O editie de

nota 10: pasiune,

cunostinte,

oameni, resurse,

oportunitati!opor

‘‚

‚

‚

Propuneri de orientare profesionala. Si tu poti fi

un profesionist desavarsit

‘ ‘

GHIDULGHIDUL de de CARIERĂ CARIERĂ pentru pentru STUDENŢISTUDENŢI

GHID

UL D

E CA

RIER

Ă PE

NTRU

STU

DENŢ

I

ANT

RENE

AZĂ-

TE P

ENTR

U O

CARI

ERĂ

DE S

UCCE

S

se distribuie gratuit

EDIŢIA A- A 2011

1010Solutii pentru

cariera.

Noi propunem, TU alegi!

‘

‘

‚

‚

‚ ‚

‚Tu crezi în POTENTIALUL tau?

DESCOPERA-L!

‘‚

‘ u

PUBLISHER Anca MATEI

EDITORI Roxana ARONSofi a FRUNZĂ

DIRECTOR STRATEGIEMirela IORDACHE

DIRECTOR PUBLICITATEAlina ANGHEL

PUBLICITATEAna-Maria BABUŞORU

Laura PÎRLOG

LAYOUTNicolae RUSU

PRELUCRARE FOTO & PREPRESS

Aurel ŞERBAN

PRODUCŢIEDan MITROI

O publicaţieS.C. INSPIRE BUSINESS S.R.L.Tel: 0372.704.962e-mail: sales@inspirebusiness.ro

Articolele sunt proprietatea Inspire Business. Reproducerea în orice fel, în intregime sau parţial, fără acordul scris prealabil al Inspire Business este interzisă. Toate drepturile sunt rezervate.

Un Ghid de nota 10!

Sofi a Frunză, EditorNoiembrie este a unsprezecea lună a anului, deși în vechiul calendar român era, după cum îi spune și numele, a noua lună. Pentru mine însă, indiferent de ordinea acesteia, luna noiembrie este una specială. De ce spun acest lucru? Pentru că în această lună sărbătorim ediția aniversară a Ghi dului de Carieră pentru studenţi, afl ată deja la cea de-a 10-a apariție. Anul acesta ne-am dorit să venim în în tâm pinarea tinerilor care vor citi acest ghid cu informații utile din domeniile de interes pentru aceștia și sfaturi de orien ta re profesională ofe-rite de specialiști și experți din com pa nii, profesori și traineri, per soane deschise şi doritoare să îm părtășească din ex pe-rien ța lor, să fi e pentru ei o sursă de inspiraţie şi încredere.Tineri fi ind, afl ați încă la început de drum, avem nevoie de repere pentru atingerea obiectivelor noastre profesionale. Cunoștințele, ambiția, pasiunea, devotamentul, implicarea și perseverenţa sunt elementele indispensabile, în funcţie de care ne construim cariera pe care ne-o dorim. De aceea, prin ediţia a 10-a a Ghidului de Carieră, răspundem între bă ri lor tinerilor preocupaţi de viitorul lor și modul în care își pot dezvolta potențialul. Pornind de la această idee, am dez voltat trei teme principale în ediţia aniversară: Tu crezi în potenţialul tău? Descoperă-l!; Propuneri de orientare profesională. Şi tu poţi fi un profesionist desăvârşit şi Soluţii pentru carieră. Noi propunem, tu alegi! prin care sur prin dem paşii pe care îi pot parcurge tinerii în funcţie de as pi ra ţiile profesionale propr ii.Cariera este un cuvânt care are conotație diferită pentru fi ecare tânăr. Pentru cineva, o carieră de succes se referă la obținerea unui loc de muncă bine plătit, în timp ce pen tru altcineva înseamnă să ai un job în care să faci lucrurile cu și din pasiune. Totuși, indiferent cum am defi ni cuvântul „carieră”, pentru a ajunge să ai o carieră de succes, ai ne voie de orientare profesională atât în perioada facultății, cât și ulterior. În acest sens, Ghidul de Carieră pentru studenți și tineri profesioniști îi ajută pe aceştia cu informații, sfa turi, exerciții, exemple de bună practică pe subiecte di ver se: inteligență emoțională, voluntariat, internship-uri, pa siuni, CSR şi alte teme motivaţionale pentru a-i încuraja să por-nească pe drumul pe care şi l-au ales. Tot ce îţi rămâne de făcut este să îndrăzneşti şi să vrei „să ieşi” din mulţime!

Cupr in s

4 4 •• Tu crezi în potenţialul tău? Descoperă-l ! Tu crezi în potenţialul tău? Descoperă-l !6 6 •• Totul depinde de tine - Liviu Grandl Totul depinde de tine - Liviu Grandl

8 8 •• Clişeul deceniului! Fă totul din pasiune! - Laura Pîrlog Clişeul deceniului! Fă totul din pasiune! - Laura Pîrlog

10 10 •• Cum acceptăm regulile şi de ce sunt ele importante pentru noi? - Cum acceptăm regulile şi de ce sunt ele importante pentru noi? -

Mirela Tudorache Mirela Tudorache

12 12 •• Surse şi resurse pentru orientarea profesională a tinerilor - Surse şi resurse pentru orientarea profesională a tinerilor -

Elena Viorela Chiper Elena Viorela Chiper

16 16 •• Cum să fi u chemat la interviu la compania la care doresc să lucrez - Cum să fi u chemat la interviu la compania la care doresc să lucrez -

Marius Tarca Marius Tarca

18 18 •• De ce să lucrezi la o companie responsabilă - Marius Tarca De ce să lucrezi la o companie responsabilă - Marius Tarca

20 20 •• Pro sau contra job în timpul facultăţii?! - Sabina Popârlan Pro sau contra job în timpul facultăţii?! - Sabina Popârlan

22 22 •• Networking-ul: cum şi de ce să-l practicăm? - Răzvan Olaru Networking-ul: cum şi de ce să-l practicăm? - Răzvan Olaru

24 24 •• Jurământul CSR - Sofi a Frunză Jurământul CSR - Sofi a Frunză

26 26 •• Voluntariatul – un sine qua non al timpurilor actuale? - Sofi a Frunză Voluntariatul – un sine qua non al timpurilor actuale? - Sofi a Frunză

30 30 •• Tânărul Responsabil - Liviu Grandl Tânărul Responsabil - Liviu Grandl

32 32 •• Propuneri de orientare profesională. Şi tu poţi fi un profesionist Propuneri de orientare profesională. Şi tu poţi fi un profesionist desăvârşit! desăvârşit!

34 34 •• Creşti profesional alături de GRASP - Ioana Traistă Creşti profesional alături de GRASP - Ioana Traistă

36 36 •• Accesează o carieră de succes cu CeCOP! - Monica Puşcaş Accesează o carieră de succes cu CeCOP! - Monica Puşcaş

38 38 •• CIOCP. Fii în centru! - Marian Crăciun CIOCP. Fii în centru! - Marian Crăciun

40 40 •• Atunci când te cunoşti pe tine, devii LIBER, iar atunci când îi cunoşti pe Atunci când te cunoşti pe tine, devii LIBER, iar atunci când îi cunoşti pe

ceilalţi, devii LIDER! - Dan Lucaceilalţi, devii LIDER! - Dan Luca

42 42 •• Poţi muri mai repede de ignoranţă decât de foame – Mirela Iordache Poţi muri mai repede de ignoranţă decât de foame – Mirela Iordache

44 44 •• Programe de orientare în carieră, internship şi antreprenoriat Programe de orientare în carieră, internship şi antreprenoriat

pentru studenţi - Junior Archievement - Daniela Staicu pentru studenţi - Junior Archievement - Daniela Staicu

46 46 •• Fă ceea ce îţi face plăcere să faci - Emil Slusanschi Fă ceea ce îţi face plăcere să faci - Emil Slusanschi

50 50 •• Tu ai de ales să devii cine vrei să fi i! - Cosmin Jurcan Tu ai de ales să devii cine vrei să fi i! - Cosmin Jurcan

52 52 •• Oportunităţi de carieră în Europa - Denisa Miu, Ioana Traistă Oportunităţi de carieră în Europa - Denisa Miu, Ioana Traistă

56 56 •• Cum faceţi faţă stresului? Cum faceţi faţă stresului?

58 58 •• Are you a trademark? - Natalia Negru Are you a trademark? - Natalia Negru

60 60 •• Ce ştiu tinerii despre CSR - Sofi a Frunză Ce ştiu tinerii despre CSR - Sofi a Frunză

62 62 •• Acţionaţi! Evaluaţi-vă inteligenţa multiplă Acţionaţi! Evaluaţi-vă inteligenţa multiplă

63 63 • • Cum să supravieţuiesti începutului în cariera profesională - Cum să supravieţuiesti începutului în cariera profesională -

Cătălina Grigoraşi Cătălina Grigoraşi

64 64 •• Soluţii pentru carieră. Noi propunem, TU alegi! Soluţii pentru carieră. Noi propunem, TU alegi!66 66 •• Din pasiune pentru industria creativă - Daria Gonţa Din pasiune pentru industria creativă - Daria Gonţa

69 69 •• Trăiește o experiență internațională autentică cu AIESECTrăiește o experiență internațională autentică cu AIESEC

72 72 • • ASER - organizaţia care investeşte în educaţie!ASER - organizaţia care investeşte în educaţie!

74 74 •• AEGEE-Bucureşti: Ready to experience Europe? AEGEE-Bucureşti: Ready to experience Europe?

76 76 •• ASJC: ONG-ul tinerilor pasionaţi de media şi comunicare ASJC: ONG-ul tinerilor pasionaţi de media şi comunicare

78 78 •• Descoperă the BEST part of student life! Descoperă the BEST part of student life!

80 80 •• „Business is fun“! „Business is fun“!

82 82 •• CROS construieşte o Universitate cu atitudine colaborativă! CROS construieşte o Universitate cu atitudine colaborativă!

84 84 •• Asociaţia Studenţilor la Istorie „Dacia“ Asociaţia Studenţilor la Istorie „Dacia“

86 86 •• ELSA - asociaţia europeană a studenţilor în drept ELSA - asociaţia europeană a studenţilor în drept

88 88 •• Studiile în străinătate - o oportunitate remarcabilă! - Olga Cojocaru Studiile în străinătate - o oportunitate remarcabilă! - Olga Cojocaru

90 90 •• ASCIG: locul ideal pentru studenți ASCIG: locul ideal pentru studenți

92 92 •• Târgurile de carieră – o oportunitate ce nu tebuie ratată! - Târgurile de carieră – o oportunitate ce nu tebuie ratată! -

Delia Moreanu Delia Moreanu

94 13 secrete ale unui LOOSER de succes! - Andreea Maria Pătraşcu94 13 secrete ale unui LOOSER de succes! - Andreea Maria Pătraşcu

4 5

Tu crezi în Tu crezi în

potenţialul tău? potenţialul tău?

Descoperă-l!Descoperă-l!

6 7

Imaginează-ți următorul scenariu: trebuie să tra versezi o peșteră, legat la ochi. Intri en tu-zias mat și precaut și deja te gândești cum e afară. Îți dai seama, după un timp, că nu este o cale tocmai ușoară, dar nici scurtă. Te gră-bești și cazi. Te ridici și faci pașii mai mici. Dar la foarte puțin timp după - cazi mai tare. Te lovești. Frica începe a-și face loc în inima ta, dar te ridici și continui căutarea ieșirii. Par că simți un vânt ușor pe față, semn că ie-și rea nu este departe și de aceea te grăbești. Te împiedici și aproape că-ți rupi piciorul. Este prima oară când te gândești serios să re nunți. Ești dezamăgit, te doare foarte tare și chiar plângi. Este confl ictul cu tine însuți.Poate nu este cea mai bună comparație, dar fi rul vieții este aproape la fel. Poţi avea o zi ex cepțională, toate astrele par aliniate în fa-voa rea ta. Și nu după mult timp primești o veste proastă. Te deranjează, dar treci ușor peste. Există cazuri în care scena se repetă: une le persoane te dezamăgesc, intervin cer-turi, eșecuri, căzături etc. Cea mai bună zi în-ce pe să devină cea mai proastă. Apar tensiuni în tre tine și ceilalți, dar cel mai mult te con-sumi în interior. Uneori îți urăști și viața. Ai avut astfel de situații? Mă îndoiesc că nu...!Ține minte că timpul nu te așteaptă. Alegi să

ră mâi pe loc în întuneric? Renunți la luptă și vei rămâne jos, așteptând? Eu sunt sigur că te vei ridica și vei merge în con tinuare. Depinde însă de tine când. Pentru că nu contează de câte ori și cât de rău cazi, ci de cât de repede te ridici. Iar ca să o iei de la capăt sau să continui drumul tău cu spe-ran ță, trebuie să fi i împăcat. Confl ictul in te-rior, dezamăgirea, supărarea, toate te în ce ti-nesc. Împacă-te cu tine, iartă-te, iar dacă

Liviu GrandlParticipant Empower Campus

Totul depinde de tine

simți că ești vinovat față de cineva, cere-ți ier tare. Odată ce faci asta vei avea puterea să te ridici, să mergi cu mai multă forță ca îna-in te, cu mai multă pasiune, cu mai multă vo-in ță și mult mai repede. Nu te mai acuza de-gea ba după ce faptul este consumat. Dacă nu te-ai trezit la cât trebuia - nu te enerva, păs-trea ză-ți calmul, zâmbește și fă din momen-tul acela tot ce este posibil ca să fi e bine. Dacă ai avut un eșec - nu te demoraliza. Ori-

ce om greșește, important este să nu persiști în greșeală. Când ai făcut o alegere ire ver si bi-lă, nu te mai gândi dacă ai ales-o pe cea co-rec tă. În general nu există așa ceva. Impor-tant este să dai tot ce-i mai bun din tine și să te bucuri la maxim de alegerea ta.

Ține minte că fi ecare greșeală te aduce mai aproape de succes, iar orice căzătură te poa-te face mai puternic. Totul depinde de tine .

8 9

Nu mai aştepta! Nu mai aştepta să apară job-ul vieţii tale, să ai şeful ideal, să ai colegii perfecţi, să ai sa la-riul mult visat, să citeşti tot ce ţi-ai propus, să dai jos cele câteva kg care te macină, să-ţi găseşti partenerul potrivit ...să fi i împlinit! Să fi i mulţumit tu cu tine!Sună a clişeu, da, auzim asta la fi ecare trai-ning! Dar, nu din cărţi, ci din experienţă îţi spun că într-adevăr chiar absolut toate de-pind de tine! Nu te opreşte nimeni să nu cauţi un job mai bun dacă cel la care eşti, dacă acesta nu te mai satisface. Nu înceta nicio se cundă să crezi că nu vei găsi sau că peste tot este la fel! Eşti tânăr, nu ai respon sa bi li-taţi, nu ai obligaţii, încearcă, încearcă şi iar în cearcă!

Ăsta e sfatul pe care eu îl pot da după 6 ani în câmpul muncii şi ceva schim bări radicale. Am început şi eu ca orice student (aproape ) într-un call center, sondaje de opinie. 4 luni ab solut geniale! Super colectiv, glume peste glume şi gafe la telefon de care ne amuzam o săptămână după! Mult timp liber, însă puţinei bani. Cât să-mi ajungă ce-i drept pentru acea perioadă... însă la momentul respectiv nu am gândit aşa. Am preferat să dau timpul meu liber şi viaţa de student pe câţiva lei in plus. O parte din mine regretă acest pas şi dacă aş fi în aceeaşi situaţie acum, nu m-aş gândi nici 2 secunde să fac acelaşi lucru. Şi ce am facut? M-am angajat fulltime într-un do me-niu de care am fugit toata viaţa, pe un post care mă plafona total! Am vrut să plec după 2 saptămâni însă mi-a fost ruşine!!! Şi aşa am ajuns să îmi petrec acolo 5 ani din viaţa mea! Zicând de fi ecare dată, în 3 luni plec de aici! Am învăţat multe lucruri acolo, e adevărat. Dar am acumulat şi multe frustrari! Şi atârna greu în ceafa mea faptul că eram în stare să fac nimic pentru a ieşi din acest cerc vicios! Ca nu eram în stare să renunţ la un aparent confort pentru a trăi cu adevarat şi a mă dezvolta în domeniul care mă interesează cu

adevărat! Pentru a descoperi acea pasiune de care tot începusem să aud la training-uri, de a munci din plăcere, de nu sta cu ochii pe ceas, de a dori să creşti şi iar să creşti, de di-când mare parte din timpul tău liber acestui ţel! Mi se păreau „texte de la traininguri”! Nu mai aveam speranţa că aşa ceva e posibil şi atunci de ce să dau cioara din mână pentru cea de pe gard?

Ei bine uite d’aia! Pentru că se poate, pentru că există, pentru că trebuie doar să cauţi, să încerci, să nu te opreşti! Pen tru că atunci când nu credeam ca mai există sperantă, mi s-au întamplat lucruri minunate. Şi nu, nu au apărut din senin. Am început să cunosc oameni, să adaug activitaţi noi vieţii mele, puţină sare şi piper, a apărut oportunitatea, am „mirosit-o” şi am acţionat. Şi de atunci viaţa mea s-a schimbat extra or dinar de mult, pe toate planurile. Uşor uşor dispar frus tră ri-le, uşor uşor descoperi că ai pentru ce să

lupţi, şi mai uşor eşti mai vesel, plin de viaţă, energie, entuziasm şi dragoste! Sunt senti-men te pe care nu le-am mai simţit de ani şi mi-era atat de dor de ele!

Mai am încă de luptat cu fantomele trecutu-lui, e drept, însă sunt singura vinovată. Sunt sin gura vinovată că am permis „destinului” să decidă ce se întamplă cu viaţa mea, în lo-cul meu. Aşadar, nu mai face nici un compromis! Nici in viaţa profesională, nici in cea personală! Tot ce am spus mai sus se aplică al naibii de bine şi vietii personale. Elimină orice te trage înapoi în loc să te ajute sa evolezi! Nu mai aştepta să se schimbe ceva, pentru ca nu se va întâmpla. Schimbă tu! Analizează tot ce te înconjoară, tot ce iţi dă energie pozitivă şi tot ce ţi-o aspiră. Pastrează doar ceea ce te înalţă!Analizează, concluzionează, decide, acţio nea-ză, riscă, cazi, ridică-te, riscă iar şi până la urma vei gasi ceea ce doreşti!

Clişeul deceniului! Fă totul din pasiune!

Lau ra PîrlogParticipant Empower Campus

10 11

Vrei să fi i o persoană educată? Cred că nu mai încape îndoiala că răspunsul este unul afi r mativ. Aşadar, pentru a deveni educaţi tre buie să acceptăm şi să respectăm regulile, fără de care, în desfăşurarea vieţilor noastre, s-ar instala “haosul”. Întâlnim reguli oriunde şi de tot felul: de la reguli scrise la cele ne-scri se, de la reguli rutiere, la cele ves ti men ta-re, de la cele de ordine interioară, la cele apli cate în jocuri, toate fi ind menite să ne aju te şi, ce este mai important, aceste reguli sta bilesc un nivel de egalitate la nivelul so-cie tăţii. E simplu, toată lumea trebuie să res-pec te aceleaşi legi, dogme, norme, sau cum vrem noi să le numim. Dar pentru tine, tinere novice, regulile sunt, uneori de neînţeles, uneori nedrepte...şi, cu siguranţă, abia mai târziu vei avea să realizezi că regulile sunt acelea care ne împing să devenim res pon sa-bili.

Atunci când vorbim de un om educat avem, în primă instanţă, tendinţa de a asocia edu-ca ţia cu învăţământul. Foarte adevărat, dar acest concept nu se limitează doar la atât. Un om educat trebuie să aibă cultura generală,

să aibă cunoştinţe solide în domeniul lui de ac tivitate, să aibă un set de valori – fun da-ment al existenţei şi al rolului său într-o so-cie tate. Drept pentru care avem timp de for-ma re, timp să învăţăm, să respectăm regulile menite să ne sancţioneze atunci când ne îndreptăm spre un drum deviant. Regulile nu sunt atât de rele! Din punctul meu de vedere, nu trebuie decât să le îmbraci în ceea ce-ţi pla ce să vezi şi să auzi astfel încât să-ţi facă şi plăcere să le respecţi, pentru că ele sunt con cepute doar pentru a ne proteja. Regulile ru tiere salvează vieţi, cele vestimentare sal-

vea ză imaginile de primă impresie, cele de or dine interioară din cadrul fi rmelor salvează jo buri, în jocuri sunt salvate prietenii şi tot aşa.

Regulamentul de ordine interioarăCe faci atunci când eşti nevoit să ţii cont de re gulamentul strict, impus la serviciu? Îl res-pecţi, dar dacă nu eşti genul de persoană care să execute ceea ce i se spune să facă, dacă nu-ţi stă în fi re să respecţi reguli pentru că dintr-un considerent sau altul teoriile tale de viaţă nu se potrivesc cu regulile res pec ti-ve, înseamnă că ţi se potriveşte mai mult un job care îţi dă libertate deplină de des fă şu ra-re. De obicei, aceste persoane sunt cele cu un deosebit simţ artistic, persoane creative,

ale caror personalitate este lăsată să-şi pună amprenta asupra activităţilor exercitate (pic-tu ră, sculptură, muzică etc.). În domenii pre-cum cel bancar, fi nanciar, contabil etc., re gu-li le sunt făcute să fi e respectate. Formulele, teoriile şi curentele nu lasă loc personalităţii. Aici, nivelul de concentrare, capacităţile ma-te matice şi corectitudinea calculelor impun res pectarea regulamentelor cu stricteţe.Ia gândeşte-te: accepţi, conştientizezi şi res-pecţi regulile de zi cu zi? Din punctul meu de vedere poate fi şi ăsta un criteriu important în a-ţi alege perspectivele. Acum, la acelaşi ni vel mă afl u şi eu. Încerc să-mi identifi c ne-voile, să-mi defi nesc preferinţele şi reac ţii le în contextul respectării regulilor per an sam-blu. Uraţi-mi noroc!

Cum acceptăm regulile şi de ce sunt ele importante pentru noi?

Mirela Tudorache Participant Empower Campus

12 13

A fi mulțumit de ceea ce presupune job-ul pe care îl are o persoană sau a obține per for man-țe în domeniul în care activează, sunt aspecte ale viețiii profesionale pe care, cel puțin în pre-zent, se pune din ce în ce mai mult accent. Aceas tă atenție acordată celor prezentate an-te rior nu se observă doar din partea per soa ne-lor care desfășoară o anumită activitate, dar și din partea angajatorilor sau șefi lor. Cei care ajung să fi e mulțumiți de locul de muncă pe care îl au, obțin rezultatele scontate și desfășoară cu drag activitatea pe care o pre-su pune job-ul, sunt cei care își cunosc abi li tă-țile și competențele, știu ce vor, acționează con form valorilor după care se ghidează în via-ță, așadar au o imagine reală și completă de-spre sine. Toate acestea se referă la orientarea pro fesională.Sunt multe metode şi activități prin care o per-soa nă poate ajunge să se cunoască cât mai bine, astfel încât să ia deciziile care i se po tri-vesc. Acesta este un aspect pozitiv având în ve dere că fi ecare persoană are propria per so-na litate care îi infl uențează comportamentul în tr-o anumită situație. O persoană se poate cunoaște, își poate des co-peri talentele, interesele participând la diverse ac tivități încă din timpul claselor primare sau chiar mai devreme, în funcție de interesul său, cât și a celor apropiați.

