Jan van Helsing

Cine conduce lumea

Gartea a 2-a

lnterviu cu Jan van Helsing

LesStudle Guvernului Secret ct cel dealTheilea Rizboi Mondial, Aristocrala Neagr,A

Club of Rome, SIDA, OZ.I+ri lGspar l{auser,ATleia Put€re din vrenrea Reidnrlui gennarl

Proiectul Galileo, hroiectrl Montauh Societatea Jason,Proiectul Isus, Antidristrl s a"

Traducere din limba germaniLinda-Antonia Willy

JnN veN HEt-slwc

pedeapsa si fie acordati preferenfial fali de alf criminali'Drepturi egale Pentru toti!- b".e ,ri ..ii*nal sivarge.ste o infracfiune 9i nu wea si fienrins. atunci trebuie sd o fi plAnuil intr-adevar perfecl Dar

irice criminal mai stie si ca daca nu-si execuu planul tol atAt

de perfecl, va comite o greseala siva fi prins' In cazul nostru'

grupul de f2rptasi s-a comportat neglijent si neconcentrat dea

iu"i"t -itoi gi a scipat din vedere (ln ascensiunea sa nesta-

vilit.-i) cn i s-au strecurat 9i greqeli. Trebuie si dea singur so'

.otJa i" fata cuiva .u." uio" odati si adune aceste greseli

si le asaza apoi pe masa de tribunal.- in mdiniie oamenilor nesabuili, informalile dezviluite aici

se pot transforma in arme si pot eventual lace sl rau' l\m ln-

cercat pe cAt posibil sl stivilesc furia fireascl pe care- ele-ar

put"a-o g"neru prin prezentarea unor cii constructive la sfar-

iitnt .^,t1, dar nu-mi pot asuma nici o rispundere pentru ceea

ce vi se poate intampla prin prezentarea informati.ilor expuse'

Asa cun remarc-anr,in volumul intdi, datele expuse aici vor

alege grAul de neghini.-Iniormatiile sirnt prezentate de mine pentru a afla cu toli

ce selntdmple p" u.""r patna"t si pentru a putea invata si e"

chilibrdm impreuna situatiile dizarmonioase si nu pentru a le

refolosi impotriva altora.

Aceasta nu este o distracf;e qi nici rin stimulent pentru spo

rirea vAnzirilor !!!

Multe multumiri pentru infelegerea dumneavoastri !

CUPRINS

Intoducere ...............11

lnfuebarea 7:

,.lan van Helsing" este un pseudonim. De ce;rli recurs la asa ceva si de ce tocmai,yan Helsing"? .....28

lntebarea 2:Arn auzit ci dupi publicarea cirtii v-ar fi contactatrrumeroase organizatii secrete? .............. ..-.-.....................37

Intebrea 3:I;r ce vArsti pitrunde in mod normal un omin vArtejul unor asemenea organizalii? ............................38

lntrebarea 4:I"aptul ch mai-marii lumii au conspiratsi-si consolideze puterea este limpede. De ceeste dfficili prezentarea veridici a acestor fapte? ..........39

Intebarea 5:Cum poti avea acces la aceste informatii?Trebuie sd existe un secret, de ce vi atragla o vdrsti atdt de tAniri aceste lucrui. ..........................42

inrcbarea6:$i cittl Trilogia Iluminaf or de Shea/Wilson?Lucrarea este deacum destul de veche, dar trateazio serie de lucruri descrise si in cartea dumneavoastri.Dupi parerea dumneavoastri, cAt de mult credeti cidomini ficlunea in aceasti, Trilogie? ...............................48

Jan van Helsing

JAN vAN Helstrue Clne conduce lumea Caftea a 2-a

Intebtea 7:

Mai ave$ ceva de adiugat in ceea ce privegte

activitatea Lojilor ln legituri cu Iluminatii? .....'......'.......49

Intebrea A:

in ce misuri poate fi implicati,,Biserica ScientologiciL" ln aceste lucruri?'.....................70

lntebneag:Ce este principiul hegelian? ............'..'74

Iot"buea l0:De ce nu a urmat dupi cel deal Doilea Rizboi Mondialrevolutia pentru stipAnirea unici a lumii?Obositi de rizboi, oamenii ar fi subscris desigurunor asemenea planuri! ................'..'.................'...............75

Intebarea 17:Adversarii dumneavoastri incearcisi vi batjocoreasci munca. Unii incearci chiarsi vi incadreze politic pe frontul ,de dreapta'.Ce pirere ave'F despre asta? .............-.....'.'..... .......--.-....."97

intebarea 12:Notiunea de ,,antisemitism" este frecvent utilizatipenfu a-i desemna pe acei oameni careau ficut dezviluiri despre bancheri sau tovari-si.

