai mult îl ura peTaras ºi, ca sã scape de fiul vitreg din casã, îl

trimitea vara la pãscut porcii ºi viþeii. Cu o feliede pâine uscatã în traistã, bãiatul strãbãtea pito -reºtile dealuri ºi vãi dintre Kyrylivka ºi Tara -sivka, stând cu orele pe una dintre înaltele mo -vile-tumul, sub albastra boltã fãrã fund anemãrginirii cereºti.

Între momentele luminoase din viaþa lui deorfan, se numãrã ºi alte cãlãtorii, de data asta pejos, când împreunã cu sora lui Katrea, seduceau „la cerºit“ tocmai la mãnãstirea Motro -nynskyi, în cimitirul cãreia fuseserã înmormân-tate victimele evenimentelor din timpulKoliivºcinei. Bãiatul, ºtiutor de carte, putea citiinscripþiile de pe pietrele mormintelor rãscu-laþilor („kolii“), bucurându-i pe pelerinii maivârstnici, între ei fiind unii care-i cunoscuserãpe rãposaþi. Cu acest prilej, bãtrânii îºi poves -teau propriile amintiri despre participanþii laacele triste evenimente. E de înþeles cã acelepovestiri lãsau o urmã adâncã în sufletul sensi-bil al bãiatului, ca o strãlucitã completare laceea ce auzise despre acele evenimente de labunicul sãu.

În acest timp, se apropia o nouã nenorocire.În anul 1824, toamna târziu, tatãl lui s-a întorsdintr-o cãlãtorie la Kiev. În acea cãlãtorie, arãcit foarte tare ºi în data de 21 martie 1825, lavârsta de 47 de ani, a murit. Cel mai mare din-tre copii, Mykyta, avea atunci 15 ani. Taras toc-mai împlinise 11. Mama vitregã a devenitstãpânã deplinã în casã.

Înainte de a muri, Hryþko ªevcenko îºiexprimã ultimele dorinþe, spunând între altele:„Fiul Taras n-are nevoie de nimic din gos -podãria mea; el nu va fi un om oarecare; din elva ieºi ori ceva foarte bun, ori un trântor, pentruel moºtenirea mea fie nu va însemna nimic, fienu-i va ajuta la nimic“. Þãran deºtept ºi cu spi -rit de observaþie, el ºi-a studiat desigur fiul cuatenþie. A vãzut cât de uºor a prins Taras învãþã-tura la ºcoalã, ce memorie bunã avea, cât deinteresat era de toate, voia sã ºtie totul, ce sufletsensibil avea, dar, în acelaºi timp, a observat cãbãiatului nu-i place munca þãranului, cã e neas -tâmpãrat ºi înclinat spre tot felul de „ciu -dãþenii“, despre care va fi vorba mai încolo ºipe care Taras le arãtase, probabil, ºi cât trãisetaicã-su.

Aºadar, formându-ºi o convingere clarã cãTaras „nu va fi un om oarecare“, Hryþko ªev-cenko, având ºcoala vieþii, ºi-a exprimat proro-cirea în formã alternativã: „va ieºi ori cevafoarte bun, ori un trântor“, cãci ºtia din expe-rienþã, cum se pierd oamenii talentaþi în condiþi-ile iobãgiei, pentru cã nu au cale liberã; ºtia cãnumai în condiþii prielnice din astfel de oameniiese „ceva bun“, iar cã acele condiþii prielnicevor veni - oare putea fi sigur? În orice caz, eraconvins cã Taras nu va rãmîne la plug ºi nu vafi un om obiºnuit.

12 Organizatorul acestor aºezãri militare a fostgeneralul Arakceev, favoritul þarului Alexandru I.Toatã viaþa locuitorilor acestor aºezãri era dirijatãde o severã disciplinã militarã. Ei executau nunumai exerciþii militare sub supravegherea coman-danþilor lor, dar ºi munca câmpului o fãceau tot subcontrolul lor ºi prin comenzi militare (P. Z.).