Pe lângă aceste activitati, printre metodele cele mai la îndemână pe care le au tinerii, în spe-cial, merită amintite voluntariatul, conferințele, cursurile și seminariile pe tema cunoșterii de sine și a orientării în carieră, precum și găsirea unor modele printre persoanele sau per so na li-tă țile lumii, a căror drum în viață pare a fi in te-re sant, iar tinerii le găsesc demne de urmat.Prin intermediul voluntariatului tinerii se bu cu ră de un sentiment de mulțumire datorită fap tu lui că își petrec timpul într-un mod folositor atât pentru ei, cât și pentru cei din jur. Acestui sen-ti ment i se adaugă și posibilitatea de a trece prin diverse tipuri de situații, activități care îi dau posibilitatea tânărului să observe care e par tea, etapa dintr-un anumit proiect la care se pri cepe cel mai bine și care îi aduce cel mai mare grad de mulțumire. Sau, în același timp, poate apela la aceste oportunități pentru a-și îmbunătăți abilitățile și competențele dintr-un anumit domeniu de activitate. Voluntariatul ofe ră ocazia de a socializa, de a lega prieteni, de a avea acces la anumite informații sau or ga-nis me, cât și de a intra în contact cu mediul eco nomic local şi național sau chiar inter na țio-nal. Toate acestea îi oferă tânărului, în calitate de candidat pentru o anumită funcție într-o com -pa nie, un mare avantaj în fața contra can di da ți-lor care nu au participat la astfel de ac tivități.În prezent se găsesc informații despre fel de fel

Surse şi resurse pentru orientarea profesională a tinerilor

Elena Viorela Chiper Participant Empower Campus

de programe și conferințe pe tema dezvoltării per sonale și a orientării în carieră. Multe din acestea sunt adresate tinerilor, studenților care se gândesc la viitorul lor profesional, care au ne -voie de un impuls și o îndrumare. Din pro prie ex periență spun că stilul speaker-ilor şi al trainer-ilor diferă de la o persoană la alta, de la un program la altul, însă majoritatea au un dar de a-i încărca cu energie, informații și dorința de depășire a limitelor pe cursanții sau ascul tă-to rii lor. Prin intermediul acestor metode de orien tare în carieră, tinerii pot afl a diferite me-to de practice prin care să-și atingă obiectivele pe care, de multe ori, le pun în aplicare direct cu trainerii sau speakerii respectivi. Astfel dru-mul spre reușită este mai simplu și mai atră-gător. Pe lângă resursele prezentate anterior, tinerii pot apela la prieteni care au ceva experiență, care par să cunoască o rețetă a succesului. Un exemplu mai special în acest sens poate fi

considerată urmarea drumul ales de o anumită persoană/personalitate. În acest sens tânărul alege să se informeze în detaliu în legătură cu mo dul de trai al persoanei respective, cu reac-țiile pe care le are într-o anumită situație, cum își planifi că o zi obișnuită din viața ei, care sunt etapele pe care și le-a stabilit pentru a ajunge unde și-a propus (atăt în viața personală, cât și în carieră). Stabilirea traseului ce va fi urmat pentru a atin ge un obiectiv în ceea ce privește reușita pe plan profesional va oferi un plus de energie. O persoană care țintește cât mai sus va găsi și resursele de care are nevoie pentru a ajunge unde își dorește. Trebuie doar să creadă și să ac ționeze. Așadar un alt element cheie în suc-cesul în carieră, pe lângă resursele menționate an terior, este și gândirea pozitivă.Succes în găsirea drumului celui mai potrivit pen tru a simți că ești cu adevărat împlinit/ă pe plan profesional.

14 15

16 17

Cum să fi u chemat la interviu la compania la care doresc să lucrez

Există oare o reţetă pentru a fi chemat la in-ter viu? Mulţi dintre noi aplicăm pe site-urile de re-cru tare şi ne gândim dacă există anumite “se crete“ deoarece auzim de persoane care sunt chemate foarte des la interviu şi per soa-ne care deşi aplică zilnic, foarte greu au şan-

sa să fi e intervievaţi. Cred că problema este în felul următor: există oameni care tratează cu seriozitate acest lucru şi oameni care nu acordă atenţia necesară fazei premergătoare angajării. Pentru a ne spori şansele de a fi chemaţi la in terviu, trebuie să tratăm serios anumite

pro bleme care ţin de următoarele aspecte: cum aplic, cum îmi fac CV-ul, scrisoarea de intenţie, ce mă face diferit de restul apli can-ţi lor şi cum să mă folosesc de recomandări. În primul rând aplică la joburi care îţi plac şi pentru care te potriveşti. Trebuie să învăţăm că putem avea mari realizări doar acolo unde facem lucruri din plăcere. Ce este forţat şi făcut doar din constrângere de multe ori eşuează. În afară de asta, contează foarte mult să fi i vigilent. Încearcă pe cât posibil să fi i printre primii candidaţi care aplică la jobul dorit. În multe cazuri, din cauza numărului foarte mare de aplicaţii, sunt vizualizate atent primele candidaturi trimise. Atunci când lucrezi la CV-ul tău încearcă să-l faci cât mai relevant pentru jobul la care aplici. Este recomandat să personalizezi CV-ul în funcţie de fi ecare aplicaţie. Nu lăsa im pre-sia că este un rezumat al activităţilor şi rea li-ză rilor proprii pe plan profesional. Încearcă să selectezi ceea ce ar fi cu adevărat important pentru compania respectivă. Foloseşte-te şi analizează bine anunţul de angajare. Dacă este realizat aşa cum trebuie, vei găsi in for-ma ţii utile pe care le poţi folosi atunci când rea lizezi CV-ul. Specialiştii considera că un CV trebuie să aibă maxim două pagini şi să fi e bine structurat pentru a fi uşor de citit. Poza din CV nu are o mare relevantă, poate crea avantaje, dar şi dezavantaje. Mie, personal, îmi place să las această surpriză pentru in ter-viu. Dacă ai avut mai multe locuri de muncă în trecut, într-o perioadă relativ scurtă, nu este indicat să le treci în CV pe toate. Acest lu cru va ridica semne de întrebare în mintea eva luatorului. În cazurile în care aplicăm la un job impor-tant, putem obţine un avantaj dacă, pe lângă

CV, ataşăm o scrisoare de intenţie. Scrisoarea de intenţie îţi oferă posibilitatea să arăţi mo-ti vaţia ta pentru a lucra în compania res pec-ti vă. Practic e singurul mijloc, până la in ter-viu, prin care angajatorul poate să vadă cât de mult îţi doreşti să lucrezi pentru compania sa. Este recomandat să fi e adresată direct unei persoane (asistent de resurse umane, di rector de resurse umane, şef de depar ta-ment ş.a.m.d.). Sub nici o formă să nu prin-tezi un model găsit pe internet. Scrisoarea de intenţie trebuie să fi e individualizată şi, ar fi ideal, dacă ar fi scrisă de mână. Acest lucru cu siguranţă te va diferenţia de ceilalţi can-didaţi şi vei lăsa impresia unui profesionist. Încă din momentul aplicării trebuie să por-neşti cu dorinţă şi încredere în tine, chiar dacă va exista posibilitatea să concurezi cu per soane mai experimentate. Încrederea în sine se simte şi în redactarea acestor in stru-men te cu care aplici. Nu decide tu cât eşti de bun la ceva, lasă-l pe angajator să decidă acest lucru. În cazul în care ai puţină experienţă şi ai în-cheiat colaborarea lăsând impresie bună la locurile de muncă din trecut, foloseşte acest lucru în avantajul tău şi nu ezita să ceri re co-man dări. Persoana respectivă va fi încântată să te ajute, iar prin faptul că-i vei cere aceas tă recomandare o va lua ca pe o re cu-noştinţă. Nu se ştie niciodată cu cine şi unde te mai întâlneşti. Încearcă să obţii reco man-dări de la persoane ce ar putea avea o anu-mi tă infl uenţă prin statutul lor. Adună sufi ciente informaţii despre fi rma care te angajează. Fii sigur pe tine, ai grijă la ţi nu-tă, abordează profesionist pentru că la rândul tău să fi i abordat profesionist şi cu siguranţă sco pul va fi atins. Succes!

Marius TarcaParticipant Empower Campus

mariuSpune.wordpress.com

18 19

De ce să lucrezi la o companie responsabilă

Marius Tarca, Participant Empower Campus

mariuSpune.wordpress.com

Decizia de a ne angaja încă din perioada stu-den ţiei sau chiar imediat după este una foar te importantă pentru un tânăr afl at la început de drum. Spun asta pentru că atunci când de ci-dem să muncim, de cele mai multe ori, nu fa-cem ceea ce ne place sau măcar ceea ce ne do rim. Marea majoritate avem două mari obiec tive: să sporim veniturile pentru a face faţă necesitaţilor care se ivesc şi nu în ultimul rând să căpătăm experienţă pe piaţa muncii. Legat de al doilea obiectiv, din pă cate, foarte pu ţini dintre noi ţin cont de ceea ce vrem să facem, de ceea ce ne place să facem şi ne lă-săm „în mâinile angajatorilor“, ana lizându-le ofer tele fără a avea o serie im portantă de cri-te rii prestabilite. În acest scop, recomand fi e-că rui student să se gândescă înainte de a lua aceas tă decizie, să-şi rea li ze ze un plan de ca-rie ră, în funcţie de posi bi li tă ţi le pe care le are. Poate apela la diverse pro grame de dezvoltare în carieră sau programe de training pentru fa-ci litarea acestui lucru.În situaţia în care am făcut toate demersurile în a ne alege un domeniu potrivit pentru noi se pune problema dacă găsim şi compania po trivită. Nu este important neapărat să lu-crăm la o multinaţională încă de la primul job sau la o fi rmă cu o reputaţie mare pe piaţa muncii, dar cu siguranţă este foarte impor tant să lucrăm pentru o companie res pon sa bi lă. Res ponsabilitatea faţă de angajaţi în seam nă asi gurarea unui mediu de muncă sigur şi să-nă tos, oferirea de oportunităţi de dez voltare pro fesională şi personală, dar şi rea lizarea unui dialog permanent prin care să se mo ni-to rizeze gradul de satisfacţie şi aş tep tă rile fi e-că rui angajat. Trebuie să ne gândim că prin timpul alocat unui job renunţăm la o parte din activităţi. Unii preferă să nu lucreze şi să investească în ei, să studieze mai mult sau să meargă pe

par tea antreprenoriatului. Alţii considera că doar lucrând pot căpăta mai multă experienţă be nefi că. Aici contează foarte mult mediul în care te dezvolţi şi responsabilitatea pe care com pania la care îţi desfăşori activitatea o arată faţă de angajaţii săi. Mediul de lucru poate modela atitudinea şi performanţele an-ga jaţilor. Se poate întâmpla ca atunci când nu ştim exact ce ne place să facem sau ce do-meniu ni se potriveşte mai bine să găsim răs-pun sul în momentul în care începem să des-fă şurăm diverse activităţi la jobul pe care îl avem. Prin activităţile pe care le desfăşurăm putem să ne simţim atraşi de un anumit do-meniu/departament. În acest caz, contează foarte mult să faci parte dintr-o companie res ponsabilă, care se preocupă de viitorul an-ga jaţilor şi care este interesată să dezvolte ca -pacitatea acestora. La nivel înalt, marile com -panii practică acest lucru prin strategii de CSR (Corporate Social Responsability). Prin aces te strategii, instruirea, pregătirea pro fe sio nală, programele de training şi team-buil ding sunt prioritare în planul de resurse uma ne. O companie responsabilă îţi va oferi un ajutor pe termen lung, nu doar ajutorul din prezent re zumat la remuneraţie. Va investi în tine, îţi va spori calităţile astfel încât să dai ran da-ment maxim. Nu este de neglijat nici faptul că şansele ca jobul tău să fi e unul stabil sunt foarte mari. De obicei, atunci când se in ves-teş te în tine, dacă rezultatele sunt pe măsură, cu siguranţă vei promova şi vei ajunge poate chiar într-o funcţie de conducere. Este mai ieftin pentru companie să investească în tine, să treci prin fi ecare department, iar pe cei care ies în evidenţă să-i pună în funcţii de con ducere, decât să angajeze alte persoane de la concurenţi care vor dori, cu siguranţă, un salariu mai mare.

20 21

Două scenarii care la prima vedere se com-ple tează reciproc. Teoretic. Practic, dau naş-te re unuia dintre cele mai mari paradoxuri ale zilelor noastre. Dornici să capete experienţa de care vor avea nevoie sau doar să fi e in de-pen denţi fi nanciar, tendinţa este că tot mai mulţi tineri să se angajeze în timpul facultăţii. Lucru care are multe avantaje, dar şi deza-van taje.Dacă alegi varianta unui job full-time, primul din tre avantaje ar fi cel de ordin fi nanciar. De asemenea, ai posibilitatea să te dezvolţi într-un mediu profesional, să înţelegi cum func ţio-nea ză un sistem şi să înveţi nenumărate lu-cruri noi. Vei benefi cia de training-uri şi cursuri pe care angajatorul ţi le pune la dis-po ziţie. Din păcate, o să observi că îţi rămâne din ce în ce mai puţin timp pentru tine şi mai ales pentru şcoală. Când eşti angajat cu nor-mă întreagă, sesiunea te găseşte gata obosit. Un alt dezavantaj este că nu întotdeauna te

poţi angaja în domeniul pe care îl studiezi şi vei considera că orice alt loc de muncă este doar ceva temporar. Riscul este ca în timp să îţi fi e foarte difi cil să schimbi domeniul şi să te complaci în situaţia de a face ceva ce nu-ţi doreşti cu adevărat. În acest caz, facultatea se transformă în editura care îţi tipăreşte di-

Pro sau contra job în timpul facultăţii?!

“Proaspăt absolvent, caut job!”

“Companie de top, angajăm absolvenţi, cu experienţă în domeniu!”

plo ma şi atât!Varianta optimă pentru studenţi este, din punc tul meu de vedere, jobul part-time sau cu program scurt. Astfel, poţi dobândi ex pe-rien ţa necesară, te poţi concentra asupra stu diilor şi eşti şi independent fi nanciar. Re-co mandabil este ca în alegerea jobului, tinerii să se orienteze încă de la început spre ceva ce intenţionează să facă pe viitor. Şansele de a-şi găsi un loc de muncă ale celor care au că pătat ceva experienţă în timpul facultăţii sunt net superioare faţă de ale celor care nu au nici un fel de experienţă! De subliniat este fap tul că angajtorul nu consideră experienţă doar locurile de munca pe care le-ai avut de-a lungul timpului, ci şi activităţi precum: pro iectele la care ai participat, implicarea în aso ciaţii studenţeşti şi ONG-uri, internship-uri

etc. Orice activitate extraşcolară care ajută la dez voltarea ta personală şi profesională vor fi apreciate de angajator. Datorită ritmului în care se desfăşoară lucrurile, angajatorul nu îşi doreşte oameni cu experienţă, dornici să în-ve ţe, ambiţioşi, care au capacitatea de a se in tegra repede într-un colectiv, ci care să aibă minimul de cunoştinte necesare în do-me niu.Având în vedere că citeşti acest articol, eu ştiu că faci parte din tinerii ambiţiosi! Dă-mi voie să-ţi dau un sfat: nu irosi anii de facul-tate! Gândeşte-te ce-ţi doreşti şi ce-ţi place să faci şi începe să construieşti! Facultatea şi tot ce înveţi acolo te ajută să pui baza a ceea ce vei deveni mâine. Restul se face în afara şco lii, indiferent ce modalitate alegi pentru a acu mula experienţă!

Sabina PopârlanParticipant Empower Campus

22 23

Mergem din ce în ce mai mult la evenimente des chise, relaţionăm cu tot mai mulţi oa-meni, trăim în comunităţi cu un număr enorm de mare de persoane, dacă e să ne ra portăm la triburile de maxim 150 de per-soa ne din trecut. Începem discuţii cu ne cu-nos cuţi la diferite conferinţe la care partici-păm sau îi privim pe cei care o fac şi ne în-trebăm: Cum reuşesc? În zilele noastre am găsit şi un nume pentru acest fenomen şi acest instinct înnăscut, îi spu nem networking. Însă îl practicăm cu toţii de când am ajuns pe acest pământ. Uităm uneori că networking-ul este un verb şi nu un substantiv, partea importantă nu este net wor king-ul în sine ca un produs fi nit pe care-l poţi cumpăra de la primul super mar-ket, partea importantă este acţiunea în sine – comunicarea între oameni şi relaţionarea dintre ei. De aceea se numeşte netWORKING şi nu netSITTING sau netEATING!Facem networking pentru a cunoaşte per-soane noi, pentru a ne face cunoscuţi sau vizibil pe piaţa muncii sau pentru a ne pro-mova afacerea. Facem networking pentru a găsi noi oportunităţi de colaborare sau afa-ceri, dar şi pentru a afl a ultimile informaţii dintr-un domeniu de care suntem interesaţi. Networking-ul poate avea foarte multe be ne-fi cii, mai ales dacă lucrezi în vânzări, însă chiar şi dacă nu faci asta, tot vei avea de câş tigat dacă-l faci bine.Inaintea şi în timpul unui eveniment de net-wor king ar trebui să trecem prin 6 paşi sim-pli. Primul pas, şi poate unul dintre cei mai im portanţi, este să PLANIFICI. Planifi carea o să te ajute să elimini teama de a merge la o pre zentare/întâlnire nepregătit. Întreabă-te

lu cruri precum: Ce fel de persoane o să fi e pre zente? Cu cine vorbeşti, adică ce categorie de public va fi prezent? Ce au în comun? Interesele lor? De ce s-au adunat exact în acest loc, în acest moment? Al doilea pas important este să GLUMEŞTI. Fii încrezător, pozitiv şi zâmbitor. Zâmbetul te ajută să controlezi eliberarea enzimelor care cauzează frică. Stai drept şi dă impresia că eşti încrezător, postura îţi poate controla sis-te mul nervos central şi s-a dovedit că lim ba-jul trupului ne infl uenţează starea de spirit. ACCEPTĂ! Acceptă unicitatea ta, stabileşte-ţi şi cunoaşte-ţi punctele tari şi lucrează pe ele. Acceptă-le şi accentuează-le, pune-le în va-loare! SCOPUL. De ce te afl i acolo? De obicei, scopul întâlnirilor de networking este recomandarea de afaceri, cea mai uşoară modalitate de a le obţine este să începi tu prin a le oferi. ÎNTREABĂ. Întreabă tot timpul când nu în ţe-legi ceva, angrenează oamenii din jurul tău în dis cuţii şi asigură-te că aceştia înţeleg exact ceea ce tu vrei să le transmiţi. Pe fi nal am lăsat unul dintre cele mai im por-tante elemente şi anume: ŢINUTA. Îmbracă-te pen tru succes. Nu zic că ar trebui să te îm-braci cu anumite mărci ce sunt văzute “de suc ces”, mai degrabă să te îmbraci într-o ţi-nu tă potrivită evenimentului şi, mai ales, con fortabilă ţie. Cel mai important este să fi i curat şi cu hainele călcate. Este importantă im presia pe care o faci atât la prima vedere, cât şi ulterior.Dacă treci prin aceşti paşi vei avea mai multă încredere în tine, siguranţă şi stăpânire de sine, lucru ce impune respect în jurul tău.

Networking-ul: cum şi de ce să-l practicăm?

Răzvan Olaru, Participant Empower Campus

trainer - Institutul European de Business Networking

24 25

C u siguranţă că fi ecare specialist în medicină a auzit de jurământul lui Hipocrate, ce cu-prin de îndatoririle morale ale unui medic în exercitarea profesiei sale. În prezent, această practică a fost asimilată şi în mediul aca-demic de business. Începând cu anul 2009, absolvenţii MBA de la Harvard Business School depun un jurământ prin care se an ga-jează să contribuie într-o manieră respon-sabilă la soluţionarea problemelor umanităţii. Între timp, peste 250 de şcoli de business din lume s-au arătat interesate de ideea de pu-nerii unui jurământ la fi nalul programelor de MBA. Să fi conştientizat oare mediul de afa-ceri că este timpul să îşi asume public res-pon sabilitatea pentru acţiunile pe care le des-făşoară?De-a lungul timpului, mediul de afaceri a trecut prin câteva etape succesive care au de terminat adoptarea politicii de respon sa bi-litate socială la nivelul politicii de manage-ment şi marketing al companiilor. Iniţial, cu paşi înceţi, dar din ce în ce mai accelerat pe parcurs, companiile au început să-şi asume responsabilitatea pentru efectele negative ale

activităţilor pe care le desfăşoară. Efecte care se repercutează în viaţa de zi cu zi a oa me ni-lor simpli – clienţi sau consumatori – şi de care niciun om de afaceri nu se simţea în mod moral responsabil. La început, compa-nii le au acţionat în interesul grupurilor sociale afectate de activitatea pe care o desfăşurau, s-au implicat în activităţi caritabile şi au dez-voltat proiecte sociale care să corespundă nevoilor comunităţii locale. În felul acesta, com paniile au îmbinat profi tul cu interesele sociale şi şi-au asumat un rol activ în so cie-ta tea în care activează. În prezent, managerii şi liderii companiilor au conştientizat importanţa implicării acestora în proiecte sociale. Am putea spune că asistăm la o schimbare de paradigmă în rândul aces-tora. O adevărată revoluţie, chiar dacă nu se conformează modului în care o defi nim ma jo-ritatea dintre noi. Schimbarea de paradigmă de care vorbesc sau chiar Revoluţia se face

Jurământul CSR

Sofi a Frunză,Editor

cu paşi mărunţi şi are ca teren de activitate structurile interne ale gândirii fi ecăruia dintre noi şi în special a celora care aleg să meargă pe calea antreprenoriatului. În mediul de afa ceri dictonul „Scopul scuză mijloacele”, unde scopul ar echivala cu profi tul, începe să de vi nă demodat. La ora actuală, deşi scopul com pa niilor a rămas acelaşi, mijloacele sunt cele care se schimbă. Adoptarea unui ju ră-mânt care să responsabilizeze liderii şi ma-nagerii com paniilor în faţa lor şi apoi a societăţii este un element reprezentativ în acest sens (“Jur că voi face bani responsabil. Jur că nu mă voi implica în acte de corupţie. Jur că voi con du ce compania cu integri ta-te”).Responsabilitatea socială înseamnă mai mult decât nişte măsuri sporadice luate de oa me-nii din cadrul anumitor departamente ale unor companii. Este un angajament pe ter-men lung care necesită eforturi constante din partea tuturor: de la angajaţi la societate, de la indivizi la comunităţi, respectiv de la autorităţi la state. În ultima perioadă, există tot mai multe iniţiative şi proiecte de res-pon sabilitate socială care stârnesc şi implică

oameni alături de autorităţi, instituţii şi com-panii. O acţiune care a reuşit să atragă după sine susţinerea oamenilor de pe întregul ma-pamond este Let’s do it, World!. Aceasta a pornit de la iniţiativa Estoniei, care a lansat conceptul de “curăţenie în toată ţara, într-o singură zi” şi a reuşit să se transforme într-o adevărată mişcare socială globală deoarece a fost preluată şi aplicată în numeroase ţări. „Be the change you want to see în the world” spune un celebru citat care îi apar-ţine lui Mahatma Gandhi. Acesta ne îndemnă să fi m noi înşine schimbarea pe care vrem să o vedem în jurul nostru. Să fi m deci, schim barea pe care vrem să o vedem în lume, ca absolvent de medicină, MBA sau orice altă universitate. Progresul şi bună sta-rea societăţii depinde de atitudinea fi ecăruia. Avem nevoie de o schimbare de mentalitate, o schimbare de atitudine, de implicare şi de respect pentru prezentul şi viitorul nostru, dar şi al generaţiilor următoare. E timpul să ne asumăm consecinţele pentru deciziile noas tre. E timpul să gândim în spiritul valo-ri lor morale şi civice. Viitorul ne priveşte pe toţi!

