globalizarea

5/23/2018 globalizarea

1/4

Prof. dr. N. Ionescu: Globalizare i identitatenaional

Globalizarea i identitatea naional sunt realiti ale lumii contemporane. Ii rezistm saulsm s ne copleeasc? A ne opune ar fi ca i cum am ncerca sa ne mpotrivim procesuluiinexorabil. A admite s treac peste noi tvlugul dizolvant si uniformizant ar nseamn s ne

renegm istoria si sa ne trdm menirea. Grea dilem. Este clar c toi vrem sa ne raportm labinefacerile fenomenului, dar nu toi acceptm s pltim cu renunarea la fundamentelespirituale, ntruct piaa global si sistemul informaional mondial nu pot suplini pierdereaidentitii. Prin globalizare nu nseamn s renunm la spiritul identitar,la valorile perene, sne uniformizm. Fr identitate naional, n-am mai fi ce suntem si nici nu am mai ti cesuntem. Veacuri de credin, de snge si de cntec ar fi terse definitiv din memoria colectivi din sufletul romnesc. Iar viitorul nostru ar fi incert.[1]

Pe btrnul continent, pasul decisiv spre globalizare se va face prin edificarea Statelor Unite alEuropei. Preul care se cere pltit este demolarea statelor naionale. Cldirea unui suprastat nlumea veche nu se oprete numai la crearea unor instituii pentru guvernarea continental,stabilirea unei Zile a Europei, consacrarea drapelului, stemei si imnului european, la adoptareaunei monede unice sau elaborarea unei constituii. Europa Unit tinde s i confecioneze si o

identitate proprie, care s-i justifice existena. Sunt inventate tradiii comune, este rescrisistoria Europei i se impune o gndire specific. Totui, temelia religioas a Europei Unitepare s dea de furc strategilor UE. Majoritatea nclin spre a oficializa rdcinile cretineale Europei Unite. Formula i lezeaz ns, in principal, pe musulmani (numero i in EuropaCentral si de Est) si pe evrei (Israelul aspirnd s adere la UE, chiar dac geografic, cel puin,este strin Europei).[2]

Uniunea European nu se ridic pe statele naionale (care au si atributele lor caracteristice)dect pentru a le strivi. Tot aa si identitatea european crete din seva identitilor naionalenumai pentru a le vlgui si, finalmente, ngropa. Statele naionale nu pot fi desfiinate dintr-odat. Aa c, prin jocuri diplomatice mai nti vor deveni toate federale si multinaionale; apoi,

i vor pierde suveranitatea, autoritatea si independena, lsnd rolul de diriguitor al destinelor

europenilor unei structuri birocratice continentale.

ntre timp, se caut subminarea temeiurilor eseniale ale neamurilor: credina, sentimentuletnic, tradiia sunt relativizate sau anatemizate, ca piedici in calea integrrii. nlturndu -le,oamenii i vor pierde identitatea naional si vor fi dispui s mbrieze noua identitateeuropean.

Reacia la fenomenul de globalizare este ns semnificativ. Comunitile naionale se ntorc latradiiile lor ireductibil identitatea, pe care neleg s i-o afirme mai insistent de la o vreme.Chiar unul dintre promotorii UE, Frana, a avertizat c nu va renuna la identitatea sa cu nici unchip. Frana dorete (si nu e singura) o Europa a naiunilor,idee promovat de Ch. De Gaulle,construit dup o logic a integrrii in consonan cu logica diferenierii. Este posibil

mpcarea proiectului unificrii continentale cu principiul dreptului la identitate? Vom afla mai

devreme dect ne imaginm.

Pn atunci, suntem chemai n primul rnd s ne contientizm identitatea naional, s orecuperm integral, pentru a o putea apoi consolida si afirma.

Noi, romnii, am mai zdrnicit o alt tentativ de distrugere a identitii naionale consumat n prima parte a epocii totalitarismului comunist -, mai cu seam prin aciunecultural. Fiindc nsi matricea identitii naionale este cultura. Prin urmare, resursele derezisten se afl tot in cultur. Totui, identitatea ne-a fost parial afectat, flagelulcomunismului a mucat adnc din fibra noastr sufleteasc. De aceea, azi, suntem obligai laun dublu efort: de redescoperire a ntregii noastre identiti si de aprare mpotriva noilorgermeni distructivi.[3]
http://revistaiosifvulcan.wordpress.com/teme/eseuri-si-studii/prof-dr-n-ionescu-%e2%80%9eglobalizare-si-identitate-nationala%e2%80%9c/http://revistaiosifvulcan.wordpress.com/teme/eseuri-si-studii/prof-dr-n-ionescu-%e2%80%9eglobalizare-si-identitate-nationala%e2%80%9c/http://revistaiosifvulcan.wordpress.com/teme/eseuri-si-studii/prof-dr-n-ionescu-%e2%80%9eglobalizare-si-identitate-nationala%e2%80%9c/http://revistaiosifvulcan.wordpress.com/teme/eseuri-si-studii/prof-dr-n-ionescu-%e2%80%9eglobalizare-si-identitate-nationala%e2%80%9c/http://revistaiosifvulcan.wordpress.com/teme/eseuri-si-studii/prof-dr-n-ionescu-%e2%80%9eglobalizare-si-identitate-nationala%e2%80%9c/http://revistaiosifvulcan.wordpress.com/teme/eseuri-si-studii/prof-dr-n-ionescu-%e2%80%9eglobalizare-si-identitate-nationala%e2%80%9c/


