RAPORT DE MEDIU

PLANUL URBANISTIC GENERAL

COMUNA CIOROGRLA

2010

2

CUPRINS

1. Introducere ........................................................................................................................................................................3 2. Cerinte legale privind elaborarea PUG si a Raportului de mediu .............................................................................5 Cap. I. Prezentarea Planului urbanistic general al Comunei Ciorogarla

I.1. Continutul si obiectivele principale al PUG ..................................................................................................... 6 I.2. Relatia cu alte programe si planuri relevante .................................................................................................... 8

Cap. II. Aspecte relevante ale starii mediului II.1 Aspecte relevante ale starii actuale a mediului ................................................................................................. 9

II.1.1. Descrierea fizico – geografica ...…...……...….......................................….....…..........................9 II.1.2. Factorul de mediu ”Apa” .............................................…….....................................................17 II.1.3. Factorul de mediu ”Aer” .............................................................................................................20 II.1.4. Factorul de mediu ”Sol” ..............................................................................................................23 II.1.5. Factorul de mediu ”Biodiversitate” ..........................................................................................25 II.1.5 Conservarea resurselor naturale .................................................................................................28 II.1.6. Factorul „Social” ..........................................................................................................................29 II.1.7. Schimbari climatice ......................................................................................................................38 II.1.8. Transportul ................................................................................................................................... 39 II.1.9. Riscuri naturale ...............................................................................................................................40 II.1.10. Patrimoniul cultural ......................................................................................................................43

II.2. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementari masurilor din PUG …....…............................44 Cap. III. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativ ......................................................48 Cap. IV. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUG ................................................................................49 Cap. V. Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international relevante pentru PUG ...….....................…….........................................................................51 Cap. VI. Potentialele efecte semnificative asupra mediului …………..........................................…………..…..53 Cap.VII.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor PUG asupra obiectivelor de mediu ……..................54 Cap.VII.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra obiectivelor de mediu ….......................59 Cap.VIII. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii in context transfrontalier ………………...............................................................................……....................60 Cap. IX. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii PUG.....…………….................…..….......…………..... 61 Cap.X. Criteriile care au condus la selectarea variantei alese …….....…...................................................................63 Cap. XI. Masurile avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului ......65

Rezumat fara caracter tehnic…..………………....………….…………….…………...…................. 70

3

RAPORT DE MEDIU PUG COMUNA CIOROGARLA

1. Introducere Secolul al XX-lea a marcat schimbari spectaculoase in toate domeniile, prin intermediul stiintei si tehnologiei s-a ajuns la dezvoltarea mijloacelor de transport si a telecomunicatiilor facilitandu-se mobilitatea umana si difuzarea informatiilor un efect al acestor facilitati fiind accesul tot mai lesnicios la resursele TERREI. Asa cum rezulta din studiile efectuate la scara planetara, accelerarea dezvoltarii a amplificat presiunea asupra lumii naturale determinand conflictul cu mediul ambiant atat prin epuizarea resurselor naturale de energie, de materii prime si de hrana, cat si prin deteriorarea, calitatii factorilor de mediu (apa, aer, sol). Alterarea ecosistemelor naturale, suprasolicitarea resurselor naturale manifestate prin dezechilibre ambientale la scara planetara au atins limite periculoase, necesitand acum la inceput de mileniu trei noi conditii ale securitatii globale si impunerea unei dezvoltari durabile. Astfel viitorul civilizatiei se confrunta cu probleme ambientale a caror tendinte pun sub semnul intrebarii insasi viitorul umanitatii. Contradictia dintre om si natura, datorita caracterului ei istoric, imbraca forme fundamentale, una este aceea a contradictiei dintre felul si dimensiunile necesitatilor mediului creat de om, dar si varietatea si volumul resurselor oferite de natura iar cealalta este contradictia dintre mediul creat de om si mediul natural sub aspectul efectului nociv al omului asupra naturii si prin aceasta asupra lui insusi. Dezvoltarea durabila constituie un obiectiv global. Uniunea Europeana joaca un rol cheie in infaptuirea dezvoltarii durabile in Europa. Pentru a raspunde acestei responsabilitati U.E. a pregatit strategia de dezvoltare durabila « O EUROPA DURABILA PENTRU O LUME MAI BUNA » care a fost destinata Sumitului Global privind Dezvoltarea Durabila (Johanesburg, septembrie 2002). In cadrul strategiei se recunoaste ca pe termen lung ’’cresterea economica, coeziunea sociala si protectia mediului trebuie sa mearga mana in mana’’. Dezvoltarea durabila ofera Uniunii Europene, pe termen lung, o viziune pozitiva a unei societati mai prospere si mai corecte, care promite un mediu mai curat, mai sigur si mai sanatos – o societate care asigura o calitate mai buna vietii pentru noi si pentru generatiile urmatoare. Transpunerea in practica a acestui obiectiv, presupune ca:

dezvoltarea economica sa sprijine progresul social si sa tina seama de mediu;

politicile sociale sa sprijine performanta economica;

politica de mediu sa fie eficienta din punct de vedere al costurilor. Este necesara o importanta reorientare a investitiilor publice si private spre tehnologii prietenoase pentru mediu, pentru ca dezvoltarea economica si sociala sa nu fie asociata cu degradarea mediului si cu consumul de resurse. Rezolvarea tendintelor nedurabile si realizarea imaginii oferite de o dezvoltare durabila necesita actiuni urgente, o conducere politica angajata cu vederi de perspectiva largi, o noua abordare din partea factorilor de decizie. Este astfel necesar ca actiunile sa fie intreprinse de toata lumea si la toate nivelele. Multe dintre problemele legate de durabilitate solicita pentru rezolvare actiuni globale. Tarile dezvoltate trebuie sa aiba initiativa in urmarirea dezvoltarii durabile si sa solicite si altor tari sa-si accepte responsabilitatile care le revin. Crearea conditiilor pentru dezvoltarea durabila este conditionata de evaluarea atenta a totalitatii efectelor politicilor propuse care trebuie sa contina estimarea impactelor economice, sociale si de mediu. Toate politicile trebuie sa contina in miezul preocuparilor lor dezvoltarea durabila. Implementarea strategiei si monitorizarea progreselor realizate presupune stabilirea unui numar de indicatori care decurg din obiectivele si sarcinile pe termen lung pentru dezvoltarea durabia. Conform acestor indicatori obiectivele principale la nivelul UE se refera la consumul de energie in sensul indeplinirii angajamentelor de la Kyoto. In consecinta, se impune: reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, cu 1% in medie pe an, fata de nivelele din 1990. Masurile privind reducerea gazelor cu efect de sera se bazeaza pe rezultatele Programului European de Modificari Climatice care cuprinde si introducerea sistemului European de licente comerciale pentru CO2; intreruperea dependentei dintre

4

cresterea economica, utilizarea resurselor si generarea deseurilor; protectia si reabilitarea habitatelor si a sistemelor naturale; elaborarea unei politici integrate pentru produse in vederea utilizarii resurselor si a impactului de mediu generat de deseuri; reducerea aglomerarii si a altor efecte negative asociate transportului pe seama sporirii volumului produselor de consum. Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru planuri si programe, are ca scop principal, evaluarea problemelor de mediu, ameliorarea si conservarea mediului inconjurator precum si analiza modului in care la nivelul actual s-a reusit la nivelul proiectului de amenajare a teritoriului, implementarea strategiilor europene si nationale de protectia mediului acestea fiind prioritare si conditionand prevederile de dezvoltare economica si sociala. Pezentul Raport de Mediu a fost elaborat ca urmare a solicitarii Primariei Comunei Cioragarla, pentru obtinerea Avizului de Mediu pentru Planul Urbanisctic General al Comunei Cioragarla si au fost luate in considerare actele normative in vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale. Prezentul raport vizeaza analiza efectelor semnificative ale Planului Urbanistic General asupra mediului prin prisma efectelor generate de implementarea planurilor ce vizeaza cresterea calitatii nivelului de trai al locuitorilor precum si al ridicarii nivelului de protectie a mediului din Comuna Ciorogarla. Se urmaresc problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si evolutia acestuia in absenta, precum si in cazul implementarii planului. Se determina obiectivele de mediu relevante, raportate la obiectivele specifice ale Strategiei Judetene. S-au analizat alternativele propuse de titularul de proiect, folosind criteriile recomandate in anexa 1 la HG 1076/2004 si s-a respectat continutul cadru indicat in anexa 2. S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale impactului asupra mediului si s-au facut recomandari in acest sens.

CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POTENTIALE ASUPRA MEDIULUI

Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai inalt nivel decizional, care faciliteaza, inca de foarte devreme, integrarea considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce la identificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileste un cadru pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului. a. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire la:

- gradul in care planul creeaza un cadru pentru proiecte si alte activitati viitoare fie in ceea ce priveste amplasamentul, natura, marimea si conditiile de functionare, fie in privinta alocarii resurselor;

- gradul in care planul influenteaza alte planuri si programe, inclusiv pe cele in care se integreaza sau care deriva din ele;

- relevanta planului in/pentru integrarea consideratiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovarii dezvoltarii durabile;

- problemele de mediu relevante pentru plan;

- relevanta planului pentru implementarea legislatiei nationale si comunitare de mediu (ex:. planurile si programele legate de gospodarirea deseurilor sau de gospodarirea apelor).

b.Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire la:

- natura cumulativa a efectelor;

- natura transfrontiera a efectelor;

- riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu;

- marimea si spatialitatea efectelor (zona geografica, populatie potential afectata);

5

- valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural ori de depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan national, comunitar sau international.

2. Cerinte legale privind elaborarea PUG si a Raportului de mediu Planul Urbanistic General al Comunei Ciorogarla a fost elaborat de INCD – URBANPROIECT - Bucuresti in conformitate cu prevederile legale:

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului cu modificarile si completarile ulterioare;

Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National, Sectiunea IV-a – Reteaua de localitati cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordinul nr.13 N/1999 pentru aprobarea reglementarii tehnice GP 038/1999 – Ghid privind metodologia de elaborare si continutul cadru al planului urbanistic general;

Legea nr. 50/1991/republicata 1996, privind autorizarea constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor, Legea 453/2001 care modifica si completeaza Legea nr. 50/1991;

Ordinul nr. 91/1991 al MLPAT privind procedura de autorizare si continutul documentatiilor de urbanism.

HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism.

Alte acte legislative si normative aparute, cu implicatii directe asupra domeniului urbanismului. Raportul de mediu se realizeaza in baza cerintelor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri si programe asupra mediului transpusa in legislatia romaneasca de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Continutul Raportului de mediu respecta prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Metodologia utilizata in evaluarea strategiei de mediu include si recomandarea din Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodariei Apelor si Agentia Nationala de Protectie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006 si ”Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism” (MMDD, 2007). Procedura SEA cuprinde mai multe etape:

1. etapa de incadrare in care se stabileste daca este necesara sau nu aplicarea SEA pentru plan sau program; ARPM Bucuresti a stabilit ca PUG Ciorogarla se supune procedurii SEA si a comunicat Primariei Cioragarla componenta ”Grupului de lucru”.

2. etapa de definire a domeniului – se determina domeniul de cuprindere si nivelul de detaliere ale valorii (aspecte si ce probleme de mediu sa fie incluse in analiza) aceasta etapa s-a realizat in cadrul ”Grupului de lucru”.

3. etapa de evaluare a planului avand in vedere obiectivele propuse si obiectivele de mediu stabilitei in cadrul Grupului de lucru;

4. intocmirea Raportului de mediu care sintetizeaza concluziile evaluarii si care prezinta alternativele si modul de selectare a alternativei alese;

5. consultarea cu autoritatile de resort si cu publicul; 6. luarea deciziei; 7. monitorizarea efectelor asupra mediului pe perioada de implementare a PUG-ului.

6

Cap.I Prezentarea Planului Urbanistic General al Comunei Ciorogarla

I.1. Continutul si obiectivele principale al PUG Prezentul PLAN URBANISTIC GENERAL a fost elaborat ca urmare a aparitiei unui element major intervenit in infrastructura de transport a judetului Ilfov si a municipiului Bucuresti (autostrada de centura Bucuresti Sud), respectiv integrarea in coridorul de transport paneuropean IV, acest fapt a determinat necesitatea completarii documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului existente cu date noi legate de situatia nou aparuta, respectand dreptul de proprietate si interesul public. Pentru elaborarea actualului PUG au fost cercetate o serie de surse documentare, referitoare la stadiul actual de dezvoltare al comunei Ciorogarla si propunerile de perspectiva:

Planul de Amenajare a Teritoriului National (PATN), elaborat de URBANPROIECT intre anii 1994-2001.

Studiu privind probleme ale dezvoltarii urbane in teritoriu - Cazul zonelor periurbane ale oraselor mari: cazul Bucuresti - elaborat de URBANPROIECT in anul 1996-1998.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Ilfov, elaborat de URBANPROIECT intre anii 1997-2003.

