la aºa la aºala aºa la aºa - indiscret.ro filecmyk anul xivanul xivanul xiv , nr, nr, nr . 66....

CMYK

Anul XIVAnul XIVAnul XIVAnul XIVAnul XIV, nr, nr, nr, nr, nr. 66. 66. 66. 66. 667 7 7 7 7 2 2 2 2 24 - 30 oct4 - 30 oct4 - 30 oct4 - 30 oct4 - 30 octombrie 20ombrie 20ombrie 20ombrie 20ombrie 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

Cum fCum fCum fCum fCum face face face face face fosososososttttta Ca Ca Ca Ca CAAAAAO rO rO rO rO rososososostttttde bani să-şi plătde bani să-şi plătde bani să-şi plătde bani să-şi plătde bani să-şi plăteascăeascăeascăeascăeascărrrrratatatatatele?ele?ele?ele?ele?CâtCâtCâtCâtCâte-un pic, pic, pic...e-un pic, pic, pic...e-un pic, pic, pic...e-un pic, pic, pic...e-un pic, pic, pic...din tdin tdin tdin tdin taxaxaxaxaxa pe apa mea pe apa mea pe apa mea pe apa mea pe apa mettttteoricăeoricăeoricăeoricăeorică

3Amãnunte

în pagina

Amãnunteîn pagina 4

Iar o sãplouãa pagubãîn Craiova
















12Amãnunte

în pagina


Vâlcea:Din noiembrie,o nouã pârtie de schi

















Vuza, respiro! S-aprelungit termenul

de cumpãrare aactivelor Oltchim

































9Amãnunteîn pagina Ilie Balaci,

o legendãa fotbalului românesc

Ilie Balaci,o legendã

a fotbalului românesc































La aºaadministraþie,ioc educaþie!
















2Amãnunte

în paginaLa aºaadministraþie,ioc educaþie!

24 - 30 octombrie 2018 www.indiscret.ro

de Cosmin Pretorian

Odatã cu izbucnirea scan-dalului privind alocareaunui spaþiu Liceului

„Voltaire”, Indiscret în Olteniaa atras atenþia opiniei publiceasupra unui pãgubos paradox alPrimãriei Craiova. Scriamatunci cã autoritãþile publicepreferã un scandal de proporþiiepice între douã unitãþi de în-vãþãmânt acreditate de Ministe-rul Educaþiei Naþionale, Cole-giul „ªtefan Odobleja” ºi Liceul„Voltaire“, în timp ce o ºcoalãîntreagã a fost transformatã într-o arhivã ilegalã. În aceeaºi pe-rioadã, am solicitat pe cale ofi-cialã Primãriei Craiova sã nepunã la dispoziþie, pe baza Le-gii 544/2001, privind liberul ac-ces la informaþii de interes pu-blic, câteva detalii despre de-mersul ilegal al autoritãþilor detransformare a unei unitãþi ºco-lare în arhivã.

„Având în vedere prevederi-le Legii 544/2001, privind libe-rul acces la informaþii de inte-res public, vã solicitãm sã nerãspundeþi la urmãtoarele între-bãri ºi sã ne puneþi la dispoziþiedocumentele aferente:

1. Existã autorizaþiile necesa-re pentru funcþionarea Arhiveidin fosta clãdire a ªcolii nr. 35din Craiova?

2. Existã aprobarea Ministe-rului Educaþiei necesarã scoa-terii acestui spaþiu din circuituleducaþional?

3. Dacã existã autorizaþiilenecesare ºi avizul MinisteruluiEducaþiei, când au fost primiteacestea?

4. Ce instituþii îºi arhiveazãdocumentele în incinta fosteiªcoli nr.35 din Craiova?

5. În ce stadiu de degradarese gãseºte, în prezent, sediulfostei ªcoli nr. 35?

6. Este adevãrat cã o parte dindocumentele arhivate a avut desuferit ca urmare a infiltrariiapelor pluviale?

7. În ordinea prioritãþilor,pentru actuala administraþiepublicã localã, arhivarea docu-mentelor este mai importantãdecât educaþia?”

Acestea au fost cele ºapte în-trebãri adresate ExecutivuluiPrimãriei Craiova, întrebãrimenite a face luminã în acestcaz de maximã importanþã atâtpentru elevii ºi cadrele didacti-ce implicate în acest durerosscandal, cât ºi pentru întreagacomunitate, care are dreptul sãcunoascã prioritãþile adminis-

2SPECIAL

traþiei publice locale conduse deprimarul Mihail Genoiu.

Rãspunsul primit din parteaprimãriei este unul halucinantdin toate punctele de vedere, aºadupã cum lesne se poate obser-va în documentul ataºat alãtu-rat. Lipsiþi de eleganþã, înalþii

funþionari, plãtiþi obscen de binepentru serviciile în (dez)intere-sul comunitãþii, recunosc prac-tic cã atât primãria, cât ºi Tri-bunalul Dolj îºi þin documente-le într-o arhivã ilegalã din toatepunctele de vedere. Cicã, zic ei,se strãduiesc în prezent sã intre

în legalitate, la peste 5 ani decând au transformat o ºcoalã ge-neralã în arhivã. În plus, din mo-tive lesne de înþeles, unele în-trebãri pur ºi simplu au fostignorate, în batjocura unei legia accesului la informaþiile pu-blice pe care ar trebui sã o res-

pecte cu sfinþenie! Cam aceastaeste, în prezent, administraþiapublicã localã craioveanã care,anual, „înghite” zeci de milioa-ne de euro din bugetul unui oraºaflat la marginea prãpastiei eco-nomice! Promitem însã cã vomreveni!

La aºa administraþie,ioc educaþie!La aºa administraþie,ioc educaþie!La aºa administraþie,ioc educaþie!La aºa administraþie,ioc educaþie!La aºa administraþie,ioc educaþie!La aºa administraþie,ioc educaþie!La aºa administraþie,ioc educaþie!La aºa administraþie,ioc educaþie!La aºa administraþie,ioc educaþie!La aºa administraþie,ioc educaþie!La aºa administraþie,ioc educaþie!La aºa administraþie,ioc educaþie!La aºa administraþie,ioc educaþie!La aºa administraþie,ioc educaþie!La aºa administraþie,ioc educaþie!La aºa administraþie,ioc educaþie!La aºa administraþie,ioc educaþie!

24 - 30 octombrie 2018www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Aleºii locali craioveni aude votat douã proiectece þin de activitatea ADI

Oltenia, forul ce patroneazãCompania de Apã Oltenia, ope-ratorul regional în materie deapã ºi canalizare. Primul are caobiect desemnarea reprezentan-tului consiliului local în Aduna-rea Generalã a Asociaþilor aADI Oltenia. Motivarea invoca-tã de funcþionarii primãriei înraportul de specialitate impre-sioneazã prin simplitate, dar maiales prin promptitudine: MihailGenoiu a fost ales primar. Acumun an ºi jumãtate. „În urma ale-gerilor locale parþiale din datade 11 iunie 2017, domnul Mi-hail Genoiu a fost ales Primaral Municipiului Craiova. Faþãde cele menþionate mai sus, su-punem spre aprobare Consiliu-lui Local al Municipiului Cra-iova urmãtoarele: - desemnareadomnului Mihail Genoiu, Pri-

Cum fCum fCum fCum fCum face face face face face fosososososttttta Ca Ca Ca Ca CAAAAAO rO rO rO rO rososososost de bani să-şi plătt de bani să-şi plătt de bani să-şi plătt de bani să-şi plătt de bani să-şi plătească rească rească rească rească ratatatatatele?ele?ele?ele?ele?CâtCâtCâtCâtCâte-un pic, pic, pic... din te-un pic, pic, pic... din te-un pic, pic, pic... din te-un pic, pic, pic... din te-un pic, pic, pic... din taxaxaxaxaxa pe apa mea pe apa mea pe apa mea pe apa mea pe apa mettttteoricăeoricăeoricăeoricăeorică

mar al Municipiului Craiova, încalitate de reprezentant legal alConsiliului Local al Municipiu-lui Craiova în Adunarea Gene-ralã a Asociaþiei de DezvoltareIntercomunitarã «Oltenia»”, searatã în raport.

Plouã cu taxe ºiindexãri

Celãlalt proiect supus votu-lui consilierilor locali priveºte„mandatarea reprezentantuluiConsiliului Local al Munici-piului Craiova, dl. Mihail Ge-noiu, Primarul MunicipiuluiCraiova, sã susþinã ºi sã vote-

ze în Adunarea Generalã a Aso-ciaþiei de Dezvoltare Interco-munitarã „Oltenia”, urmãtoa-rea ordine de zi: a) aprobareamodificãrii Contractului deDelegare a gestiunii serviciilorpublice de alimentare cu apã ºide canalizare, încheiat cu ope-ratorul regional SC Companiade Apã „Oltenia” SA, prin actadiþional, cu includerea formu-lei de ajustare a preþurilor ºitarifelor pentru serviciile publi-ce de alimentare cu apã ºi decanalizare, avizatã de ANRSC;b) aprobarea modificãrii Regu-lamentului serviciilor de ali-mentare cu apã ºi de canaliza-

re, asigurate de operatorul re-gional SC Compania de Apã„Oltenia” SA, în sensul modi-ficãrii art.216 alin.4, care vaavea urmãtorul conþinut: „Pen-tru utilizatorii casnici-persoa-ne fizice ºi asociaþii de proprie-tari/locatari, precum ºi pentrusuprafeþele utilizate în scopproductiv-comercial cu speci-fic agricol, se factureazã apameteoricã”.

Ambele puncte de pe ordineade zi a AGA de la ADI Olteniaimplicã creºterea cheltuielilorpentru craioveni. Ajustarea ta-rifelor la apã potabilã ºi cana-lizare înseamnã majorareaacestora corespunzãtor cu in-flaþia pe ultimul an. Preþurilepracticate de CAO ar urma ast-fel sã creascã de la 3,57 la 3,74lei/metru cub la apa potabilã,respectiv de la 2,44 la 2,56 lei/mc la canalizare (preþuri fãrãTVA), începând cu 1 decem-brie 2018. Asta cu menþiuneacã, de la 1 ianuarie 2019, con-

sumatorii vor beneficia de oînlesnire, prin coborârea valo-rii TVA de la 19 la 9 la sutã, încazul tarifelor de canalizare. Înprivinþa taxei pe apa de ploaie,iniþiatorii proiectului invocã omodificare a legislaþiei în do-meniu, survenitã anul acesta.Legislaþia repectivã mai aratãînsã ºi cã autoritãþile delibera-tive locale pot decide scutireapopulaþiei de la platã, cu aco-perirea costurilor înregistratede operator din bugetul local,prevedere rãmasã însã fãrãecou în proiectul de hotãrâre alCLM. Reprezentanþii CAO auestimat cã valoarea anualã aapei meteorice facturate pro-prietarilor de case ºi asociaþii-lor de proprietari ar ajunge la5,5 milioane de lei. Sumã carear fi manã cereascã pentrucompanie, care are de rambur-sat creditorilor externi o sumãanualã de 7,8 milioane, dupãcum se aratã în documentaþiaînaintatã consiliului local.

