UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS FACULTATEA DE MEDICINA FARMACIE SI MEDICINA DENTARA SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL

LUCRARE DE DIPLOMA HUMAN PAPILLOMA VIRUSCOORDONATOR :

CONF. DR. GHEORGHE FURAU

STUDENT: DELEANU (MANOLACHE ) ANDREEA GABRIELA

ARAD 2011

Ce este HPV? Virusurile Papilloma umane (HPV) fac parte din familia Papovaviridae, alaturi de virusul Polyoma (virus al rozatoarelor) si virusul simian vacuolizant (SV40). HPV reprezinta o clasa de virusuri care afecteaza pielea si mucoasele organismului uman. Au fost descoperite aproximativ 130 de tipuri HPV, unele fiind implicate n aparitia verucilor sau cancerelor, iar altele nefiind asociate cu manifestari clinice. Dintre cele 130 de tipuri cunoscute, 30-40 se transmit prin contact sexual, producnd infectii la nivelul regiunii anogenitale. Virionii produsi n straturile epiteliale superioare au un diametru de aproximativ 55nm si sunt compusi din 72 de capsomere, aranjate ntr-o structura icosaedrica. Pacientii sub tratament imunosupresiv sau cu un deficit al imunitatii celulare (inclusiv infectie HIV) sunt predispusi la dezvoltarea infectiilor cu HPV.

Factori care contribuie la contactarea HPV: Igiena intima precara Parteneri multipli Imunosupresie Alte BTS

Principalii factori favorizanti ai malignizarii: Persistenta infectiei cu HPV Viata sexuala cu debut la varsta tanara (adolescenta) ; parteneri multipli Prima sarcina la varsta tanara Fumatul Status-ul socio-economic: igiena intima deficitara si dieta saraca in vit.A, caroten si acid folic Expunerea la radiatii UV si traumatizarea tegumentelor

Tipurile de HPV si leziunile determinate de infectia cu aceste genotipuri:Leziunea Serotipuri Regiune

veruca vulgaris

1,2,4,7

palmara, plantara, periunghiala

condiloma acuminata papiloame laringiene epidermodisplazie carcinom de col uterin

6,11,16,18,31,33 6,11,13,16,30,32 5,8 16,18,31,33,35,39

genitala orala, corzi vocale piele cervix

Manifestari clinice:Infectia se manifesta prin aparitia unor leziuni carnoase (veruci) in zonele genitale vulva, penis, perineu, anus de culoare gri, roz sau rosu viu, de consistenta moale. Forma cea mai raspandita este cea de conopida, de unde si expresia de excrescente conopidiforme , dar ele pot fi si plane sau, daca degenereaza, iau forma unor creste de cocos. Aceste veruci nu sunt intotdeauna vizibile. Uneori sunt foarte mici sau sunt situate in zone inaccesibile vederii si astfel persoana infectata nu este constienta de faptul ca este infectata si ca poate transmite infectia.

La femei verucile pot apare pe vulva, labiile mari, labiile mici, zona perianala dar si in interiorul vaginului, pe colul uterin sau in uretra. Clinic se manifesta prin prurit (mancarimi), senzatie de arsura sau scurgeri anormale. La barbati verucile pot apare pe pielea penisului, pe preput, pe gland in zona perianala dar si in interiorul uretrei. Clinic se manifesta prin scurgere uretrala si, eventual, dureri in timpul urinarii.

Atat la femei cat si la barbati pot apare semne ale infectarii in zona anala sau in interiorul anusului, atat datorita extinderii infectiei cat si contactelor sexuale anale.

Diagnostic: Atat la femeie cat si la barbat, in general, diagnosticul se pune printr-un examen clinic. Dar exista si cazuri in care este necesara o confirmare data de teste de laborator pentru a elimina alte aspecte patologice si pentru a diferentia tipurile de afectiuni. Acestea se fac prin colposcopie (la femei), uretroscopie (la barbati) sau prin biopsie. Apoi, pentru femei, testul Papanicolau este un test prin care se pot decela eventuale modificari la nivelul colului uterin.

Tratamentul consta in : aplicarea locala a unor substante crioterapie electrocauterizare folosirea bisturiului electric folosirea laserului

Ambii parteneri trebuie sa fie examinati si tratati concomitent, evitanduse astfel reinfectarea si sa existe o permanenta si prelungita supraveghere medicala, evitandu-se astfel recidivele.

Statistici despre cancerul de col uterin n Romnia n Romnia, 6 femei mor zilnic din cauza cancerului de col uterin, iar 3000 paciente noi sunt diagnosticate n fiecare an. Statisticile privind numarul cazurilor de cancer de col uterin plaseaza tara noastra pe primul loc n Europa, pozitiile 2 si 3 fiind ocupate de Bulgaria si Slovacia. Tara noastra detine recordul negativ si n ceea ce priveste rata de deces din cauza acestei afectiuni. Programul National de Evaluare a Starii de Sanatate a Populatiei a evidentiat de asemenea ca peste 2% dintre persoanele care si-au facut analizele gratuite prezinta un risc crescut de a dezvolta cancer de col uterin.

CAZUL II

Diagnostic clinic medical:Condilomatoza perineala si vulvara.