(Continuare în numãrul urmãtor)

traducere de Corneliu IROD

ViaÆa lui Taras ÇevcenkoPavlo ZaiþevVitrina literarã

Curierul UCRAINEAN 15

(Urmare din numãrul anterior)

Imposibilitatea existenþei la marginea pro-priei conºtiinþe este tema principalã a creaþieilui E. Paºkovskyi, autorul romanelor Sveato(1989), Vovcea zorea (1991), Bezodnea (1992),Osin dlea anhela (1996), ªciodennyi jezl (1997)ºi altele. Mâhnirea ºi disperarea sunt stãrile despi rit obiºnuite ale eroilor din aceste romane.

Proza lui O. Uleanenko se aseamãnã cu ceaa lui Paºkovskyi, însã eroii acestuia trãiesc lamarginea socialului. El a scris romanele Zy -mova povist (1995), Stalinka (1995), Vohnenne

oko (1997) ºi altele. Motivele cele mai discutateîn proza lui Uleanenko sunt nebu nia, perversi-unea, drogurile, crimele, de aceea scriitorulucrainean este numit „autor de prozã neagrã“.

Cu totul altfel sunt textele lui B. Joldak(Spokusy: fantastycini ta inºi istorii, 1991,Ialovycyna (makabreska), 1991, Boh buvaie,1999). Proza acestuia este una care parodiazã,ironizeazã, foloseºte un lexic în afara normei,iar obiectul parodizãrii este individul limbacãruia este rusificatã. Proza lui Joldak defineºtegraniþa dintre diferite culturi ºi limbi ºi studi-azã, uneori cu ironie, alteori cu umor negru,mutanþii lingvistici care s-au nãscut din acestediferenþe culturale ºi lingvistice.

Romanele cunoscutului postmodernistucrai nean, Iuri Andruchovyci, Rekreaþii (1992),Moscoviada (1993), Perversia (1996), Dva -nadþeat obruciv (2003) sunt etape succesivecare determinã ºi cautã ideea care ar putearezolva problema desãvârºirii vieþii omeneºti înuniversul contemporan. În Rekreaþii este raþio -nalizatã situaþia bolnãvicioasã în care se aflãomul ºi lumea, condiþia unui joc absurd caremereu îl supune pe individ, îi dãrâmã echilibrulinterior, îl face ambivalent în lumea în care sin-gurul lucru concret ºi real este cuvântul spusaici ºi acum. În Moscoviada este continuatã ºidezvoltatã aceastã idee. Încercãrile erouluiprincipal de a se elibera de realitatea societãþiipostcoloniale au un final tragic. Eroul din Per -versia, Stah Perfeþkyi, spre sfârºitul roma nu luiparcã anunþã cauza decãderii sufleteºti a omuluicontemporan, dar aceste cuvinte ne lasã doarimpresia unui joc lingvistic.

Foarte interesant în proza ucraineanã post-modernã este considerat reprezentantul ºcoliigaliþiene, Iuri Izdryk. Textul romanului sãu,Voþþek (1997), se formeazã din „cioburile“ uneiconºtiinþe bolnave a eroului principal. Perso na -jul nici nu poate fi numit om, el este o fãpturãcomplexã care poate sã se desfacã în mai multepersoane sau sã disparã complet în propriadurere.

Un alt reprezentant foarte bun al literaturiiucrainene contemporane este Oksana Zabujko,autoarea volumelor de poezii Dyryhent ostan-nioi sviciky (1990), Apostol (1994), a povesti -rilor Inoplaneteanka (1992), Ia, Milena (1998),Divceata (1999), a romanului Poliovi doslidjen-nea z ukrainskoho seksu (1996) ºi altele. Pânãastãzi se discutã din ce curent face parte prozascriitoarei, dar caracteristicile postmodernistesunt foarte evidente în creaþia acesteia. Înprimul rând, faptul cã apare în literatura ucrai -neanã proza feministã, ceea ce este un lucrunou ºi postmodern (dacã este privit din punctulde vedere al lui Derrida). În al doilea rând,eroina liricã din romanul Poliovi doslidjennea zukrainskoho seksu este un personaj autobio gra -fic, este o reflectare a personalitãþii autoarei9.