Dupã un cincinal de respiro, craiovenii sunt dinnou puºi la plata apei de ploaie. Mãsura urmea-zã sã fie votatã în viitoarea adunare generalã aADI Oltenia de proaspãtul reprezentant alCraiovei în acest for, primarul Mihail Genoiu.Acesta va fi mandatat în acest sens de Consi-liul Local Municipal, la ºedinþa din octombrie,aceeaºi în care se aprobã ºi noile tarife, mãrite,la apã potabilã ºi canalizare.

Iar o sã plouãa pagubã în Craiova


















4ACTUALITATE

Publ

icita

te

Combinatul OltchimRâmnicu Vâlcea aanunþat marþi, 23octombrie, pe paginaBursei de Valori Bucu-reºti (BVB), prelungi-rea cu o lunã a dateilimitã de cumpãrare aunei pãrþi a activelorcompaniei de cãtreChimcomplex .Con-form acestui anunþ,noul termen va fi17.11.2018.

de Marielena Popa

„Oltchim S.A., societate înreorganizare judiciarã, infor-meazã acþionarii despre prelun-girea datei limitã pentru înde-plinirea condiþiilor suspensiveprevãzute în contractul de vân-zare active încheiat între Ol-tchim S.A., în calitate de vân-zãtor, ’i Chimcomplex S.A.Borzeºti, în calitate de cumpã-rãtor, de la data de 17.10.2018la 17.11.2018. Conform preve-derilor contractuale, termenulpentru plata preþului tranzacþieiîncepe sã curgã de la îndeplini-

rea condiþiilor suspensive”, aprecizat compania din Râmni-cu Vâlcea pe portalul BVB.

Campanie destrângere de bani

Comunicatul citat nu oferãalte detalii. Între timp, ªtefanVuza a demarat o „colectã” pen-tru cumpãrarea Oltchim. Astfel,a scos la vânzare 300 de va-goane ale Chimcomplex Bor-zeºti ºi douã hale de producþieale Caromet Caransebeº ºi i-arfi angajat pe Ion Sturza, fostulpremier al Republicii Moldova,ºi pe Ilinca von Derenthall, sã-igãseascã finanþare, inclusiv dela bãnci de top din Marea Bri-tanie. Combinatul OltchimRâmnicu Vâlcea a fost scos lavânzare prin nouã pachete deactive a cãror valoare totalã depiaþã este de 293,728 milioaneeuro. Preþul de pornire a vânzã-

rii a fost de 307 milioane euro.Companiile Chimcomplex Bor-zeºti ºi Dynamic Selling Groupau achiziþionat pachete de acti-ve ale combinatului. Contractulde vânzare de active încheiatîntre Oltchim ºi ChimcomplexBorzeºti pentru pachetele 1-5 ºi,parþial, pachetul 7, prevede unpreþ al tranzacþiei de 127 mili-oane euro, respectiv 582,345milioane lei, la care se adaugãTVA, conform unui raport re-mis, vineri, Bursei de Valori Bu-cureºti. Pachetul 6 achiziþionatde Dynamic Selling Group SRLprevede o valoare totalã atranzacþiei de 1,9 milioane lei.

Chimcomplex SA este partea SCR Grup ºi activeazã exclu-siv în domeniul fabricãrii deproduse chimice. CombinatulOltchim SA, important produ-cãtor din industria chimicã, aintrat în insolvenþã în ianuarie2013.

ªcoala Veche dincomuna Vaideeni,judeþul Vâlcea, vadeveni Muzeu altranshumanþei, primã-ria semnând în urmãcu câteva zile ordinulde începere a lucrãri-lor finanþate din banieuropeni.

Primarul Achim DanielBãluþã (foto) a declaratcã acesta este un proiect

mai vechi al administraþiei lo-cale ºi a fost dezbãtut cu co-munitãþile de ciobani din Olte-nia de sub munte, precum ºi dinMuntenia. Potrivit edilului, înacest muzeu vor fi expuse ob-iecte ºi unelte specifice oieritu-lui de-a lungul timpului, hãrþi cumigraþia pãstorilor ardeleni, darºi o stânã. „Acest muzeu va fiun cumul al elementelor speci-fice din toate localitãþile de submunte, unde s-au aºezat pãsto-rii din Ardeal”, a precizat edi-lul. Urmaºi ai ciobanilor care autrecut munþii, mai ales la sfârºi-tul secolului al XVIII-lea, din

Vaideeni: Încep lucrãrilela Muzeul transhumanþei

Ardeal spre Valahia ºi Moldo-va, viitorii vaideeni s-au refu-giat dintr-o Transilvanie stãpâ-nitã de unguri ºi apoi de aus-trieci într-o localitate ce avea sãse cheme Vai de Ei, atestatã do-cumentar în secolul al XII-lea.Majoritatea locuitorilor din Vai-deeni sunt la origine crescãtoride animale, iar bogãþia comu-nei ºi tradiþiile sale sunt de no-torietate.

Vuza, respiro! S-a prelungittermenul de cumpãrarea activelor Oltchim


















5POLITICÃ

Programul Naþional de Dezvoltare Localã II,lansat de peste un an de cãtre Ministerul Dez-voltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice,aduce în Dolj peste 800 de milioane de lei, încirca 140 de investiþii în majoritatea unitãþiloradministrativ-teritoriale din judeþ. Modernizareadrumurilor, extinderea reþelelor de apã, con-struirea ºi reabilitarea de grãdiniþe, ºcoli ºiunitãþi medicale, construirea de poduri, precumºi investiþii ce vizeazã iluminatul public suntprintre cele care vor fi realizate în judeþul Dolj,prin acest program.

Doljul este unul dintre ju-deþele de top în ceea cepriveºte alocarea de

bani prin Programul Naþional deDezvoltare Localã (PNDL II),cu o sumã totalã alocatã de808.330.119,94 de lei, pentruun total de 139 de investiþii înmajoritatea comunelor, oraºelorºi municipiilor din judeþ. Reali-zarea acestora înseamnã un ju-deþ modernizat pentru oameni,având în vedere cã sunt investi-þii ce þin de cetãþeni ºi de nevoi-le lor reale.

„PNDL II înseamnã dezvol-tarea semnificativã a judeþuluiDolj. Nu este un secret faptulcã Doljul a primit o sumã foar-te mare de bani prin acest pro-gram, tocmai pentru cã actualaguvernare este conºtientã denevoile care existã în aceastãzonã. Investiþiile sunt dintre cele

mai diverse, iar ele sunt con-struite pe ceea ce au oameniinevoie. Vorbim despre moder-nizarea de drumuri, construireaºi reabilitarea de ºcoli ºi grãdi-niþe, de dispensare, reabilitareareþelelor de iluminat, dar ºi ex-tinderea ºi reabilitarea celor deapã ºi canalizare. Sunt lucruride care oamenii au nevoie ºi pecare primarii lor le ºtiu. Tocmaide aceea, PNDL II este o ºansãîn plus pe care autoritãþile loca-le o au pentru a se dezvolta”, adeclarat deputatul PSD de Dolj,Eliza Peþa-ªtefãnescu.

La nivelul judeþului Dolj,aproximativ 40 de investiþii vi-zeazã grãdiniþe ºi ºcoli, circa 20se referã la drumuri, fie ele deinteres local, comunale, vicina-le sau judeþene, aproximativ 20fiind ºi numãrul investiþiilor dindomeniul apei ºi canalizãrii.

Totodatã, peste zece obiectivede interes medical vor fi reabi-litate, construite sau dotate cuechipamentele necesare.

„Lucrãrile desfãºurate aduc unaer proaspãt îndeosebi comune-lor, care au nevoie de astfel delucrãri de modernizare. Este im-portant ca oamenii care trãiesc înaceste locuri, în acest judeþ cares-a dezvoltat enorm în ultimii ani,sã aibã toate condiþiile necesareunui trai decent. Consider cã in-

teresul autoritãþilor locale pentruconstruirea sau reabilitarea degrãdiniþe sau ºcoli este vital,având în vedere faptul cã educa-þia copiilor înseamnã baza viito-rului României. Este importantca preºcolarii ºi elevii din mediulrural sã aibã condiþiile necesarepentru studiu, astfel încât aceºtiasã poatã fi educaþi corespunzã-tor, chiar dacã nu locuiesc în ora-ºele mari. Desigur, ºcolile ºi grã-diniþele, alãturi de lucrãrile ce vi-

zeazã drumuri, de investiþiile înapã ºi canalizare, dar ºi de celede interes medical, înseamnã unavans important pentru localitã-þile doljene”, a conchis deputa-tul PSD de Dolj, Eliza Peþa-ªte-fãnescu.

La nivel naþional, conformultimelor statistici, PNDL II în-seamnã 6.718 obiective de in-vestiþii incluse la finanþare, fi-ind încheiate, deja, 6.650 decontracte de finanþare.

„În perioada 22.10 – 02.11,SC ETA SA efectueazã probe înmunicipiul Râmnicu Vâlcea cuun autobuz Mercedes CitaroNGT, cu alimentare cu gaz na-tural comprimat, în contextulintenþiei acestei societãþi de în-noire a parcului auto cu auto-vehicule moderne, confortabi-le ºi cu emisii scãzute de CO2.”,anunþã Primãria Râmnicu Vâl-cea într-un comunicat.

Cãlãtorii care vor circula cuacest autobuz sunt rugaþi sã îºiexprime pãrerile pe siteul ETA.„Autobuzul va circula pe maimulte din traseele ETA din mu-nicipiul Râmnicu Vâlcea, dupãorarul deja stabilit pentru aces-tea, iar cãlãtoriile cu acest mij-loc de transport sunt gratuite.Astfel de autobuze au circulatîn regim de probe ºi în munici-

În Râmnicu Vâlcea se va circula gratuit cu un autobuz de probãpiul Bucureºti, la începutul lu-nii octombrie, pe traseele Socie-tãþii de Transport Bucureºti SA.

Autobuzul are o lungime de12 m, cu o capacitate de 66 decãlãtori în picioare, 26 pe scau-ne, douã fotolii rulante ºi estedotat cu prize USB pentru în-cãrcarea dispozitivelor mobile.Cãlãtorii din Râmnicu Vâlceacare vor utiliza acest mijloc detransport pe perioada de probesunt rugaþi sã îºi exprime pãre-rea prin intermediul formularu-lui de pe pagina „Contact” asite-ului SC ETA SA (www.e-ta-bus.ro), opiniile colectate ur-mând sã fie analizate de un grupde lucru constituit din specia-liºti ai societãþii împreunã cureprezentanþii producãtorului”,mai precizeazã documentul ci-tat.