Este si cazul dumneavoastri? ...........101

Intebrea 13:Existi afirmatii. conJorm ciroraF#;;il''til;;;iil;;; si"" "' arn autentice.

Ce pi'r'ere ave!? ................... ...'...--....'.726

Intebreal*Cine este cancelarul Helmut Kohl? . "......'."...........--....'.727

lnnebarea 75:Vi este cunoscut numele de George Soros? .................I29

lntebarea 16:Ce se intimpli in mod normal cu autorii caredezviluie uneltirile Iluminatilor? ....................................138

Innebarea 17:AJi pomenit la un moment dat de ,,Black Nobilitl'(Aristocratia Neagri). la ce se referi acest tiflu? ........146

lntebarcal&N-a! wea si mai destiinuiti ceva despre Vatican sidespre legiturile acestuia? ................159

lntebarea 19:Ce Etiti despre,,Club of Rome"? .....................................170

lntebarea m:Ce puteli spune despre SIDA? ...........180

Intebarea 27:Cine a fost Kaspar Hauser? .............................................197

lntebarea 22:Puteti specifica detalii despre numirul 666 sidespre Anticrist? ..............-...............................................20t

lntebarea Zl:Ce rol a jucat sau joaci Isus in acest scenariu? ,...........211

lntebarea 24:in prima dumneavoastri carte, afi anunfatliste cu posturi de televiziune, pe care insinu leati mai prezentat. De ce? ........................................218

JAN vAN Hgrstle Cine conduce lumea Cartea a 2-a

l*enaraza:PovestiS ceva despre Alternativa 3'

Intebarea 25:Ce atitudine avefi fali de pornografie,

de homosexualitate si fafi de sexualitate,

asa cum sunt ele propagate drept ,,iubire"dL

"itt" Hoily*ooaf ...-.'.."...'..'..'..'.....'.. "" "" " " " " " " " "'227

Intebarea 26:Pute$ adiuga ceva referitor la tema muerciitocld """232

Intebarea 27:-e gtif tlespre,Jason-Society"? ..." " "" " """ """""" "'233

.. -.. --....." " " " " " " "'240

intebarea 29:Ce sunt ,ATreia Putere" si ',lJltimul

Batalion"? """""'244

Iatebream:Ati auzit ceva despre intervenfia unordiscuri zburitoare ale Reich-ului german inRizboiul din Golf ......""""""""""""'266

lntebraST:in ce misuri sunt legad astizi llumina$i de OZN-uri? "271

Intebrea32:Puie! relata ceva despre ffifESTI C'1^2? """" """"""'274

IntebataSS.AS auzit weodath ceva despre ,,Proiectul Galileo"? ""'327

Inaebata34:A$ amintit si de ,,Proiectul Montauk".Cf t *tui* inteles prin acesta? ..'. " "" "" """ "" " """'332

lntebarea 35:De ce nu fineli conferinle in Germania? ........................347

Iatebarea S6:Veli aprofunda studiile despre Loji ,si Ilumina! 9ile veti face in continuare publice?Ce subiecte vi preocupi in prezent? ..............................347

37: Rezrmat ............3s6

38: S.i acum, remediul! ...... .............367

JeN veN Httswe

1. Jan van Helsing,' este un pseudonim. De ce atirecurs la aga ceva gi de ce tocmai,van Helsing"?

Ei bine, cu aceasti intrebare ati nimerit doui tinte deo-dati.

Cine conduce lumea Cartea a 2-a

l;rl jocul gi motilul pentru care a creat regulile asa cum le stimlslirzi. Ca reprezentant al ordinii, allegilor, apare arbitrul, care(,sle rnereu neutru. Apoi avem jucitorii, polaritatea, invingitori1i 1

rerdanf. Jucitorii au posibilitatea de a alege Liberi daci joacilr'1ncle sau incel bine sau prost, impreuni sau nu, daci inaintesr , antreneazi mai mult sau mai pufin, daci dau multe goluri saurrrr - citeodata dau chiar si autogoluri.