26 27

Zilnic, milioane de oameni din lumea întreagă se implică în acţiuni şi programe de vo lun ta-riat. Voluntariatul a devenit un „sine qua non” al omului contemporan, o activitate fără de care mulţi dintre noi nu şi-ar putea ima-gina viaţa. În acest context, mă întreb: oare câţi dintre voluntarii din lumea întreagă sunt români? Cum privesc românii implicarea în ac ţiunile şi programele de voluntariat? Ce trăiri şi sentimente au atunci când se implică în astfel de acţiuni?

Voluntariat sau munca patriotică?Voluntariatul este o activitate de interes pu-blic, care se referă la implicarea din proprie iniţiativă în acţiuni care urmăresc realizarea unor benefi cii comunitare, dar şi obţinerea unor benefi cii personale de către voluntar. Ro mânia a îmbrăţişat ideea voluntariatului, aşa cum o cunoaştem noi la ora actuală, mult mai târziu în comparaţie cu statele vestice. In staurarea regimului comunist, care aducea după sine schimbarea sistemului de gu ver nă-mânt şi lipsa unei culturi a responsabilităţii so ciale au reprezentat principalele elemente care au încetinit dezvoltarea conceptului de vo luntariat şi implicare socială la nivelul sta-tu lui român. Asta nu înseamnă însă că, în pe-ri oada comunistă, voluntariatul nu a existat. Din contră, regimul comunist a adus o per-spec tivă proprie asupra voluntariatului, una pe care a valorifi cat-o şi a materializat-o sub forma muncii patriotice în folosul societăţii.

Cu toate că era obligatorie, munca patriotică reprezenta şi ea o formă de voluntariat la care erau antrenate persoane de toate vâr-ste le (de la copii, la oameni maturi). Sub stric ta supraveghere şi participare a profe so-ri lor, elevii din clasele V- XII erau obligaţi să se implice în diverse acţiuni care vizau cu le-ge rea de fructe şi legume (mere, pere, car-tofi , ghinde sau gândaci de mătase) sau re ci-cla rea de ziare, sticle sau fi er. Munca pa trio ti-că sau „voluntariatul obligatoriu” devenea ast fel un mod de implicare a cetăţenilor în acţiuni care vizau interesul societăţii. Însă această implicare nu trebuie confundată cu ideea de voluntariat. Voluntariatul, spre deo-se bire de munca patriotică, este o activitate în care oamenii se implică din proprie ini ţia ti-vă şi fac acest lucru din pasiunea şi din do-

rin ţa de a contribui la dezvoltarea societăţii. Ase menea persoane sunt motivate de reac-ţia oamenilor, de bucuria pe care o văd în ochii acestora, de faptul că pot să-şi pună în prac tică ideile şi că pot experimenta lucruri noi.

Voluntariatul autohtonÎn ultimii ani, conceptul de voluntariat a do-bân dit o altă dimensiune în rândul cetă-ţenilor români. Aceştia au conştientizat im-portanţa implicării pentru dezvoltarea so-cietăţii contemporane, dar şi pentru dezvol-ta rea personală. Ei participă activ la acţiunile şi proiectele de voluntariat iniţiate de orga-ni za ţiile nonguvernamentale şi sunt deschişi ideii de a contribui cumva la bunăstarea so-cie tăţii în care trăiesc. Însă, deşi sunt des-chişi la asemenea experienţe, tradiţia muncii patriotice îşi pune amprenta asupra per cep-ţiei românilor privind ideea de voluntariat. Cetăţenii români încă atribuie o semnifi caţie negativă acestui tip de ac tivitate. În acest sens, tot mai multe asociaţii au demarat ac-ţiuni şi proiectele care vin să dezvolte do me-niul şi să educe şi să înveţe oamenii. Prin in-ter mediul acestora, înţe le gerea volun taria tu-lui a devenit mult mai pro fundă, iar impli ca-rea în cadrul proiectelor de profi l a început să capete o importanţă deosebită.

Voluntariatul – activitatea în care nu contează vârstaÎn activităţile de voluntariat, tinerii reprezintă categoria de vârstă dedicată implicării de acest tip. Un studiu realizat de Asociaţia MaiMulteVerde, cu sprijinul GfK România, în septembrie 2010, arată că 29% dintre tinerii românii au d esfăşurat activităţi de vo lun ta-riat în diverse domenii în ultimul an – o creş tere de peste 50% comparativ cu 2004, când se înre gis tra se doar 13%. Totodată, 40% dintre tinerii care nu au făcut volun ta-riat până acum sunt in teresaţi să încerce pe

viitor. Domeniile pre fe rate de aceştia pro tec-ţia mediului (51%) şi in formare şi educare (41%). Voluntariatul însă, nu este o activitate îmbrăţişată doar de generaţia tânără. Per-soa ne de diferite vârsta aleg să se implice anual în acţiuni şi proiecte de voluntariat iniţiate de numeroase orga ni za ţii non-guver-namentale sau companii. Pen tru a aduce în atenţie importanţa iniţia tivelor de volun-tariat, Uniunea Europeană a desemnat anul 2011 - Anul European al Vo lun tariatului. În felul acesta, valorile euro pene şi implicit cele ro mâneşti – solidaritate, toleranţă şi diver si-ta te – sunt puse în prac ti că şi capătă o în-sem nătate diferită. Cu siguranţă că tradiţia muncii patriotice din pe rioada comunistă a pus bazele, sub o for-mă sau alta, a ceea ce cunoaştem la ora actuală sub numele de voluntariat. Însă o însemnătate majoră pentru dezvoltarea vo-luntariatului au avut-o organizaţiile non-guvernamentale internaţionale şi locale care au iniţiat proiecte ce vin în sprijinul ideii de voluntariat. În felul acesta, oamenii au conştientizat importanţa implicării lor în pro-iec tele de acest gen, în timp ce voluntariatul a devenit un element omniprezent şi necesar dezvoltării societăţii actuale.

Voluntariatul – un sine qua non al timpurilor actuale?

Sofi a Frunză,Editor

30 31

“Fii schimbarea pe care o vrei să o vezi în lume”.Acesta este unul din cele mai populare şi pu-ter nice citate care circulă printre noi.Citind de trei ori citatul şi uitându-mă în spatele cuvintelor, eu am dedus următoarele: lumea nu este perfectă, necesită schimbări şi totodată în centrul universului eşti TU. Tu eşti cheia schimbării. De la tine poate porni totul. Dar orice încercare de schimbare presupune o responsabilitate, precum responsabilitatea de a începe sau asumarea responsabilităţii în ca zul unui eşec. Nu faci nimic, nu vei avea nici un rezultat. Nu rişti, nu câştigi.Ce preferi? Să stai să pierzi timpul în de fa-voa rea ta sau încerci să faci ceva cu tine, cu lumea?Te-ai trezit vreodată dimineaţa şi ai zis că tre buie să faci ceva pentru că lucrurile nu merg cum vrei tu?Eu DA! Chiar zilnic Dar o să amintesc cea mai mare realizare a mea de p ână acum, care pe plan personal a fost testul suprem de ambiţie, pe care l-am tre cut şi la care fac referire de fi ecare dată când ajung la un hop.S-a întâmplat în 2009. Am făcut un drum până acasă de la Bucureşti şi plimbându-mă prin împrejurimi, am fost uimit de câtă mi ze-rie am văzut. Ignoranţa oamenilor este de ne în ţeles. Atunci mi-am spus: „Nimeni nu face nimic şi de aceea, fi i tu cel care ia ini-ţia tiva! Încercarea moarte n-are“. Am rea li-zat că pentru a schimba trebuie să fac eu ceva. Aş teptând, nu vom ajunge nicăieri. Nu înţeleg nici acum de ce unii se mulţumesc doar să tră iască. Care este rostul vieţii lor?

Aşa am luat decizia să iniţiez o campanie, iar ini ţia tiva principală să fi e strângerea de-şeurilor. Mi-am setat perioada în vară. Aşa a fost prima idee. După care am început să mă gân desc la date exacte, dar şi la conceperea unor postere de promovare. Pentru că ţin în-tâi la ideea de fapte şi nu vorbe, o perioadă nu am spus la nimeni. Uşor uşor, tot mai mulţi prieteni păreau încântaţi şi mă sus ţi-neau. Asta practic mi-a amplifi cat ambiţia şi m-a făcut să continui.Unul dintre motto-urile personale este: „Ca să faci ceva, trebuie să ai voinţă. Iar voinţa se naşte din dorinţa“. De aceea am intitulat cam pania „Doreşte-ţi mai mult“, iar prima ini ţiativă s-a numit „Salvează Moldova“. Prac tic consta în strângerea deşeurilor, pe par cursul a 5 zile lucrătoare, în jur de 5 ore pe zi, de-a lungul malului Moldovei.

Tânărul Responsabil Pentru că prietenii mei nu erau prea aproape şi aş fi pierdut foarte mult timp încercând să conving lumea, m-am decis să fi u singurul voluntar. Am creat astfel testul meu de am-bi ţie şi totodată am vrut să fi e o statistică pen tru a vedea cât poate să strângă o per-soa nă în această perioadă.Venise vara şi trebuia să mă apuc de treabă. Şi m-am apucat. Prima zi a fost cea mai grea. După primele două ore eram gata să cedez, observând că adun, dar nu se cunoaşte. Mi-au trecut o gră madă de gânduri, am fost supus unei pre-siuni psihice enorme, îmi venea să plâng, dar m-am ţinut tare şi am reuşit totuşi să termin prima zi. Concluzia mea atunci a fost „E greu să faci bine, dar nu imposibil!“

A venit şi a doua zi, care m-a ambiţionat şi mai tare, iar concluzia pe care am tras-o atunci a fost: „Energia nu se măsoară în ca-lorii, ci în ambiţie!“Nici măcar înţepătura unei viespe nu m-a îm piedicat să-mi duc planul la bun sfârşit. (ziua 4).Cu un efort destul de mare am reuşit să termin ce mi-am propus, iar bilanţul a fost: într-o săptămână (17-22 august), am reuşit să adun 200 de saci de deşeuri, pe o lun gi me de 400 metri de-a lungul malului stâng al râului Moldova. Totul, în aproximativ 30 de ore.Care sunt stările prin care treci? – De la su-pă rare, nervi, stres, către o intensă senzaţie

de putere şi fericire.Poate că pe moment nu mi-a reuşit întru totul. Presa nu a fost atât de receptivă la ast-fel de mişcări, iar locuitorii şi-au văzut de viaţa lor. Dar pentru mine a fost un succes imens.Şi cum oamenii cu interese şi viziune co mu nă se adună, în acelaşi timp, în Estonia, avea loc o mişcare cu idee identică, dar la nivel na-ţional. Un an mai târziu, mişcarea s-a ex tins şi în România, realizând cel mai mare proiect de implicare socială, „Let’s do it Ro mâ nia“, proiect care presupune curăţenia a cât mai multor locuri din ţară. Mă voi implica cu siguranţă în proiect, pentru ca apoi să revin în zona mea pentru a continua ceea ce acum doi ani am început.Există o şansă foarte mare ca o idee bună să se nască în acelaşi timp, în diferite părţi ale lumii. Fii primul care o aplică! Fii responsabil!Eu am reuşit. Pentru că am vrut. Tu cât de mult vrei să schimbi?Zilele astea m-am gândit serios la o pro po zi ţie: „Fii cel mai bun“. Încercam să găsesc cea mai importantă parte. Mi-am dat seama că lip-seşte. Nu e „dintre toţi“, „pe domeniul tău“, „om“, „prieten“, „coleg“, „elev“ etc Care este totuşi cel mai important cuvânt? TU! Fii cel mai bun tu! Fii mulţumit de tine, bu cu-ră-te de ce eşti capabil şi de ce ai reuşit să faci, zi de zi. Simte-te bine în pielea ta. De-monstrează că poţi, şi ţine minte: cel mai bun TU, e responsabil.

Liviu GrandlParticipant Empower Campus

32 33

Propuneri de Propuneri de

orientare orientare

profesională profesională

Şi tu poţi fi un Şi tu poţi fi un

profesionist profesionist

desăvârşit !desăvârşit !

34 35

Comparativ cu anii precedenţi, rata implicării în sectorul neguvernamental a crescut. Mulţi ti neri activează în diferite ONG-uri pentru a fa cilita tranziţia dintre viaţa academică şi cea pro fesională. Voluntariatul şi implicarea civică devin complementare sistemului educaţional pentru că îi ajută pe tineri să-şi formeze re-ţe le, să pună în practică cunoştinţele do bân-di te la cursuri şi să se formeze ca pro fe sio-nişti. Mai mult, numeroşi voluntari, trecuţi de anii studenţiei, aleg să se implice din dorinţa

de a-şi folosi cunoştinţele dobândite şi ex-per tiza pentru a contribui activ la schimbările din societate. Un astfel de exemplu este GRASP, o reţea des chisă formată din tineri profesioniști, stu-denţi şi organizații partenere cu misiunea de a contribui activ la schimbarea României prin im plicare civică, îmbunătățirea politicilor pu-bli ce, transfer de cunoștințe și know-how, în curajarea dialogului şi dezbaterilor publice și sus ţinerea antreprenoriatului. Lucrăm în

Creşti profesional alături de GRASPIoana Traistă,

Communication Manager, GRASP

par te neriat cu peste 40 de organizații din Ro-mâ nia şi Diaspora. În prezent, GRASP de ru lea-ză 11 proiecte care oferă soluţii punctuale unor pro vocări specifi ce din domeniul edu ca-ţi ei, implicării civice şi al politicilor publice.Voci pentru România promovează poveştile pro fesioniştilor români din diferite domenii care s-au afi rmat în ţară şi/sau peste hotare, prin intermediul unor interviuri publicate în presă. Urmărim în acest mod facilitarea le gă-turii dintre tinerii afl aţi la început de drum şi acei profesionişti români care, împărtăşind din experienţa reuşitei lor, pot oferi acestor ti neri modele de urmat.Access2Education oferă informaţii tinerilor români care caută oportunităţi de studiu în străi nătate, detalii concrete cu privire la pro-ce sul de admitere, burse, cazare şi viaţa so-cia lă din cadrul universităţilor din afara Ro mâ-niei, informaţiile fi ind prezentate pe porta lul Acces2Education din perspectiva studenţilor români de peste hotare. Mentorship for Success este un program ce do reşte să ofere tinerilor români cu potenţial sprijin în formarea unei viziuni de succes şi acces la resurse şi informaţii cu privire la opor tunităţile de studiu şi carieră din Ro mâ-nia şi/sau din străinătate. Prin relaţia dintre men tor şi mentorat vrem să ajutăm viitoarea ge neraţie de lideri să promoveze interesele României la nivel global. Legal Lectures contribuie la creşterea calităţii şi profesionalismului comunităţii juridice din România prin organizarea de dezbateri cu practicieni din alte ţări şi prin oferirea de stagii în străinătate pentru tineri avocaţi sau consultanţi juridici. YoungDiplo formează competenţele practice ale viitorilor lideri din politica externă ro mâ-neas că. În prima fază a proiectului, vor fi or-

ga nizate 3 conferinţe care se vor desfăşura si-mul tan în Bucureşti, Londra şi Berlin. Scopul aces tora e de a deschide un dialog despre aş-tep tările şi direcţiile politicii externe româ neşti prin includerea tuturor părţilor intere sa te (di-plo maţi, experţi, studenţi etc.). În cea de-a doua fază, vom pregăti 20 de studenţi în fi e-ca re an în cadrul unei şcoali de vară de 3 săp-tă mâni, care apoi vor face un stagiu de prac ti-că de câte 3 luni în cadrul unor orga ni za ţii pu-bli ce, private şi non-profi t din Româ nia şi din străinătate. Ultima fază presupune spri ji ni rea studenţilor pentru a scrie lucrări de cer ce ta re. Start-Up Your Idea dezvoltă, în fi ecare an, abi lităţile antreprenoriale a 30 de tineri şi mo tivează să se implice în dezvoltarea de pro iecte antreprenoriale, programul func ţio-nând ca un incubator de idei. Programul Start-Up Your Idea are trei componente: 2 se siuni de training-uri şi workshop-uri pe an, în tâlniri periodice cu participanţii de la ediţiile pre cedente şi un sistem de mentoring care să-i ajute pe tinerii antreprenori să im ple-men teze idea de start-up. În GRASP, tinerii profesionişti se implică în nu -meroase proiecte de mentorat pentru a fa ci lita transferul de expertiză către studenţi, con tri-bu ie la procesul de îmbunătăţire a po li ti cilor pu blice, promovează activităţi culturale şi ofe-ră expertiză. Deşi de cele mai multe ori im pli-ca rea într-un ONG începe din nevoia de a creş te profesional, ea continuă de cele mai multe ori din dorinţa de a produce o schim ba-re semnifi cativă în societate. Mai mult, prin apar tenenţa la o organizaţie negu vernamen-tală, voluntarii au acces la diferite informaţii, cursuri de pregătire şi evenimente, lucrează împreună cu mentori şi încep să-şi formeze o vii toare reţea de profesionişti din diferite do-menii.

36 37

Cât de importantă este componenta de con-siliere, orientare şi informare în dezvoltarea personală şi profesională a studenţilor?Consider că în absenţa informării şi consilierii pro fesionale, tinerii nu sunt conştienţi de oportunităţile care există, de posibilităţile de a-şi crea popriile oportunităţi şi nici de nivelul de competitivitate căruia trebuie să îi facă faţă. De multe ori, studenţii nu sunt con-ştienţi nici de propriile competenţe şi nu gă-sesc motivaţia sau contextul în care să le dez volte, aici intervenind necesitatea dezvol-tă rii personale.

Când a apărut ideea constiturii unor Centre de Consiliere şi Orienatre Profesională în Ro-mâ nia şi care au fost motivaţiiile înfi inţării acestora la nivelul universităţilor româneşti?În marile centre universitare, astfel de aso-cia ţii au apărut aproximativ în urmă cu 10

ani, din dorinţa studenţilor şi a absolvenţilor de a se implica în creşterea nivelului de in-for mare şi a gradului de angajabilitate al co le -gilor. În lege, acestea au apărut în anul 2006, odată cu organizarea învăţământului su perior conform „Procesului Bologna”. Con form Eu-ropean Higher Education Area (ECTS), Centrele de Consiliere şi Orientare Pro fe sio na lă sunt responsabile cu informarea şi con si lie rea pri-vind implicaţiile prevederilor aces tu ia.

Care este scopul Centrelor de Consiliere şi Orien tare Profesională şi ce rol îşi asumă uni-ver sităţile în cadrul acestora? Dar instituţiile statului?Legea educaţiei nu stabileşte clar rolul Cen-tre lor de Consiliere şi Orientare Profesională, motiv pentru care acestea şi-au particularizat obiectivele în funcţie de nevoile specifi ce şi re sursele de care dispun (consiliere psi ho lo gi-

Accesează o carieră de succes cu CeCOP!

Monica Puşcaş, stagiar CeCOP

Orientarea profesională joacă un rol important în dezvoltarea personală şi profesională a studenţilor şi tinerilor profesionişti. De aceea, începând cu anul 2005, toate univeristăţile din România au fost obligate, prin lege - Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 3235/10.02.2005 şi 3617/16.03.2005 – să înfi inţeze Centre de Orientare şi Consiliere în Carieră. În Articolul 4, alineatul 4, din Ordinul Ministerului Educaţiei se stipulează că „universităţile înfi inţează centre de consiliere şi orientare în carieră pentru a-i sprijini pe studenţi să ia decizii adecvate în structurarea propriei traiectorii de formare”. Centrul de Orientare şi Consiliere în Carieră din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative vine în completarea actului educativ prestat de Universitate şi contribuie la orientarea studenţilor în drumul acestora către accesarea unei cariere de succes.

că, locuri de practică, training-uri, moni to ri-za rea angajabilităţii etc.), universităţile fi ind cele care asigură resursele. Alte instituţii ale sta tului nu stiu să îşi asume vre-o respon sa-bi litate.

Cine sunt principalii benefi ciari ai Centrelor de Consiliere şi Orientare Profesională si cum pot fi integraţi în cadrul activităţilor iniţiate de acestea?Principalii benefi ciari sunt studenţii, dar şi absolvenţii sau chiar angajatorii şi ONG-urile cu care colaborăm. În CeCOP, activităţile sunt organizate de studenţii - voluntari pe care îi recrutăm. Ceilalţi se pot implica prin par ti ci-pa rea la activităţile specifi ce (târguri de in-tern ship-uri, activităţi tutoriale, oferirea unor locuri de practică etc.).

Ce obiective şi-a propus să atingă Centrul de Consiliere şi Orientare Profesionala din cadrul SNSPA în anul universitar 2011-2012? Anul acesta ne-am propus o creştere a vizi-bi lităţii şi promovarea proiectelor în rândul stu denţilor din SNSPA, dar şi în rândul po ten-ţia lilor studenţi şi să ne consolidăm ca echipă după noua formulă de organizare.

Care sunt principalele proiecte ale Centrului de Consiliere şi Orientare Profesională şi ce efec te au avut asupra studenţilor?Încă din prima zi de facultate, voluntarii îi în-tâmpină pe „boboci” pentru a-i ajuta să se adap teze şi să se integreze prin Programul de Tutoriat. Ulterior, aceştia pot participa la o serie de stagii de formare în orientare pro fe-sio nală, managementul proiectelor, vorbitul în public ş.a. În martie vom organiza SNSPA Internship Fair (II), unde sperăm ca studenţii să îşi găsească internship-uri sau job-uri

con forme cu interesele lor. Apoi vom or ga ni-za SNSPA Student Start Up (II) - zilele porţilor des chise - iar în luna mai, vom organiza o în-tâl nire cu personalităţi din fi ecare domeniu de specializare din SNSPA, în care studenţii pot afl a poveşti ale unor oameni de succes.

Care sunt principalele preocupări şi ce inte re-se au studenţii care accesează Centrul de Con siliere şi Orientare Profesională din cadrul SNSPA? Majoritatea studenţilor ne contactează pentru a se implica în activităţile pe care le des fă şu-răm şi a căror utilitate o apreciază. Sunt des-tul de puţini cei care ne contactează pentru sfa turi privind situaţia lor şcolară sau îşi caută un job şi, de regulă, o fac informal.

Ce rol îşi asumă Centrul de Consiliere şi Orien tare Profesională în viaţa tânărului ab-solvent?Absolvenţii nu sunt excluşi de la activităţile noas tre, benefi ciind de acelaşi tratament ca stu denţii. Aceştia afl ă de oportunităţi de angajare promovate de noi pe diverse grupuri de discuţii sau prin diverse metode accesibile tuturor, ei având avantajul că sunt deja ab-sol venţi şi pot benefi cia de recomandarea noastră.

Adresează-le un îndemn studenţilor şi tine ri-lor profesionişti în ceea ce priveşte utilitatea şi benefi ciile patrticipării în cadrul activităţilor ini ţiate de CeCOP.Orice activitate poate fi o oportunitate. Im pli-caţi-vă în cât mai multe activităţi şi luaţi-le în serios pentru că niciodată nu se ştie „când se deschide o uşă”.