Aceºtia sunt doar câþiva scriitori ucrainenidespre care meritã sã vorbim când discutãm

despre discursul postmodernist în literaturaucraineanã.

O particularitate specificã dezvoltãrii proce-sului artistic de la sfârºitul anilor '80 - anii '90din Ucraina este apariþia gru pã rilor lite rare, adiferitelor programe este tice, a manierelorstilistice ºi a modalitãþilor de personificare ex -presivã a concepþiei despre lu me a omului dinsocietatea post colo nialã.

Odatã cu apariþia asociaþiei „Nova literatu-ra“, ai cãrei lideri au devenit prozatorul EvhenPaºkovskyi (nãscut în 1962), poetul VolodymyrÞybulko (nãscut în 1964), a apãrut ºi o discuþie

literarã întreg e n e r a þ i atânãrã ºi ceamai în vârs -tã. Tine riiscriitori criti-cau opera au -

to rilor care creaserã în condiþiileimperiului sovietic. Lãsând la oparte dogmatismul, ei au parodi-at creaþiile lor care au devenitopere clasice ale literaturiiucrainene. În acest fel se validadeconstrucþia postmodernistãcare permitea sã se facã haz de credinþa oarbã înpseudo idealuri. Aceastã polemicã a avut ºi oparte pozitivã, în primul rând a ajutat generaþiavârstnicã sã reevalueze trecutul ºi, în al doilearând, sã acorde atenþie încercãrilor artistice aletinerilor.

În componenþa grupãrilor literare au intrat înspecial tinerii artiºti care au criticat ºi atacatnaþionalismul vulgar, realismul socialist cuetichetele ºi regulile sale. Patosul eforturilorartistice ale acestor tineri îl reprezintã cãutãrilenoului, orientarea cãtre cele mai bune realizãriale postmodernismului occidental.

Miºcãrile literare au dus la formarea unorgrupãri ca „Bu-Ba-Bu“ (Burlesk, Balahan, Bu -fonada), „Nova deheneraþia“, „Propala hra -mota“, „Zachidnyi viter“, „LuHoSad“, „Cer vo -na fira“. Ei au creat în totalitate dupã forma dis-cursului postmodernist, a cãrui caracteristicãspe cificã, chiar de la început, a fost percepþialu mii în mod ironic, epatarea, expresivitateaunor contexte opuse din punct de vedere reflexiv.

Gruparea literarã „Bu-Ba-Bu“ a apãrut înanul 1985 în oraºul Lviv. În componenþa aces-teia intrã Iuri Andruchovyci, Oleksandr Irvaneþ,Viktor Neborak. Ei sunt printre primii care auconºtientizat nãruirea ce s-a produs în conºti-inþa oamenilor dupã destrãmarea UniuniiSovietice, au simþit dualitatea lumii ºi a psi-hicului omului colonial, însoþitã de doi factori:depresia în masã ºi cultura râsului în masã.Aceste lucruri au reprezentat patosul creaþieimembrilor acestei grupãri literare. De aseme-nea, ei modernizeazã drama ucraineanã în ver-suri în stil baroc, burlescul ºi travestiul lui IvanKotlearevskyi ºi creeazã o nouã variantã apoeziei - show-ul poetic. Aici, ca ºi în eroiinemuritori din Eneida lui Kotlea revskyi ºi înRevizorul lui Gogol, eroul pozitiv este Râsul. Înanul 1994 ei au publicat cartea Bu-Ba-Bu.T.v.o.[…]ry.

„Nova deheneraþia“ a apãrut în anul 1992 înIvano-Frankivsk. Din ea fac parte StepanProþiuk, Ivan Þyperdiuk, Ivan Andruseak.Tinerii poeþi s-au fãcut cunoscuþi prin publi-carea volumului colectiv Nova deheneraþia, înanul 1992. În manifestul grupãrii a fost expli-catã denumirea acesteia: „degenerare - deoa -rece suntem copiii unei þãri decãzute ºi a unuitimp stricat“10. Epa tajul, autoironia poeti cã,sar cas mul au reprezentat specificul cãutã rilorreprezentanþilor acestei grupãri la începu tulanilor '90. În concepþia lor, aceastã lume ne -dreap tã este o lume tragicã ºi absurdã, conser -va tivã ºi haoticã.