Studii de circulatie in zona, cu legaturi in cadrul zonei periurbane Bucuresti si judetele limitrofe (1997).

Date statistice de la Centrul National de Statistica, Comisia judeteana de statistica si din Anuarele statistice.

Suportul topografic al lucrarii, scara 1:5000 - SC "GEOCOM IMPEX" SRL - Bucuresti (1999).

Date privind limita intravilanului, obtinute din proiectele elaborate anterior de INCD URBANPROIECT - Bucuresti, respectiv din proiectul nr.134A/1999 - PUG comuna Ciorogarla aprobat de catre Consiliul Local prin hotararea nr. 29/24.12.1999.

Documentatii de Urbanism (PUZ si PUD) - aprobate in perioada 1999-2007.

Proiect privind "Alimentarea cu apa potabila a comunei Ciorogarla - satele Ciorogarla si Darvari, judetul Ilfov", elaborat de SC "TAHAL ROMANIA" SRL (proiectant general, iar SC "CAZAN IMPEX 93" SRL Bucuresti - proiectant de specialitate) in anul 2003.

Studiul de fezabilitate (reactualizare) pentru autostrada de centura Bucuresti Sud, judetele Ilfov si Giurgiu, elaborat de IPTANA in anul 2004.

PUG-ul comunei Ciorogarla stabileste directiile evolutiei comunei in concordanta cu alte programe si

planuri astfel incat sa atinga urmatoarele obiective principale: 1.Organizarea arhitectural urbanistica a teritoriului

stabilirea, delimitarea teritoriului orasului si stabilirea bilantul teritorial aferent;

stabilirea si delimitarea zonelor functionale, prin separarea functiunilor urbane principale: functiunea rezidentiala de functiunea industriala;

reabilitarea, intretinerea si dezvoltarea zonelor centrale ale localitatii ca loc de revitalizare a vietii sociale ;

stabilirea si delimitarea zonelor construibile, extinderea suprafetelor perimetrului construibil prin introducerea in intravilan.

2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare a. Cai de comunicatii si transport:

modernizarea si dezvoltarea cailor de comunicatie si transport: judetene DJ 601, DJ 602, DJ 401A, comunale si corelarea cu proiectele de dezvoltare a Autostrazii de Centura a Bucurestiului; o drumul judetean DJ 601 asigura legatura localitatii Ciorogarla cu comuna vecina Bolintin Deal, iar prin

intermediul autostrazii Bucuresti-Pitesti (E 70) se asigura legatura cu municipiul Bucuresti; o drumul judetean DJ 602 asigura legatura cu comunele vecine Domnesti si Joita, precum si accesul la

autostrada Bucuresti - Pitesti (E 70); o drumul judetean DJ 401A asigura legatura localitatii Darvari cu comunele Domnesti si Gradinari.

teritoriul comunei este strabatut de la est la vest de autostrada Bucuresti – Pitesti (E70), iar in viitor va fi strabatut pe directia S-E si N-E de autoastrada de centura Bucuresti – Sud.

7

Se va amenaja un nod rutier – nodul A1- la intersectia autoastrazii Bucuresti Sud cu autoastrada Bucuresti – Pitesti (E70) si drumul judetean DJ 602, acesta va asigura accesul in si dinspre autostrada a traficului din zona Ciorogarla si Joita

modernizarea liniei de cale ferata pe relatia Bucuresti - Craiova, care face parte din magistrala 900 Bucuresti Nord - Rosiori Nord - Craiova - Filiasi - Caransebes - Timisoara Nord.

se vor realiza drumuri noi de legatura (de la loturi spre reteaua stradala) cu profile conform reglementarilor privind proiectarea si executarea strazilor in mediul urban; aceste strazi vor face parte din reteaua secundara de strazi cu profile de minim 9 m la strazile secundare si 11 m la strazile principale;

se vor stabili interdictii de construire pentru constructii definitive in zona de trecere a autostrazii de centura;

se va dezvolta sistemul de transport public. b. Dotari hidroedilitare

Imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa se va realiza prin: o dotarea cu o pompa suplimentara amplasata in statia de pompare existenta; o extinderea retelei de distributie cu 3478 m, dimensionata la un debit orar maxim de 26,49 l/s; o realizarea bransarii consumatorilor la reteaua extinsa, sunt prevazute 342 de bransamente noi; o automatizarea sistemului de alimentare cu apa, dotarea cu echipament SCADA, transmitatoare, dispozitive

pentru generarea semnalelor, receptoare, soft specific;

Preluarea apelor uzate de pe teritoriul comunei Ciorogarla. o realizarea unei retele de canalizare cu o lungime de 16802 km; o realizarea de 896 racordari la reteaua de canalizare; o realizarea a 5 statii de pompare ape uzate care vor fi automatizate;

Epurarea apelor uzate se va realiza in statia de epurare ce se va construi in localitatea Domnesti. c. Infrastructura tehnico-edilitara:

se va imbunatati iluminatul public si se va extinde reteaua de alimentare cu energie electrica in corelare cu dezvoltarea urbana a orasului;

se va extinde retelele de telefonie, pe masura conturarii noilor poli urbani;

se va extinde reteaua de televiziune prin cablu pe toate strazile localitatii;

se va extinde retelele de distributie a gazelor naturale, pe masura extinderii tramei stradale si se vor utiliza resursele regenerabile (energia solara, energia eoliana).

3. Extinderea zonei de institutii publice si servicii

se va extinde comuna cu noi zone rezidentiale pe cca. 400,15 ha;

zona industriala se va extinde cu cca 131,35 ha;

zona cu functiuni complexe de interes public (invatamant, sanatate, administratie publica, servicii diverse) se va extinde cu cca 206,35 ha.

4. Executarea hartilor pe care sa fie marcate zonele inundabile

5. Stabilirea zonelor protejate a monumentelor istorice

se vor conserva si pune in valoare monumentele istorice prin pastrarea stilului arhitectonic local specific;

6. Directii strategice

7. Protectia mediului si a sanatatii populatiei

se conserva zonele de padure in suprafata de 2,15 ha;

se vor amenaja spatii verzi pe o suprafata de 142,80 ha, cca 10,25 % din total intravilan;

se vor extinde perdelele de protectie, acestea vor fi pe 138,30 ha, cca 9,95 % din total intravilan;

se va asigura managementul deseurilor in sistem integrat si in conexiune cu serviciile asigurate la nivelul judetului Ilfov.

Planul Urbanistic General impreuna cu Regulamentul de Urbanism aferent devine dupa aprobare ”act de autoritate al administratiei publice locale” pe baza caruia se elibereaza certificate de urbanism si autorizarii de construire pe teritoriul localitatii. Evaluarea impactului asupra mediului a Planului Urbanistic General al unei localitati urmareste sa identifice, sa descrie si sa cuantifice efectele directe si indirecte pe care le va avea implementarea planului asupra componentelor de mediu.

8

Raportul de mediu se realizeaza in baza cerintelor Directivei SEA privind efectele anumitor planuri si programe asupra mediului transpusa in legislatia romaneasca de Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Continutul Raportului de mediu respecta prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Raportul de mediu s-a elaborat pentru varianta finala a Planului Urbanistic General si a presupus urmatoarele etape:

analiza starii actuale a mediului in Comuna Cioragarla;

aspecte de mediu relevante care sunt abordate de PUG;

stabilirea obiectivelor de mediu;

analiza alternativei ”0” in conditiile neimplementarii PUG;

analiza efectelor asupra factorilor de mediu prin implementarea masurilor din PUG precum si o evaluare cumulativa;

masuri propuse pentru reducerea/compensarea oricarui efect negativ indus asupra mediului de aplicarea prevederilor din PUG;

elaborarea ”Programului de monitorizare” a implementarii obiectivelor stabilite prin PUG

I.2. Relatia cu alte programe si planuri relevante

Planul Urbanistic General al Comunei Ciorogarla a fost elaborat avand in vedere Strategia Judeteana, precum si prevederile POS Mediu, care reprezinta unul din cele mai importante documente de programare si care contribuie la implementarea strategiilor nationale si sectoriale de mediu, cu respectarea prioritatilor de dezvoltare nationale dupa cum au fost stabilite in Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) si a prioritatilor strategice pentru fondurile structurale si de coeziune stabilite in Cadrul National Strategic de Referinta (CNSR). Planul Urbanistic General se bazeaza pe obiectivele si prioritatile strategice stabilite in documentele/strategiile judetene si nationale :

• Planul National de Actiune pentru Mediu;

• Planul Regional de Actiune pentru Mediu Regiunea 8 Bucureti - Ilfov;

• Documentul Complementar de Pozitie pentru negocierea Capitolului 22 – Mediu – si Planurile de Implementare sectoriale aferente acestuia;

• Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei orizont 2025;

• Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor;

• Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 8 Bucureti - Ilfov;

• Planul National de Gestiune a Deseurilor;

• POS Mediu 2007-2013;

• Politica energetica a Romaniei in perioada 2006-2009 “Energie sigura, accesibila si curata pentru Romania”;

• Strategia nationala privind alimentarea cu energie termica a localitatilor prin sisteme de producere si distributie centralizate;

• Strategia cu privire la serviciile publice de incalzire urbana;

• Strategia de dezvoltare durabila a serviciilor publice de salubrizare si a managementului integrat al deseurilor solide;

• Strategia nationala pentru accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice;

• Strategia Nationala pentru protectia impotriva inundatiilor;

• Strategia Nationala pentru protectia atmosferei.

9

Cap. II. Aspecte relevante ale starii mediului II.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului Evaluarea starii actuale a mediului s-a facut pe baza informatiilor si a datelor disponibile in momentul elaborarii Raportului de mediu. Conform HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care sunt avuti in vedere in cadrul evaluarii de mediu pentru planuri si programe sunt: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural si arheologic, peisajul, gestionarea deseurilor, infrastructura rutiera.

II.1.1 Descrierea fizico - geografica Comuna Cioragarla face parte din regiunea Bucuresti – Ilfov este situata in sudul tarii, la 44°24'49" latitudine nordica (ca si Belgradul, Geneva, Bordeaux, Minneapolis) si la 26°05'48" longitudine estica (ca si Helsinki sau Johannesburg).

• incadrare in teritoriu: Comuna Cioragarla are urmatoarele vecinatati:

- in nord- est - comuna Dragomiresti Vale;

- in est - comuna Chiajna;

- in sud-est - comuna Domnesti;

- in sud-vest - comuna Gradinari

- in vest, nord – vest – comuna Bolintin Deal

Figura 1 – Harta regiunii

10

Figura 2 – Harta rutiera

Figura 3

Prima atestare documentara a localitatii Ciorogarla dateaza inainte de 1652, apoi se fac referiri la localitate in anul 1690, iunie 18 si in anul 1712, iunie 8 (N. Stoicescu - Dictionarul marilor dregatori, pag. 149). Localitaea Darvari este atestata inainte de anul 1768. Zona in care se inscrie comuna Ciorogarla poarta marturii materiale ale prezentei omului din timpuri stravechi. Investigatiile arheologice au facut posibila constatarea ca pe acest teritoriu viata oamenilor s-a continuat neintrerupt, avand o existenta fara pauze.

11

In acest context pot fi incluse descoperirile atribuite epocilor: neolitica, bronzului, geto-dacica, de formarea a poporului roman si a feudalismului timpuriu.

Figura 4.

Conform studiului istoric realizat de SC URBANPROIECT SA pentru PATJ Ilfov si listei I.N.M.I. - 2004, exista trei situri arheologice, precum si patru monumente de arhitectura cu valoare istorica si unul comemorativ (biserica "Sf. Gheorghe" si conacul Grigore Gigurtu, fostul han, manastirea Ciorogarla - Samurcasesti si crucea comemorativa a eroilor cazuti in primul razboi mondial) Terioriul administrativ al comunei Ciorogarla se incadreaza in partea de vest a "Campiei piemontan - terminala Vlasiei" in subdiviziunea denumita "Campia Bucurestiului" la contactul cu Lunca Arges - Sabar. Relieful dominant este tipic de campie inalta, usor ondulata si inclinata de la nord-vest spre sud-est, altitudinea fiind cuprinsa intre 100 m in nord si 90 m in partea de sud a teritoriului comunei, avand usoare denivelari marcate de prezenta crovurilor. Sensul de descrestere a altitudinilor este spre sud-est, asa cum s-au depus conurile de dejectie ale Argesului. De altfel, curbele de nivel de pe aceste conuri, descriu arcuri cu convexitatea spre sud-est.

12

Figura 5.

