GRUP SCOLAR INDUSTRIAL SARMASAG

Autor: HORVATH IOSIF

Explicarea conceptului de piaţă şi a modului de stabilire a preţului de piaţă.Teoria cererii. Factorii care influenţează modificarea ei.Teoria ofertei.Factori de influenţă.Explicarea mecanismului de echilibrare al pieţei.

Explicarea conceptului de piaţă şi a modului de Explicarea conceptului de piaţă şi a modului de stabilire a preţului de piaţăstabilire a preţului de piaţă..

PiaţaPiaţa – – un aranjament prin care cumpărătorii şi vânzătorii se un aranjament prin care cumpărătorii şi vânzătorii se întâlnesc sau comunică, în scopul tranzacţionării unor produse sau întâlnesc sau comunică, în scopul tranzacţionării unor produse sau servicii, astfel îcât şi unii şi alţii să rămână satisfăcuţiservicii, astfel îcât şi unii şi alţii să rămână satisfăcuţi.. Acest Acest aranjament nu presupune neapărat existenţa unui loc fizic în care aranjament nu presupune neapărat existenţa unui loc fizic în care cumpărătorii şi ofertanţii să se afle faţă-n faţă.cumpărătorii şi ofertanţii să se afle faţă-n faţă.

Multe tranzacţii se încheie fără ca părţile să se întâlnească. De Multe tranzacţii se încheie fără ca părţile să se întâlnească. De exemplu;- cei interesaţi pot comanda produsele oferite spre vânzare exemplu;- cei interesaţi pot comanda produsele oferite spre vânzare telefonic, prin poştă, sau prin internet ca urmare a consultării unor telefonic, prin poştă, sau prin internet ca urmare a consultării unor cataloage, sau reclamă fără să aibă în faţă produsele, cu atât mai cataloage, sau reclamă fără să aibă în faţă produsele, cu atât mai puţin ofertanţiipuţin ofertanţii..

În urma tranzacţiilor dintre vânzători şi cumpărători (confruntarea În urma tranzacţiilor dintre vânzători şi cumpărători (confruntarea dintre cererea şi oferta unui produs) se stabileşte preţul produsului.dintre cererea şi oferta unui produs) se stabileşte preţul produsului.

Conceptele “Conceptele “cerere”cerere” şi “ şi “ofertăofertă” reprezintă cele mai importante instrumente ” reprezintă cele mai importante instrumente ale analizei microeconomice , a căror cunoaştere este absolut obligatorie ale analizei microeconomice , a căror cunoaştere este absolut obligatorie pentru luarea unor decizii adecvate. pentru luarea unor decizii adecvate. La intersecţia curbelor cererii şi La intersecţia curbelor cererii şi ofertei se stabileşte echilibrul pieţei caracterizat printr-o cantitate ofertei se stabileşte echilibrul pieţei caracterizat printr-o cantitate de echilibru şi un preţ de echilibru.de echilibru şi un preţ de echilibru.

Preţul practicat pe piaţă joacă un rol esenţial în rezolvarea problemei Preţul practicat pe piaţă joacă un rol esenţial în rezolvarea problemei deficitului de resurse, dearece contribuie la repartizarea raţională a deficitului de resurse, dearece contribuie la repartizarea raţională a cantităţii limitate de bunuri şi servicii disponibile, spre aceia care le cantităţii limitate de bunuri şi servicii disponibile, spre aceia care le preţuiesc cel mai mult.preţuiesc cel mai mult.

Tipuri de piaţăTipuri de piaţă Economia de piaEconomia de piaţăţă functioneaz functioneazăă ca un sistem de ca un sistem de

piepieţţe care se condie care se condiţţioneazioneazăă reciproc reciproc. .

1. 1. PiaPiaţţaa bunurilor şi serviciilor bunurilor şi serviciilorÎn cadrul pieţei bunurilor şi serviciilor În cadrul pieţei bunurilor şi serviciilor

comercializarea marfurilor se realizează în comercializarea marfurilor se realizează în modalităţi diverse corespunzător naturii lor, modalităţi diverse corespunzător naturii lor, precum şi practicilor şi reglementărilor precum şi practicilor şi reglementărilor conţinute în legislaţiile naţionaleconţinute în legislaţiile naţionale

2. 2. PiaPiaţţa monetara monetarăăÎn În cadrul careia se fac tranzactii cu bani, se face cadrul careia se fac tranzactii cu bani, se face

comert cu banicomert cu bani..

