globaalizarea economica aspecte pozitive si negative penru rm

6
Globalizarea economica: aspecte pozitive si negative pentru Republica Moldova Globalizarea întrebuințată pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul că evenimente care au loc într-o parte a globului au repercusiuni din ce în ce mai ample asupra societăților și problemelor din alte părți ale globului. Nu există o definiție a globalizării într-o formă universal acceptată și, probabil, nici definitivă. Motivul rezidă în faptul că globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamică variabilă atingând domenii diverse ale unei societăți. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc. Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în societăți și în economia mondială, care rezultă din comerțul internațional extrem de crescut și din schimburi culturale. Descrie creșterea comerțului și a investițiilor datorită căderii barierelor și interdependenței dintre state. În context economic, este des întâlnită referirea, aproape exclusivă, la efectele comerțului și, în particular, la liberalizarea comerțului sau la liberul schimb. Haosul cu care ne confruntăm astăzi derivă din faptul că, pornind de la dezvoltarea tehnologică și economică(care nu ar fi fost posibile fără susținerea dezvoltării intelectualilor europeni, în special), un număr important al activităților umanității se situează pe o scală și un orizont atât de mari, încât au depașit granițele naționale, în limitele cărora statele

Upload: andrei-vacarciuc

Post on 24-Nov-2015

32 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

A elaborat: Vacarciuc Andrei

Globalizarea economica: aspecte pozitive si negative pentru Republica MoldovaGlobalizareantrebuinat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul c evenimente care au loc ntr-o parte aglobuluiau repercusiuni din ce n ce mai ample asupra societilor i problemelor din alte pri ale globului.Nu exist o definiie a globalizrii ntr-o form universal acceptat i, probabil, nici definitiv. Motivul rezid n faptul c globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamic variabil atingnd domenii diverse ale unei societi. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc.

Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbrilor n societi i n economia mondial, care rezult din comerul internaional extrem de crescut i din schimburi culturale. Descrie creterea comerului i a investiiilor datorit cderii barierelor i interdependenei dintre state. n context economic, este des ntlnit referirea, aproape exclusiv, la efectele comerului i, n particular, la liberalizarea comerului sau la liberul schimb.

Haosul cu care ne confruntm astzi deriv din faptul c, pornind de la dezvoltarea tehnologic i economic(care nu ar fi fost posibile fr susinerea dezvoltrii intelectualilor europeni, n special), un numr important al activitilor umanitii se situeaz pe o scal i un orizont att de mari, nct au depait graniele naionale, n limitele crora statele suverane i exercit dreptul la guvernare. Acest fenomen a fost denumit globalizare, un termen care ascunde mai multe dect las s se neleag. Pe masur ce domeniul activitilor umane se extinde dincolo de reglementrile statului-naiune, legalitatea i regulile au devenit prea strmte.

Noii juctori au trebuit s fac fa provocrii iscate de guvernarea de tip monopol; au aprut corporaiile multinaionale, pieele financiare globale, organizaiile non-guvernamentale, dar i organizaii criminale i reele teroriste internaionale.

Activitatea acestor noi juctori nu este acoperit de legile internaionale, care se bazeaz pe nelegeri formale ntre statele-naiune, pentru c acestea nu au fost capabile pn acum s gseasc un teren comun pentru nelegeri care vizeaz problema globalizrii.

ntre1910i1950o serie de schimbri economice i politice au redus dramatic volumul i importana fluxurilor comerciale internaionale. Dar, ncepnd cuPrimul Rzboi Mondiali continund cu cel de-al Doilea Rzboi Mondial, cnd au fost createFMIiGATT, trendurile s-au inversat. n mediul de dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, stimulat de ctre instituii economice internaionale i programe de reconstrucie i dezvoltare, comerul internaional a crescut brusc. ncepnd cu anii 70 efectele acestui tip de comer deveneau mult mai vizibile att n privina beneficiilor, ct i ca efecte distrugtoare.

Chiar dac aceste trei aspecte sunt ntreesute, este util s distingem efectele globalizrii n fiecare din mediile economice, politice i culturale. Alt aspect cheie al globalizrii este schimbarea n tehnologie i inovaie, n special n sectoarele transporturilor i telecomunicaiilor, despre care se crede c au ajutat la crearea satului global primordial. Mondializarea este o micare mondial care nu include liberalizarea. Mondializarea este mai mult declararea unui teritoriu specific un ora, un municipiu, un stat, de exemplu ca teritoriu internaional, mondial, cu responsabiliti i drepturi la scar internaional.