Diagnostice de nursing precizate la pacienta la internare:temperatura corpului in limite normale alterarea imaginii corporale alterarea integritatii tegumentului posibilitatea de a nu avea tegumentele curate risc crescut de infectie tendinta la agitatie

Culegerea de date:

Nume si prenume : D.M Domiciliul: mediu rural Greutate:64 kg Varsta: 38 ani Sex: feminin

Antecedente heredo-colaterale: Mama- D.S -65 ani, pensionara Etnie: romana Religie: ortodoxa Tata- D.C. -68 ani, pensionar Etnie: romana Religie: ortodoxa Afirmativ ambii parinti fara antecedente.

Starea pacientei la internare: Tegumente si mucoase: leziuni generalizate, formatiuni condilomatoase, situate la nivelul regiunii perineale si vulvare.

PLAN DE INGRIJIRE LA INTERNAREData Apreciere a Diagnostic de nursing Obiective Interventiile asistentei Delegate Interventiile asistentei Autonome Evaluare

Ziua internarii ora 10

T= 37 C

Temperatur a in limite normale, subfebrilitat e

Mentinerea temperaturii corporale in limite normale si hidratare corespunzatoare

Regim alimentar adecvat, Administrarea de antitermice numaiin caz de nevoie

Se monitorizeaza temperatura , se inregistreaza valorile in foaia de temperatura, se asigura o hidratare corespunzatoare, se asigura un microclimat corespunzator, salon aerisit, linistit

Fara febra de la internare

Formatiun i condiloma toase in diferite stadii evolutive ZIUA a-IIa,ora 09.00

Deficit de Mentinerea autoingrijire tegumentelor , risc pentru curate infectie, risc de leziune

Aplicarea Se efectueaza igiena tegumentelor tratamentului conform FO si se solicita consult chirurgical

Pacienta are tegumentel e curate

Tendinta de Prevenirea agitatie complicatiilor Durere

Deficit de autoingrijire

Conform indicatiilor Se asigura mediu linistit, se aeriseste Pacienta nu din FO se efectueaza salonul de 3-4 ori pe zi,se umidifica mai este toaleta aerul,se monitorizeaza temperatura agitat tegumentara, se asigura lenjerie sterila, microclimat linistit

Lezarea Vindecarea integritati tegumentelor i tegument elor

Pansamentul tegumentelor respectand tehnica aseptica

Se masoara si se noteaza Plagile au temperatura de 2 ori pe zi o evolutie buna, fara risc de infectie

ZIUA aIII-a, ora 09.30

Anxietate

Pacienta sa -am preg tit fizic aiba o stare de si psihic pacienta bine psihic pe -am asigurat un perioada climat de liniste si spitalizarii securitate -am ncurajat pacienta s -si exprime temerile

Pacienta are toate cunostint ele despre boal Pacienta nu mai este anxioas

Evaluarea pacientului: Cazul d-nei D.M. n vrst de 38 de ani este un caz aparte deoarece ea a fost diagnosticat cu o condilomatoz perineal i vulvar extins nc din anul 2004. n urma consultului clinic ini ial s-a decis necesitatea cauteriz rii forma iunilor condilomatoase. Evaluarea finala: Ulterior acestei proceduri, forma iunile au reap rut i s-au extins mai mult dect erau ini ial, situa ie n care medicul ginecolog i recomand un consult chirurgical la medicul plastician. Pacienta a ajuns n 2008 la medicul chirurg plastician cu diagnosticul de condilomatoz perineal i vulvo-vaginal gigant , diagnostic stabilit clinic; concluzionndu-se o cauzalitate ce implica HPV r d cina 11. Medicul plastician a considerat leziunile destul de extinse i a solicitat consult ginecologic. n momentul n care s-a prezentat la medicul ginecolog leziunile ar tau astfel:

Examenul citologic Babes-Papanicolau a identificat modific ri celulare asociate displaziei severe, tipajul HPV ar tnd n fapt o infec ie cu r d cina 16. Asociat acestor remarci, din restul investiga iilor solicitate s-a descoperit o infec ie mai veche cu herpes virus de tip II, displazia fiind confirmat de examenul colposcopic. Chiuretajul biopsic a stabilit diagnosticul de adenocarcinom de endometru. n urma consultului clinic i al rezultatelor paraclinice s-a decis efectuarea ntrun prim timp operator a vulvectomiei i ntr-un al doilea timp operator a histerectomiei totale cu anexectomie bilateral , interven ie urmat de 15 edin e de radioterapie. Ceea ce este important de re inut n situa ia de fa faptul ca n cazul acestei paciente, stabilirea tardiva a unui diagnostic concret, corect i complet a dus la adoptarea unei conduite terapeutice radicale, care ns a fost ncununat de succes. n acest caz, primordiale de rezolvat erau modific rile deja existente, induse de prezen a deja de o perioad lung de timp a HPV, femeia fiind nevoit s suporte att o interven ie chirurgical mutilant ct i o serie de edin e de radioterapie destul de dificil de suportat.

Concluzia:-trebuie sa ne protejam daca nu ne cunoastem suficient de bine partenerul sexual. -ca o data ce incepem o noua relatie trebuie sa vorbim deschis despre trecutul nostru in materie de BTS, iar ca femei, este indicat ca o data pe an sa facem testul BabesPapanicolau .

Subliniez :Infectia cu Human Papilloma Virus (HPV) este cea mai cunoscuta infectie virala cu transmitere sexuala. Dobandirea infectiei cu HPV este strans legata de comportamentul sexual. Frecventa HPV creste cu numarul de parteneri sexuali .

VA MULTUMESC!