grunerlocka studenthus

Universitatea ”Politehnica” din Timișoara

300223 Timișoara, Str. Traian Lalescu 2A, Tel. 004 256 404021, Fax. 004 256 404021, www.arh.upt.ro

SEMINAR CLĂDIRI INDUSTRIALE STUDENT: DANIELA VERONICA FLORESCU ÎNDRUMĂTOR: SORIN BORDEA

RECONVERSIE INDUSTRIALA

Grünerløkka Studenthus

Oslo, Norvegia




CUPRINS:

1. INTRODUCERE

2. SCURT ISTORIC

3. PREZENTRAREA SOLUTIEI

4. FUNCTIUNI

5. SUPRAFETE SI FINISAJE

6. BIBLIOGRAFIE




1. INTRODUCERE

Cel mai potrivit fel de a folosi un siloz de cereale este, desigur, de a depozita cereale. Avand in vedere schimbarile economice cu care se confrunta orasele sunt multe exemple de structuri apartinand zonelor industriale si complexelor agricole care acum stau parasite. Pentru cele a caror integritate structurala este inca in parametri se poate gandi un proiect care sa vizeze reconversia functionala a respectivelor cladiri.

Grünerløkka Studenthus – fig.1, popular numit Student Silo si initial "siloz pe Nedrefoss", este un campus la Grünerløkka, in Oslo. Caminul studentesc este situat in Marselis poarta 24, in imediata apropiere a parcului Cuba. Acesta este situat pe partea de est a Akerselven cu zona Vulkan pe partea opusa a raului. Cladirea este detinuta de Fundatia „Stud End of Life”, care a cumparat silozul in 2000.

BIROU DE ARHITECTURA: HRTB AS LOCATIE: OSLO, NORVEGIA PROIECTARE & EXECUTIE: 1999-2001 SUPRAFATA: 38 mp/pers (226 module de locuit) COST EXECUTIE: cca 2400 euro/mp – 20 000 NOK/mp ENERGIE CONSUMATA: 156.5 kWh/mp/an (2003)

Fig.1. – Reconversia unui siloz de cereale




2. SCURT ISTORIC: Construit in 1953, silozul adapostea porumbul de la moara Nedrefoss din Oslo si a fost

folosit pana in anii ’90. Ultima incarcacatura de cereale a silozului a fost scoasa in 1990 si 3 ani mai tarziu vecinatatea a fost declarata ca fiind rezidentiala.

Structura este formata din trei siruri a cate sapte cilindri, in total 21 de volume avand o inaltime de 53m.

In 1993, autoritatile locale au apobat proiectul prin care se dorea reconversia acestei relicve industriale dar lucrarile au inceput abia sase ani mai tarziu si au durat pana in 2001.

Timp de aproape 40 de ani cladirea a fost folosita ca depozit – fig.2. Proiectul a fost ales in urma unui concurs de proiecte care a fost organizat in anii `80. Echipa de arhitecti care a castigat a fost HRTB AS, insa cu solutia de a reconverti silozul intr-un hotel – solutie neexecutata. Asociatia „Stud End of Life” a intrat in posesia cladirii in 2000, a contactat firma de arhitecti, ce de altfel castigase concursul de idei pentru aceasta cladire in urma cu cca 20 de ani pentru reconversia intr-un hotel, de data aceasta pentru reconversia intr-un camin studentesc, dupa ce in 1992 Autoritatile locale inaintasera decizia de a demola complet constructia si a transforma vecinatatea intr-o zona de agrement. In ciuda acestei pozitii puternice a autoritatilor locale de a demola, au fost acceptate planurile pentru o solutie de reconversie a silozului intr-un complex studentesc. Echipa HRTB AS a fost fiind ajutata in acest proiect de anvergura de Lykke Frydenlund si Ingrid Lovstad, care au contribuit prin cunostintele si experienta lor la amenajarea interioara a noului camin studentesc.

Desi functiunea acestei constructii a fost radical schimbata, amprenta istoriei acesteia nu este nici pe departe inlaturata. Istoria acestui loc se reflecta in insasi cladirea de beton – structura – ce nu a fost major modificata, dar si intr-o expozitie la intrare ce infatiseaza tramvaie de cereale ce transporta cereale de la Vippetangen pana la morile din zona.

Fig. 2 – Imagine istorica de ansamblu a zonei industriale in care se gasea silozul




3. PREZENTAREA SOLUTIEI

Solutia proiectului a pornit de la tema de a salva de la degradare o constructie care face parte din istoria si identitatea locului. Daca initial solutia a fost gandita pentru un hotel, ca apoi sa fie luata deciza unei demolari, in final aceasta „salvare” a venit din initiativa Fundatiei „Stud End of Life” de a realiza camine pentru studenti.