Acum avem eventual o echipi care a cAgtigat pi care esteprlbabil atAt de buni incAt cAstigi intotdeauna, care e poate de50 de ani incoace Carnpioana Germaniei. Existi si o comuni-lirl(. de sustinitori care incurajeazi de 50 de ani aceasti echipi;i care crede despre ea ci este CEA MAI BUNA Raportati la;rt cst meci, formatia aceasta poate fi foarte puternici, dar earrrr tletine nici pe departe adevirata putere. Nu trebuie decAts;i ploui o dati,, pentru ca prin anularea jocului, cel mai puter-rrit szl devini neutrul, arbitrul ca reprezentant al legii, care piri-scslc terenul indi{erent de emotiile unei victorii sau ale unei in-llirrgeri. Arbitrul este principiul cauzei gi al efectului, penaliz6n-rlrrl cu un cartonas galben pe jucitorul care a faultat. Uneorir'lr i;rr cu cel rosu, prin care il poate elimina pe jucitor din teren.I )t' asemenea, jucitorul care a faultat de mai multe ori, poateli liuut pe tusi mai multe meciuri. Puterea cea mai mare o de.

lirx'hrsi cel care a inventat jocul, deoarece el a creat regulilepr. care le reprezinti congtiincios arbitrul pi pentru ci el estelirrgurul care stie ciror scopuri ascunse le serveste meciul.

Clealia ar putea fi aseminati si cu inventatorul calculato-lrrlrri. Ea este singura care .stie de ce a creat computenrl _si derr, liu.rctioneazi acesta cu atAta precizie. Computerul este legi-l;rk';r, ordinea care face posibili ,,rea1izarea" unei idei prin scri-r.rr.a (tastaturi) 9i transmiterea ei de citre unitate (egitate) lairrrprirnanta care o tipireste. Indiferent daci cineva este con-rilluctiv sau destructiv, adici daci scrie cuvAnful ,,dragoste"'iirrr ,,uri", computerul este cel care tipiregte cuvAntul respec-liv, l)rsAndu{ si devini ,,realitate". Cornputerul are, respectiv

Pentru_a-i da un rispuns, trebuie sd merg insi ,,pulin,, inurmi. Ag dori sd mi folosesc de aceastd ocazie gi peni-u a-idescrie mai aminuntt cititorului felul meu de a gAndi si vizi-unea mea asupra lumii, gi pe ce ,,fond., spirifual tratez temelepolitice gi magice.

. ..AtAt Isus, cdt si Viktor Schauberger ne.au invitat, printreal{ii, cd pentru a inJelege ,,ordinea viefii,, nu trebuie decAt siobservim nafura si asdel am citi totul ca dintr-o carte. Si asaeste. Daci privim nafura, vedem ci viaga este dezinteresatd, ciacfoneazA constructiv, se dezvoltd incontinuu, progreseazi gide aceea nu se opregte si nici nu se poate opri weoiati (legeaoscilafei). De aici provine si misiunea omului de a nu,,sta lo"cu-lui" (spiritual), ci de.,a imbogiti" viata cu prezenLa sa, cu .,exis-lenta sa pe pimanl", de a se dezvolta gi de a deveni in final,,sli_pAn

.al polarititii".Intr-un fel, viala ar putea fi comparati cu un joc, iar legile

viefii arlin cazul acesta regulile jocului (legea cauzalitifii, le-gea..afinititii, legea rezonartei... vezi ultimul capilol dn Organi_zatiile secrete I). lnventatoarea jocului, crealia. are putere"a dea interveni dupi bunul plac in acest joc, dat fiind ci ea a conceput regulil^ e, care cuprind ,,viata', Lisandu-le insi mani liberi ju-citorilor. In postura de inventatoare a jocului, creatia are putereade a interveni aleatoriu in desfisurarea lui, dat fiind ci ea a con-ceputlegile care cuprind ,.viata'1, acordAnd insa mana fibera ju-catonlor.

