trilogia basarabeana - val butnaru - cdn4.libris.ro basarabeana - val butnaru.pdf · - solomon,...
TRANSCRIPT
Val BUTNARU (rz aprilie r955, in Chigindu), dramaturg gi
romancier romdn. Dupd absolvirea $colii Medii Nr. 3z (actualmente
Liceul Teoretic Iulia Hasdea) din Chiqinhr, rrmeazd Facultatea de
Ziaristicd a Universitilii de Stat din Moldova (r98o), apoi CursurileSuperioare de Regie de pe lAngd Institutul de Arti Cinematogralicd(VGIK) din Moscova, in clasa lui Emil Loteanu (1987). Stagii in do'meniul jurnalismului: la Radio Europa Liberd (Minchen, 1993) 9i la
ziar:rl Orlando Sentinel (Orlando, SUA, r994). Din r979, este reporter la
ziarrl Tinerimea Moldovei, dupi care ltcreazl,la invalamkntul public,
Literatura ;i arta, Orizontul (ulterior, Columna). Redactoris,ef adjunct la
Sfatul larii Q99rt99z).in t99z-t994, este director artistic al TeatruluiEugdne lonesco. Corespondent pentru Basarabiala Radio Europa Liberd
Q99z-rg96). in 1995, fondeaz[ Grupul de Presd FIux (GPF). in ry99,fondeazl, lurnal de Chi;indu. in zoo8, fond.eazd. Jurnal TV ini{ial pe
internet, iar din zoro, in eter.
Autor a peste 2o de piese de teatru, montate la Chiginiu, Bucuregti,
Iagi, Bdlfi, BotoEani, Cahul, Giurgiu, Sibiu, Constanfa. Printre cele maiimportante texte dramatice, se numdri: Procedeul de ju-jitsu (r98r);
Apusul de soare se amhnd G98z); La Venelia e cu totul altfel Q989); Iosif
$ amanta sa (ryg); Saxofonul cu frunze ro;ii (ry9); Cum Eclesiastul
discuta cu Proverbele (ry9); $ase autori in cdutarea unui personaj (zoot);
Fotografi ;i clovni invizibili (zoo5); Attant de mourir (zoo7); Sqisorilepierdute de I.L C. (zoo8). Premiile Ministerului Culturii pentru cea maibuni piesi (1989, 1999), Premiul ,,Ion Luca Caragiale" al Academiei
Romine (1993).
in zoro, debute azicaromancier cuCartea nomazilor din 8., urmatde Negru;i Ro;u (zofi) si Misterioasa disparilie alui Teo Neamlu (zor7).
,,in romanul Cartea nomazilor din B. istoria se scurge dintr-o cupd
a vremii in alta, din prezent in trecut ti astfel, rotindu-se de cituva ori,se scurge calvarul de ckteva veacuri aI basarabenilor."
Maria $leahtilchi
CARTIER POPULAR
VaI BUTNARU
Triloguabasarabeanl
Roman tn trei cdrli
iltca. .t t'e,
rvttt
I sta
,ltr, fit, in
,, I rr ittrlcVO
t rrrci,
r trli,r,'ilta
',r 1 ri t1,
iilt:
,,rpil.
tr lost:r il [)€, rl.t rC,
l'rllirri lI nlil,
.il(UO
ill pe
, rt,r. l)e, 'rrrllrie
.t l('ilLta
,,lt.vir.
