ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri ºi...

Ghid privind evaluarea de mediupentru planuri ºi programe dedezvoltare în sectorul energetic

Descrierea documentului

Proiect: Întãrirea capacitãþii instituþionale pentru implementarea ºi punerea inaplicare a Directivei SEA ºi a Directivei de Raportare

Nr. Proiect: EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 772.03.03

Data începerii/ 15 decembrie 2006 – 30 noiembrie 2007încheierii proiectului:

Compania: Partener principal: Ramboll Denmark

Parteneri: A/S Ramboll Natura, Ramboll Finnconsult Oy, Ramboll Romania SRL

Titlul publicaþiei: Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe dedezvoltare in sectorul energetic.

Rezumat: Acest Ghid ofera indicaþii în legaturã cu evaluarea de mediu pentruplanuri si programe care vizeazã dezvoltarea sectorului energetic. Ghidul prezinta recomandari bazate pe bunele practici si care nureprezinta obligaþii legale.

Autor: Anders Dyrelund, Corneliu Rotaru, Wim Van Breusegem

Data publicãrii: Noiembrie

Organizaþie de contact Ministerul Mediului ºi Dezvoltãrii Durabile, Bd. Libertãþii 12,Bucureºti, România

Phare Programme 2004Programul Phare 2004Ministerul Mediului ºi Dezvoltãrii DurabileConþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiROMÂNIA. MINISTERUL MEDIULUI ªI DEZVOLTÃRII DURABILEGhid privind evaluarea de mediu pentru planuri ºi programe în domeniulenergiei / Ministerul Mediului ºi Dezvoltãrii Durabile. – Bucureºti : Speed Promotion, 2007

Bibliogr.ISBN 978-973-8942-55-4

504

1. INTRODUCERE privind ghidul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .91.1 Prezentul document . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .91.2 Scopul prezentului ghid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .91.3 Abordarea întocmirii prezentului ghid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .91.4 Structura ghidului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

2. Sistemul de planificare din sectorul energetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .112.1 Secþiunea de faþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11

2.1.1 Caracteristici generale ale procesului de planificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .112.1.2 Câteva caracteristici ale sectorului energetic relevante pentru SEA . . . . . . . . . . . .112.1.3 Cadrul legal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

2.2 Sistemul de planificare a energiei din câteva state membre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

3. Evaluarea de mediu pentru planuri ºi programe (strategicã) . . . . . . . . . . . . . . . .143.1 Decizie publicã ºi evaluarea DE mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .143.2 SEA pentru politici/planuri/ programe ºi EIM pentru proiecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . .143.3 Legislaþie SEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16

3.3.1 Leislatie UE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .163.3.2 Legislaþie românã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16

3.4 Principiile unei SEA eficace . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .163.5 Avantajele SEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17

3.5.1 Generalitãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .173.5.2 Avantajele SEA în sectorul energetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17

4. Procesul SEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .204.1 Secþiunea de faþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .204.2 Etapele procesului SEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .204.3 Roluri ºi responsabilitãþi în procesul SEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .204.4 Integrarea SEA în procesul de planificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22

4.4.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .224.4.2 Abordarea practicã a integrãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23

4.5 Echipã, termene ºi bugete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .234.6 Metode . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23

5. Încadrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .265.1 Generalitãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26

5.1.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .265.1.2 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26

5.2 Pasul 1: Încadrare administrativã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .265.2.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .265.2.2 Care P/P cad sub incidenþa HG? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .265.2.3 Care P/P din domeniul energetic cad sub incidenþa HG? . . . . . . . . . . . . . . . . . . .265.2.4 Pentru care P/P este obligatorie SEA? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27

5.3 Pasul 2: Încadrarea pe criterii de mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .275.3.1 Pentru care P/P trebuie efectuatã încadrarea pe criterii de mediu? . . . . . . . . . . . .27

3

CUPRINS

5.3.2 Criterii de semnificaþie pentru mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .275.3.2.1 Generalitãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .275.3.2.2 Listã de control pentru încadrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .285.3.2.3 Modul de utilizare a listei de verificare pentru încadrare . . . . . . . . . . . . . . .28

5.3.3 Rezultatele încadrãrii din punct de vedere al mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .285.4 Importanþa primei versiuni a P/P . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30

6. Definirea domeniului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .316.1 Generalitãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31

6.1.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .316.1.2 Beneficii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .316.1.3 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31

6.2 Pasul 1: Identificarea principalelor elemente ale P/P de evaluat . . . . . . . . . . . . . . . . . . .326.2.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .326.2.2 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32

6.3 Pasul 2: Identificarea altor documente strategice relevante pentru P/P . . . . . . . . . . . . .326.3.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32

6.4 Pasul 3: Determinarea aspectelor de mediu ce trebuie evaluate, inclusiv colectareainformaþiilor despre situaþia iniþialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .336.4.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .336.4.2 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34

6.4.2.1 Înþelegerea de bazã a stãrii actuale a mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .346.4.2.2 Determinarea principalelor efecte probabile asupra mediului . . . . . . . . . . . .34

6.5 Pasul 4: Identificarea criteriilor de mediu relevante pentru evaluare . . . . . . . . . . . . . . .356.5.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .356.5.2 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35

6.5.2.1 Identificarea obiectivelor de mediu relevante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .356.5.3 Documentarea rezultatelor obþinute în pasul 4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36

6.6 Pasul 5: Identificarea alternativelor de evaluare aprofundatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .366.6.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .366.6.2 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36

6.7 Pasul 5: planificarea iniþialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .376.7.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .376.7.2 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37

6.8 Raportul privind definirea domeniului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38

7. Evaluarea P/P . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .407.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .407.2 Pasul 1: Stabilirea situaþiei iniþiale a mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40

7.2.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .407.2.2 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .407.2.3 Cerinþe privind datele referitoare la situaþia iniþialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .417.2.4 Surse ºi tipuri de informaþii referitoare la situaþia iniþialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . .417.2.5 Lipsuri de date . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41

7.3 Pasul 2: Evaluarea compatibilitãþii obiectivelor P/P cu obiectivele de referinþã privindmediul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .417.3.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .417.3.2 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41

Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe de dezvoltare in sectorul energetic

4

7.4 Pasul 3: Predicþia ºi evaluarea efectelor P/P . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .427.4.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .427.4.2 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .427.4.3 Consumul de combustibil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .437.4.4 Impact asupra mediului determinat de emisii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45

7.5 Pasul 4: Evaluarea alternativelor rezonabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .477.5.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .477.5.2 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .47

7.6 Pasul 5: Ameliorarea efectelor negative semnificative ºi întãrirea efectelor pozitive . . .497.6.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .497.6.2 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49

7.7 Pasul 6: Alegerea alternativei preferabile a P/P . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .497.7.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .497.7.2 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49

7.8 Pasul 7: Întocmirea programului de monitorizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .507.8.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .507.8.2 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50

7.8.2.1 Considerente pentru punctul 1: efecte semnificative asupra mediului . . . . . . .507.8.2.2 Considerente pentru punctul 6, activitatea de monitorizare . . . . . . . . . . . . . .53

7.8.3 Aspecte de rezolvat prin programul de monitorizare a rezultatelor P/P . . . . . . . .54

8. Întocmirea ºi analiza calitãþii raportului de mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .558.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .558.2 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .558.3 Analiza calitãþii raportului de mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .55

9. Implicarea publicului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .569.1 Secþiunea de faþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .569.2 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .56

10. Consultare transfrontierã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5710.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5710.2 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .57

11. Luarea deciziei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5811.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5811.2 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58

12. Monitorizarea implementãrii P/P din punct de vedere al mediului . . . . . . . . . .5912.1 Scopul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5912.2 Abordare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .59

12.2.1 Statistici pentru sectorul locuinþe ºi termoficare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6012.2.2 Statistici pentru sectorul energetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .62

12.3 Monitorizarea SEA în domeniul energiei în diferite þãri membre ale UE: . . . . . . . . . . .62

5

Cuprins


6

Lista tabelelor

Tabelul 2.1: Etapele procesului de planificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11

Tabelul 2.2: Planificarea energiei în câteva þãri ale UE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13

Tabelul 3.1: Niveluri decizionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14

Tabelul 3.2: Diferenþa dintre EIM ºi SEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15

Tabelul 4.1: Etapele procesului SEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20

Tabelul 4.2: Responsabilitãþile titularului P/P . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21

Tabelul 4.3: Legãturi dintre procesul de planificare ºi SEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22

Tabelul 4.4: Methods and techniques in SEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24

Tabelul 5.1: Rezultatele posibile ale încadrãrii de mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28

Tabelul 5.2: Privire de ansamblu asupra încadrãrii de mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29

Tabelul 6.1: Scoping Stage steps . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32

Tabelul 6.2: Matricea impactului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35

Tabelul 6.3: Comentarii cu privire la câteva obiective de mediu relevante pentru SEA . . . . . . .36

Tabelul 6.5: Informaþii ce se includ de obicei într-un raport de definire a domeniului . . . . . . .39

Tabelul 7.1: Paºii etapei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40

Tabelul 7.2: Cerinþe de bazã privind datele referitoare la situaþia iniþialã . . . . . . . . . . . . . . . . .41

Tabelul 7.3: Matrice pentru un plan general de termoficare municipalã . . . . . . . . . . . . . . . . . .42

Tabelul 7.4: Matrice pentru un plan general de termoficare municipalã . . . . . . . . . . . . . . . . .42

Tabelul 7.5: Consumul de combustibil pentru obþinerea energiei termice în centrale . . . . . . . .44

Tabelul 7.6: Consumul de combustibil combinat cu schimbarea combustibilului . . . . . . . . . . .45

Tabelul 7.7: Consumul de combustibil pentru o reþea de termoficare bazatã pe CET . . . . . . . .45

Tabelul 7.8: Emisii specifice tehnologiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46

Tabelul 7.9: Emisii specifice de CO2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46

Tabelul 7.10: P/P ºi proiecte asociate care au mai ales impact negativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51

Tabelul 7.11: P/P care determinã un impact negativ aspra mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51

Tabelul 7.12: P/P care au mai ales impact pozitiv asupra mediului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .52

Tabelul 7.13: Caracteristicile efectelor în sectorul energetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .53

Tabelul 7.14: Aspecte de rezolvat în monitorizarea rezultatelor P/P . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .54

Tabelul 12.1: Centralizator al datelor statistice de monitorizare a P/P . . . . . . . . . . . . . . . . . . .59

Tabelul 12.2: Monitorizarea pentru sectorul locuinþe ºi termoficare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61

Tabelul 12.3: Monitorizarea producþiei de termoficare ºi emisiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61

Tabelul 12.4: Monitorizarea sectorului energetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .62

Tabelul 12.5: Monitorizarea producþiei de electricitate ºi emisiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .63

7

Cuprins

Lista anexelor

Anexa A Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .65

Anexa B Plans and programs (P/Ps) prepared or likely to be prepared in energy sector . . . .69

Anexa C Guidance on the first version of plans and programmes (P/Ps) . . . . . . . . . . . . . . . .77

Anexa D Privire generalã asupra caracteristicilor fiecãrui sector legat de energie . . . . . . . . .85

Anexa E Sistemul de planificare în domeniul energetic din România . . . . . . . . . . . . . . . . . .91

Lista prescurtãrilor ºi abrevierilor

- ANPM: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului

- APM: Agenþia pentru Protecþia Mediului (la nivel de judet)

- ARPM: Agenþia Regionalã pentru Protecþia Mediului

- CET: Centrala electro-termicã

- CSI: Comitet special constituit pentru efectuarea etapei de încadrare

- EIM: Evaluarea impactului asupra mediului

- EM: evaluarea de mediu

- EMPP: Evaluarea de mediu pentru planuri/programe

- GL: Grup de lucru

- GNM: Garda Naþionalã de Mediu

- HAP: hidrocarburi aromatice policiclice

- IC: Sistem de încãlzire centralizata

- MDLPL: Ministerul Dezvoltarii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor

- ME: Ministerul Energiei

- MEF: Ministerul Economiei ºi Finanþelor

- MI: Ministerul Industriei

- MIRA Ministerul Internelor si Reformei Administrative

- MMDD: Ministerul Mediului ºi Dezvoltãrii Durabile

- MMGA: Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (fostul)

- P/P : Planuri ºi programe (P/P)

- P/P/P : Politici, Planuri ºi Programe

- SEA: Evaluarea de mediu pentru planuri ºi programe (strategicã)

- SER: Strategia privind energia regenerabilã

- SNEE: Strategia Naþionalã pentru Eficienþã Energeticã

- tpe: tone petrol echivalent

- UE: Uniunea Europeanã


8

1.1 Prezentul document

Ghidul SEA pentru sectorul energiei a fost elaboratin cadrul Proiectului PHARE 2004/016-772.03.03/02.01 “Întãrirea capacitãþii instituþio-nale pentru implementarea ºi punerea in aplicarea Directivei SEA ºi a Directivei de Raportare”.

Evaluarea strategicã de mediu – SEA – este untermen folosit pentru a descrie procesul deevaluare de mediu pentru politici, planuri ºiprograme (P/P/P).

În cadrul aceluiaºi proiect PHARE a fostîntocmit un ghid general ºi ghiduri specifice desector pentru alte trei sectoare, respectivdezvoltarea zonelor industriale, amenajareateritoriului ºi transporturi.

Ghidul generic SEA oferã instrucþiuni generale ºinu de detaliu, care sunt flexibile ºi care pot fiaplicate tuturor P/P care ar necesita aplicareaprocedurii SEA din România. Ghidul genericSEA este destinat cititorilor nefamiliarizaþi cuSEA, în timp ce ghidurile SEA de sector au uncaracter mai operaþional ºi se axeazã peprobleme specifice fiecãrui sector.

1.2 Scopul prezentului ghid

Prezentul Ghid a fost elaborat pentru a veni însprijinul tuturor factorilor implicaþi sauinteresaþi de evaluarea mediului pentru planuriºi programe.

Propunatorii (titularii) P/P din sectorul energieila nivel naþional, precum Ministerul Economieiºi Finanþelor (MEF) ºi companiile private deutilitãþi care administreazã infrastructuraenergeticã la nivel naþional ºi local;

- Personalul autoritãþilor locale (Consilii Locale);

- Autoritãþi publice pentru protecþiamediului, autoritãþi de sãnãtate publicã ºialte autoritãþi implicate în procesul SEA;

- Organizaþii de interes naþional ºi local,ONG ºi public sau care doresc sã seimplice în procesul SEA.

În plus, prezentul Ghid va ajuta organizaþiilecare întocmesc P/P sã integreze aspectele ºicerinþele de mediu în respectivele documente. De asemenea, Ghidul va ajuta la îmbunãtãþireacalitãþii P/P ºi va asigura includerea în P/P atuturor informaþiilor necesare pentru efectuareaSEA pentru respectivele P/P.

Ghidul conþine recomandãri care au la bazãbuna practicã ºi care nu presupun obligaþii legale.

1.3 Abordarea întocmiriiprezentului ghid

Ghidul generic SEA cu aspecte mai specifice ºimai legate de domeniul energiei, þinând cont deexperienþa internaþionlã ºi de buna practicã SEA.

Este de aºteptat ca ºi în România sã se dezvolteîn viitorul apropiat buna practicã în efectuareaSEA, inclusiv în întocmirea Raportului demediu, pentru diferite sectoare. Experienþadobânditã va putea fi utilizatã de MinisterulMediului pentru a detalia în continuareprezentul Ghid.

Mai mult, dupã cum s-a dovedit în mai multeþãri europene, pe mãsura dezvoltãrii în conti-nuare a practicii în efectuarea SEA, aspectele ºicerinþele de mediu vor fi incluse într-o mai maremãsurã decât în prezent în toate P/P.

1.4 Structura ghidului

În general, Ghidul urmãreºte etapele ºi paºiiobiºnuiþi ai procesului SEA ºi are aproapeaceeaºi structurã ca ºi Ghidul generic privnd SEA:

Capitolele Ghidului generic care se pretau sauputeau fie specifice sectorului energetic au fostadaptate acestui sector. Celelalte capitole, pedeplin aplicabile oricãrui sector de activitate,au fost incluse în Ghidul de faþã sub formaunui scurt rezumat, fãcându-se apoi trimiterela textul complet al acestora din Ghidulgeneric SEA.

9

1. Introducere privind ghidul

1. INTRODUCERE PRIVIND GHIDUL

Prezentul Ghid SEA pentru sectorul energeticeste prin urmare un document de sine stãtãtorpentru cei care s-au familiarizat deja într-ooarecare mãsurã cu SEA. Ceilalþi vor trebui sãciteascã prezentul ghid împreunã cu Ghidulgeneric SEA.

Asemãnãtor, anexele la Ghidul generic SEA potfi utilizate integral pentru efectuarea SEA însectorul energetic.

Pe baza acestei abordãri, documentul de faþã areurmãtoarea structurã:

- În Secþiunea 2 este discutat sistemul deplanificare din sectorul energetic.

- În Secþiunea 3 este oferitã o scurtãprezentare a evaluãrii de mediu ºi alegislaþiei relevante la nivel european ºinaþional.

- În Secþiunea 4 este prezentat procesulSEA, rolul ºi responsabilitãþileprincipalilor actori, inclusiv cerinþa de aintegra procesul SEA cu procesul deplanificare propriu-zis.

- În Secþiunea 5 este descrisã prima etapã aSEA, respectiv încadrarea, în care sedecide dacã P/P se supune sau nu SEA .

- Secþiunea 6 se ocupã de faza de definire adomeniului în care trebuie sã se specificedomeniul de cuprindere al evaluãrii ºi alraportului de mediu rezultat din aceasta.

- Secþiunea 7 se axeazã pe evaluarea P/P, ºidefineºte paºii pe care evaluarea trebuie sãîi parcurgã în mod obiºnuit, recomandândmetode ºi abordãri de evaluare.

- În Secþiunea 8 sunt prezentate îndrumãriprivind analiza calitãþii raportului de mediu.

- În Secþiunea 9 este descris pe scurtprocesul de implicare a factorilorinteresaþi ºi eventuala necesitate de arevizui raportul de mediu ºi P/P în luminacomentariilor primite.

- În Secþiunea 10 sunt specificate cerinþelereferitoare la consultarea transfrontierã ºisunt oferite recomandãri pentru oabordare eficace.

- În Secþiunea 11 este descris modul în carerezultatele SEA trebuie integrate înprocesul de luare a deciziei cu privire laP/P care a fost evaluat.

- Secþiunea 12 oferã un ghid demonitorizare efectivã a rezultatelorimplementãrii unui plan sau program ºi aefectelor acestuia asupra mediului.


10

2.1 Secþiunea de faþã

În secþiunea de faþã se face o prezentare aplanificãrii din sectorul energetic din România,precum ºi o analizã comparativã a sistemului deplanificare a sectorului energetic din alte treistate membre ale UE.

2.1.1 Caracteristici generale aleprocesului de planificare

În Tabelul 2-1 sunt descrise etapele uzuale aleunui proces de planificare, indiferent de sectorulde activitate, care sunt ºi etapele uzuale aleplanificãrii în domeniul energiei. De remarcatcã, practic, unele dintre aceste etape pot ficombinate sau subîmpãrþite în continuare.

2.1.2 Câteva caracteristici ale sectoruluienergetic relevante pentru SEA

Sectorul energiei este foarte complex ºi cuprindemai multe sub-sectoare. În elaborarea P/P sunt

implicate mai multe autoritãþi, iar companiileprivate de utilitãþi publice pot de asemeneaîntocmi P/P.

P/P elaborate în acest sector pot fi de asemeneafoarte mari ºi complexe ºi pot necesita operioadã îndelungatã de finalizare. Uneori pot fielaborate în etape.

Trebuie subliniat cã P/P dintr-un sub-sectorenergetic sunt, sau ar trebui sã fie coordonate cuP/P din celelalte sub-sectoare ºi din sectoareleînrudite. De exemplu:

- Atat programul de renovare termicã alocuintelor cat si planul general privindsistemul de încãlzire centralizata pe caretrebuie sã le întocmeascã o municipalitatetrebuie sã-ºi propunã reducerea emisiilorde CO2, însã ele sunt interdependente.Din partea furnizorilor de energie, trebuieremarcat cã economiile de energie termicãfac sã se diminueze necesitatea de noicapacitãþi. Din punctul de vedere alutilizatorului final, trebuie observat cã

11

2. SISTEMUL DE PLANIFICARE DIN SECTORUL ENERGETIC

Etapa de planificare Descriere Actor

Iniþiere Decizia de a elabora un P/P titularul P/P

Definirea domeniului Specificarea problemelor de rezolvatprin plan sau program

titularul P/P

Întocmirea P/P Evaluarea diferitelor scenarii,alternative de realizare aobiectivelor propuse etc.

echipa de planificatori, adicã echiparesponsabilã cu elaborarea P/P

Consultare Discutarea P/P cu reprezentanþiiautoritãþilor de resort ºi cu publicul

titularul P/P, împreunã cu echipa deplanificatori

Analiza ºi finalizarea P/P P/P trebuie finalizat în forma în caresã poatã fi prezentat de titularpentru aprobare

echipa de planificatori

Decizia finalã privind P/Paprobat

Aprobarea versiunii finale a P/P autoritatea publicã competentã pentruSEA, pentru emiterea avizului de mediu,si autoritatea publica comopetentapentru aprobarea P/P, conform legii

Monitorizare Observarea efectelor implementãriiP/P asupra mediului

autoritatea publicã competentãpentru SEA

Tabelul 2.1: Etapele procesului de planificare

producerea de energie termicã eficientã, înCET, în centrale cu biomasã sau geotermale,face sã scadã nevoia de izolare a cladirilorºi sã creascã aceea de îmbunãtãþire ainstalaþilor de încãlzire, care pot oferi otemperaturã mai scãzutã pe retur.

- Planul elaborat de o companie de gazepentru extinderea reþelei de alimentare cugaze trebuie pus în legãturã cu elaborareaplanului de încãlzire centralizata, pentru ase evita dublarea investiþiilor ºi a seasigura o conectare maximã la reþeaua deîncãlzire centralizata.

- Planul de dezvoltare a reþelei de încãlzirecentralizata ce urmeazã a fi întocmit de ocompanie de termoficare reprezintãprecondiþia pentru:

§ utilizarea eficientã a energiei regene-rabile pentru încãlzire (de ex. biomasã,geotermalã ºi solarã la scarã mare);

§ utilizarea cãldurii de la CET-uri;

§ utilizarea eficientã a surplusului deenergie termicã din industrie.

§ utilizarea cãldurii de la incineratoarelede deºeuri.

2.1.3 Cadrul legal

În mod logic, sistemul de planificare în sectorulenergiei trebuie sã contribuie la realizareaobiectivelor generale ale politicii în domeniulenergetic ºi este determinat de caracteristicilesectorului energetic însuºi ºi ale þãrii respective.

Diminuarea emisiilor de CO2 reprezintãobiectivul general de mediu al politiciienergetice din UE. Cele mai importante mãsuriîn vederea realizãrii acestui obiectiv sunt:

- creºterea eficienþei energetice

- centralele electrotermice (CET), numite ºisisteme de co-generare

- utilizarea surselor de energie regenerabile.

Implementarea mãsurilor de realizare aobiectivului general de mediu va avea ºi alteefecte pozitive asupra mediului, în specialreducerea emisiilor de SO2, NOx ºi praf.

În determinarea mãsurilor ce urmeazã a fiadoptate, trebuie sã se þinã seama de cerinþeledirectivelor CE aplicabile. De o importanþãdeosebitã sunt urmãtoarele directive CE:

- Directiva 2004/8/CE privind promovareacogenerãrii pe baza cererii de cãldurã utilãpe piaþa internã (Directiva de cogenerare);

- Directiva 2001/77/CE privind promovareaenergiei electrice produse din surse deenergie regenerabile pe piaþa internã aenergiei electrice;

- Directiva 2002/91/CE privindperformanþa energeticã a clãdirilor;

- Directiva 2006/32/CE privind eficienþaenergeticã la utilizatorul final ºi serviciileenergetice;

- Directiva 1999/31/CE privind depozitareadeºeurilor, cu cerinþa de a reduce cantita-tea de deºeuri biodegradabile la depozitelede deºeuri ºi Directiva 2000/76/CE privindincinerarea deºeurilor.

În România, în afara legislaþiei care transpunedirectivele de mai sus, existã ºi o serie de alteacte normative naþionale, care se axeazã peutilizarea mai eficientã ºi mai economicã acombustibililor fosili.

2.2 Sistemul de planificare aenergiei din câteva statemembre

În Tabelul 2-2 este prezentat un tabloucomparativ al sistemului de planificareenergeticã din trei state membre UE care auadoptat abordãri diferite.


12

Tabelul comparativ aratã cã nu existã o singurãabordare în UE ºi cã diferite state membre auintegrat aspectele de mediu în politica energeticãîn mãsuri difeite. Sectorul de termoficare dinDanemarca de exemplu þine deja cont deaspectele de mediu în planificare ºi aceasta caurmare a aplicãrii SEA în mod regulat, în timpce este de aºtptat cã SEA sa continue sã ofere

noi idei de planificare a energiei termice în UK,în cee ce priveºte integrarea aspectelor de mediuîn planificarea energiei.

Tabelul comparativ aratã de asemenea cã existãabordãri diferite ale integrãrii aspectelor demediu în politica energeticã, din care Româniapoate alege.

13

2. Sistemul de planificare din sectorul energetic

Statul membru Caracteristici ale sectorului energetic Caracteristici ale sistemului deplanificare în domeniul energiei

Tabelul 2.2 Planificarea energiei în câteva þãri ale UE

Suedia - 50% din cererea de energie termicã este acoperitaprin sisteme de încãlzire centralizata

- se dezvoltã bine ºi piaþa de sisteme centralizate derãcire

- gazele naturale nu sunt folosite pentru încãlziredecât în câteva oraºe, restul pieþei de încãlzire dinzonele urbane fiind acoperit în special de serviciilede încãlzire centralizata

- deºeurile sunt utilizate în CET-uri pentruutilizarea maximã a energiei termice

- sistemele de încãlzire centralizata utilizeazã pescarã largã energia regenerabilã

- se utilizeazã cea mai mare parte a surplusului deenergie termicã din industrie

- practic nu existã activitate deplanificare energeticã la nivelnaþional

- planificare teritorialã intensãla nivel municipal cu accentpe aspectele legate defurnizare a energiei termice

- companiile naþionale de utilitãþiau un rol important în planifi-carea energiei la nivel naþional

- planificarea efectuatã deentitãþile private ºi publicecompleteazã planificarea lanivel municipal

Danemarca - 60% din cererea de energie termicã este acoperitade sisteme de încãlzire centralizata, care asigurãaproape 100% din încãlzirea tuturor imobilelor,mai ales din cartierele dens populate

- se dezvoltã ºi piaþa de sisteme centralizate de rãcire - 15% din piaþa de energie termicã este acoperita

de sisteme de încãlzire cu gaze (mai ales dincartierele de locuinþe individuale)

- deºeurile sunt utilizate în „centrale de deºeuripentru energie” cu utilizarea maximã a cãldurii

- CET reprezintã principala sursã de energietermicã pentru încãlzire centralizatã ºi din 1976centralele au fost amplasate þinând cont de piaþade energie termicã

- sistemele de încãlzire centralizatã, CET ºi cazaneleutilizeazã pe scarã largã energia regenerabilã

- se utilizeazã cea mai mare parte a surplusului deenergie termicã din industrie

- activitate puternicã de planifi-care energeticã la nivel naþional

- planificare puternicã a alimen-tãrii cu energie termicã înzone de încãlzire centralizatãºi reþele de alimentare gaze ºiconcurenþã între cele douã înreþelele de infrastructurã prinprocesul de reglementare aproiectelor controlate deautoritãþile municipale

- planificare teritorialã intensãla nivel municipal cu aspectelelegate de furnizarea energieitermice

- companiile naþionale ºi localede servicii edilitare iau partela planificare

UK - energie produsã aproape integral de centraleelectrice de condensatie fãrã utilizarea cãldurii

- practic nu exista un sistem de încãlzire/racirecentralizata, în afara complexelor de clãdirigestionate de o singurã organizaþie, de ex.aeroporturi, spitale ºi universitãþi

- cea mai mare parte a deºeurilor se depoziteazã ºio parte se utilizeazã în centrale de recuperare aenergiei din deºeuri (fãrã utilizarea cãldurii)

- practic nu existã activitate deplanificare energeticã la nivelnaþional

- practic nu existã activitate deplanificare energeticã la nivelmunicipal

- companiile private de utilitãþienergetice au rolul principal înplanificarea energiei la nivelnaþional ºi municipal

3.1 Decizie publicã ºi evaluareaDE mediu

Luarea deciziilor publice este organizatã în modnormal în mod ierarhic ºi constã din 4 niveluridecizionale, conform descrierii din tabelul 3-1:

Evaluarea de mediu (EM) este un proces carecautã sã asigure luarea în considerare aimpactului asupra mediului în elaborarea uneipolitici, a unui plan sau program înainte deluarea deciziei finale cu privire la dezvoltare.

Ca atare, evaluarea de mediu este un instrumentpentru factorii de decizie, care îi ajutã sãpregãteascã ºi sã adopte decizii prin care sereduc la minim formele negative de impactasupra mediului ºi se pun în valoare aspectelepozitive. Evaluãrile de mediu sunt prin urmare,în esenþã, o parte integrantã a procesului deelaborare a unei politici, plan sau un program.