Spre simplifcare, ne putem imagina un teren de fotbai. Existi inventatorul jocului de fotbal, care a dat gi regulile. Inventa-torul este singurul care cunoaste prete:.tul pentru care a inven-

JnN veN Httswa 3',|

ESTE puterea - el este legitatea, ordinea, insi omul alege sin-gur ce face el, respectiv ce date introduce. El nu trebuie decitsi stie ci tot ceea ce introduce va fi tipfuit. Chiar daci ai gresitceva sau ai scris firi si te gandesti (subcon_stient sau inconsti-ent) , computerul tot va tipdri. l,ui ii este totuna daci c""u ." l-ufo-st introdus prin tastaturi este ,,congtient,, sau ,,inconstient,, -cici executi oricum. Indiferent ci cineva este constructiv saudestructiv, legea c auzahlAt:t (principiul cauzei si al efectului - in-simAntare ;i recolti) este intotdeauna cea care duce la aparitiapropriei crealj. Indilerent ca cineva practicd magia albA sau rna-gia neagrd, el foloseste aceeasi legilate pentru a-si lasa rnagia sapard reali.

.De aceea are o importanli coplesitoare folosirea congtientia gdndurilor

.si a sentimentelor, fiindci odati preluate de marelecomputer, care este viata, acestea sunt transformate lnplacabilin realitatea,,NOASTRA'.

Cel mai important principiu care se desprinde asadar dinlegile vietii este ca: ,,Omul n-are nevoie decAt si primeasci sisi tnbogd,teasci viata dar nu sd o si ia'..

Distingem asdel doud categorii de oameni - ,,oamenii-vic-time" (incongtien!) gi,,oamenii-maestri., (congtienti). Aceastidenumire nu are nimic dea face cu r,reo rasi sau nafrune, ci fle-care rasi sau fecare tari se imparte in oameni-victime si oa-meni.maestri - deci nici o rasi nu este asadar inferioarl sau su-perioard alteia.

Incongtienf;i ,,oameni-victime" se consideri victime ale vie-fi, se vid despiltid de creafie si de ceilalti locuitori ai acesteiplanete, pentru ca ei nu inteleg Iegile vieii si nu imbogafescvialq prin prezenta lor, ci o rau. Ei ucid alti oameni si animalepenfu a le mAnca pieile. Acestia sunt oameni care nu sunt ex-pugi nici energiilor pozitive, nici celor negative. Oameni careskAng si pistreazi averi, care dau vina pe alfi, fie ci sunt po-liticienii sau gefii. Ei sunt nemu[umi!, deoarece nu intelegceeste viata, ce trebuie si faci cu ea si de ce se afli aici. Sunide

()ine conduce lumea Cartea a 2-a

lx,rdenti de alti oameni, de doctor, de preot, de droguri, dewenx', de banii pentru somaj, de imprejuriri... Ei nu sunt,,stipAnipl situatie". Acesti oameni-victime, in general nu riuvoitori, cir I rar incongtienti ,si nestiutori, murdiresc cu gandirea lor incon-slit,nti energia de pe pdmanful nostru si triiesc pe spezele al-I rr';r (rc banii si energia altora). Pe plan spirihral se intAmpli ace|rsi lucru ca si pe plan material. Unii oameni arunci incongti-r,nli gunoiul pe fereastri sau in naturi, in timp ce alli care si-lirrrklrirteazi ordonat, suferi de pe urma poluirii provocate de;rccslia.

,,Oarnenii-maestri" insi, care din picate sunt inci prea pu-

liri 1rc aceasti planeti, ,,imbogitesc" constient viata cu prezlrrla lor - ei sunt serviabili, cinstifi, drepfi, prietenogi, politi-losi, suverani, se situeazi intr-un fel ,deasupra lucrurilor", deci,irrrrl mai degrabi neutri. Sunt asa-numitii mediatori, care apla-rrr,irz;i conflictele prin dragoste, maturitate gi cunoagtere si care,r r u r i ales, nu iau niciodati viala. Oameni agadar, care sunt con-rlrr,rrli de forta gAndurilor, ideilor si a faptelor lor si care actio-rrr,:rzii in consecinti. Principala tendinli a acestor oameni estegrrsllarea vietii!