Într-un stil ironic, burlesc scriu Iurko Poza -

iak, Viktor Nedostup, Semen Lybon - membriigrupãrii literare din Kiev, „Propala hramota“. Înanul 1991, ei au publicat o cule gere cu aceeaºidenumire. În operele lor încercãrile de a gãsi înmijlocul unei mulþimi urbaniste suflete ome -neºti vii eºueazã.

Din gruparea literarã „Cervona fira“ facparte trei poeþi din oraºul Harki: Serhi Jadan,Rostyslav Melnykiv, Ivan Pylypciuk. Aceºtias-au declarat moºtenitorii futurismului ucrai -nean din anii '20 ai secolului al XX-lea, luându-ºi numele de neofuturiºti. Creaþia lor este de tippostmodernist, ei propagã deconstrucþia artei,scriu versuri de parodie ºi epataj. Dintre ei sere mar cã Serhi Jadan prin necontenitele expe -rimen te ºi cercetãri. El este autorul volumelorRojevyi dehenerat (1993), Heneral Iuda (1994),Þytatnyk (1995), Balady pro viinu i vidbudovu(2001) în care eroul liric trãieºte ca într-unteatru de pãpuºi11.

Pânã în zilele noastre, Ucraina nu a cunoscut„secãtuirea“ culturalã, cum s-a întâmplat cuEuropa Occidentalã, ºi nici suprasaturaþiatehno logiei care a dus la apariþia postmo der -nismului american, însã literatura ucraineanãconºtientizeazã din ce în ce mai mult complexe -le psihologice dobândite de ucraineni înultimele decenii ºi de aceea nu poate sã evitereflectãrile dure roase cu privire la renaºtereanaþionalã.

9 Lilia Lavrynovyci, Suceasnyi..., p. 44.10 I. Andruseak, S. Proþiuk, I. Þyperdiuk,

Nova deheneraþia, Pereval, Ivano-Frankivsk,1992.

11 Valentyna Sobol, Istoria ukrainskoi lite -ratury XX - poceatku XXI st., Varºovia, 2007, p.302-305.

Maria SZeMeNIUC

Postmodernismulîn literaturaîn literaturaucraineanåucraineanå

Aceastã tradiþie religioasã este pãstratã la noi, ande an, ºi este sãvârºitã în a doua zi de Paºte la bise -ricuþa din deal, cum i se spune acestui locaº sfântdin comuna Izvoarele Sucevei datoritã locului undeeste situat, de unde, în care parte ai privi, natura îþioferã un peisaj de o frumuseþe irealã ºi unde seajunge pe o ulicioarã sau mai de-a dreptul pe ocãrãruie sinuoasã ce-ºi croieºte calea strã bãtând opoianã ºi o pãdurice de molizi. Anul acesta slujba aavut loc luni, 16 aprilie. Mai întâi însã preotul nos-tru paroh Valentin Ardelean împreunã cu preotulMihãiþã Mechno (fiu al satului) au oficiat în bise -ricuþã Liturghia. Prima pomenire a celor dragi,chemaþi la Domnul, s-a fãcut chiar în cadrul sujbei,iar în finalul ei preotul paroh a oficiat douã paras-tase la 40 de zile. Pomenirea morþilor din cimitirul,care înconjoarã bise ricuþa, a avut un ritual aparte.Credincioºii cu coºurile pline cu preparate de Paºte(ouã roºii, prãjituri, cozonaci ºi alte gustãri apeti-sante) au format, în curtea bisericuþei, un cerc cul-când înaintea lor lumânãri aprinse. Preoþii n-au maicontenit cu cântãrile bisericeºti de Paºte, cu agheas-ma micã sfinþind bucatele din coºuri care mai apoiau fost date de pomanã la morminte pentru sufletelecelor trecuþi în eternitate. De reþinut predica preotu-lui paroh care, printre altele, a spus „aceia care sun-tem în viaþã ºi ne zbatem sã-i învingem inerentelenecazuri nu trebuie sã-i uitãm pe cei dragi ai noºtricare odihnesc în cimitir, sã le punem la cãpãtâi, decâte ori avem prilejul, o lumânare, sã rostim o rugã-ciune folositoare pentru ca Dumnezeu sã le iertepãcatele“.