3.2 SEA pentru politici/planuri/programe ºi EIM pentruproiecte

În principiu, evaluarea de mediu se poate face:

- pentru proiecte individuale ºi atunci estedenumita „evaluarea impactului asupramediului (EIM) „ sau

- pentru planuri, programe ºi politici ºiatunci este de obicei denumitã „evaluarestrategicã de mediu (SEA) „.

SEA este un instrument care nu poate fi pedeplin eficace decât dacã se aplicã la toatenivelurile de decizie, inclusiv pentru politici, însãîn România, ca ºi în restul UE, nu existã înprezent decât cerinþe formale privind EIM ºiSEA la nivel de P/P.

Termenii de „plan” sau „program” nu sunt sino-nimi, ci au sensuri diferite care se suprapun pealocuri. Noþiunile de ‚plan’ sau ‚program’ trebuieînþelese ca afirmaþii care trec dincolo de aspiraþiiºi stabilesc cursul acþiunilor ce se vor urmate.

Pentru a vedea dacã un document este un„plan” sau un „program”, este necesar sã sestabileascã dacã include caracteristicileprincipale ale unui astfel de P/P. Numele însuºinu reprezintã în sine o indicaþie suficient declarã: documente care au toate însuºirile unuiplan sau program pot fi gãsite sub tot felul denume, precum ‚strategie’ sau ‚concept’,

Un P/P este întocmit de cele mai multe ori deautoritãþile publice sau pentru uzul acestora. De remarcat însã cã ºi organizaþiile private potîndeplini sarcini sau obligaþii care în regimneprivatizat ar fi efectuate de autoritãþilepublice, precum asigurarea utilitãþilor publice.Dacã se cere acestor entitãþi private sãîntocmeascã planuri pe termen lung, de exempluprivind asigurarea unei capacitãþi energeticesuficiente, atunci aceste planuri vor fi supuse ºiele cerinþelor SEA.

14

3. EVALUAREA DE MEDIU PENTRUPLANURI ªI PROGRAME (strategicã)

Nivel Decizie Descriere

Tabelul 3.1: Niveluri decizionale

1 Politici Politicile se aflã în vârful ierarhiei ºi dau direcþia generalã pe careun guvern o urmeazã sau intenþioneazã sã o urmeze în vederearealizãrii obiectivelor sale pe termen lung.

2 Plan Strategie orientatã spre îndeplinirea unor scopuri viitoare clare,adeseori conþinând prioritãþi coordonate, opþiuni ºi mãsuri, princare o politicã este dezvoltatã ºi implementatã

3 Program Calendar coerent, organizat de angajamente, propuneri, instrumentesau activitãþi prin care sunt detaliate ºi implementate o politicãsau un plan.

4 Proiecte În ultimã instanþã, planurile ºi programele sunt puse în practicãprin proiectele concrete, detaliate.

Trebuie remarcat cã în România, cel puþin oficial,se utilizeazã termenul de „Evaluare de mediupentru planuri ºi programe” (EMPP) în locul celuide „Evaluare strategicã de mediu” (SEA).

SEA aplicatã la nivelul politicilor (inclusivpropuneri legislative) adoptã probabil un formatdiferit faþã de EIM la nivel de proiect, dar SEA

pentru un plan/program ºi EIM pentru proiecteprezintã multe similitudini, mai ales din punctde vedere al procedurii.

Având însã în vedere natura diferitã ºi accentulcare se pune diferit în P/P faþã de proiecte,existã ºi diferenþe notabile între EIM ºi a SEA.Aceste diferenþe sunt prezentate în tabelul 3-2.

15

3. Evaluarea de mediu pentru planuri ºi programe (strategicã)

SEA EIM

Tabelul 3.2: Diferenþa dintre EIM ºi SEA

Nivel de luare a deciziei P/P-uri Proiecte separate, concrete, prin care seimplementeazã P/P

Organizaþieresponsabilã

Titularul P/P, aproape întotdeaunao autoritate

Titularul proiectului, de cele mai multeori o organizaþie din sectorul privat

Scara: gama deactivitãþi inclusã

Mai largã Specificã, detaliatã

Scara: zona geograficãinclusã

Mai largã Specificã, localizatã

Forme de impact tratate Efecte cumulative, inter-sectoriale ºiindirecte

Relaþii specifice, directe, de cauzã-efectîntre proiectul propus ºi componentelemediului

Nivel de detaliere Evaluãri mai puþin detaliate, caredau o imagine mai largã

Evaluãri de detaliu

Principalele surse dedate

Rapoarte privind starea mediului,viziuni, raþionamente

Muncã de teren, analizã de probe

Tipul de date utilizate Mai mult calitative, dar ºi unelecantitative

Mai mult cantitative

Rigoarea analizei Mai multã incertitudine Mai multã rigoare

Alternative Pe toatã zona, politice, de regle-mentãri, fiscale, socio-economice

Amplasamente specifice, proiect,construcþie, funcþionare

Repere de evaluare Obiectivele de mediu, adeseaconþinute în politicile de mediu

Restricþii normative, cea mai bunãpracticã

Rolul expertului Mediator al negocierilor Tehnic

Implicarea publicului Adeseori existã mai puþin interesdatoritã nivelului mai scãzut alconºtientizãrii aspectelor de mediuºi dificultãþilor de comunicare cãtrepublic a aspectelor mai generale

Adeseori interes puternic, determinat decondiþiile locale ºi interesele predominantedate de atitudinea NIMBY (nu în curteamea)

3.3 Legislaþie SEA

3.3.1 Leislatie UE

În context european, cele mai importante douãinstrumente juridice referitoare la SEA sunt:

- Directiva CE 2002/42/CE referitoare laevaluarea efectelor asupra mediului aleanumitor P/P, numitã în continuareDirectiva SEA;

- Protocolul privind SEA1 la Convenþia cuprivire la Impactul asupra mediului încontext transfrontiera2“, numit încontinuare Protocolul SEA.

Fiecare dintre aceste instrumente juridice estedescris pe scurt în Ghidul generic SEA.

Directiva SEA este legatã de Directiva Habitate3.Directiva SEA prevede efectuarea evaluãrii de mediuîn cazul tuturor planurilor ºi programelor pentrucare s-a stabilit, având în vedere efectele probabileasupra amplasamentelor protejate, cã estenevoie de evaluare în baza Directivei Habitate.

3.3.2 Legislaþie românã

HG 1076/2004 transpune Directiva SEA înlegislaþia naþionalã a României ºi stabileºteprocedura de evaluare de mediu la care trebuiesupuse anumite P/P.

Conform prevederilor Directivei SEA, HGprevede cã SEA este obligatorie pentru anumiteP/P ºi cã alte P/P trebuie încadrate, þinând contde efectele asupra mediului, pe baza unorcrietrii de semnificatie de mediu descrise înAnexa I a HG, pentru a determina necesitateade a le supune SEA.

Alte acte normative relevante pentru SEA lanivel naþional sunt:

- OM 117/2006 pentru aprobarea manualuluide implementare a HG 1076/2004;

- OM 480/2006 de stabilire a Comitetuluispecial la nivel central implicat în etapa deîncadrare a procedurii de SEA

- OM 985/2006 pentru aprobarea listeiorientative de P/P care intrã sub incidenþaHG 1076/2004.

O descriere detaliatã a cerinþelor ºi schemalogicã a procesului SEA conform celor stabiliteprin HG sunt prezentate în Anexa C a Ghiduluigeneric SEA.

3.4 Principiile unei SEA eficace

Principalele principii ale aplicãrii SEA cueficacitate pot fi sintetizate dupã cum urmeazã:

- SEA trebuie sã trateze politicile, planurileºi programele (P/P/P) propuse care arputea avea efecte semnificative asupramediului.

- SEA trebuie efectuatã la iniþiativatitularilor P/P/P ºi gestionatã de aceºtia.

- SEA trebuie integratã în procesele deelaborare a politicilor, planurilor ºiprogramelor în etapele de procedurãcheie. Ea trebuie sã înceapã cât maicurând posibil, ca evaluare pe bazaobiectivelor, respectiv sã se evalueze în cemãsurã P/P/P respectã obiectivele deprotecþie a mediului relevante, în acelaºitimp cu respectarea obiectivelor P/P/P ºi sãîºi aducã contribuþia în toate fazele deelaborare a P/P/P.

- SEA trebuie sã se axeze pe aspectelepotrivite în fazele potrivite de elaborare apoliticilor, planurilor ºi programelor.

- În SEA trebuie utilizate metode ºi tehnicide analizã adecvate ºi eficiente din punctde vedere economic. Informaþiile trebuieculese numai în cantitatea ºi nivelul dedetaliere necesar pentru luarea unei deciziiîn cunoºtinþã de cauzã.

- SEA trebuie sã evalueze efectele asupramediului pe care le-ar produce o serie desoluþii alternative la iniþiativa propusã,recunoscând cã domeniul de analizãvariazã în funcþie de nivelul la care se iaudeciziile. Ori de câte ori este posibil ºi este


16

1 Protocolul a fost adoptat la întrunirea extraordinarã a pãrþilor semnatare ale Convenþiei de la Espoo, desfãºuratã la 21mai 2003 cu ocazia Conferinþei Ministeriale „Un mediu pentru Europa” (Kiev, Ucraina)

2 Convenþia este cunoscutã în mod curent sub numele de Convenþia de la Espoo.3 Directiva Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale ºi a florei ºi faunei sãlbatice

cazul, trebuie sã identifice opþiunea ceamai adecvatã din punct de vedere al mediului.

- SEA trebuie sã faciliteze implicareaprincipalilor actori interesaþi într-o fazãcât mai timpurie. În cadrul ei trebuie sã seaplice tehnici de consultarecorespunzãtoare ºi uºor de utilizat,adecvate grupurilor þintã.

3.5 Avantajele SEA

3.5.1 Generalitãþi

SEA este un instrument proactiv, care nu suferãde aceleaºi limitãri pe care le poate întâmpinaevaluarea de mediu efectuatã în faza elaborãriiproiectelor. De exemplu, EIM influenþeazãprocesul decizional într-o fazã prea târzie ºiadeseori acþioneazã ca instrument de reacþie,deoarece în momentul în care se efectueazã EIMpentru un proiect, s-a rãspuns deja în maremãsurã la întrebãrile de înalt nivel referitoare lalocul sau tipul de dezvoltare ce trebuie sã aibãloc. De aceea, EIM se va axa pe mãsuri dereducere ºi ameliorare a impactului.

În cele ce urmeazã sunt descrise pe scurt câtevaavantaje pe care le poate aduce o SEA eficace. ,împreunã cu circumstanþele în care suntgenerate acestea.

Mai precis, SEA poate aduce urmãtoarele avantaje:

- Realizarea unui management durabil dinpunct de vedere al mediului;

- Îmbunãtãþirea calitãþii procesului deelaborare a politicii, planului sauprogramului;

- Creºterea eficienþei procesului decizional;

- Întãrirea sistemului de conducere ºi aeficienþei instituþionale;

- O bazã mai solidã pentru EIM la nivel deproiecte;

- Facilitarea cooperãrii transfrontiera.

Aceste avantaje sunt discutate detaliat în Ghidulgeneric SEA ºi în cele ce urmeazã sunt explicatesumar, legat de sectorul energetic, împreunã cucircumstanþele care le-au generat.

3.5.2 Avantajele SEA în sectorul energetic

SEA ajutã la realizarea unui management solidºi durabil din punct de vedere al mediului

România a semnat mai multe tratateinternaþionale importante referitoare la protecþiamediului. Pentru a satisface toate acesteangajamente, obiectivele pe termen lung stabilitepentru sectorul energetic au caracter hotãrâtor.

SEA poate fi un instrument important pentrucrearea coerenþei necesare între obiectiveleenergetice ºi cele de mediu ºi ca atare ºi pentrureducerea discrepanþelor dintre politica ener-geticã a României ºi cea a Uniunii Europene.

Cu importante rezerve interne de energie ºi,timp de mulþi ani, acces uºor la rezerve externe,în special de gaze naturale, România ºi-adezvoltat o politicã energeticã cu accent pelatura asigurãrii ofertei.

În ultimii 10-12 ani, acest tip de politicã a fostprofund modificat prin mãsuri energice demanagement al cererii ca urmare a semnalelor depe piaþa de energie ºi datoritã angajamentelorasumate cu privire la integrarea europeanã.

România are suficiente motive economice de aadopta o strategie echilibratã în domeniulenergiei, privind atât oferta cât ºi cererea. Oastfel de strategie energeticã ar oferi ºi avantajesemnificative pentru mediu. În comparareadiverselor alternative strategice, trebuie aplicatemetodele de planificare integratã a resurselor(PIR) pentru a se adopta abordarea cu costurilecele mai mici. Metodele PIR nu au fost încãaplicate în România, dar obligaþia de a supunedocumentele strategice unei SEA înainte deaprobare va reprezenta un stimulent de a aplicametodele PIR, care va avea ca rezultat strategiiºi decizii strategice destinate obþinerii unui maibun echilibru între opþiunile determinate decerere ºi cele determinate de ofertã. Acest maibun echilibru va facilita adoptarea de mãsuri cuun cost mai redus pentru mediu.

Prin promovarea diferitelor alternative de P/P îndomeniul energiei, SEA este un mecanismimportant de creºtere a vizibilitãþii ºi de promovarea tehnologiilor energetice inovatoare cu impactpozitiv asupra mediului. Astfel de tehnologiiinovatoare în domeniul energiei pot consta, deexemplu, în co-generare de înaltã eficienþã adaptatãla cererea de energie termicã, noi tehnologii de încãl-zire centralizatã ºi tehnologii cu energie regenerabilã.

17


SEA permite evaluarea efectelor secundare,cumulative ºi sinergice

Multe probleme de mediu derivã dinacumularea unei multitudini de efecte mãrunteºi adesea secundare sau indirecte, mai curânddecât din cele mari ºi evidente. Între exemple senumãrã pierderea liniºtii ambientale,modificãrile de peisaj, pierderea zonelor umedeºi schimbãrile climatice. Aceste efecte suntfoarte greu de tratat de la un proiect la altulprin EIM. Ele pot fi mai bine identificate ºitratate la nivelul SEA.

Efectele secundare ºi indirecte sunt acele efectecare nu rezultã direct din implementarea unuiplan, ci apar la distanþã faþã de efectul iniþialsau urmând o cale de propagare complexã. Întreexemplele de efecte secundare se numãrã lucrãride dezvoltare care duc la modificarea pânzeifreatice ºi care astfel afecteazã ecologia uneizone umede învecinate sau calitatea apei pentruutilizatorii apei de râu din aval; un altul ar ficonstruirea unui proiect care faciliteazã sauatrage alte lucrãri de amenajare ºi/saustimuleazã migrarea ceea ce duce la rândul sãula cererea de ºcoli, locuinþe ºi unitãþi medicale.

Efectele cumulative au loc, de exemplu, acolounde mai multe proiecte de dezvoltare luate înparte au efecte nesemnificative; sau unde maimulte efecte individuale ale planului (de ex.zgomot, praf ºi vizual) produc un efect combinat.

Efectele sinergice interacþioneazã, producând unefect mai mare decât suma efectelor individuale.Efectele sinergice apar adeseori atunci cândhabitatele, resursele sau comunitãþile umane seapropie de limita capacitãþii de suportare amediului. De exemplu, un habitat cu speciisãlbatice se poate fragmenta progresiv, cu efectlimitativ asupra unei specii anume, pânã când oultimã fragmentare distruge echilibrul ecologicdintre specii sau face ca zonele sã devinã prearestrânse pentru a susþine orice fel de specii.

Aceste condiþii nu se exclud reciproc. Adeseorise considerã cã noþiunea de efect cumulatcuprinde ºi efectele secundare sau sinergice.

SEA face sã creascã eficienþa procesuluidecizional

SEA determinã o creºtere a eficienþei procesuluidecizional deoarece:

- ajutã la eliminarea opþiunilor de dezvoltarecare nu ar fi acceptabile în cazulimplementãrii, respectiv incorporareaprocedurilor de implicare a publiculuiduce la reducerea numãrului de contestaþiiºi discuþii la nivelul operaþional al EIM;

- ajutã la prevenirea unor greºeli costisitoare,prin limitarea dintr-o fazã incipientã ariscului de remediere costisitoare a unorprejudicii ce puteau fi evitate sau a unoracþiuni corective necesare într-o fazãulterioarã, precum strãmutarea saureproiectarea unor instalaþii.

SEA întãreºte sistemul de conducere ºi aeficienþa instituþionalã

SEA îmbunãtãþeºte coordonarea dintre titulariide P/P/P dintr-un anumit sector ºi autoritãþile demediu, ca ºi pe aceea dintre autoritãþile dinsectoare diferite. Având în vedere roluldiferitelor autoritãþi centrale ºi locale înplanificarea diferitelor sub-sectoare energetice,pentru implementarea cu succes a P/P îndomeniul energiei este necesarã o largãcooperare instituþionalã.

Practica SEA va facilita o mai strânsã cooperareîntre toate sub-sectoarele energetice. O maistrânsã coordonare între sub-sectoare va facilitade asemenea dezvoltarea soluþiilor cu costul celmai mic pentru societatea româneascã în loc desoluþii sub-optimale orientate spre sub-sector ºinecoordonate între ele.

Distorsionarea preþului prin evitareainternalizãrii aspectelor de mediu în preþulenergiei se va reduce treptat, ceea ce vadetermina o îmbunãtãþire a eficienþei procesuluidecizional.


18

În sectorul energetic se iau decizii foarte impor-tante, pe baza unui proces decizional dificil,adeseori foarte tehnic. Complexitatea sectoruluiºi a procesului decizional face ca implicareapublicului larg sã devinã mai dificilã. SEA oferão ocazie excelentã de a îndepãrta aceste bariereºi de a implica publicul. Prin aceasta se vaajunge la o mai mare deschidere, transparenþã,responsabilitate ºi în general credibilitate aprocesului de planificare ºi astfel a P/P/P înseºi.

SEA oferã o bazã mai solidã pentru EIM peproiecte

SEA ajutã luarea deciziilor la nivel de proiectdeoarece acestea pot avea la bazã P/P/P optimi-zate în prealabil, ceea ce contribuie la uºurarea„poverii” de evaluare la nivel de proiect.

Proiectele din domeniul energiei sunt adeseoricostisitoare ºi complexe. În general, ele sunt

percepute ca având un impact potenþial negativasupra mediului. SEA pentru P/P care oferã uncadru pentru elaborarea proiectelor supuse EIMpe bazã de acord unic, va contribui astfel la omai bunã focalizare ºi eficientizare a EIM la nivelde proiect, ceea ce va duce la o reducere a timpuluiºi eforturilor necesare întocmirii acestora.

SEA faciliteazã cooperarea transfrontierã

Marile capacitãþi energetice amplasate înapropierea graniþelor þãrii fac obiectul unorconflicte politice ºi a unui îndelungat proces dediscutii. Câteva exemple ar fi Centrala nuclearo-electricã de la Ruse, în Bulgaria ºi noilecapacitãþi hidroenergetice de pe Dunãre.

Multe dintre aceste dificultãþi ar putea fi evitateprin cooperarea transfrontierã inclusã înprocedura SEA.

19



În aceastã secþiune este explicatã procedura SEAîn lumina bunelor practici internaþionale.

Procedura SEA prezentatã este de asemenea înconformitate cu Directiva SEA ºi HG caretranspune directiva, deºi unele etape nu sunt înmod specific prevãzute de aceste instrumentejuridice, de exemplu etapa de definire a domeniului.

Mai clar, aceastã secþiune descrie diferitele etapeale procesului SEA, precum ºi rolurile ºi responsa-bilitãþile diferiþilor factori interesaþi. În plus, suntarãtate legãturile dintre diferitele etape ale proce-sului SEA ºi cele ale procesului de planificare.

4.2 Etapele procesului SEA

Procesul SEA constã din etapele descrise înTabelul 4-1.

4.3 Roluri ºi responsabilitãþi în procesul SEA

În sistemului SEA din România existã mai mulþiactori esenþiali, care joacã un rol important:

- Titularul P/P;

- Autoritatea publicã pentru protecþiamediului;

- Autoritatea pentru sanatate publicã ºi alteautoritãþi care, datoritã responsabilitãþilorpe care le au în domeniul protecþieimediului, sunt interesate de efecteleasupra mediului ale implementãrii P/P

- Publicul.

Rolurile ºi responsabilitãþile acestora, prevãzuteîn HG 1076/2004, sunt descrise detaliat înGhidul generic SEA.

20

4. PROCESUL SEA

Etapa Descriere

Tabelul 4.1: Etapele procesului SEA

Încadrare Scopul etapei de încadrare este acela de a determina dacã este sau nu estenecesarã aplicarea SEA în cazul unui anumit plan P/P.

Definirea domeniului Se determinã domeniul de cuprindere ºi nivelul de detaliere al evaluãrii (ºi astfelºi al raportului de mediu)

Evaluarea P/P Evaluarea P/P cu accent special asupra tuturor consecinþelor relevante ale P/Pasupra mediului, inclusiv evaluarea alternativelor fezabile.

Întocmirea raportului demediu

Raportul de mediu este un document în care sunt sintetizate toate rezultatele ºiconcluziile evaluãrii.

Consultare cu autoritãþilede resort ºi cu publicul

Consultarea cu autoritãþile relevante are loc de obicei de mai multe ori în cursulprocesului SEA

Luarea deciziei Factorul de decizie, respectiv autoritatea care adoptã P/P trebuie sã þinã seamade rezultatele evaluãrii, ca ºi de concluziile stabilite în procesul de consultare apublicului. Evident cã titularul P/P trebuie sã fi þinut seama de rezultatele evaluãrii, ca ºi deconcluziile stabilite în procesul de consultare a publicului în adoptarea decizieifinale cu privire al P/P supus analizei.

Monitorizare Efectele asupra mediului pe perioada implementãrii P/P trebuie sã fie monitorizate,înregistrate ºi puse la dispozitia publicului.

21

4. Procesul SEA

Specific sectorului energetic este titularul P/P,care diferã în funcþie de nivelul de planificare. În Tabelul 4-2 sunt prezentate responsabilitãþiletitularului P/P.

Nivel de planificare Tipul de P/P Titularul P/P

Tabelul 4.2: Responsabilitãþile titularului P/P

Nivel naþional

Nivel 1

Strategie Ministerul responsabil cu politicaenergeticã

Planul Naþional de Acþiune pentruSER

Ministerul responsabil cu politicaenergeticã

Planul Naþional pentru EficienþãEnergeticã

Ministerul responsabil cu politicaenergeticã

Nivel local

Nivel 3

Plan General de Eficienþã Energeticãla consumatorii industriali

Consumatorii industriali cu n consumde energie de peste 1000 tpe/an

Plan General de Eficienþã Energeticãla consumatorii municipali

Municipalitãþi cu peste 20.000 delocuitori

Programe locale derivate dinprogramele naþionale de sector, deex. încãlzire centralizatã

Administraþia publicã localã

Nivel 2

Programe naþionale de sectorelaborate pentru urmãtoarele sub-sectoare ale ofertei: electricitate,gaze, petrol, cãrbune, nuclear

Ministerul responsabil cu politicaenergeticã (departamentele de resort)

Încãlzire centralizatã Ministerul responsabil cuadministraþia internã

Programul naþional de reabilitaretermicã a clãdirilor

Ministerul responsabil cu lucrãrilepublice în cooperare cu organismulnaþional de reglementare pentruenergie ºi organismul naþional pentrueficienþã energeticã

Nivel 4

Planuri de sprijinire a emiterii licen-þelor (pentru distribuþia energieielectrice, gazelor, producþia de petrolºi distribuþia produselor petroliere)

Companiile de utilitãþi energetice(publice sau private) care funcþioneazãla nivel naþional ºi regional

Nivel 4

Planificarea distribuþiei energieielectrice, gazelor, producþiei depetrol ºi distribuþiei produselorpetroliere efectuatã de firmeleprivate în vederea obþinerii licenþei.

Companiile de utilitãþi energetice(publice sau private) care funcþioneazãla nivel local

4.4 Integrarea SEA în procesulde planificare

4.4.1 Scopul

Dupa cum s-a mai mentionat in sectiunea anteri-oara, unul dintre principiile majore ale unei SEAeficace este acela cã SEA trebuie integratã înprocesele de elaborare a politicilor, planurilor ºiprogramelor în etapele de procedurã cheie. SEAtrebuie sã înceapã cât mai curând posibil caevaluare pe baza obiectivelor ºi sã ofere infor-maþii în toate fazele esenþiale ale elaborãrii P/P.

Legãturile generale dintre procesul deplanificare ºi SEA sunt ilustrate în Tabelul 4-3.

În prezent nu toate sub-sectoarele energeticesunt supuse unui astfel de proces detaliat deplanificare cu participarea publicului, în caresã fie evaluate diferite alternative relevantepentru a se depista cele mai bune soluþii pentrusocietatea româneascã, þinând cont ºi deaspectele de mediu. De aceea, se poatepreconiza cã implementarea SEA va avea unimpact pozitiv asupra planificãrii ºicoordonãrii în acest sector.


22

Faze ale elaborãrii P/P Etapele SEA

Iniþiere Încadrare

Definirea domeniului evaluãriimediului

Definirea domeniului alternativelorde dezvoltare

Elaborarea alternativelor P/P

Evaluarea P/P ºi alternativelor saledin punctul de vedere al mediului

Revizure / finalizare a P/P

Întocmirea raportului de mediu

Consultare cu factorii relevanþi ºi cu publicul

Incorporarea comentariilor publicului în conceptul P/P,Minimizarea efectelor negative asupra mediului Selectarea alternativei de dezvoltare preferabile

Monitorizarea implementãrii P/P

Monitorizarea efectelorimplementãrii P/P asupra mediului.

Raportare la comisiile demonitorizare a P/P

Tabelul 4.3: Legãturi dintre procesul de planificare ºi SEA

4.4.2 Abordarea practicã a integrãrii

SEA trebuie sã înceapã cu o analizã a procesuluide elaborare adoptat pentru fiecare tip de P/Pelaborat în sectorul energetic, pentru a seînþelege obiectivele, abordarea logicã ºicontextul care au stat la baza acestuia. Ulteriortrebuie identificate etapele ºi în fiecare etapãpaºii în care procesul SEA poate fi integrat cucel de elaborare a P/P.

4.5 Echipã, termene ºi bugete

Procesul SEA trebuie adaptat fiecãrei propuneride P/P în parte. Echipa optimã ºi timpul necesar– ºi prin urmare bugetul – depind de natura ºiscara sa de realizare.

Procesul de planificare a P/P/P ºi procesul SEAtrebuie sã fie integrate într-un singur proces, încare caz eficienþa acestuia va creºte. Logic, celedouã procese sunt sinergice. Timpul suplimentarºi resursele suplimentare pentru efectuarea SEAvor fi astfel reduse, iar procesul de elaborare aP/P/P va avea o eficienþã economicã crescutã.

În sectorul energetic este necesar ca diverselecompanii de utilitãþi din domeniu sã ia parteactiv la activitãþile de planificare întreprinse deautoritãþi, atât la nivel naþional, cât ºi local.

Autoritãþile naþionale ºi locale dispun adesea deun buget limitat, ceea ce le condiþioneazãcapacitatea de planificare, pe când companiilede utilitãþi dispun adesea de resurse mai maripentru planificare. Acest aspect poate fi, pe de oparte, explicat prin faptul cã planificarea estenecesarã companiilor de utilitãþi energetice învederea reducerii la minim a costurilor ºiidentificãrii proiectelor celor mai profitabile ºi,pe de altã parte, pentru cã îºi pot acopericosturile planificãrii din venituri

Autoritãþile pot de aceea profita de acesteresurse ºi solicita companiilor de utilitãþi sãefectueze unele activitãþi pentru a oferiinformaþii. Titularul P/P poate crea de exempluo micã echipã cu reprezentanþi ai companiilorde utilitãþi relevante cãreia sã-i cearã sãcontribuie la planificare cu planurile proprii ºiintegrarea ulterioarã a contribuþiilor specifice înP/P aflat în pregãtire.

Structura obiºnuitã a unui Grup de lucru stabilitpentru procedura SEA va fi apoi completatã, înafara reprezentanþilor titularului P/P cureprezentanþii companiilor de utilitãþi dindomeniul energiei.

Însã autoritatea trebuie sã deþinã în continuarerãspunderea generalã ºi finalã, pentru a seasigura cã planurile servesc intereselor societãþiiromâneºti în ansamblu, nu doar pe ale celor maiactive ºi mai influente companii de utilitãþi.

4.6 MetodeMajoritatea P/P din sectorul energetic, spredeosebire de exemplu de planificarea amenajãriiteritoriului, se axeazã cu precãdere pe aspecteeconomice, pentru:

• a elabora strategia de sector ºi un plan dedezvoltare la nivel naþional cu cele maimici costuri

• a elabora un plan general de încãlzire cucele mai mici costuri la nivel de municipalitate.

Scopul planificãrii este adesea de a satisface oanumitã cerere de consum, de ex. de alimentarecu energie sau asigurare a confortului termic înclãdiri, cu cel mai mic cost posibil.

Pentru a realiza acest scop, cel mai adecvatinstrument este analiza cost-beneficiu.