,,oamenii-victime" se consideri victime ale imprejurh:ilorvrllii, sunt prizonieri ai materiei, inferiori legilor nafurii, luptirrrr.r'r.u impotriva cuiva, a satanei sau a weunei alte niluci, pen-Ir rr r':i ei nu se pot orienta in viali;i nu inteleg natura. Se temr lr' rrroarte, fiindci nu stiu ce este si ce urmeazi dupd ea. O in-',ir rrirc de neatentii in viati le provoaci lacune in cunoasterealr llrrlrrrilor.

Irr schimb, ,,omul-maestru", care priveste natura cu ochiir h.sr'lrisi, vede cum acloneazd energiile polare, inlelege ci nur,risl:i numai bine sau numai riu, ci doar o cooperare a acestora',i r;lic cum si le utilizeze constructiv atat penh-u el, cat si pentrur lil:rll.i.

ll' scurl ,,oamenii-victime" sunt victime ale fortelor, victime,r|' vit:tii.,,Oamenii-maestri" sunt st;panitorii fo(elor gi-gi fiu-r.rir' in felul acesta viata.

Un mic exemplu de asemenea ,,miiestrie" ni-l oferi pis-trirul.

Dat fiind ci in vartejuri natura concentreazi energie vi-tali, ,,eter" sau energie Vril sub formi de spirale in api, 9i foloseFte in acest scop vortexia cu rotiri opuse (vArtejuri de ener-gie in formi de spirale), gisim astrel un exemplu de anulare agravita$ei in naturi. Vartejul exterior atrage inspre fund, celinterior trage in sus. Este acelagi principiu ca la uragan. im-potriva legii gavitatiei, uraganul absoarbe in sus lucrurile depe pdlrnant. Daci obiectul se afli insd in centrul uraganului,in ,,ochi", in locul neutru, atunci el este absolut irnponderabil_si pluteqte linistit in aer firi si se roteasci. la fel stau lucru-rile si cu vArtejurile de api. Pistrivul gtie acest lucru si folo.segte vArtejurile ca pe nigte catapulte, innotdnd pur si simplula extremilatea inferioara a viirtejului si ldsindu-se purua insus de puterea de absorble a vartejului interior. Se lasi asdeldus mai mu\i metri in amonte, firi si dea nici micar o datidin aripioare.

Viktor Schauberger a studiat multi weme acest ,,feno-men" aJ pistrirului si a folosit in cel deal Treilea Reich ace-easi tehnici pentru sfArlezele sale zburitoare, la care ridicasetot asa gravitatia prin cAmpuri de energie cu propagare in sen-suri opuse. Pilotul e asezat in centrul neufu, in ,,ochiul,.gea-mului gi este total independent de foftele activate. Nu este nicio minune, ci o simpli observare a legilor naturii.

Asa ci dacd a fost inteles acest lucru, e clar de ce preocu-parea mea nu este nici de a practica magie ,,albi, sau ,,nea-gri", nici de a fi pe plan politic adept al ,,stdngii,. sau al ,,dreptei", ci de a fi UNA cu puterea - cu legitatea - cea care a licutposibili in primul rdnd existenta ,,negatilului,, sau a ,,pozitivu-lui"l Cu puterea care a construit calculatorul, adicd tot aceeacare a creat gi viata. Spus gi mai clar: indiferent de orientareapolificd adoptatiL, principiile folosite sunt aceleasi. AtAt gAndi-torul politic de ,,dreapta", cAt si cel de ,,stAnga" sunt supusi le.gii gravitatiei, a cauzaht tsi,legii rezonantei, legii ciderii... inexemplul uraganului, fo(ele ,.negative" si .,pozitive" sunt cele

JaN vlN Hrtswe l)ine conduce lumea Cartea a 2-a

,,prrpulsatoare" gi cele ,,absorbante". Centrul este insi neutru,st situeazi in afara polarititii. De aceea, singura concluzie 1o-

liici irni pare a fi aceea conform cireia trebuie si te unesti culolla care este legea cauzei gi a efecfului, respectiv cea care acrcat-o. Nici,,pozitiviL", nici,,negativi".