Geomorfologic, cadrul natural al comunei este caracterizat de o terasa extinsa in zona de albie majora (lunca) a Argesului. Ea este traversata central, de la nord la sud-est, de raul Ciorogarla cu albie meandrata, ingusta si putin profunda. Acest curs de apa are un regim semipermanent fiind activizat in perioada ploilor. Periferic, trece paraul Sabar, acesta avand o albie imbatranita si foarte meandrata. Fragmentarea reliefului este redusa avand valori reduse de 0,50 - 1,0 km/km2 si pante line. Patura de loess care acopera campia in cadrul teritoriului studiat este groasa de circa 10 m ceea ce face ca prezenta crovurilor sa fie frecvent intalnita, indeosebi pe treapta inalta, unde s-au ingemanat in vaiugi, care isi au obarsia in sudul acestei subunitati. Zona Arges - Sabar are o inclinare generala nord-vest - sud-est si o latime care variaza intre 4 si 7 km, cu un microrelief caracteristic cu balti, belciuge, albii parasite si terenuri mlastinoase. Depozitele din lunca sunt aluvionare si prezinta o mare varietate texturala de la nisip la argila. Localitatea Ciorogarla, resedinta de comuna, s-a dezvoltat in zona de contact dintre campie si lunca si are in componenta si satul Darvari. Comuna Ciorogarla este situata de o parte si de alta a raului Ciorogarla. Satul Darvari, apartinator din punct de vedere administrativ de comuna Ciorogarla, s-a dezvoltat in extremitatea sudica a teritoriului comunei, in lunca Argesului, inundabila la ploi mari. Altitudinea medie in zona construita este de circa 90 m. Din punct de vedere geologic comuna Ciorogarla se afla in zona depozitelor de lunca de varsta cuaternara, acestea fiind alcatuite din materiale aluvionare transportate si depuse de raul Arges in etape succesive si in functie de evolutia si modificarile conditiilor hidrodinamice. Cuaternarul este reprezentat prin seriile Pleistocen si Holocen, astfel: pleistocenul superior la partea sa superioara este reprezentat prin depozite loessoide si holocenul superior este constituit din prafuri argiloase cenusii-galbui si depozitele argiloase - nisipoase de lunca reprezentand o alternanta de argile nisipoase, prafuri si nisipuri.

13

Figura 6. Stratele de Fratesti (orizonturile A, B si C) – Sectiune geologica

In cadrul zonei predomina solurile zonale reprezentate de cernoziomuri argiloiluvionare si soluri brun roscate simple. Solurilor mentionate li se asociaza diferite faze de erodare. Fertilitatea buna a cernoziomurilor si relieful cu pante domoale, au determinat folosirea in agricultura pe scara mare a fondului funciar si caracterul predominant cerealier al agriculturii asociat in suprafetele mai mici cu cel pomicol si cel viticol. Folosirea intensiva a resurselor de sol necesita insa si o serie de masuri sau lucrari de imbunatatiri funciare: lucrari de combatere a eroziunii solului si a celor de stabilizare a alunecarilor, precum si eliminarea excesului de umiditate rezultat in urma precipitatiilor. Reteaua hidrografica este tributara Argesului. Ea este formata din raul Ciorogarla, care traverseaza intravilanul localitatii Ciorogarla pe directia nord-sud-est si din raul Sabar care traverseaza teritoriul administrativ al comunei pe directia vest-est. O portiune a raului Arges constituie limita de sud-vest a comunei Ciorogarla. Din punct de vedere hidrogeologic, comuna Ciorogarla se suprapune celui mai mare bazin de apa potabila din tara, care se extinde in subteran pe o suprafata de circa 2500 km2. In regiune au fost identificate acviferul freatic de mica adancime (2 - 30 m, cu grosimi ce variaza intre 5 si 10 m, cantonat in depozitele aluvionare din luncile raurilor, cu o calitate necorespunzatoare), acviferul captiv de adancime de medie adancime (Acviferul de Mostistea, cu grosime de 3 - 30 m, cu nivel ascensional, exploatat pentru aprovizionarea cu apa industriala si pentru alimentarea populatiei) si acviferul de mare adancime (Acviferul de Fratesti, cu caracter multistrat - A, B, C, puternic exploatat). In cazul stratului de Fratesti C nu se recomanda exploatarea, din cauza adancimii mari, continutului ridicat de materii organice, amoniac, hidrogen sulfurat si prezentei bacteriilor feruginoase. In ceea ce priveste riscul de inundatie se detaseaza urmatoarele zonele inundabile datorate raului Ciorogarla sunt:

zona Pustnicu, aval de satul Darvari, cca. 40 ha teren;

islazul comunal, amonte de satul Ciorogarla;

intre satele Ciorogarla si Darvari pe malul drept al raului, cca. 40 ha teren. Conditii de fundare. Seismicitate Tinand seama de factorii care au contribuit la formarea depozitelor sedimentare pe scara evolutiei geologice, pe baza observatiilor directe din escarpamentele lucrarilor geotehnice, precum si a masuratorilor geofizice efectuate pe teren, s-a apreciat coloana litologica a zonei. Aceasta este alcatuita de sus in jos, din urmatoarele trei tipuri litologice:

1. sol vegetal, umpluturi antropice si alternante de argile prafoase: - intre 0,00 si 0,40 m - sol vegetal cafeniu negricios (cernoziom); - intre 0,40 si 0,80 m - argile prafoase cafenii-galbui (loess);

2. complex argilos-nisipos superior: - intre 0,80 si 1,20 m - argile nisipoase; - intre 1,20 si 1,80 m - argile prafoase fine;

14

- intre 1,80 si 2,70 m - nisipuri fine prafoase, slab argiloase; - intre 2,70 si 3,30 m - nisipuri fine si medii, rar pietrisuri mici - intre 3,30 si 4,00 m - nisipuri medii;

3. complexul pietrisurilor de Colentina: - intre 4,00 si 6,00 m - nisipuri mari, rar pietrisuri; - intre 6,00 si 8,00 m - pietrisuri mici-medii; - intre 8,00 si 10,00 m - pietrisuri mici la mari cu nisipuri.

In general in intravilanul celor doua localitatii Ciorogarla si Darvari nu sunt probleme de instabilitate a terenului din punct de vedere geotehnic. In functie de caracteristicile geotehnice ale terenului se recomanda urmatoarele tipuri de constructii:

cladiri parter cu: fundare directa in pamanturile coezive (argile, argile prafoase), adancime fundare minim 1,00 m de la nivelul terenului sistematizat, presiune conventionala de calcul 130 - 180 kPa, in gruparea fundamentala, incastrare 0,30 - 0,40 m;

cladiri P+2 cu: fundare directa in pamanturile coezive, adancime fundare minim 1,00 - 1,50 m de la nivelul terenului sistematizat, presiune conventionala de calcul 130 - 180 kPa, in gruparea funadamentala, incastrare 0,30-0,40 m;

cladiri cu subsol: fundare directa in pamanturile coezive, adancime minim 0,30 - 0,50 m sub pardoseala subsolului (in functie de destinatia si inaltimea subsolului); in zonele din apropierea vaii Ciorgarla nu este indicat a se realiza subsoluri, deoarece la nivele ridicate ale apei raului Ciorogarla, acestea ar putea fi inundate prin infiltrare;

pentru constructiile cu procese tehnologice umede (castel apa, rezervor ingropat, statie tratare) se vor adopta masuri de etansare a lucrarilor si de imbunatatire a terenului de fundare, in scopul desensibilizarii la umezire. La cladirile P+n etaje, trebuie executate studii geotehnice de detaliu, care sa prezinte toate caracteristicile geomecanice ale loess-ului PSU categoria "B" in amplasament. In toate zonele propuse pentru extindere care apartin campiei inalte se vor respecta cu strictete precizarile normativului P 7/1992 privind proiectarea, construirea si exploatarea constructiilor, fundate pe loess PSU de categoria "B", (precizarile normativului vor fi corelate cu clasa de importanta a constructiilor - estimata a fi de ordinul III si IV). Conform STAS 6054/77 adancimea de inghet este de 0,90 m. Din punct de vedere seismic comuna Ciorogarla face parte din zona seismica de gradul 81(1 - perioada de revenire 1 = 50 ani) pe scara MSK., conform STAS nr.111/1-1993, iar conform normativului P 100/1996 (revizuit in 2006) se incadreaza in zona "C", avand coeficientul de acceleratie ag = 0,24g si perioada de colt Ts = 1,6 sec. Mentionam ca pentru comuna Ciorogarla a fost realizat un studiu geologic, hidrogeologic si seismic de catre firma SC "CORNEL & CORNEL TOPOEXIM" SRL Bucuresti doar pentru zona aferenta traseului conductei de gaz metan de inalta presiune ce traveseaza comuna.

15

Figura 7 – Zonarea seismica

Figura 8 – Perioada de colt Clima Comuna Ciorogarla se incadreaza intr-o zona cu climat temperat – continental cu nuante de excesivitate, datorita altitudinii reduse regiunea se afla in etajul climatic de campie, atenuata in parte prin unele suprafete impadurite (padurea Ileana in nord-est, pe teritoriul comunei Dragomiresti-Vale, padurea Dorobantului in sudul teritoriului comunei Ciorogarla si padurea Teghes pe teritoriul comunei Domnesti) situate in zona apropiata.

16

Verile au un climat in care se resimte destul de puternic caracterul arid si continental, fiind caracterizate prin valori termice ridicate, insolatie prelungita si umiditate relativa a aerului redusa. Iernile sunt influentate de prezenta maselor de aer rece est-continentale, caracterizate prin scaderea apreciabila a temperaturii aerului precum si numeroase zile cu viscol (datorate crivatului). Radiatia solara globala este de 125.390 kcal/cm2 pe suprafata orizontala, valoarea maxima a insolatiei inregistrandu-se in iulie, de 18,330 kcal/cm2 la Bucuresti-Filaret, iar cea minima in decembrie, de 3,040 kcal/cm2. Media anuala a temperaturii aerului (calculata pentru perioada 1961 – 2000), inregistreaza valori cuprinse intre 9,80C la Tancabesti si 11,20C la Bucuresti-Filaret. Umiditatea relativa a aerului are valori medii anuale care variaza intre 75 si 80%, valorile scazand in timpul verii la 67 - 69% la Bucuresti-Filaret, 69 - 71% la Bucuresti-Baneasa si Bucuresti-Afumati. De umiditatea ridicata a aerului este legata aparitia cetii, 40 – 50 de cazuri anual, cu frecventa mai mare in zona lacurilor si a cursurilor de apa. Cele mai frecvente fenomene cu ceata se semnaleaza in intervalul octombrie-martie. Precipitatiile atmosferice medii anuale se reduc treptat de la nord spre sud (Tancabesti 671.8 mm, Peris 648.2 mm, Bucuresti-Afumati 575.1 mm, Cernica 516.2 mm), si de la vest spre est (Mogosoaia 628.6 mm si Afumati 575.1 mm), inregistrand si ele mari variatii neperiodice (ex.: Bucuresti - Afumati 454.0 mm/1963 si 868.5 mm/1969; Tiganesti 424.2 mm/1965 si 865.6 mm/1955 – cat reprezinta cele mai mici si cele mai mari cantitati anuale). Cantitatile maxime de precipitatii in 24 ore nu au atins 100 mm (Moara Domneasca 93.0 mm, Tiganesti 71.0 mm si Snagov 78.4 mm), cu exceptia statiei Bucuresti - Afumati (107.3 mm/20.VIII.1949), fiind mai atenuate spre nord si mai mari spre sud unde convectia termica este mai puternica Grosimea stratului de zapada este vizibil influentata de conditiile de calm atmosferic, vant si de particularitatile suprafetei active. Durata stratului de zapada variaza, in functie de starea vremii si de conditiile locale, astfel: 53 de zile la Filaret, 46 de zile la Baneasa si 54 de zile la Afumati. Zilele cu strat de zapada sunt, in medie anual, de circa 45-55 zile, acesta avand grosimi medii decadale de 8-10 cm si maxime decadale absolute de circa 100 cm. In unii ani se produc viscole violente care afecteaza, mai ales, partea sud-estica (2-3 zile/an). Zilele cu inghet totalizeaza anual 110-130 (fiind posibile de la mijlocul lunii septembrie pana spre sfarsitul lunii mai), iar cele cu bruma, circa 40 /an. Circulatia aerului. Circulatia aerului influenteaza in mod direct dispersia poluantilor in atmosfera. Viteza vantului scade spre centrul municipiului Bucuresti, comparativ cu valorile inregistrate in exteriorul acestuia. Vanturile dominante sunt cele de NE (22,4% la Baneasa, 23,2% la Afumati) si de SV (14,8% la Baneasa, respectiv 8,1% la Afumati). Vanturile din NE (3,5 m/s la Baneasa si 3,2 m/s la Afumati), au intensitatea mai mare decat cele din E (3,3 m/s si 3,2 m/s). Conditiile de calm au o frecventa de doua ori mai mare in zonele centrale in comparatie cu cele periferice, contribuind astfel la mentinerea fenomenului de poluare. Diversitatea suprafetelor active intravilane si extravilane, specificul zonelor functionale din interiorul asezarilor umane, precum si morfologia locala a reliefului, sunt factori care genereaza in permanenta conditii speciale de dezvoltare si repartitie a complexului de factori si fenomene meteorologice, diferentiindu-se in mai multe topoclimate (asezarile umane, de vale, forestier, de interfluviu, de lunca) si o mare diversitate de microclimate, functie de inclinarea si orientarea versantilor, gradul de acoperire cu vegetatie forestiera, densitatea cladirilor, functionalitatea diferitelor zone etc.. (microclimatele bulevardelor si strazilor, pietelor si curtilor, spatiilor verzi, crovurilor, versantilor nordici sau sudici etc.). Din datele primite de la Administratia Nationala de Meteorologie, a reiesit ca in anul 2007 valorile precipitatiilor au fost sub norma climatologica, iar temperaturile medii anuale au fost in general in jurul valorii normei climatologice.