Pentru a putea profita pe deplin de SEA,autoritatea responsabilã va trebui sã elaborezeanaliza cost-beneficiu nu numai pentru fiecarecompanie de utilitãþi în parte, ci pentru întreagasocietate româneascã, cuprinzând toatecompaniile de utilitãþi ºi utilizatorii finali. Cualte cuvinte, autoritatea responsabilã careelaboreazã P/P trebuie sã caute soluþiile cu celemai mici costuri, inclusiv costurile de investiþii ºicosturile de producþie, distribuþie ºi consum.

Este însã, desigur, de maximã importanþã caautoritãþile responsabile sã þinã seama ºi decosturile de mediu directe ºi indirecte ale unoradintre cei mai importanþi parametri, precumCO2, SO2 ºi NOx.

În cazul anume al P/P pentru energie nuclearã, va fidificil de internalizat toate externalitãþile, inclusiveventualele efecte negative asupra mediului, ºi deaceea va fi necesarã o analizã a riscurilor.

23

4. Procesul SEA

În cadrul SEA se pot utiliza un numãr mare demetode ºi tehnici.

Se pot deosebi urmãtoarele trei tipuri de metodeºi tehnici:

- Metode ºi tehnici descriptive;

- Metode ºi tehnici analitice;

- Metode ºi tehnici interactive;

Metodele ºi tehnicile cele mai frecvent utilizateîn fazele SEA sunt cele din Tabelul 4.4.

Expertul SEA care efectueazã SEA va trebui sãselecteze cele mai adecvate metode. Aceastapoate implica utilizarea mai multor metode carepot fi adaptate ºi combinate pentru a face faþãunor necesitãþi specifice, mai curând decâtutilizarea unei singure metode.


24

Tabelul 4.4: Metode ºi tehnici în SEA

Încadrare Definirea Evaluarea Analizã Monitorizaredomeniului impactului

Metode ºi tehnici descriptive

Indicatori X X X X X

Matrici de impact X X

Listã de verificare X X

Metode ºi tehnici analitice

Analizã multicriterialã ºi cost-beneficiu X

Cartografiere stratificatã ºi GIS X

Analiza SWOT X X

Prognoze ºi retrognoze (modelare) X

Analiza ciclului de existenþã (LCA) X

Evaluarea riscurilor X

Metode ºi tehnici interactive

Participare X X X

Comunicare/raportare X X X X

Consultare X X X X X

25

4. Procesul SEA

Selectarea celei mai adecvate metode saucombinaþii de metode într-o anumitã situaþiedepinde de:

- etapa din procesul de evaluare;

- sectorul în care se aplicã SEA;

- abilitatea de a organiza, analiza ºiprezenta informaþiile;

- nivelul de specializare disponibil;

- tipuri de aspecte ºi efecte cumulativeimplicate supuse analizei;

- principalii receptori analizaþi;

- calitatea ºi cantitatea de informaþiireferitoare la situaþia iniþialã;

- timpul disponibil.

Evident, va fi vorba de un proces de învãþare, încare este necesar sã se porneascã cu metoderelativ simple înainte de a recurge lametodologiile mai sofisticate.

Cele mai des utilizate metode ºi tehnici descriptiveºi analitice sunt descrise mai detaliat în Anexa Ba Ghidului generic SEA iar în Capitolul 9 alaceluiasi Ghid sunt discutate în detaliu metodeleºi tehnicile de implicare, din perspectivadreptului publicului de a fi informat, ce pot fiutilizate ºi pentru colectarea informaþiilor ºiopiniilor necesare pentru SEA. Atunci cândacestea sunt utilizate din al doilea motiv, vatrebui sã se recunoascã faptul cã informaþiile ºipunctele de vedere obþinute vor fi subiective.

În afara celor trei tipuri de metode ºi tehnicisusmenþionate, este important sã se accentuezeimportanþa datelor ºi studiilor de teren,deoarece acestea oferã indicaþiile necesareprivind situaþia de plecare, permit evaluarea ºigenereazã date pentru continuarea evaluãrii.

Datele/ studiile de teren se pot baza pedocumentaþia existentã sau pot presupunegenerarea de informaþii specifice pentru SEA.

5.1 Generalitãþi

5.1.1 Scopul

Nu orice P/P necesitã SEA, ci numai cele careîndeplinesc criteriile administrative ºi de mediu.

Un pas iniþial în orice SEA este efectuareaîncadrãrii P/P pentru a evalua dacã acestatrebuie sau nu sa fie supus procedurii SEA.

5.1.2 Abordare

Etapa de încadrare constã in doi paºi.

Pasul 1 – Încadrare pe criterii administrative(sau administrativã)

Pasul 2 – Încadrare pe criterii de mediu

5.2 Pasul 1: Încadrare administrativã

5.2.1 Scopul

Scopul încadrãrii administrative este de adetermina rapid:

- dacã P/P este sub incidenþa HG ºi în acestcaz,

- dacã este obligatorie efectuarea SEApentru P/P ºi dacã nu

- dacã P/P trebuie sã treacã la Pasul 2.

5.2.2 Care P/P cad sub incidenþa HG?

Pentru a cãdea sub incidenþa HG, P/P trebuie sãîntruneascã ambele criterii administrative demai jos:

- sã fie supuse pregãtirii ºi/sau adoptãrii decãtre o autoritate de la nivel naþional, regio-nal sau local sau sã fie pregãtite de o autoritateîn vederea adoptãrii prin procedurãlegislativã de cãtre parlament sau guvern;

- sã fie reglementate prin prevederilegislative, regulatorii sau administrative.

Existã 3 tipuri bine definite de P/P care, în confor-mitate cu HG 1076/2004, nu sunt supuse SEA:

- P/P al cãror unic scop este apãrareanaþionalã sau protecþia civilã; sau

- P/P cu caracter financiar sau bugetar ºi

- care sprijinã dezvoltarea ruralã prinFondul agricol european de îndrumare ºigaranþii – secþiunea Garanþii, pe 2007.

5.2.3 Care P/P din domeniul energeticcad sub incidenþa HG?

În prezent, dupã procesul de restructurare asectorului energetic ºi accelerarea procesului deprivatizare din România, o mare parte aactivitãþii de planificare legatã de sub-sectoareleelectricitate, gaz ºi petrol a fost transferatãcompaniilor private de utilitãþi.

Dacã entitãþile private efectueazã activitãþi careîn regim neprivatizat ar fi de resortul autoritã-þilor publice, ca de exemplu asigurarea utilitãþilorpublice, ºi dacã acestea trebuie sã elaboreze P/Plegat de asemenea activitãþi, atunci aceste P/Pvor fi de domeniul HG 1076/2004. Þinând contde acestea ºi de sistemul planificãrii în domeniulenergiei din România prezentat în Anexa 5, sepoate spune cã practic toate P/P elaborate însectorul energetic fac în principiu obiectul HG 1076/2004.

Rãmân însã dificultãþi legate de legislaþiaexistentã în sectorul energetic, care nu estesuficient de clarã sub urmãtoarele aspecte:

- utilizarea anumitor termeni, ca „strategie”sau „mãsuri” pentru a defini documentecare au toate trãsãturile definitorii aleunui P/P ºi care de aceea ar trebui sã fiesupuse ºi ele SEA, dacã celelalte cerinþesunt îndeplinite;

- ce tipuri de P/P trebuie elaborate;

- cine si ce P/P trebuie sã elaboreze;

- cine trebuie sã aprobe aceste P/P.

26

5. ÎNCADRARE

Pentru a înþelege mai bine aceastã situaþie ºipentru a determina o mai mare claritate peviitor, în Anexa 2 sunt prezentate câtevaexemple de P/P.

5.2.4 Pentru care P/P este obligatorieSEA?

SEA este obligatorie pentru P/P aflate subincidenþa HG ºi care întrunesc ambele criteriiadministrative de mai jos:

1. P/P este întocmit pentru unul sau mai multedintre urmãtoarele sectoare ºi activitãþi:agriculturã, silviculturã, pisciculturã, energie,industrie, transport, managementul deºeu-rilor, gospodãrirea apelor, telecomunicaþii,turism, urbanism sau amenajareateritoriului ºi folosinþa terenurilor,

2. P/P stabileºte cadrul de aprobare prinacord unic a proiectelor pentru care estesau ar putea fi necesarã EIM, respectivproiecte incluse pe listele din Anexa I sauII a HG nr. 1213/2006.

Se considerã cã aceste P/P au efectesemnificative asupra mediului ºi prin urmare, deregulã, trebuie supuse SEA.

Însã dacã aceste P/P, pentru care SEA este înprincipiu obligatorie, determinã utilizarea unorarii mici la nivel local, atunci ele se supun uneiîncadrãri din punctul de vedere al mediului (v.mai jos) pentru a stabili dacã ele ar putea aveaefecte semnificative asupra mediului ºi ar trebuideci sã fie supuse unei SEA.

Similar, modificãrile minore ale unui P/P pentrucare în principiu SEA este obligatorie, se supununei încadrãri din punctul de vedere al mediului(v. mai jos) pentru a stabili dacã ar putea aveaefecte semnificative asupra mediului ºi deci artrebui supuse procedurii SEA.

Se poate spune în concluzie ca majoritatea P/Pdin sectorul energetic trebuie supuse SEA, cuexcepþia celor excluse de la aceastã obligaþieprin aplicarea încadrãrii din punct de vedere almediului, adica incadrarea pe criterii de mediu.

5.3 Pasul 2:Încadrarea pe criterii de mediu

În cazul anumitor P/P rezultatele încadrãriiadministrative nu duc automat la aplicarea SEAºi de aceea trebuie evaluatã posibilitateaexistenþei unor efecte posibil semnificativeasupra mediului generate de aceste P/P.

5.3.1 Pentru care P/P trebuie efectuatãîncadrarea pe criterii de mediu?

Dintre P/P elaborate în sectorul energetic,planurile municipale ºi planurile elaboratepentru companiile locale de utilitãþi se supun celmai probabil încadrãrii pe criterii de mediu.

5.3.2 Criterii de semnificaþie pentru mediu

5.3.2.1 Generalitãþi

Autoritatea trebuie sã aplice criteriile de semnifi-caþie pentru mediu pentru a determina dacã unP/P poate avea efecte semnificative asupramediului ºi dacã prin urmare trebuie supus SEA.Criteriile de semnificaþie pentru mediu suntcuprinse în Anexa 1 a HG 1076/2004.

Este important ca criteriile din Anexa I sã nu fieaplicate de o singurã persoanã, deoarece unsingur om nu poate înþelege completinteracþiunile potenþiale ale P/P cu o serie decomponente ale mediului.

De aceea, conform prevederilor legale (HG1076/2004, Art. 10), încadrarea pe criterii demediu trebuie efectuatã în cadrul unui Comitetspecial constituit în acest scop (CSC) carecuprinde reprezentanþi ai:

- autoritãþii competente pentru protecþiamediului;

- titularului P/P;

- autoritãþii de sãnãtate publica;

- ºi ai altor autoritãþi interesate de efecteleimplementãrii P/P, identificate de autorita-tea competentã pentru protecþia mediului.

Pot fi invitaþi sã participe la activitatea CSCcercetãtori ºi/sau universitari cu specializaretehnicã sau ºtiinþificã.

27

5. Încadrare

Pentru a determina dacã un P/P poate avea unimpact semnificativ asupra mediului ºi dacã prinurmare trebuie supus SEA, CSC trebuie sãanalizeze versiunea P/P prezentatã pe bazacunoºtinþelor de specialitate ºi prin aplicareacelor mai bune raþionamente.

Foarte importantã în acest sens este versiuneaP/P disponibilã, care ar trebui sã conþinãelementele necesare pentru o rapidã identificarea efectelor potenþiale asupra mediului ºi sãnã-tãþii publice. Pentru îndrumãri privind primaversiune a P/P puteþi consulta secþiunea 5.4.

Trebuie avut în vedere întregul set de criterii desemnificaþie pentru mediu, astfel încât sã sepoatã aplica cele relevante ºi sã se poatã luadecizia cu privire la semnificaþia probabilã aefectelor P/P.

5.3.2.2 Listã de control pentru încadrare

În aplicarea criteriilor, CSC poate propuneîntrebãri referitoare la caracteristicile P/Panalizat, pentru a se pronunþa asupraînsemnãtãþii problemelor/efectelor asupramediului care pot apãrea ºi pentru a determinadacã este nevoie sau nu de SEA. Aceste criteriipot fi grupate în trei categorii:

1. caracteristicile P/P

2. efectele probabile asupra mediului

3. sub-sectoarele probabil afectate;

În Anexa F a Ghidului generic SEA esteprezentatã o listã de control pentru încadrarebazatã pe aceste criterii ºi care ajutã autoritateasã se pronunþe asupra însemnãtãþiiproblemelor/efectelor care pot apãrea ºi sãdetermine dacã este nevoie sau nu de SEA.

5.3.2.3 Modul de utilizare a listei deverificare pentru încadrare

Lista de verificare pentru încadrare cuprinde 6coloane numerotate de la 0 la 5.

- Criteriile de semnificaþie sunt inserate încoloana 1 sub formã de întrebãri.

- Rãspunsurile la aceste întrebãri se trec încoloana 2. Rãspunsurile posibile sunt:

o „Da”

o „Nu”

o „NA” care înseamnã „nu se aplicã”,adicã întrebarea nu este relevantã.

o sau “?” care înseamnã cã nu se cunoaºterãspunsul (existã dubii sau incertitudinilegate de rãspunsul posibil).

- Dacã rãspunsul din coloana 2 este „Da”se completeazã coloana 3;

- Observaþiile referitoare la fiecare între-bare/rãspuns se insereazã în coloana 4.

- În coloana 5 se scriu indicaþii pentruprocesul de raþionament al experþilor.

Pentru a rãspunde la întrebãri poate fi necesarsã se discute pe scurt, la obiect, cu cei care deþincunoºtinþe în anumite domenii de specialitatesau despre sub-sectorul respectiv.

5.3.3 Rezultatele încadrãrii din punctde vedere al mediului

Deoarece încadrarea din punct de vedere almediului - dacã este cazul - are loc dupãîncadrarea administrativã, rezultatele sale suntsemnificative pentru luarea deciziei finale cuprivire la aplicarea SEA pentru un anumit P/P.

Încadrarea de mediu poate avea 3 rezultateposibile, aºa cum sunt prezentate în Tabelul 5-1.


28

1. Se considerã cã P/P nu are efecte probabile semnificative asupra mediului

• SEA nu este necesarã

2. P/P ar putea avea efecte asupra mediului, dar acestea nu sunt probabil semnificative

• P/P va fi înscris pe o listã de „supraveghere a mediului” pentru a se determina necesitateaefectuãrii SEA la urmãtoarele revizuiri ale P/P.

3. P/P ar putea avea efecte semnificative asupra mediului ºi natura P/P face ca acestea sã necesite oanalizã detaliatã.

• va trebui efectuatã o SEA completã.

Tabelul 5.1: Rezultatele posibile ale încadrãrii de mediu

Situaþiile în care apar dubii cu privire lanecesitatea aplicãrii SEA reflectã adeseaincertitudinile cu privire la efectele P/P asupramediului. Analiza mai detaliatã de cãtre experþiiîn domeniul respectiv poate duce la înlãturareaacestor dubii. Dacã nu, atunci esterecomandabil sã se aplice SEA, potrivitprincipiului precauþiei.

Încadrarea trebuie sã aibã ca rezultat deciziaetapei de încadrare, care sã conþinã rezultatele

procesului de încadrare din punct de vedere almediului, inclusiv motivele pentru care nu s-asolicitat SEA, dacã este cazul.

În ceea ce priveºte P/P elaborate pentru sectorulenergetic, se poate face o deosebire între treimari categorii de efecte potenþiale asupramediului ºi prin urmare între rezultateleîncadrãrii din punct de vedere al mediului.Fiecare dintre aceste trei mari categorii estedescrisã pe scurt în Tabelul 5-2.

29

5. Încadrare

Tipuri de efecte Exemple de P/P Rezultatele posibile ale încadrãrii de mediu

Tabelul 5.2: Privire de ansamblu asupra încadrãrii de mediu

Efecte negative puter-nice asupra mediului

Impact pozitiv ºinegativ asupramediului

Efecte mai alespozitive asupramediului

Extracþia de resurse (petrol, gaze,cãrbune) transportul ºi depozitareacombustibililor

Este necesarã SEA; accent principal pereducerea efectelor negative

Noi capacitãþi care înlocuiescinstalaþii vechi ºi mai poluante,utilizând acelaºi combustibil

Un P/P de reabilitare a unor cazane existentepoate reduce emisiile dãunãtoare ºi avea unimpact pozitiv asupra mediului; SEA poate finecesarã ºi va asigura includerea tuturor consi-derentelor de mediu în P/P (de ex. reducereacererii de energie datoritã reabilitãrii reþelelor ºiclãdirilor sau trecerea la energie regenerabilã).

Noi capacitãþi pentru utilizarea mailargã a biomasei, care pot aveaimpact asupra durabilitãþiisilviculturii sau agriculturii

Un P/P pentru noi centrale pe deºeuri de lemndin pãdurile locale poate sã nu necesite SEA;însã ARPM trebuie sã analizeze dacã nu estenecesarã o monitorizare a durabilitãþii silviculturii.

Extinderea reþelei de gaze încartierele cu încãlzire centralizatã,ceea ce poate reduce poluareaexistentã, dar în acelaºi timp estemai puþin eficient pentru mediudecât CET ºi energia regenerabilã

Este necesarã SEA

Incineratoare de deºeuri cu/fãrãrecuperarea energiei ºi depozite dedeºeuri cu/fãrã recuperarea gazelorde depozit.

Necesitã SEA deoarece alternativele au impactputernic asupra gazelor cu efect de serã ºirelaþii puternice cu sistemele de încãlzirecentralizatã în cazul utilizãrii energiei termice

Impozitare ºi subvenþii, care potavea un impact pozitiv sau negativasupra mediului

Necesitã SEA, deoarece impactul asupramediului depinde de modul în care sunt plicate

- planuri de reabilitare termicã aclãdirilor în sensul eficienþei

- planuri de utilizare a SER localepentru încãlzire

- planuri de reabilitare a reþelei determoficare

pot sã nu necesite SEA dacã:

- programul naþional de reabilitare termicãa clãdirilor este suficient ºi bine coordonatcu alte programe relevante, de ex. programulde reabilitare a sistemului de termoficare

- programul local de reabilitare a sistemuluide termoficare þine cont de rezultateleaºteptate ale reabilitãrii termice a clãdirilor

5.4 Importanþa primei versiunia P/P

Este important ca membrii CSC sã dispunã detoate informaþiile necesare pentru a putearealiza o încadrare corectã a P/P notificat într-operioadã de timp rezonabilã.

Informaþiile trebuie prezentate de titularul P/Pautoritãþii competente pentru SEA o datã cunotificarea. Aceste informaþii vor fi cuprinse în„prima versiune” a P/P.

Termenul „prima versiune” este utilizat în HG1076/2004 fãrã alte specificaþii dar, conformprincipiilor de eficacitate a SEA, prima versiune

a P/P trebuie sã conþinã toate informaþiile ºielementele necesare pentru a efectua încadrareaºi pentru a decide dacã P/P trebuie sã fie supussau nu SEA.

Anexa 3 cuprinde indicaþii privind primaversiune a P/P din domeniul energiei ºi toateinformaþiile pe care trebuie sã le conþinã primaversiune, necesare pentru ca autoritateacompetentã pentru SEA sã poatã determinadacã este sau necesarã efectuarea SEA pentrurespectivul P/P.

Prima versiune a P/P trebuie depusã în faza iniþialãa elaborãrii P/P, pentru a permite integrareacompletã a SEA în procesul de elaborare a P/P.


30

6.1 Generalitãþi

6.1.1 Scopul

Dupã decizia luatã în etapa de încadrare de aefectua SEA, etapa de definire a domeniuluimarcheazã cu adevãrat începutul procesului SEA.

Principalul scop al etapei de definire adomeniului este acela de a specifica domeniul decuprindere al SEA prin determinarea aspectelorde mediu ce necesitã analizã.

În etapa de definire a domeniului, echipa SEAtrebuie sã reuºeascã sã înþeleagã urmãtoarele:

- principalele elemente propuse de P/P ºiobiectivele acestuia

- contextul instituþional ºi geografic ºicalendarul de implementare a P/P

- componentele mediului ce pot fi afectate ºiefectele probabile semnificative de caretrebuie sã se þinã seama.

Pe baza acestei înþelegeri, echipa SEA trebuie sãstabileascã un cadru de identificare ºi evaluare aimpactului principalelor efecte asupra acestorcomponente ale mediului si, de asemenea, sãplanifice SEA, ceea ce implicã integrarea proce-sului SEA în procesul de planificare propriu-zis,identificarea actorilor ce vor fi implicaþi,bugetul, resursele umane, planificarea etc.

Este important de înþeles cã domeniul decuprindere al SEA trebuie sã rãmânã flexibil.Pot apãrea oricând noi informaþii care pot firelevante pentru P/P, iar SEA trebuie sã fiecapabilã sã permitã modificarea domeniului sãude cuprindere pe toatã durata procesului.

6.1.2 Beneficii

Definirea domeniului trebuie sã asigure urmãtoarele:

- autoritatea se concentreazã asupraaspectelor importante ºi nu risipeºteresursele pe activitãþi inutile.

- se creeazã legãturi între procedura SEA ºiprocesul de planificare.

- informaþiile de mediu utilizate în luareadeciziei oferã o imagine cuprinzãtoareasupra tuturor efectelor P/P, inclusiv asupraaspectelor de interes deosebit pentrugrupurile afectate ºi alþi factori interesaþi.

- procesul SEA este transparent ºiparticipativ, permiþând planificareaimplicãrii tuturor autoritãþilor interesate,a publicului ºi a celorlalti facori interesaþi.Implicarea acestora va face sã creascãacceptabilitatea ºi credibilitatea SEA ºi aprocesului decizional ºi va reduce risculapariþiei ulterioare a opozanþilor, care ardetermina întârzieri ºi costuri suplimentare.

- SEA este bine gestionatã ºi resursele bineutilizate, prin încurajarea planificãrii dintimp a activitãþilor, precum implicareapublicului sau colectarea informaþiilor demediu necesare.

6.1.3 Abordare

Grupul de lucru (GL) constituit pentru fiecareSEA joacã un rol important în definireadomeniului. În cadrul GL, titularul P/P ºiexperþii angajaþi, cei acreditaþi, dar ºi alþii,trebuie sã joace un rol de conducere în raportcu definirea domeniului. Ca atare, ei trebuie sãrãspundã de elaborarea documentelor ce vor fidiscutate în cadrul grupurilor de lucru ºi deelaborarea raportului de definire a domeniului.

Metodologia recomandatã de prezentul ghidpropune ca etapa de definire a domeniului sãconstea din 6 paºi, prezentaþi în tabelul 6.1.4

31

6. DEFINIREA DOMENIULUI

4 Dupã cum am menþionat anterior, HG 1076/2004 nu prevede definirea domeniului ca o etapã distinctã în secvenþa depaºi prezentatã în tabelul 6.1, deºi elemente ale acestor paºi sunt reglementate în art. 15 ºi 16.

6.2 Pasul 1: Identificareaprincipalelor elemente aleP/P de evaluat

6.2.1 Scopul

Identificarea principalelor elemente necesitãînþelegerea temeinicã a conþinutului P/P.

Dobândirea unei bune înþelegeri a conþinutuluiP/P presupune identificarea:

- principalelor elemente ale P/P;

- principalelor obiective generale ale P/P ºi,dacã este cazul, a obiectivelor specifice alediferitelor elemente;

- teritoriului ce urmeazã a fi acoperit sau carear putea fi afectat prin implementarea P/P;

- perioadei în care P/P ºi elementele acestuiaurmeazã a fi implementate;

- tipurilor de activitãþi preconizate sãdecurgã din implementarea P/P,specificate, dacã este cazul, pentru diferiteelemente, care ar putea cuprinde:

o dezvoltãrea infrastructurii (de telecomu-nicaþii, transport, energie, apã etc.) ºiclãdirilor sau alte modificãri alefolosinþei terenurilor în mediul urbansau rural;

o amenajãrea unor terenuri noi sau zoneimportante pentru conservarea naturii;

o modificãri ale activitãþilor economicesau ale activitãþilor persoanelor saucomunitãþilor, de ex. modele decãlãtorie, modele de consum.

Aceasta identificare este facuta deocamdata numaidin punctul de vedere al procesului de definire a

domeniului în SEA. Aspectele mai detaliate ale P/Pvor fi identificate într-o perioadã ulterioarã aprocesului general de elaborare a P/P.

6.2.2 Abordare

Înaintea primei întruniri ale GL, membrii acestuiatrebuie sã analizeze prima versiune a P/P. Scopulprimei întruniri a GL trebuie sã fie acela de aidentifica obiectivele P/P ºi de a conveni asupraprincipalelor elemente ce trebuie evaluate.

HG 1076/2004, art. 15 - punctul (1) prevede cãtitularul P/P prezintã obiectivele specifice ale P/Pîn faþa GL. Aceastã este cerinþa minimalã ºiprevederea nu este detaliatã în continuareareglementãrii. Oricum, ea implicã faptul cã seorganizeazã o întrunire în care reprezentantultitularului P/P prezintã GL obiectivele specificestabilite în prima versiune a P/P.

GL trebuie de asemenea sã identifice ºi sãdetermine în ce mod sã fie integrat procesul SEAîn procesul de elaborare a P/P.

6.3 Pasul 2: Identificarea altordocumente strategicerelevante pentru P/P

6.3.1 Scopul

Legislaþia referitoare la SEA cere ca aceasta sãanalizeze ºi alte P/P care au relevanþã pentru P/Pevaluat. Alte P/P pot fi relevante deoarecetrateazã probleme ºi aspecte pe care trebuie sã letrateze ºi P/P evaluat sau deoarece pot influenþaP/P care este evaluat.


32

Tabelul 6.1: Scoping Stage steps

Pasul

1 Identificarea principalelor elemente ale P/P de evaluat

2 Identificarea altor documente strategice internaþionale, naþionale ºi locale care ar putea firelevante pentru P/P

3 Determinarea aspectelor de mediu ce trebuie evaluate

4 Elaborarea unui cadru pentru evaluare, respectiv un proiect de seturi de obiective de mediu,indicatori ºi þinte (pe baza constatãrilor de la paºii2 ºi 3).

5 Identificarea mijloacelor alternative rezonabile de realizare a obiectivelor strategice ale P/P.

6 Planificarea iniþialã.

Acþiunea

În continuare prezentãm câteva exemple de P/Pîn curs de elaborare ºi care vor avea relevanþãpentru sectorul energetic:

- În aceeaºi zonã geograficã: plan dedezvoltare a sub-sectorului gaze ºi plangeneral de termoficare care trateazãaprovizionarea cu energie termicã aaceloraºi cartiere.

- În acelaºi sector la alt nivel: politicanaþionalã în domeniul energiei, planul dedezvoltare a utilitãþilor energetice, planulgeneral de termoficare ºi planul naþionalpentru eficienþa energeticã a clãdirilor,toate influenþând baza de investiþii încapacitãþi CET.

- În alte sectoare înrudite: sectorul industrialsau sectorul de gestionare a deºeurilor,care pot dezvolta surse eficiente de energietermicã pentru termoficare.

P/P relevante trebuie identificate ºi trebuie sã sedescrie de ce sunt relevante pentru P/P evaluat.Dacã SEA a fost deja efectuatã pentru alte P/P,trebuie evaluat în ce mãsurã SEA în curs poatebeneficia din SEA deja încheiatã.

Identificarea relaþiilor dintre diferite P/P, dinpunctul de vedere al P/P evaluat (ºi deci al elabo-rãrii acestuia) poate avea urmatoarele avantaje:

- Poate ajuta sã se stabileascã dacã P/Pevaluat corespunde altor P/P înrudite.

- Existenþa relaþiilor dintre diferite P/Ppoate permite titularului P/P sã profite deeventualele sinergii ºi sã rezolveneconcordanþele ºi constrângerile.

- Se poate întâmpla ca, dacã unele aspecteau fost deja tratate în alte P/P, sã nu maifie necesarã analizarea lor în continuare înP/P în curs de elaborare.

- Informaþiile de mediu colectate pentruSEA efectuatã pentru alte P/P pot fi utilãpentru SEA a P/P evaluat

- Este de asemenea utilã identificarea punctelorîn care pot apãrea efecte cumulative asuprareceptorilor cheie în urma implementãriiunor P/P actuale sau posibil de preconizatpentru viitor care ar putea necesita atenþieîn evaluarea opþiunilor alternative ºi aformelor specifice de impact ale P/P.Trebuie remarcat cã unele P/P pot aveainfluenþe mai importante decât altele.

Dacã apar tensiuni sau inconsecvenþe între maimulte P/P înrudite, este bine însã sã se aibã învedere urmãtoarele:

- Principiile de prioritate dintre nivelurilesau tipurile de P/P;

- Termenele relative ale P/P în cauzã.

- Mãsura în care planurile, programele ºiobiectivele acestora sunt in acord cupolitica actualã ºi cerinþele legale, ºi

- Amploarea evaluãrilor de mediu care aufost deja efectuate.