I)aci mi s-ar cere explicarea acestui lucru printr-o repre-zr,rrlare simbolici, s-ar potrivi semnul Yin si Yang. Se vede unrrrlrrg inclus intr-un cerc, compus din partea a1bi, ce continerrrr lxrnct negru si partea neagri, ce contine un punct alb. Astarrrsr:arnni ci lucrurile intunecoase au o parte luminoasi, -si reslxr1iv ci lucrurile luminoase au si o parte umbroasi. Se vidr'r.k, doui fofte polare. Dar unde se ascunde aici PUTEREA?llrk'rea o detine cercul, interpretat de taoigti drept simbol al,,t lr';rlici" care unegte fort,ele polare. Firi existenfa cerculuir';rrr, tine in ordine forlple polare albi ;i neagri, acestea sar desIr;rrna, nespectiv dispersa la prima atingere. Jocul sar incheia.('r.rtrrl este cum sar- spune a,,treia parte". Rolul neutru. De acer,;r tlt:buie si te legi de cerc si nu de suprafata albi sau neagri.

( In alt exemplu, care dezviluie si mai clar principiul Ilu-rrrirr;rlilor ar f, o monedi. Pe partea ei stAngi vedem un vultur,',i 1x. cea dreapti capul. Adeptii peftii ,,stAngi" sustin ci vultu-r rrl ;rl li cel mai important simbol de pe monedi, dar cei sifuatirlr' p:rrtea ,dreapti" spun acelasi lucru despre cap. In wemer r. vrrlgul se ceartA pe simbolul ,,cel mai bun", Iluminatii care,Ir r.ll)is moneda isi cumpiri ceva cu ea!

I;r111 ce simplu stau iucrurile!I)orinta sau actiunea mea de bazi este de a f una cu crea-

1irr, r'r'spectiv cu forla creatoare de 1egi, ca cea a cauzei gi a efec-l l l r r i , care asiguri la rAndul ei coeziunea materiei -si EKSTEN-I A r'onstructivi si destructivi ca factori de invitituri pe acest

l,iI int. Se intelege intr-o oarecare misuri?/\ni spus toate acestea pentru a crea fundalul necesar inte

I pj rii urmitoarelor lucruri.

intrucAt soarele nostru, in rotatia sa ovaloidi in jurul soa-r.lrri ccntral preistoric (numit si Soarele Negru) s-a depirtat cu

JnN vnN Hetswc

circa 12 900 de ani de acesta din urmi, ceea ce s-a manifestatprintre altele si prin faptul ci dea lungul mileniilor migcareamoleculari sau oscila$a a devenit mai lenti, pentru forteie ma-nipulatoare a fost extrem de simplu si instaleze struchrra uneiputeri conhare legilor naturii. Spus mai simplu: viata ESTE miscare si dezvolhre si traiesle prin schimbare. Strucfurile puteriiinsa. indilerent de ierarhie, cd e vorba despre biserici, politica,binci, loji, economie... sunt rigide, de nemiEcat, se baziazi pe,,norme" vechi gi incalci prin insiigi existenta lor viata. Dupicum am aritat, Iluminaflor le-a fost agadar foarte simpli insta-larea structurilor lor de putere, cand pimanful se indepirtasecel mai mult de soarele centd, deci in ,,Kali Yuga", in ,,epocaintunecati", in care sau inregistrat cele mai mici oscilatii.

Aceste strucfuri de putere nu sunt neapirat interesate delibera miscare a viefii pe aceasta planetd, adici de disponibili-tatea oblnerii libere a cunogtintelor si a tehnologiei care sd-isprijine pe oameni in dezvoltare 9i in independenti - de exem-plu, magini care si fansforme energia, precum tahionii sau for-fele electromagnetice in elecb:icitate utilS sau nave de zbor caresd poati efectua transporturi pe alte planete independent decompaniile de zbor sau de programele astronautice, pentru a-iacorda celui interesat posibilitatea de a afla ce se intAmpli inalari.

Deoarece am descris in cartea mea activitatea acestor oa-meni, care incearcd sd obstructioneze dezvoltarea umanititiide pe pimAnt, am preferat si apar cu un pseudonirn. Acestagi-a dovedit insi rapid inutilitatea, dat fiind ci intre timp tele-foanele gi corespondenta mea sunt interceptate si printre al-tele mi-au dispdrut din tipografie si lotografiile cu OZN-uri depe wemea Reichului. Daci aceste fotografii erau intr-adevi,rfalse, asa cum a afirmat in public un cunoscut specialist ger-man in OZN-uri, atunci stau si mi intreb ce motive ar fi alrrtun specialist sl se strecoare in tipografie pentru a le sustrage.Vorbe goale, dragi prieteni!