Cuprins
Cartea nomazilor
5
Negru qi Rogu Qyo-2o56)223
Misterioasa disparilie a iui Teo Neamlu
385
CARTIER
Editura Cartier, SRL, str. Bucure;ti, nr. 68, Chi;iniu, MD2012'
Tel.lfax:022 20 3491, tel:022 240I 95. E-mail: cartier@cartier'md
Editura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, Bucuresti'
Tel./fax: (021) 210 80 51. E-mail: romania@cartier'md
cartier.md
Cargih CARTIER plt f promrate online pe shop canier'md
;i tn toate librdriile bune din Romlnia;i Republica Moldom
Cartier eBoohs potf prlcurate pe iB00hs, Barna 6 Nobles ;i pe cdrtier'md
LIBRARIILE CARTIER
Libriria din Centra,bd. Stefan cel Mare, nr. 126, Chi;iniu Tel'lfax:022 21 42 03'
E-mail: librariadincentru@cartier'md
Librdria din Hol, srr. Bucuresti, nr. 68, Chi;iniu. TeI.lfax:022 24 10 00'
E-mail: librariadinholpcartier'mdLi brdria o n lin e, shop.cartier.md'
Tel.: 068 555 579. E maII: vanztripcartier'md
Colecyia Cartier popular este coordonati de Gheorghe Erizanu
Editor: Gheorghe Erizanu
Lectori: Victor PAnzaru, Valentin Gugu
CoPerta: Vitalie Coroban
Design/tehnoredactare: Marina Darii
PrePress: Editura Cartier
TiPiriti la Bons Ofices
Val Butnaru
TRILOGIA BASARABEANAEdilia 1, martie zor8
Romanele din Trilogia buarabeand au apirut dupi cum urmeazi:
Cartea nomazilor din B', Editura RAO ;i Prut, zoro;
Negru ;i Ro;u, Editura Litera, zor6;
Misterioasa disparilie a lai Teo Neam1u, Editura Cartier, zorT'
@ 2018, Editura Cartier Pentru Prezenta edi;ie. Toate drepturile rezervate'
Cirtile Cartier sunt disponibile in limita stocului si a bunului de difuzare'
Aprobat de Comisia de selecgie pentru editarea cirgii nagionale gi editat cu
contribugia Ministerului Educaliei, Culturii si Cercetirii al Republicii Moldova'
Descrierea CIP a Camerei NaEionale a Cir,tiiButnaru, Val.
Trilogia basarabeani: Roman in trei cirti/ Val Butnaru; cop : Vitalie Coroban -fChi;iniui Cartier,20l8 (Tipogr. ,,Bons Offices"). - 556 p. - (Colecgia,,Cartier popular"/
coord. de Gheorghe Erizanu, ISBN 978-9975-79-891-4)'
500 ex.
ISBN 978-9975-86-265-3.
821.1 35.1(47 8)-31
t\ 97
CARTEA NOMAZILOR DIN B.
1
Preqedintele se trezi mahmur. Arunci o privire in oglindl 9i
yazu ceeace qtia ce o si vad6: o fall buhliti cu pungi umflate'
de un violet aprins sub ochi, chiar 9i semnul din naqtere - pata
neagre de pe frunte - devenise violet. Ofti din greu 9i simli
cum din gure ii lAgni acreala zilei de ieri impregnati de aburii
alcoolului de contrabandi.
,,Ce mizerie, se increti el, 9i mai e inci 9i chestiunea cu So-
Iomon." Solomon gi Anghel Rota, zis ingeru, intr-adevir, ar
trebui sl fie rezolvagi cumva' dar cum? Cu capul vuind 9i cu
sentimentul vinoviliei ce-l rodea intotdeauna dupi orgiile de
la Protocol, nu se simli in stare s[ dibuie nici cea mai vagi idee
de impdcare a celor doi.
,,Trebuie sA recunosc: cheful de aseare nu mi-a produs nicio
plicere, constate el filozofic' Lucru greu de explicat, fiindci a
fost servit coniacul meu preferat."
De fapt, nimic nu Prevestea belia crdncenl de ieri' Solomon
a intrat in biroul lui pe la amiazdgi, chiar daci vagonul de ,,Ca-
bernet" mai staliona la Vulturi, i-a spus c[ la patru se adune cu
tolii Ia Protocol si bea o cupe de gamPanie pentru viitorul succes
in exportul de vinuri, iar cu vagonul de la Vulturi se aranjeazd,
pdni la urma, e o chestiune de timp, il asigurase 9i Kukuruz'
,,Pe la patru?" il intrebi cu jumitate de voce, dar mufi ime-
diat, cici, prin ochelarii cu rami de metal, il fixi, necrulltoare,
privirea rece a lui Solomon, care, de altfel, iegi in grabi, firi sibage in seami intrebarea gefului.
