grecia proiect

5/12/2018 Grecia proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/grecia-proiect 1/19

Materie: Economie European

Studeni:

Codu Simona Georgiana Gagea Dumitru Daniel

Murzea Mihai Marius

Muiu Ana Andreea



I ntroducere

Situat aproape de grania dintre Europa i Asia, Grecia ocup extremitatea sudic a peninsulei Balcanice, în sud-estul Europei. Capitala Greciei este Athena. Teritoriul sucuprinde peste 2000 de insule în Marea Egee i în Marea Ionic, dar numai 165 dintre acesteasunt locuite. Suprafaa total a Greciei este de 131957 km². Cel mai înalt vârf al rii se afl înMuntele Olimp.

Cu o populaie de 11,2 milioane, Grecia reprezint unul dintre leagnele civilizaieieuropene: savanilor si din antichitate li se datoreaz multe dintre progresele din filosofie,medicin, matematic i astronomie. Oraele-stat greceti au fost pionierii formelor democratice de guvernare, iar patrimoniul istoric i cultural al rii continu s influenezelumea modern, în special în domeniul literaturii, artei, filosofiei i politicii.

Grecia zilelor noastre este o republic consacrat prin constituia din 1975. Cei 300 demembri ai parlamentului su unicameral sunt alei pentru un mandat de patru ani. Teritoriulrii este împrit în 13 regiuni administrative.

Peste 50% din industria Greciei se concentreaz în jurul Atenei, iar principalele sectoare

economice ale rii sunt agricultura, turismul, construciile i transportul maritim.Grecia a aderat la UE în anul 1981 i a adoptat Euro ca moned naionala n anul 2001.Dup 15 ani de cretere economic, Grecia a intrat în recesiune în 2009.



R ata omajului

R ata somajului din Grecia a ajuns la un nou nivel record, de 16,6 la suta, in mai, a anuntat, joi, institutul grec de statistica. Problema somajului s-a accentuat din cauza programelor deausteritate implementate de guvernul elen, care au condus la o scadere a activitatii economice,relateaza Le Figaro. In plus, cresterea numarului de angajati pe termen limitat, specificasezonului de vara, nu a fost de ajuns pentru a compensa pentru pierderile de locuri de muncadin celelalte domenii ale economiei. In luna aprilie, rata somajului era de 15,8 la suta, iar, inmai 2010, de 12 procente.

Ajutorul de omaj este administrat de OAED (Organizaia Ocuprii Forei de Munc) ieste disponibil numai pentru omerii, care inainte de momentul concedierii de la locul de

munc, au pltit minim 2 ani asigurarea social. Acest ajutor de omaj nu se aplic celor caredesfureaz o activitate independent i nici celor cu alt surs de venit. Ajutorul de omajeste de 55% din 25 de salarii minime, iar în prezent este de 454 ¼ pe lun, cu posibilitatea de acrete cu câte 10% pentru fiecare minor avut în grij.



I ndustria Greciei

Principalele domenii în care grecii au investit sunt: telecomunicaiile, industria alimentar,sectorul bancar, asigurrile i investiiile financiare. Practic, din întregul capital investit, 58%

se regsete în domeniul telecomunicaiilor, 18% în cel al industriei alimentare, 8% în producie, 6% în sectorul bancar, 3% în reele de distribuie i 1% în construcii.

Industria contribuie cu 14% la formarea PIB. Printre industriile tradiionale în Grecia senumr construciile, industria textil, industria alimentar i cea a cimentului. În ultimii ani,s-au dezvoltat în ritm susinut industria echipamentelor de înalta tehnologie itelecomunicaiile.

Industria construciilor

Construciile sunt, în mod tradiional, una dintre ramurile industriale cele mai importanteale economiei greceti. Începând cu anul 2001, acestea au înregistrat o dezvoltare puternic,

datorit creterii volumului investiiilor private i lucrrilor de construcii publice. Doumotive principale au stat la baza acestei creteri : investiiile legate de desfurarea Jocurilor Olimpice 2004 de la Atena i implementarea celuI de al treilea Suport de AsistenComunitar (CSF III) acordat Greciei de ctre Uniunea Europeana în valoare de 51,3miliarde euro.

