7/17/2019 Guernica

http://slidepdf.com/reader/full/guernica-568d58fa2efd3 1/4

Guernica

Este un sat din provincia Biscaya, ce apartine Tarii Bascilor 

Suprafata= 9km2

Populatie= 16.22 loc

Se afla la 1! m altitudine, in valea raului "ka, in re#iunea Busturialdea

$uernica este un loc sfant pentru %asci, datorita le#aturilor cu vec&ea lor traditie deindependenta. 'e(a lun#ul secolelor, caracterul puternic si independent al %ascilor a apparatultimul %astion al credintelor pa#ane din S) Europei. Bastii s(au convertit la crestinism a%ia insecolul 9(1! si au fost ultimii care au adoptat stilul de viata ur%an in secolul 1.*ncepand cu Evul+ediu, repreentantii se intalneau la $uernica, pentru a ale#e un consiliu de lideri si pentru a lua parte la -uramantul monar&ului titular de a sustine propriile fueros/. 0upta lor continua cuautoritatile central spaniole sateaa de pe vremea fueros/(urilor.

n eveniment cu etraordinare urmari asupra %ascilor de ai a fost ale#erea lui 3ose4#uire 519!(196! in casa de 3untas, acesta fiind primul presedinte al Tarii Bascilor intre 1976(196!. 8asa de 3untas 5desc&isa ilnic a fost cladirea Parlamentului in ale#erile din 1976.+em%rii #uvernului sau au fost pusi sa -ure su% ste-arul sym%olic din $uernica.

'ar omul care a cataliat nemultumirel %ascilor a fost Sa%ino de 4rana $oiri 516:(19!7, anterior presedintelui mentionat. El a aparut in centrul atentiei in mod fortuity, intr(untimp al unei continue devoltari industriale. 'up ace a inventat cuvantul ES;4'*, pentru arepreenta cele teritorii %asce 54lava, $uipucoa, )iscoya ai <avarra de <ordunde estevor%ita lim%a %asca, a infiintat Partidul <ational Basc. Pana la moartea sa din 19!7, telul sau a

oscilat intre independent si autonomie."mul care a adus cea mai mare amaraciune %ascilor a fost #eneralul ranco 5'ictator

intre anii 1979(19>:care a conspirat la %om%ardarea orasului $ernica in 26 aprilie 197>.4celeveniment a ramas in istorie ca cel mai infamy episod al ?a%oiului 8ivil din anii 1976(1979. "treime din populatia civila a fost ucisa in acel atac si foarte multiau fost raniti, atuncicandavioanele #ermane au aruncat sute de %om%e peste localnici.

8uvantul $ernika/ insusi a devenit sinonim cu ororile ra%oiului 8ivil, preentate cumaiestrie in renumita pictura a lui P. Picasso. 'upa %om%ardarea orasului $uernica, ranco areprimat identitatea %asca si a a%olit ultimele fueros@. 'ar represiunea din timpul dictatoruluiranco nu a facut decat sa intareasca reistenta fata de dominatia #vernului central. 8a urmare, in

196! separatistii %asci au infiintat ET4( un acronym al cuvintelor ES;4'* si 0i%ertate, care ademarcate o campanie de terrorism impotriva +adridului.*n noaptea mortii dictatorului ranco, %ascii au dansat pe strai.*ar in 19>9 Tara Bascilor si(a do%andit autonomia.

$uernica este cunoscuta ca o pictura murala An ulei,realiata pe pana de catre artistulspaniol Pa%lo Picasso finaliata pnC An iunie 197>. Pictura, in care se re#aseste o paletC de nonculori #ri, ne#ru si al%, este cunoscuta ca una dintre cele mai puternice si mai sensi%iliante picturi anti(ra%oi . 4vand dimensiuni impresionante cu o inaltime de 7.9 metri 511 ft : in si

7/17/2019 Guernica

http://slidepdf.com/reader/full/guernica-568d58fa2efd3 2/4

latime de >.>6 metri 52: ft 6 in, pictura murala contureaa suferin a oamenilor si animalelor iț ș

clCdirile distruse prin violen C i &aos.ț ș

Pictura este considerata a fi un rCspuns la %om%ardarea $uernica, un sat din Tara Bascilor din nordul Spaniei, de catre avioanele #ermane i italiene, realiata la cererea na ionali tilorș ț ș

spanioli. 'upC finaliare, $uernica a fost afi ata print(un tur scur An -urul lumii, devenind cele%raș

i pe scarC lar#C, contri%uind la atra#erea aten iei la nivel mondial asupra ?C%oiului 8ivilș ț

Spaniol.