,,Din nou se va bea multi votcd", igi spuse, llsAnd, disperat,
capul in palme. Era ora cAnd obignuia si tragi o fugd la F.F', in
,,coliba" ciruia se refugia ori de cAte ori sim{ea cd nu mai poate
suporta mutrele consilierilor sii. Numai acolo, in crama pierdutir
prin pidurea Cilirelilor, pe malul unui lac plin de peqte, iqi gisea'
de fiecare dati, linigtea sufleteasci pe care nu i-o putea asigura
nici micar mlidioasa Lucia.
,,Astizi ar fi o zi tocmai buni de pescuit, 9i nu numai de
pescuit, daci te gindegti ci de Ia F.F. n-am inci nicio veste in
legituri cu bricheta francezului, dar, iati ci Solomon..."
Maniera asta a consilierului siu de a-i ignora preferinlele 9i
de a ride pe seama micilor lui slibiciuni il scotea din s[rite, dar
nu indriznea si se revolte. La ce bun? $i, de altfel, ce avea si-ireprogeze? Ci, uite, el e cel mai important om din Republicd 9i
nu permite si fie tratat in halul acesta? C[ el, 9i numai el, poate
stabili ora la care e voie si se bucure sau sd se intristeze supuqii
lui? Solomon i-ar fi ris in fali, fixAndu-I, ca de obicei, cu privirea
lui rece de cobri flimdndd.Aqadar, Ia patru. igi imagini ,,cupa de qampanie" qi pe dati
il coplegi un sentiment de neputinln, fiindcd gtia cum se vorderula lucrurile, minut cu minut, la masa de la Protocol. $tia cise va plictisi de moarte gi, oricAt de mult ar bea, tot il vor enerva
disculiile stupide 9i laudele la adresa talentului de negociator al
lui Solomon.
,,Am si-l chem pe Anghel Rota. Da, si vini ingeru" 9i tresiriuimit de propriul curaj.
De fapt, o spuse aga, intr-o doari, mai mult pentru a se
imbirbiLta, cici, gtiut lucru, nu innebunise chiar cu totul! Nu,
nu, din povestea asta, din ceea ce intenliona sd punl la cale, nu
putea iegi nimic bun! Indiscutabil, trebuia si renunle cdt nu era
incl prea tdrzi'at. Aqa ceva nu se admite! Nu este el genul de om
care si incuraleze spectacole de prost-gust!
Dar, in timp ce cluta noi 9i noi argumente' in fala ochilor ii
apirurl ochelarii cu rami sublire, apoi desluqi un riLs batjocoritor
gi lrero aievea, patcl, z?tmbetul acela tlios ca o laml de cufit'
degetul mijlociu apisind, involuntar' pe butonul rogu'
,,Ah, Solomon, ce surprizi te agteaptd!" se freci bucuros pe
miini, dAndu-i indicalii secretarei si-l sune pe fostul s5'u consilier
Anghel Rota qi si-i spuni si vini la patru'
lu trr-u urmelor, de ce si nu vinl? Pe 16ngi atmosfera de
voie bunl pe care o putea crea Rota cu glumele lui invilate
pe de rost din ultimele pagini ale ziareloL pe ldngl nelipsita-i
iorbl cu instrumente de suflat' grlsanul mai purta intotdeauna
in buzunarele lui largi 9i cAte-o sticli-doui de coniac' adus de
contrabandiEtii de la Istanbul'
inso{it de noua sa purtdtoare de cuvdnt' la patru fix intrl in
Sala de Protocol gi-i vizu adunali in jurul mesei rotunde pe toli
consilierii s[i. Lipsea doar consilierul in probleme economice'
- Unde-i Kukuruz? intrebl Posac'
-A tras o fugd'lamagazinul dinvale si cumpere un kilogram
de salam. I s-a pirut masa siraci, siri servila Otilia Urilescu'
Bombini ceva pe sub nas, dar mesajul lui n-a mai ajuns la
destinalie, s,i atunci, dorind si grdbeascd lucrurile' Solomon ii
inviti pe cei prezen\i si se apropie de masa plini de bunitili
tradilionale imprlgtiate direct pe paginile ziarului "Rebeliunea"'
- Frumos, n-am ce zice, ali pus votca 9i salamul pe ziarul lui
Raul! Iar slinina ali trAntit-o chiar pe pagina a treia' cu "Listasecreti a bolnavilor mintal"!
