GRECIA ANTICA

EPOCA OBSCURĂ ( GEOMETRICĂ ) = Epoca fierului în Grecia ; durează 500 de ani : 1150-725 î.Chr.

După dispariţia micenienilor

Această perioadă din istoria civilizaţiei greceşti se caracterizează prin :- -pătrunderea dorienilor în spaţiul lumii miceniene , distrugerea vechilor cetăţi –state şi depopularea teritoriului - revenirea la viaţa rurală şi dispariţia marilor aşezări urbane şi a arhitecturii monumentale;- involuţia meşteşugurilor şi tehnicilor , cu excepţia ceramicii cu decor geometric relativ sărac - dispariţia scrierii

1.SOCIETATEA - este condusă de şefi militari –căpetenii care se impuneau datorită averii personale şi prestigiul câştigat în luptă - puternic militarizată, - existenţă rurală , aristocratică şi patriarhală - era ierarhizată pe baza averii şi originii - este împărţită în grupuri de familii înrudite de tipul clanurilor : gentes , fratrie şi philai

gentes – formaţiune socială însumând familiile înrudite prin legături de sânge şi care au un strămoş comun de obicei mitic fratria – o alianţă între gentes rezultată din necesităţi de apărare , condiţia alianţei este practicarea aceleiaşi religii phylai – u uniune de fratrii care se realiza în faţa unui pericol comun sau pentru ducerea unui război comun – de jaf .

- sclavia începe să capete un rol din ce în ce mai improtant pentru economia acestei perioade

2.ORGANIZARE POLITICA - forma de organizare a puterii este regatul , cu dinastii ereditare . - Regele reprezentând puterea supremă este ajutat şi controlat de două instanţe politice care vor sta la baza

instituţiilor republicane ale democraţiei clasice:- ADUNAREA CELOR BĂTRÂNI , senatul de mai târziu , alcătuită din şefii de familii , aristocraţi şi

magistraţi .- ADUNAREA POPORULUI , iniţial constituită din cetăţeni înarmaţi.

Catre sfârşitul perioadei au loc o serie de evenimente care vor influenţa evoluţia ulterioară a civilizaţiei greceşti , cu implicaţii mai largi temporale şi spaţiale :

- un proces treptat şi lent de urbanizare a teritoriului Greciei prin ocuparea vechilor vetre aparţinând marilor oraşe miceniene ;

- în secolul -VIII reapar noi structuri urbane pe care le putem considera strămoaşele polis-ului clasic grecesc , adică a oraşului stat , o entitate politică originală care va constitui însăşi inima civilizaţiei greceşti până la cucerirea ei de către romani

- primele oraşe erau structuri teritoriale cu rol de loc de adunări religioase , punct local de apărare militară şi reşedinţa a căpeteniei şi grupului important de războinici.

3.În planul manifestărilor spirituale şi artistice

ARTA - nu mai apar construcţiile monumentale şi elemente de plastică majoră - trebuie să considerăm că avem de-a face cu o perioadă nu foarte bogată , limitată doar la producţia

ceramică cu decor geometric care spre sfârşitul perioadei , secolul VIII, se deplasează către figural şi antropomorf prevestind marile motive ale artei clasice greceşti.

- Se foloseşte fyrnisul – o glazură brună - În artă se pot distinge centre a căror manieră se perpetuează în timp prin intermediul atelierelor de artizani

( artişti ) : Atena , Corint , Teba - Meşteşugul artistic cel mai dezvoltat este ceramica descoperită în apropierea Atenei , în necropolele de la

Dipylon : craterele sau deinoi – vase cu funcdul perforat în care se turnau lichide ofrandă pentru decedat ; vasele pictate utilizează canonul geometric până către sfârşitul sec. VIII :

- Sec. VIII înseamnă nu numai pătrunderea figurii umane în repertoriul ornamental ci şi apariţia unui décor aşa zis orientalizant format din figuri de monştri , sfincşi şi grifoni , himere şi centauri precum şi a unei abundenţe de ornamente vegetale : pomul vieţii , lotusul , palmeta ; abundă statuetele ceramice, figuri de oameni şi animale ,

- pictura ceramică predomină decorul geometric n dispus pe registre orizontale , cu motive variate – romburi , triunghiuri , meandrul .

- Prezenţele umane sunt geometrizate.:Vasul funerar RELIGIA :

- În absenţa totală a arhitecturii religioase cele mai multe lucruri despre religie le aflăm graţie figurinelor de lut antropomorfe sau zoomorfe şi ofrandelor din diverse materiale preţioase descoperite de arheologi în aşa zisele situri – sanctuare

- ca şi micenienii şi minoicii , preferau pentru cultul lor fie situri naturale fie peşteri sacre , un copac , un stâlp izolat , un mic altar ori incintă fără consistenţă arhitecturală , în aer liber sau o încăpere special consacrată într-o construcţie laică

- în genere s-au folosit locuri consacrate drept sacre încă din civilizaţiile anterioare , vechile sanctuare de la Aghia Irini din insula Keos , la Eleusis , altarul lui Agamemnon de la Micene , Delfi

- sfârşitul sec. VIII coincide cu renaşterea cultului morţilor şi mormântului - tot acum vechile sanctuare încep să câştige în importanţă .

1

LITERATURA - În planul producţiilor literare - poemele homerice –Iliada şi Odiseea sunt difuzate pe cale orală , prin recitare

de către aezi ( rapsozi), ilustrând continuarea tradiţiei epice a epocii anterioare - Între anii -550-300 aceste poeme au fost copiate şi multiplicate de către negustorii bogaţi care le-au răspândit în

întregul bazin al Mediteranei.- În secolul VIII î.Chr. apare însă şi prima personalitate literară a Greciei antice cu o operă bine cunoscută:

HESIOD , cu poemul său MUNCI ŞI ZILE.

Epoca obscură s-a încheiat cu importante realizări care vor fi reluate şi dezvoltate în perioada următoare a civilizaţiei greceşti , în EPOCA ARHAICĂ (vremea întemeierilor) care debutează în anul 725 îen şi durează până către anul 479 îen când Atena cade în mâna perşilor care distrug acropola , locul sacru al cetăţii.

2