Globalizarea economic patru aspecte se refer la globalizarea economic ce indic patru tipuri de fluxuri peste granie, i anume: fluxuri de bunuri/servicii; de exemplu, liber schimb; fluxuri de persoane (migraia), de capital i de tehnologie. O consecin a globalizrii economice este mbuntirea relaiilor dintre dezvoltatorii aceleiai industrii din diferite pri ale lumii (globalizarea unei industrii), dar i o erodare a suveranitii naionale asupra sferei economice. FMI-ul definete globalizarea ca i creterea n interdependena economic a rilor din ntreaga lume, prin creterea volumului i a varietii tranzaciilor de bunuri i servicii peste granie, fluxul de capital internaional mult mai liber i mai rapid, dar i o difuziune mai larg a tehnologiei.(FMI, World Economic Outlook, mai1997). Banca Mondial definete globalizarea ca Libertatea i capacitatea indivizilor i a firmelor de a iniia tranzacii economice voluntare cu rezideni ai altor ri.

Efectele globalizrii sunt multiple putnd uni sau dezbina umanitatea. Putem

discerne efecte pozitive i negative, precum:

efecte pozitive:

~ internaionalizarea produciei datorit firmelor cu activitate global;

~ asimilarea rapid a noilor tehnologii;

~ privatizarea capt proporii mondiale;

~ telecomunicaiile elimin distanele i apropie fizic oamenii i asigur

contientizarea problemelor globale;

~ pieele financiare i comerciale trec n faza de integrare a activitii i

funcionrii lor;

~ ncurajarea reformelor politice i economice;

~ ntrirea dorinei oamenilor de a tri ntr-un sistem guvernat de lege i

prin lege;

~ stimularea integrrii;

~ reducerea probabilitii rzboiului i a recurgerii la utilizarea forei

militare;

~ mbogirea cultural prin simbioz i convergen etc. efecte negative:

~ fragmentarea i slbirea coeziunii sociale;

~ creterea inegalitilor pe plan intern i extern;

~ distrugerea sistemului clasic de ierarhizare a valorilor;

~ proliferarea armamentului i a crimei transnaionale;

~ srcirea valorilor culturale i naionale sub presiunea globalizrii i

extinderii tehnicilor de informare i comunicare;

~ folosirea unor metode legale i financiare sofisticate de a atinge limitele legilor i standardelor locale pentru a controla balana dintre munc i servicii ale unor regiuni inegal dezvoltate i a le ntoarce mpotriva lor;

~ rspndirea capitalismului din rile dezvoltate ctre rile n curs de

dezvoltare etc.Concluzie. Globalizarea este un sistem sau un fenomen complex, uneori

ambivalent, chiar contradictoriu, care a fost privit i analizat n mod diferit de ctre cei care

i-au asumat acest risc sau aceast rspundere. Dincolo de aceste analize, globalizarea

rmne un fapt real, viu, cu care trebuie s ne confruntm, independent de voina sau

opiunea noastr. Se consider c cel mai mare pericol pe care-l poate implica globalizarea

este dezumanizarea unora dintre cei pe care valul ei i nghite pur i simplu. Cucerit de

pia, dopat de televiziune, sport sau Internet, lumea globalizat triete n acelai timp pe

fondul unei crize generale a sensurilor vieii, un dezastru cultural i educaional global,

simptom ngrijortor, dar sigur, al barbarizrii societii viitorului [10].

Cultura tradiional a societilor dispare sau se preface n spectacol i marf

(McDonaldizarea), cultura umanist e eliminat tot mai mult de tehno-tiina invadatoare i

transformat ntr-o pseudo-tiin. Omul mondial sau globalizat, omul centrat doar

economic, risc s devin omul atomizat care triete numai pentru producie i consum,

golit de cultur, politic, sens, contiin, religie i orice transcenden. Probabil acesta este

ultimul stadiu n evoluia umanitii. n ciuda tuturor acestor avertismente nu putem evita

sau elimina globalizarea.Bobliografie:

http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2007-01/8_Isac%20Claudia%20.pdfhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Globalizarehttp://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2006/economie-si-administrarea-afacerilor/22.pdfhttp://ec.europa.eu/economy_finance/international/index_ro.htm