Sofi a Frunză, Editor

38 39

„Toţi tinerii au avut, au şi vor avea probleme la angajare.“ Afi rmaţia poate părea exa ge ra-tă, dar are foarte multă substanţă. Problema la angajare poate să aibă o rădăcină veche, prin alegerea greşită a specializării în facul ta-te sau una nouă, prin neidentifi carea abi li tă ţi-lor necesare pentru o anumită poziţie. „Peste două săptămâni sunt programat pentru un in terviu. Ce m-ar ajuta, ca să fi u pregătit pen tru asta?“ Răspunsuri pentru nelămuriri de acest tip, pentru întrebări asupra viitorului de tânăr angajat poate să îţi dea un consilier de carieră.Universităţile au, urmare a unei prevederi le-ga le, servicii de consiliere de carieră puse la dis poziţia candidaţilor şi a studenţilor, dar prea puţini apelează la acestea, din lipsă de in formare. Realitatea, afi rmată cu greutatea unui om care lucrează de cincisprezece ani în acest domeniu, e că mai avem mult de lucrat pentru a atinge standardele asumate. Eu am venit în Centrul de Informare, Orientare şi Con siliere Profesională (CIOCP) al Universităţii din Bucureşti în 1998. Ecuaţia CIOCP era la vre mea aceea: o sală + un calculator + un om = nevoie de consiliere pentru aproape 20.000 de studenţi şi pentru vreo 30.000 de can didaţi. Mission impossible!Acum, aceeaşi misiune imposibilă: un de par-ta ment cu peste 20 de posturi, dar cu foarte puţini angajaţi – vreo 6, care trebuie să răs-pundă unei nevoi de consiliere în creştere. Ca urmare, am inventat instrumente care să su-pli nească lipsa de personal: Târgul Educaţiei, care este principalul eveniment de promovare a ofertei educaţionale a Universităţii din Bu cu-reşti. Este cel mai vechi târg educaţional din

România, alături de cel al Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi. Am creat www.ciocp.ro, site con ţinând prima arhivă completă a infor ma-ţiilor despre admitere la universitate, primele subiecte date la admitere publicate online fi ind tot acolo. Tot pe www.ciocp.ro am pu-bli cat şi primele sfaturi concrete pentru cei afl aţi în căutarea unui loc de muncă. Noroc că s-a inventat internetul!Sunt şi întrebări la care internetul nu poate să răspundă. În acest context, răspunsul îl au con silierii de carieră. Decizie de carieră, an-ga jare, angajator, companie, profi l profe sio-nal, profi l ocupaţional, interviu, scrisoare de intenţie, CV, experienţă profesională sau job description nu trebuie să fi e cuvinte din DEX,

Marian Crăciun, Expert în consiliere de carieră,

Director al Departamentului Servicii pentru Studenţi,

Universitatea din Bucureşti

CIOCP. Fii în centru! la care să cauţi defi niţii, trebuie să fi e rea li ta-te pentru toţi cei care vor să aibă succes şi să gă sească uşor o slujbă. Termenii aceştia tre-bu ie să fi e familiari oricărui tânăr. NOI TE PUTEM AJUTA SĂ O FACI MAI UŞOR. Te poţi programa la o şedinţă de consiliere, poţi să discuţi cu un consilier de carieră spe cia li-zat sau poţi face testări gratuite. Am fost sur prins, cu ceva vreme în urmă, când un stu dent mi-a spus că a plătit o sumă destul de mare, vreo 80 de euro, pentru a accesa on-line un set de teste de aptitudini. Luaţi serviciile gratuite, testele de aptitudini cog-nitive (CAS++ sau BTPAC) pe care le oferă CIOCP ca pe o investiţie pe care Universitatea din Bucureşti o face în voi, ca pe o fi nanţare pe care v-o acordă atât timp cât sunteţi stu-denţi. După terminarea studiilor, aceste ser-vi cii, de care sigur veţi avea nevoie, vă vor afec ta bugetul.Dacă aptitudine numerică, abilităţi funcţio nă-reşti, aptitudini verbale, atenţie concentrată, capacitate decizională, memorie de lucru, ra-ţionament analitic, percepţie a formei nu vă spun nimic, este cazul să vă faceţi o pro gra-

ma re la consilierul de carieră al CIOCP. O să afl aţi lucruri pe care nici nu le bănuiaţi despre voi.Pentru şcoala de şoferi te pregăteşti intens şi teoretic, şi practic. Pentru şcoala vieţii, care are obligatoriu şi cursuri despre muncă şi job, e indispensabil să treci şi printr-un centru de consiliere profesională. O problemă identifi cată, ca expert în con si lie-re de carieră este că, deşi bazele teoretice sunt acum mai accesibile, experienţa nece sa-ră pentru a participa la un interviu cu şanse de reuşită se capătă empiric, din propriile în-cer cări. Toţi ştiu unde să găsească informaţii despre CV, scrisoarea de intenţie, despre cum să te prezinţi la interviu etc. Vivat Google! Dar experienţa, de unde o capeţi? O variantă este să mergi la mai multe interviuri, să faci gre-şe lile normale. Varianta „scurtă“ este să ana-li zezi, în ipostază virtuală, propriile greşeli: un training organizat de DSS.De aceea, ne-am ales sloganul: CIOCP: Fii în centru! Pentru că poţi fi în centrul atenţiei noastre.

Sofi a Frunză, Editor

40 41

Cât de importante sunt inteligenţa fi zică, men tală, emoţională şi spirituală în dez vol-tarea personală şi profesională a tinerilor?Nu sunt importante! Sunt ESENŢIALE! De ce? Pentru că sunt mult prea frecvente modelele din viaţa reală care excelează într-un do me-niu, dar sunt sub-mediocre în celelalte arii. De exemplu: Cercetătorul genial care n-are familie şi nici sănătate; sportivul care este la a 4-a soţie şi nu ştie să vorbească ro mâneşte corect sau psihologul care înţelege foarte bine originea şi modul cum acţionează emo-ţiile, dar are o sănătate precară şi se zbate în difi cultăţi fi nanciare. Doar când le ai pe toate

echilibrate poţi avea o viaţă fericită şi pros-pe ră. Pentru ca să poti zice că eşti în echi li-bru, ai nevoie să ai mare grijă de corpul tău, să îţi hrăneşti mintea cu idei care te ajută să creşti, să cultivi relaţii autentice cu oamenii im portanţi din viaţa ta şi, poate cel mai important, să îţi gasesti scopul în viaţă şi să ţi-l împlineşti cât mai complet!

La ce se referă inteligenţa emoţională şi care este percepţia reprezentanţilor tinerei gene-raţii vis-a-vis de aceasta?Inteligenta emoţională are 2 perspective. Cum gestionez relaţia „eu cu mine” şi cum ges tio-

„Atunci când te cunoşti pe tine,devii LIBER,

iar atunci când îi cunoşti pe ceilalţi, devii LIDER!“

Dan Luca, Professional Training & Coaching

Inteligenţa emoţională joacă un rol fundamental în dezvoltarea personală şi profe sio nală a unui tânăr. Indiferent de domeniul în care un tânăr îşi doreşte să activeze, exis tenţa unui echilibru între inteligenţele emo ţio nală, fi zică, mentală şi cea spirituală este esenţială pentru obţinerea unor performanţe şi reuşite vizibile. De aceea, ne-am gândit să-l rugăm pe Dan Luca să ne răspundă la câ teva întrebări legate de inteligenţa emo ţio nală şi care este rolul acesteia în dezvoltarea stu-denţilor şi tinerilor profesionişti.

nez relaţiile „eu cu ceilalţi”. „Eu cu mine” se referă la motivaţia personală, la autoechi li-brare, adică în principal cum îmi gestionez propriile emoţii. „Eu cu ceilalţi” se referă la empatie, la abilităţi sociale, adică la modul în care aleg să mă conectez (sau nu) cu ceilalţi în relaţii mature şi echilibrate. E simplu! Cu cât sunt mai autentic eu cu mine şi cu cei-lalţi, cu atât am o viaţă mai liniştită şi sem ni-fi cativă!

Cum putem testa nivelul de dezvoltare al in-te ligenţei emoţionale a fi ecăruia dintre noi?Eu am un test foarte simplu legat de inte li-gen ţa emoţională. Şi se poate vedea şi cu ochiul liber. Dacă omul se simte bine „în pie-lea lui” are inteligenţa emoţională ridicată. Este aşa pentru că înseamnă că nu are con-fl icte interioare şi nu are confl icte semni fi ca-ti ve cu alte persoane din viaţa lui/ei.

Cum putem dezvolta şi creşte gradul de in te-li genţă emoţională? Dar mentală, fi zică şi spi-rituală?Fiecare inteligenţă se dezvoltă la fel ca cea mentală: prin practică susţinută şi prin obi-ceiuri de calitate. Adică pentru inteligenţa fi zică: fă sport, hrăneşte-te corect, odih neş-te-te sufi cient. Pentru inteligenţa mentală: stu diază informaţie de calitate, învaţă de la experţi, verifi că-ţi ipotezele în realitate şi în-cor porează feedback-ul. Pentru inteligenţa emo ţională: petrece timp cu tine şi ascultă-ţi vocea interioară atunci când are să-ţi trans-mi tă ceva. Învaţă să-ţi gestionezi stresul şi de vino confortabil să trăieşti în afara zonei tale de comfort. Pentru inteligenţa spirituală, afl ă care îţi este pasiunea şi afl ă care este cel mai bun mod prin care aceasta poate să ser-veas că unui număr cât mai mare de oameni.

Cum poate infl uenţa inteligenţa emoţională rezultatele profesionale ale unui tânăr?Inteligenţa emoţională infl uenţează rezul ta te-le nu doar ale tinerilor, dar şi celor trecuţi de prima tinerete. Sunt studii care demonstrează că în condiţii de stres puternic, IQ (inteligenţa mentală) scade cu până la 20%! Iar stresul este un mecanism de apărare împotriva unei ame ninţări percepute. O inteligenţă emo ţio-na lă ridicată înseamnă să ştii să îţi gestionezi stresul şi să performezi la maxim de potenţial indiferent de condiţii.

În opinia dumneravoastră, inteligenţa emo-ţio nală ar trebuie să fi e un criteriu în recru ta-rea personalului unei companii? Argumentaţi. Inteligenţa emoţională e un criteriu de luat în calcul în recrutare, mai ales în acele job-uri care predispun la multe contacte umane în in teriorul companiei şi mai ales cu clienţii. Este cu siguranţă un plus pentru acela care poate interpreta emoţiile omului din faţa sa şi poate să îi ofere o soluţie ţinând cont de aceste emoţii, care de multe ori pot fi intens ne gative.

Adresaţi un îndemn studenţilor şi tinerilor pro fesionişti vis-a-vis de importanţa inte li-gen ţei emoţionale indiferent de activitate pe care o desfăşoară.Inteligenţa emoţională are un impact major în starea de bine. Aşa că „se merită” să te cu-noşti pe tine cât mai bine! De ce? Pentru că „atunci când te cunoşti pe tine - devii LIBER, iar atunci când îi cunoşti pe ceilalţi - devii LIDER!”.

Sofi a Frunză, Editor

42 43

Care sunt principalele criterii de care ar trebui să ţină cont tinerii atunci când aplică pentru un job?Abilităţi, competenţe, cerinţele postului, do-me niul de activitate, valorile şi respon sa bi li-ta tea companiei faţă de angajaţi de la in te-grare, dezvoltare, promovare şi performanţa fi ecărui angajat.

Cât de importantă este existenţa unei simi la-ri tăţi între valorile companiei şi valorile tâ nă-rului angajat?Valorile unei companii sunt pilonii pe care se construieşte şi se consolidează direcţia aces-teia şi ar trebui să fi e respectate şi cunoscute de angajaţi şi fondatori. În mod normal va-lo rile companiei unde lucrezi sunt împărtăşite

şi în viaţa personală, cel puţin o parte din ele. Consider că fi ecare tânăr, şi nu doar, trebuie să-şi găsească mai întâi propriile valori por-nind de la mediul familial, cunoştinţe, şcoală, activităţi extraşcolare, voluntariat, călătorii, in teracţiune cu cât mai multe persoane din di verse domenii şi statut social. Des co pe rin-du-şi valorile personale este mai usor să se ghideze către o companie şi un job.

De ce este importantă cunoaşterea regulilor scrise şi mai ales a celor nescrise în cadrul unei companii?În orice companie, indiferent de dimensiunea ei, este necesar un regulament intern prin care toţi angajaţii sunt infomaţi despre acti-vi tăţi, proceduri şi responsabilităţi specifi ce

do meniului de activitate pe care trebuie să le res pecte şi să le cunoască pentru bunul mers al activităţii acelei companii. Dacă vorbim de reguli nescrise, care nu fac parte nici din re-gulament, nici din fi şa postului tău, vorbim mai degrabă de reguli impuse de persoane „sus puse“. Cea mai bună cale de a afl a aces te reguli consider că este comunicarea cu acele persoane, căci ţine mai degrabă de re laţionare, comunicare şi caracterul fi e că-ruia.

Ce trăsături de caracter sunt apreciate de că-tre companii la tinerii angajaţi?Amprenta personală de analiză, creativitatea, implicarea, asumarea responsabilităţii in di fe-rent de amploarea unui proiect, entuziasmul, perseverenţa pentru performanţă şi cred că cea mai importantă este dorinţa de a învăţa, de a cunoaşte, de a se informa, calitatea de a fi autodidact. Chiar dacă nu toate aceste ca li-tăţi sunt apreciate de companii, majoritatea pun accent pe ele.

Cât de importantă este creativitatea la locul de muncă. Cum poate fi aceasta stimulată?Depinde în ce domeniu alegi să lucrezi. Sunt câteva industrii unde creativitatea este vitală, vorbim de artă, modă, publicitate, mass-me-dia şi IT. Însă consider că în orice domeniu ai nevoie de creativitate pentru soluţii mai bune, pentru un mediu de lucru mai plăcut, pentru a te diferenţia, pentru a ajunge să fi i apreciat nu doar de colegii din departamentul tău, ci de întreaga companie sau poate chiar de o lume întreagă . Citeşte, observă, fi i prezent, joacă-te, caută so luţii la probleme mici, exersează, GÂN DEŞ-TE, desenează, ascultă muzică diferită, fă o rimă, cunoaşte-ţi colegii, oameni din diverse

do menii şi statut, INTREABĂ, caută locuri noi în oraşul tău, PUNE-TE ÎN MIŞCARE, in for mea-ză-te din surse diferite, fă conexiuni, co mu-ni că şi ieşi în natură – sursa marilor des co-periri.

Cum poate transforma cretivitatea munca, sta rea de spirit şi felul de a fi a unui tânăr angajat?Dacă coordonatorul tău sau directorul com-pa niei apreciază iniţiativele creative în pro-iec te sau mediul de lucru, iniţiative com bi na-te cu alte trăsături enumerate mai sus, atunci ţi-ai găsit job-ul potrivit. Împreună veţi avea de câştigat încredere, promovare, re putaţie şi bani.

Cum putem îmbina creativitatea cu munca pentru a evita stările de rutină?Enumeram mai sus câteva activităţi prin care poţi ieşi din rutină şi a-ţi găsi starea creativă, inspiraţie. Aş mai adăuga că atunci când eşti creativ la locul de muncă înseamnă că ai ca-drul şi job-ul potrivit şi poţi să spui că munca s-a transformat într-o joacă. Cui nu-i place să se joace ?

Adresează-le un îndemn tinerilor în ceea ce priveşte importanţa creativităţii la locul de muncă, dar şi în viaţa personală.Căutaţi să nu vă lăsaţi copleşiti de rutina co-tidiană a zilelor trase la indigo pentru com-pro misul câtorva parale care oricum se duc mai mult pe produse alimentare.Re comand, înainte de toate, hrana creierului, a minţii, a sufl etului pentru bucuria des co pe-ri rii, a comunicării şi a creaţiei care există în fi ecare din noi. Descoperiţi-o!

Sofi a Frunză, Editor

„Poţi muri mai repede de ignoranţă decât de foame“

Mirela Iordache,Strategy Director, Inspire B usiness

Ne dorim să avem un job care să ne aducă împlinire şi satisfacţie personală, care să ne stimuleze şi să ne anime. Vrem să venim cu idei noi, să experimentăm şi să învăţăm lucruri extraordinare. Ne dorim să fi m apreciaţi pentru munca depusă, să avem randament şi rezultate uimitoare. Însă ce anume poate să ne ajute să ne ajungem acolo unde ne dorim şi cât de importante sunt creativitatea, valorile personale sau asumarea responsabilităţii ne spune Mirela Iordache, Strategy Director la Inspire B usiness.

44 45

START Internship oferă studenţilor oportu ni-tatea de a câştiga experienţă profesională prin participarea la stagii de practică în com-panii şi este primul program din România care integrează într-o singură platformă ofer-te de internship ale companiilor, indiferent de domeniul de activitate sau localitate.

Start Internship în 2011: 40 de companii au oferit 350 poziţii de internship; 6.328 de stu-denţi înregistraţi pe portal, peste 200 de bur-se de internship oferite de Junior Achieve-ment în parteneriat cu companiile interesate şi peste 1.000 de internship-uri realizate în pe rioada 2008 - 2011.

De ce ar participa un student în START Intern-ship?• Participanţii obţin experienţă de lucru într-o com panie;• participă la traininguri şi proiecte specifi ce• primesc evaluare şi recomandare din partea companiei.

Pentru a aplica la un internship, vizitează: www.startinternship.ro

START! Business este un program de an tre-prenoriat pentru studenţi care oferă ex pe-rienţa unică de a dezvolta şi pilota un produs sau serviciu în cadrul unei mini-companii cu clienţi şi operaţiuni reale, colaborând cu con-sultanţi voluntari din comunitatea de afaceri.Testează-ţi ideea de afacere, câştigă un seed

grant şi intră în cupa europeană a tinerilor antreprenori! Înscrieri pe www.startbusiness.jaromania.orgSuccesul profesional dezvoltă abilităţile per-so nale ale studenţilor şi formează com pe ten-ţele necesare la angajare, făcând legătura din tre şcoală, loc de muncă, aptitudini, valori şi cerinţe. Programul se derulează pe o plat-for mă online folosită de universităţi de pres-tigiu şi cuprinde sesiuni interactive, care vor oferi studenţilor o perspectivă asupra mo-dului de funcţionare al unei organizaţii şi asu-pra factorilor care le infl uenţează perfor man-ţa ca membri ai unei echipe. Înscrieri pe www.succesulprofesional.ro

Junior Achievement România este o or-ganizaţie non-profi t fondată în anul 1993, parte a Junior Achievement Worldwide® SUA şi Junior Achievement - Young Enterprise Europe. Junior Achievement România a de-rulat în instituţiile de învăţământ 30 de pro-gra me educaţionale, competiţii şi evenimente pentru 154.000 de tineri, cu susţinerea a 3.000 de profesori şi 1.300 de consultanţi (200 de companii) în anul şcolar 2010- 2011.

Vizitează www.jaromania.org. Investeşte în educaţie!

Programe de orientare în carieră, internship şi antreprenoriat pentru

studenţi

46 47

Cum a infl uențat dezvoltarea și modernizarea infrastructurii tehnologice și a Tehnologiei In-for maţiei societatea românească în general, şi tânăra generație, în special?Există momente în care a nu avea infra struc-tură de comunicare este un avantaj. Aşa a fost şi cu România anilor ‚90 – am trecut prac tic direct de la linii telefonice la fi bra op-tică, arzând etapele. Şi astfel, deşi în general serviciile de orice fel din România sunt ex-trem de puţin dezvoltate, reţelele de co mu ni-ca re de date şi resursele tehnologice din ţară sunt dezvoltate la un nivel competitiv rapor-tat la dimensiunea ţării noastre. Avem în ge-ne ral conexiuni bune şi foarte bune la Inter-

net şi putere de calcul disponibilă, însă aceste resurse nu sunt încă utilizate cum se cuvine. În acest mod serviciile electronice ce pot fi ac cesate local în România sunt de un nivel relativ scăzut. Aici stăm extrem de prost, şi evi dent că primii care se orientează spre lo-ca ţii cu servicii mai bune sunt cei din tânăra ge neraţie. De aceea consider că dezvoltarea acestor servicii pe piaţa românească este o mare oportunitate de care ar trebui să be ne-fi cieze cât mai mulţi absolvenţi ai învă ţă mân-tu lui tehnic superior din domeniul IT.

Ce înseamnă o carieră de succes în domeniul IT?În orice domeniu ai lucra, cel mai important

lucru este să îţi facă plăcere ceea ce faci. Eu sunt de părere că o carieră de succes în do-me niul IT este bazată pe ani de zile de trudă în faţa cărţilor şi a sistemelor de calcul spe ci-fi ce specializării alese. Ce îşi poate dori oricine este să găsească un loc de muncă unde ci ne-va să îl plătească să facă ceea ce îi face plă-ce re să facă. Şi chiar cred că în domeniul nos tru acest lucru este posibil pentru cel puţin la 40-50% dintre absolvenţi. E un pro-centaj ce nu cred că este uşor accesibil altor profesii. Însă, trebuie ştiut că nu există scur-tă turi, că trebuie muncit ani buni de zile. Im-portant este însă să fi i perseverent, să ştii ce vrei şi să ştii că ai posibilitatea de a ajunge unde ţi-ai pus în cap să ajungi cu pregătirea ce ţi se oferă.

Care sunt principalele abilități pe care ar trebui să le dețină un student care studiază în do meniul IT astfel încât să devină un bun pro fesionist?

Să aibă încredere în sine, să fi e muncitor, onest şi perseverent, să ştie că meseria pe care a ales-o se modifi că constant, că la fi ecare 18-24 de luni pot apărea paradigme şi teh nologii noi care îl vor trimite din nou la şcoală pentru o perioadă de timp. Să aibă pre gătirea necesară de a se adapta schim bă-rilor rapide. Să fi e mereu curios şi fl ă mând de a şti mai multe. Să nu se sperie când trebuie să înveţe din meseriile altora pentru a putea comunica cu ei. Mulţi dintre absolvenţii noştri (Automatică şi Calculatoare) cred că ei sunt vârful absolut sau că ei domină locul de mun că – indiferent care ar fi acesta. Nimic nu este mai departe de adevăr: noi (inginerii de calculatoare) suntem cei care sprijinim (dacă ne facem bine treaba) multe alte ştiinţe şi meserii şi le ajutăm să îşi îndeplinească me-nirea cât mai bine posibil. Reuşim într-ade văr acest lucru doar în masura în care ceilalţi îşi re zolvă problemele utilizând echipamentele pe care noi le creăm şi programăm, fără ca

Fă ceea ce îţi face plăcere să faci

Emil Slusanschi,

Associate Professor, Ph.D.

University Politehnica of

Bucharest

Department of Computer Science

and Engineering

48 49

măcar aceştia să ştie cât de complicat a fost acest lucru. Este extrem de important pentru un profesionist în IT să îşi aducă mereu amin-te că cea mai probabilă sursă de eroare este el însuşi şi că, deşi este comod să cauţi me-reu greşeala în afară (aşa cum se întâmplă ex trem de des în jurul nostru, din păcate) este mult mai probabil să rezolvi problema dacă te uiţi la ce ai făcut tu – la algoritmul, la programul sau la dispozitivul pe care l-ai dezvoltat şi implementat.