3. 3. Piata capitalurilorPiata capitalurilor Pe aceasta piata se efectueaza tranzactii Pe aceasta piata se efectueaza tranzactii

financiare cu titluri de valoare sau active financiare cu titluri de valoare sau active financiare.financiare.

4.4. Piata munciiPiata muncii Totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare Totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare

afactorului munca, in interactiunea lor si inafactorului munca, in interactiunea lor si in stransastransa

Teoria cererii. Factorii care influenţează modificarea ei.Teoria cererii. Factorii care influenţează modificarea ei.CerereaCererea reprezintă cantitatea de marfa pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi capabili să şi-o reprezintă cantitatea de marfa pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi capabili să şi-o

procure la un moment dat, la un anumit nivel al preţului, în condiţiile când ceilalţi factori procure la un moment dat, la un anumit nivel al preţului, în condiţiile când ceilalţi factori rămân constanţi.rămân constanţi.

Legea cererii:Legea cererii: cantitatea cerută dintr-o anumită marfă este invers proporţională cu preţul mărfii cantitatea cerută dintr-o anumită marfă este invers proporţională cu preţul mărfii respective.respective.ContracContracţţia cererii cia cererii câând prend preţţul creul creşşte se explicte se explicăă prin tendin prin tendinţţa consumatorului de a-a consumatorului de a-şşi reduce i reduce

achiziachiziţţiile din bunul a ciile din bunul a căărui prerui preţţ a crescut a crescut şşi i îînlocuirea acestuia nlocuirea acestuia îîn consum cu alte bunuri n consum cu alte bunuri substituibile, dar ale csubstituibile, dar ale căăror preror preţţuri nu a crescut sau a crescut mai puuri nu a crescut sau a crescut mai puţţin. Extinderea cererii in. Extinderea cererii cand precand preţţul scade are ca explicaul scade are ca explicaţţie economicie economicăă comporatamentul consumatorului de a- comporatamentul consumatorului de a-şşi i mmăări consumul pentru o mai bunri consumul pentru o mai bunăă satisfacere a nevoilor, inclusiv prin restr satisfacere a nevoilor, inclusiv prin restrâângerea ori ngerea ori renunrenunţţarea la conarea la conssumul altor bunuri, ale cumul altor bunuri, ale căăror preror preţţuri au ruri au răămas neschimbate ori au scmas neschimbate ori au scăăzut zut mai pumai puţţin. in.

Cererea se poate exprima în trei moduri: sub forma unui tabel, a unui grafic sau a unei funcţii.Cererea se poate exprima în trei moduri: sub forma unui tabel, a unui grafic sau a unei funcţii.

Preţul ($) Cantitatea cerută (bucăţi)

1,00 45

0,90 50

0,80 55

0,70 60

0,60 65

0,50 70

0,40 75

xCx PfQ

xaCxCx PfNGPPVPfQ 00000 ,,,,,

Funcţia cererii are următoarea expresie:

ceea ce înseamnă că în condiţiile în care ceilalţi factori rămân constanţi, cantitatea cerută din bunul X este o funcţie de (depinde de) preţul bunului x.Acest lucru poate fi reprezentat şi prin relaţia:

ceea ce demonstrează că factorii care influenţează cantitatea cerută, cu excepţia preţului produsului , sunt constanţi.

Tabelul nr.1 Cererea Fig. 1 Curba cererii

Tipuri de cerere după elasticitateTipuri de cerere după elasticitate• Elasticitatea cererii reprezintă modificarea cantităţii de cerere sub acţiunea diferitor Elasticitatea cererii reprezintă modificarea cantităţii de cerere sub acţiunea diferitor

factorifactori..• Cantitatea de bunuri pe care cumpărătorii şi-o procurăîntr-o anumită perioadă depinde de Cantitatea de bunuri pe care cumpărătorii şi-o procurăîntr-o anumită perioadă depinde de

diferiţi factori: preţul produsului, veniturile consumatorilor, preţul produselor conexe în diferiţi factori: preţul produsului, veniturile consumatorilor, preţul produselor conexe în consum, schimbările previzionate ale preţurilor în viitor, gusturile consumatorilor sau consum, schimbările previzionate ale preţurilor în viitor, gusturile consumatorilor sau moda, numărul consumatorilor potenţiali. Aceşti factori se mai numesc moda, numărul consumatorilor potenţiali. Aceşti factori se mai numesc determinanţideterminanţi..