Nu intrã în sfera prezentului ghid prezentareaunei liste definitive a unor astfel de P/P deoareceprocesul de planificare are un caracter dinamic,însã P/P relevante de care trebuie sã se þinãseama pot fi:

- Planuri de amenajare a teritoriuluiafectate de P/P, inclusiv cele elaborate laniveluri geografice diferite (ex. PATN,PATJ, PATZ, PUG, PUZ ).

- Planuri strategice de dezvoltare regionalãºi planuri de dezvoltare judeþene

- Planuri de gestionare a minereurilor.

- P/P pentru anumite sectoare sau tipuri deactivitãþi, de ex. strategii economice,planuri de gestionare a deºeurilor, etc.

6.4 Pasul 3: Determinareaaspectelor de mediu cetrebuie evaluate, inclusivcolectarea informaþiilordespre situaþia iniþialã

6.4.1 Scopul

Scopul acestui pas este de a specifica pe ce se vapune accent în cadrul SEA prin determinarea:

- aspectelor mediului ce pot fi afectate prinimplementarea principalelor elemente ale P/P.

- efectelor care ar putea fi semnificative ºi deaceea ar necesita o analizã mai aprofundatã.

Acesta este principalul scop al etapei de definirea domeniului.

33

6. Definirea domeniului

6.4.2 Abordare

6.4.2.1 Înþelegerea de bazã a stãriiactuale a mediului

Pentru a putea evalua care sunt efectele posibileasupra mediului ale P/P, este necesarã oînþelegere elementarã a stãrii actuale a mediului.Pentru a realiza aceastã înþelegere de bazã,echipa SEA trebuie sã efectueze o analizãpreliminarã a stãrii actuale a mediului dinteritoriul afectat de P/P, chiar dacã culegereapropriu-zisã a datelor privind situaþia iniþialã seva efectua într-o etapã ulterioarã.

Vor trebui identificaþi receptorii deosebit desensibili, în curs de epuizare sau aproape devalorile de prag, deoarece aceste componente arputea sã nu mai reuºeascã sã facã faþã unorstresuri multiple. Acest aspect este importantatunci când se va face evaluarea efectelor cumu-lative ale P/P într-o fazã ulterioarã a procesului.

Se vor utiliza datele din documentele dejaexistente, respectiv politici de mediu, rapoarteprivind starea mediului, studii de specialitate,P/P înrudite ºi SEA pentru aceste P/P,identificate în pasul 2.

Lipsurile de cunoºtinþe trebuie înregistrate ºiilustrate pentru a demonstra limitãrile evaluãriide mediu. De asemenea, în raportul de mediuvor trebui sã existe recomandãri de cercetareaprofundatã, inclusiv prin monitorizare, pentrucompletarea lipsurilor de cunoºtinþe.

6.4.2.2 Determinarea principalelor efecteprobabile asupra mediului

Echipa SEA trebuie sã determine ce aspecte saucomponente ale mediului ar putea fi afectateprin implementarea principalelor elemente aleP/P ºi care sunt efectele posibile.

Va trebui apoi sã se arate care dintre acesteefecte sunt probabil semnificative ºi de aceanecesitã o analizã mai aprofundatã. Efectele potfi negative, dar ºi pozitive.

Este important de menþionat cã impactul asupramediului al elaborãrii P/P poate depãºiamprenta teritorialã a dezvoltãrii propriu-zise.

De exemplu, un plan/program pentru dezvoltareade noi CET-uri la marginea oraºelor are:

- efecte negative asupra mediului, asociateconstrucþiei ºi emisiilor, dar ºi

- efecte pozitive asupra mediului, care înmod normal sunt mai mari decât celenegative ºi vor rezulta din:

o reducerea emisiilor (de la alte centraleexistente în reþeaua de termoficare),

o reducerea emisiilor (de la cazane localede încãlzire centralizatã),

o cantitati mai mici de apã de rãcireevacuatã în mediu din sectorulenergetic în general,

o eventual reduceri indirecte ale emisiilorºi anume ale emisiilor de la centralelecasnice, care pot fi înlocuite deextinderea în continuare a reþelei determoficare datoritã noii centraleelectro-termice.

Principalele efecte asupra mediului ale P/P ºi alteaspecte de mediu relevante trebuie conturateîncã din prima versiune a P/P. Ele trebuie deasemenea discutate ºi agreate în cadrul GL.

O posibilã matrice a impactului potenþial asupracomponentelor mediului atribuit diferitelor ele-mente cheie ale P/P este prezentatã în tabelul 6-2.

Aceastã matrice trebuie completatã prinincluderea diferitelor elemente cheie ale P/P ºiindicând dacã un element cheie are un impactpozitiv sau negativ asupra fiecãrei componente amediului, folosind de exemplu + pentru unimpact potenþial pozitiv ºi X pentru un impactpotenþial negativ. În plus, fiecare impact asupramediului trebuie sã primeascã un scor, în funcþiede însemnãtatea impactului. (ex. notare de la 1la 5, unde 1 reprezintã impactul cel mai puþinsemnificativ)


34

6.5 Pasul 4: Identificareacriteriilor de mediurelevante pentru evaluare

6.5.1 Scopul

Scopul acestui pas este elaborarea criteriilor demediu relevante pentru evaluare, respectivobiectivele, indicatorii ºi þintele de mediu faþã decare se vor evalua efectele P/P în cadrul SEA.

6.5.2 Abordare

6.5.2.1 Identificarea obiectivelor demediu relevante

Setul propus de obiective de referinþã privindmediul trebuie stabilit pe baza:

- obiectivelor de mediu cuprinse deja îndocumentele strategice elaborate la nivelde Comunitate, naþional, regional sau local

- aspectelor de mediu relevante ºi a ten-dinþelor viitoare aºteptate pentru fiecarecomponentã a mediului în parte, având învedere accentele puse în P/P evaluat.

Broºura cu Obiectivele naþionale si regionale demediu, publicatã în 2007 ar putea reprezenta osursã utilã de informaþii pentru identificareaobiectivelor de mediu relevante.

Unele obiective pot fi mai importante decâtaltele. Poate fi utilã o ierarhizare în linii mari aobiectivelor, sau sublinierea celor considerate deimportanþã deosebitã – de exemplu datoritãfaptului cã actualele condiþii sunt problematicesau deoarece ele constituie o preocuparedeosebitã a publicului – care sã ajute la dirijareaaccentelor în fazele ulterioare ale SEA.

În Tabelul 6-3 sunt prezentate câteva obiectivede mediu relevante pentru SEA.

Pe baza obiectivelor trebuie apoi definiþiindicatorii (sau criteriile de evaluare). Dacã esteposibil, indicatorii trebuie sã se refere la þinteexistente, care sã permitã evaluarea impactuluiºi stabilirea de repere pentru monitorizare.

Trebuie identificaþi de asemenea indicatorii cepot fi influenþaþi de efecte cumulativesemnificative.

35


Calitatea aerului (poate fi afectatã de urmãtoarele tipuri de emisii: CO2, alte

GHG, SO2 ºi NOx, praf, altele )

Apa

Solul

Deºeurile

Biodiversitatea

Sãnãtatea

Peisajul

Patrimoniul cultural

Zgomotul

Radiaþiile (risc nuclear)

Tabelul 6.2: Matricea impactului

Ele

men

tch

eie

1

Ele

men

tch

eie

2

Ele

men

tch

eie

3

Ele

men

tche

ieX

Componentã a mediului ºi impact fizic

6.5.3 Documentarea rezultatelorobþinute în pasul 4

Rezultatele activitãþii efectuate în pasul 4trebuie înregistrate cât mai clar ºi documentateîn vederea utilizãrii ulterioare. În acest sens, sepoate utiliza un format tabelar, care sã conþinãobiectivele de mediu, cu eventualii indicatori ºiþinte corespunzãtoare ºi documentele sursãpentru þintele specifice (de ex. strategianaþionalã sau planul local etc.)

6.6 Pasul 5: Identificareaalternativelor de evaluareaprofundatã

6.6.1 Scopul

Scopul acestui pas este de a stabili o listã scurtãde alternative fezabile ºi de a le selecta pe celecare meritã o detaliere sau investigare maiaprofundatã. Analiza alternativelor trebuie sãcuprindã întotdeauna o comparare minimalãîntre P/P propus ºi opþiunea „de a nu facenimic”, respectiv o evaluare a evoluþiei probabilea mediului în cazul neimplementãrii P/P.

6.6.2 Abordare

În primul rând se întocmeºte o listã cu toatealternativele, care se reduce apoi la lista scurtã aopþiunilor fezabile.

Din pãcate, sectorul energetic nu este foarte flexibilsi în mãsurã sã permitã o listã lungã de alternative.De exemplu, în momentul de faþã, strategianaþionalã în domeniul energiei conþine, chiar laînceput, numeroase restricþii ºi premise precum:

- Premise:

o creºterea rapidã a cererii de energiecare va duce la creºterea economicãaºteptatã dupã restructurarea ºiprivatizarea economiei;

o epuizare a resurselor interne de energie;

- Restricþii:

o necesitatea de a limita importurile deenergie din motive strategice ºieconomice;

o necesitatea de a accepta regulile de pepiaþa de energie prin limitareaintervenþiei statului ºi planificãrii;

o capacitatea limitatã de investiþii atât însub-sectoarele de ofertã cât ºi în cele decerere de energie;


36

Obiectiv Comentarii

Tabelul 6.3: Comentarii cu privire la câteva obiective de mediu relevante pentru SEA

Reducerea emisiilor deCO2 ºi alte gaze cu efect

de serã.

Reducerea gazelor cu efect de serã este un obiectiv general al politicii UE ºiRomâniei ca stat membru al UE. Este important ca toate mãsurile incluse înpoliticile, strategiile, P/P României sã urmãreascã realizarea acestui obiectiv încel mai economic mod cu putinþã. Atunci când un P/P este supus SEA, este deciimportant de þinut minte cã principalul obiectiv este reducerea cea mai eficientãa emisiilor de CO2, iar promovarea energiei regenerabile, CET, investiþiile îneconomii de energie în clãdiri, reprezintã obiective sau mãsuri secundare depromovare a obiectivului pincipal.

Reducerea emisiilorpericuloase precum SO2

NOx ºi pulberi

Reducerea acestor emisii este importantã atât pentru mediul local din România cât ºiîn vederea conformãrii cu politicile UE. SEA ajutã la identificarea alternativelor dereducere a acestor emisii dãunãtoare care presupun cea mai mare eficienþã economicã

Risc nuclear Aspectele de mediu ale energiei nucleare de interes naþional dar ºi internaþionalsunt deja discutate în cooperare cu UE, iar SEA nu va trebui în principiu sãpunã un accent deosebit asupra acestora.

Reducerea impactuluiasupra mediului local

Unele mãsuri, de exemplu cele legate de energie hidroelectricã, eolianã sausilviculturã, care determinã emisiile susmenþionate la nivel global ºi regional,prezintã dezavantajul cã ar putea influenþa negativ natura ºi resursele naturale lanivel local. În aceste cazuri, SEA poate fi importantã pentru a ajuta la gãsirea unuiechilibru corect între diversele mãsuri care ar putea presupune efecte conflictuale.

Din acest motiv, la nivel naþional, singurelealternative posibile pentru strategia energeticãsunt cele mai mult sau mai puþin conservatoare,þinând cont de diferite scenarii de reducere aenergo-intensivitãþii. De obicei pot fi conceputedouã sau trei alternative. Planificarea integratã aresurselor sau planificarea cu cele mai micicosturi sunt metode eficace de a ajunge la odecizie pe baza evaluãrii economice. Ambelemetode trebuie sã determine o cât mai mareinternalizare a costurilor de mediu pentru caevaluarea economicã sã fie cât mai corectãpentru societatea româneascã în ansamblu.

La nivel local, activitatea cea mai dificilã estede a gãsi soluþia cea mai adecvatã dealimentare cu cãldurã ºi apã caldã.Alternativele de bazã, care ar putea fi evaluateîn cadrul SEA, ar fi optimizarea zonarii întreun sistem centralizat de încãlzire, pe bazã determoficare ºi un sistem descentralizat decentrale individuale, ambele însoþite de unprogram adecvat de reabilitare a clãdirilor.

Caracteristic pentru sectorul energetic estefaptul cã aproape toate P/P au un impactgeneral pozitiv asupra societãþii comparativ cualternativa „de a nu face nimic”. Eficienþascãzutã ºi impactul negativ asupra mediului alsistemului energetic existent pot fi fãrã îndoialãîmbunãtãþite prin orice P/P care îºi propunerealizarea acestor douã obiective.

Pentru P/P în domeniul energiei, este deosebit deimportant sã se defineascã alternativele astfelîncât sã poatã fi identificate ºi evaluate consecinþelepentru societatea româneascã în ansamblu.

În Anexa 4 este prezentatã o privire generalãasupra caracteristicilor fiecãrui sub-sectorenergetic, cu includerea interacþiunilor dintrediferite sectoare ºi/sau sub-sectoare economice,ca ºi aspectele relevante de care sã se þinã seamaîn identificarea ºi apoi evaluarea diferiteloralternative.

6.7 Pasul 5: planificarea iniþialã

6.7.1 Scopul

Scopul ultimului pas este de a planifica SEA, pecât posibil, în aceastã fazã iniþialã a procesului.Aceasta înseamnã de fapt tratarea tuturoraspectelor practice, inclusiv stabilireatermenelor, a resurselor necesare, integrareaSEA cu procesul de elaborare a P/P.

Este evident cã a determina ceea ce trebuie ºi nutrebuie fãcut în procesul SEA este o condiþienecesarã pentru planificarea ºi eºalonareaacestor activitãþi. De aceea procesul SEA nupoate fi planificat pe deplin decât abia dupãîncheierea etapei de „definire a domeniului”.

6.7.2 Abordare

Se determinã cine este implicat, în ce mod ºi încare etapã a procesului SEA:

- identificarea autoritãþilor, instituþiilor ºipersoanelor ce vor fi implicate, cuindicarea nivelului de implicare pentrufiecare tip de factor interesat. Se pot aveaîn vedere patru niveluri de implicare,conform descrierii din Capitolul 9.

- structurarea procesului de implicare, deexemplu cu utilizarea ºedinþelor interneregulate, utilizarea de seminare, deconsfãtuiri cu experþii ºi de conferinþe.

Termene:

- Se propune un calendar pentrudesfãºurarea fiecãrei sarcini legate dedefinirea domeniului

- Se clarificã ºi se utilizeazã la maximlegãturile ºi sinergiile dintre fiecare sarcinãlegatã de definirea domeniului ºiactivitãþile de planificare propriu-zisã

Resurse:

- finanþare, specialiºti, date, instrumente,tipãrirea informaþiilor pentru public, locuride organizare a dezbaterilor publice etc.;

- Identificarea sinergiilor ºi suprapunerilorcu alte procese, inclusiv cu alte evaluãricare ar putea determina o maximizare aeforturilor ºi contribuþiilor (de exemplu,împãrþirea efortului de culegere a datelor).

37


Procesul de planificare:

Etapa din procesul de planificare în care se aflãP/P trebuie sã fie clar definitã:

- Procesul de planificare este abia la început?

- Existã deja o imagine clarã a problemelorºi obiectivelor?

- Existã o versiune de lucru?

În funcþie de rãspuns trebuie adaptat întregulproces SEA ºi rolul sãu în raport cu procesul deplanificare ºi de luare a deciziei.

Pentru SEA privind P/P din sectorul energetic, unadintre cele mai importante etape ale planificãriiiniþiale este de a stabili cooperarea dintre autoritãþiîn domeniul energiei, inclusiv titularul P/P ºiautoritãþile de mediu competente pentru SEA.

Existã acum o bazã legalã (HG 1488/2002)pentru aceastã cooperare, dar numai îndomeniul Strategiei privind eficienþa energeticã,prin Grupul de lucru inter-ministerial, stabilit înacest scop. Nivelul de reprezentare al diferitelorministere implicate este de Secretar de Stat,pentru ca grupul de lucru sã aibã autoritatea ºicapacitatea de decizie necesare.

În trecut au fost înfiinþate diverse alte grupuride lucru inter-ministeriale, însã acestea vortrebui reactivate pentru a susþine procesul SEA.

Acest tip de cooperare inter-ministerialã pringrupuri de lucru ar servi fãrã îndoialã ºielaborãrii altor tipuri de programe în domeniulenergiei, mai ales a celor din sub-sectorulreferitor la cerere.

La nivel local este de asemenea posibilã ºinecesarã înfiinþarea unor structuri permanentesimilare de cooperare în care sã fie implicaþireprezentanþi ai ARPM, APM, consiliilor localeºi companiilor de utilitãþi.

Culegerea datelor este una dintre cele maipretenþioase activitãþi, deoarece datele legate deproducþia de energie ºi consumul specific deenergie sunt întotdeauna considerate delicate ºiconfidenþiale. Sunt necesare instrumentespecifice care sã protejeze confidenþialitateadatelor ºi în acelaºi timp sã ofere acces la bazelede date. În acest context, în statele membre aleUE sunt utilizate acorduri pe termen lung întreautoritãþile publice centrale ºi industriile private,

însã ele se aflã abia într-o fazã incipientã înRomânia ºi ar trebui încurajate.

Un alt aspect specific în sectorul energetic este celal metodelor ºi capacitãþii de a calcula indicatoripentru energie. De exemplu, se dezbate aprins lanivel european calcularea prognozei privindcererea de energie cu includerea corecþiilorspecifice (corecþie pentru paritatea puterii decumparare, corecþie climaticã etc.). Suntdisponibile diferite modele matematice, precumMURE sau ODYSSEE, iar recenta Directivãreferitoare la serviciile de energie reprezintã unbun cadru pentru crearea unei metodologiieuropene comune de calculare a economiilor deenergie, cu impact important asupra reduceriiemisiilor de CO2 ºi calculãrii acestor emisii.

6.8 Raportul privind definireadomeniului

Scopul acestui raport privind definireadomeniului este similar cu cel al raportuluiprivind definirea domeniului din procesul EIMpentru proiecte.

Deºi nu este prevãzutã în mod formal în HG1076/2004, având în vedere importanþa ºi rolulsãu central în întregul proces SEA, esterecomandabil ca decizia privind definireadomeniului sã fie înregistratã printr-undocument special conceput.

Procesele verbale întocmite la întrunirile GLcare s-au ocupat de aspectele de definire adomeniului pot fi dezvoltate sub forma unuiraport propriu-zis. Raportul privind definireadomeniului trebuie sã fie apoi pus la dispoziþiafactorilor interesaþi, inclusiv a publicului ºi înaceastã fazã de început a procesului SEA.

Scopul Raportului de definire a domeniului este:

• de a înregistra acordul principalilor factoriinteresaþi cu privire la domeniul deaplicare a SEA;

• de a informa factorii interesaþi cu privirela principalele elemente ale P/P ºi aprincipalelor aspecte de mediu;

• de a obþine comentarii din partea factorilorinteresaþi cu privire la domeniul de includereºi abordarea SEA ºi cu privire la P/P.


38

A scoping report helps all parties directly andindirectly involved, as they could refer to a commondocument when discussing progress on the SEAprocess, promoting efficiency and transparency.

The Scoping Report should be clear, conciseand readable for a wide range of stakeholders.Table 6-4 lists the typical information thatshould be included in a Scoping Report.

3Raportul de definire a domeniului este utiltuturor factorilor direct sau indirect implicaþi,deoarece se pot referi la un document comunatunci când discutã mersul procesului SEA,promovând eficienþa ºi transparenþa.

Raportul de definire a domeniului trebuie sã fieclar, concis ºi uºor de citit de cãtre categoriidiverse de factori interesaþi. În Tabelul 6-4 suntprezentate informaþiile care trebuie incluse într-un raport de definire a domeniului.

39


1. Introducere (cu o scurtã prezentare a P/P ºi a procesului de elaborare a P/P, a scopului raportului dedefinire a domeniului).

2. Descrierea principalului scop al P/P ºi al elementelor sale cheie

3. Descrierea altor documente strategice internaþionale, naþionale ºi locale care ar putea fi relevantepentru P/P.

4. Interacþiunea cu alte P/P sau alte SEA.

5. Scurtã descriere a situaþiei existente a mediului, arãtând principalele aspecte ºi constrângeri de mediu

6. Determinarea aspectelor de mediu ce trebuie evaluate.

7. Obiectivele, indicatorii ºi þintele de mediu.

8. Hãrþi ale ariei cuprinse în P/P ºi ale zonei estimate de impact asupra mediului

9. Lista preliminarã de alternative în cadrul P/P

10.Metodologia SEA propusã (inclusiv termene, bugetul, echipa, lista factorilor implicaþi ce vor ficonsultaþi).

11.Concluzii privind domeniul de cuprindere propus pentru SEA.

12.Sursele de date.

13.Punct de contact pentru adresarea comentariilor.

Tabelul 6.5: Informaþii ce se includ de obicei într-un raport de definire a domeniului

7.1 Scopul

Scopul acestei etape a procesului SEA este de aidentifica, discuta ºi evalua efectele probabileasupra mediului generate de P/P.

Evaluarea impactului nu trebuie efectuatã ca oetapã „de sine stãtãtoare”, ci în mod interactivcu echipa de planificatori, în timpul elaborãriiP/P ºi nu abia dupã ce a fost finalizatã primaversiune a P/P.

Numai atunci SEA îºi poate aduce contribuþia laP/P evaluat ºi realiza astfel versiunea finalã a P/Pcu includerea rezultatelor, concluziilor ºirecomandãrilor SEA.

În evaluarea impactului P/P asupra mediului potfi utilizate o serie de abordãri, metode ºiinstrumente diferite. Combinaþia cea maipotrivitã de abordãri, metode ºi instrumentedepinde de contextul specific, la rândul sãudeterminat, de exemplu, de conþinutul P/P, decomponentele mediului ce pot fi afectate sau deresursele disponibile pentru efectuarea SEA.

În cadrul etapei de evaluare se pot defini 7 paºi.Aceºtia sunt prezentaþi în Tabelul 7-1.

7.2 Pasul 1: Stabilirea situaþieiiniþiale a mediului

7.2.1 Scopul

Înainte de a putea evalua impactul potenþial alP/P, trebuie analizate condiþiile relevante demediu existente. Scopul acestui pas este de a:

- înþelege tendinþele anterioare ºi stareaactualã a mediului asociatã P/P;

- contura tendinþele viitoare probabile aleaspectelor de mediu în lipsa implementãriiP/P supus evaluãrii,

- pune aceste informaþii la dispoziþia echipeicare se ocupã de planificare.

Pasul se aplicã la întregul teritoriu cuprins înP/P ºi la zona de impact asupra mediuluiasociatã acestuia, aºa cum au fost definite înraportul de definire a domeniului SEA.

7.2.2 Abordare

De fapt, analiza preliminarã a stãrii actuale amediului în teritoriul ce va fi probabil afectat deP/P trebuie efectuatã în momentul etapei de

40

7. EVALUAREA P/P

Pasul 1 Stabilirea situaþiei iniþiale a mediului: înþelegerea stãrii mediului existente sub raportulaspectelor care ar putea fi afectate de P/P.

Pasul 2 Testarea obiectivelor P/P unul faþã de celãlalt ºi în raport cu obiectivele de referinþã privindmediul, respectiv obiectivele SEA

Pasul 3 Predicþia efectelor P/P ºi a însemnãtãþii acestora: predicþia modului în care se preconizeazã cãse va schimba mediul ca urmare a P/P (sau alternativelor sale) ºi evaluarea însemnãtãþiiacestor schimbãri în raport cu conformarea cu politicile, obiectivele ºi standardele de mediuidentificate în etapa de definire a domeniului.

Pasul 4 Evaluarea mijloacelor alternative rezonabile de realizare a obiectivelor strategice ale P/P

Pasul 5 Compensarea efectelor negative semnificative ºi întãrirea efectelor pozitive: analizareamodului în care poate fi revizuit sau îmbunãtãþit P/P în vederea compensãrii efectelor adverseºi maximizãrii beneficiilor oferite de P/P.

Pasul 6 Alegerea alternativei preferabile a P/P.

Pasul 7 Propunerea mãsurilor de monitorizare a efectelor implementãrii P/P asupra mediului.

Tabelul 7.1: Paºii etapei

definire a domeniului. Ca atare, raportul dedefinire a domeniului va trebui utilizat ca punctde plecare pentru studiul situaþiei iniþiale.

Se descrie dezvoltarea trecutã ºi starea actualã amediului în zona ce va fi probabil afectatã deP/P cu specificarea principalilor factori ce auinfluenþat-o (de ex. care influenþeazã calitateaaerului – surse de poluare etc.).

Descrierea detaliatã a dezvoltãrii trecute ºi asituaþiei actuale va ajuta la estimarea tendinþelorviitoare probabile dacã P/P nu este implementat.

7.2.3 Cerinþe privind datele referitoarela situaþia iniþialã

Pentru ca datele referitoare la situaþia iniþialã sãpermitã formularea unor raþionamenterezonabile, ele trebuie sã rãspundã unor cerinþe,din care prezentãm câteva în Tabelul 7-2.

7.2.4 Surse ºi tipuri de informaþiireferitoare la situaþia iniþialã

Existã numeroase surse de informaþii de mediu,dar titularul P/P, cu ajutorul consultanþiloracreditaþi, este cel care trebuie sã estimezevaloarea informaþiilor în raport cu nevoile sale.Sursele tuturor datelor utilizate în raportul demediu trebuie specificate clar, împreunã cuinformaþiile relevante privind vechimea, aria deacoperire ºi calitatea fiecãrei surse.

7.2.5 Lipsuri de date

Absenþa sau penuria de informaþii despre mediueste probabil perceputã ca o problemã a SEA.

Pentru a face faþã lipsei de date pe termen scurt,SEA trebuie sã raporteze incertitudineadeterminatã de lipsa datelor. Lacunele din datetrebuie exprimate în mod explicit, nu ascunse înprocesul SEA.

7.3 Pasul 2: Evaluareacompatibilitãþii obiectivelorP/P cu obiectivele dereferinþã privind mediul

7.3.1 Scopul

Scopul acestui pas este de a evalua compati-bilitatea dintre obiectivele P/P ºi obiectivele demediu relevante, de a identifica atât sinergiileposibile, cât ºi neconcordanþele.

Dacã un P/P are mai multe obiective, poate fiutilã ºi testarea acestora unul faþã de altul,deoarece neconcordanþele pot da naºtere unorefecte adverse asupra mediului.

Pot exista tensiuni între obiectivele P/P ºiobiectivele de referinþã privind mediul care nuvor putea fi reconciliate. Evaluareacompatibilitãþii va clarifica aceste situaþii astfelîncât deciziile ulterioare sã aibã o bazã solidã ºisã se poatã analiza mãsuri de compensare sauopþiuni alternative.

7.3.2 Abordare

Compatibilitatea obiectivelor P/P cu obiectivelerelevante de mediu poate fi evaluatã cu ajutorulunei matrici precum cea prezentatã în Tabelul 7-3.

În tabel este prezentatã o privire de ansamblusimplã a principalelor obiective ale planuluigeneral de termoficare.

În fiecare cãsuþã se poate arãta dacã acelobiectiv este compatibil sau incompatibil, cuajutorul unui simbol specificat, adicã + dacãobiectivele sunt compatibile ºi – dacã nu sunt.Dacã nu existã nici o legãturã între douãobiective date, cãsuþa poate fi lãsatã liberã.

Primul obiectiv, preþ scãzut, contrazice obiectivulde mediu, pe cand ultimele douã sunt compatibile.

41

7. Evaluarea P/P

- Sã fie la acelaºi nivel de detaliere ca ºi P/P- Sã se axeze pe componentele mediului asupra cãrora P/P ar putea avea un efect semnificativ- Sã fie cât mai recente ºi mai exacte pe cât este rezonabil posibil, fãrã a impune sarcini inutile de culegere

a datelor- Sã poatã fi prezentate într-o manierã utilã, care sã poatã fi interpretatã ºi de nespecialiºti. - Dacã va fi necesar, datele detaliate trebuie prezentate în anexe.

Tabelul 7.2: Cerinþe de bazã privind datele referitoare la situaþia iniþialã

Matricea de evaluare trebuie însoþitã de oexplicare a fiecãrui obiectiv esenþial al P/P. Este de asemenea util sã se specifice întrebãriledirectoare referitoare la efectele mai specificeasupra mediului. Aceste întrebãri, împreunã cuindicatorii, vor fi utilizaþi apoi în elaborareasistemului de monitorizare a mediului înimplementarea P/P.

Apoi va trebui sã se evalueze dacã obiectiveleP/P se aflã în contradicþie (-) sau în concordanþã(+) unul cu celãlalt cu ajutorul unei matricisimilare cu cea prezentatã în tabelul 7.4.

Obiectivele P/P pot fi ºi ele contradictorii. Unplan general de termoficare municipalã bazat peenergie regenerabilã poate fi, de exemplu celmai costisitor, dar pe de altã parte poate ofericel mai bun tip de furnizare a energiei, cea maimare siguranþã a ofertei ºi locuri de muncã înexplorarea SER locale.

Existã ºi contradicþii mai specifice care pot fianalizate pe diferite componente. Costulconductelor de termoficare ºi de gaz poate firedus, de exemplu dacã se aceptã pozareaacestora supra teran. Astfel se va reduce preþulla consumator, dar prezenþa conductelor înpeisaj va determina un impact vizual asupramediului local.

7.4 Pasul 3: Predicþia ºievaluarea efectelor P/P

7.4.1 Scopul

Scopul acestui pas este acela de a identifica ºidescrie efectele P/P ºi ale alternativelor saleasupra componentelor ºi aspectelor de mediu.