În ce activități se pot implica tinerii care stu-dia ză domeniul IT pentru a-și dezvolta și îm-bunătăți abilitățile?Există o ofertă consistentă în acest domeniu: de la cursuri de specializare şi califi care ofe ri-te de cele mai mari fi rme de IT, cum sunt Cisco, Microsoft, IBM, Oracle, Intel sau Free-scale, până la stagii de practică „pe bune” (vezi proiectul de mare succes pornit de nişte colegi de-ai noştri din Departamentul de Cal-cu latoare de la UPB: http://stagiipebune.ro). Pot spune cu mâna pe inima că în domeniul IT doar cine nu vrea într-adevăr nu găseşte oportunităţi de a-şi îmbunătăţi abilităţile pro-fesionale.

Care este importanța practicii realizată de stu denții care studiază Tehnologia Informației pentru dezvoltarea profesională a acestora?Deja de 5-6 ani, mecanismul de practică din domeniul IT se rafi nează. Proiecte similare, sprijinite în sfârşit şi de programe organizate de ANCS şi Ministerul Educaţiei, încep să apa-ră şi prin ţară, la de partamentele surori de la Universităţile de IT cum sunt: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest şi Politehnica din Timişoara sau Uni ver si-ta tea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi, toate

merg în această direcţie. Practica stu den-ţeas că creşte în relevanţă şi noi trimitem studenţii pentru 3 luni la fi rme să facă practica în anii 2 sau 3 de studii, cu condiţia ca acestea sa nu îi păstreze ca angajaţi per-ma nenţi. De cele mai multe ori colaborarea se continuă însă prin fi nalizarea unei lucrări de diplomă în comun pe subiecte începute în stagiul de practică. Apoi, după terminarea ciclului de licenţă, proaspeţii absolvenţi au posibilitatea de a se integra fi e direct în fi r-mele respective – cu o experienţă acumulată deja, fi e de a continua un program de master. Ambele direcţii sunt disponibile deşi, din ex-perienţa noastră, studenţii cei mai buni con-tinuă cu masteratul, pentru că au înţeles des-tul de repede că acesta îi califi că într-ade văr pentru a ocupa poziţii mai importante în vii-toarea lor carieră.

Care sunt cele mai mari riscuri la care sunt expuși tinerii care lucrează în domeniul IT?Din punctul meu de vedere există un singur risc real, şi anume propria persoană. Şi poate fa talitatea. Există cazuri excepţionale când oa menii cedează din motive conjuncturale sau sociale, însă eu cred că la numărul de opor tunităţi care sunt disponibile în acest mo ment în domeniul IT atât în România, cât şi în străinătate, riscurile unui profesionist ade vărat în IT sunt extrem de scăzute. Este ne voie mereu de oameni competenţi în orice do meniu. Important este însă să fi i unul din-tre cei într-adevăr competenţi. Şi asta de pin-de doar de fi ecare dintre noi.

Care sunt principalele criterii de care țin cont companiile atunci când angajează o persoană pe un post entry-level în domeniul IT?

Potenţialul de specializare cât mai rapidă al persoanei proaspăt angajate, având la bază cunoştinţe cât mai solide posibil în domeniul in gineriei calculatoarelor. Majoritatea angaja-to rilor îşi doresc candidaţi cât mai califi caţi, însă piaţa este extrem de competitivă şi oa-menii buni costă mult, chiar de la început. Cel mai important este după părerea mea ca ti-nerii angajaţi să îşi dea seama cât mai repede care sunt lucrurile care îi duc pe ei mai de-parte în drumul lor spre perfecţionare şi să nu stea „la caldură” într-un job plătit „bini-şor”, de frică că nu au mâine unde lucra, în dau na unei investiţii în ei, care în timp stra-tegic (3-5 ani) le va oferi poziţii considerabil mai bune. Din păcate atât în România, cât şi in lume sunt încă destul de puţini angajaţi care investesc într-adevăr în angajaţii lor, pentru că ştiu că toată piaţa de muncă are de câştigat dacă fi ecare participant în comu ni ta-te este mai bun. Aşadar, în mod paradoxal, uneori e riscant să şi lucrezi „la căldura” unei

multinaţionale care nu investeşte de fapt în tine pentru că, în timp, te vei descalifi ca. În IT, dacă nu înveţi continuu, devii foarte rapid incompetent.

În opinia dumneavoastră, cum se va schimba sectorul IT din România în următorii doi ani și care ar trebui să fi e rolul tinerilor în acest sens?Cred că domeniul IT va creşte constant în im-por tanţă şi că tinerii vor determina din ce în ce mai tare direcţia în care aceste schimbări vor avea loc. Cea mai importantă contribuţie a tinerilor va fi însă prin nivelul de pregătire pe care ei îl vor aduce în meseria pe care au ales-o. Cu cât vor fi mai bine pregătiţi, cu atât vor fi mai performante produsele şi serviciile dezvoltate de ei şi cu atât mai mult vom avea de câştigat cu toţii. Aşadar, din nou, totul depinde de fi ecare dintre noi!

Sofi a Frunză, Editor

50 51

Care sunt principalele caracteristici pe care ar trebui sa le aibă un lider motivaţional?Libertatea de a comunica, bucuria de a trăi, pa siunea de a îndrăzni, credinţa de a sluji. Toa te acestea, animate de o viziune puternică va da naştere unui lider indiferent de do me-niul în care va activa. Astăzi România are ne-voie de astfel de lideri fi indcă ne sufocăm în pro pia mediocritate.

Cum putem transforma oamenii obişnuiţi în ade văraţi lideri?Oamenii obişnuiţi nu vor devini niciodată li-deri decât dacă aleg, iar alegerea este strâns le gată de atitudinea fi ecăruia faţă de sine în-suşi, întâi şi apoi faţă de ceilalţi. Respon sa bi-li tatea fi ecăruia dintre noi este de a ne trăi visele.

Care sunt paşii pe care ar trebui să-i urmeze un tânăr care îşi doreşte să devină un lider au tentic?Autenticitatea o defi nesc ca simplitatea de a fi tu însuţi. Avem nevoie de tineri care ştiu să

își transforme principiile în convingeri, e pri-mul pas şi cred că cel mai important. În tot-deau na un tânăr care îşi trăieşte convingerile va fi recunoscut ca lider şi va fi urmat, fi indcă im plicit inspiră încredere, determinare, pa siu-ne şi forţă.

În opinia dumneavoastră, de ce şi care ar tre-bui să fi e motivaţia pentru care un tânăr ar trebui să devină un lider?Este calea pe care o poţi alege pentru a ieşi din mediocritatea unei vieţi trăite fără scop, fără viziune şi din dorința de a deveni o per-soa nă care face diferenţa. De aici, împreună putem construi o generaţie de lideri.

Care este rolul unui lider motivaţional în mo-bi lizarea echipei sale? Cum infl uenţează re-zul tatele echipei? Dar a oamenilor din jurul său?Liderul este adeptul încurajării iniţiativei şi a creativităţii oamenilor din organizaţia lui. Un lider nu poate supravieţui fără să genereze idei propri. Cei mai buni lideri îşi rezervă timp pentru eforturi creative proprii. Doar un lider efi cient şi responsabil are, categoric, mai mul tă libertate şi satisfacţie. Acest lucru con-du ce către un succes mai mare în carieră. Cât de importantă este implicarea în so cie ta-te, în proiectele sociale sau de mediu şi vo-lun tariatul în conturarea unui lider? Implicarea în proiectele sociale îţi modelează caracterul şi îți dezvoltă personalitatea. Iisus

Tu ai de ales să devii cine vrei să fi i!

Cosmin Jurcan, Consultant Fundaţia pentru

integrarea şi orientarea socio-profesională

a tinerilor cu handicap

Tinerii au puterea de a face lucuri măreţe, de a inspira oamenii şi de a schimba mentalităţi. Tinerii pot deveni lideri autentici! Important este să-şi dorească acest lucru şi să-şi stabilească obiective care să-i ajute să realizeze tot ceea ce şi-au propus şi să nu uite de propriile vise. Cosmin Jurcan, consultant al Fundaţiei pentru integrarea şi orientarea socio-profesională a tinerilor cu handicap, ne va spune în continuare ce caracteristici trebuie să aibă un lider autentic şi care sunt principalii paşi care trebuie urmaţi în acest sens.

HRISTOS afi rma că dacă vrei să fi i cel mai mare dintre oameni trebuie să fi i slujitorul slu jitorilor. A fi lider înseamă a comunica cel puţin 80 % din timp pentru a cunoaşte ne-voi le celor în fața cărora ți-ai asumat res-pon sabilitatea să îi conduci şi să îi motivezi ca lider.

Ce reprezintă leadership-ul motivaţional şi cum poate contribui acesta la progresul şi dezvoltarea societăţii contemporane?Facem împreună parte dintr-o generaţie că-reia progresul tehnologic şi informaţional îi con feră un atu major pentru dezvoltarea per-sonală fi ecaruiă dintre noi, dar ducem lip să acută de modele; aceasta este zona la care trebuie să lucrăm, să redescoperim mo de le de viaţă şi slavă domnului dacă pre zen tul nu ni le oferă, istoria ni le pune la dis po ziţie.

Adresaţi-le un îndemn studenţilor şi tinerilor profesionişti în ceea ce priveşte importanţa capacităţii de a inspira oamenii din jurul lor şi implicit de a deveni lideri motivaţionali.Nu e un îndemn, ci vreau să îi provoc să nu îşi mai bată joc de propia viaţă și să î nveţe să îşi trăiască visele. Eu de la vârsta de 2

luni eram o cauză eşuată, nimeni în afară de familia mea nu au crezut că pot deveni ci ne-va. Pentru a vă edifi ca puţin: la acea vârstă per soana care avea grijă de mine m-a scă-pat de ciment, după ceva timp s-a desco pe-rit că am o hemipareză dreaptă, îmi erau afec tate ochiul, mâna şi piciorul drept. La vârsta de 8 ani am fost operat la ochi, la 10 ani din cauza căzăturii am început să am o criză de epilepsie, la 16 am avut două operaţi pe creier pentru extirparea unui chist care era un factor declanşator şi agravant în pri-vin ţa crizei de epilepsie. Până la 16 ani va-can ţa mea era în timpul şcolii fi indcă toate vacanţele le-am petrecut în centre de recu-pe rare. În prezent, am 36 de ani şi sunt con-sul tant al primului ministru pe integrarea per soanelor cu handicap, preşedintele Fun-da ţiei Licinium şi speaker motivaţional. Îmi trăiesc visele, deşi nimeni nu mi-ar fi dat o şansă. Tu ai de ales să devii cine vrei să fi i! Nu te scuza că nu ştii, că nu poţi, că nu ai re surse, identifi că-ţi prima dată visele şi vei descoperi forţa de a le împlini în tine, iar de oportunităţi nu vei duce niciodată lipsă.

Sofi a Frunză, Editor

C are sunt principalele competenţe pe care pun accent angajatorii din Europa atunci când angajează un tânăr pe un post entry-level?Denisa Miu: Pun mult accentul pe lucrul în echipă, orientarea către rezultate, abilităţi de co municare, dorinţa de a excela şi orientarea către client. Ioana Traistă: Din experienţa mea, angajatorii din străinătate pun mai mult accentul pe stu-dii decât în România. Faptul că ai terminat un master în domeniul în care vrei să lucrezi are o pondere destul de importantă. De ase me-

nea, voluntariatul şi activităţile extracurricu-lare sunt considerate un plus, iar dacă ai ar ti-cole, studii publicate în domeniul poziţiei la care ai aplicat, acest lucru poate fi văzut ca un avantaj.În universităţile din România există Centre de Orientare şi Consiliere Profesională pentru stu denţi, în cele europene există asemenea Centre? Ce activităţi specifi ce au? Ce abilităţi dezvoltă?Denisa Miu: La University of Amsterdam exis tă un Internship Offi ce unde studenţii pot cere

Oportunităţi de carieră în Europa

Ioana Traistă, Director Comunicare GRASP

Denisa Miu, Director Resurse Umane GRASP

53

54 55

informaţii despre cum pot găsi un in tern ship pe perioada studiilor. Universitatea în-curajează studenţii să vină la acest offi ce şi să folosească acest serviciu şi uneori orga ni zea ză şi sesiuni de informare înaintea unor cursuri. Există, de asemenea, şi o pagină pe site-ul universităţii unde studenţii pot găsi ofer te de internship. Companiile pot pune ori când ofertele lor pe această pagină, în prin ci piu trebuie doar să facă o cerere în acest sens.Ioana Traistă: Multe universităţi au centre de carieră care ajută studenţii să-şi găsească un stagiu de practică sau îi ghidează către acele organizaţii care li se potrivesc. De asemenea, programele de studiu sunt diferite pentru cei care vor să aibă o carieră academică şi cei care vor să profeseze în mediul privat, public sau non-profi t. Am terminat Comunicare şi Relaţii Publice, la Litere în cadrul Universităţii Bucureşti. Pe când eram eu în facultate nu exista aşa ceva, iar toţi profesorii ne ghidau către organizaţii studenţeşti pentru a pune în practică ceea ce învăţam la cursuri, pentru a cunoaşte “lumea reală” şi a vedea care sunt sectoarele spre care dorim să ne îndreptăm. Nici la Uni ver si-ta tea din Amsterdam, în cadrul programului pe care l-am absolvit-o eu, nu existau. În schimb, existau responsabili de program care ne îndreptau către organizaţii sau ne dădeau in formaţiile de care aveam nevoie.Ce rol au orele de practică, programele de vo luntariat şi internship-urile din timpul fa-cultăţii pentru viitorul profesional al unui tânăr în cadrul unei companii?Denisa Miu: În Olanda aceste programe sunt destul de importante. Foarte mulţi absolvenţi îşi pot găsi un loc de munca în urma fi na li ză-rii unui program de internship, de exemplu.

De asemenea, companiile apreciază studenţii care au activităţi extracurriculare pe timpul fa cultăţii, fi e că sunt în cadrul unor orga ni za-ţii non-guvernamentale sau companii private. Ioana Traistă: Fac voluntariat în diferite or ga-nizaţii de aproximativ 8 ani. Am început cu o or ganizație studențească pentru că doream să pun în practică diferitele conceptele învă-ța te la facultate, de a lua contact cu viitoarea me serie, de a-mi îmbogăți CV-ul şi de a do-bân di experiență într-un domeniu de interes. Mai mult, activităţile de voluntariat sunt con-si derate un plus atunci când aplici la anumite poziții în companii sau la programele edu ca-țio nale din străinătate. Pe lângă avantajele de mai sus, cred că voluntariatul te învaţă să fi i mai fl exibil, dar în acelaşi timp perfecţionist. Vo luntariatul în România dă minunata şansă de a experimenta. Mulți tineri ajung să coor-do neze proiecte și echipe, să-și pună în valoare propriile idei și să-și creeze rețele im-portante de oameni încă din primii ani de facultate. Toate acestea într-o companie s-ar întâmplă după câțiva ani de experiență. Din-tre colegii mei străini puțini au voluntariat în timpul facultății, dar și pentru că facultățile le puneau la dispoziție programe de internship, iar de cele mai multe ori cursurile sunt mult mai aplicate decât la noi. Cum sunt stimulaţi tinerii în Universităţi pen-tru a se orienta către job-ul potrivit talentelor şi abilităţilor personale? Denisa Miu: Una dintre modalităţi poate fi ac-cesul la programele de orientare profe sională, iar alta sfaturile profesorilor şi a coordo na to-ri lor în timpul universităţii. De exemplu, coor-do natorul unui student pentru realizarea tezei de disertaţie poate contribui la stimularea stu dentului pentru a se orienta către su biec-tul studiat în această lucrare.

Ioana Traistă: În general, numărul de studenți la cursuri este mai mic decât în România, așa că este mai ușor să interacționezi direct cu pro fesorul. De cele mai multe ori, dacă te-ai fă cut remarcat la un anumit curs, profesorul, din proprie inițiativă, îți da câteva direcții de mers și câteodată te pune în contact cu alte persoane care pot fi de folos. De asemenea, la nivel de universitate, în funcție de programul de studiu ales, se fac vizite de studiu, excursii, conferințe pe teme relevante tocmai pentru a-i oferi studentului o gamă largă de opțiuni. În companii, ce programe de integrare a tinerilor la locul de muncă există?Denisa Miu: În orice companie, există in primul rand programe de induction care să ajute noii angajaţi să cunoască de la structurile companiei până la persoanele care pot oferi informaţii in situaţii specifi ce. Iar în funcţie de dimensiunea companiei, pot exista şi programe de orientare, un mentor sau un “buddy” care să te ajute în primele luni în cadrul companiei respective. Ioana Traistă: Am făcut un stagiu de practică într-o agenție UE. Am avut o săptămâna de induction și pe tot parcursul stagiului un tutor cu care aveam întâlniri săptămânale. Discutam nu numai despre sarcinile pe care le aveam de îndeplinit, dar și despre cum mă acomodez, dacă am probleme cu alți colegi. Am observat că toți cei nou veniți aveau un coleg buddy până se acomodau. Cum investesc companiile în potenţialul tinerilor, pentru dezvoltarea acestora?Denisa Miu: În general, în companiile mari (multinaţionale) există programe pentru “young potentials” unde angajaţii parcurg un program personalizat de dezvoltare. În cele

mai multe cazuri, acestea cuprind şi mobilitate internaţională şi activităţi în departamente diferite. Pe langă aceste programe există training-uri specializate în orice companie care se aşteaptă ca angajaţii să aibă performanţe într-un domeniu anume. Iar programele de training se regăsesc şi în companiile mai mici, în funcţie de nevoile acesteia.Ioana Traistă: Sunt multe companii care fi nanțează diferite programe de studiu în funcție de aria lor de interes sau o anumită lucrarea de cercetare. Există posibilitatea să-ți faci lucrarea de dizertație sau licență în cadrul unei companii și să fi i plătit pentru luni în care faci cercetarea. Care sunt criterile în funcţie de care un tânăr alege să acceseze un job sau altul? Se adaptează la nevoile pieţei sau în funcţie de cererile şi nevoile pe anumite domenii (cercetare, IT etc.)?Denisa Miu: Aş zice că ambele variante sunt valabile. Avand în vedere volatilitatea pieţei de muncă în acest moment, tinerii tind să se adapteze atât la nevoile pieţei, cât şi la cererile pe anumite domenii. Cu toate astea, o specializare din cadrul studiilor în general reprezintă un avantaj în găsirea unui job in domeniul dorit. Ioana Traistă: Eu am studiat în Olanda, iar olandezii sunt cunoscuți pentru pragmatism. Aș spune că se gândesc bine la viitor înainte să-și aleagă programul de studiu. Cred că acordă o atenție mai mare planului de dezvoltare personală și profesională și fi ecare alegere pe care o fac este bine gândită și adaptată nevoilor pieței.

Sofi a Frunză, Editor

56 57

Cum faceţi faţă stresului?

Acest test va arăta cum reacţionaţi la stresul vieţii cotidiene. Măsurându-vă reacţiile faţă de oameni şi situaţii, puteţi identifi ca tipurile de stres cărora le faceţi mai greu faţă. Rezultatele de la sfârşit vă vor da o idee despre felul în care capacitatea voastră de a vă descurca în situaţii de stres vă afectează starea generală de sănătate şi longevitatea. N = niciodată R = rarU = uneoriÎ = întotdeauna (sau cât mai des posibil)

N R U ÎMă simt, în general, fericit. -2 -1 +1 +2

Petrec timp împreună cu familia şi cu prietenii -2 -1 +1 +2

şi îmi face plăcere

Mă simt stăpân pe cursul vieţii personale şi -2 -1 +1 +2

al carierei

Cheltuiesc atât cât îmi pot permite -2 -1 +1 +2

Îmi fi xez obiective şi caut noi provocări -2 -1 +1 +2

Găsesc, în timpul liber, modalităţi de a-mi -2 -1 +1 +2

manifesta creativitatea

Am timp liber şi mă bucur de el -2 -1 +1 +2

Îmi exprim uşor sentimentele -2 -1 +1 +2

Râd cu uşurinţă -2 -1 +1 +2

Sunt optimist -2 -1 +1 +2

Mă enervez uşor +2 +1 -1 -2

Sunt critic cu mine însumi +2 +1 -1 -2

Sunt critic cu ceilalţi +2 +1 -1 -2

Mă simt adeseori singur, chiar şi în preajma altora +2 +1 -1 -2

Îmi fac griji din cauza lucrurilor care nu depind +2 +1 -1 -2

de mine

Regret sacrifi ciile pe care le-am făcut +2 +1 -1 -2

Scor: -32 până la -11: Sunteţi extrem de stresat şi trebuie să luaţi urgent măsuri pentru ame lio ra-rea stării dvs.-10 până la +6: Trăiţi în mult stres, dar nu este copleşitor+7 până la +18: Sunteţi supus din când în când stresului; puteţi ţine foarte bine situaţia sub con trol.+19 până la +32: Sunteţi atât de puţin stresat încât puteţi fi considerat aproape euforic. Sursa: EXERCIŢII PENTRU CREIER. Strategii antiîmbătrânire pentru superputere mentală Autori: Robert Goldman, în colaborare cu Ronald Klatz, Lisa BergerEditura Curtea Veche

58 59

Babele te avertizează într-una, ghicitul nu se în vaţă, se fură. Aşa cum au furat şi ele meş-te şugul de la de Baba Safta sau Parascovia din sat. În ghicit nu există defi niţii clare în privinţa semnifi caţiilor pe care le poate avea pentru vii torul unei persoane un popă de trefl ă sau un şase de inimă verde. Totul depinde de in-spi raţia ghicitoarei, de capacitatea ei de a te citi pe tine şi de creativitatea sa. Ea şi-a des-co perit talentul şi cu puţin noroc, poate îţi spune adevărul. Nu o imită pe Baba Safta, dar fără ea nu şi-ar fi scos la iveală darul... sau povara. Departe de mine intenţia de a scrie despre ghicitul în boabe sau cărţi. Este o pa-rabolă, cu mult tâlc însă. Termini liceul, intri la facultate plin de vise şi spe ranţe. În general de-a lungul celor trei ani de studii universitare te concentrezi doar pe şcoală, înveţi teorii economice, afl i despre regimuri politice, despre dictatori şi tehnici de vânzare. Eşti ca un burete care aspiră tot ce îi iese în cale. Nu te tentează gândul de a intra în gura lupului, pe piaţa muncii - eşti un bo-boc care asta trebuie să facă, să înveţe. La un mo ment dat intervine diferenţa. Unul ca unul, tu şi colegii tăi aveţi acces la aceeaşi infor ma-ţie, doar că printr-o minune a naturii tu parcă pri cepi mai mult, faci conexiuni mai uşor, re-zolvi mai rapid orice sarcină. Furi mai repede meş teşugul, după modelul babei care doar

aşa a învăţat să ghicească în palmă. Ca să de-pă şeşti acest stadiu al imitaţiei, trebuie să mai dai şi ceva de la tine. În fi ecare lucru mărunt pe care îl faci, orice eseu pe care îl scrii sau proiect pe care îl concepi se regăseşte ceva care-ţi este specifi c, amprenta ta. Ca un trade mark. A devenit deja o obişnuinţă ca atunci când cunoşti pe cineva să primeşti o carte de vizită, să ţii minte acea persoană. Ima gi nea-ză-ţi că nu ai o carte de vizită dreptun ghiu-lară şi anostă. Cartea ta de vizită este creată prin îmbinarea cunoştinţelor pe care oricine le primeşte în liceu şi facultate, de capacitatea ta de a le asimila, de spiritul tău critic, de des chidera ta spre nou şi de modul în care legi informaţiile brute cu evenimentele reale pentru a găsi explicaţia şi rezolvarea. Unicitatea nu vine pe-o tavă de-a gata. Faptul de a fi într-un singur exemplar pe lumea asta şi de a te face cunoscut ca atare se traduce

Are you a trademark?

