giurgiu.docx

7/26/2019 giurgiu.docx

http://slidepdf.com/reader/full/giurgiudocx 1/4

Caracterizare Costache Giurgiuveanu

In 1932, George Calinescu sustinea necesitatea aparitiei, in literatura romana,

a unui roman de atmosfera moderna, astfel, in anul 1938, apare opera epica

balzaciana “nigma !tiliei"# $rin romanele lui, Calinescu depaseste realismul

clasic, creeaza caractere dominate de o trasatura de%nitorie, realizand tipologii,

foloseste detaliul in analiza persona&elor# 'omanul “nigma !tiliei" reprezinta o

capodopera literara cu trimitere certa catre creatia lui (alzac prin istoria unei

mosteniri, in &urul careia romancierul construieste imaginea societatii burgheze

din (ucuresti#

Costache Giurgiuveanu este persona&ul central al romanului pentru ca, direct

sau indirect, el hotaraste destinele celorlalte persona&e care se concentreaza in

&urul averii sale, in goana dupa mostenire# l este unchiul lui )eli*, cumnat cu

doctorul losif +ima, care avusese o singura sora, casatorita cu Giurgiuveanu, dar

aceasta murise demult# ult mai tarziu, dupa moartea doctorului, Costache

devenise tutorele lui )eli* +ima# Giurgiuveanu estetatal vitregal !tiliei,deoarecefusese casatorit,a doua oara, cu mama acesteia, care murise si ea, dar

batranul n-o in%ase o%cial pe fata#

Ca persona& realist tipic, Costache Giurgiuveanu intruchipeaza avarul,

inscriindu-se in descendenta lui .agi-/udose al lui 0elavrancea sau .arpagon al

lui oliere, dar se distanteaza de acestia prin tehnica moderna de realizare a

eroului, in incercarea de a-si depasi conditia# George Caiinescu isi apara

persona&ul, negand includerea lui in sirul avarilor si aducand ca argument faptul

ca Giurgiuveanu este umanizat de dragostea lui sincera pentru !tilia, chiar daca

nu reuseste sa materializeze niciuna dintre intentiile sale de a-i asigura viitorul#

Inca de la inceputul romanului, aparitia batranului este bizara, deconcertandu-

l pe )eli* atunci cand ii spune nu-nu sta nimeni, aici, raspuns de domeniul

absurdului# )eli* isi imaginase ca tutorele sau e un om masiv, de o greutate

e*traordinara, avand in vedere ca stia despre el ca este bogat, detine mai multe

imobile, ii fusese numit tutore si administrator al averii sale, argumente pentru a-

si inchipui ca Giurgiuveanu are forta# $ortretul %zic, realizat prin ochii lui )eli*, ca

persona&-martor, reliefeaza, prin caracterizare directa, un persona& ce se apropie

de grotesc, un om mititel, putin adus de spate, cu o chelie de portelan, cu fata

spana, buzele galbene de prea mult fumat, cu ochii clipind rar si moale Capul ii

era atins de o calvitie totala si fata parea aproape spana si, din cauza aceasta,patata# (uzele ii erau intoarse in afara si galbene de prea mult fumat, acoperind

numai doi dinti vizibili, ca niste aschii de os# !mul, a carui varsta desigur

inaintata ramanea totusi incerta, zambea cu cei doi dinti, clipind rar si moale,

intocmai ca bufnitele suparate de o lumina brusca, dar privind intrebator si vadit

contrariat#

spectul e*terior si interior al casei paraginite, a4ate aproape in ruina,

ilustreaza indirect - cu toate detaliile descriptive caricaturale 5 avaritia

persona&ului si un soi de parvenitism, arhitectura casei sugerand intentia de a

e*ecuta grandiosul clasic in materiale nepotrivite# Ca toti avarii, Costache



Giurgiuveanu se teme de orice nou venit, ca de un intrus periculos, un potential

atentator la averea sa, de aceea mai intai il respinge pe )eli*#

Caracterizarea indirecta a persona&ului se face prin acumularea de fapte,

intamplari, vorbe, gesturi, ganduri si atitudini# icile ciupeli fata de $ascalopol,