7.4.2 Abordare

În evaluarea efectelor unui P/P este necesar înprincipiu sã se simuleze întregul sistem energeticdin România în prezenþa ºi în absenþa acestuiP/P, þinând cont de influenþa ºi interacþiunea cualte sectoare, de ex. sectorul locuinþelor ºisectorul deºeurilor.

În evaluarea P/P care implementeazã strategianaþionalã pentru sectorul energetic, este logic sãse includã în simulare toate aspectele importantela nivel naþional ºi nu este necesar sã se intre îndetalii referitoare la colectarea ºi prelucrareadatelor de nivel local.

Pentru o astfel de simulare simplificatã este acceptabil:

- sã se stabileascã un model simplificatrezonabil de dezvoltare a cererii de energieelectricã, termicã ºi de termoficare la nivellocal.

- sã se utilizeze date medii rezultate din statistici.


42

Tabelul 7.3: Matrice pentru un plan general de termoficare municipalã

Obiectivele de mediu relevante

Obiectivele P/P Reducerea CO2Reducerea SO2

ºi NOxReducerea

impactului vizualReducerea

impactului acustic

Preþuri scãzute pentruconsumatori

- - - -

Calitate ºi siguranþã + +

Locuri de muncã la nivel local + +

Tabelul 7.4: Matrice pentru un plan general de termoficare municipalã

Obiectivele P/PPreþuri scãzute pentru

consumatoriCalitate ºi siguranþã

Locuri de muncã lanivel local

Preþuri scãzute pentruconsumatori

0 - -

Calitate ºi siguranþã - 0 +

Locuri de muncã la nivel local - + 0

Pentru evaluarea P/P la nivel municipal, deexemplu un plan general de termoficare, estelogic sã se cuprindã toate aspectele importante lanivelul local, inclusiv caracteristicile marilorconsumatori specifici ºi instalaþiilor industrialelocale, însã nu este necesar sã se cunoascã detaliireferitoare la sistemele naþionale de alimentarecu energie electricã ºi gaze. Este acceptabil sã sestabileascã o abordare marginalã rezonabilã asistemului de alimentare cu energie electricã ºigaze, respectiv sã se estimeze, de exemplu careunitãþi de producere a electricitatii vor produce„mai mult sau mai puþin” cu un MWH energieelectricã ºi care vor fi consumul de combustibil ºiemisiile asociate producerii acestui surplus de unMWH. De obicei termocentralele cu condensatiese vor situa „la margine” ºi nu hidrocentralelesau centralele nucleare.

Un exemplu de utilizare a abordãrii marginalepoate fi ilustrat de evaluarea urmãtoarelor treialternative tipice de asigurare a energiei termiceîntr-un plan general de termoficare municipalã:

- Alternativa 1: Investiþii în termoficare ºiCET cu gaze

- Alternativa 2: Investiþii în centrale termiceindividuale

- Alternativa 3: Utilizarea energiei electricepentru încãlzire

Nu este necesar sã se cuprindã în evaluareaacestor alternative întregul sector naþional deenergie electricã ºi gaze, deoarece rezultatul P/Pmunicipal va avea un impact foarte mic asupraacestor sectoare. În loc sã se utilizeze datedetaliate la nivel naþional, se poate adopta oabordare marginalã. Pentru o astfel de abordarevor fi necesare, pentru fiecare dintre cele treialternative, informaþii cu privire la:

- Costurile ºi emisiile suplimentare(marginale) în întregul sistem energeticpentru livrarea unui kWh în plus deenergie electricã în oraº (în medie ºi peperioadele relevante ale anului, de ex.dacã diferã de la iarnã la varã);

- Costurile ºi emisiile suplimentare înreþeaua de gaze pentru livrarea unui kWhîn plus de gaze în oraº.

Datele de bazã pentru acest rãspuns marginal alsistemului energetic ºi de gaze se poate elabora deautoritatea naþionalã de resort, de ex. MinisterulEnergiei, pentru ca toate municipalitãþile sã îºi poatãfundamenta planificarea pe aceleaºi ipoteze.

7.4.3 Consumul de combustibil

În acest capitol accentul cade asupraconsumului de combustibil ºi metodologiei deestimare a consumului real de combustibil,important pentru a putea estima emisiile. Încapitolul urmãtor este discutat modul deestimare a emisiilor pe baza consumului decombustibil în diferite centrale.

Dupã cum am arãtat în secþiunea 6, estimareaconsumului de combustibil ºi deci a emisiilor deCO2 rezultate din implementarea P/P necesitã o

abordare de ansamblu a simulãrii consecinþelorimplementãrii P/P la nivel naþional.

Îndeosebi P/P, strategiile ºi politicile referitoarela sectorul energetic, sectorul termoficare,eficienþa energeticã ºi sectorul deºeurilor, ca ºimecanismele de impozitare ºi acordare defacilitãþi sunt foarte integrate. Ca atare, pentru aevalua impactul unui P/P dintr-un sector asupraemisiilor de CO2, este necesar sã se treacã

rãspunsul corect al majoritãþii celorlalte sectoarefaþã de implementarea P/P supus analizei. Acestrãspuns se înþelege a fi, de exemplu, emisiaadiþionalã de CO2 în sistemul energetic naþional

pentru fiecare kWh în plus de energie electricãfolosit pentru încãlzire pe baza de electricitate.

Pentru a putea estima corect emisiile de CO2,

care reprezintã indicatorul impactului P/Pmunicipal la nivel naþional, ar fi necesar înprincipiu sã se simuleze întregul sistem energeticnaþional în prezenþa ºi în absenþa P/P. Un astfelde model de simulare, care se comportã ºifuncþioneazã ca un sistem dat cu un set deintrãri controlate, poate fi elaborat ºi operat deautoritatea de planificare ºi/sau marile companiide utilitãþi.

Din motive practice, în cazul multor P/P, pentrucalcularea consumului de combustibil va fisuficientã o ajustare marginalã nesofisticatã.Calculul consumului de combustibil pentruproducerea energiei termice în centraleleelectrice (sub formã de electricitate sau decãldurã) ºi din cazane industriale este relativsimplu, þinând cont de rãspunsul sectoruluienergetic. Câteva cazuri simple sunt prezentateîn Tabelul 7-5.

43

7. Evaluarea P/P

Consumul anual de combustibil pentru încãlzirelivratã din sistemul de termoficare depinde decapacitãþile de producþie ºi de încãrcareatermicã pe parcursul anului. În plus, trebuie sãse analizeze dacã alternativa presupune numai omodificare marginalã a furnizãrii dintr-o reþeaexistentã (ceea ce nu va influenþa pierderile decãldurã) sau cuprinde o nouã reþea pentru caretrebuie estimate pierderile de cãldurã.

În Tabelul 7-6 sunt prezentate exemple simpleprivind un sistem alimentat de o maretermocentralã suplimentatã de mai multe cazanepe cãrbune. Este de aºteptat ca CET sã poatãasigura 80% din surplusul de energie termicãpentru noii consumatori. În tabel este calculatconsumul de combustibil care va sta la bazacalculãrii emisiilor.

În cazul în care P/P cuprinde o modificare decombustibil, de exemplu trecere de la cãrbune lagaze naturale sau de la cãrbune la surse regenerabile,calculul se complicã. Teoretic, un proiect carepropune utilizarea mai extensivã a gazelor naturaleºi reducerea utilizãrii cãrbunilor, de ex. prin trecereade la cãrbune la gaze naturale la un cazan de marecapacitate va economisi emisii de CO2, însã acesteeconomii nu pot fi comparate cu economiile realizateprin eficientizarea consumului final sau a producþiei.Gazele naturale reprezintã o resursã strategicã ºilimitatã comparativ cu cãrbunii. De aceea, evaluareaunui P/P care propune o mai extensivã utilizare agazelor naturale în sectorul producþiei de energietermicã ºi electricã trebuie tratatã cu mare atenþie:

- Trebuie analizate diferite alternative deutilizare a gazelor naturale (de ex. cazanecu eficienþã redusã faþãã de instalaþii CETcu ciclu combinat de înaltã eficienþã).


44

Alimentare cu energie Consumul de combustibil

Tabelul 7.5: Consumul de combustibil pentru obþinerea energiei termice în centrale

Încãlzire pe bazã deelectricitate produsã de otermocentralã pe cãrbuni

1 MWh energie electricã necesitã 2,5 MWh cãrbune/MWh de electricitate,deoarece termocentralele pe cãrbuni produc acest plus de 1 MWh electricitateîn cea mai mare parte a anului.O excepþie ar putea fi scurtele perioade în care existã surplus de producþiehidroelectricã sau nuclearã. Aceastã cifrã este importantã pentru evaluarea economiei de electricitate laconsumatorul final, deoarece fiecare MWh economisit va reprezenta oeconomie de 2,5 MWh cãrbune plus câteva procente în plus datoritã pierderilorîn reþea, în funcþie de energia furnizatã.

Energie termicã din CETpe cãrbune, de ex. cucapacitatea 300 MW

1 MWh de cãldurã produs în reþeaua de termoficare dintr-un CET pe cãrbune,care funcþioneazã pentru producþia de energie electricã, reduce producþia deelectricitate cu 0,15 MWh. Prin urmare consumul de combustibil pentrucãldurã este 0,15 x 2,5 = 0,4 MWh cãrbune/MWh energie termicã.

Energie termicã dintr-omicrocentralã pe cãrbune,de ex. cu capacitateaelectricã de 30 MW ºitermicã de 100 MWh.

Consumul de cãrbune într-o microcentralã care nu funcþioneazã decât atuncicând este o cerere de cãldurã, este definit ca fiind consumul total de combustibilde la centralã minus economiile de combustibil de la o mare termocentralã:• 1 MWh de cãldurã este dublat de 0,3 MWh electricitate• consumul de combustibil este (1+0,3)/0,85 = 1,5 MWh cãrbune• economia de cãrbune este (1+0,3)/0,3 = 2,5 MWh • în total 1,5 – 0,75 = 0,75 MWh cãrbune/MWh energie termicã Consumul de comustibil calculat de 0,75 MWh cãrbune/MWh energie termicãpoate fi utilizat direct pentru calcului emisiilor de CO2 , în timp ce pentrucelelalte emisii trebuie sã se þinã seama, evident cã 1,5 MWh din combustibileste utilizat pe plan local ºi 0,75 MWh se economisesc la centrala mare –probabil echipatã cu un sistem de tratare a gazelor mai avansat

Cãldurã de la un cazanpe cãrbune

Pentru 1 MWh de cãldurã este nevoie de 1/0,85 = 1,2 MWh cãrbune/MWhenergie termicã, presupunând un randament al cazanului de 85%

Cãldurã de la un cazanpe gaze

Pentru 1 MWh de cãldurã este nevoie de 1/0,9 = 1,1 MWh gaze/MWh energietermicã, presupunând un randament al cazanului de 90%

- Trebuie evaluat dacã gazele naturale arputea fi utilizate mai eficient din motiveeconomice sau de mediu, de ex. înlocuinþe individuale, care altfel ar utilizalemne sau pãcurã, deoarece termoficareaar fi prea costisitoare.

- Trebuie vãzut dacã gazele naturale nu arputea fi mai bine utilizate în industrie.

- Trebuie analizat dacã, în echilibrulenergetic, cota totalã de gaze naturale esteacceptabilã.

În Tabelul 7-7 se prezintã consumul decombustibil în cazul unor posibile opþiuni demodificare a combustibilului.

7.4.4 Impact asupra mediuluideterminat de emisii

Factorul de decizie trebuie sã gãseascã echilibrulcorect între costurile economice ºi beneficiilepentru mediu ale fiecãrei alternative, unexerciþiu, desigur, dificil ºi delicat. Întrebareaeste cât de mult mai mult se poate investi înmod rezonabil ºi creºte preþurile la consumatorpentru a îmbunãtãþi starea mediului ºi cum sepoate asigura cel mai mare avantaj pentrumediu cu cel mai mic cost economic.

La nivel naþional este însã posibilã cuantificareaimpactului asupra mediului într-o oarecare mãsurã.

45

7. Evaluarea P/P


Tabelul 7.6: Consumul de combustibil pentru o reþea de termoficare bazatã pe CET

Modificare a cererii deenergie termicã faþã desistemul existent determoficare

Pesupunând 80% de la CET ºi 20% din cazane (v. tabelul de mai sus) consumulde combustibil pentru utilizarea unui MWh de energie termicã în plus din reþea(fãrã modificarea pierderilor de cãldurã) este:

0,8 x 0,4 +0,2 x 1,2 = 0,6 MWh cãrbune/MWh energie termicã

Aceastã valoare este valabilã pentru evaluarea economiilor la consumatorulfinal, deoarece economisirea a 1 MWh de cãldurã va determina economisirea a0,6 MWh cãrbune.

Sistem de încãlzirecentralizatã cu CET într-un cartier nou

Pentru a asigura o nouã reþea de termoficare într-un cartier cu un randamentmediu total de 80% ºi aceeaºi producþie ca mai sus, consumul de combustibil va fi:

0,6/0,8 = 0,8 MWh of cãrbune/MWh energie termicã


Tabelul 7.7: Consumul de combustibil combinat cu schimbarea combustibilului

Energie termicã dintr-otermocentralã pe gaze (cumotor sau turbinã) cu ca-pacitatea electricã de 8 MWºi termicã de 10 MW.

Consumul de gaze într-o microcentralã care nu funcþioneazã decât atunci cândeste o cerere de cãldurã, este definit ca fiind consumul total de combustibil de lacentralã minus economiile de combustibil de la o mare termocentralã:

• 1 MWh de cãldurã este dublat de 0,8 MWh electricitate

• prin urmare, consumul total de combustibil în centralã este (1+0,8)/0,85 =2,1 MWhgaze/MWh energie termicã.

• economia de cãrbune este 0,8 x 2,5 = 2,0 MWh/MWh energie termicã

“Consumul de combustibil” calculat în MWh este de doar 2,1-2,0=0,1 MWh,dar aceastã valoare nu este importantã. Ea ar putea fi chiar negativã. Importanteste faptul cã economia de combustibil datoritã CET se combinã cu trecerea dela cãrbune la termocentrala mare la gaze în centrala localã.

Termoficare alimentatãde un CET pe cãrbune înlocul unui cazan pe gaze

1 MWh de cãldurã din sistemul de temoficare alimentat de o maretermocentralã pe cãrbune, ca mai sus, va folosi

0,6 MWh cãrbune/MWh energie termicã

iar economia de combustibil în cazanul pe gaze individual este

1,1 MWh gaze/MWh energie termicã.

Costul efectelor asupra mediului poate fiinternalizat în costul economic cu ajutorulanumitor parametri.

Parametri cei mai generali pentru mediu, care defapt sunt prezenþi în evaluarea majoritãþii P/Pdin domeniul energiei sunt emisiile de:

• Gaze cu efect de serã: CO2, CH4, ºi N2O

• Produºi periculoºi normali de ardere: SO2, NOx ºi pulberi

• Alþi compuºi toxici de ardere:HAP, CO etc.

Parametrii de emisie pentru instalaþiiobiºnuite de producþie

Emisiile depind în mare mãsurã de:

• Tipul centralei de producþie.

• Tehnologia de ardere.

• Epurarea gazelor de coº.

Când se efectueazã EIM pentru un proiect,emisiile trebuie estimate în detaliu , dar în cazulcelor mai multe SEA este mai operaþional caevaluarea sã se bazeze pe valori medii standardtipice României, de exemplu la nivelul dedetaliere indicat în Tabelul 7-8. Aceste valoritrebuie estimate pentru fiecare SEA în parte, darse pot estima ºi valori medii standard care sã fieactualizate când este cazul de MinisterulMediului ºi Dezvoltãrii Durabile.

Gaze cu efect de serã

Emisiile de CO2, considerat a fi cel maiimportant gaz cu efect de serã, depind întotalitate de combustibil ºi conþinutul de energieal combustibilului ºi nu de tehnologia de ardere.

Valorile de emisie pentru diferiþi combustibilisunt enumerate în tabelul de mai jos:

Influenþa emisiilor celorlalte douã gaze cu efectde serã obiºnuite CH4 (metan sau gaz natural) ºi

N2O, nu trebuie însã neglijatã, deoarece în

unele proiecte acestea ar putea fi principalelegaze cu efect de serã generate. Un exemplu estecel al proiectelor de depozite de deºeuri caregenereazã emisii de CH4 ºi cel al proiectelor de

colectare ºi utilizare a gazelor de depozit încazane sau motoare CET care pot reduce acest


46

Combustibil Tehnologie

Tabelul 7.8: Emisii specifice tehnologiei

Cãrbune

Cãrbune

Cãrbune

Cãrbune

Motorinã

Motorinã

Petrol uºor

Petrol uºor

Gaze naturale

Gaze naturale

Gaze naturale

Gaze naturale

Gaze naturale

Lemne

Termocentrale, fara epurarea gazelor la coº

Termocentrale,cu epurarea gazelor de coº.

Cazan termoficare > 5 MW

Cazan clãdire < 5 MW

Termocentralã pe abur

Termocentralã cu turbinã

Termocentralã cu motor

Cazan termoficare

Cazan clãdire

Cazan termoficare

CH4g/GJ

CH4g/GJ

CH4g/GJ

CH4g/GJ

Combustibil Emisii CO2

kg/MWh

Tabelul 7.9: Emisii specifice de CO2

Gaze naturale

Petrol uºor

Pãcurã

Cãrbune

Deºeuri municipale, inclusivfracþiunea fosilã

Deºeuri municipale organice

Biomasã

205

266

281

342

65

0

0

impact. De asemenea, unele proiecte privindgazele naturale pot determina emisii fugitive deCH4 prin pierderi. Deoarece impactul acestoremisii este legat de impactul CO2 printr-unraport fix, este mai convenabil ca, în evaluareaimpactului acestor gaze aceste emisii sã fietransformate în emisii echivalente de CO2:

• 1 kg de CH4 corespunde cu 21 kg de CO2 ºi

• 1 kg de N2O corespunde cu 310 kg de CO2

Costurile de emisie a unei tone de CO2 dincombustibili fosili (sau avantajul economisiriiunei tone) pot fi direct legate de preþul emisiilorde CO2 pe piaþa internaþionalã a certificatelorde CO2. Preþul pieþei fluctueazã, dar esterezonabil sã se utilizeze un preþ în domeniul 10-20 Euro/tonã de CO2 echivalent.

Compuºi de ardere normali

Substanþele periculoase emise de obicei decentralele energetice, SO2, NOx ºi particule, potfi cuantificate prin estimarea costurilor suporta-bile de îndepãrtare a acestor poluanþi din gazelede ardere sau estimarea brutã a costului socialal impactului imisiilor (de ex. conþinutul depoluant în mg pe m3 de aer în zonele locuite)asupra sãnãtãþii, naturii, clãdirilor etc.

Ministerul Mediului ºi Dezvoltãrii Durabile seaflã în poziþia de a putea calcula aceste costuripentru societatea româneascã.

Autoritatea Danezã pentru Energie a publicat unGhid de evaluare a planurilor de asigurare aenergiei termice în Danemarca, în care suntpropuse urmãtoarele valori ale costurilor de emisiece trebuie internalizate în evaluarea economicã:

• Costuri pentru NOx 2-10 Euro/kg

• Costuri pentru SO2 5- 8 Euro/kg

• Costul pentru pulberi Nu s-a gãsit.

Alþi compuºi de ardere

Compuºii de ardere rezultaþi din arderea incom-pletã, de ex. HAP ºi CO sunt foarte dãunãtoripentru mediul local ºi sãnãtatea umanã, dar greude mãsurat. În plus, ei provin practic numai dininstalaþii mici, de ex. mici cazane pe cãrbune ºi sobecu lemne pentru încãlzirea clãdirilor ºi aragazele ºisobele folosite pentru prepararea hranei.

De obicei, un P/P care urmãreºte reducereautilizãrii acestor instalaþii de ardere mici ºiineficiente va contribui la reducerea emisiiloracestor substanþe foarte dãunãtoare ºi astfel vaavea un impact foarte pozitiv asupra mediului.

Douã exemple de P/P elaborate sau în curs deelaborare în România sunt planul determoficare pentru modernizarea încãlziriicentralizate în blocurile de locuinþe ºi P/P pentrudezvoltarea termoficãrii cartierelor cu scopulînlocuirii centralelor mici cu centrale mari,eficiente, cu ardere completã.

În general, deoarece unele substanþe sunt greude mãsurat, este important ca accentul sã nucadã numai pe emisiile mãsurabile alecentralelor mari, ci ºi pe valorile calitative aleemisiilor dãunãtoare.

7.5 Pasul 4: Evaluareaalternativelor rezonabile

7.5.1 Scopul

În acest pas sunt detaliate ºi investigatealternativele care au fost incluse pe lista scurtãîn etapa de definire a domeniului.

7.5.2 Abordare

Dupã cum am descris anterior în secþiuneareferitoare la definirea domeniului, alternativelepot fi simplificate dacã este posibil sã se includãîn mod simplu efectele marginale din altesectoare. Astfel se va îmbunãtãþi imaginea deansamblu asupra aspectelor importante cetrebuie comparate între diferite alternative.

Dupã identificarea celor mai relevantealternative pentru compararea cu alternativasituaþiei iniþiale, este important ca fiecarealternativã sã fie optimizatã ºi sã poatã fi privitãca alternativã realistã.

Identificarea formelor de impact ale altor sub-sectoare ºi a precondiþiilor pe care le impunacestea, poate fi ilustratã prin câteva exemple:impactul unei strategii de reabilitare a clãdirilorasupra mediului depinde de metoda de încãlzire,iar impactul unui plan de reabilitate a unuisistem de termoficare depinde de reabilitareaclãdirilor. Acestea sunt ilustrate în continuare.

47

7. Evaluarea P/P

Strategie naþionalã de eficientizareenergeticã a clãdirilor

O strategie naþionalã de eficientizare energeticãa clãdirilor poate propune soluþii, cu impactdiferit asupra consumului de energie electricã,gaze, petrol ºi termoficare, în funcþie demãsurile din clãdire ºi de locul în care esteconstruitã aceasta. Deoarece aceste tipuri deenergie au calitãþi diferite din punct de vedere alemisiilor de CO2, este necesar sã se þinã seama

ºi de acest fapt în formularea alternativelor.Pentru a nu complica evaluarea cu includereasectorului de termoficare ºi cel al energieielectrice, o abordare practicã este aceea de astabili o situaþie de bazã marginalã corectã. Unexemplu de situaþie de bazã marginalã, cu valoriilustrative care au la bazã experienþainternaþionalã, este cel de mai jos:

• economisind 1 MWh de electricitate seeconomisesc 2,5 kWh cãrbune, deoarececentralele de condensaþie cu cãrbune produccea mai mare parte a energiei adiþionalenecesare pentru a face faþã cererii;

• economisind 1 kWh de cãldurã seeconomisesc 1,1 kWh de gaz necesar înclãdiri, care altfel ar fi fost furnizat dinreþeaua publicã de gaze;

• economisind 1kWh de cãldurã seeconomisesc 1.2 kWh de cãrbune dacãclãdirea este încãlzitã de un sistem determoficare cu cazan pe cãrbune (deoarecepierderile în reþea sunt independente decantitatea de cãldurã furnizatã);

• economisind 1kWh de cãldurã seeconomisesc 0,6 kWh de cãrbune dacãclãdirea este încãlzitã de un sistem determoficare cu CET pe cãrbune.

De aceea, o alternativã a unui P/P deeficientizare energeticã a clãdirilor poate þinecont de impactul asupra costurilor ºi deimpactul asupra mediului produs de metoda defurnizare a energiei termice, cu ajutorul unorvalori cheie aproximate astfel.

Program de reabilitare a unui sistem deîncãlzire centralizatã

Programul de reabilitare a sistemului deîncãlzire centralizatã trebuie sã þinã seama de

economiile aºteptate datoritã programului deeficientizare energeticã a clãdirilor, dar ºi deopþiunile de utilizare a unui CET, a surplusuluide energie termicã din industrie sau alte surse decãldurã eficiente, care pot fi incluse caalternative la P/P.

Deoarece ar fi mult prea complicat caalternativa sã includã numeroasele proiecte dereabilitare a clãdirilor, se poate deci adopta oabordare marginalã similarã prin estimareaimpactului investiþiilor în clãdiri asupraactivitãþii de furnizare. Poate fi suficientãevaluarea rezultatului net al investiþiilor însectorul clãdirilor, de ex. presupunând cãmãsurile de eficienþã optimã (þinând cont delatura ofertei) ar fi o reducere cu 30% a cereriiºi o reducere a temperaturilor necesare(proiectate) de la, de ex.90/70 la 80/40.

De aceea, alternativele ce vor fi comparate înP/P pentru reabilitarea sistemului de încãlzirecentralã nu trebuie sã cuprindã decât costurilelocale pentru CET ºi sistemul de termoficare, încaz ca s-a stabilit abordare marginalã asectorului energetic ºi a celui casnic.

Strategie pentru sectorul energetic

Într-un plan de dezvoltare de investiþii într-onouã capacitate de producþie în termocentrale,este important sã se identifice locaþii alternativeale centralelor, cel puþin o alternativã, care sãdemonstreze avantajul amplasãrii în apropiereamunicipiilor în care reþelele de cartier pot utilizacãldura de la CET. În plus, alternativa trebuiesã includã estimarea cererii de cãldurã petermen lung în fiecare reþea de termoficare, careva depinde de:

• extinderea posibilã a reþelei pentrudeservirea unor noi consumatori(presupunând cã se doreºte un CET cuproducþie eficientã);

• izolarea ºi/sau înlocuirea conductelor ºi

• rezultatul programelor de eficientizareenergeticã a clãdirilor.

O abordare marginalã simplã ar fi preasimplistã pentru estimarea cererii de încãlzirecentralã ºi cererii de energie termicã în industrie.Estimarea va trebui sã se bazeze pe informaþiileconþinute în P/P din aceste sectoare.


48

7.6 Pasul 5: Ameliorareaefectelor negativesemnificative ºi întãrireaefectelor pozitive

7.6.1 Scopul

Dacã în etapele anterioare s-a arãtat cumva cãP/P ar putea avea efecte negative semnificativeasupra mediului, atunci SEA va trebui sãpropunã mãsurile adecvate de eliminare saucompensare a efectelor adverse.

7.6.2 Abordare

Evaluarea semnificaþiei efectelor prezise necesitãanalizarea mai multor întrebãri ca cele de mai jos:

• Va determina mãsura prevãzutã în P/P unrisc de nerespectare a standardelor de mediu?

• Ar putea determina mãsura prevãzutã înP/P nerespectarea politicilor sau þintelorde mediu?

• Ar putea afecta mãsura prevãzutã în P/Presursele de mediu, de ex. situri Natura2000, specii, peisaje, resurse de apã,resurse agricole, situri culturale etc.?

SEA va evalua dacã P/P propus promoveazãrespectarea obiectivelor de mediu ºi deci dacãmerge pe direcþia dezvoltãrii durabile. Dacã nu,SEA va trebui sã propunã cum poate fimodificat P/P pentru a face sã sporeascãbeneficiile pentru mediu ºi a reduce pagubeleprovocate mediului de P/P ºi/sau proiectele carear putea rezulta pe baza lui.

Un exemplu tipic de mod de a compensa uneleefecte negative asupra mediului este cel al uneicompanii energetice care construieºte un barajhidroenergetic cu care blocheazã râul folositpentru înmulþirea naturalã

7.7 Pasul 6: Alegereaalternativei preferabile a P/P

7.7.1 Scopul

Pe baza evaluãrii P/P ºi a soluþiilor alternativepentru acesta, SEA va selecta alternativa P/Ppreferabilã din punctul de vedere al mediului,care permite în acelaºi timp ºi îndeplinireaobiectivelor P/P. Alternativa preferabilã trebuiesã poatã fi implementatã.

7.7.2 Abordare

Se poate întâmpla ca alternativa preferatã depropunãtorul P/P ºi de echipa de planificatori sãnu fie cea mai bunã din punctul de vedere alefectelor asupra mediului.

În acest pas devin evidente avantajeledesfãºurãrii în paralel a SEA ºi procesului deplanificare – rezultatele apãrute pe parcurs ºirecomandãrile SEA sunt deja integrate însoluþiile alternative ale P/P, deci selectareaalternativei finale trebuie sã fie mai uºoara,respectiv nu mai existã alternative ale P/P cuefecte semnificativ adverse asupra mediului carenu pot fi ameliorate.

Un exemplu de integrare a efectelor asupramediului în planificare este includerea costurilorde mediu ale emisiilor, care ar fi generate înurma implementãrii P/P sau a proiectelor princare ar fi implementat P/P, în evaluareaeconomicã a P/P supus evaluãrii.

Pentru a asigura analizarea cât mai serioasã aacestei preocupãri de mediu în evaluarea P/P,îndeosebi în cazul în care titularul P/P este ocompanie energeticã privatã, pot fi introduse taxede mediu pentru emisii similare costului de mediu.

49

7. Evaluarea P/P

7.8 Pasul 7: Întocmireaprogramului de monitorizare

7.8.1 Scopul

SEA trebuie sã propunã un program de monito-rizare a implementãrii P/P care sã permitã:

• obþinerea ºi înregistrarea informaþiilor cuprivire la efectele semnificative asupramediului (v. în continuare) ale P/P(respectiv activitãþilor ºi proiectelorimplementate în cadrul P/P);

• identificarea efectelor adverse neprevãzute,cum ar fi acþiunile de remedierecorespunzãtoare ce pot fi întreprinse.