Eliza Peþa-ªtefãnescu, deputatPSD de Dolj: „PNDL II înseamnãdezvoltarea semnificativãa judeþului Dolj”

















de Virgil Dumitrescu

pentru Conservarea ºi Promo-varea Culturii TradiþionaleDolj, Amelia Etegan, aºa cãaltundeva trebuie cãutate cau-zele, dacã mai conteazã. În cepriveºte spectatorul, romanþa,splendidã în picturalitatea ei,înainteazã lent ºi tânguit, îþi tre-buie rãbdare ºi exerciþiu ca s-o guºti. Îmi închipui ce-ar zicealbatroºii, cu miile, care îºi în-noadã aripile, nocturn, la Un-told ºi Neversea. Dacã e sã nerezumãm la ceva definitoriupentru romanþã, acest ceva þinede specific ºi autenticitate. IarIoana Radu a fost ºi rãmâne,incontestabil, „Regina roman-þei”, acea „voce curatã precumapa de izvor”, cum o caracte-riza Nicolae Iorga. Pe cine din-tre companionii de carierã aiartistei sã amintim mai întâi?– Jean Moscopol, Maria Tãna-se, Gicã Petrescu, Ion Luican,Mia Braia, Rodica Bujor, Ilea-na Sãrãroiu… ªi nu cred cãromanþa, cu nostalgiile ei, seadreseazã exclusiv celor aflaþila „senecdu-te”. Muzica, tea-trul, artele, în general, nu aubuletin. Existã o sintagmã careaproape cã nu lipseºte din nicioraportare la romanþã, aceea de„parfum al trecutului”. Un felde Winted by Night, dacã-miîngãduiþi. Ioana Radu – artistemerit, artist al poporului – adecedat la 19 septembrie 1990în Bucureºti. Aflat la cea de-aVIII-a ediþie, Festivalul „Ioa-na Radu”, de la Craiova, suntsigur cã va face din nou sãlipline, întru nobila cinstire pes-te veac a ilustrului sãu patronspiritual.

Pe 25 ºi 26 octombrie,are loc la Craiova ceade-a VIII-a ediþie a

Festivalului „Ioana Radu”.Spui Ioana Radu, spui cântecpopular în cea mai aleasã ex-presie, spui romanþã ºi cântecde petrecere. Ca locuitor alBãniei, spui „Minerva”, resta-urantul de lux unde ºi-a lansatcariera ºi unde ºi-a dorit sã seîntoarcã în postumitate. În1998, s-a þinut, la „Minerva”,Gala inauguralã a romanþei. Seprea bine ºtie cã Eugenia(Jana) Braia – Ioana Radu fi-ind pseudonimul ales de IonFilionescu – s-a nãscut la 17februarie 1917 la Bucureºti,dar la Craiova a trãit ºi a copi-lãrit pânã la vârsta de 19 ani.Un festival de romanþe tocmais-a încheiat la Târgoviºte. Po-trivit unor eurobarometre, într-un procent destul de ridicat, deparcã ar vieþui pe sub cruci,românii figureazã ca poportrist ºi anxios, crizanteme deaur le mai trebuie ºi „de-aº maiduce-o…” Spre deosebire detârgoviºteni, care au pornit îngalop din 1967 ºi au ajuns laediþia nr.51, instituþiile de cul-turã ºi oficialitãþile craioveneºi-au amintit tot mai rar de Ioa-na Radu, ca sã n-o transformeprobabil într-un vector de altetristeþi. Între ediþiile a doua ºia treia s-au pus patru ani, întrea cincea ºi urmãtoarea, ºaseani. În exact douã decenii, s-au desfãºurat doar opt ediþii aleFestivalului „Ioana Radu”.ªtiu cât profesionalism pune înastfel de manifestãri artisticemanagerul Centrului Judeþean

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6CULTURÃ

Festivalul „Ioana Radu”,a opta strigare Consiliul Judeþean Dolj

ºi Centrul Judeþeanpentru Conservarea ºi

Promovarea Culturii Tradiþio-nale Dolj organizeazã, în pe-rioada 25 - 26 octombrie 2018,FESTIVALUL NAÞIONAL„IOANA RADU“ - ediþia aVIII-a. Evenimentul este gãz-duit de Teatrul Naþional „Ma-rin Sorescu“. Craiovenii vor trãitimp de douã zile bucuria reîn-tâlnirii cu romanþa ºi muzica depetrecere, cu lumea plinã deemoþie a Reginei romanþei ro-mâneºti – IOANA RADU.

Biletele se gãsesc la AgenþiaTeatrului Naþional „Marin So-rescu“, zilnic, în intervalul orar11.00 - 19.00. Preþ bilet / searã:30 lei

Festivalul este prezentat deactriþa Miruna Ionescu.

Programulfestivalului:

Joi, 25 octombrie2018, ora 19.00

Ion Amititeloaie,Livia Celea Streaþã,Maria Constantin,Roberta Crintea,Vasilica Dinu,Cristina Gheorghiu,Maria Casandra Hauºi din

Maramureº & Caliu,Taraf de Caliu din Clejani,Bianca Ionescu Ballo,Radu Lazãr,Alexandru Lilea,Alina Mavrodin Vasiliu,Manuela Motocu,Liviu Olteanu,Mãdãlina Stoica,Daniela Vlãdescu,Taraful Ionel Tudorache

Vineri, 26 octombrie2018, ora 19.00

Rodica Anghelescu,Zorina Bãlan,Alla Cebotari,Viorica Ciubotaru,Ioana Cristea,Ion Drãgan,Constantin Florescu,Ion Ghiþulescu,Miruna Ionescu ºiTaraful Valentin Albeºteanu,Constantin Lãtãreþu,Maria Vãduva

Acompaniazã:Orchestra „Marian Alexan-

dru“, BucureºtiDirijor: Marian AlexandruScenografia: Lia Dogaru

Începe ceade-a VIII-aediþie aFestivaluluiNaþional„Ioana Radu”


















7EVENIMENT

Târgul Meºterilor Populari de laCraiova, aflat la cea de-a 41-aediþie, reprezintã o minunatã în-

tâmplare de spirit românesc, un reperidentitar în existenþa Craiovei, ce oferãpublicului craiovean, sub forma unei ma-nifestãri culturale în aer liber, atât posi-bilitatea contemplãrii creativitãþii artiza-nilor tradiþiilor populare româneºti, câtºi receptarea valenþelor cultural-educa-tive, prin admirarea obiectelor populareexpuse ce poartã emblema identitãþii, aesenþei culturale româneºti, ca o expre-sie a unor decantãri spirituale în timpcare au creat ºi creeazã capodopere po-pulare. Deschiderea oficialã a TârguluiMeºterilor Populari, în fapt, o expoziþiecu vânzare în aer liber ºi demonstraþiiale meºterilor populari ce vor prezentao gamã diversificatã de artefacte ale cre-aþiei tradiþionale, va fi vineri, 26 octom-brie, ora 11.00, în Piaþa „William Shake-speare” din Craiova.

Emblematicã pentru comunitatea cra-ioveanã, organizatorii au stabilit ca pro-gramul manifestãrii culturale, pentru zi-lele de vineri, sâmbãtã ºi duminicã (26,27 ºi 28 octombrie), atât pentru expozi-þia cu vânzare în aer liber cât ºi pentrudemonstraþiile meºterilor populari, sã sedesfãºoare zilnic, în întervalul orar 08.00- 19.00, permiþând publicului sã percea-pã târgul de artã popularã, ca o formã deregãsire, de corespondenþã cu prezentul,dar ºi cu trecutul ºi viitorul, cãci publi-cul craiovean va regãsi în acest spaþiucultural urban alãturi de ceramiºti, sculp-tori în os ºi lemn, iconari pe lemn ºi sti-clã, pielari, fierari, þesãtori în lânã, bum-bac, borangic, pãr de caprã, papurã, pã-nuºã, sticlari, ºlefuitori de pietre semi-preþioase, creatori de costume popula-re, ori meºteri de þesãturi interioare, ºiproducãtori apicoli, de bunãtãþi tradiþi-onale, între care dulciuri de casã ori ves-titele brânzeturi ºi afumãturi de Sibiu.

Meºteºuguriaflate pe lista UNESCO

Reprezentând tradiþia în Cetatea Bã-niei, matricea autenticului în Oltenia,Târgul Meºterilor Populari reuneºte laCraiova, de 41 de ani, diversitãþi ºi plu-ritãþi culturale tradiþionale din întreagaþarã, în pavilioanele special amenajateîn Piaþa „William Shakespeare”, craio-venii putând recunoaºte imaginile fami-liare ale celor peste 60 de meºteri popu-

lari, din toate centrele meºteºugãreºtiactive din þarã, ce vor etala publiculuicraiovean felurite obiecte populare cuvaloare esteticã sau funcþionalã, produ-se tradiþionale de la ceramicã la costu-me populare, obiecte casnice, textile, îm-pletituri, ouã încondeiate, icoane pe lemnºi sticlã, scoarþe þãrãneºti, piese de port,tablouri lucrate în tehnica goblenului,

obiecte din metal ºi material preþios, pro-duse alimentare tradiþionale, cofetari cubunãtãþi tradiþionale, cozonaci, plãcintã,ciocolatã, turtã dulce, halva, magiun,zacuscã, gem ºi diferite dulceþuri ecolo-gice, acestea din urmã la mare cãutareîn ultima vreme.

În cadrul evenimentului cultural, pu-blicul craiovean va avea posibilitatea sã

fie actant cultural activ ºi va putea asistala prezentarea meºteºugurilor din zonaOlteniei, ce se regãsesc pe Lista Repre-zentativã a Patrimoniului Cultural Ima-terial al Umanitãþii- UNESCO, precumolãritul ºi þesutul, în condiþiile în care”Tehnicile de realizare a ceramicii deHorezu” ºi ”Tehnicile tradiþionale de re-alizare a scoarþei”, au fost incluse pe lis-ta reprezentativã UNESCO în anii 2012,respectiv 2016.

Nelipsite vor fi, spre exemplu, cerami-ca de Oboga adusã de ªtefan Truºcã, cos-tumele populare ºi ouãle încondeiate dinBucovina- Sauciuc Genoveva, clopurilemaramureºene ale lui Vasile Borodi, þe-sãturile frumos lucrate de Maria Neamþudin Vâlcea ori Zoriþa Creþu din Craiova.Îi veþi reîntâlni în târg ºi pe cojocarulDumitru Liceanu, de la Vãdastra, ºi pegorjeanul Pompiliu Ciolacu – unul dintrepuþinii meºteri care mai realizeazã icoa-ne de vatrã, Lazãr Radu, din Bihor, cu ves-titele steaguri dacice, confecþionate dinlemn. Lãzile de zestre, dulapurile, blida-rele sunt obiecte pline de farmec ºi mis-ter, realizate de meºterii þãrani cu multãmigalã ºi mãiestrie, de-a lungul anilor,aceste obiecte vorbind de la sine ºi demulte ori ne întorc cu gândul în trecut, lagospodãriile tradiþionale româneºti.