socotelile incarcate pentru intretinerea lui )eli*, obtinerea unor castiguri anuale

prin inchirierea unor imobile pentru studenti, localurile, restaurantele motiveaza,

indirect, avaritia persona&ului, mai ales ca el se supune unor privatiuni personalede hrana, imbracaminte ori ingri&iri medicale# 0e cate ori are prile&ul sa manance

de la altii, gesturile sale sunt sugestive pentru lacomia structurala (atranul

manca cu lacomie, varand capul in farfurie#

Intamplator, )eli* gaseste caietul cu socoteli al lui mos Costache, in care vede,

cu uimire, o multime de cheltuieli puse in seama sa si sume importante luate din

contul sau# Intre aceste calcule se regaseau, pe langa chirie si masa, carti si

instrumente medicale, materiale pentru constructii, un voia& la Iasi,

imbracaminte, bani de buzunar, sume pe care tanarul nu le primise niciodata de

la tutorele sau# Inselatoria grosolana si falsi%carea socotelilor de catre tutorele

sau in administrarea averii, il naucesc pe )eli*, care ii marturiseste !tiliei ca s-a

uitat accidental in actele lui mos Costache si a a4at ca are un venit anual de zece

mii de lei, din care cheltuieste, spune el cu un umor amar, cam o mie de lei pe

luna si construiesc o casa cu caramizile din curte#

6manizat in avaritia sa de gri&a paterna pentru !tilia, Cosatache vrea sa-i

construiasca o casa, pentru a-i asigura fe-fetitei lui o stabilitate in viitor, dar,

zgarcit pana la absurd, foloseste materiale foarte ieftine ori gratuite, stranse de

la demolari, iar planul arhitectural il face singur, desi nu se pricepe deloc la

desen tehnic# duna bani din orice, nu se da in laturi de la nimic pentru a

acumula cat de minore avanta&e materiale vinde cursuri, manuale, seringi,instrumente medicale pe care le con%sca sau le ia pur si simplu de la studentii

care stateau la el cu chirie si care intarziau cu plata acesteia# (anii ii tine in casa,

ascunsi in locuri ferite, temandu-se permanent sa nu-l vada cineva atunci cand

umbla la ei, dar nu ii depune la banca, deoarece avarul trebuie sa pipaie si sa

numere mereu banii, pe care-i iubeste mai mult decat orice pe lume#

Gesturile, balbaiala, raguseala sunt procedee indirecte de caracterizare,

sugerand reactii provocate de teama de a nu % &efuit, de a nu % pus in situatia sa

dea vreun ban cuiva care ii cere# Ciudatenia persona&ului este data de glasul

stins si ragusit, de duiosiile si emotiile stiute numai de el, cand isi freca

mainile cu un ras prostesc sau de atitudinea fata de !tilia pe care o sorbea

umiiit din ochi si radea din toata %inta spana cand fata il prindea in bratele ei

lungi#

/inuta vestimentara ridicola - poarta ciorapi de lana de o grosime fabuloasa,

plini de gauri - si aspectul neingri&it -unghiile netaiate, “ghetele de gumilastic",

nadragii largi de stamba colorata prinsi cu sfoara - il plaseaza la granita dintre

tragic si comic, dar accentueaza, indirect, evidenta avaritie si privare de un

minim necesar pentru un-trai decent#



ste dominat de o suspiciune permanenta fata de oricine, se zbate intre

obisnuinta si dorinta, a4andu-se in imposibilitatea de a ceda !tiliei banii sau

averea care i se cuveneau de drept, de la mama sa# +entimentele paterne pe

care le are pentru !tilia, singura fata de care este generos, atat cat poate el sa