Sunt sigur ci sunt cunoscut in rAndul ,,prietenilor" nostri,deoarece am fost ,,contactaf' din cAnd in cAnd de agentii di-verselor servicii de fuformatii, care ar fi wut si le dezvilui anu-mite date sub pseudonimul meu. M-ar fi folosit ca pe un ventil

Oitrc conduce lumea Caftea a 2-a

rlr, lrublicare a anumitor informatii, pentru ca ei si nu trebu-iirscii si-si asume responsabilitatea.

l)ar pe mine nu mi intereseazi asemenea aJaceri.

l)e ce m-am numit tocmai ,Jan van Helsing"? E o povestehrrrg:i, pe care nu o pot spune in intregime aici.

As dori totusi si precizez ci inc| din fragedd copilirie (nurnrrrrri prin pirintii mei spirituali) mi preocupa tot ceea ce era,,or'rrll", ascuns, deci tot ce era misterios, ,,tabu", sau nu fuseserrrt ir 1x'deplin clarificat. Ca tAnir, m-am interesat si de vampi-r irirr r. I)cvoram toati literahra din domeniu, poate

-si datoriti faptrrhri r';r in primii ani de viala, camera mea nu filsese niciodatd

' ll ;rrl'.varat ,.goala". ln acest caz insa era vorba de spirile alerr,rlrrlii. precum ielele sau simple mingi de lumini care dansauqrrirr jrrr-. Stiam mereu ci nu sunt singur, si deci ci sunt protejat,rh, ;rt rr.:r nu-mi era teami si mi preocup de subiecte precumr lr.rr rorrisn.rul, exorcismul, vampirismr-r1 _si altele la fel. I-a aproxi-rrr,rliv 14 ani mi-a cdzut in mand un exemplar original din Dra-r rrl,r ;rl hri Bram Stoker (Bram Stoker era francmason si imprerrrr,r cr r lludolf Steiner si cu Aleister Crowley membru al grupi-rlr .,(;{)l(len Dawn'). in acea werne md denumeam

"itrgu;, spre

rli,,lr;l lia ;;irintilor mei, ,,vAnitor de fantome sau de vampiri",lr ri lrrr x ul?sem tot felul de ,,armamenf' cum ar fi agheasma, pe

' r[ r' o hitm la inceput de la biserica satului, mai tArziu invitAnd

',rtlr I r( l| lllarea tatilui meu so sfntesc singur, tot asa cu geme,

1r| rr r; rrr. rlt' druizi etc... inci de ahrnci mi atrlgeau aceste lucruri,l r,r liucnt':rm insi mereu de Bram Stoker. Aveam de pildi unprlk'r, care a crescut chiar in casa in care scrisese Bram Stofi r l t1;11 1112. Si orice cititor al acestui rornan i1 stie desigur pe1,r ,

'h r;olrrl van Helsing care l-a doborAt pe vampir.V;rn I It'lsing ii vaneazi pe ,,sugitorii de sange" si ii disfuge.irr crrzul subiectului cirtii mele - Iluminatii - e vorba tot

,1,.,1rrr. ,,sugitori de sAnge", despre vampiri, adici despre oa-rrt,rr lrr'(' nu imbogitesc viafa, ci o iau si care triiesc pe chel-Irrl,rl,r :rllrrlir, si pe plan energetic. Mi s-a pdrut fo arte arrruzant

JAN vAN HErsrrue

si preiau acest nume. Cici ceea ce nu le place ,,prietenilor,,nogtri este sd nu fie luaF in serios. $i culorile folosite pentrucoperti sunt culori tipice varnpirilor (negru, rogu, verd;).

Sj mai fascinant, este si privegti cum ii ripune profesorulvan Helsing pe vampiri. O variantd e sd le infgi vampirilor unpar de stejar in inimd, insi metoda curati este de a-l pr"ocupusi de aJ distrage atAt de mult pe vampir, pani cand soarele ii-sare afari gi nu mai trebuie decAt si fie expus luminii pentruca si se prefaci in pulbere.