Premii pentruconservarea ºiperpetuarea tradiþiei

Ca în fiecare an, meritele deosebite alemeºteºugarilor în conservarea ºi perpe-tuarea tradiþiei, calitatea ºi valoarea cre-aþiei vor fi rãsplãtite cu premii, festivita-tea de premiere având loc sâmbãtã, 27octombrie, ora 12.30, în Piaþa „WilliamShakespeare”. Juriul concursului de cre-aþie va fi format din specialiºti de marcãdin cadrul instituþiilor muzeale din Ol-teniea, astfel: preºedinte - dr. Florin Ri-diche, managerul Muzeului Olteniei Cra-iova, membrii – Florentina Pleniceanu– ºef Secþie etnografie ºi artã popularã,din cadrul Muzeului Regiunii Porþilor deFier, Drobeta-Turnu Severin, dr. IonuþDumitrescu – ºef Secþie etnografie dincadrul Muzeului Judeþean Vâlcea, dr.Albinel Firescu, ºef Secþie etnografie dincadrul Muzeului Judeþean Gorj, dr. Iri-nel Cãnureci, ºef Secþie etnografie dincadrul Muzeului Olteniei, dr. RoxanaDeca, Alina Bãlan, Loredana Durãu,Diana Cãlin, Roxana Ilie, muzeografi aiSecþiei de etnografie a Muzeului Olte-niei Craiova.

În cadrul festivitãþii de duminicã vorfi acordate premiile pentru meºterii po-pulari participanþi, pe douã secþiuni –Adulþi ºi Copii ºi Tineret. Între acestea,va fi acordat Trofeul Târgului, oferit deConsiliul Judeþean Dolj ºi Muzeul Olte-niei, în valoare de 3.000 lei, ºi Premiul„Cetatea Bãniei”, acordat din parteaPrimãriei Municipiului Craiova, în va-loare de 1.000 lei.

În an centenar, Muzeul Olteniei Craiova, prin Secþia deetnografie, cu sprijinul Consiliului Judeþean Dolj ºi în parte-neriat cu Consiliul Local ºi Primãria Municipiului Craiova,organizeazã în perioada 26-28 octombrie 2018, în Piaþa„William Shakespeare” din Craiova, cea de-a 41-a ediþie aTârgului Meºterilor Populari, sintezã a tradiþiilor ºi spirituali-tãþii populare româneºti, ce va reuni în Cetatea Bãniei circa60 de meºteri populari din principalele zone etnografice ºigeografice ale României - Oltenia, Muntenia, Dobrogea,Banat, Criºana, Maramureº, Þara Oaºului, Þara Fãgãraºului,Þara Bârsei etc.

Târgul MeºterilorPopulari – un reperidentitar în existenþaCraiovei


















8ADMINISTRAÞIE

Date recente ne aratã cãRomânia riscã sã ajun-gã la un deficit pe pia-

þa forþei de muncã de cca 1,1milioane de persoane în viito-rul apropiat.

În continuare nu facem lu-cruri decisive pentru legareaînvãþãmântului de economie.Doar unul din trei absolvenþide învãþãmânt profesional ºitehnic se regãsesc pe piaþa -muncii. Absenþa stagiilor rea-le de practicã ale acestora înindustrie, în economia realã, sevede în nivelul lor scãzut decompetenþe.

În aceste condiþii, pentru aevita plecarea forþei de muncãcalificate, atâta câtã mai e, creº-terea salariilor este soluþia nece-sarã ºi obligatorie. România nuse va dezvolta în ritmul doritafirmându-ºi competitivitateadoar prin nivelul scãzut al remu-nerãrii forþei de muncã. Dacãvrem ca oamenii sã nu plece,atunci trebuie sã îi plãtim aºacum se cuvine. Mai cu seamã înperioadele de creºtere economi-cã aºa cum este perioada pe careo traversãm acum.

De aceea, din punctul nos-

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

tru de vedere, al celor dinALDE, sub nicio formã nupoate fi vorba de o îngheþarea salariilor atâta vreme cât eco-nomia creºte ºi cât dorinþanoastrã, a tuturor, este aceeade a creºte competitivitateaacestei þãri.

Creºterea puterii de cumpã-rare înseamnã dezvoltare. Înceea ce priveºte salariul mi-nim, credem cã el poate fi omãsurã utilã din perspectivacelor invocate mai sus. Fireº-te, este nevoie de o analizã ri-guroasã de impact la nivelulguvernului.

Analiza noastrã aratã cã o -creºtere a salariului minim ºi -stabilirea unor niveluri dife-renþiate în funcþie de studii ºiexperienþã sunt mãsuri nece-sare pentru a asigura un nivelde trai decent din muncã, darnu numai atât.

Ele pot ajuta mult la creºte-rea de venituri la buget ºi, foar-te important, la dezvoltareamediului de afaceri care, aºacum spuneam, întâmpinã difi-cultãþi în asigurarea persona-lului tocmai din cauza migra-þiei continue.

Dezvoltareînseamnãºi salarii pemãsura creºteriieconomice

Publ

icita

te

Recent, podul care tra-verseazã pârâul Rapo-roasa, pe raza oraºului

Bãile Olãneºti, la km 1 + 950 alDJ 656 (Olãneºti - Comanca -Tisa - Vila 1 Mai), a fost repusîn circulaþie. Potrivit primaru-lui staþiunii Olãneºti, Sorin Va-silache, la acest pod nu mai fu-seserã fãcute lucrãri de reabili-tare de circa 50 de ani.

Prin redarea în folosinþã aacestui pod, devine mult maiaccesibil ºi accesul spre Schi-tul Bradu, unul dintre cele maifrumoase lãcaºuri de cult dinjudeþ. Conducerea ConsiliuluiJudeþean Vâlcea a anunþat cã vadispune mãsuri legale de res-pectare a gabaritului de cãtre

transportatori: ”Având în vede-re cã DJ 656 este folosit ºi pen-tru transportul materialului lem-nos exploatat din pãdurile dinzonã, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Vâlcea va dispune toa-te mãsurile legale care se impunpentru respectarea limitelor degreutate impuse transportatori-lor care folosesc acest pod, în

scopul protejãrii acestei inves-tiþii”, a anunþat CJ Vâlcea într-un comunicat de presã.

Construit în 1961, podul afost puternic afectat de inunda-þiile din perioada aprilie-iulie2014. În luna mai 2018, o auto-cifã care lucra pe acest pod s-aprãbuºit de la patru metri înãl-þime, iar ºoferul a decedat.

Bãile Olãneºti: Un podnereparat de 57 de ani a fostreabilitat ºi dat în folosinþã


9SPECIAL

ªoc în lumea fotbalului.La orele dimineþii de du-minicã, 21 octombrie,

Ilie Balaci s-a stins din viaþã dincauza unei insuficienþe cardio-respiratorii ºi a unui infarct mio-cardic. Pagina de Facebook aUniversitãþii Craiova anunþanegru pe alb: „Într-o zi moho-râtã de toamnã, Ilie Balaci a ple-cat sã joace în echipa îngerilor!Dumnezeu sã-l odihneascã! Nute vom uita niciodatã, Ilie Ba-laci!” Imediat, conducerea clu-bului a þinut sã reconfirme cãpartida CSU Craiova – FCSB,din cadrul etapei a 12-a a LigiiI Betano, se va disputa conformprogramãrii, pe stadionul „IonOblemenco”, de la ora 21.

Un om, o echipãAlãturându-se mijloacelor

media care continuã sã alocespaþiu ºi timp decesului neaºtep-tat al lui Ilie Balaci, „Indiscretîn Oltenia” nu îºi propune de-cât un scurt istoric al cariereisale de excepþie. Despre purtã-torul celebrului tricou cu numã-rul 8 al ªtiinþei, s-a scris mult ºise va scrie mult, niciodatã to-tul. Dincolo de cifre, talentul,individual sau de grup, intrã înaltã dimensiune. Ilie Balaci a

„Minunea blondă” a Cr„Minunea blondă” a Cr„Minunea blondă” a Cr„Minunea blondă” a Cr„Minunea blondă” a Craioaioaioaioaiovvvvvei a decedat duminică,ei a decedat duminică,ei a decedat duminică,ei a decedat duminică,ei a decedat duminică,222221 oct1 oct1 oct1 oct1 octombrie, la vârombrie, la vârombrie, la vârombrie, la vârombrie, la vârsat de 62 de anisat de 62 de anisat de 62 de anisat de 62 de anisat de 62 de ani

fost numit „Minunea blondã”,dupã cum echipa în care a strã-lucit a fost numitã „CraiovaMaxima”, dupã Ioan Chirilã,„Campioana unei mari iubiri”,dupã Adrian Pãunescu. Au fost,atunci, în deceniile VIII-IX, anide neuitat pentru fotbalul dinBãnie ºi pentru întreg fotbalulnostru. În sezonul 1982-83, ol-tenii au trecut de Fiorentina,Shamrock Rovers, Bordeaux ºiKaiserslautern, pentru a dispu-ta una din semifinalele CupeiUEFA, cu Benfica Lisabona(1983), apoi Dinamo a jucat osemifinalã CCE cu Liverpool(1984), iar Steaua a triumfat înfinala CCE cu Barcelona(1986). La 20 aprilie 1983, pestadionul „23 August”, Româ-nia a eliminat Italia, campioanamondialã en titre, în prelimina-riile CE 1984 din Franþa, dupã

0-0 pe Stadio Comunale dinFlorenþa. La o loviturã liberã,Balaci i-a pasat scurt lui Boloni,care l-a învins pe Zoff.

Ar fi putut jucaoriunde

Ilie Balaci s-a nãscut pe 8 sep-tembrie 1956, în comuna dol-jeanã Bistreþ. A debutat la nici17 ani în Divizia A (Jiul Petro-ºani – Universitatea Craiova 1-1) ºi la 17 ani ºi ºase luni în tri-coul naþionalei (Franþa – Româ-nia 1-0, 23 martie 1974). Ulti-mul meci la naþionalã: Româ-nia – Austria 4-0 (10 iunie1986), în preliminariile CE1988. În cei 11 ani dãruiþi Cra-iovei, a pus umãrul la câºtiga-rea a 7 trofee: 3 campionate(1974, 1980, 1981) ºi 4 Cupeale României (1977, 1978,1981, 1983). A marcat 276 degoluri pentru echipa de club ºi8 goluri în 65 de partide ale ”tri-colorilor”. A mai jucat pentruFC Olt ºi Dinamo Bucureºti. IlieBalaci a fost declarat cel maibun fotbalist din România în1981 ºi 1982. Cei ce l-au cunos-cut pe teren afirmã cã, la talen-tul sãu, putea juca la orice mareechipã de pe continent. La 21februarie 1984, în meciul de

campionat la/cu Baia Mare, fun-daºul Grigore Arezanov l-afaultat involuntar, dar dur, cur-mându-i cariera la doar 27 deani. „Multã vreme am crezut cão iau razna”, a declarat bãimã-reanul.

Ilie Balaci,mãrturisiri

- De ce Craiova a ratat finalaCupei UEFA 1982-1983?

- „Am jucat semifinala deCupã UEFA, iar cu douã zileînainte ne antrenaserãm pe zgu-rã. Universitatea Craiova n-aavut teren de antrenament nici-odatã!” (n.r. Semifinala cu Ben-fica Lisabona s-a disputat pe 20aprilie 1983. Cu patru zile maidevreme, naþionala României,în lotul cãreia figurau nu mai

puþin de 5 jucãtori titulari de laUniversitatea, întâlnise Italia înpreliminariile CE 1984. Întrebatcum de a fost posibil ca întrecele douã partide atât de impor-tante sã fie lãsat un timp atât descurt, unul dintre oficialii demarcã a dat un rãspuns nãuci-tor: „N-am prevãzut ascensiu-nea Craiovei”).