%e, il fac sa inteleaga faptul ca adoptia fetei, testamentul si depunerea intr-un

cont pe numele ei a unei sume substantiate constituie o cale dreapta si cinstita

de a-i purta de gri&a, dar patima pentru bani, avaritia sunt mai puternice decat

nobilele porniri sentimentale si-l fac sa amane sine die luarea unei hotarari#Costache refuza sa faca testament si-i promite lui $ascalopol ca o sa-i dea banii

stransi ca sa-i depuna la banca pe numele !tiliei# osierul il a&uta sa scoata de

sub saltea un pachet de &urnal legat cu sfori plin cu bancnote, dar de care

batranul nu se poate desparti 7u-nu-nu nu a-acum ###: ai am sa primesc

niste bani si vreau sa-i ducem odata, poate c-o sa merg si eu# 7u e nicio graba#

(anii astia ii tin aici cu mine, sa nu ma fure pungasii astia, tu singur stii unde

sunt# ###: m sa ti-i dau, mai tirziu, sa-i mai numar o data ####

In timp ce $ascalopol insista pe langa batran s-o in%eze pe !tilia, glae

ameninta licentios Cat traiesc eu, niciodata# 0oar mai sunt legi in tara asta, maisunt tribunale# Il dau pe mana parchetului pe Costache, asta-i fac# ;-a ametit

stricata asta# Cine stie ce-o % intre ei# 0e aici reiese, indirect, caracterul labil al

lui

Costache si dependcnta sa totala fata de bani, trasaturi pe care !tilia le intelege

si de aceea nu poate % suparata pe papa, pe care il caracterizeaza direct ca

%ind un om bun, dar are si el ciudateniile lui#

0estinul lui Costache este dramatic, moartea sa sta sub imperiul acelorasi

dispcrari si temeri in care traise, +tanica 'atiu %ind cel care pune mana pe

pachetul cu bani, pe care batranul il tinea asupra sa, tocmai de teama hotilor#0upa al doilea atac cerebral avut de Giurgiuveanu, +tanica pandeste la geamul

odaii si bolnavul sopteste inspaimantat, presiimind parca ceea ce avea sa se

intample ochii, ochii#

'amas singur cu pungasii, mos Costache este inspaimantat ca rudele il vor

&efui chiar inainte de a muri, se asigura ca pianul este la locul lui si este obsedat

in continuare de ochii care ma priveau aseara, pe fereastra# (atranul ar %

scapat si de aceasta data cu via&a, dar cand vede ca i se smulge de sub saltea

pachetul cu bani, adica tot ceea adunase cu patima intreaga viata, mos#

Costache moare cu groaza untiparita pe chip, articuland cu disperare ba-banii,

pu-pungasule#

ediul ambiant si relatia cu celelalte persona&e, ca procedee indirecte de

caracterizare a persona&ului realist sunt de%nite prin suspiciunea permanenta de

care este chinuit batranul, banuind mai ales pe glae si pe +tanica 'atiu ca ii

pandesc averea, cu toate ca si celelalte persona&e au, intr-o masura mai mare

sau mai mica, interese materiale la Giurgiuveanu# ste temator fata de oricine,

are o spaima evidenta fata de autoritati, de o%cialitati# 7aratorul omniscient

descopera chiar o latum comica a situatiilor ivite, ca aceea cand Costache face

atacul cerebral si clanul /ulea navaleste in casa lui ca sa supravegheze orice

miscare, actiunea avand aspect de asediu# glae, in rol de comandant alasediului, vine cu urica, !limpia si, binetnteles, cu +tanica, pentru a veghea ca



nimeni sa nu se atinga de nimic /rebuie sa stam aici sa pazim, n-o sa lasam in

casa un bolnav fara simtire, care nu vede, n-aude, cu straini in casa# duce apoi

sarmalele de acasa si pregateste un ospat mare, ca un festin, ignorandu-l total

pe mos Costache, care zacea in pat neputincios /u stai linistit acolo ca un

bolnav, sa nu-ti cada gheata de la cap#

In spirit balzacian, relatiile lui Costache cu familia sunt degradate de glae ii

este frica, pe urica o uraste, +tanica este un permanent pericol, iar pe ceilalti iiignora# /eama provocate de avaritie il face sa nu vrea niciun doctor care sa-l

consulte, banuind in orice situatie un complot de a i se smulge banii#

In concluzie, umanizarea avarului Costache Giurgiuveanu se motiveaza prin

respectul pe care persona&ul il are pentru $ascalopol, prin increderea fata de

)eli* si dragostea pentru !tilia, desi nimic din intentiile sale nu se materializeaza,

totul ramanand la stadiul declarativ#

giurgiu.docx

Documents