17

Temp. medie Temp. maxima Temp. minima Cant. de precipitatii normala

climatologica 2006-2007

absoluta 2006-2007 absoluta 2006-2007 normala climatologica

2006-2007

BUCURESTI – FILARET

11.9ºC 12.6ºC 42.4ºC -5.VII.2000 39.6ºC-23.VII. -30.0ºC - 25.I.1942 -9.2ºC - 22.XII. 611.4 l/m2 557.3 l/m2

BUCURESTI – BANEASA

11.1ºC 11.3ºC 42.2ºC -5.VII.2000 38.6ºC-22.VII. -32.2ºC - 25.I.1942 -12.4ºC -23.XII. 596.0 l/m2 537.9 l/m2

BUCURESTI – AFUMATI

10.5ºC 11.7ºC 41.1ºC-5.VII.2000 -24.VII.2007

39ºC-24.VII. -30.2ºC - 6.II.1954 -13.7ºC- 23.XII. 579.7 l/m2 453.3 l/m2

II.1.2 Factorul de mediu ”Apa” Teritoriul comunei cuprinde o parte din bazinul hidrografic al raului Arges . Lungimea totala a raurilor cadastrate pe teritoriul comuni Ciorogarla este 87 km. Corpurile de apa de suprafata (rauri) de pe teritoriul comunei sunt: raul Arges – confluenta cu Neajlov; raul Sabar (Rastoaca) – confluenta cu Ciorogarla, raul Dambovita – cofluenta cu Cocioc. Corpurile de apa de suprafata (lacuri) de pe teritoriul comunei sunt: Mihailesti situat in bazinul Arges - este lac de acumulare. Comuna Ciorogarla se afla deasupra urmatoarelor corpuri de apa subterana:Colentina Cod: Ag1, Lunca si terasele Argesului Cod: AG2

Figura 9 – Hidrografia regiunii

Starea Apelor de Suprafata Incadrarea in clase de calitate se face conform Ordinului 1146/2002 - pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata. Conform acestuia limitele corespunzatoare clasei a II-a de calitate „corespund valorilor tinta (obiective de referinta) si reflecta conditia de calitate pentru protectia ecosistemelor acvatice”, iar pentru clasele III-IV, valorile limita „reflecta ponderea influentei antropice”. In cadrul Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor, pentru bazinele hidrografice ARGES, IALOMITA si MOSTISTEA, S.G.A. Ilfov – Bucuresti monitorizeaza calitatea apelor in cadrul subsistemelor (cod A2).

18

Bazinul hidrografic ARGES - Clasa generala de calitate din punct de vedere chimic a III-a. Incarcarea organica a apei este moderata, mai ridicata in perioada anotimpului cald. Fenolii au inregistrat valori foarte ridicate in campaniile de primavara cand se intensifica procesele de descompunere. Din punct de vedere biologic aceasta sectiune se incadreaza in clasa a III-a de calitate, indicele de saprobitate variind intre 1,89 – 2,47. Cea mai bine reprezentata grupare fitoplanctonica a fost Bacillariophyta cu reprezentanti dominanti numeric in toate campaniile de recoltare (Melosira granulata), cu exceptia lunii iunie cand devine dominanta grupa Cryptophyta. La nivelul macrozoobentosului s-au intalnit putine specii reprezentate printr-un numar redus de indivizi, indicele de saprobitate inregistrand valori corespunzatoare clasei III de calitate ramanand totusi dominante speciile caracteris-tice zonei β-mezosaprobe, apa semicurata cu buna capacitate de autoepurare - stare ecologica moderata. Factorii poluatori sunt in principal gospodariile din satele componente, care nu beneficiaza de instalatii de canalizare si epurare a apelor uzate. Ape subterane freatice au fost monitorizate in anul 2006 prin foraje reprezentative din reteaua nationala de observatie si exploatare constatandu-se urmatoarele:

zona Domnesti – Mihailesti au fost prelevate probe din 10 foraje (F1-F10) si s-a constatat depasirea indicatorilor de calitate la substante organice, amoniu, azotati, fier si mangan in toate forajele monitorizate.

Zona Dragomiresti- Rudeni 2 foraje: F1 incarcare organica, nutrienti, Fe si Mn.

Zona Darvari - Catichea monitorizata prin 2 foraje ambele cu depasiri la nutrienti, substante organice, Fe si Mn.

Zona Bolintin - Deal: 1 foraj cu incarcare in Fe si Mn si substante organice. Valorile au fost raportate la limitele inscrise in Legea apei potabile nr. 458/2002 modificata si completata cu Legea nr. 311/2004. Pentru evaluarea vulnerabilitatii la poluarea cu nitrati, cel mai important parametru este raportul intre precipitatii si evapotranspiratia potentiala. Valoarea medie a acestui raport pentru seria de ani climatici 1961 – 1990, considerata ca serie de referinta in studiile privind impactul climatic, este pentru comuna Ciorogarla, 889 cu un domeniu e variatie cuprins intre 644 si 1112. Din aceste valori rezulta ca regimul hidroclimatic induce in general transferuri importante de apa din atmosfera catre corpurile de apa prin intermediul solului. In anii deficitari pluviometric valoarea cumulata anual a evapotranspiratiei potentiale este mai mare decat cea corespunzatoare precipitatiilor, riscul de transfer al nitratilor catre corpurile de apa de suprafata si subterane fiind redus. Anii ploiosi insa, vor induce miscarea nitratilor stocati astfel in zona nesaturata catre corpurile de apa subterane. Parametrii climatici pe baza carora se determina perioadele de interdictie pentru aplicarea ingrasamintelor organice sunt date de data de aparitie a primului inghet (toamna/iarna) si cea de aparitie a ultimului inghet (primavara). Studiul „IMPLEMENTAREA NOII DIRECTIVE CADRU A APEI IN BAZINE PILOT (WAFDIP) TR-6 - IDENTIFICAREA, CARACTERIZAREA SI CARTAREA ZONELOR PROTEJATE a fost realizat de ARCADIS Euroconsult (NL) in asociere cu:OIEAU (FR), MOTT MACDONALD (UK) si ECOTERRA (RO) cu fonduri Phare EuropeAid /114902/D/SV/RO . Pe baza metodologiei elaborate de ICIM in 2003, s-au delimitat in toate bazinele ariile sensibile la nutrienti. Parametrii utlizati pentru identificare includ: nitrati NO3(mg/l), azot mineral total (mg N/l), fosfor total (mg P/l) – pentru lacuri si incarcarea de fond (kg/an), evacuarile surselor de poluare punctiforme (kg/an), cantitate totala de azot in sectiunile de monitoring si auto-consum – pentru rauri. A fost realizat un prim inventar al zonelor sensibile la nutrienti din bazinul hidrografic Arges. Aceste zone identificate sunt localizate atat in mun. Bucuresti, cat si aval, urmatorul tabel si cu figura corespunzatoare prezinta zonele sensibile la nutrienti din bazinul hidrografic Arges.

19

Zonele sensibile la nutrienti din bazinul hidrografic Arges Nr Amplasare Suprafata (ha) Surse de poluare Incidenta de eutrofizare

1 r. Arges sector aval confluenta r. Dambovita – confluenta Dunare

153.07 Mun. Bucuresti si surse difuze Avansata

2 r. Colentina sector lac Cernica - confluenta r. Dambovita

14.32 Loc. Voluntari si surse difuze Incipienta

3 r. Dambovita sector Catelu - confluenta r. Arges

148.80 Mun. Bucuresti si surse difuze Avansata

4 r. Pasarea sector avala Branesti – confluenta r. Dambovita

29.21 Loc. Branesti si surse difuze Avansata

Figura 10 - Zonele sensibile la nutrienti

Au fost identificate 6 zone vulnerabile pe baza datelor de monitoring din bazinul Arges. Toate zonele sunt situate in luncile raurilor unde protectia naturala a acviferelor este scazuta. Zonele vulnerabile la nitrati din bazinul hidrografic Arges

Nr. Amplasare Suprafata (ha) Concentratii de nitrati (mg/l N-NO3)

Surse de poluare

1 Interfluviu Teleorman-Glavacioc 184.75 1.1-76.7 SC Suinprod SA Zimnicea, localitatea Merisani

2 Interfluviu Glavacioc-Neajlov 230.61 1.51-60.75 SC Avicola SA Crevedia; SC Suintest SA Oarja

3 Interfluviu Arges-Dambovita 4.91 66.93-80.1 4 Lunca r. Sabar 1.87 57-64.75 5 Lunca r. Colentina, mal stang 40.68 11.5-350 6 Lunca r. Colentina, mal drept 3.43 102.2-128.2

20

Figura 11 - Zonele vulnerabile la nitrati

II.1.1.3 Factorul de mediu ”Aer” Din punctul de vedere a calitatii aerului se poate aprecia ca aceasta este ”buna”. Nu sunt surse majore de poluare a aerului. Avand in vedere specificul localitatii, capacitatile productive industriale si ocupatia majoritatii populatiei, in principal in sectorul agricol, principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate in consideratie sunt:

arderea combustibililor fosili (carbune, produse petroliere) in surse stationare, respectiv in locuintele si dotarile edilitare, este raspunzatoare de incarcarea atmosferei cu un complex de poluanti gazosi si solizi (SO2, NO, CO, CO2, cenusa si zgura).

surse mobile circulatia auto/feroviara, in special de-a lungul marilor artere (de exemplu: autostrada Bucuresti-Pitesti, drumurile judetene DJ 601, DJ 602, DJ 401A si calea ferata Bucuresti-Craiova) generatoare de oxizi de carbon, oxizi de sulf si oxizi de azot;

activitatile de crestere a pasarilor si animalelor in gospodariile populatiei, de la care se emana amoniac si metan prin fermentarea dejectiilor.

depozitarile necontrolate de deseuri, generatoare de oxizi de carbon si metan;

activitati economice – ce pot genera pulberi (statii de betoane, statii de sortare) – care pot genera emisii specifice materiilor prime utilizate (Statia de betoane INDAC BETON SRL, Statia de Betoane SC NEST CM SRL, Statia de Sortare SC CUZDRI CONSTRUCT SRL, care lucreaza in nelegalitate in momentul de fata, etc.)

21

Surse de poluare atmosferica si inventare de emisii - s-a urmarit identificarea si definirea in mod exhaustiv a surselor industriale si urbane de pe teritoriul fiecarei regiuni, pe trei categorii:

Surse punctuale

Surse de suprafata stationare

Surse liniare (trafic rutier) In localitate nu exista o ”statie fixa de monitorizare a calitatii aerului” pe considerentul ca nu sunt surse de poluare fixe. Acest aspect este confirmat si de incadrarea localitatii conform cu Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 349/2007 ca zona nepoluata, in care nu exista surse antropice de poluare. Localizarea principalelor surse de poluare atmosferica

Figura 12 – Localizarea principalelor surse de poluare Retea de monitorizare a calitatii aerului in municipiul Bucuresti

Tip statie Numar de statii

- trafic 2

- industrial 3

- fond urban 1

- fond suburban 1

- fond regional 1

Pentru fiecare statie de monitorizare in care s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita plus marja de toleranta (VL+MT) sau depasiri ale valorilor limita (VL) si/sau depasiri ale valorilor tinta (VT), se prezinta urmatoarele date corespunzatoare anului 2007

22

Cod statie Nr. depasiri Indicatorul monitorizat

SO2 NO2 PM10 Pb CO O3

B001 Cercul Militar VL+MT 0 227 57 0 3

VL/VT 0 653 57 0 3 0

B002 Mihai Bravu VL+MT 0 42 187 0 5

VL/VT 0 110 187 0 5 0

B003 Titan VL+MT 0 28 121 0 0

VL/VT 0 54 121 0 0 3

B004 Drumul Taberei VL+MT 0 64 62 0 0

VL/VT 0 157 62 0 0 1

B005 Balotesti VL+MT 0 0 20 0 0

VL/VT 0 0 20 0 0 46

B006 Magurele VL+MT 0 3 83 0 0

VL/VT 0 5 83 0 0 0

B007 Lacul Morii VL+MT 0 30 108 0 0

VL/VT 0 78 108 0 0 3

B008 Berceni VL+MT 0 12 122 0 0

VL/VT 0 23 122 0 0 1

Identificarea cauzelor care au generat depasirile

Cod statie Tipul sursei

Depasiri ale valorilor limita si/sau valorii tinta pentru indicatorii monitorizati

SO2 NO2 PM10 Pb CO O3

B001 Cercul Militar trafic x x x

B002 Mihai Bravu trafic x x x

B003 Titan industriala x x

B004 Drumul Taberei Industrial trafic x x

B005 Balotesti Fond regional x

B006 Magurele Fond suburban x

B007 Lacul Morii Fond Urban x x

B008 Berceni Industrial x x

B005 Balotesti - factorii naturali, poluarea de fond

B006 Magurele - factorii naturali, poluarea de fond

B007 Lacul Morii - trafic rutier, factorii naturali

Nivelul zgomotului Limitele maxim admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in zona unui obiectiv generator de zgomot sunt precizate in STAS 100009 - 88 si prevad, la limita unei incinte industriale, valoarea maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS - ul amintit), iar ceea ce priveste amplasarea cladirilor de locuit (tabelul 2.5 din acelasi STAS), aceasta se va face in asa fel incat sa nu depaseasca valoarea maxima de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cladirii, masura la 2 m in fatada acesteia in conformitate cu STAS 6161/1 - 79. De asemenea, tot in STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBANA - Limitele admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate (cap.2, tabelul 1) valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior al strazii, masurate la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, stabilite in functie de categoria tehnica a strazilor (respectiv de intensitatea traficului).