- Cel mai bun fotbalist ro-mân?

- „Dacã-l întrebi pe unul de80 de ani, va spune: «Aaa, pãiPetschovschi a fost peste toþi!».Altul, de 60 de ani, o sã zicã«Balaci». Ãºtia mai tineri, careau vãzut Mondialul din 1994,unde Hagi a fost cel mai bun dinlume, dupã pãrerea mea, vorspune «Hagi»”. (V.D.)

Legendele rãmân printre noi.Ilie Balaci,

o legendã a fotbalului românesc

Ilie Balaci, antrenor: Pan-durii Târgu Jiu, Drobeta-Turnu Severin, U Craiova(1998, 2001), apoi a pregã-tit mai multe echipe dinZona Golfului ºi nordulAfricii. A cucerit 21 de tro-fee cu 7 echipe din Africa ºiAsia, cel mai important fi-ind Cupa Campionilor Afri-cii. I s-a spus „Prinþul deºer-tului”.

CSU Craiova – FCSB 2-1 (0-1)

Au marcat: Koljic (min.50), Fedele (72)/ Kelic (ag.8)

CSU: Pigliacelli – Donkor, Kelic, Martic – Bãrbuþ (Colli),

Fedele, Mateiu, Bancu –

Mihãilã (Burlacu), Koljic, Mitriþã (Ferreira). Antrenor: Devis

MangiaFCSB: Bãlgrãdean – R. Benzar, Planic, Filip, Morais – Ne-

delcu, Ov. Popescu (Teixera), Fl. Tãnase (Moruþan), Man, Fl.

Coman (Rusescu) – Gnohere.

Antrenor: Nicolae Dicã

Devis Mangia: „În minutul 8 am simþit cã suntem blestemaþi!

Ilie Balaci a câºtigat meciul pentru noi!”

APAVIL SA a desfãºu-rat ºi în perioada 13 –19 octombrie 2018 oactivitate intensã înmunicipiul RâmnicuVâlcea, în colaborarecu autoritãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENA-JARE A TERENULUI. Învederea aducerii la starea ini-þialã a terenului deteriorat înurma intervenþiilor, s-au exe-cutat lucrãri de amenajareprin betonare/asfaltare pestrãzile Liviu Rebreanu ºiKrusevac.

AVARII SOLUÞIONATE.S-au remediat, în timp util,pierderile de apã potabilã pestrãzile: Intrarea Cetãþuia nr. 4,Copãcelu nr. 3A, Calea Bucu-reºti, Kalamata nr. 1, Calea luiTraian nr. 21, Colonie Nuci B.6 ºi Caiselor.

POMPE CURÃÞATE. S-au curãþat manual ºi mecani-zat pompele din zonele: Arini-lor, Bd. Dem Rãdulescu, Go-ranu ºi Bogdan Amaru.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-a asigurat asistenþã teh-nicã pe Drumul Gãrii la nr. 58V ºi nr. 58 P;

- se continuã cu amenajareaterenului, prin asfaltare, înurma finalizãrii lucrãrilor pen-tru reabilitare reþele apã pota-bilã ºi branºamente pe strãzileCarol I, Regina Maria, ªtirbeiVodã, Gabriel Stoianovici, Pã-traºcu Vodã ºi Mircea Vodã;

- s-au finalizat lucrãrile dereabilitare reþele apã potabilãºi branºamente pe strãzile Po-sada ºi Krusevac;

- au început lucrãrile de ex-tindere reþea apã ºi execuþiebranºamente pe strada Stolni-ceni;

- a fost curãþat subsolul Bl.S24 – Calea lui Traian;

- au fost ridicate la cotã douãcãmine de canalizare pe str.

10ECONOMIE


Henry Coandã;- s-au tencuit cãminele de

canalizare la Bl. Federalcoop– str. Mircea Vodã;

- a fost înlocuit tronsonul decanalizare PVC Dn250 mm pestr. Lucian Blaga - Bl. A40/1;

- a fost executat un racordgurã de scurgere pe str. LiviuRebreanu nr. 12;

- s-a continuat verificarea ºicurãþarea gurilor de scurgere,a cãminelor de canalizare me-najerã ºi a colectoarelor, ma-nual ºi mecanizat;

- s-a adus la starea iniþialãsuprafaþa carosabilã în zoneleîn care s-a intervenit;

- au fost aduse la cotã cãmi-nele de canalizare menajerãtasate/deteriorate.

REÞELE DE CANALI-ZARE MENAJERÃ CU-RÃÞATE. S-a intervenit pen-tru desfundarea, curãþarea ºispãlarea mecanizatã a reþele-lor de canalizare menajerã ºia gurilor de scurgere la urmã-toarele adrese: str. Cãzãneºtinr. 17; Calea lui Traian – Bl.S24; str. Lucian Blaga – Bl.A41/1; Bl. A42/2; str. Ostro-veni – Bl. A40/2; str. Lucea-fãrului – Bl. A20, sc. E ºi F;Aleea Stejarului – Bl. A2, Bl.C4; Aleea Teilor – Grãdiniþanr. 1; str. Zambilelor nr. 26;Bd. Tineretului – Bl. A12, Bl.A62 ºi Bl. A64, sc. D; str. Ge-neral Magheru – Bl. J; str.Dacia – Bl. C, Bl. 84, sc. A,B, C, ºi D; str. Henry Coandã– Bl. I11; str. Marin Preda –Bl. A28/2; Splaiul Indepen-denþei – Bl. 7.

12 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot înaceastã perioadã au fost mon-tate 12 apometre, dintre care8 verificate ºi înlocuite ºi 4montaje apometre noi ºi aufost realizate 8 lucrãri de in-tervenþie la contoarele de apãrece montate în reþea. De ase-menea, au fost întocmite 3avize tehnice ºi 3 avize deamplasament.

Publ

icita

te

Preºedintele Consiliu-lui Judeþean (CJ) Dolj,Ion Prioteasa, salutãlansarea investiþieiderulate de compania„Transgaz“ SA pentrurealizarea primuluitronson al conducteiCraiova – Calafat,tronson care va asigu-ra alimentarea cu gazenaturale pentru oraºulSegarcea ºi cincicomune de pe traseu,cu o populaþie cumu-latã de aproape 25.000de locuitori.

„În urmã cu câteva zile, lasolicitarea CJ Dolj, conducerea«Transgaz» ne-a remis o infor-mare privind o investiþie majo-rã pentru care instituþia noastrãa emis autorizaþia de construi-re: realizarea segmentului Cra-iova – Segarcea din conducta detransport al gazelor naturale ceare ca punct terminus munici-

Ion Prioteasa: Segarceaºi alte cinci comunedoljene vor fi beneficiade alimentare cu gaze

piul Calafat.Documentul amintit aduce o

veste extraordinarã, care rãs-punde unor mari aºteptãri alelocuitorilor din comunele Câr-cea, Malu Mare, Ghindeni,Teasc, Calopãr ºi din oraºul Se-garcea – un areal în care trãiescaproape 25.000 de doljeni.Compania «Transgaz» ne anun-þã cã a încheiat deja contractulcu firma care va executa acesttronson, predarea amplasamen-tului fiind programatã tot pen-tru luna aceasta, astfel cã neputem aºtepta ca lucrãrile sãînceapã în perioada imediat ur-mãtoare.

Vorbim despre un demerscomplex, care implicã realiza-rea acestei conducte subterane,cu regim de înaltã presiune, peo distanþã de aproape 40 de ki-lometri, iar costurile reflectã ºiele amploarea acestei investiþii,a cãrei valoare depãºeºte 8 mi-lioane de euro.

Am convingerea cã imple-mentarea acestui proiect se vatraduce în impulsionarea sem-

nificativã a dezvoltãrii comuni-tãþilor din întreaga zonã deser-vitã, pentru cã alimentarea cugaze naturale înseamnã un plusde confort ºi de civilizaþie pen-tru gospodãrii, dar ºi pentru in-stituþiile publice, precum unitã-þile sanitare ºi cele de învãþã-mânt, înseamnã condiþii maiatractive pentru întreprinzãtoriiinteresaþi sã investeascã în aces-te localitãþi ºi sã creeze locuride muncã“, a declarat preºedin-tele Consiliului Judeþean Dolj,Ion Prioteasa.

Conform informãrii trimiseCJ Dolj de cãtre Societatea Na-þionalã de Transport Gaze Na-turale „Transgaz“ SA Mediaº,contractul pentru realizareatronsonului Craiova – Segarceadin conducta Craiova – Calafata fost încheiat cu firma CISGAZ SA, având valoarea de33.528.765 de lei, fãrã TVA.Lucrarea este inclusã în Progra-mul de Modernizare Dezvolta-re Investiþii 2018 al companiei,cu un buget alocat de 5.050.000de lei pentru anul în curs.

Lucrãri derulate deAPAVIL SA în municipiulRm. Vâlcea în perioada13 – 19 octombrie 2018


11ACTUALITATE

Publ

icita

teSportul a devenit, în ulti-

mii ani, modul prin caremii de oameni aduc-

schimbarea pozitivã în comu-nitãþile lor. În data de 4 noiem-brie 2018, începând cu ora11.00, Craiova devine gazdaprimului eveniment de alergarecomunitar de tip Semimaraton!

Semimaratonul Craiovei esteun eveniment de alergare custrângere de fonduri pentru pro-iecte din comunitate. El îºi pro-pune sã aducã împreunã oamenidin toatã þara care sã alerge pen-tru schimbãrile pozitive în carecred.

Cauzele înscrise pentru a fisusþinute de alergãtori sunt:

„Stop AnalfabetismuluiDrept moºtenire (SAD)“ - Pro-motor ARTI - Asociaþia Româ-nã a Tinerilor cu Iniþiativã

Alergãtorii vor susþine astfelstoparea analfabetismului dinRomânia. Prin gestul lor, 75 decopii din ºcolile pilot din Drã-goteºti ºi Valea Stanciului voravea acces la o educaþie bazatãpe un curriculum integrat ºiatractiv, utilizând tehnologiimoderne, învãþarea contextua-lã ºi prin emoþii.

“Putem schimba destine“ -Asociaþia de Consultanþã ºiConsiliere Economico-Socialã- Oltenia

Taxele de participare vor mer-ge cãtre achiziionarea unuiechipament radiologic funcþio-nal în cadrul Clinicii de Pedia-trie a Spitalului Municipal Fi-lantropia Craiova care deþine, înprezent, o instalaþie fixã RON-TGEN-DIAGNOSTIC cu unpost grafie, fabricatã ºi pusã înfuncþiune în anul 1982.

“Zambiþi pe Corabia luiBarbã-Deasã” – FUNDAÞIAANYA

Cu sprijinul sportivilor în-scriºi la cursele din cadrul Se-mimaratonului, copiii cu diza-bilitãþi neuro-cognitive ºi/saumotorii pot participa la specta-cole interactive (piese de teatrude scurtã duratã), în condiþiileadaptate nevoilor lor, împreu-nã cu prietenii, cu sau fãrã ne-voi speciale.