Industria alimentar

Industria alimentar reprezint un sector foarte dinamic i profitabil în Grecia, constituinduna din industriile cheie ale economiei elene, cu aproximativ 20% pondere în industria

prelucrtoare. Conform statisticilor oficiale, acest sector concentreaza cca. 10.000 unitati de

prelucrare a alimentelor i 700 uniti având ca obiect de activitate producerea buturilor, iocup 17% din fora total de munc angajat în industrie. Acest sector prelucreazaproximativ 70% din producia agricol a Greciei. Cele mai mari concentrari ale unitilor deacest gen se regsesc în regiunile Macedonia, Thessalia, Creta i Peloponese.

Industria extractiva

Minereuri: Industria minier i cea a prelucrrii metalelor au constituit întotdeauna o partemic, dar important în economia naional greceasc i se caracterizeaz prin concentrarea

produciei într-un numr restrâns de companii (aproximativ 60% din venitul sectorului esterealizat de 5 companii miniere). Cele mai importante produse miniere sunt bentonita,magnezitul i perlita, producia ultimelor dou fiind cea mai mare la nivelul UniuniiEuropene.

Petrol: Grecia are rezerve limitate de petrol, evaluate la 10 milioane barili. Producia estede 9000 de barili/zi, fiind departe de a acoperi necesarul zilnic pentru consum, de 396.000

barili/zi (estimari 2001).Gaze naturale: Cu resursele de gaze naturale de doar 1 miliard mc., Grecia produce o

cantitate neînsemnat de gaze naturale. Consumul, dei a sczut în ultimii ani, se preconizeaz



c va crete simitor, de aproape 4 ori, în acest deceniu. Cererea intern de gaze naturale esteacoperit în general prin importuri.Carbuni: Lignitul reprezint cea mai importanta surs indigen de energie. R esursele de

lignit estimate se ridica la 2874 milioane tone. Principalele zcminte se gsesc în nordulrii.

Grecia este o ar maritim, comercial i are una din cele mai mari flote din lume.Economia greceasc este una cu orientare spre pia i intervenie minim din partea statului.Începând cu anii `90 scena financiar elen este caracterizat de un nou dinamism.Convergena nominal a economiei greceti cu economiile partenerilor si din UE a fostdecisiv i bine pus la punct. Începând cu 1994 Grecia a manifestat o accelerare de 3,2 %anual i depete rata medie realizat de UE, îmbuntindu-i exponenial de cretere. În2005, ritmul de dezvoltare al PIB era de 3,8%. omajul în cel de-al treilea trimestru al anului2005 era de 9,7 %.

2000 2001 2002 2003 2004

Fora de munc 4.617,2 4.581,6 4.652,2 4.728,4 4.823,2Angajai - % din totalul

forei de munc4.097,9

88,8 %4.103,2

89,6%4.190,2

89,6%4.286,6

90,7%4.330,5

89,8%

omeri - % din totalulforei de munc

519,311,2%

478,410,4%

462,19,9%

441,89,3%

492,710,2%

Grecia era o ar cu o tradiie exclusiv în agricultur , dar în ultima vreme importanaactivitilor din primul i al doilea sector economic ( agricultura i respectiv industria ) a intrat

pe o pant descendent în favoarea ascensiunii din sectorul serviciilor.Cele mai importante ramuri economice sunt: producia de manufactur care ocup

12% din PIB i 14,4% din rata total a forelor de munc i construciile care ocup

7,2% din PIB i 7,3% din rata de angajare.

Industria de manufactur înglobeaz un numr mare de întreprinderi mici i mijlocii ,majoritatea companiilor de manufacur fiind mici afaceri de familie în timp ce marilecompanii se dedic industriei produselor chimice i plastice, petrolului i produselor pe bazde crbune, produselor din sticl i cimentului , iar noile întreprinderi care sunt în dezvoltaresunt dedicate tehnologiei i telecomunicaiilor .

Agricultura reprezint în continuare o surs de venit . Condiiile climatice ale Grecieifavorizeaz cultivarea legumelor , fructelor, tutunului, bumbacului, viilor precum i crescutuloilor i caprelor .

În momentul de fa , agricultura se concentreaz asupra creterii competitivitii prin

mecanisme de producie ,de procesare i de marketing , dar i asupra modernizriiinfrastructurii i a zonelor rurale , prin protejarea i îmbuntirea resurselor naturale i amediului .