23

Nr.crt.

Tipul de strada (conform STAS 10 144/1-80) Nivelul de zgomot echivalent, (Lech) in dB(A)

Val. curbei de zgomot, Cz dB**)

Nivelul de zgomot de varf. L10 in dB(A)

1 Strada de categorie tehnica IV, de deservire locala 60 55 70

2 Strada de categorie tehnica III, de colectare 65 60 75

3 Strada de categorie tehnica II, de legatura (DJ) 70 65 80

4 Strada de categorie tehnica I, magistrala (DN, CF) 75.....85***) 70...80***) 85 ...95 ***) *) Nivelul de zgomot echivalent se calculeaza (diferentiat pentru zi si noapte) conform STAS 6161/1-79. **) Evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseste numai in cazul unor zgomote cu pronuntat caracter stationar. ***) La proiectare trebuie sa se adopte masurile necesare pentru obtinerea unor niveluri echivalente (real masurate) cat mai apropiate de valorile minime din tabel, fara a se admite depasirea valorilor maxime.

a) trafic rutier Avand la dispozitie numarul mediu diurn de vehicule participante la trafic pe un anumit tronson precum si compozitia acestuia (numarul de vehicule usoare, cele avand masa mai mica sau egala cu 3,5 tone si numarul de vehicule grele, cele avand masa mai mare de 3,5 tone) se poate estima o distributie a zgomotului orar pentru cele 24 ore al unei zile. Pentru evaluare s-au ales principalele cai de trafic ale orasului, retinandu-se atat intersectiile cat si tronsoanele reprezentative. Evaluarea este prezentata sub forma de diagrame de zgomot orar pentru o zi cu trafic mediu si valorile sunt valabile la bordura trotuarului ce margineste strada. b) trafic cai ferate Cea mai apropiata linie feroviara este Bucuresti – Craiova cu statia Domnestii de Sus. Nu este necesara evaluarea zgomotului pentru calea ferata. c) activitatea industriala Nivelurile echivalente de zgomot pentru obiectivele industriale nu trebuie sa depaseasca valoarea de 65 dB(A) la limita incintei, iar in situatia invecinarii cu cladiri de locuite, nivelurile echivalente nu trebuie sa depaseasca 50 dB(A) la 2 m de fatadele acestora (STAS 10009 - 88). In cele mai multe cazuri, avand in vedere si activitatea prezenta (la capacitati mai reduse), nu se depasesc aceste valori. Din cauza dificultatii unei analize mai amanuntite nu pot fi prezentate detaliat situatiile. Din evaluarile efectuate rezulta urmatoarele aspecte:

principala sursa de zgomot este reprezentata de traficul rutier, de basculantele de mare tonaj care tranziteaza localitatea;

activitatea economica (industrie, comert) contribuie intr-o mai mica masura la poluarea sonora directa, dar indirect (prin transporturi mai ales cu vehicule grele) isi aduce contributia sa.

II.1.1.4 Factorul de mediu ”Sol” Pe teritoriul comunei Ciorogarla , principalele tipuri de sol sunt:

cernoziomuri tipice, semicarbonatice, pe depozite fluviatile si fluviolacustre recente (1 ha, textura lutonisipoasa, lutoargiloasa);

protosoluri aluviale (66 ha, textura nisipolutoasa);

soluri aluviale (798 ha, textura lutoargiloasa, lutonisipoasa, nisipolutoasa si textura variata);

soluri brun – roscate luvice tipice (395 ha, textura lutoargiloasa);

soluri brun – roscate molice inclusiv cernoziomuri argiloiluviale tipice (728 ha, textura lutoargiloasa);

soluri brun – roscate tipice inclusiv slab luvice (630 ha, textura lutoargiloasa);

soluri brun – roscate tipice erodate si erodisoluri (84 ha, textura lutoargiloasa). Exista suprafete de sol afectate de degradare agrofizica. Cea mai mare parte a terenurilor agricole din comuna Ciorogarla, ca de altfel si cele din judetul Ilfov, necesita o serie de masuri sau lucrari ameliorative care sa imbunatateasca situatia existenta.

24

Aproximativ 85% din terenurile comunei Ciorogarla sunt afectate de limitari reduse (clasa a II-a) cu precizarea ca trebuie acordata atentie la executarea corecta a lucrarilor solului pentru a evita degradarea structurii si tasarea acestuia sub orizontul arat. Totodata este necesara fertilizarea curenta a solului, lucru valabil pentru toate terenurile agricole din comuna. Restul de 15% din suprafata agricola este afectat de influente negative de natura erozionala (suprafata sub forma unei fasii, orientata nord-vest - sud-est, localizata in partea de sud a comunei). Pe teritoriul comunei Ciorogarla utilizarea terenului, conform datelor furnizate de raportarile statistice locale, este:

suprafata agricola - 2724 ha (arabil - 2679 ha, livezi - 2 ha, vii - 42 ha, pasuni – 1 ha);

suprafata vetrelor satelor componente 220 ha;

suprafata locuibila 68626 ha; Tabelul de mai jos arata modul de utilizare a teritoriului comunei, pe categorii de folosinta: Bilantul utilizarii teritoriului - la data de 20.03.2005

Specificare Suprafata (ha) %

TEREN AGRICOL, din care: 2.894,00 83,95

- arabil 2.849,00 82,65

- livezi si pepiniere pomicole 2,00 0,05

- vii si pepiniere viticole 37,00 1,10

- pasuni 6,00 0,15

TEREN NEAGRICOL, din care: 553,00 16,05

- paduri 320,00 9,30

- ape, balti 55,00 1,60

- curti constructii 102,00 2,95

- drumuri 73,00 2,10

- neproductiv 3,00 0,10

TOTAL TERITORIU 3.447,00 100,0 Sursa: DIRECTIA JUDETEANA DE STATISTICA - ILFOV - S.S.T.- 2005

Baza activitatii agricole o constituie teritoriul comunei, cum este el utilizat si calitatea solurilor sub aspectul fertilitatii. Tabelul de mai jos arata modul de utilizare a teritoriului comunei, pe categorii de folosinta: In cadrul folosintei agricole, ponderea de peste 83,95% o are cea arabila, ceea ce arata conditiile favorabile oferite de sol pentru o paleta larga de specii agricole. De asemenea, patrimoniul viticol ocupa 1,10% din agricol, restul folosintelor fiind nesemnificative (pasunile naturale 0,15% si patrimoniul pomicol 0,05% din agricol). Din total teritoriu, terenul agricol este in pondere de 83,95%, fata de cel neagricol 16,05%. In cadrul categoriei neagricol este de remarcat prezenta padurilor in suprafata de 320,00 ha si prezenta apelor in suprafata de 55,00 ha. Productia vegetala si animala constituie ramurile cu dezvoltare importanta in cadrul economiei teritoriului comunal. In cadrul productiei vegetale sunt reprezentative suprafetele cultivate cu cereale, plante tehnice si legume. Considerate in evolutie, suprafetele ocupate cu culturile de baza nu se mentin constante ca ordin de marime si se prezinta dupa cum urmeaza:

Suprafata cultivata (ha) 2002 2003 2005

porumb boabe 945 1.064 1049

grau si secara 416 837 580

cartofi 15 10 10

floarea soarelui 217 218 272

legume 46 80 62

25

In anii mentionati, productiile realizate la principalele culturi vegetale au evoluat dupa cum urmeaza:

Productia realizata (tone): 2002 2003 2005

porumb boabe 247 6.384 2872

grau si secara 1.210 2.511 879

cartofi 158 300 275

floarea soarelui 149 327 351

legume 960 1.600 1.228

Productiile prezinta diferentieri ca ordin de masura, acestea fiind dependente in cea mai mare parte de conditiile climatice, deosebit de nefavorabile in unele perioade ale anilor considerati. Efectivele de animale dupa 2000 sunt dupa cum urmeaza:

Efective animale 2002 2003 2005

bovine (capete) 513 510 409

porcine (capete) 1.450 1.600 606

ovine (capete) 500 500 545

pasari 16.500 17.000 15300

Pentru cresterea potentialului productiv al terenurilor agricole au fost realizate lucrari de irigatii pe o suprafata de 930 ha si lucrari pentru combaterea eroziunii solului pe 1.800 ha. Lipsa resurselor financiare pentru intretinerea lucrarilor realizate a determinat instalarea unor procese de degradare a acestora. O buna parte a populatiei este ocupata in exploatatiile agricole particulare, caracterizate printr-o putere economica redusa si a caror suprafete medii de teren agricol pe o gospodarie sunt de circa 2-3 ha. In cadrul comunei Ciorogarla nu exista halde de deseuri organizate. Primaria asigura serviciul public de colectare a deseurilor, contra cost si transportul acestuia la groapa de gunoi a municipiului Bucuresti pe baza de contract cu SC RER Ecologic Service Bucuresti – REBU SA. Nu se face colectarea selectiva a deseurilor si implicit nu se face valorificarea deseurilor decat intr-o masura foarte redusa. Deseurile evacuate de oras sunt in principal menajere cu urmatoarea compozitie:

deseuri fermentabile de origine vegetala si animala

deseuri combustibile (hartie, carton, textile, plastic)

deseuri inerte (metale, sticla, deseuri din constructii)

II.1.1.5 Factorul de mediu ” Biodiversitate” Patrimoniul natural prin ansamblul componentelor floristica si faunistica si structurilor fizico-geografice este specific zonei de campie. Legea nr. 5/200 privind aprobarea PATN – Sectiunea a III-a – Zone protejate, aplicata in cazul comunei Ciorogarla putem observa ca nu exista valori de patrimoniu natural. Dar trebuiesc ocrotite si conservate in regim de protectie, cu rol de coridoare ecologice, perdelele forestiere, tufisurile naturale, vegetatia malurilor si a luncilor din lungul raurilor si de pe malurile lacurilor, zonele umede naturale, pajistile naturale, vegetatia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, vegetatia din lungul cailor de comunicatie rutiera si feroviara, fiind interzise orice lucrare si actiune care le afecteaza integritatea. Un obiectiv important il constituie crearea unei zone verzi, cu insertii de teren agricol, denumita „centura verde - galbena”, fiind expresia unei politici specifice de amenajare a teritoriului in jurul Capitalei. Asa cum a fost propusa a fi delimitata prin proiectele anterioare, respectiv Pr. Nr. 155/1988 „Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Ilfov” si Pr. Nr. A.3 „Elemente de sinteza privind dezvoltarea durabila a Zonei Periurbane Bucuresti”,

26

„centura verde - galbena”, este prezenta in judetele Ilfov, Ialomita, Calarasi, Giurgiu si Dambovita. Ea se prezinta sub forma unei benzi continue in jurul municipiului Bucuresti, cu latime de cca. 20-30 Km. si cuprinde elemente necesar a fi ocrotite cum sunt: padurile situate la distante de pana la cca. 30 Km. de Capitala, lacurile Caldarusani, salba de lacuri de pe valea Colentina, acumularea Mihailesti, tronsoane ale cursurilor de apa Ialomita, Dambovita, Arges, Mostistea, Sabar, Ciorogarla, terenuri agricole de mare valoare categoria I de fertilitate, zone traditionale de agrement – sport). Vegetatia caracteristica comunei Ciorogarla Zona silvostepei se suprapune peste spatiul cuprins intre Valea Pasarea si lunca Arges – Sabar, unde padurile de silvostepa cuprind in stratul arboricol stejar brumariu (Q. pedunculiflora), cer (Q. cerris), stejar pufos (Q. pubescens), garnita (Q. frainetto), ulm (Ulmus minor), jugastru (Acer campestre), stejar pedunculat (Q. robur).