“Învãþ sã fiu independent!”- ANCAAR filiala Craiova(Asociaþia Naþionalã pentru

Copii ºi Adulþi cu Autism dinRomânia filiala Craiova)

Alergând pentru ei, 25 de co-pii ºi tineri cu autism pot bene-ficia de terapii specifice oferitede un personal calificat în acestdomeniu, pentru recuperarea ºiintegrarea lor.

“Vreau în clasa a noua!” -World Vision Romania

Copiii din mediul rural, dinjudeþul Dolj, care nu îºi pot con-tinua studiile liceale din cauzalipsei de susþinere financiarã vorfi sprijiniþi sã meargã la liceuprin burse lunare, participãri laactivitãþi de socializare, semina-rii, excursii ºi tabere ºcolare.

“Centrul Social de Urgen-þã pentru persoane fãrã adãpost„Sf. Vasile” - Asociaþia Vasilia-da

Prin asigurarea unei locuine,una din familiile aflate în acestmoment în centrul nostru social- poate sã fie ajutatã sã-ºi gãseas-cã liniºtea mult cãutatã, sã acor-de mai mult timp educãrii co-piilor ºi mai ales sã ofere uncadru adecvat creºterii acestoraîn bune condiþii, feriþi de unmediu care le-ar putea influen-þa viaþa în sens negativ.

“AJUNGEM MARI” -Asociaþia Libdenfeld

Proiectul se desfãºoarã în 24de judeþe ºi în Bucureºti. Prinel se asigurã susþinere ºi educa-þie pentru copii ºi tineri din cen-trele de plasament. Asociaþiaoferã cursuri vocaþionale, vizi-te ºi tabere, ateliere ºi alte acti-vitãþi anual pentru 2.000 de co-pii constant, implicând pentruacestea peste 1.300 de voluntari.

“Vreau sã merg la liceu!” -Asociaþia Inimi Creative

Participanþii aleargã pentru catinerii proveniþi din mediul ru-ral sã aibã ºanse egale cu ceinãscuþi ºi crescuþi în mediul ur-ban, adaptându-se la liceu ºiscãzând rata abandonului ºco-lar.

“Cãþeii care salveazã vieþi!”- Centrul de Educare Caninã

Alergãtorii susþin pregãtireacâinilor pentru intervenþia lor însituaþii de urgenþã, salvând ast-fel vieþilor oamenilor.

Cursele ce se vor desfãºura peparcursul evenimentului sunt:

Semimaraton individual –

minimum 18 aniSemimaraton stefeta (3

membri) – minimum 18 aniCursa de 14 km - minimum

14 aniCursa de 7 km - minimum 14

aniCursa popularã de 2 km - mi-

nimum 14 aniCursa fotoliilor rulante de 2

km - minimum 14 aniCursa copiilor (2-3 ani: 200

m, 4-5 ani: 300 m, 6-7 ani: 500m, 8-9 ani: 600 m, 10-11 ani:800 m, 12-13 ani: 1 km)

Cursa bebeluºilor de mers de-a buºilea (1-2 ani: 50 m)

Canicros (1 km)În total, vor fi acordate peste

250 de premii, fiind premiaþi -toþi participanþii la cursele defotolii rulante, copii, bebeluºi ºiCanicros. În afara de premiilespecifice fiecãrei curse ºi cate-gorii, existã 3 premii specialepentru ªcoala cu cei mai mulþiparticipanþi, Liceul cu cei maimulþi participanþi ºi Companiacu cei mai mulþi participanþi!

Traseul stabilit este cu porni-re din parcarea Sãlii Polivalen-te, Stadionul ”Ion Oblemenco”,Parcul Tineretului, realizândaceastã buclã de 3 ori în vede-rea realizãrii traseului de 21 kmnecesari pentru semimaraton.Cursa bebelu’ilor se desfã’oarãîn interiorul Sãlii Polivalente.

Regulamentul de participareeste disponibil pe site-ulwww.semimaratonulcraiovei.-ro. Înscrierea la curse se poaterealiza online, pe site-ul proiec-tului.

Evenimentul este organizatde Asociaþia Românã a Tineri-lor cu Iniþiativã, în cadrul pro-gramului sãu permanent Cen-trul de Voluntariat VOLUNTA-RIS, în parteneriat cu Primã-ria ºi Consiliul Local Munici-pal Craiova, Direcþia Judeþea-nã pentru Sport ºi Tineret Dolj,BebeVesel.ro, CSM, SCM, SalaPolivalentã Craiova, PalatulCopiilor Craiova, JCI Craiova,American Experience Craiova,- Ansamblul Folcloric ”MariaTãnase”, lista urmând a fi ac-tualizatã constant, obiectivulfiind acela de a implica întrea-ga comunitate în organizareaSemimaratonului.

Semimaratonul Craiovei– aleargã pentru o cauzã!Semimaratonul Craiovei– aleargã pentru o cauzã!Semimaratonul Craiovei– aleargã pentru o cauzã!Semimaratonul Craiovei– aleargã pentru o cauzã!Semimaratonul Craiovei– aleargã pentru o cauzã!Semimaratonul Craiovei– aleargã pentru o cauzã!Semimaratonul Craiovei– aleargã pentru o cauzã!Semimaratonul Craiovei– aleargã pentru o cauzã!Semimaratonul Craiovei– aleargã pentru o cauzã!Semimaratonul Craiovei– aleargã pentru o cauzã!Semimaratonul Craiovei– aleargã pentru o cauzã!Semimaratonul Craiovei– aleargã pentru o cauzã!Semimaratonul Craiovei– aleargã pentru o cauzã!Semimaratonul Craiovei– aleargã pentru o cauzã!Semimaratonul Craiovei– aleargã pentru o cauzã!Semimaratonul Craiovei– aleargã pentru o cauzã!Semimaratonul Craiovei– aleargã pentru o cauzã!


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

12ACTUALITATE

La Vârful lui Roman, cea mai tânãrã destinaþieturisticã din judeþul Vâlcea, va fi inauguratã înluna noiembrie a.c. prima pârtie de schi dincele ºase proiectate. Investiþia aparþine unuiîntreprinzãtor privat bucureºtean Pe de altãparte, în 2018, Vârful lui Roman a fost mareaatracþie a celor care practicã zborul cu para-panta, dar ºi a iubitorilor de drumeþii. În ultimiiani, aici au fost construite zeci de pensiuni,case de vacanþã, precum ºi o mãnãstire, iarvizitatorii pot consuma produsele celor câtevastâne din zonã.

Vâlcea: În noiembrieva fi datã în folosinþã

pârtia de schide la Vârful lui Roman

Potrivit primarului oraºului Horezu, Nicolae Sãrdãrescu, prima pârtie de

schi are o lungime de 800 metriºi se aflã la cota 1.600 metri,celelalte cinci pârtii urmând sãfie construite pânã la cota 2.100metri.

Acesta a mai afirmat cã aufost deja instalate teleschiul,tunurile de zãpadã ºi alte do-tãri necesare pârtiei. De aseme-nea, au fost amenajate spaþiilepentru servirea mâncãrii, a bã-uturilor calde, cât ºi pentru toa-letele publice.

„Pentru cã accesul spreaceastã destinaþie nu mai este oproblemã, a fost modernizatdrumul de circa 14 kilometricare leagã Horezu de Vârful lui

Roman”, a mai spus edilul.

Un domeniu deagrement iarnã-varã

„Investitorul va construi înurmãtorii cinci ani un domeniude agrement iarnã-varã cu lo-curi de cazare la standarde foar-te bune. Iarna, turiºtii vor aveala dispoziþie cele ºase pârtii, iarvara, pârtii de bob, carturi, unparc de orientare în pãdure,zone de joacã, ºarete, ponei, cai.De asemenea, se vor contruidouã hoteluri de 5 stele ºi zecepensiuni de 3 ºi 4 stele”, a pre-cizat primarul Sãrdãrescu.

Vârful lui Roman se aflã la1.700 m altitudine, într-un ca-dru natural deosebit.


13CULTURÃ

Miercuri, 24 octombrie,se vor deschide lucrã-rile celei de-a XI-a

ediþii a Conferinþei ªtiinþificeInternaþionale “Stat ºi Societa-te în Europa”.

Timp de trei zile - 24, 25 ºi26 octombrie - , un numãr depeste 100 de profesori ºi spe-cialiºti din þãri precum Grecia,Bulgaria, Serbia, FederaþiaRusã ºi România vor dezbate,la Biblioteca Judeþeanã „Ale-xandru ºi Aristia Aman” ºi laCentrul de Restaurare al Facul-tãþii de Teologie din Craiova,subiecte ºtiinþifice de actualita-te, teme ºi direcþii noi în cerce-tare, culturã ºi educaþie.

Longevitatea conferinþei, pre-cum ºi posibilitatea publicãriituturor articolelor susþinute înrevista ºtiinþificã Journal ofHumanities, Culture and SocialSciences, explicã numãrul marede participanþi ºi prestigiul decare se bucurã acest evenimentîn lumea ºtiinþificã ºi academi-cã din þarã ºi de peste hotare.

Participanþii, profesori ºi cer-cetãtori, specialiºti ºi doctoranziîn domeniile ºtiinþelor umanis-te, ºtiinþelor sociale sau studii-lor culturale s-au înscris în ca-drul conferinþei cu titluri de ac-tualitate. Toate informaþiile pri-vind desfãºurarea conferinþei,detaliile despre autori, prezen-tãrile personale ale tuturor par-ticipanþilor, programul manifes-tãrii ºi rezumatele tuturor comu-nicãrilor înregistrate, au fostreunite în Aman’s Book of Abs-tracts, un suport ºtiinþific dis-ponibil spre consultare ºi des-cãrcare pe site-ul web al confe-rinþei. Între participanþii ediþieidin acest an se regãsesc specia-liºti în domeniile ºtiinþelor po-litice, sociologie, teologie, isto-rie, filologie ºi comunicare.