- E o metafori, il lumini noua sa purtltoare de cuvAnt' firava
Lucia. in felul acesta, il vom umili qi mai mult'
,,in ce fel?" vru si intrebe, dar, imaginAndu-gi c5' va trebui si
asculte prea multe explicalii tembele' renunll si mai continue
disculia despre Raul C., cu atdt mai mult cu cAt' tocmai in acel
moment, pe u91 intri Kukuruz 9i puse salamul pe mas['
- Solomon, unde-i culitul? dar citi pe fala acestuia o expresie
de aristocrat surghiunit in provincie 9i didu a pagubl din mAni'
il teiem mai tdrziu.
$i se grdbi si toarne votcl in plhirelele din sticli sublire'
paharele in catzd erau ceva mai mult decdt simple vase pentru
biuturi mai tari, ele reprezentau o adevlratl mindrie pentru
institu{ie: finelea lor ii imbia pe funclionarii epuizali de program
Ia grele gi indelungi be1ii. in plus, mai stimulau qi imaginalia
consilierilor care inventaseri un joc cAt se poate de antrenant
gi plin de amuzament.
- Propun si servim pentru succesul nostru pe plan interna-
lional. Cele doui vagoane de ,,Cabernet" pe care le vom expedia
m6'ine in lumea mare constituie doar primul pas al viitoarelor
noastre victorii! toastl Pregedintele cu o voce solemni' dublAnd'
din greEeali sau, poate, cu buni gtiinli, numlrul vagoanelor
""Tf:'#J-1;il'-u a..u';ut pe nimeni ei' dupi ce au ascul-
tat cu atenlie discursul, biuri unanim, ca la votare' votca din
pihirulele subliri, infulecAnd 9i cite-o halci de salam' rupt cu
mdinile de Kukuruz.
-Lucia, nu bei cu noi? se intoarse Preqedintele c[tre noua
sa purtetoare. Nu te bucuri de succesele noastre?
Lucia iqi pironi sfioasi privirea in pimint' apoi' luguindu-qi
buzele subliri, scoase un ,,hu' voinicesc 9i risturni tiria pe gdtul
ei gingaq. De regul[, ea nu bea votci, dar, daci insisti qeful'
Lucia poate risturna cinci-qase pihirule' nu mai multe"' Opt
pnhnrule ar fi limita pe care nu gi-ar fi permis s-o treaci nici in
ruptul capului.
Kukuruz mai turni un rAnd 9i, incetul cu incetul' atmosfera
prinse a se destinde. Dupi al treilea pahar' Otilia Uri{escu propu-
se si inceapi tradilionalul concurs ,,Consilierul de veghe" 9i toati
lumea intimpinl cu mult entuziasm ideea colegei' specialisti in
probleme g"t".ul.. in clipa in care Lucia se pregltea si inceapl
proba, aplru Anghel Rota, sau ingeru, cum obignuiau si-i spunS
prietenii, dar gi neprietenii, cherchelit de-a binelea 9i' bolborosind
iradilionala-i urare ,,Si ne pupe-n fund dugmanii!"' puse pe masi
traista cu instrumente 9i incepu s5 scotoceasci in ea'
- Oare, de astl dati, din ce o si ne cinte? intrebi Lucia ugor
exaltati, cu un licir zglobiu in ochi'
Datoriti interpretirilor fenomenale Ia tot fetrul de obiecte
nemuzicale, la prima vedere, igi cigtigase faima de unul dintre
cei mai haioqi oameni din Republicd - tocmai astfel se explici
exaltarea tinerei Lucia qi starea de suspans care s-a instalat in
Ioca!ie.
ingeru igi plimba mina butucinoasi prin traisti cu atAta
indirjire, incAt se artzea vn zd'ngdnit puternic de sticle' ca la
cutremur. Scoase, in sfirqit, un 9ip de ,,Merlot" golit in ajun' iqi
alungi buzele sl sufle in gAtul lung al recipientului strlveziu' dar
se opri, privindu-i pe consilieri cu un zAmbet fals de prezentator
tv ce anunli emisiunea urmltoare.
- Doina siltireald cu bocete quierate in doui octave!