2/4

Naionalismul est-european evoc n ansamblu amintiri neplcute: rzboaie, tensiuni etnice,intolerane. El vdete o anume dificultate a naiunilor din zon de a se accepta mutual i aimpune un particularism excesiv.[4]

Tema Globalizarea si cultura naional este subsumat unei alte teme intens dezbtute nultimii ani si anume Globalizarea si identitatea naional. La prima vedere, pare anacronic s

vorbeti de cultur si identitate naional n contextul de azi, cnd se vorbete de unificareantregii Europe ntr-o federaie bazat pe o Constituie european. Totui, discuiile au loc si seaxeaz, de regul, pe mai multe direcii: Globalizare sau diversitate cultural ? Globalizarea siriscurile standardizrii culturale; Globalizare versus unificare; Identitate naional si identitatecultural; Romnia si contribuia ei identitar; Civilizaie si cultur: armonie si necesitate;Globalizarea si statul naional sau contradicia necesar iat cteva teme ale unor dezbaterirecente.[5]

Globalizarea si cultura naional sunt dou concepte asupra crora au fost emise cele maimulte judeci, unele contradictorii. De mai bine de un deceniu, dup dramaticele consecineale rzboiului rece si ale autoritarismului ideologic, asistm la o redefinire, dac nu chiar la oreconstrucie a naionalului, a naiunii. Cultura naional se afl ntr-o relaie decontextualizare cultural cu ceea ce am numi cultura universal ori mai degrab global.Globalizarea si cultura naional nu este doar osintagm, ci reprezint o dilem real. Avem,pe de o parte, procesul de globalizare, vzut att ca proces natural, ct si ca proces dirijat, iarpe de alta parte, avem reacia de rspuns a universului cultural, mai bine spus a patrimoniuluicultural al fiecrei naiuni. Globalizarea include exportul si impunerea modelelor culturale sisocio-economice occidentale, fiind definit ca o situaie nou, de construcie a unui sistemplanetar caracterizat printr-o enorm capacitate de comunicare si schimburi informaionale lascar planetar. Dincolo de definiiile formale ale globalizrii, este cazul s insistm asupraatitudinii ce trebuie adoptat n faa unui fenomen ce se afirm c ar putea afecta culturanaional romn. Unii susin ca fenomenul globalizrii are ca efect diversificarea culturilornaionale, alii n special, franceziisusin contrariul

De la bun nceput afirm c nu trebuie s cdem n capcana modelului francez de raportare fade globalizare. Pentru c se poate vorbi de un model francez, de o atitudine specificfrancezilor fa de globalizare. De altfel, din orgoliu naional, francezii au nlocuit termenulglobalizare cu cel de mondializare. Aceasta nu este numai problema francezilor si a limbiifranceze, sau a romnilor si a limbii romne, ci a mai multor popoare. Realitatea obiectiv estec limba englez, cultura si civilizaia occidental n general si ndeosebi cea americanctig din ce n ce mai mult teren. Pentru aceast realitate nu poart nimeni nici o vin.Soluia este de a prezerva ceea ce este posibil din identitatea cultural naional, s stabilimanumite limite de acceptare ale americanizrii. Rezistena la americanizare are forme subtile.Exemplul mitului Dracula, pe care occidentalii l exploateaz n folos propriu dar romnii,paradoxal, nu reuesc s i-l asume, dei personajul istoric care-l inspir face parte dinpatrimoniul istoric si cultural romnesc -este doar unul din multele exemple posibile. Dac nuvom nelege la timp riscurile unei rezistene prea nverunate, riscm sa cdem n capcana

francezilor sau si mai ru a arabilor, care nu ascund c nu le place America. Sau, cel mai ru,ne-am putea plasa din eroare n categoria paranoicilor anti-globalizare.Realitatea este c termenul de globalizare a fost lansat de americani. Francezii au preferattermenul mondializare, deoarece n concepia francezilor, mondializarea ar defini respectulfa de culturile rilor participante la fenomenul globalizrii economice. Dar chiar si francezii,cu toate excesele naionale specifice, recunosc ca exist beneficii ale globalizrii mai ales ndomeniul informatic si n cel economic. n privina pstrrii valorilor identitare ale culturiinaionale, lucrurile sunt mai complicate. Globalizarea are un impact decisiv asupra c ulturilor siidentitilor naionale. Nu ntotdeauna globalizarea implic un grad ridicat de comunicare saude schimb ntre diverse culturi. Mai degrab exist tendina ca o cultur dominant s seimpun asupra celorlalte, rezultatul fiind un proces de omogenizare cultural. Gradul deintensitate al acestei omogenizri nu este dat de valoarea culturilor naionale, ci mai degrabde fora economic a fiecrei ri n parte. Contactul dintre diversele culturi naionale,schimburile dintre culturi aduc n discuie aa zisa globalizare regional Rspunsul la