Conferinþa este structuratã îndouã secþiuni. Prima dintre ele,devenitã tradiþionalã ºi desfãºu-ratã la sediul Bibliotecii Jude-þene “Alexandru ºi AristiaAman”, va reuni panelurile con-sacrate unor domenii precumIstorie, Sociologie, Literaturã,ªtiinþele Politice ºi Sociale,Drept, respectiv Studiile Cultu-

BiblioBiblioBiblioBiblioBibliottttteca Judeţeană „eca Judeţeană „eca Judeţeană „eca Judeţeană „eca Judeţeană „AleAleAleAleAlexxxxxandrandrandrandrandru şi Arisu şi Arisu şi Arisu şi Arisu şi Aristia Aman” şi Centrtia Aman” şi Centrtia Aman” şi Centrtia Aman” şi Centrtia Aman” şi Centrul deul deul deul deul deRRRRResesesesestttttaurauraurauraurararararare al Fe al Fe al Fe al Fe al Facultăţii de Tacultăţii de Tacultăţii de Tacultăţii de Tacultăţii de Teologie desfăşoară în Creologie desfăşoară în Creologie desfăşoară în Creologie desfăşoară în Creologie desfăşoară în Craioaioaioaioaiovvvvva cel maia cel maia cel maia cel maia cel maicomcomcomcomcomplepleplepleplex ex ex ex ex evvvvveniment al anului – Confeniment al anului – Confeniment al anului – Confeniment al anului – Confeniment al anului – Conferinţa Ştiinţiferinţa Ştiinţiferinţa Ştiinţiferinţa Ştiinţiferinţa Ştiinţifică Intică Intică Intică Intică Intererererernaţionalănaţionalănaţionalănaţionalănaţională„S„S„S„S„Stttttat şi Socieat şi Socieat şi Socieat şi Socieat şi Societttttatatatatate în Eure în Eure în Eure în Eure în Europa”opa”opa”opa”opa”

rale. De asemenea, tot la sediulcentral al bibliotecii este plani-ficatã dezbaterea intitulatã “TheInvolvement of External Powersin European Disinformation”,masã rotundã consacratã înþele-gerii ºi combaterii fenomenuluiîngrijorãtor al dezinformãrii, cuparticiparea unor reputaþi pro-fesori ºi cercetãtori din þarã ºistrãinãtate. Cea de-a doua sec-þiune, “Credinþã Naþionalã ºiUnitate”, se va desfãºura la se-diul Facultãþii de Teologie Or-todoxã din Craiova.

De asemenea, a fost pãstratãtradiþia organizãrii de expoziþiitematice. Astfel, la „BibliotecaExilului Românesc din Paris –Basarab Nicolescu”, în prezen-þa însãrcinatului AmbasadeiMexicului în România pentruafaceri culturale ºi promovareeconomicã, Anaeli VictoricaRazo, va fi vernisatã expoziþiacu titlul „Emil Cioran: Portre-te”, expoziþie fotograficã reali-zatã de celebrul fotograf mexi-can Rogelio Cuellar. În curteabibliotecii, cu sprijinul asocia-þiei „Oltenia mea”, va fi expusãpublicului expoziþia de posterecu titlul „România 100”.

Datã fiind desfãºurarea con-ferinþei în douã locaþii, deschi-derea conferinþei va fi prefaþatãprintr-o serie de alocuþiuni pecare le vor rosti oameni de cul-turã de seamã precum: ÎPS Iri-neu, Arhiepiscopul Craiovei ºiMitropolitul Olteniei, GheorgheOniºoru, Academia Oamenilorde ªtiinþã din România, respec-tiv Lucian Dindiricã, manage-rul Bibliotecii Judeþene „Ale-xandru ºi Aristia Aman” ºi gaz-dã a evenimentului.

„Centenarul Marii Uniri estemarcat corespunzãtor la biblio-tecã. Nu doar prin organizareaconferinþei ºtiinþifice din varaacestui an ne-am propus atinge-rea acestui obiectiv. „Stat ºiSocietate în Europa” este ceamai veche manifestare ºtiinþifi-cã pe care o organizãm ºi gãz-duim ºi, datã fiind simbolisticaacestui an, am aliniat-o acestuiþel. Multe dintre activitãþile pecare le-am desfãºurat ºi vomcontinua sã o facem pânã în luna

decembrie sunt subsumate ide-alului marcãrii ºi evocãrii Uni-rii de la 1918. La fel ca în ca-drul ediþiilor trecute, am pãstratstructura de bazã a conferinþei.Spaþiile în care îi invitãm pe cra-ioveni sã audieze ºi sã comen-teze comunicãrile ºi prezentãri-le participanþilor sunt Bibliote-ca Aman ºi sediul Facultãþii deTeologie din Craiova. Le mul-

þumim tuturor celor care prinparticipare ºi prin susþinereaunor comunicãri de calitate facposibilã continuarea acesteimanifestãri ºtiinþifice”, a decla-rat Lucian Dindiricã, manage-rul Bibliotecii Judeþene „Ale-xandru ºi Aristia Aman”.

Cea de-a XI-a ediþie a Confe-rinþei ªtiinþifice Internaþionale„Stat ºi Societate în Europa”

este organizatã de Consiliul Ju-deþean Dolj prin Biblioteca Ju-deþeanã „Alexandru ºi AristiaAman” ºi Fundaþia „Alexandruºi Aristia Aman” în parteneriatcu Academia Oamenilor deªtiinþã din România, Secþia deªtiinþe arheologice ºi istorice ºiUniversitatea din Craiova, Fa-cultãþile de ªtiinþe Sociale, Li-tere ºi Teologie Ortodoxã.

O sutã de profesori ºispecialiºti din alte þãri, prezenþisãptãmâna aceasta în Bãnie


















14SPECIAL

În prezenþa câtorvazeci de locuitori aicomunei, precum ºi anumeroºi oaspeþi dinmediul academic ºiliterar, profesorulEugen Negrici ºi-alansat volumul „Omuldin Castranova“, ocartea construitã pepovestea realã a unuisoldat român, originardin Castranova, care atrecut prin experienþelimitã în timpul celuide-Al Doilea RãzboiMondial. Autorul, careºi-a descris lucrareaca fiind „o replicã latoatã literatura derãzboi scrisã în comu-nism“, pe care adescris-o ca fiind„prosovieticã, miorlãi-tã ºi ridicolã“, spunecã ºi-ar dori ca aceas-tã carte sã fie doarînceputul, iar exem-plul sãu sã fie urmatde cât mai mulþi scrii-tori deoarece „ avemde refãcut o istorieliterarã“.

Într-o dimineaþã mohorâtãde toamnã, sala mare a Cã-minului Cultural din comu-

na Castranova s-a dovedit a fineîncãpãtoare pentru cele câte-va zeci de sãteni care au venitsã asiste la lansarea volumului„Omul din Castranova“, scrisãde profesorul Eugen Negrici,critic ºi istoric literar. Interesulacestora pentru cartea care de-scrie experienþele unui soldatromân care a luptat în cel de-AlDoilea Rãzboi Mondial nu esteîntâmplãtor, Victor Mãceºanu,personajul principal, fiind fiu alsatului, bunicul actualului pri-mar al localitãþii, Dumitru Mã-ceºanu. „Bucuria, dar ºi emoþiacare probabil mi se ºi simte învoce, este cu atât mai mare în-trucât eroul cãrþii este buniculmeu patern. Cu siguranþã, Cas-tranova a avut mulþi eroi, dar nutoþi au avut ºansa de a întâlniun om precum domnul profesordr. Eugen Negrici, cãruia sã îidestãinuie povestea ºi, la un mo-ment dat, sã fie scrisã“, a spus,vizibil emoþionat, Dumitru Mã-ceºanu, edilul comunei.

Prezent la eveniment, GabrielCoºoveanu, fostul preºedinte alUniunii Scriitorilor din Româ-

„Omul din Cas„Omul din Cas„Omul din Cas„Omul din Cas„Omul din Castrtrtrtrtranoanoanoanoanovvvvva“, o cara“, o cara“, o cara“, o cara“, o carttttte dese dese dese dese desprprprprpreeeeeororororororile celui de-orile celui de-orile celui de-orile celui de-orile celui de-Al Doilea Război MondialAl Doilea Război MondialAl Doilea Război MondialAl Doilea Război MondialAl Doilea Război Mondial

Scriitorul Eugen Negrici: „Avemde refãcut o istorie literarã”

nia – filiala Craiova, a scos înevidenþã cã Victor Mãceºanueste doar unul dintre numeroºiieroi tãcuþi ai României, care nuau cãutat niciodatã gloria saufaima. „Anul Centenarului esteîncãrcat de tot felul de formule.Auzim de Anul Centenaruluipânã la saþietate în fiecare zi latelevizor ºi din tot felul de sur-se. Atâta doar cã Centenar în-seamnã a sãrbãtori eroii ºiamestecãm valorile într-o «bunãtradiþie valahã» ºi punem vede-te mediatice la grãmadã cu oa-meni care într-adevãr au fãcutistorie în aceastã þarã. Mulþi din-tre ei într-adevãr discreþi, tãcuþi,cum este eroul dumneavoastrã,dar ºi al nostru, Mãceºanu, ºi n-ai cum sã nu te gândeºti la for-mula lui Vaclav Havel, un sim-bol al acelei lupte care a fostpânã la urmã câºtigatã în moddemocratic în anumite pãrþi alelumii, acea luptã pentru restau-rarea unor valori, care a vorbitdespre «puterea celor fãrã deputere». Eroul acesta, Mãceºa-nu, a fost un om care nu ºi-adorit glorie. ªi atunci intervinecineva, dacã intervine, carepune pe acel om pe o anumitãorbitã ºi îl face cunoscut ºi par-te din aceastã cunoaºtere ºi re-cunoaºtere ne adunã pe noi as-tãzi, aici“, a precizat GabrielCoºoveanu.

„Avem nevoiede o literaturãîntemeiatãpe realism“

Critic ºi istoric literar, profe-sorul universitar Eugen Negrici,fost decan al Facultãþii de Lite-

re din cadrul Universitãþii dinCraiova, a declarat cã, din punc-tul sãu de vedere, România nuare acum o literaturã de rãzboiºi îºi doreºte ca volumul „Omuldin Castranova“ sã deschidã olinie în care toþi cei care îºi maiamintesc de acele vremuri, careau ascultat poveºti de la buniciiºi pãrinþii lor, sã punã pe hârtieacele memorii. „Am aºteptatmult sã scot cartea asta, dar suntîntr-un elan al recuperãrii isto-riei noastre. Am publicat o car-te a unui prieten al tatãlui meu,colonelul Pãsat, despre prizoni-eratul în Rusia ºi vã anunþ cã osã public memoriile de rãzboiale tatãlui meu. (...) Carteaaceasta (”Omul din Castrano-va” – n.red.) este pentru un erouanonim. Este, dacã vreþi, o re-plicã la toatã literatura noastrãde rãzboi scrisã în comunismcare a fost prosovieticã, mior-lãitã, ridicolã pânã la urmã. Ace-le filme fals eroice care ne-aufãcut sã constatãm astãzi cã nuavem o literaturã de rãzboi ºi aºvrea ca aceastã carte sã deschi-dã o linie în care toþi cei care îºimai amintesc de vremurile ace-lea, care au ascultat poveºti dela bunicii lor, de la pãrinþii lor,sã scrie, sã facã ceva sã lãsãmdespre înfricoºãtorul rãzboi carea fost cel de-Al Doilea RãzboiMondial, (...) un rãzboi sinistri-sim care nu existã marcat în li-teratura românã. Ce a fãcut Sa-doveanu e o ruºine, îmi pare rãucã trebuie sã spun. Marin Pre-da, ridicol! Trebuie fãcutã o li-teraturã întemeiatã pe realism ºipe adevãrul imediat. De aia mi-am ºi ales un scenariu în caretoate amãnuntele sunt lãsate la

o parte. Numai imaginea exis-tã, numai miºcarea în spaþiu.Asta trebuie fãcut, pentru cãasta convinge. Vorbele goale,eroice, mãreþiile româneºti nuconving. Faptele acestui om, elesunt în stare sã ne readucã mã-reþia României ºi încrederea înnoi. Astfel de cãrþi ºi îmi dorescsã se scrie cãrþi mai bune decâtacestea ºi mai mari. Sã fie unelan al redescoperirii acestormomente tragice al redescope-ririi noastre. Nici colectivizareanu e bine analizatã în cãrþi. Suntatâtea fenomene îngrozitoarecare au existat dupã 1941 la noicare nu au fost consemnatebine. Avem de refãcut o istoriede refãcut o istorie literarã! Asta

aº fi vrut de la urmaºii genera-þiei mele“, a precizat EurgenNegrici.