Decebal alexandru SeUL

Pomenirea rãposaþilor

(Urmare din nr. 211-212)

Va continua procesul de dereglementare activi -tãþii întreprinzãtorilor.

Va fi combãtutã treptat, dar într-un mod hotãrât,economia subteranã. Un rol important în aceastãacþiune îl va juca noul Cod vamal. Sper caParlamentul sã analizeze observaþiile mele la acestdocument ºi sã-l adopte în cel mai scurt timp.

Pe de altã parte, înþeleg cã întreprinzãtorii seplâng de unele acþiuni ale puterii, de presiuni admi -nis trative, de controale.

În ianuarie, am semnat o dispoziþie care vaîmpiedica astfel de fapte. Este limpede cã a venittimpul sã limitãm prerogativele organelor de con-trol. Trebuie sã punem capãt situaþiilor în care, dindispoziþia unui funcþionar, poate fi opritã o activi-tate economicã. Cred cã o astfel de decizie intrãexclusiv în competenþa tribunalului ºi numai atuncicând existã suficiente probe dovedite.

În viitorul apropiat ne vom ocupa, împreunã cuDvs. de schimbarea atitudinii organelor de ordinefaþã de întreprinzãtori.

O altã problemã este calitatea administraþiei destat, onestitatea funcþionarilor, omenia lor în relaþiacu cetãþeanul. Anul trecut, am adoptat o nouã legis-laþie care va permite combaterea corupþiei din sis-temul administrativ. Chiar la începutul acestui an,am aprobat noua strategie a politicii de stat în sferacadrelor pânã în anul 2020 ºi noile reguli de anga-jare în administraþia de stat. În 2012 va fi continuatãreforma administrativã.

Obiectivul ei principal este reducerea sub-stanþialã a aparatului birocratic care reprezintãorganele centrale ale puterii executive, îmbunã -tãþirea disciplinei ºi a calitãþii serviciilor la nivel deregiuni.

Vom reglementa aceste probleme prin lege. Euam iniþiat un proiect legislative ºi am supus dezba-terii Dvs. Legea privind serviciile administrative. Înprezent, proiectul este în curs de definitivare încomitete, iar eu mizez pe susþinerea Dvs.

Sistemul de protecþie socialã necesitã ºi el schim-bãri profunde. Modernizarea este un proces de scim-bare dureros, dar necesar. Avem obligaþia sã aducemla cunoºtinþa oamenilor faptul cã schimbãrile duc laîmbunãtãþirea vieþii, cã ele asigurã o bunãstare realã.

ªtiu bine cã oamenii urmãresc cu mare atenþiehotãrârile puterii în aceastã problemã.

De aceea, realizând aceste schimbãri, noi nuavem dreptul sã înrãutãþim viaþa oamenilor. În ace-laºi timp, nu avem dreptul sã ne ocupãm de„egalizare“ care este ºi ea nedreaptã în raport cu opersoanã sau alta.

De aceea, trebuie sã elaborãm, anul acesta, ºi sãîncepem sã aplicãm un sistem viabil ºi achitabil deajutor social individualizat. Þara nu este o cazarmãîn care toþi primesc puþin ºi în mod egal. Fiecareconcetãþean trebuie sã simtã cã avem grijã de el ºi defamilia lui, iar ajutorul trebuie sã fie echitabil ºi binecalculat.

În ceea ce priveºte reforma în sfera pensiilor afost adoptatã legea de bazã pentru efectuarea ei.