Dn ianuarie 197>, #uvernul repu%lican spaniol a ordonat lui Picasso sa creee o picturamurala mare in vederea afisarii ei la Eposition *nternationale des 4rts et Tec&niues dans la )ie+oderne at t&e 197> ForldGs air in Paris. 0a acea vreme, Picasso traia in Paris, unde fusesenumit 'irector "norific in eil al +ueului Prado. El a viitat ultima data Spania An 197 i nu s(ș

a mai Antors. 8u toate acestea, citind depoitia martorului ocular $eor#e Steer a %om%ardarii$uernicai la 1 mai, pu%licata initial atat in T&e Times si T&e <eH Iork Times la 2 aprilie, aa%andonat proiectul sau initial si a inceput sc&ita unor desene preliminare pentru $uernica, pe

care le(a finaliat in numai 2 luni.Bombardamentul de la Guernica, care a avut loc la data de 26 aprilie 197>,

a fost un atac aerian efectuat de avia ia $ermaniei naisteț  0uftHaffe, le#iuneaJdiviia K0e#ion8ondor/, asupra ora uluiș   %asc $uernica.

Situa ia militarăț

8a urmare a vii%ilei sla%e valori militare pe care o repreenta ora ul $uernica i aș ș

enormei dispropor ii dintre capacitC ile de ripostC a apCrCtorilor i violen a atacului, acestț ț ș ț

 %om%ardament a fost adesea considerat ca fiind unul dintre primele raiduri din istoria

avia ieiț  militare moderne asupra unei popula ii civile fCrC apCrare, i denun at pentru aceastaț ș ț

drept un act terorist, de i capitala,ș  +adrid, fusese de-a %om%ardatC cu pu in timp Anainte, An maiț

multe reprie.

Totu i, potrivit unor istorici,ș  Guernica ar fi fost un o%iectiv militar de primC

importan C.ț  PLo +oa, fost Ketremist de stn#a/, considernd teele fasciste ca adevCrate, afirmC

cC trei %atalioane 5>.!!! de oameni ale for elor repu%licane spaniole sta ionau laț ț  Guernica An

iua %om%ardamentului.

Bombardamentul

Desfășurarea operațiilor

7/17/2019 Guernica

http://slidepdf.com/reader/full/guernica-568d58fa2efd3 3/4

"pera ia militarC a avut loc An timpulț  ?C%oiului 8ivil Spaniol. Pentru ma-oritatea

distru#erilor este rCspunCtoare Legiunea Condor , de i o parte din distru#eri au fost efectuate deș

trupele voluntare italiene Corpo Truppe Volontarie. 8onducerea ac iunilor de %om%ardare fuseseț

coordonatC de #eneralul Folfram von ?ic&t&ofen.

0uftHaffe a mo%iliat 2 de %om%ardiere pentru acest raid, ec&ipate cu %om%e de 1, :! iș

2:! k#. 4cestea au atacat An 2 valuri succesive@ primul val, sla% coordonat, compus din 6

 %om%ardiere, a lovit ora ul pe 26 aprilie, provocnd daune minore. 4l doilea val, cu 1ș

 %om%ardiere, a atacat An diminea a ilei de 2> aprilie, caund sute de mor i i rCni i printreț ț ș ț

 popula ia civilC.ț

4cest %omdardament a fost i este considerat de opinia interna ionalC ca oș ț  crimC de

rC%oi Antruct nu au eistat nici un fel de inte militare, ci doar popula ie civilC. Este demn deț ț

men ionat cCț  $uernica era un ora care nu dispunea de o apCrare antiaerianC. 'e i diploma iiș ș ț

#ermani au cCutat sC(i facC rCspunCtori pe dictatorul spaniol rancisco ranco  i peș  3osM4ntonio 4#uirre, pre edintele repu%licii %asce, minciuna a fost evidentC pentru toatC lumea. Dnș

anul 199>, pre edintele #ermanș  ?oman Nero# a cerut scue pu%lice tuturor victimelor atacului

 pentru acest act %ar%ar.