Nimeni nu dezlegase inci misterul muzicii lui tulburitoare'
nimeninuglsiseinclrispunsullaintrebareacumscoateelacestemelodii din sticlele de vin, spumant sau votcd, de aceea admi-
rau cu tolii tehnica deslvirgiti a fostului consilier' Ce-i drept'
niciunul dintre ei nu pricepea nicio ioti in muzici: 9i habar nu
avea care e diferenla dintre o doinl siltlreali simpll 9i o doini
slltirea{dL cu bocete guierate in doui octave, insi acest detaliu
nu-i impiedica sl discute aprins despre linia melodici' tehnica
interpretativi gi alte chestii caracteristice muzicii na{ionale'
Sensibilizatl de melodie 9i rivigiti de emofii, Lucia incepu si
plAngi, firi si conqtientizeze ci, plAnsul ei inocent este' de fapt' de
naturi metafizici, aqa cum afirma cu tirie Preqedintele cAnd' in
noplile sflgiate de singurltate, se imbirta ca un muritor de rAnd'
Nu toati lumea insi se bucura de prestalia muzicall a lui Rota'
vidite semne de neribdare manifesta Kukuruz: cdt vor mai sta
incremenili cu paharul in mdni? O expresie plini de aversiune se
citea qi pe fala lui Solomon; igi fr[mAnta nervos mAinile 9i Otilia
Urilescu, betand ugor cu piciorul in tactul muzicii'
,,Ceva nu e bine, igi spuse ea cu ingrijorare' Simt ci se aduni
nori grei deasupra instituliei noastre."
Intui{ia n-o inqela. Primele tunete se auziri imediat ce Solo-
mon iqi pierdu definitiv ribdarea.
-Ce plictiseali! CAnd se incheie opera,,Paia!a"? intrebl el
dupl ce ingeru termini de cAntat prima piesi'
$i fiindcl nimeni nu se gribi si-i rlspundi la intrebare'
ingeru scoase din traista lui fermecati inci o sticli, de asti datl
de spumant, goliti gi aceasta nu cu mult timp inainte de a intra
in Sala de Protocol, qi incepu o noui melodie.
- Si nu se ironizeze pe seama invitalilor mei, spuse imper-
sonal, dupi un moment de ezitarc, Preqedintele, care simlea
apropierea conflictului, dar nu avea curajul si-l infrunte deschis
pe urzitor.Flri si reaclioneze la acest schimb de replici, ingeru duse
melodia la bun sfArEit, se apropie de masl cu doui sticle de
coniac, pe care le pescuise anterior din buzunarele lui imense'
le ariti asisten{ei, preciz6'nd, in glumi, ci sunt pline, 9i igi turnd
in pihiru!.
- Slni,tate, domnule Preqedinte, spuse, firi sl-i vadi pe
cei din jur. Numai mata inlelegi sufletul poporului nostru! $i
poporul o si te rispliteasci, pentru ci din alti parte n-ai de
unde agtepta Pomanl.Lucia interpretl dreft ambigui urarea lui ingeru, mai ales i
se piru suspecti referirea la risplatl.
,,E supirat pe PreEedinte", iqi zise Lucia.