Pornind de la structura de beton existenta, reconversia a inceput de la amplasarea in structura a planseelor, ce au fost adaugate pentru a forma niveluri de locuit. Apoi au fost sculptate golurile de ferestre si usi in timp ce cladirea a fost izolata termic cu polistiren, tencuita pe exterior si vopsita in gri. Scarile si ascensorul au fost plasate in volumul paralelipipedic ce leaga cilindrii la un capat – fig. 3. Exista de asemenea aici si scara de incendiu, camera comuna si spalatoria, situate la ultimul etaj in acest corp anexat cilindrilor.

Cladirea are in prezent 19 etaje, dintre care 3 sunt nelocuite ci contin diverse functiuni comune. Proiectul s-a desfasurat pe perioada 1999-2001, insa in 2008 toate baile au fost demolate din cauza unor probleme cu umiditatea acumulata, facand astfel intregul complex de nelocuit pentru o perioada.

Fig.3 – organizarea unui etaj




4. FUNCTIUNI

Cladirea astfel transformata are 19 etaje, dintre care 16 sunt destinate locuirii ce includ in

prezent 22 de camere single, 165 de garsoniere – fig.3 – si 39 de apartamente cu 2 camere – fig.4., formele circulare ale acestora pastrand amprenta structurii existente.

Cei care locuiesc azi in vechiul siloz beneficiaza de perspective impresionante asupra orasului Oslo. Prin natura deosebita a proiectului, structura renovata a devenit un simbol arhitectural pentru oras si a castigat in 2002 premiul Arhitecturii orasului Oslo. Fig 3 – Organizarea unei garsoniere Fig. 4 – Organizarea unui apartament

5. SUPRAFETE SI FINISAJE

Impreuna sunt cu totul plasate aprox. 7.500 de metri patrati, podele de vinil, in toate unitatile locuit si coridoare – fig.5-6. (mai putin camerele de baie, cu gresie si faianta). Materialul podelelor a fost ales in mai multe culori diferite, un strat de vinil a fost ales nu in ultimul rand si datorita calitatii din punct de vedere al zgomotului de impact. Peretii sunt acoperiti cu gips-carton care a fost maruntit si pictat, in timp ce plafoanele sunt vopsite gri.

In camerele comune, pardoselile sunt din parchet. – fig.7. Elemente de culoare gri se repeta in toate camerele si apartamente, insa sunt folosite si culori: ocru, verde, turcoaz si albastru, care se observa inca de la exterior, balustradele fiind realizate din foi de sticla stratificata colorate – fig.8.




Fig. 5 – Finisaj coridor Fig. 6 – Finisaj camere

Fig. 7 – finisaj incaperi comune Fig. 8 – finisaj exterior




6. BIBLIOGRAFIE:

1. http://www.arkitektur.no/grnerlokka-studenterhus?ecoproenst=f80ad8d0-a87b-4aed-b64d-0fde48d9ac32&buye=Under+utvikling&arcca=aa5c205a-24cc-494d-8608-746a6fe07d60

2. http://no.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%BCnerl%C3%B8kka_studenthus

3. http://www.ifi.no/grnerlokka-studenthus?var=2&utm_expid=49969208-0.EeBUSaijSlGbboKvB9OD2w.1&utm_referrer=http%3A%2F%2Fno.wikipedia.org%2Fwiki%2FGr%25C3%25BCnerl%25C3%25B8kka_studenthus

4. http://www.digitaltmuseum.no/things/nedre-foss-mlle-grnerlkka-oslo-1961-siloen-og/NF/NF.06563-051?place=Foss&search_context=1&count=153&pos=21

5. http://www.emporis.com/building/grunerlokkastudenthus-oslo-norway

http://www.arkitektur.no/grnerlokka-studenterhus?ecoproenst=f80ad8d0-a87b-4aed-b64d-0fde48d9ac32&buye=Under+utvikling&arcca=aa5c205a-24cc-494d-8608-746a6fe07d60



http://no.wikipedia.org/wiki/Gr%C3%BCnerl%C3%B8kka_studenthus

http://www.ifi.no/grnerlokka-studenthus?var=2&utm_expid=49969208-0.EeBUSaijSlGbboKvB9OD2w.1&utm_referrer=http%3A%2F%2Fno.wikipedia.org%2Fwiki%2FGr%25C3%25BCnerl%25C3%25B8kka_studenthus



http://www.digitaltmuseum.no/things/nedre-foss-mlle-grnerlkka-oslo-1961-siloen-og/NF/NF.06563-051?place=Foss&search_context=1&count=153&pos=21

http://www.digitaltmuseum.no/things/nedre-foss-mlle-grnerlkka-oslo-1961-siloen-og/NF/NF.06563-051?place=Foss&search_context=1&count=153&pos=21

http://www.emporis.com/building/grunerlokkastudenthus-oslo-norway

grunerlocka studenthus

Documents