7.8.2 Abordare

Programul de monitorizare a P/P se ataºeazã laRaportul de mediu.

Programul de monitorizare trebuie sã devinãparte integrantã a P/P propus ºi este de asemeneaintegrat în Avizul de mediu eliberat pentru P/P.

Ori de câte ori va fi posibil ºi adecvat, programulde monitorizare a efectelor asupra mediuluitrebuie dezvoltat pe baza programului generalde monitorizare a implementãrii P/P, pentru a seevita suprapunerile dintre cele douã programe ºipentru a se pune în luminã legãturile care existã(dacã este cazul) dintre implementarea P/P ºiefectele acestuia asupra mediului.

Ca atare, echipa SEA trebuie mai întâi sãevalueze sistemul de monitorizare propus deP/P. Apoi, poate recomanda integrareamonitorizãrii indicatorilor de mediu relevanþi înprogramul de monitorizare a P/P ºi/sau propunemãsuri de monitorizare suplimentarã.

Indicatorii de mediu propuºi spre a fimonitorizaþi trebuie sã fie aliniaþi celorspecificaþi în etapa de definire a domeniului.

Având în vedere cã efectele asupra mediuluisunt generate de rezultatele implementãrii P/P,monitorizarea trebuie sã se adreseze atâtrezultatelor P/P cât ºi efectelor asupra mediului,respectiv sã se evalueze în ce mãsurã rezultatelesunt implementate practic ºi care sunt efecteleacestor rezultate asupra mediului.

Principalele prevederi ale HG 1076/2004referitoare la monitorizarea efectelorimplementãrii P/P asupra mediului sunt:

1. se identificã efectele semnificative asupramediului, ca ºi efectele adverseneprevãzute, pentru a se putea luamãsurile de remediere adecvate;

2. programul de monitorizare se anexeazã laraportul de mediu depus la autoritatea com-petentã pentru protecþia mediului în vedereaobþinerii avizului de mediu pentru P/P;

3. realizarea programului de monitorizareeste de resortul titularului P/P;

4. titularul P/P trebuie sã raporteze anualrezultatele programului de monitorizare laautoritatea competentã pentru protecþiamediului care a emis avizul de mediu,pânã la sfârºitul primului trimestruurmãtor fiecãrui an de monitorizare;

5. autoritatea competentã pentru protecþiamediului analizeazã rezultatele programuluide monitorizare ºi informeazã publicul;

6. activitatea de monitorizare poate fiefectuatã pe baza datelor, programelor decalcul/ calendarului/ programului ºiechipamentelor de monitorizare existente,pentru a se evita suprapunerile.

Punctele 2,3,4 ºi 5 de pe lista de mai sus suntcomune tuturor P/P supuse SEA, inclusiv celorelaborate în sectorul energetic, ºi nu au fostluate în considerare aspectele specifice fiecãruisector. Considerentele specifice sectoruluienergetic necesare la punctele 1 ºi 6 de mai sussunt urmãtoarele.

7.8.2.1 Considerente pentru punctul 1:efecte semnificative asupra mediului

Multe P/P din sectorul energetic sunt recunoscuteca având un impact negativ asupra mediului.

Pentru a sprijii autoritãþile competente pentruprotecþia mediului la luarea în considerare aefectelor asupra mediului, se propun urmatoareleinstrumente de care se poate tine seama:

• o listã de control privind proiecte, mãsuriºi/sau activitãþi posibil de inclus în P/P dindomeniul energiei care ar putea avea unefect negativ asupra mediului (inclusã înTabelul 7.10)


50

• o listã cu tipurile de efecte cu indicareafiecãrui tip de efect rezultat de pe urmafiecãrui tip de P/P, mãsurã, proiect ºi/sauactivitate (prezentatã în Tabelul 7.11).

• impactul asupra mediului rezultat din P/Pde eficientizare energeticã ºi a P/Pmunicipale, în principal pozitiv (descris pescurt în Tabelul 7.12).

51

7. Evaluarea P/P

Tipul P/P din domeniulenergiei

Proiecte, mãsuri, activitãþi, incluse în P/P care ar putea avea efectenegative asupra mediului

Tabelul 7.10: P/P ºi proiecte asociate care au mai ales impact negativ

dezvoltarea deinfrastructura (inclusivclãdiri) de proportii maripentru implementarea P/Penergetic la nivel naþional

• centrale cu condensaþie, CET mari, depozitele de combustibil ºi staþiile depreparare, depozitarea cenuºilor, staþii de epurare, linii de înaltã tensiune,sisteme de rãcire (turnuri de rãcire, instalaþii de pompare a apei)

• extracþie, transport ºi distribuþie de gaze – staþie de compresie a gazelor,conducte de gaze, depozite de gaz

• extracþia ºi transportul petrolului – sonde ºi infrastructura aferentã, conductepetroliere sau capacitãþi de transport feroviar, centrale de abur, platforme marine;

• extracþia ºi transportul cãrbunilor – construcþii ºi instalaþii aferente minelor

• extracþia uraniului – mine ºi tratare

• producþie de energie hidroelectricã la scarã mare, baraje ºi turbine

• centrale eoliene, turnuri de racire.

dezvoltarea deinfrastructura (inclusivclãdiri) de proportii maimici pentruimplementarea P/Penergetic la nivel localmunicipal

• microcentrale ºi depozite aferente

• cazane pe cãrbune, petrol, gaze ºi depozite aferente

• cazane pe biomasã ºi depozite aferente

• instalaþii de producere a energiei din deºeuri

• puþuri de ape geotermale

• micro-hidrocentrale ºi infrastructura aferentã (baraj, turbinã, construcþie)

• turbine eoliene locale

Tip de efect Tip de P/P din sectorul energetic sau tip de mãsuri, proiecte, ºi/sauactivitãþi care ar putea determina acest tip de efect negativ asupra mediului

Tabelul 7.11: P/P care determinã un impact negativ aspra mediului

modificãri de folosinþã aterenului urban sau rural

În cazul P/Ps pentru energie sunt de aºteptat mari schimbãri produse de noileinfrastructuri sau accesul necesar pentru operaþiuni de reabilitare ºi întreþinere acapacitãþilor existente, linii electrice de înaltã/medie tensiune sau conducte degaze/petrol ce traverseazã terenurile agricole din zonele rurale; modificãri înzonele urbane pentru lucrãri de construcþie a centralelor termoelectrice etc.

dezvoltari in interiorulunor zone verzi sauimportante pentruconservarea naturii

Implementarea P/P din domeniul energiei nu este de obicei permisa in asemenea zone. Dar, in unele cazuri, emisiile de poluanti (de ex. de la termocentrale) pot ajungedatorita vantului si in zone sensibile.

impact negativ saubenefic asupra resurselorecologice ºi/sau naturale

P/P energetice au în general un impact negativ asupra resurselor naturale, cerezultã din: • epuizarea rezervelor de cãrbune, petrol ºi gaze • consum mare de apã Însã P/P din domeniul energiei pot avea ºi efecte pozitive:• efect asupra reducerii inundaþiilor • utilizarea deºeurilor urbane pentru producerea de energie termicã sau

electricã (comparativ cu depozitele de deºeuri ºi emisiile de gaze de depozit) • utilizarea deºeurilor forestiere pentru producþia localã de cãldurã

La fel de important este însã faptul cã multe P/Pdin sectorul energetic au un impact pozitivimportant asupra mediului comparativ cualternativa zero. În cazul acestor P/P procesulSEA va avea de jucat un rol în maximizarea

beneficiilor pentru mediu asupra societãþiiromâneºti, de exemplu prin coordonareacontribuþiilor din fiecare sector.

În Tabelul 7-12 sunt prezentate câteva exemplede tipuri de P/P cu efect pozitiv asupra mediului.


52

Tip de efect Tip de P/P din sectorul energetic sau tip de mãsuri, proiecte, ºi/sauactivitãþi care ar putea determina acest tip de efect negativ asupra mediului

Tabelul 7.11 (cont.)

modificãri de consum alaltor resurse naturale lanivelul societatii

Cresterea consumului de energie datorita disponibilului mai mare sau costuluimai mic, poate conduce la efectul mentionat in prima coloana (efecte indirecte)

modificarea cantitãþii sautipurilor de deºeuriproduse sau de poluanþiemiºi în apã, pe teren sauîn aer

În general, toate P/P din sub-sectorul furnizãrii de energie au un impact negativimportant asupra mediului deoarece determinã: • creºterea temperaturii râurilor în cazul implementãrii unui circuit de rãcire

deschis al centralelor sau eliminarea apelor geotermale, dupã utilizarea încentrale termice, poluare directã cu minerale în cazul nereinjectãrii acestorape geotermale în subteran;

• creºterea cantitãþii de poluanþi eliberaþi pe teren ca urmare a capacitãþilor dedepozitare nou create (depozite de cãrbune, rezervoare de pãcurã ºi utilaje detransport, depozite de cenuºi);

• creºterea nivelului emisiilor de CO2, a emisiilor de praf prin funcþionareanoilor capacitãþi de producere a energiei, emisii de metan rezultate dinpierderi de la noile terenuri de extracþie de gaze/petrol, noi activitãþi miniere;

O atenþie specialã trebuie acordatã noilor capacitãþi nucleare ºi activitãþilor aferente,precum prelucrarea, transportul ºi depozitarea combustibilului uzat, emisiile accidentalede abur sau gaze, eventuale scurgeri de ape de rãcire din zonele nucleare active. Unele P/P din sectorul energetic au mai ales un impact pozitiv:• reducerea depozitelor de deºeuri lemnoase prin utilizare în centrale termice

pe biomasã, • reducerea emisiilor de CO2 prin producerea de energie electricã sau termicã

din surse regenerabile: eolianã, solarã, biomasã)

Tipul P/P din domeniul energiei Tip de efect asupra mediului

Tabelul 7.12: P/P care au mai ales impact pozitiv asupra mediului

P/P de eficienþã energeticã în sectorul furnizãrii ºi al consumului Efecte pozitive, adicã modificarea pozitivãa cantitãþii sau tipurilor de deºeuri produsesau de poluanþi emiºi în apã, pe teren sauîn aer

P/P municipale:• de reabilitare/extindere a reþelei de termoficare • de centrale de cogenerare comparativ cu centrale electrice• de înlocuire a cazanelor cu combustibil fosil cu surse de

cãldurã bazate pe energia regenerabilã• de eficienþã energeticã în construcþii • de modernizare a reþelei de iluminat public prin utilizarea

lãmpilor fluorescente compacte • de utilizare a gazelor de depozit pentru producerea de energie

teicã sau electricã sau simpla ardere a emisiilor în flacãrã• de utilizare a deºeurilor pentru producere de energie ca

alternativã la depozitarea deºeurilor combustibile

Efecte mai ales pozitive asupra mediului

Dupã cum am menþionat anterior, multe efectedevin posibile ca rezultat al P/P pentru sectorulenergetic, dar semnificaþia lor probabilã trebuiedeterminatã printr-o metodologie specificã încare sunt utilizate criterii de determinare aînsemnãtãþii probabile a efectelor menþionateincluse în Anexa I a HG.

Caracteristicile efectelor si zona probabilafectatã în sectorul energetic din punct devedere al diferitelor forme de impact suntcentralizate în Tabelul 7-13 in care pentrufiecare caracteristicã se arata dacã are relevanþãpentru P/P din sectorul energetic.

7.8.2.2 Considerente pentru punctul 6,activitatea de monitorizare

În secþiunea 12 este prezentatã o propunere deutilizare a monitorizãrii sectorului energetic camijloc de monitorizare a efectelor P/P asupramediului.

Ideea monitorizãrii este aceea cã reflectãimpactul real al P/P asupra societãþii româneºtiîn ansamblu. De aceea este important ca dindatele de monitorizare sã se poatã identificaimpactul asupra mediului corect estimat, de ex.din statisticile energetice. Îndeosebi, este

53

7. Evaluarea P/P

Caracteristicile efectelor Relevanþã

Tabelul 7.13: Caracteristicile efectelor în sectorul energetic

1 Probabilitatea, durata, frecvenþa ºireversibilitatea efectelor

Relevanþã: P/P au de obicei o duratã îndelungatã ºiefecte nereversibile.

2 Natura cumulativã a efectelor Relevanþã: investiþiile energetice, de exemplu dezvoltareadomeniului petrol ºi gaze poate contribui la efectelecumulative. Efectele cumulative sunt modificãri ale mediuluicauzate de o activitate în combinaþie cu alte activitãþiumane trecute, prezente sau care pot fi preconizate înmod rezonabil pentru viitor

3 Natura transfrontierã a efectelor Relevanþã, dar numai pentru unele tipuri de P/P,respectiv P/P care se referã la centrale mari, nuclearesau hidroenergetice de pe râurile de frontierã,platforme petroliere sau eoliene marine, prospecþiunide gaze /petrol în apropierea graniþelor

4 Riscuri pentru sãnãtatea umanã sau mediu(datoritã accidentelor)

Nu foarte relevante, deoarece tehnologiile sunt foartesigure

5 Mãrimea ºi aria geograficã a efectelor (zonageograficã ºi mãrimea populaþiei probabilafectate)

Relevanþã, pentru anumite P/P, ca de ex. acelea carepresupun linii de înaltã tensiune, mari conducte degaze sau petrol, baraje mari si procese din carerezulta emisii de poluanti in aer, in ape si pe sol

6 Valoarea ºi vulnerabilitatea teritoriuluiprobabil afectat datoritã – caracteristicilornatural specifice sau patrimoniului cultural

Relevanþã, trebuie sa fie evaluat efectul vizual alcentralelor si al liniilor de transport in amplasamentelesensibile cu valori culturale sau de peisaj

7 Valoarea ºi vulnerabilitatea teritoriului probabilafectat datoritã - depãºirii standardelor decalitate a mediului sau a valorilor limitã

Depinde de tipul P/P din domeniul energiei, de tipulde emisii de la proiectele prin care se va implementaP/P si de amplasmentul acestora.

8 Valoarea ºi vulnerabilitatea teritoriului probabilafectat datoritã -utilizãrii intensive a terenurilor

Poate fi relevant, pentru anumite P/P, in functie de ampla-sment, si de efectul domino al altor dezvoltari atrase de P/P

9 Efectele asupra ariilor sau peisajelor custatut de protecþie naþional, Comunitar sauinternaþional.

Poate fi relevant, pentru anumite P/P, in functie deamplasment; trebuie sa fie evaluat efectul vizual alcentralelor si al liniilor de transport si, dupa caz, efectelepotentiale asupra activitatii de turism si agrement

important sã se aibã grijã ca datele statisticeprivind utilizarea combustibililor în centraletermoelectrice sã se împartã pe electricitate ºicãldurã potrivit metodologiei de calculare aconsumului real în România, utilizate în P/Pconform exemplului prezentat în secþiunea 12.Numai astfel se vor putea, de ex. monitorizaimpactul asupra mediului ºi reducerile emisiilorde CO2 rezultate dintr-un plan general de

termoficare municipalã, care presupune trecereade la încãlzire individualã cu gaze sauelectricitate la încãlzire centralã de la CET.

7.8.3 Aspecte de rezolvat prinprogramul de monitorizare arezultatelor P/P

Aspectele pe care va trebui sã le rezolve programulde monitorizare sunt prezentate în tabelul 7-14.

Programul de monitorizare a P/P elaborate însectorul energetic trebuie sã specifice cel puþinurmãtoarele:

• lista activitãþilor /proiectelor efectivrezultate din implementarea P/P pentrucare se raporteazã rezultatelemonitorizãrii.

• lista efectelor adverse ºi negative majoreale activitãþilor sau proiectelor de mai suscare se evalueazã în EIM pe proiecte

Pentru a fi mai specific sectorului energetic,programul de monitorizare trebuie sã specificecel puþin urmãtoarele:

• datele de monitorizare existente, de ex.statistici anuale privind producþia deenergie ºi consumul de combustibili,mãsurãtori de emisii, mãsurãtori decalitate a aerului, etc. care pot fi utilizate

pentru monitorizarea tuturor sau a unoradintre efectele P/P

• date suplimentare ale P/P de monitorizarelegate de mãsurarea efectelor pozitive ºinegative ale P/P, care devin disponibile dinproiecte, din implementarea P/P ºi pot fiutilizate astfel pentru monitorizare.

În acest context, o caracteristicã a sectoruluienergetic este cã numãrul mare de P/P ºiproiecte ce urmeazã a fi implementate în aniiurmãtori va trebui sã aibã un efect pozitivasupra reducerii emisiilor de CO2 ºi asupra

calitãþii aerului. Acestea au atât efecte directecât ºi indirecte asupra emisiilor, calitatea aeruluifiind influenþatã ºi de alte sectoare. De aceea,autoritatea competentã pentru P/P poate aveanevoie de date statistice suplimentare pentru aputea monitoriza dezvoltarea sectorului.

Pentru a putea monitoriza dezvoltarea sub-sectorului energiei, titularul P/P poate calculaefectele asupra acestor reduceri de emisiideterminate de diferite proiecte, prin care esteimplementat P/P pe baza consumului decombustibil, vânzãrilor de energie ºi serviciilorenergetice livrate consumatorilor finali, de ex.suprafaþa de planºeu încãlzitã.

Asemãnãtor, autoritatea competentã pentru SEApoate monitoriza dezvoltarea întregului sectorenergetic prin centralizarea contribuþieititularilor P/P împreunã cu datele statistice.

De aceea, autoritatea competentã pentru P/Ppoate avea nevoie de informaþii suplimentaredin partea titularului P/P, cu care sãsuplimenteze datele statistice. Cererea de datesuplimentare poate fi specificatã în aprobareaprogramului de monitorizare.


54

• Evaluarea valabilitãþii predicþiilor privind impactul ºi a concluziilor SEA;

• Dacã sunt realizate efectiv mãsurile propuse pentru compensarea efectelor adverse ºi optimizare a beneficiilor;

• Evaluarea eficacitãþii mãsurilor de compensare/ optimizare;

• În ce mãsurã a fost realizat obiectivul P/P ºi în ce mãsurã realizarea sa a fost rezultatul P/P;

• Identificarea altor schimbãri necesare în continuare pentru a potenþa beneficiile de mediu ale P/P;

• Identificarea necesitãþii unor noi SEA ºi EIM ca rezultat al P/P; ºi

• Concluziile desprinse din SEA.

Tabelul 7.14: Aspecte de rezolvat în monitorizarea rezultatelor P/P

8.1 Scopul

În Raportul de mediu se sintetizeazã toateetapele anterioare ale procesului SEA.

Raportul –împreunã cu P/P evaluat – trebuiesupuse unui proces de consultãri. Prin urmareraportul va trebui sã ofere toate informaþiilerelevante.

El nu va trebui doar sã prezinte concluziile ºirezultatele SEA, inclusiv modul în care au fostanalizate ºi eliminate alternativele, ci sã ºiexplice abordarea ºi metodele alese pentru aoferi principalilor factori interesaþi o imagine deansamblu ºi clarã asupra SEA.

În Ghidul generic SEA puteþi gãsi detalii privindmetoda de întocmire a Raportului de mediu ºide analizare a calitãþii acestuia.

8.2 Abordare

Pentru detalii suplimentare vezi Ghidul genericSEA.

8.3 Analiza calitãþii raportuluide mediu


55

8. ÎNTOCMIREA ªI ANALIZA CALITÃÞIIRAPORTULUI DE MEDIU


Implicarea publicului trebuie sã facã parte inte-grantã in procesul SEA. Consultarea este unadintre cele patru forme de implicare a publicului.

Potrivit Directivei SEA ºi a HG 1076/2004,efectuarea consultãrilor ºi luarea în considerarea rezultatelor consultãrii sunt parte integrantã aevaluãrii mediului. Art. 2 (b) 'Evaluarea mediului'înseamnã întocmirea unui raport de mediu,

efectuarea de consultãri, luarea în considerare araportului de mediu ºi a rezultatelor consultãrilorîn luarea deciziei ºi comunicarea informaþiilorcu privire la decizie.

9.2 Abordare


56

9. IMPLICAREA PUBLICULUI

5 Art. 2 (b) 'Environmental assessment' shall mean the preparation of an environmental report, the carrying out ofconsultations, the taking into account of the environmental report and the results of the consultations in decisionmaking and the provision of information on the decision.

10.1 Scopul

Consultarea transfrontierã are loc atunci când unP/P propus într-o þarã (respectiv þara de origine)poate avea efecte semnificative asupra teritoriuluiunei alte þãri (þarã afectatã), respectiv: Bulgaria,Ungaria, Moldova, Serbia sau Ucraina.

P/P care ar putea avea efecte semnificative asupramediului Mãrii Negre trebuie supuse ºi eleconsultãrilor transfrontierã inclusiv cu alte þãridecât cele susmenþionate, care au litoral la MareaNeagrã, respectiv Rusia, Georgia ºi Turcia.

Din punct de vedere al mediului, România areastfel opt þãri vecine, ceea ce face ca mecanismelede consultare transfrontierã sã fie ºi mai importante.

Procesul de consultare transfrontierã trebuie sãofere din timp autoritãþilor ºi publicului din þãrileafectate ocazia efectivã de a-ºi exprima opinia.

10.2 Abordare


57

10. CONSULTARE TRANSFRONTIERÃ

11.1 Scopul

În general, scopul SEA în raport cu luareadeciziei este acela de a asigura luarea înconsiderare a rezultatelor SEA, respectiv aRaportului de mediu, opiniilor exprimate înprocesul de consultare ºi rezultateleconsultãrilor transfrontiera, dacã este cazul, înpregãtirea P/P ºi înainte de adoptarea acestuia.

De fapt, în România procesul de luare adeciziilor privind P/P are douã faze:

• decizie din punct de vedere al mediului,respectiv avizul de mediu;

• decizia finalã cu privire la P/P, respectivadoptarea P/P.

11.2 Abordare


58

11. LUAREA DECIZIEI

12.1 Scopul

Aceastã secþiune va trebui cititã împreunã cusecþiunea 7.9, în care este descris programul demonitorizare în efectuarea evaluãrii mediului.

SEA trebuie sã propunã un program de monito-rizare a efectelor implementãrii P/P asupramediului ºi titularul P/P este cel care rãspundede crearea aranjamentelor necesare pentrumonitorizare.

12.2 Abordare

În sectorul energetic, este posibilã monitorizareaprogresului implementãrii unor tipuri de P/P ºianume cele ale cãror obiective generale sunt„creºterea eficienþei energetice ºi reducereaemisiilor”. Ea se poate realiza cu destulãprecizie, deoarece majoritatea fluxurilor deenergie, precum vânzarea ºi producþia de energieelectricã, gaze ºi energie termicã se mãsoarã ºi seprezintã în diverse statistici.

Statisticile existente cu privire la energie elaboratede companiile energetice ºi de autoritãþi pot fidezvoltate în continuare pe baza acestormãsurãtori la nivel local ºi naþional. Este însãimportant sã se structureze datele în aºa felîncât statisticile ºi cifrele de bazã sã reflecterezultatele implementãrii P/P.

Ca exemplu, în continuare am rezumat un setde statistici, cu date care pot fi utilizate în modsimplu pentru monitorizarea P/P în sectorulenergetic naþional, sectorul de termoficare ºisectorul locuinþe care îºi propun reducereaemisiilor de CO2 ºi a altor emisii rezultate dinfurnizarea serviciilor de energie consumatorilorcasnici. Progresul implementãrii P/P din sectorultermoficare ºi locuinþe mai poate fi monitorizatºi la nivel municipal, deoarece datele vor figenerate la acest nivel.

În Tabelul 12-1 sunt centralizaþi principaliiparametri ºi valorile cheie din statistici ºi modulîn care pot ei contribui la monitorizareadiferitelor P/P.

59

12. MONITORIZAREA IMPLEMENTÃRII P/PDIN PUNCT DE VEDERE AL MEDIULUI

Parametru din statistici Ce P/P este monitorizat

Tabelul 12.1: Centralizator al datelor statistice de monitorizare a P/P

kWh cãldurã necesar pe m2 de planºeu încãlzit,(numai clãdiri încãlzite prin temoficare pentru careexistp date de suprafaþã desfãºuratã ºi consummãsurat).

Plan municipal de reabilitare termicã pentru date lanivel municipal

Plan aþional de reabilitare termicã pentru date la nivelnaþional

Randamentul în % al reþelelor de termoficare carealimenteazã locuinþe

Planul general de termoficare municipalã

Strategia naþionalã de termoficare

Eficienþa energeticã a producþiei de termoficare,þinând cont de eficienþa producþiei in cogenerarede energie electricã, CET, din punct de vedere alMWh consum de combustibil pe MWh energietermicã produsã



Eficienþa energeticã a producþiei de termoficare,din punct de vedere al MWh consum decombustibil pe MWh energie electricã produsãþinând cont de combustibil utilizat pentruproducþia de energie termicã în cogenerare, CET

P/P din sectorul energiei electrice la nivel naþional

Tabelele integrate din sub-secþiunile de mai jos auun caracter foarte general ºi includ un set de datesimple „artificiale”, care ilustreazã metodologiaprezentatã în capitolele de mai sus privind eva-luarea impactului P/P asupra mediului din punctde vedere al emisiilor de CO2 ºi al altor emisii.

Datele din tabele sunt prelucrate conformurmãtoarelor reguli principale:

• Cifrele marcate cu (*) sunt pentruînregistrarea datelor mãsurate

• Cifrele marcate cu (**) reprezintãconstante fizice, de ex. emisii de kg deCO2 per MWh de combustibil

• Cifrele marcate cu (***) reprezintãconstante fizice, de ex. emisii de g de SO2per MWh de combustibil pentru oanumitã centralã, în statistica de bazã acentralei respective. În tabele, carecentralizeazã o serie de alte tabele de bazã(cu diferite constante de emisie) aceastãvaloare va fi calculatã ca emisie totalã deSO2 de la toate centralele dincentralizator, împãrþit la consumul totalde combustibil al centralelor.

• Cifrele nemarcate si neitalice au fostcalculate automat cu formula din tabel.

• Cifrele în italice reprezintã valori cheie,calculate ºi care pot fi utilizate caindicator adecvat pentru monitorizare.

Au fost pregãtite exemple pentru:

• sectorul termoficare ºi locuinþe încãlziteprin termoficare;

• sectorul energetic

12.2.1Statistici pentru sectorul locuinþeºi termoficare

Un tabel similar Tabelului 12-2 poate fielaborat la nivel municipal folosind câte untabel pentru fiecare sistem de termoficare ºicentralizându-le într-un tabel pe municipalitate.Acest tabel va fi adecvat pentru monitorizareageneralã a progreselor planurilor generalemunicipale de eficientizare energeticã aconstrucþiilor ºi termoficare. Mai mult, tabeleleelaborate la nivel municipal pot fi centralizate lanivel regional ºi naþional pentru a monitorizaprogresul P/P de termoficare ºi locuinþe.

Pentru sectorul locuinþe, informaþiile privindsuprafaþa de planºeu încãlzitã ºi corespunzãtorvânzãrile din reþeaua de termoficare formeazãconsumul specific, care reprezintã un bunindicator pentru elaborarea P/P de eficienþãenergeticã în sectorul locuinþelor. Emisiile pemetru pãtrat de planºeu depind de producþia decãldurã (v. mai jos)

Pierderile de cãldurã pot fi monitorizate directîn toate sistemele de termoficare pe mãsurã ce seinstaleazã contoare la toþi consumatorii ºi lacentralele de producþie. Emisiile calculate întabelul de mai jos pot fi puse în relaþie cuvânzãrile de cãldurã ºi vor da astfel o bunãindicaþie a dezvoltãrii performanþei întreguluisistem de termoficare.

Tabelul 12-3 referitor la producþia de energietermicã este necesar pentru estimarea emisiilorcentralizate în tabelul de mai sus. El va trebuielaborat ºi pentru fiecare sistem de termoficareîn parte ºi centralizat la nivel de municipalitateºi naþional.


60

Parametru din statistici Ce P/P este monitorizat

Tabelul 12.1 (cont)

Eficienþa de mediu a producþiei de termoficare dinpunct de vedere al emisiei de CO2 ºi alte emisii pe

MWh energie termicã produsã ºi MWh cãldurã vândut



Eficienþa de mediu a producþiei de electricitate dinpunct de vedere al emisiei de CO2 ºi alte emisii pe

MWh energie electricã produsã ºi MWhelectricitate vândut

P/P din sectorul energiei electrice la nivel naþional

În prima coloanã se aratã cum este produsãcererea totalã de cãldurã, iar urmãtoareacalculeazã consumul de combustibil, þinând contde randamentul cazanelor ºi al CET.

Consumul de combustibili ºi deci emisiile de CO2pentru producerea de cãldurã în CET poate fi estimatpentru fiecare centralã þinând cont de caracteristicilefizice ale instalaþiei, însã pentru a simplifica se poatejustifica utilizarea unei valori generale de ex. de0,5 MWh combustibil per MWh cãldurã produsã.

Caracteristicile corespunzãtoare ale centralelormici trebuie estimate pe baza consumului de combus-tibil efectiv mãsurat ºi producþia centralei.