,,Jine la mine totuqi", se gAndi Preqedintele'
Ca si estomp eze efectele pauzeijenante care surveni dupd
urarea lui ingeru, Otilia Uri(escu il anun
nindu-gi privirea pe fap puhavl a grdsanului, apoi iEi turnl un
pahar de votci s,i, rdztndsfiditor, il puse pe cregtet. DucAndu-gi
mAinile la spate, incepu si danseze frenetic, tropiia 9i se invdrtea
ca un bezmetic, stdrni chiar aplauze in tablra admiratorilor sii'Dupd ce-gi termini dansul, se intoarse spre ingeru qi-l fixi cu
privirea lui gfichiuitoare ca un viscol nemilos din stepa ruseascS:,
despre care cinta uneori intr-un cerc restrAns de prieteni'
Anghel Rota ii lui paharul de pe cap 9i repeti trucul: vasul dis-
piru iar in gura lui imensl. inghili tiria gi vru si scoati' paharul,
dar ficu opauzi,zimbi gmechereqte, gi, pocnindu-se cu palmele
peste genunchi, de parci ar dansa ,,cazacloc", ficu o turi cu gura
larg deschisi ca toati lumea si vad[ ci nu triEeazi 9i ci plhlrululse afll in continuare strAns cu dinlii, acolo, in apropierea gdtlejului
lung ca un tunel. Deodati, in acea liniqte aplsitoare' se auzi un
sunet de sticli plesnitl ce-l ficu pe Preqedinte si holbeze ochii
de uimire: ingeru sparse cu dinlii paharul qi scrignetul vasului
mirunlit stripunse iute toati inclperea. CAnd se opri la o palmi
distanli de adversarul siu, maxilarele masive mai continuau si
mestece paharul; rAnji enigmatlc, iqi umfli bojocii 9i, absolut
neagteptat pentru cei prezenli, il scuipi pe Solomon. Mdnate ca
de o furtuni in degert, cioburile Ei aqchiile de sticli se infipseri
in obrajii lui proaspit ragi, guvi1e subliri de sdnge ii brindarifa\a,
inrogindu-i cimaga albi 9i cravata de un galben 'suav' Solomon
incremeni, de parc[ s-ar fi temut ci orice migcare ficuti in plus
i-ar implAnta cioburile gi mai addnc in obrajii lui bine ingriji{i'
intr-un sfArqit, se apropie de oglinda din col! 9i, dupi ce scoase'
meticulos, agchiile infipte in pielea fini, se indrepti spre ugi qi,
plecAnd, ii arunci lui Anghel Rota flri a-qi intoarce capul:
- Se lii minte, ingeru: acelaqi lucru se va intAmpla 9i cu
mutra ta grasl!
- Ce-ai sl-mi faci? Ai sl m[ pupi in fund?
- in fund, zicl? Ceidee grozavl,chiar asta am sl fac! O si-!iplacl la nebunie, ai si vezi!
2
-N-am ce-!i face, se increli Preqedintele continuAnd s6-9i
cxamineze fala buhiiti in oglindi. Dacl e si aleg intre voi doi,
si qtii cl la Solomon, chiar daci aq vrea, nu pot renunla nici in
ruptul capului - e mai periculos decAt tine. Ai si te descurci
cumva de unul singur'
Ajuns la Palat, se apropie, cu aceleagi gAnduri sumbre, de
geamul fumuriu ce deschidea o perspectivi largi a bulevardului
central.
,,Ce-i veni si se dea in spectacol cu paharul cela? 9i realizi ci,
cle fapt, isprava lui ingeru ii plicu' Rica dintre ei doi o sl mi ducl
Ia pierzanie. Simt asta. Of, Solomon, Solomon'.. Numai cu ingeru
Ei cu F.F. ml simt bine in lara asta, in rest, toli sunt nigte" '"Se opri, renunlAnd si caute cuvAntul exact care i-ar defini
pe ceilalli, c6.ci zdri silueta unei femei zgribulite cu doui aripi
imense de hdrtie: era bltrAna cu pancartele ei pe care 9i le afrgeazl
zilnic, de o jumitate de an, in scuarul de peste drum'
,,Nebuna asta n-a mai reugit si-gi scoati biiatul de la inchi-
soare, iar Solomon n-o alungi, ca lumea s[ creadi ci aq fi implicat
in arestarea lui", se gAndi qi avu senza{ia ci femeia l-a descoperit'
,,El e, mi priveqte, simt!"in zadar: sticlele fumurii ale Palatului il ascundeau complet
pe blrbatul cirunt, cu fala buhiiti' care' tocmai in acel moment,
se retrase in grabl in biroul si,u de la etajul doi, l6sAnd-o pe
femeia zgribulitl de frig si se apere nu de frunzele galbene ce
cideau pe spatele-i gArbovit, ci de umbra neagrl care o inghilea
ca o mlaEtinl lacom[.
- Maml, cum ai ajuns aici? se auzi vocea furioasd a lui F'F'
13
- Si nu te atingi de pancartele mele! rlspunse speriati 9i'
zgribulindu-se gi mai tare, desficu bra{ele in semn de apirare:
gtla intenliile fiului ei mai mare, care s-a preficut surd 9i inainta
hotirAt spre ea.