Victimele: un bilan controversatț

Bilanțul ocial

 <umCrul oficial al victimelor, men inut de #uvernul %asc, era de 1.6: de mor i i deț ț ș

 peste !! de rCni i. 4cesta se potrive te cu mCrturiile -urnalistului %ritanicț ș  George Steer ,corespondent An acea vreme al pu%lica ieiț T&e Times, care estimase cC la $uernica pieriserC Antre!! i 7.!!! din cei :.!!! de locuitori ai ora ului.ș ș  

Controverse

Potrivit BB8, istorio#rafia recentC vor%e te mai de#ra%C de douC sute pnC la douC suteș

cincieci de mor i i de mai multe sute de rCni i. Dnț ș ț   España en llamas. La Guerra Civil desde el

aire 52!!7, 3osep +aria SolM y Sa%atM i 3oan )illarroya estimeaC numCrul mor ilor la treiș ț

sute. ?aOl 4rias ?amos, An lucrarea sa La Legión Cóndor En La Guerra Civil  52!!7 estimeaC

numCrul victimelor la douC sute cincieci. Dn sfr it, un studiu realiat Anș  2!! de doi istorici ai

asocia ieiț  Gernikazarra, )icente del Palacio i 3osM n#el Etani, dC un %ilan de 126 de mor iș ț ț

*storicul PLo +oa afirmC cC T&e Times, apropiat lui 8&urc&ill, a ea#erat, An mod voit,

numCrul victimelor i a ne#at orice implicare a avia iei italiene 5ceea ce fusese dovedit, cuș ț

7/17/2019 Guernica

http://slidepdf.com/reader/full/guernica-568d58fa2efd3 4/4

scopul respin#erii teelor pacifiste ale partidului %ritanic de stn#a, 0a%our Party,  i pentruș

convin#erea opiniei pu%lice interna ionale cC tre%uia declarat rC%oi contraț  $ermaniei lui 4dolf

Nitler , insistnd asupra amenin Crilor pe care aceastC arC o repreintC.ț ț

Tabloul

Scena principala se desfasoara Antr(o camerC An care, la un capCt pe stn#a, un taur cuoc&ii mari se aflC in fata unei femei in doliu care isi plan#e copilul mort pe care il poarta pe %ra e. 8entrul este ocupat de un cal care se c&inuie An a#onie, ca i cum ar fi in-un#&iat cu oț ș

sulita. ?ana mare desc&isa este un o%iectiv ma-or al picturii. Su% cal este un soldat mort, aparentdemem%ratQ mna %ra ului reteat tinand AncC o sa%ie spul%erat din care creste o floare . Peț

 palma desc&isC a soldatului mort este un sti#mat, un sim%ol al martiriului derivat din sti#matelelui Nristos. n %ec isi rasfran#e lumina su% forma unui oc&i rCu care se situeaa deasupracapului calului in suferin a. Sim%olismul intentionat de Picasso cu privire la acest o%iect esteț

le#at de cuvntul spaniol pentru %ecQ R%om%illaR, care este similar cu cuvntul RBom%aR An lim%aspaniolC.

*n partea dreapta, superior de cal, apare o fi#urC speriatC de se feminin, care pare a fimartora scenei din fata ei, dand impresia ca ar fi intrat An camerC %urand printr(o fereastrC.Bra ul ei, de asemenea, plutind, poartC o lampC cu flacCrC aprinsC. 0ampa este poi ionata foarteț ț

aproape de %ec, i este un sim%ol al speran ei, ciocnindu(se cu %ecul. 'in partea dreapta, oș ț

femeie se clatinC spre centrul ta%loului pe su% fi#ura femininC plutitoare. Se uitC An sus cu

indiferen C la %ecul aprins. Pumnale care su#ereaC ipete Anlocuiesc lim%ile taurului, femeiiț ț

Andurerate si calului. n porum%el, care de ine o ramurC de mCslin este trasat pe peretele dinț

spatele taurului. Parte a corpului sCu se suprapune peste o crCpCturC An perete prin care poate fivCuta lumina puternica 5speran C sau lumea din afara. Pe etrema dreaptC, o fi#urC cu %ra eleț ț

ridicate An teroare este prinsa de foc si de sus i de -os. +na dreaptC a %Cr%atului su#ereaCș

forma unui avion. n perete de culoare Anc&isC, cu o u C desc&isC define te capCtul din dreapta alș ș

idului.