Factorul de emisie pentru SO2 în g SO2 /MWheste foarte specific fiecãrei centrale ºi depindenatural de combustibil, de ardere ºi deprecipitarea gazelor la coº. Dupã cum am arãtatmai sus, valoarea principalã pentru fiecarecentralã trebuie estimatã pe baza mãsurãtorilorconþinutului gazelor de coº.

61

12. Monitorizarea implementãrii P/P din punct de vedere al mediului

Monitorizarea sectoarelor de locuinþe si încãlzirecentralizata

Anul 2007 Unitatea demãsura

Sector de locuinþe cu încãlzire centralizataSuprafaþa încãlzita de prin sistem centralizatConsum de cãldura pentru încãlzire si apa calda

10.000 (*)1500 (*)

1000m2

GWh

Consum specific 150 kWh/m2

Emisia de CO2 per suprafaþa încãlzita 32 kgCO2 / m2

Emisia de SO2 per suprafaþa încãlzita 320 gSO2 /m2

Încãlzire centralizataVânzãri de cãldura si apa caldaPierderi in reteaProducþia de cãldura

1500500

2000

GWhGWhGWh

Pierderi de cãldura in reþea 25% %

Consum de combustibil fosil per cãldura produsa 0,55 MWh/Mwh

Consum total de combustibil per cãldura produsa 0,61 MWh/Mwh

Emisii de CO2 per cãldura vânduta 213 KgCO2 / MWh

Emisii de SO2 per cãldura vanduta 2.133 gSO2 / MWh

Tabelul 12.2: Monitorizarea pentru sectorul locuinþe ºi termoficare

Monitorizarea productiei siemisiilor in incalzirea centralizata

Emisii de SO2aferente caldurii

Anul 2007 toneSO2

gSO2 /

MWhcomb.

Emisii de CO2aferente caldurii

1000toneCO2

Kg CO2 /MWhcomb.

Consum decombustibil

pentru caldura

GWhMWhcomb./MWh

caldura

Caldura

GWh

Productia de caldura pe centralaExcedent de caldura+geotermalCHP pe carbuneCHP pe gaze

02.000

0

0(***)4.000(***)

0(***)

0171

51

0(**)342(**)205(**)

0500250

0,0(***)0,5(***)0,5(***)

100(*)1.000(*)

500(*)

Cazan pe carbuneCazan pe gazeCazan pe pacuraCazan pe biomasa

6000

6000

5.000(***)0(***)

5.000(***)0(***)

412334

0

342(**)205(**)281(**)

0(**)

120(*)110(*)120(*)120(*)

1,2(***)1,1(***)1,2(***)1,2(***)

100100100100

Productia de caldura 3.2002.6233202621.2200,62.000

Tabelul 12.3: Monitorizarea producþiei de termoficare ºi emisiilor

Alte emisii, precum cele de NOx ºi praf pot fiprelucrate pentru monitorizare în acelaºi mod caºi cele de SO2.

Valoarea de bazã, consumul de combustibilpentru cãldurã, indicã eficienþa de ansamblu aproducþiei ºi beneficiile reducerii cererii deîncãlzire în clãdiri.

12.2.2 Statistici pentru sectorul energetic

Un tabel similar Tabelului 12-4 poate fi elaboratpentru fiecare reþea regionalã sau pentru fiecarecompanie de electricitate ºi centralizat la nivelnaþional pentru monitorizarea dezvoltãrii P/P dinsectorul energetic ºi a P/P privind economiile laconsumatorul final.

Pentru a monitoriza P/P din sectorul energeticprivind eficienþa energeticã la nivelulconsumatorului final, consumul de electricitatepoate fi împãrþit pe mai multe categorii deconsumatori ºi valori cheie de ex. se poatecalcula consumul pe gospodãrie ºi consumul pesuprafaþã de planºeu în cazul instituþiilor.

Un tabel similar cu Tabelul 12-5 pentruestimarea consumului de combustibil ºi aemisiilor se va elabora în principiu pentru fiecarecentralã, în special fiecare CET la care consumulde combustibil pentru producerea de energieelectricã trebuie definit sub forma consum totalde combustibil minus consum de combustibilpentru producerea de energie termicã.

Tabelele de bazã se centralizeazã pentru fiecarereþea regionalã, pentru fiecare companie deelectricitate ºi la nivel naþional.

Este important de recunoscut cã în fiecare sectorconsumul specific de combustibil nu poate fiutilizat decât pentru a evalua performanþa totalãa sectorului ºi nu consumul suplimentar pentruutilizarea adiþionalã de electricitate. Pentru aevalua acest efect al economiei de energie laconsumatorii finali, trebuie utilizatã eficienþamarginalã, aºa cum am menþionat anterior.Valoarea medie de mai sus pentru eficienþaenergeticã în centralele cu combustibili fosili vafi aproape egalã cu cea marginalã.

12.3 Monitorizarea SEA îndomeniul energiei îndiferite þãri membre ale UE:

În statele membre ale UE existã diverse activitãþide monitorizare care ar putea fi utilizate pentruevaluarea progresului P/P în ansamblu ºiajustate pentru monitorizarea efectelor asupramediului ale implementãrii P/P din sectorulenergetic în România, de ex.:

• Statistica energiei din Danemarca6 este unbun exemplu de monitorizare de ansamblua evoluþiei strategiilor naþionale daneze îndomeniul energiei elaborate în Danemarcaîn ultimii 30 de ani. Acest sector a fost


62

6 http://www.ens.dk/sw16508.asp

Monitorizarea sectorului de electricitate Anul 2007 Unitatea demãsura

Vânzãri de electricitatePierderi de electricitate in reþeaProducþia de electricitate

5.500(*)501

6.001

GWhGWhGWh

Pierderile retelei 8% %

Consum de combustibil per productie de electricitate

pentru toate centralele pe combustibil fosil 2,8 MWh/Mwh

pentru toate centralele in total 1,8 MWh/Mwh

Emisii de CO2 per vânzãri de electricitate 556 KgCO2 / MWh

Emisii de SO2 per vânzãri de electricitate 3.673 gSO2 / MWh

Tabelul 12.4: Monitorizarea sectorului energetic

monitorizat tot mai în detaliu de cãtre Auto-ritatea naþionalã pentru Energie, carerãspunde de statisticile de energie. Acestestatistici aratã dezvoltarea mãsurilor deeficienþã energeticã din sector, inclusivutilizarea termoficãrii, energiei regenerabile ºiCHP ca mãsuri importante de îmbunãtãþire aeficienþei ºi aratã evoluþia emisiilor de CO2.

• Multe organizaþii interesate, de ex. AsociaþiaDanezã pentru Termoficare7, care includeaproape toate companiile de termoficare dinDanemarca, prezintã statistici care aratãperformanþa sectorului ºi pot fi utilizate decompaniile membre ca reper.

• La nivel local municipal, unele municipalitãþiºi-au elaborat o strategie proprie pentruenergie ºi mediu, de ex. planuri Agenda 21,care cuprinde toate strategiile, acþiunile ºistatisticile referitoare la valori cheie pentrumediu privind utilizarea resurselor de energieºi de alt tip în comunitatea localã.

• La nivelul consumatorului final, multecompanii au stabilit obiective de mediu ºi

monitorizeazã consumul propriu deenergie, apã ºi alte resurse, prezentândrezultatele în rapoarte anuale de mediu ºiaºa numite „conturi verzi”.

• Mulþi utilizatori finali, companii dar ºiinstituþii, îºi mãsoarã consumul de energie(electricitate, combustibil, termoficare) ºicomparã noile valori cheie anuale deconsum, (ex. kWh/m2 de planºeu) cuvalorile cheie anterioare, care astfelmonitorizeazã dezvoltarea consumului ºiefectele mãsurilor de economisire a energiei.Procesul continuu de monitorizare ºiacþiune (monitorizare – analizã –îmbunãtãþire – monitorizare etc.) esteadeseori denumit "ciclul managementuluienergiei". În unele þãri autoritãþile naþionalesau asociaþiile de manageri ai energiei culegdate statistice ºi prezintã statistici naþionalepentru un indicator cheie. Astfel,proprietarii de clãdiri pot sã comparepropriul indicator cheie cu valorile mediipentru clãdiri similare, care pot indicaposibilitatea realizãrii de noi economii.

63

12. Monitorizarea implementãrii P/P din punct de vedere al mediului

7 http://www.danskfjernvarme.dk/In,_,English.aspx

Monitorizareaproducþiei de

electricitate si aemisiilor

Emisii de SO2aferente caldurii

Anul 2007 toneSO2

gSO2 /

MWhcomb.

Emisii de CO2aferente caldurii

1000toneCO2

Kg CO2 /MWhcomb.

Comb. pt.eng.electrica(total

minus caldura)

GWhMWhcomb./MWh

caldura

Combpt.

caldura

GWh

Comb.la

centrala

GWh

Caldura

GWh

Energieelectrica

GWh

Eng.hidro

Eng. Eoliana

Eng. nucleara

0

0

0

0,0

0,0

0,0

1.000(*)

1(*)

1.000(*)

Total surse ne-fosile

00,02.001

Centrale pecarbune

Centrale pe gaz

CHP pe carbune

CHP pe gaz

9.000

0

11.200

0

3.000(***)

0(***)

4.000(***)

0(***)

11.026

513

958

564

342(**)

205(**)

342(**)

205(**)

3.000

2.500

2.800

2.750

3,0

2,5

2,8

2,8

500

250

3.000(*)

2.500(*)

3.300(*)

3.000(*)1.000

500

1.000(*)

1.000(*)

1.000(*)

1.000(*)

Total sursecomb. fosil

20 2001.8283.06027711.0502,875011.8001.5004.000

Totalelectricitate

20 2001.8283.06027711.0501,86.001

Tabelul 12.5: Monitorizarea producþiei de electricitate ºi emisiilor

Anexa A Bibliografie

Wim Van Breusegem, Violeta Visan, MartinSmutny (2007): Generic SEA Guidance,prepared for the Ministry of Environmentand Sustainable Development, Romania;

Wim Van Breusegem, Walter Buydens (2005):SEA Guidelines for the Slovak Republic,Environmental Resources Management;

Walter Buydens, Wim Van Breusegem, ERM(2003): Strategic Impact AssessmentGuidelines, prepared for the AfricanDevelopment Bank;

Department of the Environment, Heritage andLocal Government (2004); Implementationof SEA Directive (2001/42/EC): Assessmentof the Effects of Certain Plans and Programmeson the Environment, Dublin, Ireland;

Office of the Deputy Prime Minister, London UK(2005) A Practical Guidance to the StrategicEnvironmental Assessment Directive;

Aberdeen City Council (2006): EnvironmentalReport Local Transport Strategy 2006, Draft;

Aschemann, R. (2006): Indicators for strategicenvironmental assessment of transportpolicies, plans and programmes - Analysisand recommendations focusing on Directive2001/42/EC. Doctoral thesis, Graz University,Faculty of Natural Sciences, Department ofGeography and Regional Sciences;

Fischer T B (2002). SEA in Transport and LandUse Planning, Earthscan, London;

Fischer, T.B. (2007): Theory and Practice ofStrategic Environmental Assessment,Earthscan, London;

REC and UNDP (2003), Benefits of a StrategicEnvironmental Assessment, Briefing paper,Szentendre (Hungary);

European Commission (2004): Commission'sGuidance on the implementation of Directive2001/42/EC on the assessment of the effectsof certain plans and programmes on theenvironment, 2004, published by to assistMember States in implementing the SEA Directive

European Commission (1996), A study on costsand benefits in EIA/SEA, Therivel, R. and F.Walsh (2005)

European Commission, DG TREN (2005):BEACON - The SEA Manual -

A Sourcebook on Strategic EnvironmentalAssessment of Transport Infrastructure, Plansand Programmes, Brussels, 79 pages

Final Report of IMPEL Project (2002)“Implementing Article 10 of SEA Directive”;

Government of Romania, Ministry of Transport(2007): Strategic Operational ProgrammeTransport 2007-2013, Bucharest;

European Commission (2006): Handbook onSEA for Cohesion Policy 2007 – 2013,developed within the project “GreeningRegional Development Programmes” (GRDP);

Jaeger, J.A.G. (2000): Landscape division,splitting index, and effective mesh size: Newmeasures of landscape fragmentation, in:Landscape ecology, Vol. 15, pp. 115-130

Jaeger, J.A.G. et al. (2001):Landschaftszerschneidung in Baden-Württemberg, in: Naturschutz undLandschaftsplanung, Vol. 33, pp. 305-317

Levett-Thérivel (2004): Strategic EnvironmentalAssessment for the West Sussex LocalTransport Plan: Scoping Report

Ministry of Environment and SustainableDevelopment (2006): Manual on environmentalassessment procedure for plans andprogrammes (known as SEA Guide),prepared by the MESD and endorsed by theMO 117/2006, for which the starting pointwas the above mentioned EC SEA Guidance

United Nations and REC (2006) ResourceManual to Support Application of theUNECE Protocol on StrategicEnvironmental Assessment,

Steer Davies Gleave (2005): StrategicEnvironmental Assessment of GreaterManchester’s LTP2, SEA Working Paper,Manchester;

Scottish Executive (2006): StrategicEnvironmental Assessment Toolkit;

Department of the Environment, Heritage andLocal Government (2004): Implementationof SEA Directive (2001/42/EC): Assessmentof the Effects of Certain Plans and Programmeson the Environment, Dublin, Ireland;

IMPEL (2002): Final Report of IMPEL Project“Implementing Article 10 of SEA Directive”.

67

Anexa A


68

Anexa B P/P elaborate sau probabil sã fieelaborate în sectorul energetic

71

Anexa B

1C

hara

cter

isti

csof

P/P

Nr

crt

1

Tip

ulP/

P

Polit

ica

gene

ralã

îndo

men

iule

nerg

iei

Act

norm

ativ

dere

feri

nþã

pent

rupr

eved

ere

Cân

des

tene

cesa

rP/

PT

itul

arul

P/P

Des

crie

rea

conþ

inut

ului

01

23

46

Apr

obar

eapl

anul

ui

5

1.1

Prog

ram

para

leld

eco

nstr

ucþi

ede

noic

apac

itãþ

iºis

coat

ere

din

func

þiun

ea

celo

rve

chi

Foai

ede

parc

urs

pent

ruse

ctor

ulen

erge

tic

din

Rom

ânia

2003

Proi

ect

depr

ogra

min

clus

înfo

aia

depa

rcur

s

Min

iste

ruld

ere

sort

Guv

ernu

l

(în

cadr

ulfo

iide

parc

urs)

-

2Po

litic

aîn

dom

eniu

lene

rgie

iele

ctri

ce

2.1

Prog

ram

lega

tde

polit

ica

ener

geti

cãL

egea

elec

tric

i-tã

þii1

3/20

07

art

5(1)

Nu

exis

tao

prev

eder

ean

ume

(înca

drar

ean

ualã

)

Min

iste

ruld

ere

sort

Guv

ernu

lM

ãsur

ide

stim

ular

ea

acti

vitã

þilo

rde

inve

stiþ

ii,ce

rcet

are,

dezv

olta

reet

c.

2.2

Plan

urid

eim

plem

enta

rea

polit

icii

îndo

men

iule

nerg

iei

elec

tric

e

Leg

eael

ectr

icit

ãþii

13/2

007

art

6(a)

Nu

exis

tao

prev

eder

ean

ume

Min

iste

ruld

ere

sort

Guv

ernu

lIm

plem

enta

rea

polit

icii

guve

rnul

uiîn

sect

orul

ener

giei

elec

tric

e,in

clus

ivpl

anur

ide

efic

ient

izar

een

erge

ticã

ºipl

anur

ide

prom

ovar

ea

surs

elor

deen

ergi

ere

gene

rabi

lã;

2.3

Prog

ram

deas

igur

are

are

zerv

elor

deco

mbu

stib

ilL

egea

elec

tric

itãþ

ii13

/200

7

art

6(d)

Nu

exis

tao

prev

eder

ean

ume

Min

iste

ruld

ere

sort

Guv

ernu

lM

ãsur

ileg

ate

desi

tuaþ

iaas

igur

ãrii

sigu

rant

eisi

stem

ului

ener

geti

cna

þion

alpr

ivin

dal

imen

tare

acu

com

bust

ibili

-cã

rbun

eºi

petr

olºi

,îm

preu

nãcu

Min

iste

rulM

ediu

lui,

ani

velu

luid

eap

ãdi

nac

umul

ãri

1.2

Prog

ram

ul O

pera

þion

al S

ecto

rial

„Cre

ºter

ea c

ompe

titi

vitã

þii

econ

omic

e”

(PO

S C

CE

)A

xa d

e pr

iori

tãþi

4

Plan

ul N

aþio

nal

de D

ezvo

ltar

e

2007

-201

3

Proi

ect

apri

lie20

06M

inis

teru

lE

cono

mie

i ºi

Fina

nþel

or

Guv

ernu

l-


72

1C

hara

cter

isti

cs o

f P/

P

01

23

46

5

2.4

Prog

ram

e de

div

ersi

fica

re a

surs

elor

de

ener

gie

Leg

eael

ectr

icit

ãþii

13/2

007

art

6(i)

Nu

exis

ta o

prev

eder

e an

ume

Min

iste

rul d

ere

sort

Guv

ernu

l

2.5

Prog

ram

e ºi

pro

iect

e de

elec

trif

icar

e (P

/P)

Lege

a el

ectr

icitã

þiinr

. 13/

2007

art.

12(2

)

Nu

exis

ta o

prev

eder

e an

ume

Min

iste

rele

de

reso

rt º

i aut

o-ri

tãþi

le lo

cale

Nu

exis

ta o

prev

eder

e an

ume

−

2.6

Plan

uri d

e pe

rspe

ctiv

ã re

feri

toar

ela

tra

nspo

rtul

ele

ctri

cita

tii

Lege

a el

ectr

icitã

þii13

/200

7ar

t.36

(1)

Nu

exia

ta o

prev

eder

e an

ume

Ope

rato

rul d

etr

ansp

ort

ºi d

esi

stem

Avi

zate

de

auto

rita

tea

com

pete

ntã

Apr

obat

e de

min

iste

rul d

ere

sort

Plan

urile

tre

buie

sã

incl

udã

mod

alit

ãþi d

e fi

nanþ

are

ºi r

ealiz

are

ain

vest

iþiil

or le

gate

de

echi

pam

ente

lede

tra

nspo

rt, þ

inân

d co

nt º

i de

îmbu

nãtã

þire

a ºi

sis

tem

atiz

area

tere

nuri

lor

trav

ersa

te, c

u re

spec

tare

ano

rmel

or d

e pr

otec

þie

a m

ediu

lui

2.7

Prog

ram

e de

dez

volt

are

ºim

oder

niza

re a

sis

tem

ului

de

dist

ribu

þie

Lege

a el

ectr

icitã

þii13

/200

7ar

t.42

(c)

Nu

exis

ta o

prev

eder

e an

ume

Ope

rato

rii

reþe

lelo

r de

dist

ribu

þie

Prin

con

sult

are

cu o

pera

toru

l de

tran

spor

t ºi

de

sist

em

3Po

litic

a ga

zelo

r na

tura

le

3.1

Prog

ram

e de

dez

volt

are

ase

ctor

ului

de

gaze

nat

ural

eL

egea

gaz

elor

Leg

ea 3

51/2

004,

ar

t 4(

2)d

Nu

exis

ta o

prev

eder

e an

ume

Min

iste

rul d

ere

sort

ºi a

lte

orga

ne d

esp

ecia

litat

e

Guv

ernu

lL

egea

nu

men

þion

eazã

mãs

uri

spec

ific

e

3.2

Plan

uri d

e im

plem

enta

re a

polit

icii

în d

omen

iul g

azel

orL

egea

gaz

elor

L

egea

351

/200

4,ar

t 4(

2)d

& 5

.b

Nu

exis

ta o

prev

eder

e an

ume

Nu

exis

ta o

prev

eder

e an

ume

Guv

ernu

lM

ãsur

ile d

e fa

cilit

are

a im

plem

entã

rii

polit

icii

în d

omen

iul g

azel

or

73

Anexa B

1C

hara

cter

isti

cs o

f P/

P

01

23

46

50

12

34

65

4Po

litic

a în

sec

toru

l min

ier

4.1

Plan

uri d

e în

chid

ere

a lu

crãr

ilor

min

iere

, inc

lusi

v pr

ogra

m t

ehni

cde

dem

onta

re º

i con

serv

are

Leg

ea m

inel

ornr

. 85/

2003

art

52(1

)(m

odif

icat

ã pr

inLe

gea

nr.2

37/2

004

si Le

gea

284/

2005

)

Înai

nte

deîn

cepe

rea

lucr

ãrilo

r de

înch

ider

e

Deþ

inãt

orul

licen

þei d

eex

ploa

tare

Aut

orit

atea

com

pete

ntã

Guv

ernu

l num

aiîn

caz

ulco

mpa

niilo

rna

þion

ale

Doc

umen

taþi

a te

hnic

ã de

înch

ider

e ºi

dem

onta

re, i

nclu

siv

mãs

uri d

eco

nser

vare

a o

biec

tivu

lui m

inie

r ºi

plan

de

mon

itor

izar

e a

med

iulu

i dup

ãpr

oced

ura

de în

chid

ere

5Po

litic

a în

sec

toru

l nuc

lear

5.1

Plan

de

acþi

une

lega

t de

str

ateg

iape

ter

men

med

iu º

i lun

g de

gest

iona

re a

com

bust

ibilu

lui

nucl

ear

uzat

Ord

inul

844/

2004

al

Age

nþie

iN

ucle

are

Nu

exis

ta o

prev

eder

e an

ume

AN

DR

AD

(org

an d

ere

glem

enta

re a

lm

anag

emen

tu-

lui d

eºeu

rilo

rnu

clea

re)

Apr

obat

pri

nO

rdin

ul A

genþ

iei

Nuc

lear

e nr

.84

4/20

04

Ges

tion

area

deº

euri

lor

radi

oact

ive

ºide

mon

tare

a in

stal

aþiil

or n

ucle

are

-m

anag

emen

tul s

igur

anþe

i deº

euri

lor

slab

ºi m

ediu

rad

ioac

tive

;-

depo

zite

inte

rmed

iare

de

com

bust

ibil

nucl

ear

uzat

;-

depo

zite

fin

ale

de c

ombu

stib

il nu

clea

ruz

at;

- de

mon

tare

a in

stal

aþiil

or n

ucle

are.

6Po

litic

a pr

ivin

d ef

icie

nþa

ener

getic

ã

6.1

Plan

ul N

aþio

nal p

entr

u E

fici

enþã

Ene

rget

icã

Dir

ecti

vase

rvic

iilor

ener

geti

ce32

/200

6

Iulie

200

7M

inis

teru

l de

reso

rtPr

ima

vers

iune

apro

batã

pri

n H

G n

r. 1

63/ 2

004

A d

oua

vers

iune

înpr

egãt

ire

urm

eazã

a fi

apr

obat

ã de

guve

rn º

i CE

Prim

a ve

rsiu

ne a

nexa

tã la

Str

ateg

iaN

aþio

nalã

pri

vind

efi

cien

þa e

nerg

etic

ã

v. A

nexa

5

4.2

Prog

ram

e de

impl

emen

tare

ast

rate

giei

min

iere

, inc

lusi

vpr

ogra

me

de p

ersp

ecti

vãfi

nanþ

ate

de la

bug

etul

de

stat

Leg

ea m

inel

ornr

. 85/

2003

art.

56(

c)(m

odif

icat

ã pr

inLe

gea

nr.2

37/2

004

si Le

gea

284/

2005

)

Nu

exis

ta o

prev

eder

e an

ume

Nu

exis

ta o

prev

eder

e an

ume

Guv

ernu

lN

u su

nt m

enþi

onat

e ac

þiun

i spe

cifi

ce.

4.3

Prog

ram

de

refo

rmã

în s

ecto

rul

min

erit

ului

de

uran

iuSt

rate

gia

indu

s-tr

iei m

inie

re20

04-2

010

HG

615

/200

4

Nu

exis

ta o

prev

eder

e an

ume

Nu

exis

ta o

prev

eder

e an

ume

Guv

ernu

lN

u su

nt m

enþi

onat

e ac

þiun

i spe

cifi

ce.


74

1C

hara

cter

isti

cs o

f P/

P

01

23

46

5

6.2

Plan

Gen

eral

e E

ficie

nþã

Ene

rget

icã

la c

onsu

mat

orii

indu

stri

ali

01

23

46

Leg

ea p

rivi

ndut

iliza

rea

efic

ient

ã a

ener

giei

nr.

199/

2000

(mod

ific

atã

prin

Leg

ea 5

6/20

06

Nu

exis

ta o

prev

eder

e an

ume

Con

sum

ator

iiin

dust

rial

i cu

nco

nsum

de

ener

gie

de p

este

1000

tep

/an

5

Age

nþia

Rom

ânã

pent

ruC

onse

rvar

eaE

nerg

iei (

AR

CE

)în

tocm

eºte

anu

alo

sint

ezã

care

se

apro

bã d

e gu

vern

- M

ãsur

i pe

term

en s

curt

(ti

p co

stsc

ãzut

sau

fãr

ã co

stur

i) c

are

nuim

plic

ã in

vest

iþii

maj

ore;

- M

ãsur

i pe

term

en lu

ng d

e 3

pânã

la 5

ani

incl

use

într

-un

prog

ram

de

inve

stiþ

ii pe

ntru

car

e vo

r fi

elab

orar

e st

udii

de f

ezab

ilita

te

(v. G

hid

AR

CE

).

6.3

Plan

Gen

eral

e E

ficie

nþã

Ene

rget

icã

la c

onsu

mat

orii

mun

icip

ali

Leg

ea p

rivi

ndut

iliza

rea

efic

ient

ã a

ener

giei

nr.

199/

2000

mod

ific

atã

prin

Leg

ea 5

6/20

06

Nu

exis

ta o

prev

eder

e an

ume

Mun

icip

alit

ãþi

cu p

este

20.

000

de lo

cuit

ori

Age

nþia

rom

ânã

pent

ruco

nser

vare

aen

ergi

ei (

AR

CE

)în

tocm

eºte

anu

alo

sint

ezã

supu

sãsp

re a

prob

are

guve

rnul

ui

Mãs

uri p

e te

rmen

scu

rt (

tip

cost

scãz

ut s

au f

ãrã

cost

uri)

car

e nu

impl

icã

inve

stiþ

ii m

ajor

e;

- M

ãsur

i pe

term

en lu

ng (

v. G

hid

AR

CE

).

6.4

Prog

ram

ul n

aþio

nal d

e re

duce

rea

fact

urilo

r de

ter

mof

icar

e al

epo

pula

þiei

HG

320

/200

6ex

clus

iv r

efer

i-to

are

la in

ves-

tiþi

ile d

in 2

006

HG

/200

4 în

preg

ãtir

e

Anu

alA

RC

E în

coop

erar

e cu

auto

ritã

þile

loca

le

Min

iste

rul d

ere

sort

2006

-40

de p

roie

cte

de in

vest

iþii

dere

abili

tare

a r

eþel

elor

de

term

ofic

are

cofi

nanþ

ate

de la

bug

etul

de

stat

(13,

9 m

ilioa

ne E

uro)

;

Lin

ia d

e pr

oiec

te 2

007

în p

regã

tire

(8,8

mili

oane

Eur

o)

6.5

Prog

ram

ul n

aþio

nal d

e re

abili

tare

term

icã

a cl

ãdir

ilor

Leg

ea n

r.32

5/20

02

art.

2, 6

OU

G n

r.17

4/20

02

OU

G n

r.18

7/20

05

Leg

eanr

.260

/200

6

Anu

alM

inis

teru

l de

reso

rt în

coop

erar

e cu

AR

CE

Guv

ernu

l-

Izol

area

ter

mic

ã a

anve

lope

i la

bloc

urile

de

locu

inþe

;

- R

eabi

litar

ea in

stal

aþiil

or t

erm

ice

din

inte

rior

ul c

lãdi

rilo

r ;

75

Anexa B

1C

hara

cter

isti

cs o

f P/

P

01

23

46

5

7Po

litic

a în

dom

eniu

l ene

rgie

i reg

ener

abile

01

23

46

5

7.1

Prog

ram

pri

vind

mãs

urile

exis

tent

e ºi

pla

nifi

cate

de

prom

ovar

e a

ener

giei

ele

ctri

cedi

n su

rse

rege

nera

bile

HG

443

/200

3 de

tran

spun

ere

aD

irec

tive

i nr.

2001

/77/

CE

HG

958

/200

5

Iulie

200

3

Rev

izui

tã d

in 5

în 5

ani

Min

iste

rul d

ere

sort

înco

oper

are

cuA

RC

E

Guv

ernu

lM

ãsur

i de

stim

ular

e a

prod

ucþi

ei º

ico

nsum

ului

de

ener

gie

prod

usã

din

SER

8Po

litic

a de

ter

mof

icar

e

8.1

Prog

ram

ul N

aþio

nal

„Ter

mof

icar

e 20

06-2

009

Cal

itat

e ºi

Efi

cien

þã”

HG

462

/200

620

06M

inis

teru

l de

reso

rtU

nita

te s

peci

alã

de m

anag

emen

tpe

ntru

coo

rdon

area

pro

gram

ului

Stra

tegi

i loc

ale

de t

erm

ofic

are

Plan

de

acþi

une

afer

ent

8.2

Sist

em d

e în

cãlz

ire

cent

raliz

ata

Plan

Gen

eral

de

Efi

cien

þãE

nerg

etic

ã al

mun

icip

alit

ãþilo

r

HG

462

/200

620

06M

unic

ipal

itat

eare

leva

ntã

Stra

tegi

i loc

ale

de t

erm

ofic

are

Plan

de

acþi

une

afer

ent

7.2

Plan

ul N

aþio

nal d

e A

cþiu

nepe

ntru

SE

RH

G 1

535/

2003

anex

ã

Min

iste

rul d

ere

sort

Guv

ernu

lv.