Natalia Negru

prin multă muncă, sârguinţă şi perseverenţă. Ai nevoie de îndrumători, de deschizători de cale. De unul singur este mult mai greu să îţi dai seama unde să pui accentul în propria educaţie. Modelele în formarea şi cariera ta sunt ca aerul. Nu poţi fi un bun om de mar-keting dacă nu ai auzit în viaţa ta de Kotler, nici un mare jurnalist dacă nu te antrenezi în continuu citind literatură, cărţi de specialitate, reportaje şi anchete. Nici măcar un bun fot-balist dacă ştii doar să baţi mingea şi nu gân-deşti deloc strategic. Ce să mai vorbim de a de veni un mare fi zician dacă nu-l cunoşti pe Nicolae Tesla şi vrei să demonstrezi avantajele

transmisiei la distanţă a curentului alternativ faţă de curentul continuu. Ceea ce ar fi trebuit să ştii că a făcut deja Tesla pe la sfârşitul se-co lului al XIX-lea. Scopul tău nu e să fi i Kotler şi să stai în umbra lui. Învaţă de la el. Acesta este rolul men to-rilor, să îţi deschidă calea. Elementul diferen-ţiator stă în fi ecare dintre noi, trebuie doar să îl găsim. Doar aşa te vei afi rma şi te vei cu-noaşte pe tine însuţi. Chiar şi o ghicitoare îţi poate fi model. Ea a furat meseria şi o aplică după obiceiul său. Căci despre descoperirea pro priului caracter vorbim aici!

60 61

CSRevolution este o platformă online care îşi pro pune să creeze un spaţiu educaţional pen-tru tânăra generaţie. Tinerii se implică vo-luntar în diverse proiecte sociale şi de mediu iniţiate de organizaţii non-guvernamentale. Însă câţi dintre ei au auzit sau s-au implicat în activităţi de responsabilitate socială iniţiate de companiile care activează pe piaţa ro mâ-nească? Tu ai auzit de astfel de proiecte? Ce ştii de-spre responsabilitatea socială corporativă? Care crezi că ar trebui să fi e domeniile în care companiile româneşti ar trebui să iniţieze proiecte? Te-ai implica în proiectele de res-pon sabilitate socială iniţiate de companii?Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns un număr de tineri care îşi fac studiile la facultăţi din domeniile eco no-mic, politic, tehnic şi social. În rândul aces-tora există mai multe opinii privind sem ni-fi caţia conceptului „Responsabilitate Socială Corporativă”. O parte dintre ei defi nesc res-pon sabilitatea socială corporativă ca fi ind

„instrumentul prin care companiile trebuie să de monstreze că au responsabilitate faţă de clienţi şi că au şi alte valori în afara profi tului fi nanciar”. Tinerii sunt de parere că, prin ac-ţiunile de CSR, companiile vor să transmită ideea că: „noi distrugem, dar şi creăm”. Pe de altă parte, tinerii defi nesc CSR-ul ca fi ind „un mod de promovare a imaginii companiei în rândul unui număr cât mai mare de per-soa ne”. CSR-ul, în opinia tinerilor, a devenit „un trend”, un concept „la modă”, iar com-pa niile profi tă de acest lucru. Acţiunile de CSR nu sunt foarte etice pentru că în spatele aces tora se afl ă „încercarea companiei de a-şi creşte reputaţia”, „de a-şi spori vizibi li-tatea în rândul consumatorilor”, fi ind, în fapt, o „propagandă frumos ambalată”. Totodată, pe lângă aceştia, există tineri care nu au auzit de CSR sau de proiectele iniţiate de companii în această zonă.

Ce ştiu tinerii despre CSR

Sofi a Frunză,Editor

Eşti tânăr? Eşti implicat? Te interesează ce se întâmplă în jurul tău? Te interesează ce fac companiile pentru tine, pentru comunitatea în care îşi desfăşoară activitatea? Ai auzit de CSR? De proiectele de CSR pe care le iniţiază companiile din România? Citeşte acest articol să afl i părerea celor de vârsta ta privind Responsabilitatea Socială Corporativă.

Anual, tot mai multe companii dezvoltă pro-iec te de CSR în care implică, alături de anga-jaţi şi instituţiile ale statului, organizaţii negu-ver namentale, comunitatea locală şi tinerii. Cu toate acestea, foarte puţini aceştia ştiu să enu mere astfel de proiecte. Mai de gra bă, ei tind să includă la capitolul res pon sa bilitate so cială campaniile desfăşurate de organizaţii neguvernamentale din România („Let’s do it, România”; „Let’s Bike it”; „Ma rea plantare” său „Dăruieşte un copăcel”). Acest lucru se da torează faptului că tinerii se implică în ca li-ta te de voluntari în diverse pro iecte des fă şu-rate de organizaţiile negu ver namentale.În opinia tinerilor, companiile ar trebui să de-ru leze proiecte atât „în domeniile lor de ac ti-vi tate, cât şi în alte domenii”. Dacă o com-panie activează în domeniul petrolier, atunci e normal să facă activităţi privind protecţia mediului înconjurător, însă poate să se im-plice şi în acţiuni sociale. Percepţia tinerilor este că, la momentul actual, companiile ar trebui să iniţieze proiecte de CSR axate atât „pe problemele de mediu, problemele ecolo-gice”, cât şi pe problemele sociale, prin in ter-mediul acţiunilor de ajutorare a bătrânilor, a copiilor sau a altor categorii defavorizate ale societăţii în care îşi desfăşoară acti vi ta tea.Nu orice companie îşi permite să iniţieze şi să deruleze proiecte de CSR, consideră ti ne rii. Ei cred că doar companiile care se afl ă pe o anumită „scară ierarhică”, care au un „pro fi t ridicat”, „o imagine consolidată” pe pia ţa locală şi „o cultură organizaţională so lidă” îşi permit să implementeze programe de CSR.

Experienţa le „spune” că există şi fi r me mici care derulează astfel de pro gra me, însă nu-mărul acestora este insignifi ant în comparaţie cu cel al marilor companii. Prin cipala pro ble-mă pe care o întâmpină fi rmele mici este „lipsa capitalului fi nanciar” şi în comparaţie cu companiile mari, „nu gân desc pe termen lung”, nu au o strategie pe termen lung. În aceste condiţii, cea mai bună soluţie pe care ar putea-o adopta fi r mele mici este „aso cie-rea în proiecte alături de marile companii, instituţii ale statului sau or ganizaţii guver na-mentale”. Totodată, tinerii scot în evidenţă „ten dinţa marilor companii de a aplica prin-cipiile de responsabilitate so cială utilizate în alte ţări”, fără a ţine cont însă de specifi cul şi problemele reale ale co mu nităţii locale. Pen-tru a aloca un buget pro iectelor din domeniu, companiile ar tre bui să ţină cont de pro ble-mele comunităţii unde îşi desfăşoară acti vi-tatea.

Tinerii de azi sunt angajaţii de mâine ai com-paniilor care îşi desfăşoară activitatea în Ro-mâ nia. Ei sunt deschişi şi entuziaşti atunci când vine vorba de implicarea în diverse pro-iecte şi programe de responsabilitate so cială. Dacă vor să aibă angajaţi dedicaţi şi respon-sabili, companiile ar trebui să va lo ri fi ce opi-nii le tinerilor vis-a-vis de proiectele pe care le-au desfăşurat şi să-i implice cât mai mult în acţiunile de CSR.

62 63

Răspundeţi la următoarele întrebări pentru a vedea ce talente şi abilităţi predomină în cazul dumneavoastră:

1. Când auziţi sunete de afară, prindeţi de la sine ritmurile sau notele?

2. Puteţi naviga cu uşurinţă utilizând o hartă, fără a o întoarce pentru a vă orienta către nord?

3. Vă place să dansaţi şi o faceţi bine?

4. Vă amintiţi cu uşurinţă versuri învăţate la şcoală sau frânturi din discursuri pe care le-aţi ascultat?

5. Simţiţi automat simpatie pentru cineva care a avut o experienţă tristă?

6. Vă este uşor să vă imaginaţi anii-lumină şi distanţele dintre galaxii?

7. Vă place să citiţi fi losofi e şi cărţi pentru dezvoltarea personală care încurajează introspecţia?

8. Aţi vrea să fi ţi psihoterapeut?

9. Vă daţi imediat seama când un muzician cântă fals?

10. Când vorbeşte cin eva, sesizaţi imediat orice greşeală de gramatică?

11. Vă atrage procesul complicat de învăţare a tuturor paşilor unui nou program de software?

12. Vă place să desenaţi şi reuşiţi să faceţi schiţe realiste ale oamenilor şi ale obiectelor?

13. Aveţi o coordonare bună între ochi şi mâini şi vă place să o folosiţi?

14. Prietenii vă cer adesea sfatul şi vă consideră perspicace în înţelegerea comportamentului şi a sentimentelor oamenilor?

Rezultatul chestionarului: Întrebările la care aţi răspuns cu un „da” hotărât sugerează că aveţi o inteligenţă deosebit de puternică. Aceste întrebări indică următoarele tipuri de inteligenţă:

Întrebările 1 şi 9: Muzicală;Întrebările 2 şi 12: Spaţială;Întrebările 3 şi 13: Chinestezică;Întrebările 4 şi 10: Lingvistică;Întrebările 5 şi 8: Interpersonală;Întrebările 6 şi 11: Logico-matematică;Întrebările 7 şi 14: Personală.

Sursă: Robert Goldman, Ronald Klatz, Lisa Berger, Exerciţii pentru creier. Strategii antiîmbătrânire pentru superputere mentală,

Bucureşti, Editura Curtea Veche Publishing, 2009, pp. 28-29.

Acţionaţi!Evaluaţi-vă inteligenţa multiplă

Orice început de drum este incert, se contu-rea ză greoi, necesită un efort continuu şi vine la pachet cu schimbări la care nu te-ai fi aş-tep tat. Eşecul te pândeşte în fi ecare zi, iar în-tâl nirea cu el devine o chestiune de timp. Con-diţiile economice globale şi cele de pe piaţa muncii nu-ţi aduc nici un motiv de bu cu rie. În acelaşi timp, angajatorii au tot mai multe exigenţe şi îţi cer să munceşti în timpul în care ar fi trebuit să te relaxezi sau să stai alături de cei dragi. Criza se traduce practic în mai multe ore de muncă pe mai puţini bani. Date fi ind aces te condiţii, ce îţi rămâne de făcut? Cum să-i supravieţuieşti?Chiar înainte de a scrie acest articol un amic mi-a spus că un eşec se poate transforma până la urmă într-o experienţă pozitivă din care nu ai decât de învăţat. Atitudinea noastră pri vind eşecul ar trebui să se schimbe, ne reu şi ta poate interveni în viaţa oricui şi la tot pa sul. Im por-tant este cu ce rămâi după ce ai tre cut prin tr-o asemenea experienţă. Ar trebui ca fi e ca re să se gândească la modalităţi prin care poa te fruc ti-fi ca o nereuşită. Fiecare dintre noi poate învăţa dintr-o experienţă mai puţin plă cută care, până la urmă, ar putea să îi aducă şi avantaje.Să revenim la începuturi. Clarifi că-ţi ce vrei să faci în viaţă şi până unde vrei să ajungi. Fii mai indulgent cu meseriile din care mori de foame şi cu cele care nu sunt considerate me se rii, cum am auzit vorbindu-se despre job-urile mai bizare precum: stilist, politolog, specialist new media, PR etc. Nu toţi devenim doctori, ve te ri-nari sau geamgii. Gândeşte-te că, dacă pui pa-siu ne şi eşti bun în ceea ce faci, până la urmă poţi să trăieşti şi chiar frumos! Ca să supra vie-ţu ieşti începutului fără să îţi distrugi visele şi aspiraţiile alege să îţi urmezi calea, chiar dacă asta înseamnă să accepţi un post mai mic, pe mai puţini bani, în detrimentul unui post mai important la casieria unei bănci şi mai de viitor.

Fiindcă îmi plac poveştile, am să vă povestesc despre un soi mai bizar de antreprenor. Sau să îi zicem freelancer, căci pare o specie de ani-mal mai exotică. Într-o zi, pe când ploua, vân-tul bătea cu putere, eu mă gândeam ce s-o fi întâmplat cu încălzirea globală şi îmi căutam cizme. Am trecut pe lângă un om pe care nu îl cunoşteam şi care mi-a spus: Astăzi o să ai noroc. L-am privit derutată aşteptând o ex pli-ca ţie, deşi nu doream să pornesc o discuţie cu străinul. Astăzi o să ai noroc: ţi-a ieşit coşarul în drum. Ei bine, ce să vezi, omul îşi des chi se se fi rmă de coşari profesionişti, avea site şi pro-mo vare pe reţelele de socializare. Voia doar să-mi iasă în drum ca să-mi aducă noroc şi să îmi dea o carte de vizită, poate mâine-poi mâi ne am nevoie de un coşar. Ce să fac, dom ni şoa ră, să aştept să mor de foame? Mi-am des chis fi r-mă. Acum fac business. Mi-a spus cu zâmbetul pe buze şi cu o uşoară notă de mândrie. Şi fa-cem şi şeminee, căci se caută acum, curăţăm cup toarele de făcut pizza, hotele restaurantelor şi multe-multe altele. Tot ce doriţi. Firmă de coşari full service, mi-am spus. Până la urmă, criza asta poate fi şi prilej de creativitate şi de iniţiative private.

Cum să supravieţuieşti începutului în cariera profesională

Cătălina Grigoraşi, GRASP

64 65

Soluţii pentru Soluţii pentru

carierăcarieră

Noi propunem, Noi propunem,

TU alegi!TU alegi!

66 67

Pasiune pentru industria creativă. Dacă cine-va ne-ar cere să rezumăm în câteva cuvinte ce înseamnă Advice, acesta ar fi răspunsul. Dar hai să îţi mai povestim despre noi. Suntem un ONG studenţesc cu o istorie de nouă ani. Din 2002, am fost complicii apro-piaţi ai studenţilor pasionaţi şi ambiţioşi, care şi-au dorit să pătrundă în industria creativă. Am avut numeroase proiecte, iniţiative şi idei. Ne-am creat o reputaţie în rândul studenţilor şi al practicienilor din domeniu. Ne-am matu-rizat.Aşa că am hotărât să ne reinventăm. Să ne clă dim o nouă identitate. Una care să păs tre-ze moştenirea lăsată de generaţiile ante ri oa-re, dar, în acelaşi timp, să exprime spiritul ge neraţiei actuale şi să refl ecte imaginea pe care organizaţia o are în exterior. Concret, în urma procesului de rebranding, s-au produs câteva schimbări. Am renunţat la numele de fa milie, aşa că Advice Students a devenit Advice. Ne-am redesenat identitatea şi ne-am reformulat promisiunea, deci avem un nou logo şi un nou slogan. Ne-am redefi nit ideo-lo gia: viziunea - To become the main open source platform and practice hub for students and to take part in the development of the creative industry, la misiunea - To off er students the practical means and the perfect context to become the next gene ra-tion of creative practitioners – şi va lo rile care ne ghidează în activitatea zilnică - re volu-

tionary spirit, passion, creativity, relia bility şi open-mindedness. Pe scurt, suntem young creatives at work. O echipă de studenţi pasionaţi, creativi şi responsabili. Ca să fi m efi cienţi, fi ecare dintre noi activează în unul dintre cele cinci depar-ta mente: Creative Department, PR&Media, Sales, Human Resources şi Web Develop-ment. Lucrăm creativ. Împreună! Numai aşa suntem siguri de reuşitele proiectelor pe care le organizăm. De ce? Pentru a-i pune pe stu-denţi faţă în faţă cu realităţile şi cu oamenii din industria creativă. Vom inaugura acest an universitar cu o săptămână de conferinţe pu-bli citare deschise, reunite de cel mai popular proiect marca Advice – AdRev. După sesiune continuăm cu organizarea celor trei şcoli gra-tuite: de publicitate (TeachMe), de creativitate (Creativity Blueprints) şi de strategie (Th ink Strategy). La fi nal, lansăm imPrint – concur-sul online de printuri. Avem şi două proiecte ce se desfăşoară pe tot parcursul anului: Adver tiseIn, singura revistă despre industria creativă, distribuită gratuit studenţilor şi plat-forma online de recrutare AdHunters, ce îşi pro pune să fi e o punte de legătură între stu-denţi şi agenţiile de publicitate. Suntem tineri. Wild at heart. Pasionaţi de in-dus tria creativă.

Intră pe site, www.advicestudents.ro, ca să ne cunoaştem.

Din pasiune pentru industria creativă

Daria Gonţa

68 69

AIESEC este cea mai mare asociație de tineri din lume care dorește să aducă un impact po zitiv în societate, iar una dintre metodele prin care aducem acest impact sunt pro iec-tele desfășurate pe anumite arii precum: Antreprenoriat, Educație, Responsabilitate So-cială sau IT&C.

Proiectele AIESECGrow este un proiect care ajută liceenii să crească într-un mediu intercultural și să se dezvolte atât personal, cât și profesional. Este sin gurul proiect ce aduce studenți inter na țio-

nali alături de liceeni în cadrul a 3 ediții pe an, fi ind desfășurat atât pe timpul verii, dar și toam na sau primăvara.AIESEC University - proiectul urmărește în-dru marea în carieră a tinerilor din univer si tă-ți le din București și cultivarea unei legături pe ter men lung cu domeniul corporativ. Acesta vine în întâmpinarea nevoilor tinerilor, ofe rin-du-le 5 arii variate care îi va ajuta să își atin-gă perspectivele profesionale: IT&C, MARCOM, Finance şi HR.Satul Global (Global Village) este un eve ni-ment interactiv în care publicul intră în con-

Trăiește o experiență internațională autentică cu AIESEC

Raluca Sancariuc

70 71

tact cu diverse tradiții din jurul lumii și are oca zia să încerce pe viu dansuri, jocuri, pre-pa rate culinare și alte obiceiuri din țările pre-zen te la târg. Leadership Talks este un proiect al cărui scop este acela de a inspira și motiva tinerii să aducă o schimbare pozitivă în societatea de astăzi, dezvoltându-le potențialul de leader-ship.Proiectul Culture Shop creeaza cadrul perfect prin care tinerii pot cunoaște alte tipuri de cul turi prin prisma tradițiilor și obiceiurilor lor. Pe parcursul celor 4 săptămâni, 4 traineri internaționali vor lucra împreună cu par ti ci-panții în cadrul unor workshop-uri cu diverse teme precum gastronomie sau dansuri.Bucureștiul Fluieră Fault este un proiect care urmarește să dăruiască o nouă față capitalei ca oraș, dar și locuitorilor săi, în calitatea lor de membri ai unei comunități care acționează res ponsabil și sustenabil prin plantare de co-paci și donare de sânge.

Valorile AIESECValorile noastre reprezintă standarde comune de comportament în cadrul întregii rețele glo bale, care susțin atingerea obiectivelor noastre și ne ajută în dezvoltarea ideilor proprii.Activating LeadershipConducem prin exemplu și inspirăm prin ac-țiu ne și rezultate. Îndreptăm eforturile și re-sur sele spre dezvoltarea potențialului uman în direcția dezvoltării abilităților de leadership. Demonstrating Integrity Suntem consecvenți și transparenți în de ci-ziile și acțiunile noastre. Ne îndeplinim obli-ga țiile și ne conducem într-un mod care este compatibil cu identitatea noastră.Living DiversityCăutăm să învățăm din diferite experiențe de viață și opinii reprezentate în mediul nostru

mul ticultural. Respectăm și încurajăm con tri-buția fi ecărui individ.Enjoying ParticipationCreăm un mediu dinamic prin participarea ac tivă și entuziastă a indivizilor. Ne place să fi m implicați în AIESEC!Striving for ExcellenceScopul nostru este să oferim perfomanță de înaltă calitate în tot ceea ce facem. Prin crea tivitate și inovație căutăm sa ne îm bu nă-tățim continuu.Acting SustainablyAcționăm într-un mod sustenabil pentru or-ganizația noastră și pentru societate. Deciziile noastre iau în considerare nevoile viitoarelor generații.

Programele AIESECProgramul „Global Community Development” îți oferă oportunități internaționale de vo lun-ta riat care contribuie la dezvoltarea ta per so-na lă. Vei avea șansa să lucrezi în proiecte sociale și de dezvoltare a comunității din întreaga lume.Programul „Glo bal Internship” îți oferă stagii in ternaționale care contribuie la dezvoltarea ta profesională, specializându-te într-un anu-mit domeniu al muncii. Vei avea șansa să lu-crezi în companii, organizații sau instituții din întreaga lume.Programul „Team Leader” îți oferă șansa să te dezvolți prin construirea și conducerea pro priei tale echipe.Programul „Team Member” îți oferă șansa să te dezvolți atât personal, cât și profesional în cadrul unei echipe din rețeaua AIESEC globală.Pentru a deveni membru AIESEC și pentru a putea trăi o experiență internațională au ten-ti că înscrie-te în timpul uneia dintre cele 3 recrutări anuale: Spring Recruitment, Summer Recruitment și Autumn Recruitment. Afl ă mai multe informații pe www.aiesecbucharest.ro.

72 73

Asociaţia Studenţilor Economişti din România a luat naştere acum 13 ani, din iniţiativa tinerilor de a aduce ceva în plus vieţii de student, de a-i da culoare, de a o face mai plăcută, iar cu timpul a ajuns o asociaţie puternică, cu o ac ti-vitate completă şi cu un număr foarte mare de proiecte dedicate studenţilor şi tinerilor în general. Investim în educaţie, în creativitate, în stu-denţii care vor mai mult de la facultate, care sunt într-o continuă căutare de inovaţie. Ne

implicăm trup şi sufl et în realizarea proiectelor, creştem şi ne întrecem propriile limite, suntem mai puternici împreună, elanul şi patosul ne ghi dează, iar când ne asumăm o sarcină o ducem până la capăt. De aceea, valorile care ne defi nesc sunt dedicare, autodepăşire, spirit de echipă, entuziasm şi responsabilitate. Prin proiectele pe care le vom realiza anul acesta ne dorim să acoperim toate ariile de dezvoltare ale studenţilor. Primul proiect pe care îl vom realiza este ASER Invest, care do-

ASER - organizaţia care investeşte în educaţie!

Cristina Toma

reşte să crească comunitatea de studenţi pa-sio naţi de domeniul investiţiilor şi să-i ajute să aprofundeze noţiunile de care sunt interesaţi prin intermediul primului club de investiții de-dicat studenţilor. Urmează Dream Big care te în vaţă să fi i îndrăzneţ atunci când vine vorba de planurile tale de viitor, oferind accesul stu-den ţilor la modele autentice din mediul eco no-mic, care îi provoacă să ţintească tot mai sus! Revista Aserţiunea promovează jurnalismul eco nomic în rândul studenţilor economiști, în-curajându-i pe cei pasionați să se îndrepte către o carieră în acest domeniu. Change ma-kers şi-a dorit încă de la prima ediţie să răs-pândească conceptul de antreprenoriat social, reuşind să schimbe mentalități şi oferind soluţii de business inovatoare în folosul comunităţii. ASER IT oferă studenţilor economişti pasionaţi

de IT oportunități de exersare şi demonstrare a abilităților şi posibilitatea de a se face remarcaţi în faţa companiilor ce recrutează astfel de oa-meni resursă! Prin Clubul Studenţilor Diplomaţi facilităm accesul la mediul diplomatic, utilizând diferite instrumente pentru a le oferi informaţii şi experienţe relevante pentru o viitoare carieră în domeniu. Akademics îţi propune să fi e o altfel de academie! Una în care studenţii nu învaţă din săli de curs şi manuale şi nici de la profesorii care predau lucruri teoretice. De ase-menea realizăm şi un proiect intern, Școala de Brand Management.