Figura 13 Aceste paduri se caracterizeaza prin consistenta redusa, cu starea de masiv intrerupta de poieni, uneori aparand numai grupe sau boschete de arbori cu trunchiuri si ramuri strambe, acoperite de licheni (acolo unde inca nu a patruns padurea). Numarul redus al speciilor, starea de vegetatie putin activa si faptul ca vegeteaza intr-un cadru natural foarte uniform, lipsit de variatie de teren dau acestor paduri un caracter de monotonie. Fauna caracteristica comunei Ciorogarla Figura 14 Fauna pajistilor de lunca, a stufariilor si zavoaielor cuprinde: starcul cenusiu (Ardea cinerea), broasca raioasa (Bufo viridis), sarpele de apa (Natrix tessellata), broasca de lac (Rana esculenta), rata mare (Anas platyrhinchos), pitigoiul de stuf (Panurus biarmicus), mierla (Turdus merula), graurul (Sturnus vulgaris) si cucul (Cuculus canorus).

Figura 15 Figura 16

Rana esculenta – broasca de apa, specie protejata de Conventia de la Berna

Anas platyrynchos – rata mare, specie de interes comunitar

Galanthus nivalis – ghiocel, specie protejata de lege.

Lacerta viridis

Arbustii sunt reprezentati prin paducel (Crataegus monogyna), sanger (Cornus sanguinea), salba moale (Euonymus europea), corn (Cornus mas), lemn cainesc (Ligustrum vulgare). Printre arborii masivi se dezvolta tufisuri de alun, catina, lemn cainesc si soc, iar primavara infloresc ghioceii, brandusele si brebeneii, margaritarul si crinul de padure. Speciile stratului ierbaceu cu dominanta mare sunt: Arum orientale, Brachiopodium silvaticum, Polyganatum latifolium, Festuca valesiaca, Lithospermum purpurea-caeruleum, Carex tomentosa.

Fauna stejaretelor cuprinde: soarecele pitic (Micromys minutus), soarecele de camp (Apodemus agrarius), privighetoarea (Luscinia luscinia), ciocanitoarea de stejar (Drendocopus medius), gusterul (Lacerta viridis viridis), soparla de padure (Lacerta taurica).

27

Figura 17 Figura 18 Figura 19 Figura 20

Figura 21 Figura 22

Pentru protejarea faunei salbatice se aplica prevederile unor Conventii Internationale la care Rominia este parte: Conventia de la Berna privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale, ratificata prin Legea nr. 13/1993; Acordul de la Haga privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-euroasiatice, ratificat prin Legea nr. 89/2000 si Conventia de la Bonn, privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, ratificata prin Legea nr. 13/1998.

Monumente istorice si de arhitectura

Prima atestare documentara a localitatii Ciorogarla dateaza inainte de 1652, apoi se fac referiri la localitate in anul 1690, iunie 18 si in anul 1712, iunie 8 (N. Stoicescu - Dictionarul marilor dregatori, pag. 149). Localitaea Darvari este atestata inainte de anul 1768. Zona in care se inscrie comuna Ciorogarla poarta marturii materiale ale prezentei omului din timpuri stravechi. In acest context pot fi incluse descoperirile atribuite epocilor: neolitica, bronzului, geto-dacica, de formarea a poporului roman si a feudalismului timpuriu.

Ardea cinerea – starcul cenusiu, specie de interes comunitar.

Natrix natrix sarpele de casa, specie protejata de Conventia de la Berna

Cucullus canorus – cuc, specie strict protejată de lege.

Turdus merula – mierla, specie protejata de lege

Cyprinus carpio crap

Fauna acvatica se impune prin specii de animale tipice ca: nurca (Lutreola lutreola), vidra (Lutra lutra), stiuca (Esox lucius), crapul (Cyprinus carpio), salaul (Stizostedion lucioperca), scrumbia de Dunare (Alosa pontica).

Lepus europaeus

Mamiferele se impun prin cateva specii: mistretul (Sus scrofa), dihorul (Mustela eversmanni), popandaul (Citellus citellus), soarecele de camp (Microtus arvalis), iepurele (Lepus europaeus) si vulpea (Vulpes vulpes).

28

Conform studiului istoric realizat de SC URBANPROIECT SA pentru PATJ Ilfov si listei INMI - 2004, aceste situri arheologice sunt urmatoarele:

pe malul stang al paraului Ciorogarla, in punctul "La Plopi", la circa 100 m vest de drumul judetean DJ 601 si de podul peste paraul Ciorogarla - Tell-urile de la Ciorogarla care dateaza din epoca neolitica, cultura Boian (IF-I-s-B-15173);

pe malul stang al paraului Ciorogarla, in punctul "Liceul Agro-industrial", la circa 200 m vest de drumul judetean DJ 601, sit arheologic (IF-I-s-B-15174) cu asezari din perioadele sec. III-IV p. Chr. ((IF-I-m-B-15174.01), din epoca bronzului (cultura Glina - IF-I-m-B-15174.02) si din epoca neolitica (IF-I-m-B-15174.03);

pe malul stang al paraului Ciorogarla, in punctul "Valea Mirii", la circa 300 m vest de drumul judetean DJ 601, sit arheologic (IF-I-s-B-15175) cu asezari din perioadele sec. IX-XI (IF-I-s-B-15175.01), sec. II-IV p. Chr.(IF-I-m-B-15175.02), din sec. I a. Chr., epoca geto-dacica (IF-I-m-B-15175.03) si din epoca bronzului (cultura Glina - IF-I-m-B-15175.04). In afara acestor situri arheologice in comuna Ciorogarla se mai afla patru monumente de arhitectura cu valoare istorica si unul comemorativ, astfel:

ansamblul fostului conac Grigore Gigurtu, datare la inceputul secolul al XIX-lea (IF-II-a-B-15272) situat in localitatea Ciorogarla, pe strada Baii nr. 14-16; ansamblul este format din biserica "Sf. Gheorghe" – 1832 (IF-II-m-B-15272.02) si conacul Grigore Gigurtu - inceputul secolului al XIX-lea (IF-II-m-B-15272.01);

fostul han situat in localitatea Ciorogarla, pe soseaua Bucuresti nr. 146 (cladirea caminului cultural), datare sfarsitul secolului al XIX-lea, transformat in secolul al XX-lea (IF-II-m-B-15273);

manastirea Ciorogarla-Samurcasesti situata in localitatea Ciorogarla, pe str. Ana Ipatescu nr. 53, datare 1808 (IF-II-m-B-15274), cu biserica "Sf. Treime", "Adormirea Maicii Domnului si Cuvioasa Paraschiva", datare 1808, refacuta in 1940 (IF-II-m-B-15274.01);

crucea comemorativa a eroilor cazuti in primul razboi mondial situata in localitatea Darvari, pe strada 1 Mai.

II.1.1.6 Conservarea resurselor naturale Resursele naturale reprezinta capitalul natural, o componenta esentiala a bogatiei tarii. Valorificarea acestor resurse prin exploatarea atat a materiilor prime neregenerabile, cat si a celor regenerabile si prelucrarea lor in procese necesare vietii, determina in mare masura stadiul de dezvoltare economica si sociala a tarii, starea mediului si conditiile de trai ale populatiei. Resursele naturale neregenerabile sunt bogatiile naturale ale subsolului constituite de zacamintele de petrol si gaze, sau pietrisurile si nisipurile care se extrag din albiile raurilor. Pe teritoriul comunei Ciorogarla nu se se exploateaza: nisip, pietris. De asemenea, pe teritoriul comunei Ciorogarla sunt cantonate resurse de petrol exista o serie de obiective petroliere (in principal sonde si conducte) apartinand SNP PETROM SA, Sucursala Videle, Schela Bolintin. Pe teritoriul comunei Ciorogarla exista 27 de sonde petroliere amplasate in zona de sud-vest a teritoriului administrativ al comunei. Resurse naturale regenerabile Caracteristica principala a acestor resurse consta in capacitatea lor de regenerare continua, in conditii normale de viata a ecosistemelor in care se gasesc (ex: apa, aerul, vegetatia, energia eoliana etc). Ele sunt practic inepuizabile, dar in acelasi timp sunt destructibile fiind sub influenta unor factori externi care produc transformari, uneori ireversibile asupra cadrului lor existential. In conditiile date, stocul disponibil la un moment dat se poate mentine stabil sau poate creste. Resursele de materii prime regenerabile sunt cele mai importante resurse care sustin economia judetului in prezent si se prefigureaza ca ponderea acestora este in continua crestere.

29

II.1.1.7 Factorul „Social” II.1.1.7.1 POPULATIA - EVOLUTIE SI POTENTIAL DEMOGRAFIC a) Numarul, densitatea si structura pe sexe si varste a populatiei Descrierea evolutiei populatiei comunei Ciorogarla s-a realizat printr-o analiza comparativa cu evolutia populatiei judetului Ilfov folosind datele furnizate de recensamintele populatiei si locuintelor din 1966 pana in 2002.

Tabel 1. Volumul populatiei comunei Ciorogarla si a judetului Ilfov (locuitori)

Recensamant 1966 1977 1992 2002

Ciorogarla 4.292 5.003 4.700 4.921

Ilfov 233.112 287.725 286.965 300.109

Analiza acestor date dezvaluie o tendinta evolutiva similara a celor doua subpopulatii, in sensul ca ritmul de crestere a populatiei comunei Ciorogarla, in intervalul 1966-2002, a fost relativ asemanator cu cel inregistrat la nivelul judetului Ilfov. Conform datelor preliminare furnizate de Recensamant 2002 populatia totala (stabila) a comunei Ciorogarla insuma 4.914 de locuitori distribuiti pe satele componente dupa cum se poate observa in tabelul 2: Distributia populatiei si gospodariilor comunei Ciorogarla la nivelul anului 2002 (rezultate preliminare) pe sate componente era urmatoarea:

Tabel 2. Distributia populatiei comunei Ciorogarla pe sate componente (2002)

Sate componente Numar de locuitori

Numar de gospodarii

Ciorogarla 3.051 540

Darvari 1.863 904

Total comuna 4.914 1.335

b) Densitatea populatiei Comparativ cu densitatea populatiei judetului Ilfov, cea a populatiei comunei Ciorogarla este mult mai mica. Daca in judetul Ilfov se inregistreaza o densitate a populatiei de 189,60 loc/km2 si respectiv de 180,40 loc/km2

in mediul rural al judetului, valoarea densitatii la nivelul comunei Ciorogarla este de numai 142,55 loc/km2, calculata la o suprafata de 34,47 km2. c) Structura pe sexe Distributia pe sexe a populatiei comunei Ciorogarla reflecta un relativ echilibru intre ponderea populatiei feminine (50,35%) si a celei masculine (49,65%), situatia fiind similara cu cea observata la nivelul judetului Ilfov - populatie feminina (50,70%) si populatie masculina (49,30%), neputandu-se vorbi de diferente semnificative. Raportul de masculinitate (numar de barbati la 100 femei) are la nivelul comunei studiate valoarea de 98,6, ceea ce inseamna ca acesta este superior celui calculat la nivelul judetului Ilfov care indica 97,2 barbati la 100 de femei. d) Structura pe varste Datele din Recensamantul populatiei si locuintelor din 2002 pe ansamblul comunei Ciorogarla urmatoarea structura pe varste a populatiei: populatia cu varste cuprinse intre 0-14 ani reprezenta 18,10% din total, proportia celor in varsta de munca era de 62,80%, iar cei cu varste de peste 60 de ani reprezentau 19,10%.

Tabel 3. Distributia populatiei comunei in principalele grupe de varsta (2002)

Principalele grupe de varsta

Numar locuitori Procente (%)

Masc. Fem. Total Masc. Fem. Total

0-14 ani 479 411 890 9,75 8,35 18,10

15-59 ani 1.572 1.520 3.092 31,90 30,90 62,80

>60 ani 392 547 939 8,00 11,10 19,10

Total 2.443 2.478 4.921 49,65 50,35 100,00

Ponderea populatiei tinere, cu varste cuprinse intre 0-14 ani (18,10%), dezvaluie o rezerva de populatie tanara, fapt care indreptateste caracterizarea populatiei comunei Ciorogarla ca posedand un anumit potential de crestere naturala.