Ane

xa 6

Anexa C Ghid privind forma primeiversiuni a P/P

79

Anexa C

Prezentul document

Organizaþia care întocmeºte un P/P trebuie sãdepunã prima versiune a acestui P/P laautoritatea competentã pentru SEA.

Autoritatea competentã pentru SEA va decideulterior, pe baza primei versiuni a P/P depusedacã acesta trebuie sau nu sã fie supus SEA.

Pentru ca autoritatea competentã pentru SEA sãpoatã decide pe baza primei versiuni a P/P dacãacesta trebuie sau nu sã fie supus SEA, primaversiune trebuie sã conþinã informaþii suficienteºi corespunzãtoare.

În acest document sunt oferite îndrumãriprivind prima versiune a P/P, care aratã ceinformaþii trebuie sã conþinã aceasta.

1. Prezentarea P/P

1 În general un P/P este întocmit de autoritãþile publice. De remarcat însã cã ºi organizaþiile private pot îndeplini sarcinisau obligaþii care în regim neprivatizat ar fi efectuate de autoritãþile publice, precum asigurarea utilitãþilor publice. Dacã se cere acestor entitãþi private sã întocmeascã P/P pe termen lung, de exemplu privind asigurarea resurselor de apã,atunci aceste P/P ar cãdea ºi ele sub incidenþa legislaþiei referitoare la SEA.

Titlul P/P

Titular - Este P/P întocmit de o autoritate sau de entitate privatã1?

- Dacã titularul P/P este o entitate privatã, dar P/P este de utilitate publicã,atunci arãtaþi care este autoritatea publicã responsabilã pentru utilitateapublicã respectivã.

În sectorul energiei, titularul poate fi:

La nivel naþional:

- ministerul de resort

- companiile publice sau chiar private care opereazã unitãþi de interes naþional ºiacþioneazã sub egida unei autoritãþi centrale, de ex. o companie de electricitatesau de gaze naturale

La nivel local:

- consiliu judeþean sau municipal

- companiile publice sau chiar private care opereazã unitãþi de interes local ºiacþioneazã sub egida unei autoritãþi locale, de ex. o companie de termoficare

ªeful echipei de planificare Nume ºi detalii de contact

Instituþia care adoptãP/P

Cine va adopta P/P?

În sectorul energetic, organizaþia care adoptã P/P este guvernul sau consiliul local

Prevederile în bazacãrora a fost elaboratP/P*

Se indicã dacã elaborarea P/P este cerurã de prevederi legislative, de reglementãrisau administrative ºi dacã da, care sunt acelea.

În sectorul energetic, principalele prevederi în acest sens sunt conþinute înurmãtoarele acte normative; alte acte normative sunt trecute în coloana a 2-a atabelului din Anexa 2 a Ghidului de faþã:

- Legea electricitãþii 13/2007

- Legea gazelor 351/2004

- Legea minelor nr. 85/2003

- Legea privind utilizarea eficientã a energiei nr. 199/2000

- Actele normative ce transpun directivele UE (de ex. HG 443/2003);

- Actele normative ce transpun strategiile naþionale (de ex. HG 462/2006)


80

*elaborarea P/P poate reprezenta o responsabilitate aunei autoritãþi în baza atribuþiilor legale ale acesteiaºi/sau poate fi cerutã printr-o prevedere a unui actnormativ (lege, ordonanþã de urgenþã a guvernului,hotãrâre de guvern, ordin de ministru) sau actadministrativ (ex. hotãrâre a consiliului judeþean);

**Alegeþi din lista urmãtoare:

- agriculturã,

- silviculturã,

- pisciculturã ºi acvaculturã,

- energie,

- industrie, inclusiv activitãþi de extracþie aresurselor minerale (se specificã sectorul sausectoarele industriale),

- transport (se specificã tipul: rutier, feroviar,marin, mixt etc.),

- managementul deºeurilor,

- gospodãrirea apei,

- telecomunicaþii,

- turism,

- urbanism sau amenajarea teritoriului,

- dezvoltare regionalã,

- managementul ariilor protejate, respectiv situriaflate în Arii Speciale de Conservare (potrivitOrdonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 236/2000 (Anexa 1, punctul i)),

- altele (de ex. o combinaþie a celor de mai sus,sau un sector nemenþionat)

Sectorul** Sectorul principal va fi, evident „Energie”;:

Sub-sectorul specific poate fi indicat de asemenea, din urmãtoarea listã:

La nivel naþional- energie electricã- gaze- petrol- cãrbune- nuclear- eficienþã energeticã în industrie- eficienþã energeticã la consumatori în general- termoficare- managementul deºeurilor

La nivel local- termoficare- CET local pentru termoficare- cerinþe privind performanþa energeticã din regulamentul de construcþii ºi

eficienþã energeticã în clãdirile municipale- energie regenerabilã localã pentru termoficare

Procedura de adoptare De exemplu:

- P/P se va adopta printr-o procedurã legislativã, de cãtre parlament sau guvern?P/P din domeniul energiei elaborate la nivel naþional trebuie adoptate prin HG.

- P/P se va adopta de cãtre o autoritate publicã, printr-o procedurãadministrativã? P/P din domeniul energiei elaborate la nivel local trebuieadoptate prin HCL.

81

Anexa C

Notele din tabel:

(1) Care sunt obiectivele ºi/sau prioritãþile P/P propus?

În sectorul energie, câteva obiective specifice arputea fi:

La nivel naþional

• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã(inclusiv emisii de echivalent CO2 din celelalte

emisii)

• Reducerea emisiilor de SO2, NOx ºi pulberi la

centralele mari

• Asigurarea rezervelor de combustibil

• Electrificare ruralã

• Dezvoltarea ºi modernizarea sistemului dedistribuþie;

• Înlocuirea centralelor ineficiente ºi poluante cucentrale noi ºi eficiente

• Închiderea minelor neeficiente

• Creºterea eficienþei energetice în industrie

• Electricitate din SER

La nivel local

• Reducerea facturilor de energie termicã alepopulaþiei pe termen lung

• Asigurarea confortului termic ºi apei caldemenajere pentru populaþie la preþuri suportabile

• Reducerea emisiilor de SO2, NOx ºi pulberi la

centralele locale

• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã (emisiide echivalent CO2)

• Creºterea utilizãrii surselor de energie regenerabilelocale pentru încãlzire

(2) Care sunt instrumentele ºi mãsurile propuse învederea îndeplinirii obiectivelor pe bazã de prioritãþi?

(3) Care sunt proiectele propuse prin P/P ºi/sau caresunt proiectele care ar putea fi elaborate dupãadoptarea P/P?

Proiectele tipice care pot fi propuse pentru sub-sectoareleenergetice sunt descrise în tabelul al doilea din Anexa 4a prezentului Ghid pentru sectorul energetic.

(4) Care este agenda sau programul de implementarea acestor instrumente, mãsuri ºi/sau proiecte (dacã secunoaºte deja) în vederea îndeplinirii obiectivelor ºi,dacã se ºtie deja, indicaþi lunile în care estepreconizat ca aceastã implementare sã înceapã ºi sãse finalizeze?

(5) Indicaþi pentru care dintre proiectele incluse înP/P sau pentru care P/P stabileºte cadrul este deaºteptat sã fie necesarã EIM.

2. Context

P/P implementeazã un document politic existent lanivel naþional, regional sau local? Dacã da, seinclude o copie a acestui document, sau cel puþinreferinþe cu privire la respectivul document politic.

P/P reprezintã o modificare a unui P/P anterior?Dacã da, se include o copie a acestui P/P, sau celpuþin referinþe cu privire la respectivul P/P.

Este P/P legat de un alt P/P întocmit pentru acelaºisector (respectiv în ierarhia verticalã) sau pentru altesectoare la acelaºi nivel (respectiv legãturiorizontale); dacã da, se numesc toate aceste alte P/P.

Nota: informaþiile susmenþionate reprezintã ideileiniþiale privind P/P ºi este de înþeles cã se potschimba pe parcursul dezvoltãrii P/P.

3. Calendar orientativ de elaborare

Obiective/prioritãþi(1)

Instrumente ºimãsuri(2)

Proiecte(3 Program deimplementare(3)

Cerinþe privind EIM(4)

DA/NU

Data predãrii

Start

Versiune finalã de lucru

Versiune finalã


82

4. Proiectele sau categoriile deproiecte preconizate a apãrea caurmare a implementãrii P/P

Rugãm completaþi Tabelul 3 de mai jos pentrufiecare categorie de proiecte sau fiecare proiect înparte, dacã este posibil sau util sã se facã deosebireîntre proiecte.

*Se ataºeazã hãrþi cu indicarea amplasamentuluiprobabil al viitoarelor proiecte ºi hãrþi reprezentândzona afectatã

Articol

Titlu

Descriere generalã

Scara nivel naþional, regional, orãºenesc sau comunal

Locul de desfãºurare aactivitãþilor*

Zonã probabil afectatã* teritoriul probabil afectat

Populaþia Mãrimea populaþiei ce ar putea fi afectatã

Efecte negative probabileasupra mediului

- Scurtã listã a efectelor

- se indicã dacã activitãþile sau activitatea ar putea avea un efect asuprazonelor sau peisajelor cu statut de protecþie sau care sunt vulnerabile dinpunct de vedere al mediului.

Efecte probabile pozitiveasupra mediului

Impact transfrontalier Se indicã dacã activitatea ar putea avea efecte transfrontaliere.

83

Anexa C

Pentru a veni în sprijinul completãrii tabelului demai sus pentru sectorul energetic, prezentãm întabelul urmãtor o listã orientativã de aspecte pentrucâteva sub-sectoare:

Nivel Subsector Aspecte

Naþional Energieelectricã

- tip de combustibil, pentru obþinerea de electricitate pe scarã mare- tip de tehnologie: opþiune CET, pe bazã de aburi, pe bazã de turbinã c

gaze, ciclu de condensare, ciclu de contrapresiune, cazane, înmagazinarede energie termicã etc.

- impact asupra biodiversitãþii, la marile hidrocentrale - impact asupra mediului (zgomot, vizual etc.) la marile centrale eoliene - amplasarea CET: în sau în afara zonei urbane;- tehnologia de protecþie a mediului, filtre, extragerea SO2, arzãtoare cu

NOx scãzut, extragerea NOx etc. - tehnologia de rãcire a cãldurii reziduale la centralele electrice: circuit

deschis cu impact asupra râurilor, circuit închis cu impact asupraatmosferei prin crearea de ceaþã etc.

- drumuri/cãi ferate strategice pentru transportul combustibilului;- suprafaþã afectatã de linii de înaltã tensiune - suprafaþã afectatã de linii de medie tensiune - depozite de cenuºã/zgurã ºi protecþia depozitelor

gaz natural - risc de scurgeri;- risc de explozie; - suprafaþa afectatã de conducte de gaze- impactul instalaþiilor specifice ºi întreþinerii acestora; staþii de compresoare

petrol - drumuri/cãi ferate de acces ;- suprafaþa afectatã de conductele petroliere; - depozitarea sub-produselor (inclusiv chimice) etc.- depozitarea ºi distribuþia gazelor lichefiate sau combustibililor lichizi

prin conducte sau cisterne;

nuclear - prospectare- siguranþã;- sub-produse, inclusiv depozitarea etc.

nivel local - reþele de distribuþie a electricitãþii prin linii de înaltã/medie tensiune,inclusiv iluminat public

- reþele de distribuþie de gaze naturale;- reþele de termoficare ºi reabilitarea acestora- zonarea cu costuri minime a reþelelor de termoficare ºi gaze- reþele de rãcire centralizata în cartierele noi de birouri etc.- utilizarea cãldurii reziduale din industrie- CET local, eventual cu înmagazinarea cãldurii- cazane de termoficare eficiente pentru arderea biomasei- utilizarea cãldurii reziduale de la incineratoarele de deºeuri (curatarea

gazelor de ardere la standarde UE reduce la minim emisiile, cu impactpozitiv asupra sectorului managementului deºeurilor ºi reducereaemisiilor de GHG de la depozitele de deºeuri ºi necesitatea de spaþiu dedepozitare a deºeurilor)

- utilizarea energiei geotermale pentru termoficare- utilizarea energiei solare la scarã mare pentru termoficare- micro hidrocentrale pentru producþia de electricitate ºi impactul asupra

biodiversitãþii;- utilizarea biomasei pe scarã redusã ºi problemele de mediu asociate

datorate emisiilor- exploatarea durabilã a biomasei cu forþã de muncã localã


84

5. Modificãri posibile

Dacã P/P ar determina P/P modificãri semnificativede acþiune, comportament sau decizie alepersoanelor, întreprinderilor, instituþiilorguvernamentale, indicaþi în tabelul urmãtor dacãaceste modificãri ar putea sã conducã la:

În sectorul energie, cele mai probabile modificãrispecifice ar putea fi urmãtoarele:

La nivel naþional:

- exploatarea resurselor energetice naþionale

- conversia diferitelor tipuri de energie

- utilizarea energiei din deºeuri

- transportul energiei

- distribuþia energiei

- consum – economii de energie

La nivel local:

- exploatarea surselor locale de energieregenerabile

- dezvoltarea infrastructurii locale

dezvoltarea infrastructurii ºi clãdirilor

amenajãrii unor terenuri noi sau zone importante pentruconservarea naturii;

modificãri în consumul social de energie ºi în special decombustibili ºi deci ale emisiilor de CO2 ºi alte gaze cu efect

de serã

modificãri de consum social al altor resurse naturale /de ex.apã, soluri, minerale sau agregate);

modificarea cantitãþii sau tipurilor de deºeuri produse (solide,lichide, periculoase) sau de poluanþi emiºi în apã, pe teren sauîn aer;

modificãri ale emisiilor de gaze cu efect de serã din alte surse(de ex. metan de la ferme zootehnice sau depozite de deºeuri);

schimbãri semnificative ale modalitãþilor de deplasare

impact asupra oamenilor ºi comunitãþilor, de ex. princreºterea nivelului de zgomot, tulburãrilor sau neplãcerilor;

riscuri pentru sãnãtatea publicã

Articol DA/NU Scurtã descriere

Anexa D Privire generalã asupracaracteristicilor fiecãrui sectorlegat de energie

87

Anexa D

Sector/ sub-sector

Energie electricã

Principalele caracteristici Aspectele de care sã se þinã seama

Toate marile centrale,liniile de transport ºi dedistribuþie

Reþeaua de putere este un mijloc de transport de energie,care satisface cererea de energie a tuturor consumatorilorfinali inclusiv consumatori casnici, sectorul industrial ºitransporturi.

Gaze Gazele naturale sunt celmai convenabilcombustibil pentru multescopuri.

Gazele pot fi folositeeficient în unele industriimari CET ºi clãdiri maimici.

- Utilizarea gazelor în locul cãrbunilor determinã maipuþine emisii atmosferice

- Resurse limitate la nivelul UE, de aceea gazele naturaletrebuie utilizate înþelept ºi þara nu trebuie sã depindãprea mult de acest combustibil.

- Utilizarea gazelor naturale în cazane mari sauapartamente individuale poate fi o barierã în calea uneisoluþii mai nedãunãtoare mediului pe bazã de CET cuenergie regenerabilã

- Zonarea termoficãrii pe bazã de gaze naturale esteimportantã în municipiile cu termoficare generalizatã,pentru eficientizarea investiþiilor la nivelul societãþiilocale ºi a locuitorilor

Carbune Mineritul cãrbunelui înRomânia este în principiuo industrie independentã,care interacþioneazã preapuþin cu restul sectoruluienergetic, datoritã pieþeiinternaþionale a cãrbunelui

- Trebuie evaluatã profitabilitatea minelor ºi impactul lorasupra mediului din zonã

Petrol Extracþia petrolului înRomânia este în principiuo industrie independentã,care interacþioneazã preapuþin cu celelalte sub-sectore, datoritã pieþeiinternaþionale a petrolului

- Trebuie evaluatã profitabilitatea terenurilor de extracþieºi impactul lor asupra mediului din zonã

- Conform practicii UE, trebuie avutã în vederedesulfurarea petrolului în rafinãrii.

Nuclearã Extracþia uraniului înRomânia este în principiuo industrie independentã,care interacþioneazã preapuþin cu restul sectoruluienergetic, deoarece existão piaþã internaþionalã auraniului.

- Trebuie evaluatã profitabilitatea minelor ºi impactul lorasupra mediului din zonã

Deºeurile Sectorul de tratare adeºeurilor municipale ºiindustriale are un impactputernic asupra mediuluiºi relaþii strânse cusectorul energetic.

- CH4 emis din depozitele de deºeuri municipale poate fi

utilizat pentru generarea de energie termicã ºi/sau electricã

- Este mult mai eficientã din punct de vedere energeticcreºterea ratei de reciclare ºi tratarea restului de deºeuricombustibile în incineratoare mari ºi eficiente pentrurecuperarea energiei termice ºi electrice.

Tabelul prezintã o privire generalã a principalelorcaracteristici ale sub-sectoarelor ºi sectoarelorenergetice, legate de sectorul energiei.


88

Sector/ sub-sector


Regenerabile Cuprinde mai multe sub-sectoare mai mult sau maipuþin independente

- Sursele regenerabile sunt neutre din punct de vedere alCO2 ºi de aceea benefice mediului în general, însã

majoritatea trebuie explorate cu atenþie faþã de factoriide mediu, precum resursele naturale, râurile, silviculturaºi agricultura durabilã, etc.

- Energia regenerabilã poate avea impact redus la nivelnaþional, dar foarte important pentru comunitãþilelocale, care se pot autosusþine cu energia produsã peplan local.

- Aproape toate sursele de energie regenerabilã nu pot fiutilizate decât pe scarã largã, printr-un mijloc detransport al energiei, reþeaua energeticã sau o reþealocalã de termoficare, în funcþie de tipul centralei.

- Explorarea surselor locale de energie regenerabilã ºiconstrucþia de infrastructurã pentru utilizarea acestorsurse poate recurge la forþa de muncã localã ºi astfelavea un impact pozitiv asupra economiei municipale.

Industrie Industria energointensivãeste strâns legatã desectorul energetic

- Industriile energointensive au nevoie de energie fiabilã ºiieftinã pentru procesele tehnologice

- Multe industrii energointensive au un surplus de„cãldurã gratuitã” care poate fi utilizat direct într-oreþea de termoficare sau CET-uri care pot produce ºienergie termicã pentru termoficare

- În urbanism, cartierele cu industrii energointensive pot fiamplasate în apropierea unei centrale care sã producãabur pentru unele industrii, restul de cãldurã putând fiutilizat în reþeaua de termoficare municipalã.

Locuinþe Investiþiile ºiinfrastructura din sectorullocativ reprezintã o parteimportantã a sectoruluienergetic.

- Anvelopa clãdirii, instalaþiile de încãlzire, instalaþiile deapã caldã ºi de rãcire (sau lipsa acestora) au un impactmajor asupra funcþionãrii mijloacelor de transport decãldurã, agent de rãcire ºi electricitate ºi deci contribuiela impactul general al sectorului energetic.

- Infrastructura energeticã din sectorul locativ are astfelun rol vital indirect asupra eficienþei generale aîntregului sector.

- Potrivit directivei UE privind performanþa energeticã acãdirilor noi, cerinþele energetice privind noileconstrucþii trebuie sã aibã eficienþã economicã, adaptatela condiþiile locale, sã þinã seama de cogenerare ºi decaracteristicile termoficãrii ºi încãlzirii blocurilor (dacãexistã) ºi poate include indicatori de energie regenerabilã.

(cont) - O precondiþie pentru utilizarea eficientã a întregii energiitermice din deºeuri este existenþa unui sistem tetermoficare urbanã în apropierea incineratorului

- Problema excesului de energie termicã în perioada devarã se poate reduce prin utilizarea energiei dintermoficare pentru rãcire centralizatã

89

Anexa D

Sector/ sub-sector


Încãlzirecentralã

Termoficarea municipalãpe bazã de apã este unmijloc de transport deenergie pentru toatesursele de orice fel,îndeosebi din surse decalitate inferioarã cuemisii de CO2 reduse sau

fãrã emisii

Termoficarea pe bazã deabur poate fi încontinuare, în oarecaremãsurã , un mijloc eficientde transport al energieidacã este vorba de abur dela CET la industriileprelucrãtoare din anumitezone industriale

- poate fi o precondiþie vitalã de realizare a sporului deeficienþã energeticã, utilizarea cãldurii cu temperaturãscãzutã de la CET ºi/sau a surselor regenerabile petermen mai lung ºi la o scarã mai mare.

- zonele deservite de reþele sunt limitate de costurile deinvestiþii ºi de aceea reþelele trebuie întreþinute ºidezvoltate în continuare numai în zonele cu încãrcaretermicã suficientã ºi racordabilitate maximã la reþea

- zonarea termoficãrii ºi reþelelor de gaze pentru obþinereade costuri minime este importantã pentru minimizareacosturilor sociale totale

Sistem de rãcirecentralã

Sistemele de rãcire sunt înperspectiva viitoare aRomâniei un mijloc detransport al energiei derãcire produse eficient ºipot contribui la reducereavârfului de putere de varã.

- Datoritã costurilor investiþiei trebuie sã se concentrezepe sisteme mai mici cu încãrcare de rãcire ridicatã.

- Sistemele de rãcire pot fi furnizate împreunã cutermoficarea, deoarece încãlzirea centralã pe bazã decãldurã eficient produsã pot furniza suficientã energiecentralelor de rãcire (rãcitori cu absorbþie, rãcitori cusorbþie)

Impozitãri ºisubvenþii

- impozitarea SO2 ºi

NOx din combustibiliifosili

- impozitarea deºeurilor

- subvenþii pentru energieregenerabilã ºi eficienþãenergeticã

- Pot avea un impact major asupra celorlalte sectoaresusmenþionate.

În tabelul de mai jos este prezentatã o priviregeneralã a sectorului energetic din România cuaccent asupra sub-sectoarelor ºi a indicatorilor demediu majori.


90

Anexa E Sistemul de planificare în domeniul energetic din România

93

Anexa E

Structura generalã

O caracteristicã specificã a economiei româneºti estenivelul încã ridicat al intensitãþii energiei ºi prinurmare nivelul ridicat al emisiilor de CO2. Dupã

procesul de restructurare a sectorului, activitateaactualã de planificare din România se poate împãrþipe patru niveluri de planificare, conform ilustrãriidin figura de mai jos.

Planificarea la Nivelul 1

La nivelul 1 planificarea se bazeazã pe prevederileStrategiei Naþionale în domeniul Energiei ºi pe cerinþeleDirectivelor CE, pe care Planul Naþional de Acþiuneîn domeniul Energiei trebuie sã le implementeze.

Au mai fost elaborate alte douã strategii, care suntimplementate prin Planuri de Acþiune:

• Strategia privind Energia Regenerabilã (SER)pentru furnizorii de energie, implementatãprin Planul de Acþiune pentru Promovareaelectricitãþii produse din surse regenerabilestabilit conform Directivei 2001/77/CE privindpromovarea electricitãþii din surse regenerabilede energie pe piaþa internã de electricitate

• Strategia Naþionalã pentru EficienþãEnergeticã (SNEE) , implementatã prin PlanulNaþional de Acþiune pentru EficienþaEnergeticã, care cuprinde principalele P/P dinsectorul cererii de energie.

Planificarea la Nivelul 2

La nivelul 2, planificarea se bazeazã pe ProgrameleNaþionale din fiecare sub-sector.

Programele Naþionale de sub-sector în domeniulfurnizãrii nu sunt în prezent definite clar ca documenteseparate ºi independente, însã principalele elementeale acestor planuri sunt cuprinse în Capitolul 4 alnoii Strategii Naþionale în domeniul Energiei.

Alte P/P (elaborate conform prevederilor legilor învigoare în domeniul energiei) sunt deja finalizate ºi încurs de implementare. Acestea sunt:

• Programul Naþional pentru sub-sectorulenergie electricã, ce poate fi considerat ocompilaþie a tuturor P/P propuse referitoare lasub-sectorul energie electricã;

• Planurile Naþionale de sub-sector privindproducþia de cãrbune ºi producþia de energienuclearã, mai mult sau mai puþin extensii aleProgramului Naþional de sub-sector îndomeniul energiei electrice datoritã faptului cãcea mai mare parte a producþiei de cãrbune ºiîntreaga producþie de energie nuclearã suntfolosite pentru producþia de energie electricã.

• P/P elaborate în sub-sectorul termoficare;acestea sunt în principal stabilite la nivelullocal (municipal), iar la nivel naþional nu suntdate decât principii ºi orientãri de bazã, înspecial referitor la mari centrale electro-termiceimportante pentru producþia eficientã deenergie electricã, dar care furnizeazã mai alesenergie termicã.


94

95

Anexa E

Gruparea celor 4 niveluri îndouã niveluri principale

Cele patru niveluri de planificare descrise în figura demai sus pot fi grupate în douã niveluri dinperspectiva autoritãþilor implicate în elaborareaplanurilor.

• Nivelul naþional cuprinde Nivelul 1, 2 ºi oparte din nivelul 4:

Activitatea de planificare este coordonatã deMinisterul responsabil cu politica energeticã;

Ministerul întocmeºte urmãtoarele documente strategice,care apoi sunt adoptate prin hotãrâre de guvern.

• strategia naþionalã pentru energie;

• strategii specifice privind eficienþa energeticã ºienergia regenerabilã

• P/P strategice în sub-sectoarele energetice:electricitate, gaze, petrol, cãrbune, nuclear

• Planul Naþional de Acþiune pentru eficienþãenergeticã potrivit Directivei 2006/32/CEreferitoare la eficienþa energeticã la utilizatorulfinal ºi serviciile de furnizare a energiei

• raport din cinci în cinci ani de stabilire aþintelor indicative privind consumul de energieprodusã din surse regenerabile; raportul trebuiesã contureze de asemenea mãsurile adoptatesau planificate la nivel naþional în vederearealizãrii acestor þinte indicative naþionale;

• programul naþional de reabilitare termicã ablocurilor de locuinþe (Legea nr. 260/2006),coordonatã de ministerul de resort pentrulucrãri publice;

• programul naþional de termoficare denumit„Termoficare 2006-2009 calitate ºi eficienþã”,coordonat de ministerul de resort pentruadministraþie internã;

• planuri privind distribuþia energiei electrice,gazelor, producþia, rafinarea ºi distribuþiaproduselor de petrol, elaborate de firmeleprivate potrivit condiþiilor de autorizare.

• licenþe acordate companiilor private dindomeniul energiei.

• La nivel local (municipal) se întocmesc:

• programele locale de dezvoltare a termoficãriilegat de programul naþional aplicabilsusmenþionat;

• strategiile locale în domeniul energiei, inclusivPlanurile Generale de eficienþã energeticã înmunicipiile cu peste 20.000 locuitori (v. Legea199/2000 privind utilizarea raþionalã a energiei.

Programele ºi strategiile locale sunt elaborate deconsiliile locale ºi adoptate prin hotãrâri aleconsiliului local.

Principalele planuri din România aprobate prindocumente legislative

Politica energeticã a României este prezentatã îndiferite documente precum:

• Strategia României în domeniul energiei2007/-2020 (proiect publicat de MEF în iunie2007)

• Foaia de parcurs pentru sectorul energiei dinRomânia discutatã cu Comisia Europeana -HG nr.890/2003

• Strategia naþionalã pentru eficienþa energeticã– HG nr. 163/2004

• Strategia pentru promovarea surselor deenergie regenerabilã – HG nr. 1535/2003

Pe baza acestor documente politice privind domeniulenergiei, au fost sau sunt în curs de elaborare diferite P/P.

• Planul Naþional de Acþiune pentru EficienþãEnergeticã (HG 163/2004) ºi versiunea recentã(proiect elaborat de MEF) potrivit prevederilorDirectivei UE 2006/32/CE.

• Planul naþional de Acþiune privind sursele deenergie regenerabilã – HG nr. 1535/2003

• Program privind mãsurile existente ºiplanificate de promovare a energiei electricedin surse regenerabile – HG nr. 443/2003referitoare la Directiva 2001/77/EC

• Programul Operaþional de Sector „Creºtereacompetitivitãþii economice”

• (POS CCE) – Axa de prioritãþi 4 (energie);

• Program naþional de reducere a sumelorfacturate pentru încãlzire centralã alepopulaþiei – HG nr. 320/2006; (Noul programpe 2007 era încã în procedura de aprobare ladata elaborãrii ghidului);

• Program naþional de reabilitare termicã aclãdirilor – OUG nr. 174/2002, OUG nr.187/2005, Legea nr. 260/2006;

• Programul Naþional „Termoficare 2006-2009Calitate ºi Eficienþã” – HG 462/2006

O privire generalã asupra tuturor P/P elaborate sauîn curs de elaborare în sectorul energetic esteprezentatã în Anexa 4 a prezentului ghid.

ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri ºi...

Documents