3/4

ntrebarea dac informatica si economia pot mbogi cultura naional poate aduce uneleclarificri. Pe buna dreptate, se afirma c procesul globalizrii poate nsemna un lucru bun,dac diversele culturi si societi naionale iau parte la acest proces n mod echitabil. Dar dacglobalizarea este tratat doar ca proces direcionat si decis exclusiv de ctre societile siculturile care dein actualmente puterea economic, atunci omogenizarea culturilor naionalepoate avea si efecte negative, de aglutinare a diferenelor ce sunt n fond elemente definitorii

ale identitii culturale si naionale.[6]Sistemul de standardizare cultural si comportamental specific globalizrii este promovat,printre altele, si prin intermediul Internetului, al televiziunii si al spoturilor publicitare. Culturade mas, n cea mai mare parte de provenien american, avnd ca simboluri Mc Donald`s-uri,Coca-Cola, muzica pop, filme, divertisment capt dimensiuni planetare, devenind osubcultur a tuturor pmntenilor cel mai adesea criticat, dar mbriat fr rezerve maiales de generaiile tinere. Imaginea cultural american este probabil cel mai vndut produscultural contemporan.Comunicarea se produce azi aproape instantaneu, deoarece ntr-o lume virtual spaiul sitimpul nu mai sunt bariere reale. Impactul extraordinar la nivelul generaiilor tinere nedetermin s afirmm c nu putem ignora sau neglija importana educaiei care s cultivespecificul naional. Cultura de origine american poate fi integrat n cultura naional, darlimba, tradiiile si cultura naional rmn definitorii pentru identitatea cultural. Dup evenimentele din 11 septembrie 2001, dinamica situaiei internaionale a impus oatitudine constructiv si demn, scop care poate fi atins dac se aloc o mai mare atenieaspectului educaional. Globalizarea nu poate fi definit ca un element negativ al societiimoderne. Este,ns, foarte important ca fondul cultural naional s nu fie alterat prin ignoranfa de aspectul educaional. Acesta este izvorul fundamental al evoluiei tinerei generaii de a -i simi si consolida rdcinile n istorie, nu numai n cea naional ca raportare la sine, ci si ncea internaional, n care rdcinile profunde pot sa dea fora trecutului care s sprijinedezvoltarea n viitor a unor personaliti. Trebuie s cunoatem locul nostru n lume i srelaionm astfel cu alte naiuni de pe poziii corecte si demne. Niciodat nu va fi posibil tergerea culturii naionale, a literaturii, artei, a religiei, a tradiiilorfolclorice si muzicale, a istoriei vreunui popor. Lumea ar fi mai srac fr diversitateaculturilor naionale. Dar legturile contemporane dintre viaa cultural si viaa politic trebuies-si gseasc formele naturale si lucrative prin care naiunile n general, inclusiv cea romn,s i consolideze calitile si realizrile spirituale si materiale. Altminteri, ce vom lsa n urmanoastr ? Ca istoric, am convingerea c romnii vor ti si de data aceasta, ca ntotdeauna nistorie, s gseasc o cale de mijloc ntre acceptarea globalizrii si pstrarea rdcinilor. Demodul cum vom gestiona globalizarea i identitatea naional depinde viitorul construciilorpolitice contemporane.Prin urmare, globalizarea este etapa constituirii economiei mondiale ca ansamblu. Procesulconst n deschiderea frontierelor, generalizarea schimburilor(de oameni,idei,capitaluri,bunuri) i comport mai multe dimensiuni:politic, economic, cultural, spiritual etc..Privite dintr-o alt perspectiv, globalizarea i regionalizarea sunt procese complementare alesocietii contemporane, procese declanate de perturbare a echilibrului ntre posibilitile desatisfacere a nevoilor de civilizaie i posibilitile de realizare a nevoilor de cultur. Ideal ar fica ntre cele dou s fie un echilibru, dar n practic nu este aa. Mai trebuie spus i faptul c

ntre globalizare i integrare este greu de fcut o distincie clar.. Partea delicat areconstruciei mentale a ideii europene este c ea nu va reui dect n msura n care va aveao valoare global.. Aa cum romnii, pentru a fi europeni, trebuie s poat s fie mai puiniromni, aa i europenii, pentru a fi globali , trebuie s dovedeasc faptul c au capac itatea dea fi mai puin captivi la limitele i spiritul european. Desigur, nu ne-am propus si nici nu este posibil ca un asemenea subiect s fie tratat exhaustivintr-un articol de revist. Ins, am dorit sa trasm mcar cteva direcii de analiz ale unuifenomen cu implicaii multiple.


4/4

globalizarea

Documents