Au fost stabilite, între altele, mãsurile ce privescstabilizarea fondului de pensii, mecanismul de intro-ducere a nivelului de acumulare în sistemul de pen-sii cu toate acestea, pentru ca fondul de pensii sã nuaibã defect, pentru introducerea nivelului de acumu-lare în sistemul de pensii ºi creºterea substanþialã apensiilor majoritãþii pensionarilor este necesar, ca,încã în acest an, sã fie adoptate legi privind redis-tribuirea treptatã a contribuþiilor la fondul de pensii

între patron ºi lucrãtor; perfecþionarea modului decalcul ºi de indexare a pensiilor, crearea unorcondiþii egale de indexare a pensiilor indiferent delegea dupã care au fost stabilite acestea; eliberareasistemului pensiilor de solidaritate de contribuþiinespecifice acestora (în special de finanþarea pensi-ilor anticipate ºi a celor speciale).

Pe de altã parte, principalul factor de stabilizarea bugetului fondului de pensii ºi de creºtere a veni-turilor populaþiei în ansamblu trebuie sã-l constituieadoptarea de cãtre Rada Supremã a legilor privindlegalizarea muncii ºi a veniturilor.

Pregãtirea acestora depinde de adoptarea de cãtreParlament a Codului muncii. Acest obiectiv este pre-vãzut în proiectul Planului naþional de acþiune pe2012 privind realizarea Programului de reforme eco-nomice.

Bugetul de stat pe 2012 prevede creºterea min-imului de subzistenþã al persoanelor inapte pentrumuncã de la 820 hrivne în ianuarie la 884 hrivne îndecembrie.

Va creºte, de asemenea, cuantumul pensiei min-ime. ªtim cã acestea nu sunt nici pe departe ritmuricare pot asigura pensionarului o viaþã lipsitã de sãrã-cie. Pe de altã parte, cu prima ocazie, când creºtereaeconomicã o va permite, vom ridica standardelesociale, deci ºi pensiile.

O altã direcþie importantã este reforma asistenþeimedicale. Ea a început în patru regiuni-pilot.

Cu toate acestea, lipsa suportului legislativfrâneazã ritmul reformei.

Încã anul trecut trebuiau sã fie adoptate douã legicare stau la baza reformãrii sistemului de asistenþãmedicalã de urgenþã ºi a construirii unei reþeleoptime de instituþii medicale pentru populaþie.

Este vorba de proiectul Legii privind sistemul destat de asigurare a asistenþei medicale de urgenþã.Anumite îmbunãtãþiri ale acestei asistenþe s-aufãcut. S-au majorat fondurile pentru medicamentelenecesare asistenþei medicale de urgenþã.

Se procurã automobile pentru proiectele-pilot, afost demarat proiectul naþional „Primul ajutor“.

Totuºi, pentru ca cetãþenii sã simtã schimbãriradicale în mai bine, aceste mãsuri sunt încã insufi-ciente. Toate prevederile de bazã referitoare lacrearea, finanþarea ºi administrarea acestui sistemtrebuie sã aibã o bazã legislativã. Numai schimbãrileatunci vor dobândi un caracter de sistem.

Important este proiectul legii privind particulari -t ã þile activitãþii instituþiilor de ocrotire a sãnãtãþiicare va trasa formatul ºi principiile reþelei moderni -zate de finanþare a instituþiilor medicale.

În afarã de aceasta, Comitetul pentru Reforme ºiGuvernul elaboreazã programe sociale solide.Sperãm cã aceste iniþiative vor fi susþinute la nivellegislativ.

O atenþie specialã trebuie acordatã reformelor îndomeniul umanitar.

Reformele în diverse sfere ale acestui domeniunu pot fi declanºate înainte de a avea o concepþieclarã asupra lor ºi legislaþia necesarã.

Un contraexemplu îl poate constitui reformaînvãþãmântului superior. Guvernul a început reorga-nizarea instituþiilor de învãþãmânt superior înainte canoile baze de funcþionare a acestora sã fie definiteprintr-o lege adecvatã, ceea ce a dus la diverse pro -bleme.

De aceea, adoptarea Legii învãþãmântului superi-or trebuie sã fie o sarcinã prioritarã. Aceastã lege nutrebuie sã consfinþeascã starea actualã de lucruri.

Sunt necesare schimbãri radicale în direcþiaautonomiei instituþiilor de învãþãmânt superior pebaza autoadministrãrii economice ºi administrative,

a îmbinãrii ºtiinþei cu educaþia ºi cu activitatea prac-ticã.