30

Raportul de dependenta dupa varsta calculat ca raport intre populatia cu varste sub 14 ani si peste 60 ani si populatia activa cu varste cuprinse intre 15-59 ani, tot pe baza datelor din 2001, stabilea la nivelul comunei un numar de 592 de dependenti minori sau varstnici ce revin la 1.000 de persoane in varsta apta de munca, fata de 751 la nivelul judetului Ilfov - rural, ceea ce face ca sarcina sociala a populatiei active a comunei sa fie relativ mai scazuta decat cea a populatiei active din mediul rural a judetului Ilfov. e) Structura pe etnii Dupa etnie, populatia comunei Ciorogarla este relativ omogena, datele furnizate de recensamantul din 2002 arata ca 98,03% din locuitorii comunei s-au declarat ca fiind romani si numai 1,97% de alta etnie (rromi, germani si altele). Distributia populatiei comunei dupa etnie nu este semnificativ diferita de cea a populatiei judetului Ilfov, unde 95,60% s-au declarat romani si numai 4,40% ca fiind de alta etnie. f) Miscarea naturala si migratorie Dintre componentele care determina evolutia populatiei se remarca ca importanta cele doua tipuri de miscari ale populatiei: miscarea naturala cu cele doua fenomene pe care le surprinde - natalitatea si mortalitatea - si miscarea migratorie.

Tabel 4. Miscarea naturala si migratorie a populatiei comunei Ciorogarla (2000)

Unitate administrativ-teritoriala

Rata natalitatii Rata mortalitatii Spor natural

comuna Ciorogarla (2000) 11,600/00 11,400/00 0,200/00

judetul Ilfov (2000) 9,800/00 11,900/00 -2,100/00

Natalitatea, ca fenomen demografic, este masurata prin rata natalitatii care reprezinta numarul de copii nascuti vii la 1000 de locuitori intr-o perioada determinata (un an). In anul 2000, conform datelor obtinute la recensamant, in comuna Ciorogarla rata natalitatii avea valoarea de 11,60‰, valoare relativ apropiata de cea inregistrata la nivelul judetului Ilfov (9,80‰). Mortalitatea se masoara tot cu ajutorul unei rate care reprezinta numarul celor decedati la 1000 de locuitori intr-o perioada determinata (un an calendaristic), iar importanta acestui fenomen demografic deriva din faptul ca el este si un indicator al calitatii vietii, fiind direct influentat de factori socio - economici precum accesul la serviciile de sanatate si nivelul de educatie, dar si de factori ecologici. Rata mortalitatii inregistrata la nivelul comunei studiate avea in 2000 valoarea de 11,400/00, valoare mult inferioara celei inregistrate la nivelul judetului Ilfov (11,900/00). Sporul natural este un indicator care reflecta echilibrul existent intre cele doua fenomene: natalitate si mortalitate. El evidentiaza crestere naturala a unei populatii si se calculeaza ca diferenta intre numarul de nasteri si cel de decese care au avut loc intr-un an raportata la volumul populatiei. La nivelul comunei Ciorogarla s-a inregistrat pentru anul 2000 un spor natural pozitiv cu valoarea de 0,200/00, valoare mult peste cea inregistrata la nivelul judetului Ilfov (-2,10‰). Evolutia volumului populatiei este influentata nu doar de miscarea naturala a acesteia, ci si de miscarea migratorie. Migratia reprezinta totalitatea stabilirilor si plecarilor cu domiciliu inregistrate la nivelul unei unitati administrativ - teritoriale. Daca inainte de 1989 fluxurile migratorii interne erau orientate dinspre sat spre oras, situatia s-a inversat dupa 1997 - numarul celor care se stabilesc in sat fiind mai mare decat al celor care se stabilesc la oras. Fiind un judet preponderent rural si judetul Ilfov, in ansamblul sau, se incadreaza in acest trend avand un spor migratoriu pozitiv in perioada 1996-2000.

Tabel 5. Miscarea migratorie a populatiei comunei Ciorogarla

Anul Persoane Sold

migratoriu

La 1000 de locuitori

venite plecate venite plecate sold

2000 58 32 26 12,70/00 7,00/00 5,70/00

In comuna Ciorogarla se inregistreaza in anul 2000 un sold migratoriu pozitiv cu valoarea de 5,70‰, comuna neinscriindu-se printre acelea care manifesta o mobilitate teritoriala cu un singur sens si anume inspre municipiul Bucuresti.

31

g) Resursele de munca - forta de munca Datele disponibile privind populatia in varsta de munca din anul 2000 aratau ca in comuna Ciorogarla aproximativ 3.092 persoane aveau varsta cuprinsa intre 17-59 ani barbatii si 17-54 ani femeile, ceea ce reprezenta 62,80% din totalul populatiei comunei.

Tabel 6. Structura populatiei ocupate a comunei Ciorogarla (2000)

Tipuri de activitati economico-sociale Numar mediu de salariati

- agricultura 60

- industrie 26

- constructii 32

- activitati financiare 1

- administratie publica 18

- invatamant 43

- sanatate si asistenta sociala 25

Total 205

Schimbarile survenite in structura populatiei ocupate a comunei Ciorogarla se datoreaza declinului activitatilor economice specifice sectorului primar si secundar, lipsei unor centre cu atractivitate economica, amplificarii numarului lucratorilor familiali neremunerati din sectorul privat - industrial. h)Fondul de locuinte Conform datelor oferite de Recensamantul National din 2002, in comuna Ciorogarla:

numarul total de locuinte este de 1.386 (din care 10 camere utilizate in scopuri comerciale, etc.), iar repartitia lor pe localitati este urmatoarea: Ciorogarla - 909; Darvari - 477;

suprafata locuibila totala este de 65.906 mp, iar repartitia ei pe localitati este urmatoarea: Ciorogarla - 43.748 mp; Darvari - 22.158 mp;

numarul de gospodarii este de 1.335 (din care 3 in unitati locuinte din necesitate si 2 in unitati de locuit in comun), iar repartitia lor pe localitati este urmatoarea: Ciorogarla - 830; Darvari - 505;

numarul unitatilor locuite din necesitate este de 3 (2 - Ciorogarla, 1 - Darvari);

99,6% din totalul locuintelor sunt proprietate privata;

numarul camerelor de locuit este de 5.178, iar repartitia lor pe localitati este urmatoarea: Ciorogarla - 3.467 (din care 8 camere utilizate in scopuri comerciale, profesionale etc.); Darvari - 1.711 (din care 2 camere utilizate in scopuri comerciale, profesionale etc.).

Fondul de locuinte este compus din:

locuinte individuale pe loturi, cu regim parter sau P+1 (cu exceptia unor case noi cu P+2 etaje);

locuinte colective (blocuri cu P+2 etaje in zona de nord-est a localitatii Ciorogarla). Numarul total al apartamentelor din blocurile situate in zona de nord - est a localitatii Ciorogarla este de 28 de apartamente. Locuintele existente sunt in majoritate in stare buna, procentul acestora fiind de peste 70%, restul sunt in stare mediocra sau rea. Procentul de locuinte construite din materiale durabile reprezinta peste 50% din totalul fondului construit al comunei (60% din cel al localitatii Ciorogarla si 40% din cel al localitatii Darvari). Marimea medie a lotului de casa la nivelul comunei este de circa 1.240 mp (1.200 mp la Ciorogarla si 1.300 mp la Darvari). Pentru grupa de indicatori privind spatialitatea locuintelor, in comuna Ciorogarla, se inregistreaza valori inferioare sau comparabile cu cele ale mediei pe judet sau pe tara.

Comuna Ciorogarla Romania

13,40 mp loc/ pers. 14,20 mp loc./pers.

0,95 persoane/camera 1,05 persoane/camera

32

Alte grupe de indicatori analizati au fost numarul de persoane/gospodarie si numarul de camere/gospodarie. In comuna Ciorogarla se inregistreaza: 3,69 persoane/gospodarie si 3,88 camere/gospodarie, valori superioare sau apropiate mediilor pe tara, care sunt de 2,89 persoane/gospodarie si 2,80 camere/gospodarie. Se poate afirma ca in comuna Ciorogarla nu exista probleme la nivelul fondului de locuinte in ceea ce priveste numarul, componenta si suprafata locuintelor. Exista problemele legate de lipsa dotarilor si a echiparii corespunzatoare a locuintelor. II.1.1.7.2. ECHIPAREA EDILITARA I) Gospodarirea complexa a apelor Amenajarea bazinului hidrografic - teritoriul comunei cuprinde o parte din bazinul hidrografic al raului Arges, Comuna Ciorogarla este strabatuta de raurile Sabar si Ciorogarla. Lucrarile existente pe teritoriul comunei sunt derivati si aductiuni de apa bruta si tratata pentru alimentarea cu apa a capitalei, lucrari de aparare impotriva inundatiilor, precum si acumularea Mihailesti (coada lacului). Derivatiile si aductiunile tranziteaza teritoriul comunei de la vest la est; acestea sunt:

canal deschis Arges - Rosu cu lungimea de 17 km, transporta apa de suprafata de la captarea Brezoaiele (raul Dambovita) la statia de tratare Arcuda;

canal dublu casetat Arges (captare Crivina) - Rosu are o lungime de 17,60 km si transporta apa de suprafata;

doua apeducte, care transporta apa prin pompare de la Crivina la statia de tratare Arcuda.

Raul Ciorogarla este indiguit pe o lungime de 3,00 km. Acesta este subdimensionat, existand pericolul inundarii satului Ciorogarla.

Gospodarirea durabila a apelor din teritoriul comunei, in concordanta cu legislatia actuala din domeniu, implica si asigurarea calitatii apelor prin protectia impotriva oricarei forme de poluare si modificare a caracteristicilor lor. Acest lucru presupune, la nivelul comunei, pastrarea distantelor de protectie sanitara conform Legii nr. 310/2004 - Legea Apelor si Hotararea de nr. 930/2005 - "Normele speciale privind zonele de protectie sanitara si hidrogeologica". Acumularea Mihailesti este situata pe raul Arges are un volum de 102,13 mil.m3 si o suprafata de 1.013 ha, avand destinatii complexe. Zonele inundabile datorate raului Ciorogarla sunt:

zona Pustnicu, aval de satul Darvari, cca. 40 ha teren;

islazul comunal, amonte de satul Ciorogarla;

intre satele Ciorogarla si Darvari pe malul drept al raului, cca. 40 ha teren. II) Alimentarea cu apa potabila In prezent, comuna nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa. Alimentarea cu apa a gospodariilor se face individual, prin puturi satesti sapate la adancimi de circa 10 m, care exploateaza stratul freatic de apa subterana. Exista obiective care au instalatii centralizate de apa, dar sunt utilizate numai de proprietarii acestora: liceul agro - industrial, dispensarul si blocurile de locuinte din vecinatate. Alimentarea cu apa a acestor obiective se face dintr-un put forat la mare adancime, apa captata este inmagazinata intr-un castel de apa. Capacitatea la sursa este de 355 m3/zi, cantitatea de apa distribuita prin retea este de 340 m3/zi. Alimentare cu apa din sursa proprie au si ferma agro - zootehnica si Institutul "Dr. Cantacuzino" din satul Darvari. Alimentarea cu apa a comunei la nivel stradal s-a realizat in perioada 2003 – 2005. Schema sistemului de alimentare cu apa este urmatoarea:

3 foraje cu adancimea de 190 m, fiecare foraj este echipat cu electropompe submersibile cu urmatoarele caracteristici: Q=15,90 m3/h, H=82,00 m, P=5,50 kW;

aductiunea intre foraje cu lungimea de 561 m;

33

statie de clorinare capacitatea de 10 - 15 l/s;

rezervor de inmagazinare suprateran V=600 m3, 255,18 m3 reprezinta rezerva intangibila de incendiu;

statie de pompare cu grup de pompe booster, echipata cu 2+1 pompe, fiecare avand caracteristicile: Q=32,50 m3/h, H=30,00 m, P=5,50 kW si o pompa de incediu cu caracteristicile: Q=36,00 m3/h, H=30,00 m, P=5,50 kW;

retea de distributie L=15799 m, echipata cu cismele stradale cu descarcare automata si 5 hidranti de incendiu. Reteaua supratraverseaza raul Ciorogarla si canalul de aductiune Arges - Rosu.