Sectorul serviciilor din Grecia este cel m ai bine reprezentat i are cea mai rapid

dezvoltare din economie, contribuind cu aprox. 70% la PIB i ocupând 61% din rata

total de angajare. Cele mai importante domenii din sectorul serviciilor sunt: turismul,

navigaia, finanele i comerul.



Turismul reprezint cea mai dezvoltat industrie în Grecia , plasându-se pe locul al 15-leaîn ierarhia mondial a destinaiilor turistice, primind în jur de 15 milioane turiti anual.

2000 2001 2002 2003 2004

Sosiri turiti 8.271.258 13.567.453 14.678.688 14.918.177 14.784.560Cecuri de cltorie

( miloane de dolariSUA)

2.566,1 9.221,1 9.446,6 9.740,7 10.057

Hoteluri:Camere Paturi

243.950459.297

320.159607.614

319.159607.614

319.689606.330

339.540644.898

Navigaia este un alt sector dinamic în economia rii i un reprezentant eficient al Grecieiîn lume. Flota comercial a Greciei se afl pe locul 5 mondial ca putere marin i reprezint50% din flota Uniunii.



I nflaia

Inflaia este procesul de cretere semnificativ i persistent a nivelului preurilor. În perioadele în care se manifest fenomenele inflaioniste, influena preurilor care cresc estemai mare decât a celor care scad, astfel încât, pe total, nivelul mediu al preurilor va crete.De asemenea, inflaia mai poate fi definit prin scderea puterii de cumprare a unei unitimonetare (respectiv a cantitii de bunuri i servicii ce poate fi achiziionat prin intermediulunei uniti monetare).

Inflaia în Grecia a fost de 4,7% în anul 2010, iar în septembrie 2011 a fost de 3,1%.

Schimbarea ratei inflaiei



F enomenul migraiei

Migraia din punct de vedere internaional este schimbarea locului de trai a persoanelor oria grupurilor de persoane aparte, indiferent de motivul i cauza schimbrii locului de trai. Cacauz a migrrii din ar pot s serveasc diferii factori: politici, ecologie proast, economie

slab dezvoltat, demografie nesatisfctoare sau starea social economic bun a rii primitoare i protejarea politic a populaiei din partea guvernului acesteia. Migraiainternaional constituie o parte integrant a economiei mondiale contemporane.

În secolul 20, milioane de greci au migrat spre Statele Unite, Marea Britanie, Australia,Canada i Germania. Migraia neta a început sa devina pozitiv în 1970. Apoi, în 1986numrul imigranilor legali sau ilegali era de aproximativ 90,000. Conform studiuluiîntreprins de MMO (Mediterranean Migration Observatory) în anul 2001 în Grecia erauaproximativ 760,000 de reyideni fr cetenie greceasc, fiind un prcent de 7% din totalul

populaiei.Tabelul de mai jos reprezint topul rilor cu "Greek diaspora". Aceasta fiind o comunitate

alctuit din persoane de origine greceasc, care locuiesc în afara granielor rii, cel mai des

cutând refugiu în sud-estul Europei sau Asia.



Datoria public

De altfel, dac ne uitm la evoluia în timp a finanelor publice elene, o s observmniveluri foarte ridicate ale deficitelor, nesustenabile. Dei climatul macroeconomic a fostfavorabil în anii premergtori crizei, autoritile nu au profitat pentru a realiza consolidarea

bugetar. Economia a crescut la un ritm mediu anual de aproximativ 4% în perioada 2000-2008. Îns autoritile elene au preferat adoptarea de politici bugetare pro-ciclice, care stau la

baza situaiei critice din momentul de fa. Cum se poate observa în graficul alturat, niveluldeficitului structural a crescut în fiecare an dup obinerea paaportului pentru Zona Euro (în2000). În ultimii ani, acesta a înregistrat chiar un nivel record (aproximativ 18% în 2009).



I mport ² export

Sectorul produselor alimentare i al butueilor este unul dintre cele mai dinamice sectoareale economiei elene. În 2008 grecii au alocat 15% din cheltuielile casnice totale pentrualimente i buturi. Spre deosebire de restul sectorului industrial, industria local a produselor

alimentare i buturilor nu a fost serios afectat de criza economic, fiind unul din principaliicontribuabili la PIB.