• Elasticitatea cererii după preţ măsoară sensibilitatea consumatorilor la modificarea bunului Elasticitatea cererii după preţ măsoară sensibilitatea consumatorilor la modificarea bunului respectivrespectiv, se măsoară prin coeficientul de elasticitate, care se calculează după relaţia:, se măsoară prin coeficientul de elasticitate, care se calculează după relaţia:

• În dependenţă de mărimea lui E, cererea poate fi:În dependenţă de mărimea lui E, cererea poate fi: a) ealastică, Ea) ealastică, E>>1;1; b)unitară, E=1;b)unitară, E=1; c)neelastică, E c)neelastică, E <<1;1;Există situaţii pe piaţă cân la orice modificare a preţului cantitatea de cerereExistă situaţii pe piaţă cân la orice modificare a preţului cantitatea de cerere nu se modifică, în acest caz cererea este de nu se modifică, în acest caz cererea este de tip nulă (rigidă), E=0tip nulă (rigidă), E=0;;Alteori cantitatea cererii se modifică indiferent de modificarea preţului, în acestAlteori cantitatea cererii se modifică indiferent de modificarea preţului, în acestCaz cererea este de Caz cererea este de tip infinit elastică, E=∞.tip infinit elastică, E=∞.

0

01

0

01

P

PP

Q

QQ

P

QE

Teoria ofertei.Factori de influenţă.

Oferta – cantitatea pe care ofertamţii sunt dispuşi şi capabili să o ofere la un moment dat, la un anumit preţ al pieţii, în condiţiile în care ceilalţi factori rămân constanţi.

Relaţia conform căreia cantitatea oferită dintr-o marfă este direct proporţională cu preţul mărfii respective poartă numele de legea ofertei.

Factori ce modifică oferta : Preţul produsului; Nivelul tehnologiei existente; Preţul resurselor utilizate pentru

producerea bunului/serviciului; Preţul produselor conexe în producţie; Previziunile producătorilor referitoare la preţul viitor al produsului ; Numărul organizaţiilor producătoare;Oferta se poate exprima în trei moduri: sub forma unui tabel, a unui grafic sau a unei funcţii.

Preţul ($) Cantitatea cerută (bucăţi)

1,00 90

0,90 80

0,80 70

0,70 60

0,60 50

0,50 40

0,40 30

Funcţia ofertei are următoarea expresie:

ceea ce înseamnă că în condiţiile în care ceilalţi factori rămân constanţi, cantitatea cerută din bunul X este o funcţie de (depinde de) preţul bunului x.Acest lucru poate fi reprezentat şi prin relaţia:

xoacxOx PgNPPTPgQ 0000 ,,,,

xCx PfQ

Relaţia preţ unitar-ofertă

Curba ofertei arată care este preţul la care ofertantul este dispus să ofere diferite cantităţi dintr-un bun oarecare, într-o anumită perioadă de timp. Este posibil ca preţul pieţei să fie inferior costurilor totale medii(inclusiv costurilor variabile). Va continua întreprinderea să producă chiar dacă nu conţine beneficii? In imagine apar diferitele situaţii posibile ale întreprinderii. Punctul D reprezintă optimul de exploatare, în care preţul este egal cu costul total mediu şi se obţine beneficiu “normal”(conform randamentelor “normale” ale capitalului şi muncii întreprinzătorului).Preţurile superioare ca cele din punctul E, permite obţinerea de beneficii extraordinare, superioare celor normale; sunt situaţii conjuncturale, previzibile pe scurt timp.

Observând prezenţa beneficiilor extraordinare alte întreprinderi vor intra în industria respectivă crescând astfel producţia totală şi reducând preţul pieţei. Punctul C reprezintă situaţia în care întreprinderea are pierderi, dar îi convine să continue să producă dacă reuşeşte să-şi acopere toate costurile variabile (cauzele menţinerii activităţii) şi o parte din costurile fixe. Punctul în care întreprinderea se închide este punctul B. Sub acest punct, de exemplu în punctul A, menţinerea activităţii întreprinderii ar fi ceva iraţional, pentru că nu se pot acoperi nici măcar costurile variabile.

Explicarea mecanismului de echilibrare al pieţei

Va fi o situaţie de echilibru între cerere şi ofertă când, la preţurile pieţei, toţi consumatorii pot achiziţiona cantităţile pe care le doresc şi ofertanţii reuşesc să vândă toate produsele din stoc.

Preţul şi cantitatea produselor ce se vor vinde pe piaţă va fi determinat automat ca o consecinţă a formei curbelor ofertei şi cererii produsului. Dacă preţul este foarte mare, producătorii vor oferi mult mai multe produse decât cererea consumatorilor şi vor ramane astfel cu excedente, cantităţi ce nu se pot vinde, astfel că îşi vor reduce producţia şi vor scade preţurile. Din contra, dacă preţul este prea mic, cantităţile cerute vor fi mai mari decât cele oferite şi astfel apare o situaţie de lipsă pe piaţă. Unii consumatori vor fi dispuşi să plătească mai mulţi bani pentru acest bun. Preţul şi cantitatea produsă vor creşte. Să vedem aceste fenomene in exemplul pieţei grâului.