De staturi mijlocie, criclnat, cu brale scurte' dar vinjoase
ca de macara, o ridici Ei o duse pe sus pAni la maqina patcatl
pe interzis, cici ii era in cot de polilia rutieri - oricine qtia ci
se bucurl de cea mai inalti proteclie' Apoi se-ntoarse 9i rupse
supirat colile de hArtie, pe care, mototolindu-le' le indesi intr-
un sac de polietileni'
- Ce faci, Feodos? Ei l-au bigat pe Leonte la puqcirie' iar tu
nu-mi dai voie nici micar s[...
- Cum ai iegit din subsol? Cine 1i-a deschis Poarta?
-N-ai inleles ci, pentru a ieqi, n-am nevoie de ajutorul
nimd,nui?
-Maria, zi,Maiali-a dat drumul? Am s-o omor in bltii'cl asta meriti femeia mea! Hai, iute in maqin5! ordoni F'F' 9i
o impinse brutal inluntrul ,,Opel"-ului siu rablagit' dupi care
por.ri i., vitezi mare 9i pirisi Capitala cu un sentiment de im-
picare sufleteasci.
Drumul spre pidurea Cllirelilor ii producea intotdeauna o
pllcere ce-i amintea de copilirie. Cu multe gropi, e adevirat' qi
marcajul spilat de ploi de pe asfaltul viluros' in schimb pidurea'
la marglnea clreia obignuia s6 se opreasci qi s[ tragi o guri de
aer curat, il recompensa enigmatic, de fiecare dat[' cu noi piese
pentru A&O. Ajuns la postul de polilie aflat in paragini' ficu
l'rEo, lu dreapta qi, dupn interseclia inecati in praful auriu' ziricrucifixul culcat la PimAnt.
,,in sfArgit, s-a privilit putreziciunea! De mult era timpul'"
FrinAnd brusc, cobori din ',Opel" 9i, aruncAndu-gi privirile
in stdnga qi in dreapta, apuci ristignirea acoperiti cu vopsea
albastrl scorojitd gi incerci s-o inghesuie in portbagajul maqinii'
Nu incipea, aga ci se vizu nevoit s5 prindi cu un cap[t de sArml
14
un bra!, iar cu celilalt si lege capacul portbagajului de bara de
proteclie din spate. igi qterse mAinile cu o cdrpi unsuroasi' pe
care o plstra impituriti sub bancheta din fa![, 9i porni mai
departe.
- Crezici astfel !i se vor ierta mai ugor plcatele?
- Ce vrei, mami? De ce nu mi laqi in pace? Orice a9 face'
nu-!i pot intra in voie! Despre ce fel de picate vorbeqti?
-in loc si duci rlstignirea acasl, mai bine a-i repara-o 9i
a-i instala-o la loc.
-Cum s-o repar? Nu vezi ci, de putredi ce-i, s-a pribuqit
la pimAnt?
-Dar, Feodos...
- E mai bine s-o las aici 9i s5 vini vreun netrebnic s[-i dea
foc?
- S[ vini un netrebnic? Mi tem cl acel netrebnic eqti chiar
tu. Chiar tu vei pune crucifixul pe foc! Dar s[ lii minte, Feodos:
ristignirile nu ard.
- De unde ai mai scos-o 9i pe asta? Oricum, am salvat-o' $i
in A&O, gi in viala mea e destul loc 9i pentru ea'
-Nu-!i pasi lie de ristignire, nici de locul ei in viala ta! Te
bucuri ci vei avea ce s[-i arili bltrAnului cu pat6-n frunte! Aga
prieteni ai ajuns s[ ai'
-$tiu ce vrei sl spui, strigi F.F., dar pe mine nu ma ating
aceste vorbe! Daci vrei si gtii, el n-are nicio vini pentru ce i s-a
intimplat lui Leonte.
-Atunci, cine are?
- Solomon. El a dat ordin s[ fie dus acolo'
- Unde, acolo?
-Acolo, inseamni acolo, spuse cu ciudi F'F'
- Sd nu-l mai primeqti in casi, fiulel Nu pentru asta ai ficut
A&O! Grozav| afacete, n-am ce zicet'
- Dar ce pot face, mami, daci nimeni nu-i poate sta in cale?
- De ce, Feodos? ExPlici-mi, de ce?
15