Sperăm că v-am stârnit curiozitatea şi in te re-sul şi vă îndemnăm să aplicaţi la proiectele ASER! Ne puteţi urmări activitatea pe pagina www.facebook.com/ASERomania.

74 75

AEGEE-Bucureşti (Asociaţia Studenţilor Euro-peni): suntem cea mai mare asociaţie stu den-ţească interdisciplinară din Europa, non-profi t şi non-guvernamentală, independentă din punct de vedere politic, înfi inţată în Bucureşti în 1997. Ne numărăm printre cele peste 200 de an te-ne (fi liale) din 40 de ţări europene, AEGEE în-re gistrând aproximativ 13.000 de membri. Cre dem în valori europene precum comu ni ca-rea, mobilitatea şi integrarea studenţilor, dez -voltate într-un cadru bazat pe cooperare,

toleranţă şi respect reciproc. AEGEE-Bucuresti oferă oportunităţi pentru toţi, asa cum spune şi un membru mai vechi al organizaţiei - Smaranda Filoti: „În mo men-tul în care am devenit membru AEGEE mi s-a deschis o nouă perspectivă asupra vieţii, din toate punctele de vedere - al oportunităţilor de carieră, al prieteniilor indiferent de graniţe, al călătoriilor, al distractiei şi al modului în care îmi petrec timpul liber, al modului de abor dare a problemelor sau proiectelor de rea lizat, al posibilităţii de a-mi pune în prac ti-

AEGEE-Bucureşti: Ready to experience Europe?

Andra Toma

că ideile şi lista poate continua. Depinde nu-mai de voi să vreţi să fi ţi deschişi la aceste opor tunităţi, iar sfatul meu este să încercaţi ca ele să devină realitate şi în cazul vostru, con tribuind totodată la dezvoltarea mediului studenţesc“ (Smaranda Filoti, Travel & Events Coordinator - PwC). AEGEE-Europe este cea mai mare asociaţie interdisciplinară studenţească din Europa. Prin tre proiectele iniţiate în 2010 putem enu-mera: QUEST-iunea BUCUREŞTI, ediţia a 5-a (9 mai); YOUrope Needs YOU, prima ediţie (28 mai); Summer University „Th ere’s Something Fishy About Romania“, (7-21 august); YOUrope Needs YOU, ediţia a 2-a; „Advanced in Europa, Profi cient beyond“, (10 noiembrie); QUEST-iunea BUCUREŞTI, ediţia a 6-a (20 no-iembrie) şi Higher Education Days Bucureşti, (26-28 noiembrie).La Higher Education Days Bucureşti au fost 3 zile de dezbateri privind sistemul de învă ţă-mânt superior românesc, 30 de workshop-uri sus ţinute de moderatori ce activează în do-me niul educaţiei şi o amplă perspectivă asu-pra sistemului educaţional din viitor. Higher Edu cation Days este un proiect educaţional de anvergură europeană ce s-a desfăşurat în pe-rioada 26-28 noiembrie la Casa Universitarilor din Bucureşti, reunind peste 80 de studenţi, mas teranzi şi doctoranzi, care au ales să-şi ex prime opinia cu privire la sistemul de în vă ţă -mânt superior românesc şi să genereze so lu ţii pentru reformarea acestuia. Higher Edu cation Days face parte dintr-un amplu proiect euro-pean al AEGEE ce urmăreşte să faciliteze im pli-carea studenţilor în luarea deciziilor ce vizează mediul academic astfel încât nevoile acestora să fi e fundamentul educaţiei eu ro pene. Printre proiectele iniţiate în 2011 putem enu-mera: YnterACT Reloaded, (17 martie – 5 mai):

Comunic – deci exist! Această parafrazare a lui Descartes este cu siguranţă valabilă gân-din du-ne la contextul social care ne însoţeşte per manent. YnterACT este un proiect de co-mu nicare interactivă, care s-a desfăşurat în pe rioada 17 martie – 12 mai la Casa Stu den-ţilor Economişti din Bucureşti, reunind peste 20 de studenţi care au ales educaţia al ter na-tivă pentru a pătrunde în tainele comunicării şi creativităţii. Totodată, am, iniţiat şi YOUrope Needs YOU, ediţia a 3-a -„Fii cetăţean european!“, pe 23 mai şi Concursul „EDE – Fără stres la iarbă ver de!“, pe 1-5 iunie, pentru zilele European Days of Environment, iar pentru că cu toţii ne dorim o lume mai eco-friendly, am organizat: Summer University „Delta Press“, pe 4-19 iulie. SU 2011 Delta Press s-a adresat membrilor AEGEE iubitori de natură, dornici să expe ri-men teze, să se delecteze cu fauna şi fl ora din Delta Dunării. Pe lângă schimburile culturale dintre participanţii din peste 10 ţări ale Eu ro-pei şi organizatorii români din Bucureşti, se va adăuga şi tema de foto-jurnalism. Tematica aleasă este “Photo Journalism in the unique Danube Delta”. Au fost abordate aspectele Deltei precum: fauna şi fl ora pe cale de dis pa-ri ţie şi impactul oamenilor asupra ei. Târgul Organizaţiilor Studenţeşti!Cu ocazia începerii unui nou an universitar şi pentru a sărbători Anul European al Vo lun ta-ria tului – 2011, Biblioteca Metropolitană Bu cu-reşti în parteneriat cu Student News or ga ni-zea ză, în data de 14 octombrie 2011, Târgul Organizaţiilor Studenţeşti. Evenimentul va reuni 17 dintre cele mai active asociaţii stu-den ţeşti din Bucureşti, printre care si AEGEE-Bucureşti.

76 77

Asociaţia Studenţilor la Jurnalism şi Co mu ni ca-re – Youthpress Romania este un ONG pro fe-sio nal ce consolidează o comunitate de tineri jur nalişti şi comunicatori. ASJC oferă opor tu ni-tăţi de dezvoltare şi networking prin desfă şu-ra rea propriilor proiecte şi prin participarea la proiecte naţionale şi internaţionale organizate de parteneri.ASJC sprijină interacţiunea şi fl uxul de idei din-tre membri săi, dar şi facilitează relaţia dintre profesioniştii activi în domeniu şi începătorii care doresc să se dezvolte.Din iunie 2008, ASJC este membru cu drepturi

depline a European Youth Press, o organizaţie umbrelă pentru 19 organizaţii de tineri jurnalişti din Europa.

ASJC îşi măreşte echipa!Se căută persoanele pasionate de jurnalism, re laţii publice sau publicitate, cu lipici la oa-meni, creative, glumeţe şi rezistente la stres, care îşi doresc să ajute la implementarea unor proiecte pe teme din cele trei domenii. Dacă doreşti să faci parte din echipa ASJC, intră pe asjc.ro şi aplică până pe 7 noiembrie.

ASJC: ONG-ul tinerilor pasionaţi de media şi comunicare

Câteva proiecte din care şi tu poţi face parte!

Ziua Tânărului Jurnalist este unul din proiectele prin care bobocii ASJC sunt implicaţi imediat în via ţa organizaţiei. În 2009, s-a discutat despre ca lităţile unui tânăr jurnalist, iar, la cea de-a doua ediţie, s-a organizat un workshop despre fotojurnalism, o conferinţă pe tema jurnalismul online, dar şi vizite în redacţii de presă scrisă, radio sau tv.De Profesie Jurnalist a constat în două zile de conferinţe. În prima zi, Cristina Liberis (TVR) a vorbit despre reportajul de război, cea de-a doua zi fi ind dedicată reportajului social avân-d-o ca invitată pe Paula Herlo (ProTv).La NEWs Training, profesionişti din domeniu

(Catrinel Graepel, Bogdan Th eodor Olteanu şi Cristian Lupşa) au ţinut training-uri studenţilor despre teme de actualitate precum Buzz Mar-ke ting, Guerilla PR şi Narrative Writing.Youthmedia Romania este prima platformă românească cu conţinut gratuit de media, unde tinerii pot să difuzeze şi să exploreze ma-te riale de calitate jurnalistică în format video, audio, foto, PDF şi text.ASJC a transformat un bal de boboci clasic în Media Night, un concept nonconformist, prin care facilitează legătura dintre studenţii Fa cul-tă ţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi pro fesioniştii media. Eveniment deja de tradiţie, în 2010 a avut loc cea de-a treia ediţie a Media Night. Mai multe despre ASJC, puteţi afl a pe asjc.ro.

Adina Antonie

78 79

Imposibil să nu te fi plimbat pe holurile Poli teh-ni cii şi să nu fi observant ceva de-a dreptul bizar: o mână de studenţi deghizaţi în tricouri cu mânecuţe de culori diferite!? Când o mâ ne-că e roşie, cealaltă e neagră, când una e albă cea laltă e albastră! Si în piept au un logo în 3 culori, iar dedesubt de tot poţi să deosebesti cu scris mic „BEST - Board of European Students of Technology“.Ce o fi însemnând asta!? Împart mereu fl yere şi vorbesc cu mult entuziasm despre voluntariat,

experienţe multiculturale, prieteni, evenimente pentru studenti. Aproape de necrezut! Poate exista aşa ceva într-o studenţie? Şi raspunsul este categoric da! BEST este organizaţia stu-den ţilor domeniului ethnic şi locul tinerilor en-tuziaşti, care vor să descopere proiecte în drăz-ne ţe, diversitate culturală, dezvoltare persona-lă, călătorii, prieteni şi o studenţie de neuitat!BEST este prezentă în 5 universităţi tehnice din România şi în alte 90 din Europa. În peste 30 de ţări membrii BEST îşi doresc să facă legătura

între studenţi, companii şi universitati şi să adu că in faţa studenţilor oportunităţi de că lă-to rie, învăţare şi relaxare.Încă din 1995, BEST Bucureşti organizează ac ti-vităţi care au ca scop educaţia complementară, suportul în carieră şi implicarea educaţională. BEST Bucureşti număra în prezent peste 70 de membri şi organizează anual evenimente na-ţio nale şi internaţionale ce urmăresc formarea stu denţilor într-o manieră europeană, oferind o al ternativă cursurilor universitare. Activitatea organizaţiei se bazează pe vo lun-tariatul, creativitatea şi spiritul întreprinzator al membrilor săi, care îşi dedică timpul iniţierii diferitelor proiecte, precum: evenimente de carieră, schimburi culturale, competiţii in gi ne-reşti, cursuri academice, traininguri sau work-shop-uri.BEST Engineering Competition este un eve ni-ment care testează cunoştinţele participanţilor

prin probe desfăşurate pe echipe, probe care necesită rezolvarea unor probleme din do-meniul tehnic sau marketing/management, în timp limitat. BEST Engineering Competition încu rajează şi premiază creativitatea, îndemâ-narea, gândirea strategică, abilităţile tehnice şi mai ales spiritul de echipă. 3600 Career Event este un eveniment de ca-rieră ce este adresat studenţilor şi tinerilor ab-sol venţi, oferindu-le posibilitatea de a participa la diferite traininguri, seminarii şi conferinţe pe teme de carieră şi de a se întâlni direct cu an-ga jatorii. Evenimentul are ca scop informarea şi instruirea studenţilor pentru a-i pregăti în for marea unei cariere de succes.

Poţi afl a mai multe despre proiectele şi ac ti vi-tă ţile BEST Bucureşti accesând site-ul: www.bestbucuresti.ro!

Descoperă the BEST part of student life!

Alina Mărgărit

80 81

Business Organization for Students este o or-ganizaţie studenţească, non-guvernamentală, fondată în martie 2001 de către un grup de studenţi cu iniţiativă. Se dorea atunci ca această organizaţie să fi e primul pas pentru studenţi spre a-şi construi propriile afaceri, o oportunitate de a acumula know-how-ul necesar şi de a-şi testa ideile într-un cadru real. Astăzi, atât membrii fondatori, cât şi

res tul alumnilor şi-au creat un drum sigur în lumea business-ului, fi ind liderii propriilor afa ceri.Organizaţia este structurată pe depar ta men-te, asemeni unei companii, iar de ci zii le pri-vind modul de organizare sunt luate la nivelul board-ului (echipa de conducere), format din preşedinte, vicepreşedinţi, coordonator de stra tegie şi comunicare şi manageri de

„Business is fun“!

depar tament.Activitatea propriu-zisă constă în organizarea de evenimente pe diferite tematici, cu scopul de a permite interacţiunea studenţilor cu re-pre zentanţi ai unor companii de top din Ro-mânia, specialişti, atât în ideea ca aceştia să cunoască mecanismele interne ale diferitelor instituţii, companii, organizaţii, cât şi pentru a facilita relaţia student-angajator. Începând cu martie 2011, BOS a devenit Junior Enterprise (companie formată şi condusă in-te gral de studenţi), iar în colaborare cu Th eory&Practice Consult din Cluj formează JADE România (Federaţia Română a Tinerilor Antreprenori), aceasta la rândul ei fi ind parte integrată Confederaţiei Internaţionale JADE. În calitate de Junior Enterprise, BOS oferă ser vi-

cii de consultant companiilor, dar continuă tradiţia proiectelor dedicate studenţilor (CSR).La nivel intern, pentru membrii BOS, această organizaţie reprezintă un mediu de invăţare, de descoperire şi dezvoltare a abilităţilor in di-vi duale, de interacţiune permanentă, unde fi e care este liber să se exprime, unde sunt apreciate inspiraţia şi iniţiativa, încrederea şi responsbilitatea. Aşa cum şi misiunea noastră menţionează, studenţii cu potenţial au opor-tunitatea de a descoperi ce vor să facă din punct de vedere profesional şi de a dobândi ex perienţă prin practica într-un mediu de în-vă ţare business. Pentru a ţine pasul cu acti-vi tatea BOS, site-ul vă stă la dispoziţie: http://www.bosromania.ro/.

Iulia Zainea

82 83

CROS – Centrul de Resurse pentru Organizații Stu dențești este o comunitate formată din cei 18 membri ai organizației – alumni ai unor or ganizații studențești sau de tineret, pa sio-naţi de educaţie şi de dezvoltarea oamenilor, dar și din ceilalți prieteni care ne ajută. Ei sunt fi e membri celor două comunități de prac tici (din cele aproximativ 23 de ONGS-uri bu cureștene cu care colaborăm), fi e co la bo-ra tori sau parteneri în proiectele noastre (profesioniști din companii, antreprenori sau

freelanceri din resurse umane sau co mu ni ca-re). Estimăm că numărul celor care fac parte din această comunitate ajunge la 300 de oa-meni visători și pasionați.

Ce facem?În prezent, activităţile CROS se încadrează în 3 direcţii strategice:Despre ONGS: Am condus un studiu și ad mi-nis trăm o bază de date despre mediul aso cia-tiv studenţesc;

Resurse pentru ONGS: Am susţinut peste 500 ore de training pentru dezvoltarea membrilor din ONGS-uri. Între ONGS: Comunitățile de practici sunt prin cipalul mecanism pentru asta.

Cele două comunităţi de practici deschise mem brilor organizaţiilor studenţeşti, HRemo-tion şi NewMediaSchool, adună 116 tineri pa-sio nați de Resurse Umane şi Comunicare. Timp de un an, ei au la dispoziţie 10 procese de învăţare, la care apelează atunci când aces tea se potrivesc obiectivelor lor de în-văţare. Principiile fundamentale ale comunităţilor noastre sunt învăţarea este personalizată şi în văţarea este socială. Aceste principii se refl ectă în experienţa de învăţare de 1 an pe care noi le-o punem la dispoziţie. Unele pro-cese de învăţare, precum consilierea pentru au tonomie în învăţare, mentoratul, coaching-

ul, se adresează fi ecărui individ în parte. Al te-le, precum întâlnirile de schimb de ex pe rien-ţe, training-urile, cursurile 2.0, experienţa online, incubatorul de afaceri, şcoala de vară CROS Camp, sunt procese ce vizează în vă ța-rea socială.

Către ce ne îndreptăm? Pentru că ne dorim o Românie mai bună şi un sistem educaţional adaptat realităţii în care trăim, punem bazele primei Universităţi Alternative. Misiunea ei este să formeze oa-meni capabili să trăiască vieţi fericite şi îm pli-nite, descoperindu-şi şi cultivându-şi talentul şi pasiunea. Concret, în perioada 2012-2013 adăugăm a treia comunitate de practici (în ”management şi leadership”) şi vom avem primul student 100% “alternativ”, primul mem bru “absolvent” al comunităţilor de practici ce primeşte recunoaşterea formală a com petenţelor.CROS construiește o Universitate

cu atitudine colaborativă!Violeta Maria Şerban

84 8584 85

Asociaţia Studenţilor la Istorie „Dacia“ este o organizaţie nonguvernamentală, non-profi t şi apolitică, înfi inţată la 6 aprilie 2005 ca o ne-cesitate în vederea stabilirii unei comunicări efi ciente între studenţi şi conducerea Facultăţii de Istorie, a facilitării accesului la informaţii utile şi punerea la dispoziţie a mijloacelor ne-ce sare unui studiu complet.

A.S.I.D. este asociaţia reprezentativă a stu den-ţilor din Facultatea de Istorie. În luna mai 2005 a devenit membră a Asociaţiei Studenţilor din

Universitatea din Bucureşti (A.S.U.B.), iar din februarie 2007 face parte din Uniunea Stu den-ţilor din România (U.S.R.). Din august 2010, A.S.I.D. este membră a International Students of History Association (I.S.H.A.).

Obiectivele A.S.I.D. urmăresc în primul rând in-tegrarea studenţilor într-un mediu social, cul-tu ral şi sportiv activ, prin promovarea volun ta-riatului, dar şi a spiritului civic şi a implicării sociale. În al doilea rând, A.S.I.D. doreşte efi -cientizarea dialogului cu conducerea Facultăţii

de Istorie, a Universităţii din Bucureşti, cu aso-ciaţii şi federaţii de profi l, la nivel naţional şi internaţional. Nu în ultimul rând, A.S.I.D. îşi pro pune stabilirea unor contacte care să asi-gure facultăţii o mai bună reprezentare şi pro-mo vare la nivel local şi naţional.La baza echipei A.S.I.D. se afl ă valori ca ini ţia-tiva, profesionalismul, creativitatea şi respon-sa bilitatea, dar ne deosebeşte spiritul de echi-pă, optimismul şi dragul de studenţie. Prima echipa ASID a creat cadrul oportun realizării unui mediu prietenesc şi dornic de dezvoltare personală şi profesională. Îmbinăm experienţa membrilor fondatori, în prezent alumni, cu ideile inovatoare ale noilor membri, încercând astfel să facem din A.S.I.D. mai mult decât o or ganizaţie studenţească, ci o echipă de prie-teni. Prin proiectele realizate A.S.I.D. încearcă să de-vi nă o asociaţie cu o activitate cât mai com-ple tă, să acopere toate ariile de dezvoltare per-sonală şi profesională ale studentului la Istorie, vizând atât palierul intern cât şi cel extern.Astfel, Asociaţia a realizat evenimente ca Balul Bobocilor (2005-2010), Serata caritabilă de Crăciun (2005-2010), Flori pentru fete (2006-2011), Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifi ce (2005-2011), Zilele ASID (2007-2011), Târgul de Handmade ASID (mai şi decembrie 2009), Conferinţe şi dezbateri pe diverse teme (istorie, cultură, mass-media, patrimoniu etc.), Şcoala de Oameni Mari - program de internship-uri (2011), Şcoala de Vară IRIR (2010-2011) şi ASID StudBook – târg de carte studenţească (2010-2011).

A.S.I.D. este secţiune ISHA din august 2011, fi ind singura secţiune cu drepturi depline din Ro mânia. Seminarul internaţional de vară „Myths, Heroes and Identities” a fost primul

eveniment internaţional organizat de A.S.I.D./ISHA Bucharest. Acesta a avut loc în perioada 4-10 iulie 2011, cu participarea a 60 studenţi din 14 ţări (România, Germania, Grecia, Belgia, Marea Britanie, Georgia, Slovenia, Serbia, Italia, Finlanda, Lituania, Olanda, Croaţia şi Bulgaria). Seminarul a fost structurat pe două etape: par tea academică – desfăşurată în Bucureşti, în care studenţii şi-au prezentat lucrările aca-de mice în cadrul a şase workshop-uri tematice şi au cunoscut o parte din istoria şi tradiţiile locale. A doua etapă, partea culturală a eve ni-men tului, a constat într-o excursie în zona Sinaia – Braşov, în care studenţii străini au vi-zi tat Palatul Peleş, Castelul Bran şi oraşul Braşov.În cadrul conferinţei de presă de la deschiderea evenimentului au luat cuvântul Alteţa Sa Re-gală, Principele Radu al României, Aureliana Popa (project manager ISHA Summer Seminar 2011, ex-president ISHA Bucharest), Sven Mörsdorf (Council Board Member ISHA), prof.univ. dr. Vlad Nistor (decan Facultatea de Isto-rie), lect. univ. dr. Daniela Zaharia (Secretar Ştiin ţifi c Facultatea de Istorie) şi prof. univ. dr. Mihai Răzvan Ungureanu (profesor Facultatea de Istorie, secretar ISHA în 1990-1991). Credem în faptul că perioada studenţiei nu în-seamnă doar cursuri, sesiune şi bibliotecă. A.S.I.D. înseamnă educaţie non-formală, prie-teni, distracţie şi experienţă profesională.

A.S.I.D. online şi offl ine. Ne găsiţi la sediul nostru din Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 4-12, Facultatea de Istorie, etajul 1, sala 103, Sector 5, Bucureşti sau online -web: www.asid-ub.ro, social media: www.facebook.com/ASID.UB, www.twitter.com/ASID_UB şi e-mail: offi ce@asid-ub.ro.

Ioana Bugheanu

86 87

ELSA - Th e European Law Students’ Associa-tion este cunoscută ca fi ind cea mai mare aso ciație a studenților în drept și își propune să contribuie la dezvoltarea tinerilor juriști din în treaga Europă.Viziunea pe care o susține este: „O lume mai dreaptă, în care demnitatea umană şi diver si-ta tea culturală sunt respectate”. Pentru în de-pli nirea acestui scop asociația are o structură foarte bine defi nită, fi ind împarțită în Grupuri Naționale, care sunt alcătuite din Grupuri Lo-ca le (GL). ELSA România cuprinde nouă astfel de grupuri: Bacău, București, Cluj-Napoca, Cra -iova, Galați, Iași, Oradea, Sibiu și Timișoara.

Fiecare GL are cinci departamente, trei prin-ci pale: Activități Academice, Seminare și Con-fe rințe, STEP și două de suport: Resurse Umane și Marketing & IT.

STUDENT TRAINEE EXCHANGE PROGRAMMEPresupune găsirea de locuri de practică pen-tru studenții din alte țări, pe o perioadă de-ter minată, oferind studentului o serie de avan taje în ceea ce privește dezvoltarea ca jurist și ca individ. Astfel, tânărul are opor tu-ni tatea de a cunoaște o nouă cultură, un nou sistem juridic și de a interacționa cu studenți de la alte universități.