Principalele categorii de produse alimentare importate:



Msuri de austeritate

Îns protestele nu sunt doar apanajul sectorului public, ci i a celui privat. În martie 2010taximetritii greci au intrat în grev i au blocat strzile pentru c guvernul a cerut ca acetias elibereze chitane cu TVA clienilor. În iulie 2011 au mai blocat timp de dou zile puncte

vitale pentru turism ± porturi, aeroporturi ± pentru c guvernul a decis s liberalizeze"profesia" de taximetrist, adic s extind numrul de licene i s le vând cu 3.000 de euroîn loc de 80.000. Taximetritii spun c asta le pune în pericol investiia i c sunt oricum preamuli.

"Dac ai luat un împrumut de 200.000 euro pentru a-i cumpra o licen de taxi i omain confrom regulilor acestei ri... i subit i se spune c mâine nu vei mai avea nimic,spune-mi ce ai face?", se întreba retoric, citat de The Guardian, eful unei organizaii

profesionale a taximetritilor din Atena, unde sunt pe strzi 15.000 de taxiuri.Dac taximetritii nu au încredere în pia, de cealalt parte, ageniile de turism spun c

grevele care paralizeaz transportul le stric afacerea, "unul dintre stâlpii de dezvoltare i de

speran c ar putea ajuta ara s ias din criz".În august 2010 a fost rândul camionagiilor s paralizeze ara timp de trei zile. Staiile de

benzin au rmas fr combustibili, multe drumuri au fost blocate. Protestele se îndreptauîmportiva deciziei guvernului de a deschide piaa, blocat la nivelul anilor '70. De atunci nu s-au mai acrodat licene noi, aa c nevoia de a transporta marf a fcut ca preurile cerute detransportatori s creasc la niveluri exorbitante. O licen a ajuns i ea s coste o avere: pân300.000 euro, asta dac o gseai la vânzare pe piaa neagr, pentru c de obicei se transmiteaudin tat în fiu. Acum ar urma s coste 1.500 euro.

Acestea sunt doar câteva exemple de aberaii foarte întâlnite în Grecia, rezultatulconcesiilor fcute de guverne sindicatelor i a corupiei în relaia dintre aceste entiti.

Apoi statul este incapabil s strâng taxele mrite pentru simplul fapt c populaia nu vreas le plteasc.Dup ce guvernul a mrit de la 1 septembrie cu 10 puncte procentuale TVA perceput

restaurantelor, de la 13 la 23%, o uniune patronal a 15.000 de astfel de afaceri a anunat cnu va plti taxele majorate. Un sondaj arat c 59% din populaie nu mai vrea alte msuri deausteritate, chiar i la schimb cu un nou bailout i tiarea unei pri din datorie. Pe de alt

parte peste 75% nu ar vrea s prseasc euro.Practic. într-un scenariu creionat de elveienii de la UBS, devenit deja clasic, Grecia ar

trece printr-o convulsie major dac ar iei din euro. Poate c pe termen lung lucrurile ar merge mai bine pentru ar, îns pentru început grecii ar avea de-a face cu colpasul sistemului

bancar, defaultul asupra datoriei interne, o nou moned slab, care dei e util pentru o arcare export, în cazul Greciei nu ar avea prea multe efecte pozitive, i taxe vamale, pentru car fi nevoit s renune i la UE.

Apoi, ocul ieirii Greciei din uniunea monetar ar pune o presiune imens pe celelaltestate PIIGS, care s-ar vedea forate s o ia pe urmele Eladei. S-ar dezlnui o catastroffinanciar-economic i social.

UBS estimeaz c în cazul Germaniei peul ar putea ajunge la 6.000-8.000 de euro per capita. Asta înseamn pierderi de 20-25% din PIB în primul an. Apoi, recapitalizarea



sistemului bancar ar mai aduce cheltuieli de 3.500-4.500 de euro în anii urmtori ruperii deUniune.

Pentru o ar slab, precum Grecia, costurile ar ajunge la 9.500-11.500 de euro per capitaîn primul an, adic pierderi de 40-50% din PIB. În urmtorii ani s-ar pierde înc 3.000-4.000de euro per capita.

Ar fi, deci, mult mai ru pân s fie mai bine.Dac acceptm c scenariul e prea periculos pentru a fi luat în seam de politicieni, atunciînseamn c se mai pot face multe concesii pentru Grecia, aa cum s-a fcut i pân acum. Nudin spirit de solidaritate, ci din teama pentru consecine.