La eveniment au participat,printre alþii, prorectorul univer-sitar Nicu Panea – fost prorec-tor al Universitãþii din Craiova,Gabriel Coºoveanu – fostul pre-ºedinte al Uniunii Scriitorilordin România – filiala Craiova,profesoara Nina Auror Bãlan,sau deputatul PNL Nicolae Giu-gea, precum ºi numeroºi oameniai literelor, foºti elevi ai profe-sorului Eugen Negrici.

„Omul din Castranova“ (Pro-toscenariu) de Eugen Negrici -(Editura Cartea Româneascã,Colecþia Cartea de prozã, 2018)

Nina Auror Bãlan, Gabriel Coºoveanu, Dumitru Mãceºanu, Eugen Negrici, Nicu Panea


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

ce nu s-a mai întâmplat de 20de ani. Nu e vreun perdaf larege, dar atunci, în 1998, echi-pa de tineret antrenatã de Vic-tor Piþurcã se calificase fãrã în-frângere. Din lot, între alþii, fã-ceau parte Bogdan Lobonþ, TibiLung, Laurenþiu Reghecampf,Florentin Petre, Cãtãlin Hâldan,Iulian Miu, Cãtãlin Liþã, CornelFrãsineanu, Ionuþ Luþu, CosminContra. Ne-au bãtut rând perând Olanda, Germania ºi Ru-sia, trebuind sã ne mulþumim culocul 8. Mãcar niºte visuri, aco-lo, nu se poate sã nu se fi nã-ruind. Impresia cvasi-unanimãeste aceea cã vine din urmã ogeneraþie talentatã, conºtientãde menirea ei. ªi dacã nu vaavea nimic de pierdut, va avea,în schimb, numai de câºtigat. Înprimul rând, sã preia ºtafeta dela seniorii lui Cosmin Contra,fiindcã, vorba românului, leajunge ºi lor. Cum îl ºtim peMirel Rãdoi cu aplecare sprestudiul fotbalului european lanivelul lui Under-21, va faceorice pentru a-ºi pune în gardãelevii ºi a-i ajuta sã progreseze.„Sunt cel mai fericit!”, a jubilatacesta. Þine-o aºa! Vom aflapeste o lunã ºi componenþa ce-lor trei grupe ale Europeanului2019, pentru a ºti exhaustiv cuce naþionale ne vom bate. Pânãatunci, folosind un cliºeu, im-portant este ca bãieþii aceºtia cucaº la gurã sã tragã din rãspu-teri la echipele din care fac par-te: Genoa, Leicester City, FCViitorul, FCSB, CSU Craiova,Palermo, Rapid Viena, Esjbergetc. Ei vin din urmã, cu ochiipe ei vom sta.

Ianis Hagi, Ionuþ Radu,Alexandru Paºcanu, Ale-xandru Mãþan, Dennis

Man, Alexandru Cicâldãu,Olimpiu Moruþan, Dragoº Ne-delcu, Andrei Ivan, George Puº-caº, Adrian Petre ºi alþii aseme-nea lor… Ei vin din urmã. Re-prezentativa Under-21 a Româ-niei, care s-a impus în grupa decalificare cu Portugalia, ÞaraGalilor, Bosnia-Herþegovina ºiLiechtenstein la Euro 2019 dinItalia ºi San Marino (16-30 iu-nie). În timp ce naþionala marea României, antrenatã de Cos-min Contra, îºi croieºte cu greudrum prin hãþiºurile Ligii Naþi-unilor având la orizont Euro2020, bãieþii lui Mirel Rãdoiaºteaptã cu nerãbdare tragereala sorþi din 23 noiembrie, de laBologna, în urne aflându-senumele unor participante ca Ita-lia, Belgia, Croaþia, Danemar-ca, Anglia, Franþa, Germania,Serbia, Spania etc., numai unaºi una. „Mergem pozitivi laEuro 2019, mergem sã ne ba-tem de la egal la egal cu oriceechipã. Ne simþim puternici ºinu avem fricã de adversar. Nuavem nimic de pierdut. Obiec-tivul nostru este sã câºtigãm câtmai multe meciuri. Este cel maifrumos moment al carierei. Amfãcut o þarã întreagã fericitã. I-am fãcut pe toþi sã viseze”, de-clara imediat dupã încheiereacampaniei de calificare IanisHagi. E perfect cã, avându-se pece se baza - adicã pe talent,muncã ºi încredere -, cãpitanulUnder-21 þinteºte departe. Dealtfel, calificarea în sine la Euro2019 este un fapt notabil, ceea

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Cine vine din urmã

Marþi, 23 octombrie,la Viena, a avutloc tragerea la sorþi

a meciurilor din turul 3 alCupei EHF, în urma cãreia s-a decis cã SCM RâmnicuVâlcea va întâlni echipa da-nezã Herning-Ikast Han-dbold. SCM a fost repartiza-tã în cea de-a doua urnã va-loricã. La tragerea la sorþi auparticipat din partea clubuluivâlcean Gabriel Bãjan ºi an-trenorul Florentin Pera.

Danezele, tradiþieºi palmares

Manºa tur se va juca în Da-nemarca pe 10/11 noiembrie,iar returul la Râmnicu Vâl-cea, pe 17/18 noiembrie.

Echipã de tradiþie, înfiinþa-tã în anul 1970, Herning-IkastHandbold a câºtigat CupaEHF în anii 2002 ºi 2011, iarîn 2004 ºi 2015 Cupa CupeiEHF. Din 2017 Herning-IkastHandbold aparþine unui grupde investitori.

SCM, revelaþiahandbaluluiromânesc

Echipa pregãtitã de Floren-tin Pera s-a calificat în turul 3al Cupei EHF în urma parti-delor cu Kastamonu Beledi-yesi (Turcia). Vâlcencele aupierdut manºa retur cu 21-20,

dar succesul din prima man-ºã, cu 35-26, le-a fost sufi-cient pentru a avansa în fazaurmãtoare a competiþiei.Înainte de returul cu Kasta-monu, SCM Râmnicu Vâl-cea bifase 8 meciuri fãrãînfrîngere, fiind marea reve-laþie a handbalului româ-nesc.

Tragere la sorþi în cupaEHF: SCM Rm. Vâlcea va

întâlni echipa danezãHerning-Ikast Handbold

































pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

C-aºa-i îninsolvenþã!

Se aude cã la Combina-tul Oltchim, aflat în insol-venþã, s-ar fi dat prime: co-losale pentru ºefime, mul-þumitoare pentru o parte achimiºtilor de rând. Pen-tru primul semestru alacestui an, Oltchim a ra-portat un profit net de 83,6milioane de lei, în creºterede peste trei ori în compa-raþie cu aceeaºi perioadãdin 2017. Aºa, deci! Zicelumea cã dupã stipendiulcu pricina, în parcarea dela poarta Oltchim strãlu-cesc autoturisme care maide care mai luxoase.C-aºa-i în insolvenþã!

Bãbitzã, licitãmºi noi ceva?

ªi se apropie iarna, ºi înzona de nord a judeþuluiVâlcea a mai ºi fulguit, iarPrimãria Voineasa nu dãsemne cã ar organiza lici-

taþia pentru concesionareasuperbei pârtii TransalpinaSki Resort de la ObârºiaLotrului. În sezonul trecut,sub „prestigioasa dirigui-re” a primarului PSD, Ga-briel Nãstãsescu, pârtia s-a deschis abia la începutullunii februarie, iar acumpovestea a început iarãºitrist. O poveste despre in-competenþã, interese ob-scure ºi multã, multãprostie.

O þarã tristã cusalariaþi veseli

Bine o duc unii în þãri-ºoara asta pricãjitã! Spreexemplu, un angajat al SCDistrigaz Sud Oltenia aîncasat anul trecut264.204 lei, ceea ce în-seamnã un salariu lunarde 22.017 lei (220 de mi-lioane vechi). Venituldomnului apare în decla-raþia de avere a soþiei sale,salariatã la CAS Vâlcea.

Publ

icita

te

„Activitatea aparatului despecialitate al Primarului ora-ºului Cãlimãneºti se desfãºoa-rã într-o clãdire veche a cãreiconstrucþie a început în anul1924 ºi a fost finalizatã în anul1926. Odatã cu trecerea timpu-lui ºi dezvoltarea oraºului, di-mensiunea funcþionalã a aces-teia a devenit necorespunzãtoa-re cu necesitãþile actuale pen-tru asigurarea unei activitãþieficiente scopului în care a fostconstruitã. Clãdirea nu a fostreabilitatã în întregul ei nicio-datã, deºi în ultimii ani s-a aflatpe lista de investiþii a oraºului,din cauza resurselor financiarelimitate, întotdeauna au existatproiecte prioritare acestuia”,aratã primarul Cãlimãneºtiului,

Cãlimãneºti: Clãdirea vechede peste 90 de ani a primãriei,

propusã pentru reabilitareFlorinel Constantinescu, într-unproiect de hotãrâre înaintatConsiliului Local Cãlimãneºti.

Reparaþii ºireamenajãrimultiple

Edilul propune o finanþareprin programul operaþional2014-2020 care creeazã opor-tunitatea accesãrii unor fonduripentru creºterea eficienþei ener-getice a clãdirilor publice, acestprogram oferind complementarºi posibilitatea recompartimen-tãrii ºi consolidãrii construcþii-lor ce vor face obiectul reabili-tãrii”. Prin intermediul progra-mului vor fi sprijinite activitãþispecifice realizãrii de investiþii

pentru creºterea eficienþei ener-getice a clãdirilor publice, res-pectiv pentru îmbunãtãirea izo-laþiei termice a anvelopei clã-dirii (pereþi exteriori, ferestre,tâmplãrie, planºeu peste ultimulnivel, planºeu peste subsol), aºarpantelor ºi învelitoarelor, in-clusiv mãsuri de consolidare aclãdirii, introducerea, reabilita-rea ºi modernizarea, dupã caz,a instalaþiilor pentru prepararea,distribuþia ºi utilizarea agentu-lui termic pentru încalzire ºi aapei calde menajere”, mai ara-tã edilul în documentul citat.

Proiectul de hotãrâre „Creº-terea eficienþei energetice înclãdirea sediului Primãriei ora-ºului Cãlimãneºti” a fost apro-bat de cãtre CL Cãlimãneºti.

Publ

icita

te

la aºa la aºala aºa la aºa - indiscret.ro filecmyk anul xivanul xivanul xiv , nr, nr, nr . 66....

Documents