 ECHILIBRUL PE PIAŢA GRÂULUI

P D O situaţiatendinţapreţuri-

lor

tendinţaproduc-

ţiei

8 2 9 excedent scad de scădere

5 4 8 excedent scad de scădere

3 7 7 echilibru echilibru echilibru

2 10 5 lipsă urcă de creştere

Modificarea în cerere Să presupunem că previziunea

pieţei sugerează o creştere a peţului la bunul în discuţie. Cumpărătorii vor reacţiona, crescînd cererea din bunul respectiv în prezent, pentru a-l stoca în scopul de a evita un preţ mai mare în viitor. Curba cererii se va deplasa spre dreapta luînd forma C1.

La preţul de 2,5$ cantitatea cerută va depăşi cantitatea prevăzută a fi sporită, rezultînd o lipsă de 40.000 kg. Această cantitate rezultă din diferenţa dintre punctul a şi E1. În acest caz, piaţa dă informaţii ofertanţilor că cererea creşte şi cumpărătorii sînt dispuşi să plătească mai mult pentru bunul respectiv dacă îl vor găsi pe piaţă.

Se ajunge la un nou preţ de echilibru ( E2 ), respectiv de 3,3$ şi la la o cantitate de echilibru de 100.000 kg.

20 40 60 80 100 120 140

C

C1

E2

E1 a

40 000 kg

Cantitate (mii)

Preţ

5

4

3

2

1

Modificarea în ofertă Dacă, datorită factorilor de influenţă se

produce modificarea în ofertă, de exemplu descreşte, curba ofertei se va deplăsa spre stînga, cantitatea de bunuri oferită scade, iar preţul va creşte. Presupunem că ceilalţi factori nu se modifică.

Descreşterea în ofertă se reflectă în deplasarea curbei acesteia spre stînga, luînd forma O1. La preţul de echilibru de 2,50$, ofertanţii sînt dispuşi să ofere numai 50.000 kg. pe lună. La acest preţ, îşi menţin cererea de 78.000 kg/lună. Rezultă o lipsă de ofertă de 28.000 kg, cantitatea ce rezultă din diferenţa dintre punctul B şi E1. Acest fapt duce la creşterea preţului. Cînd acesta ajunge la 3,00$/kg. se stabileşte echilibrul, ofertă egalează cererea, iar punctul de echilibru este acum E2. Cantitatea de echilibru va fi de 60.000 kg/lun

O

O1

C

E2

E1

20 40 60 80 100

b

5

4

3

2

1

0

Modificarea ofertei şi cereriiModificarea ofertei şi cererii

20 40 60 80 100 120 140

C

C1

E2

E1 a

Cantitate (mii)

Preţ

5

4

3

2

1

O

E4

E3

O1

0

Cînd intervin modificări atît în cererea pentru bunul în discuţie cît şi în ofertă, curbele acestora se vor deplăsa simultan spre stînga sau spre dreapta.

De pildă, dacă curba ofertei se deplăsează spre stînga şi cea a cererii spre dreapta, se va modifica şi preţul şi cantitatea de echilibru. Punctul de echilibru va fi acum E4

Noul echilibru este la preţul de 3,80$/kg, la cantitatea de 80.000 kg/lună.

Concluzie, prin confruntarea dintre cerere şi ofertă se determină preţul de piaţă, care pentru oricare bun tinde permanent spre un nivel de echilibru ce reflectă egalarea cererii cu oferta.

Rezultatele folosirii resurselor se prezintă ca ofertă, în timp ce nevoile umane se prezintă sub forma cererii. Cele două laturi ale pieţei sunt analizate ca variabile dependente de diferiţi factori, îndeosebi de modificarea preţului. Avînd fiecare în parte determinări specifice, cererea şi oferta interacţionează şi se confruntă permanent între ele după anumite reguli.

Pentru cerere şi ofertă fiecare factor exrcită o influenţă mai mare sau mai mică, unii factori influenţează în sensul creşterii cantităţii de cerere şi ofertă, iar alţi factori influenţează în sensul scăderii lor.

În general putem spune că cererea şi oferta sunt categorii ale pieţei, iar rapotul dintre ele constituie o formă de exprimare a relaţiei dintre producţie şi consum.