Manevra lui G-Pap ar putea fora creditorii externi s mai îndulceasc msurile deausteritate, ba chiar ar putea obine o reducere a datoriei cu 50 de procente reale, inclusiv acotei ctre creditorii oficiali.

Oricât de furioi ar fi Merkozy i ceilali europeni pe G-Pap, grecul e în faa uneia dintrecelei mai mari lovituri politice de la înfiinarea euro. Dac nu-i sunt satisfcute revendicrile,

poate oricând s apese butonul declanator



Contribuia la bugetul UE

Bugetul Uniunii Europene este actul care autorizeaz în fiecare an finanarea ansambluluiactivitilor i interveniilor comunitare. În funcie de acesta pot fi observate în fiecare an

prioritile i orientrile politice comunitare. Evoluia sa de-a lungul timpului reflecttransformrile succesive ale construciei europene. În 1970, bugetul comunitii era de 3,6miliarde ecu( la 1 ian. 1999, 1ecu = 1 euro) i era constituit aproape în totalitate din fonduri

pentru cheltuielile legate de politica agricol comun. Astzi bugetul UE este dotat cuaproximativ 93 miliarde¼. Se pot regsi aici toate politicile UE: cheltuielile politicii agricolecomune, politica de dezvoltare regional, cheltuieli de cercetare, educaie, formare, aciuni decooperare internaional etc.

Perspectivele financiare pentru perioada 2007-2013 se împart în cinci capitole:1. Cretere durabil: aceast rubric include fondurile structurale, cercetarea i educaia,

cu un buget de 382 de miliarde de euro pentru 7 ani

2. Conservarea i gestionarea resurselor naturale: este vorba de finanarea politiciiagricole comune i a politicilor de mediu, cu un buget de 371 de miliarde de euro

3. Cetenie, libertate, securitate i justiie: 10,7 de miliarde de euro sunt destinate

activitilor legate de justiie i afaceri interne. Aceast sum va acoperi i programelecare încurajeaz cetenia european, cum ar fi schimburile între tineri, înfrireaoraelor i dimensiunea european a presei i culturii

4. Uniunea European ca actor global: 49,5 de miliarde de euro vor fi alocate aciunilor în favoarea rilor în curs de dezvoltare, promovrii drepturilor omului, politiciiexterne i de securitate comune i sprijinului pentru dezvoltarea rilor învecinate

5. Administraia (inclusiv serviciile de traducere) va beneficia de 49,8 de miliarde de

euro, adic 5,75% din bugetul total

Conform tabelului de mai jos:

y În funcie de suma contribuit la bugetul Uniunii Europene, Grecia este pe locul 12cu 15 miliarde ¼

y În funcie de suma primit de la Uniunea European, Grecia este pe locul 7, primind40 miliarde ¼



Open Europe estimates for EU-27 budget for 2007±2013 in euros (¼)

Member

state

Money

to EU

(billions)

Money

from EU

(billions)

Net

benefit

(billions)

Ratio of money

(Out/In)

Population

(2007)