ELSAASOCIAŢIA EUROPEANĂ A STUDENŢILOR ÎN DREPT

POSTUNIVERSITARIAEste un program prin care se caută și se ofe-ră locuri de practică studenților la drept care tre buie să se prezinte la un interviu în ve de-rea accesării unui astfel de loc. SISSchimbul Intern de Studenți este programul prin intermediul căruia membrii ELSA dintr-un GL pleacă timp de o săptămână să facă prac tică în alt GL; acesta asigură cazarea, lo-cul de practică și un program social. PERSPECTIVE JURIDICESeminarul are drept scop informarea stu den-ți lor cu privire la posibilitățile din domeniul ju ridic pe care le au la terminarea studiilor. La acest eveniment sunt invitați specialiști în do meniu care oferă studenților o viziune rea-lis tă în vederea alegerii profesiei. SEMINARELESunt evenimente scurte, de una până la trei zile, în cadrul cărora studenţii au posibilitatea să îşi dezvolte şi să aprofundeze cunoştinţele referitoare la teme juridice de actualitate.CONFERINŢELESe desfăşoară pe o perioadă de până la şapte zile, abordând teme de mai mare amploare. Aces tea sunt discutate în cadrul unor grupuri de lucru, concluziile fi ind prezentate, la fi nal, plenului. ŞCOLILE DE DREPTSunt evenimente cu o durată de până la 14 zile, cu participare naţională sau inter naţio-na lă. Activităţile desfăşurate în cadrul unei şcoli de drept constau în cursuri şi ateliere de lucru pe teme juridice.VIZITELE DE STUDIUOferă posibilitatea membrilor ELSA de a intra în contact cu un alt Grup Local, din ţară sau din Europa. Acestea întotdeauna includ vizite in stituţionale, familiarizând astfel studenţii cu di feritele sisteme juridice, sociale şi educaţio-nale.DEPARTAMENTUL RESURSE UMANEPrin intermediul acestuia studenții sunt aju-

tați să se dezvolte ca membri ai unui grup or ganizat, oferindu-le și ocazia de a evolua pe plan personal. Se organizează sesiuni de in struire constând în training-uri ținute de că tre trainerii asociației, naționali și inter na-țio nali și participarea la diferite activități prin care se pot pune în practică cele învățate în cadrul training-urilor.Între Grupurile Naționale, ELSA Romania se nu mără printre cele care au contribuit activ la dezvoltarea departamentului de Resurse Uma ne și care încurajează formarea unei stra tegii în domeniu. DEPARTAMENTUL MARKETING & ITEste responsabil de imaginea ELSA, de rea li-za rea diferitelor materiale promoționale pen-tru promovarea evenimentelor organizate de aso ciație, precum și de dezvoltarea strategiei de marketing. Puteți sta la curent cu evenimentele orga ni-za te de ELSA RO prin platforma elsa.ro și site-urile grupurilor locale.În prezent, evenimentele din cadrul ELSA Ro-mâ nia au ajuns să depăşească stadiul local şi se fac auzite pe plan internaţional.Fiind organizate de către studenți pentru stu denți, se dorește oferirea unei experiențe de învățare pozitive, o interacțiune cu un mediu social și cultural nou, precum și o pre-gătire a subiecților pentru viitoarele respon-sa bilități ce derivă din calitatea de membri ai so cietății academice.Un student poate să experimenteze lumea ju-ridică şi să guste atât din partea teoretică inedită şi de constantă actualitate, cât şi din partea practică ce ajută la înţelegerea prag-ma tismului noţiunilor învăţate.

ELSA REPREZINTĂ o constantă provocare care, de-a lungul timpului, nu îşi pierde far-me cul şi care mereu rămâne o pregnantă pa-gi nă vie, plină de realizări în memoria fi ecărui ELSAc!

Ovidiu Răzvan Nistor

88 89

Tinerii români dau navală în universitățile eu-ro pene. Se spune că mai mult de 50.000 de ti neri români își continuă studiile în străi nă ta-te, nu putem ști însă numărul exact al aces-tora. Argumentele în favoarea deciziei de a pleca la studii în afară nu lipsesc. Cele mai des invocate se referă la nemulțumirile legate de calitatea sistemului de învățământ ro mâ-nesc în raport cu sentimentul general de sa-tis facție vis-a-vis de condiţiile excelente de studiu (echipament, facilităţi etc.) din cam-pu surile de peste hotare, atenția sporită față de student, caracterul practic al informatiilor predate, taxe de şcolarizare accesibile, costuri comparabile cu cele din România etc.A studia în străinătate devine o opţiune sal-vatoare în condițiile reformelor contradictorii și experimentelor dilematice ale sistemului de învățământ din România. Mulți dintre apli-canți decid să studieze în străinătate la puțin timp după ce încep o facultate în România. Alții ne vizitează sediile împreună cu părinții cu o mină preocupată care ne dă de înțeles

că acești tineri își doresc cu tot dinadinsul să scape din viciatul mediu academic românesc. O mare parte dintre acești tineri sunt fas ci-nați din punct de vedere cultural de țara în care vor să studieze, sunt atrași de ideea de a exersa limba engleză într-un mediu cos mo-po lit și de faptul că se vor bucura de tine re-țea lor alături de tineri din toată lumea. Filip Eve lyne din Teleroman, studentă la VIA Uni-ver sity din Danemarca ne descrie benefi ciile unei astfel de experiențe interculturale: „Am cu noscut diferiți oameni, diferite culturi și este interesant să vezi cum se adună atâția oameni la un loc și se înțeleg atât de bine.“Nici universitățile din afară nu sunt insensibile la acest interes sporit al tinerilor români pen-tru studiile în afară. Din fericire, auzim vorbe bune despre studenții noștri: sunt conștiin-cioși, serioși și dedicați, plus o engleză ad mi-ra bilă la activ. De aceea, la rândul lor uni ver-sitățile din afară își fac loc pe piața educa țio-nală din România, venind cu oferte de studii dintre cele mai atractive. Veți fi remarcat pre zența tot mai numeroasă a acestora pe la târgurile de specialitate. Voi nominaliza aici Danemarca și Suedia, destinații de studii care câștigă tot mai mult teren şi studenți va lo-roși. Nordicii știu câtă bătaie de cap provoacă și cât de descurajant se poate dovedi un pro-ces birocratic de admitere, așa că au instituit gradual o procedură de aplicare mult sim pli fi -cată. Un test rapid de limba engleză sau o probă de eseu la sediul uneia dintre re pre-zen tanțele locale urmat de un interviu (tele-fo nic sau față-în-față) și răspunsul univer si-tății poate veni în decurs de două săptămâni.Numărul românilor care studiază la aceste instituții se extinde de la an la an pe bază de networking, rezultând în cele din urmă într-o veritabilă comunitate activă de studenti. Ma-jo ritatea studenţilor optează să se angajeze, având permisiunea de a munci legal până la 20 de ore săptămânal, câștigând astfel sufi -cienți bani pentru a se autofi nanța pe pe ri-

oada studenției. Atât timp cât studenții europeni vor putea ac cesa împrumutul de studii oferit de gu-vernul britanic, Anglia va rămâne o destinatie privilegiată de studiu pentru români în ciuda dezbătutelor triplări ale taxelor de școlarizare. Banii luați cu împrumut nu trebuie restituiți decât dacă viitorii absolvenți vor câștiga mai mult de 21.000 de lire anual, ceea ceea ce e pu țin probabil. Nu putem omite să men țio-năm despre excepționala posibilitate de a stu dia practic gratuit în Scoția. Grație supor-tu lui oferit de către o agenție scoțiană, stu-denților din Uniunea Europeana li se acordă un grant nereturnabil ce acoperă integral ta-xele de școlarizare. Universitatea Aberdeen este un exemplu de universitate scoțiană cu o tradiție de peste 500 de ani, amplasată în-tr-un cadru natural pitoresc, în vecinătatea Mării Nordului, printre castele și catedrale me dievale. Iată ce ne povestește un student ro mân la Aberdeen: «Resursele pe care aceas tă universitate le pune la dispoziţia stu-denţilor sunt incredible. Îmi este aproape im-po sibil să descriu diferenţa care există între mediul academic de aici şi cel de acasă».Studentul român, care vrea să plece, e de ter-minat să se dispenseze de autohtonism în schim bul unei studenții complet interna țio-nale, vrea să cunoască lumea, să experi men-te ze o cultură nouă, oameni noi, un nou stil de viață, un sistem de învățământ diferit, să își testeze capacitatea de adaptare și inte gra-re, să se dezvolte încontinuu și să valorifi ce cât mai multe oportunități. Este vizionar, știe să își aleagă prioritățile și are o gândire ma-tură. Nu în ultimul rând însă își doreste sieși «mai binele» și e dispus să investească efort în această direcție.

Sursă poză:http://www.dezeen.com/2010/03/01/vitus-bering-innovation-park-by-c-f-m%C3%B8ller-architects/

Studiile în străinătate -

o oportunitate remarcabilă!

Olga Cojocaru,

consilier IEC – International Education Center Romania

90 91

Asociaţia Studenţilor în Contabilitate şi In for-ma tică de Gestiune a apărut în aprilie 2002 ca o necesitate în construirea unei punţi de co municare între studenţi şi Academia de Studii Economice, a facilitării accesului la informaţii utile privind obţinerea unor stagii de practică, locuri de muncă, burse şi alte ti-puri de oportunităţi.Odată cu trecerea anilor, ASCIG a continuat să susţină educaţia non-formală, venind con-stant cu noi provocări pentru studenţi. În prezent, asociaţia se concentrează pe pro-iec te cu caracter profesional şi socio-cultural. Acestea aparţin unor diverse arii ale dez vol-

tării personale şi profesionale, în special pen-tru studenţii bucureşteni, fără a se limita to-tuşi la aceştia.Pentru ca ASCIG să devină locul ideal unde studenţii pot face primul pas în ceea ce pri-veşte o carieră de succes, asociaţia cuprinde studenţi din mai multe facultăţi din cadrul Academiei de Studii Economice, preponderent de la CIG, dar şi din alte universităţi bu cu reş-te ne. Modelul educaţional propus de noi este unul non-formal, prin care dorim să acoperim lipsa de informaţii ce apare pe mai multe pla-nuri, facilitând astfel tranziţia de la învă ţă-mân tul universitar la mediul de afaceri.

Mai mult decât orice, ASCIG este un grup de prieteni care lucrează, se distrează, greşesc şi învaţă împreună. Facem totul din pasiune iar acest lucru se refl ectă în calitatea proiectelor noastre şi în relaţia cu actorii cu care in terac-ţionăm.Anul acesta o să continuăm să dezvoltăm proiectele ce până acum au fost de succes şi au venit în sprijinul nevoilor studenţilor, pre-cum Practical Accounting Days, Oratorica sau Open Your Mind, dar o să implementăm şi pro iecte noi, ce acoperă alte nevoi ale stu-den ţilor, COLOR şi Step into the business.

ASCIG se afl a acum în perioada recrutării. Până la sfârşitul lunii noiembrie avem timp să cunoaştem şi să îi aducem aproape pe viitorii noştri colegi. În luna noiembrie îi aşteptam pe studenţii din întreg centrul universitar Bucureşti să ac cep-te o provocare şi să înveţe Jocul de GO alături de noi, după care să se întreacă într-o com-pe tiţie ce a devenit de la an la an mai inte re-santă.Între februarie şi aprilie îi întâmpinam pe co-le gii noştri cu PAD şi Oratorica.

Ajuns la a cincea ediţie, Practical Accounting Days a devenit un proiect cu tradiţie în ASE. Evenimentul oferă studenţilor oportunitatea de a interacţiona, de cele mai multe ori în pre mieră, cu cele mai mari companii care des făşoară activităţi de audit şi contabilitate. Prin aceste întâlniri, studenţii afl ă direct de la sursă care sunt aşteptările angajatorilor de la ei şi în ce constă probabil viitoarea lor profesie, accentul fi ind pus pe latura practică.

Oratorica oferă studenţilor oportunitatea de a avea acces la informaţiile oferite de cei mai buni traineri în domeniul comunicării, orien-tân du-se atât pe latura practică prin ex pu-nere în public, cât şi pe latura conceptuală prin tips&tricks acordate de către trainerii in-vitaţi.Spre sfârşitul anului şcolar, ne vom întâlni cu elevi din liceele din ţară în cadrul proiectului Asul din mâneca ta, pentru a le vorbi despre vo luntariat şi despre oportunităţile studenţiei.Anul acesta vom aduce şi proiecte noi în fata studenţilor, COLOR şi Step into the business, proiecte pe care le vor descoperi după luna mai.

ASCIG: locul ideal pentru studenți

92 93

Care este scopul târgului de carieră „Anga ja-tori de TOP“? De ce este nevoie de asemenea târguri în România? Care sunt principalele benefi cii ale participării tinerilor la târgul de carieră „Angajatori de TOP“? Târgul de carieră Angajatori de TOP este un eve niment care oferă candidaţiilor opor tu ni-ta tea de a interacţiona cu reprezentaţi ai celor mai importante companii din România. Evenimentul pune accent pe calitatea com-pa niilor şi a job-urilor oferite de acestea, iar angajatorii sunt lideri de piaţă în domeniul lor de activitate, cu o strategie de business clară şi programe de pregătire a angajaţilor. Târgul de carieră oferă tinerilor oportunitatea de a in teracţiona cu angajatorii, de a se informa despre oportunităţile de carieră din cadrul com paniei şi de a participa la o serie de se-minarii de carieră, unde pot discuta cu re pre-

zentanţi din departamentele de resurse uma-ne şi management despre posibilităţile de dez voltare în cadrul companiei.

Ce abilităţi ale tinerilor sunt căutate şi apre-cia te de companiile participante la târgul de carieră „Angajatori de TOP“?Companiile prezente la eveniment se adre-sea ză profesioniştilor pentru poziţiile cu ex-pe rienţă, dar şi studenţilor şi proaspăt absol-ven ţilor pentru poziţiile entry-level, progra-me le de internship şi management trainee. Candidaţii căutaţi de companii sunt cei care s-au implicat în activităţi extracurriculare, pro iecte internaţionale, cunosc o limbă străi-nă şi demonstrează motivaţie şi dorinţă de învăţare.

Cum s-a schimbat de-a lungul timpului nu-mă rul tinerilor participanţi la târgul de ca rie-ră „Angajatori de TOP“? Dar profi lul candi da-tului căutat de companiile participante?De-a lungul celor 11 ediţii, Angajatori de TOP s-a pozitionat ca cel mai mare târg de carieră la nivel national, care reuneşte în acelaşi loc şi sub acelaşi nume joburi de calitate din com paniile de top din România şi informaţii de ultimă oră despre cele mai dinamice do-me nii din piaţă. Din octombrie 2006, când a avut loc prima ediţie a evenimentului, profi lul candidaţilor căutat de companiile prezente la Angajatori de TOP este reprezentant de per-soa ne ambiţioase, cu rezultate academice şi extracurriculare remarcabile.

Care sunt motivaţiile companiilor în ceea ce priveşte participarea la târgul de ca rie-ră „Angajatori de TOP“? La fi ecare ediţie Angajatori de TOP participă peste 15.000 de vizitatori, persoane cu ex pe-rienţă, studenţi, mastranzi sau absolvenţi în căutarea unui loc de muncă. Evenimentul este unul dintre cele mai practice in stru men-te de recrutare datorită interacţiunii pe care angajatorii o pot stabili cu vizitatorii atât în cadrul stand-urilor, cât şi a pre zen tă ri lor şi seminarelor de carieră. Aşadar, târgul de carieră este o metodă cu un grad ridicat de acurateţe în decizia de angajare a can di-daţilor.

Care sunt motivaţiile şi aspiraţiile tinerilor par ticipanţi?Din experienţa ediţiilor anterioare am putut observa că tinerii participă la eveniment pen-tru a aplica la poziţiile oferite de anga ja torii prezenţi, de a participa la seminarele de carieră şi conferinţele tematice.

În funcţie de ce criterii sunt selectate com pa-niile participante la târgul de carieră „An-gajatori de TOP“?La evenimentul de carieră Angajatori de TOP pot participa companii importante din Ro mâ-nia, lideri de piaţă şi cu planuri impor tante de angajare.

Aţi făcut până acum o statistică privind pro-centul tinerilor care au fost angajaţi de către companiile participante la târgul de carieră „Angajatori de TOP“? Ce spun datele?În urma întâlnirilor de evaluare stabilite cu an-gajatorii prezenţi la eveniment am ob ser vat că 50% din job-urile oferite au fost aco pe rite în urma participării la Angajatori de TOP.

HiPO organizează periodic atât târguri de ca-rieră, cât şi Ghiduri de orientare profesională pentru tineri. De unde interesul pentru in ves-tiţia în tânăra generaţie?

Catalyst Solutions dezvoltă programe de di ca te tinerilor, dar şi persoanelor cu expe rien ţă. Pro iecte precum: Angajatori de TOP, Top Ta-lents, Career Innovation Week şi por talul de ca rieră www.hipo.ro ajută tinerii să cunoscă piaţa forţei de muncă şi angajatorii pentru a putea lua deciziile cele mai potrivite pentru cariera lor. Pentru a ajuta tinerii să de vină profesionişti în domeniul lor de acti vi tate, considerăm că pe termen mediu şi lung este foarte important să ne implicăm în educarea lor profesională şi de aceea am ales să dezvoltăm instrumente în această di rec ţie.

Sofi a Frunză, Editor

Târgurile de carieră – o oportunitate ce nu tebuie ratată!

Delia Moreanu, PR Specialist Catalyst Solutions Studenţii şi tinerii profesionişti au la

dispoziţia lor numeroase mijloace şi surse care pot contribui la conturarea traseului profesional şi implicit la construirea unei cariere de succes. Fie că vorbim de conferinţe, seminarii, workshop-uri, internship-uri, şcoli de vară sau centre de de consiliere şi orientare profesională, fi e că este vorba de întâlniri cu specialişti sau reprezentanţi ai companiilor la târgurile de carieră, toate acestea au un rol important în orientarea profesională a tînărului. Care sunt principalele calităţi apreciate de angajatori la tineri absolvenţi şi ce benefi cii poate avea un participant la târgul de carieră “Angajatori de TOP”, ne spune Delia Moreanu, PR Specialist la Catalyst Solutions.

94 95

Este foarte important să ştim unde vrem să ajungem, dar ştim de unde plecăm? Şi ce tre-buie să evităm?Studenţii de la fi losofi e mi-ar răspunde în cor: „DEPINDE!”. Bineînţeles că asta era lecţia a doua pentru că la prima lecţie mi-au pus întrebări mai grele cum ar fi : „Cine sunt eu?”, „Ce caut eu în viaţa mea?” etc. Nu ştiu dacă v-am lă mu-rit care este treaba cu liberul arbitru (sau arbi trul afl at în libertate pentru că le încurc), dar vă propun un exerciţiu de ima gi na-ţie nepericulos pentru a vedea care dintre ipos taze ne-ar aduce benefi cii pe termen lung ca să ieşim din dilemă.Să presupunem că luăm ca exemplu un proas păt absolvent afl at la început de carieră cu licenţă în buzunar şi fără nicio experienţă care să îi ateste capacitatea de orice natură ar fi ea. Pentru că orice tânăr serios are şi o viaţă socială activă, paralelă cu cea virtuală sau viceversa, stabilim că îi este necesar un minim de input fi nanciar cu o oarecare re cu-ren ţă. În consecinţă tânărul se vede nevoit şi supus presiunii societăţii să îşi ia sau dacă se poate să i se dea, un JOB.Pentru că este un spirit liber, dar şi pentru că îşi doreşte să îşi petreacă timpul preţios pe cât posibil în zona extracurriculară încearcă to tuşi să îşi găsească un job în care să mun-cească puţin şi pe cât posibil să câştige mult. Uşor de zis, dar greu de făcut aşa că în urma par curgerii unui lung şir de interviuri reu şeş-te, în cele din urmă, să se angajeze, a nu se con funda cu „a-şi lua un angajament”. Nici

nu apucă să treacă (sau să petreacă) bine cinci ani că resursa umană din organizaţia cu pricina că deja câţiva şefi s-au sesizat de exis tenţa lui şi dezbat aprins calitatea con tri-bu ţiei sale la imaginea lor şi implicit la per-for manţa echipei.Aici intervine povestitorul, adică eu, cea care i-a găsit pe aceştia în şedinţă tratând cu HR-ul modalitatea cea mai bună de a trata sau vindeca tânărul de lipsa de implicare acută şi lipsa de profesionalism cronică.Nu am înţeles exact ce îi lipsea lui sau lor, dar sub pretextul de a-mi clarifi ca contextul am reuşit să afl u câteva din tacticile pe care acesta le folosise cu succes atâta timp şi pe care sunt în măsură să vi le împărtăşesc şi vouă, cu rugămintea de a le păstra la rece după deschiderea ambalajului:1. La interviul de angajare a încercat să fi e alt ci neva şi i-a reuşit;

13 secrete ale unui LOOSER de succes!

Acest articol nu este destinat CARIER IŞTILOR şi nu se recomandă experimentarea în timpul orelor de lucru decât sub stricta observaţie a şefului, în caz contrar putând să se termine prost/proastă !

2. A făcut ce i-a plăcut să facă dar în afara jo bu lui;3. Dacă nu s-ar fi scris deja cartea cu omul in vi zibil, atunci ar fi scris-o el;4. A evitat pe cât posibil sarcini supli men-tare şi a refuzat orice responsabilitate care nu era tre cută în job description;5. A avut întotdeauna pregătit un răspuns foarte bine argumentat despre „cum nu se poa te” face ceva;6. A întârziat întotdeauna peste deadlineuri pen tru că n-a ştiut la ce-i folosesc;7. A escaladat întotdeauna problemele fără a pro pune şi nişte soluţii;8. Se pricepe foarte bine la agricultura de pe facebook „farmville”;9. Poate da lecţii despre evitarea răspunsului la mail/telefon;10. A reuşit să fi e foarte prezent în reţele so-ciale „de ţigară”;11. A dat senzaţia că se ocupă întotdeauna de ceva, dar în fapt nu face mare lucru;12. A reuşit să refuze cu succes toate so li ci-tările venite din partea colegilor;13. Nu a învăţat nimic, nici măcar din greşeli!Revenind însă, la realitate putem trage con-

clu zia că succesul nu înseamnă evitarea eşe-cu lui şi nici nu s-a descoperit vreo reţetă care să-l garanteze. Cercetătorii britanici deghizaţi în studenţi la so ciologie mi-au confi rmat însă, că există un grad mare de corelaţie între anumiţi factori pe care, dacă îi combini, pot determina suc-ce sul în carieră. Dacă vrei să afl i cât de aproa pe eşti de succes răspunde-ţi singur la ur mătoarele întrebări:• Ai în minte un plan al carierei şi ştii care este jobul care îţi poate aduce maximum de sa tis-facţie, punându-ţi în evidenţă atât abi li tă ţile, cât şi personalitatea la capacitate ma xi mă?• Te concentrezi pe aspectele pozitive şi con-struc tive din jurul tău astfe l încât să de pă-şeşti difi cultăţile date de orice context/mediu?• Ştii să asculţi şi să înveţi în permanenţă de la alţii, din cărţi, din greşeli etc.?• Accepţi responsabilităţi noi sau ai ini ţia ti-ve care aduc valoare clienţilor, organizaţiei pentru care lucrezi?• Orice interacţiune cu ceilalţi îţi defi neşte bran dul personal, în consecinţă care este ca-li tatea interacţiunilor tale?

Andreea Maria PătraşcuTraining & OD Manager at Orange România S.A