Învãþãmântul trebuie sã reacþioneze flexibil, prinmecanismul comenzilor de stat, la nevoileeconomiei, în care sens trebuie prevãzutã o colabo-rare permanentã a instituþiilor de învãþãmânt superi-or cu patronatele.

Stimaþi participanþi la ºedinþã, 2012 etse anulalegerilor în Rada Supremã a Ucrainei. ªtiu cã pen-tru fiecare parlamentar, pentru fiecare partid politicreprezentat în parlament acesta este un examenimportant.

Avem pentru prima datã în ultimii zece ani unlarg consens în ceea ce priveºte baza legislativã aprocesului electoral, adoptatã în toamna anului2011. Avem, prin urmare, posibilitatea de a nepregãti de alegeri în liniºte, fãrã emoþii ºi conflicte.

Vreau sã mã adresez fracþiunilor de opoziþie cusolicitarea sã revinã în Parlament. Þara nu poate fisalvatã în piaþã, ºtim asta cu toþii. De aceea, trebuiesã lucrãm pentru dezvoltarea þãrii, pentru ridicareanivelului de trai al oamenilor. Aceasta este obligaþiaaleºilor poporului indiferent de culoare politicã.

A devenit deja o tradiþie negativã ca în anul elec-toral sã stagneze dezvoltarea þãrii, sã predomineshow-urile politice ºi promisiunile populiste.

De aceea, consider cã, indiferent de partide ºi deculori, trebuie sã þinem seama de particularitãþileanului 2012 ºi sã nu ne luãm, cum se spune„vacanþã“. Trebuie sã lucrãm împreunã, concetãþeniinoºtri sã simtã în acrst an cã reformele sunt schim-bãri în mai bine, cã ele sunt condiþii noi ºi posibili -tãþi noi. Iar cursa electoralã parlamentarã trebuie sãajute acest proces. Aºtept de la aceste alegeri o nouãcalitate a corpului parlamentar, toleranþã politicã,discuþii serioase ºi productive despre viitorul þãriinoastre, o muncã tenace ºi productivã.

În acest context, vreau sã atrag atenþia Dvs.asupra hotãrârii preºedintelui privind creareaAdunãrii constituþionale. Apreciez cã procesul con-stituþional este o sarcinã extrem de responsabilã pen-tru noi toþi.

Apreciez cã modificarea Constituþiei este osarcinã ce revine în primul rând specialiºtilor, oame-nilor de ºtiinþã, societãþii civile ºi, evident, reprezen-tanþilor poporului în Parlament.

Procesul constituþional nu este o treabã pentru unan ºi ea trebuie sã se facã în mod deschis ºi public.În plus, aceastã muncã are ºi o mare funcþie deinstruire. Cetãþenii trebuie sã ºtie ce þarã construiesc.

De aceea, mã adresez Dvs. de la aceastã tribunãsolicitându-vã sã nu permiteþi politizarea acestuiproces, acordaþi, în sfârºit, încredere ºtiinþei ºi socie -tãþii civile. Cãci avem cu toþii nevoie de un nou pactsocial ºi nu de noi reguli banale de joc politic.

În închiere, Ucraina gãzduieºte, în 2012,Campionatul european de fotbal. Este un evenimentimportant ºi simbolic care o va prezenta într-un noumod Europei ºi lumii.

Acest eveniment ne convinge cã Ucraina esteparte inseparabilã a spaþiului european. Pentru noi,drumul spre Uniunea Europeanã nu are altã alterna-tivã. Aºtept din partea legislativului o muncãserioasã ºi productivã pentru asigurarea legislativã aprocesului de integrare.

În 2012, vom stabili condiþiile juridice alecolaborãrii economice cu partenerii noºtri inter-naþionali, bazele creãrii zonelor de comerþ liber cuUE, cu þãrile CSI. Sper cã aceste hotãrâri vor fisusþinute de Parlament.

Sunt convins cã în 2012 vom deveni mai puter -nici.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Curierul UCRAINEAN16

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul preçedintelui Viktor Ianukovyci la deschiderea celei de a zecea sesiuni a Radei Supreme a Ucrainei