Net benefit

per capita

Germany 164 78 í86 0.476 82,314,906 í1045

France 140 89 í51 0.636 63,392,140 í805

Italy 116 70 í46 0.603 59,131,287 í778

United

Kingdom103 46 í57 0.447 60,816,701 í937

Spain 76 78 +2.2 1.026 44,474,631 49

Netherlands 37 13 í24 0.351 16,357,992 í1467

Belgium 33 39 +6.4 1.182 10,584,534 605

Poland 22 87 +65 3.955 38,125,479 1705Sweden 20 9 í11 0.450 9,113,257 í1207

Austria 19 10 í8.5 0.526 8,298,923 í1024

Denmark 17 10 í7.2 0.588 5,444,242 í1322

Greece 15 40 +25 2.667 11,171,740 2238

Finland 13 9 í3.7 0.692 5,276,955 í701

Portugal 12 29 +17 2.417 10,599,095 1604

R epublic of

Ireland11 12 +0.6 1.091 4,312,526 139

Czech R epublic 9.2 31 +22 3.370 10,287,189 2139

Hungary 8.4 32 +24 3.810 10,066,158 2384

R omania 7.2 32 +25 4.444 21,565,119 1159

Slovakia 3.5 14 +11 4.00 5,393,637 2039

Slovenia 3.1 6 +2.9 1.9354 2,010,377 1443

Bulgaria 2.3 12 +9.7 5.218 7,679,290 1263

Luxembourg 2.3 10 +7.7 4.348 476,187 16170

Lithuania 1.7 9 +7.3 5.294 3,384,879 2157

Latvia 1.4 6 +4.6 4.286 2,281,305 2016

Cyprus 1.1 1 í0.1 0.909 778,684 í128

Estonia 0.8 4 +3.2 5.0 1,342,409 2384

Malta 0.5 1 +0.5 2.0 407,810 1226



Stabilitatea sistemului bancar. R ata dobânzii

Sistemul bancar grecesc sa dovedit a fi foarte bine pus la punct, deoarece nu a fost afectat

de criza financiara global, dar a suferit efecte negative odat cu criza fiscal greceasc. Înciuda tutuoro dificultilor, bncile greceti au reuit sa depeasc aceast perioad, datoritfaptului c:

y Bncile nu erau expuse riscului care a cauzat criza financiar global

y Acestea au avut un capital puternic i au mrit treptat provizile

y Au fost facilitate de msurile luate de Banca Central European i guvernul Greciei

y Stabilitatea a fost asigurat de supravegherea eficient a Bancii Naionale a Greciei

În condiiile actuale, bncile greceti se lupt pentru a menine stabilitatea sistemului bancar. Metodele folosite sunt:

y Pstrarea unei sume adecvate de capital i de lichiditiy Asistarea intreprinderilor, dar i a gospodriilor de a se acomoda cu

inconvenienele cauzate de colapsul economic

Graficul de mai jos reprezint rata dobnzii perceput de bncile greceti în perioada 2005-martie 2010. Creditele sunt reprezentate astfel:

y cu galben sunt reprezentate creditele pentru nevoi personale

y cu bleu sunt reprezentate creditele imobiliare

y cu mov sunt reprezentate creditele ctre intreprinderi

y cu albastru sunt reprezentate creditele totale



Deficitul bugetar

Grecia a avut cel mai mare deficit bugetar si cele mai mari datorii dintre statele Uniunii

Europene, anul trecut, potrivit revizuirilor facute de autoritatile europene. Deficitul bugetar alGreciei a fost revizuit in crestere, de 13,6 la suta la 15,4 la suta din PIB, pentru anul 2009,depasindu-l pe cel al Irlandei, de 14,4 la suta, relateaza Bloomberg. De asemenea, datoriileGreciei au fost crescute la 126,8 la suta din produsul intern brut, depasindu-le pe celeacumulate de Italia, ce reprezinta 116 la suta din PIB. Din cauza revizuirilor, inseamna caGrecia nu va reusi sa-si atinga tintele de deficit pe care le-a agreat cand a primit imprumutulin valoare de 110 miliarde de euro din partea FMI si UE. Potrivit intelegerii cu cele douainstitutii, deficitul bugetar trebuie scazut la 7 la suta in 2011, de la 7,8 la suta din PIB, in acestan. Astfel, in urma revizurilor, deficitul bugetar din acest an va fi de 9,4 la suta din PIB, iar datoriilor vor atinge nivelul de 144 la suta.



Spaiul Schengen

Acordul Schengen a fost semnat în anul 1985. Spaiul Schengen funcioneaz asemenea

unui stat unitar, însemnând c circulaia în interiorul acestui spaiu este liber, dar din afaraacestuia este condiionat de legile internaional valabile. R egulile Spaiului Schengen au fostabsorbite în legile Uniunii Europene prin tratatul de la Amsterdam din 1999.

Grecia i-a anunat intenia de a intra în Spaiul Shengen la data de 6 noiembrie 1992 i afost acceptat abia la data de 26 martie 2000. Astfel a fost a 9-a ar care i+a exprimatintenia, îns doar a 10-a acceptat.

Pe aceast hart sunt reprezentate statele dup cum urmeaz:

y cu albastru: statele membre a Spaiului Schengen, care sunt membre UE

y cu bleu: statele membre a Spaiului Schengen, care nu sunt membre UE

y cu galben: statele care i-au pronunat intenia de a adera la Spaiul Schengeny cu verde: statele care nu stunt membre a Spaiului Schengen, dar sunt membre UE

y cu gri: statele care nu sunt membre a Soaiului Schengeni care nu sunt membre UE

grecia proiect

Documents