Sa incercal atragerea Iluminatilor intr-un joc in care acestiasi se dezbrace singuri si asdel sa se ..descompuna'., crlzand inpropria lor capcani.

Dupi cum incercam sd arit gi la sfArsitul Organizatiibr s*crefe t nu existi de fapt nimic incert si in nici un caz ceva decare ar trebui si ne temem. Cu frica au putut f controlati oamenii in ultirnele milenii, dar eu nu weau sd provoc teami. Mi separe tofusi mai mult decAt necesar a relata despre ,,intrigantii,.nostri inainte ca acestia sa ne paraseascA lumea.

Cici de asta sunt convins. in curAnd ei n-or si mai existe,pAni atunci insi mai poate dura o weme.

_ O si exempltf,c ce weau si spun prin feltil in care ii prind eschimosii pe lupi. Eschimosii pun cu manerul in zipadi un pum-nal_minjit cu s6,nge.de animal. tlpuJ adulmecd sdngele si incepesi Iingi pumnalul. Isi taie pe parcurs propria limbd si incepe iesangereze. ln licomia sa dupa sange. nu observi cd isi linge propriul sdnge, tiindu-se tot mai mult pani cand moare in urma uneihemoragii. I-upul moare din propria-i licomie. $i la fel pifesc giIluminatii!

Vorbif mereu despre ,,noi". Ia cine vi referif?

I-a mine si la dumneavoasti! I-a fiecare om constient. Ia copiii Epocii de Aur. Noi suntem o entitate - nurnitA la noi ,viath..-

()hte conduce lumea Cartea a 2-a

;i rlupi cum am spus deja, unii oameni sunt con,stienF de unita-h.;r si de viata lor, 9i al$i nu. Pe acesti oameni congtiend de sineii rrumesc personal ,,copiii Epocii de Aur". Pe de alti parte,k,rrrrenul de,,copii" nu are nimic in comun cu epoca. Fiecarelroli\r'zi;te singur, daci-si pistreazi sinceritatea de copil si nu,il rlcalata de ,joc" (si Isus a spus ; ,,... daci nu veti deveni ase-rtu'rti copiilor..').

2. Am u:ztt cA dupi publicarea cir,tii v-ar fi contactatn umeroane organizatii secfete?

Asa este. Majoritatea contactelor le-am al'ut insi inainte,r ';u i all.fel n-ag fi pufut obtine nici o informatie. M-au abordat insi,,,i citt'va cercuri foarte interesante, care imi confirrnau intrunar';r rrirrterisem drept la tinti cu publicafile mele 9i ci-mi ficeau',ir rni parvini informali suplimentare. Inaltele cercuri financi-irl' sc intereseazi si ele de mine, dorind si afle cAteva informa-lii sccrete. Foarte interesanti oameni. Nici aici nu ai voie sd mi-',oli lotul dupi aceeasi misuri. Si printre bancheri am descope-ril irrlre timp oameni de o inalti spiritualitate care nu fac decat,i;r irslt:pte oporhtnitatea de a-,,si" folosi pozitia intr-un scop no-lril. Iriindci nu toti bancherii li se asociazi celor din clamrl Roth-

"r'lr ild.Am fost contactat de exemplu, de eweii sefardici care wo-

iiu sii-rni fumizeze combustibilul cel mai inflamabil - materialrrr oliginal despre Holocaust - documente, fotografii, protocoalerlirr lagarele de concentrare, liste de nume, documentele acor-r l r r h r i de la Ha'avara, formularele bancare ale ,,Bdncii AnglePa-lr'slirriene" si ale Ha'anota Company... Mi s-a oferit si o sumirrrrportanta daca as 6 acceptat sd le public sub numele meu.Spurreau ci rapoartele din cirlile vestice de istorie erau uni-lirlr,r';rle si woiau ca adeviLrul si iasi in sfArsit la iveali. Evi dentr;r st'fzu'zii (ewei ebraici) mai aveau de incheiat niste socotelir rr sionistii si cu khazarii (ashkenazim insemndnd evrei huni).l'.r';rrr oameni foarte plicu! gi cinsti! cu nume foarte impresi-rrrr;rrrte, dar- eu arn refuzat, deoarece in Germania se emisese