III) Canalizarea si epurarea apelor uzate Comuna nu beneficiaza de retele pentru canalizarea apelor uzate. Gospodariile individuale au haznale, care polueaza bacteriologic apa freatica din care se alimenteaza in prezent populatia. Obiective care au alimentare cu apa prin instalatii centralizate evacueaza apele uzate in fose septice. Apele pluviale sunt partial dirijate prin rigole stradale catre raul Ciorogarla, restul infiltrandu-se in sol. DISFUNCTIONALITATI Gospodarirea complexa a apelor Din punct de vedere al gospodaririi cantitative si calitative a apelor de suprafata, pe teritoriul comunei Ciorogarla sunt probleme legate de evacuarea apelor torentiale de pe versanti si din zonele de locuinte. Totodata, calitatea apelor de suprafata este afectata de depozitarea de deseuri de-a lungul vaii raului Ciorogarla. Lipsa instalatiilor centralizate de alimentare cu apa determina stres si imbolnaviri hidrice. Apa din fantanile de tip rural, folosita in prezent, este supusa poluarii de apele uzate menajere care se infiltreaza in panza de apa freatica. Stratul freatic contine uneori nitrati si nitriti rezultati in urma utilizarii in agricultura a pesticidelor si a ingrasamintelor. Apa freatica este utilizata in scop potabil de catre marea majoritate a populatiei comunei. Alimentarea cu apa potabila In conditiile prezentate anterior, problema majora o constituie lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa a comunei prin utilizarea in scop potabil a apei freatice, in conditii sanitare satisfacatoare. Canalizarea si epurarea apelor uzate In comuna Ciorogarla, o problema deosebita o constituie lipsa retelei de canalizare la nivelul comunei, aceasta fiind principala cauza pentru care se polueaza panza de apa freatica. In privinta evacuarii apelor pluviale, aceasta se efectueaza necorespunzator datorita absentei, pe unele dintre strazi, a rigolelor de scurgere sau a intretinerii necorespunzatoare a celor existente. IV) Alimentarea cu energie termica In prezent, in comuna Ciorogarla, compusa din localitatile Ciorogarla si Darvari, alimentarea cu caldura se realizeaza in doua moduri moduri:

incalzire locala cu sobe cu combustibil solid sau gazos;

incalzire centrala alimentata din centrale termice pe combustibil solid, lichid sau gazos. Incalzirea locuintelor (inclusiv apartamentele din blocurile de locuinte de serviciu) se realizeaza utilizandu-se in principal gazele naturale fie in sistem local (producerea si utilizarea caldurii efectuandu-se in acelasi spatiu), fie, din ce in ce mai mult, in sistem centralizat fiind montate instalatii de incalzire centrala.

Cladirile din sectorul tertiar (dispensar, scoala, liceu, camin cultural, biserica, manastire, spatii comerciale

etc.) utilizeaza pentru incalzire si prepararea apei calde menajere gazele naturale, majoritatea avand montate

instalatii de incalzire centrala. Din ce in ce mai putine cladiri utilizeaza pentru incalzire sobele alimentate cu

combustibil solid (lemne de foc si carbuni). Prepararea hranei se face in general cu gaze naturale si, intr-o mica masura, cu gaz petrolier lichefiat (butelii de aragaz).

34

V) Alimentarea cu gaze naturale Teritoriul comunei Ciorogarla este tranzitat de 2 conducte magistrale de transport gaze naturale in regim de inalta presiune (peste 6 bar) si anume:

conducta Dn 500 mm Ticleni - Bucuresti Firul I care traverseaza intravialnul actual al localitatii de la vest la est si care este racordata statia de reglare masurare predare (SRMP);

conducta Dn 500 mm Ticleni - Bucuresti Firul II care traverseaza zona de sud a teritoriului dinspre vest spre sud-est. Conductele sunt realizate din otel fiind montate subteran. In conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea si executarea conductelor de alimentare din amonte si de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia presedintelui A.N.R.G.N. nr. 1220/2006 si publicate in Monitorul Oficial nr. 960 bis din 29.11.2006 (care a inlocuit Normativul Departamental pentru proiectarea si constructia conductelor colectoare si de transport gaze naturale - indicativ ND 3915/1994), in vederea asigurarii functionarii normale a conductelor si evitarea punerii in pericol a persoanelor, bunurilor si mediului, in zona de siguranta si in zona de protectie se impun tertilor restrictii si interdictii. In conformitate cu Normele tehnice mai sus mentionate, zonele de siguranta si protectie vor fi stabilite de SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAS in functie de clasa de locatie a conductei de transport, care tine seama de numarul de cladiri (existente si prevazute in planul de dezvoltare urbanistica a zonei) pe sectiuni aleatorii cu lungimea de 1.600 m si latimea de 400 m, avand conducta ca axa longitudinala, precum si de evaluarea starii tehnice a conductei si de urmarirea comportarii in exploatare a acesteia. Zona de protectie a conductelor de transport gaze naturale se intinde de ambele parti ale conductei si se masoara din axul conductei. Pentru conductele avand Dn = 500 mm, latimea zonei de protectie este de 2x4 m. In zona de protectie nu se executa lucrari fara aprobarea prealabila a operatorului licentiat care exploateaza conducta (S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAS). In zona de protectie sunt interzise construirea de cladiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori si nu se angajeaza activitati de natura a periclita integritatea conductei (de exemplu scarificarea terenului). Zona de siguranta este zona care se intinde, de regula, pe 200 m de fiecare parte a axei conductei. Pe o distanta de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi construita nici un fel de cladire care adaposteste persoane (locuinte, spatii de birouri ). In conformitate cu Normele tehnice mai sus mentionate, S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAS va stabili clasa de locatie (1÷4) pentru proiectarea, executia si verificarea conductei de transport, care este in functie de numarul de cladiri (existente, precum si cele prevazute in planul de dezvoltare urbanistica a zonei) pe sectiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m si latimea de 400 m, avand conducta ca axa longitudinala, precum si de evaluarea starii tehnice a conductei si de urmarirea comportarii in exploatare a acesteia. Zona de siguranta include si zona de protectie. Pentru autorizarea executarii oricaror constructii in zona de siguranta a obiectivelor din sectorul gazelor naturale este obligatorie obtinerea avizului scris al operatorului conductei (S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAS). In ceea ce priveste amplasarea SRMP cu P > 6 bar, distanta minima fata de cladiri destinate a fi ocupate de oameni este de 20 m de la partea exterioara a imprejmuirii. In conformitate cu "Normele tehnice pentru proiectarea si executarea conductelor de alimentare din amonte si de transport gaze naturale", distanta minima pe orizontala dintre axul unei conducte de transport gaze naturale si diferitele obiective este urmatoarea:

locuinta individuala - 20 metri;

parcari auto - 6 metri;

statii si posturi de transformare a energiei electrice - 20 metri;

paralelism de drumuri: comunale, publice - 18 metri;

35

paralelism de drumuri: private - 6 metri;

depozite de gunoaie - 50 metri. Este obligatoriu ca pentru amplasarea fiecarui obiectiv in parte sa se intocmeasca o documentatie corespunzatoare conform Ordinului nr. 47/1203/509/2003, urmand ca avizul de amplasament sa fie obtinut din partea SNTGN TRANSGAZ SA Medias prin intermediul Regionalei BUCURESTI - strada Lacul Ursului nr. 2-4, sector 6, telefon 021-221 17 78. Ca o disfunctionalitate majora este de mentionat faptul ca, prin dezvoltarea localitatii Ciorogarla, Firul I Ticleni - Bucuresti care in prezent subtraverseaza strada Adunati care face legatura intre Ciorogarla si Darvari, va trece printr-o zona in plina dezvoltare urbanistica. Traversarea zonei de catre o conducta de gaze de inalta presiune presupune o serie de restrictii urbanistice, dar si organizatorice care vor fi detaliate la faza de Propuneri, avand in vedere prevederile noului Normativ in care se tine seama de numarul de cladiri si tipul acestora (existente si prevazute in planul de dezvoltare urbanistica a zonei tranzitata de conducta). Este de remarcat faptul ca, in zona in care conducta de transport mentionata mai sus traverseaza strada de legatura dintre Ciorogarla si Darvari a fost construita in anul 1990 o casa cu anexele gospodaresti aferente, care se gaseste in interiorul zonei de 20 m in care nu este permisa construirea nici unei cladiri care sa adaposteasca persoane. In zona de sud a teritoriului administrativ al comunei se afla amplasata conducta de transport inalta presiune Ticleni - Bucuresti Firul II avand Dn 500 mm. Conducta traverseaza zona de exploatari petrolifere, dar si zone cu potential de dezvoltare urbanistica care, intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat, vor fi introduse in intravilan. In ceea ce priveste reteaua de distributie a gazelor naturale, operatorul licentiat in comuna Ciorogarla este SC DISTRIGAZ SUD SA. Alimentarea retelei de distributie se face din statia de reglare – masurare - predare (SRMP) racordata la conducta de transport Ticleni - Bucuresti Firul I. SRMP in care are loc coborarea presiunii gazelor de la inalta – medie - redusa este amplasata in apropierea intersectiei dintre aceasta conducta de transport si strada de legatura dintre Ciorogarla si Darvari. Capacitatea instalata a SRMP este de circa 2.000 m3 N/h. VI) Obiective petroliere De asemenea, pe teritoriul comunei Ciorogarla exista o serie de obiective petroliere (in principal sonde si conducte) apartinand SNP PETROM SA, Sucursala Videle, Schela Bolintin, Str. Republicii nr. 2, BOLINTIN VALE, judetul Giurgiu, telefon 0246-270 049, fax. 0246-270 050. Acestea ocupa o suprafata de aproximativ 7,10 ha, fiind amplasate in principal in zona de sud-vest a teritoriului administrativ al comunei. Titeiul brut de la sonde trece prin separatoare, iar de aici este introdus in sistemul de transport prin conducte sau in cisterne de cale ferate spre rafinarii, in timp ce componenta gazoasa de la separatoare se introduce in conductele de transport a gazelor spre centrele populate (caz in care este obligatoriu sa fie odorizate) sau sunt folosite pentru utilizari proprii in cadrul schelelor petrolifere ( preparare abur in centrale termice sau extractia titeiului prin metoda gaz – lift ). Este important de semnalat faptul ca aceste retele de transport a titeiului, gazolinei, etanului nu au drept punct de plecare sau terminus Municipiul Bucuresti, iar traseul lor ocoleste in general localitatile, nefiind paralel cu drumurile sau caile ferate. Sensul de curgere a titeiului si celorlalte fluide pompate in retele poate fi inversat in functie de necesitatile de transport si de depozitare. Distantele de siguranta pentru conductele de titei, gazolina si etan sunt in prezent normate in conformitate cu Normativele si prescriptiile tehnice specifice zonelor de protectie si zonelor de siguranta aferente Sistemului national de transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 52/2002 si publicate in Monitorul Oficial nr. 257/17.04.2002. In conformitate cu actul normativ prezentat mai sus:

36

- distanta de protectie este distanta minima care asigura accesul in vederea exploatarii conductelor, inclusiv realizarea interventiilor la acestea, aceasta este de 5 m de o parte si de alta a axului conductei sau de cate 5 m de fiecare parte a axelor conductelor de margine in cazul unui fascicul de conducte instalate in sant comun; - distanta de siguranta este distanta minima care trebuie asigurata in vederea mentinerii gradului de securitate a obiectivelor din cadrul Sistemului national si vecinatat, distanta se masoara din axul conductei la punctul cel mai apropiat al unei instalatii, constructii etc. sau ca distanta intre punctele cele mai apropiate a doua instalatii, constructii etc. In conformitate cu prevederile Ordinului nr. 52/2002, distantele de siguranta pentru conductele de titei, condensat, gazolina si etan (atat in amplasament subteran, cat si suprateran) si obiective principale de pe teren sunt urmatoarele:

Nr. crt.

OBIECTIVUL CONDUCTE TITEI, CONDENSAT (m)

CONDUCTE GAZOLINA, ETAN (m)

1. Obiective din industria de petrol si gaze T T

2. Instalatii electrice

cu tensiunea ≥ 110 kv

cu tensiunea < 110 kv

25 20

25 20

3. LEA de medie tensiune ( ≥ 1 kv) 5 (H+3) H (H+3)

4. LEA de joasa tensiune ( < 1 kv) H H

5. Linii de cale ferata 100 100

6. Paralelism sau apropieri cu drumuri

autostrazi

nationale

judetene

comunale

50 22 20 18

50 22 20 18

7. Constructii sociale, industriale si administrative, centre populate si locuinte individuale

10

100

8. Balastiere in rauri 150 500

9. Unitati militare 150 150

10. Depozite de furaje 60 100

T = tehnologic

H = inaltimea suportului liniei electrice

La liniile electrice de medie tensiune, distanta din paranteza este indicata pentru amplasarea supraterana a conductelor Intersectiile dintre conducte si drumuri sau cai ferate se vor proiecta conform STAS 9312-87 si se vor aviza de catre forurile competente. Este de subliniat faptul ca distanta de siguranta dintre constructiile sociale, industriale si administrative, centrele populate, locuintele individuale si conductele de gazolina si etan este de 100 m, iar pentru conductele de titei si condensat este de 10 m. Dar, deoarece pe conductele de titei poate fi tranzitata si gazolina, practic conductele care apartin de Sistemul national de transport al titeiului, gazolinei, condensatului si etanului trebuie amplasate in axul unui culoar cu latimea totala de 200 m fata de locuinte individuale si centre populate. Existenta sondelor petrolifere conduce la poluarea solului si apelor freatice prin pierderile de titei, fiind necesar ca la dezafectarea sondelor sa se faca o inlocuire a stratului de pamant poluat. VII) Alimentarea cu energie electrica Comuna Ciorogarla (compusa din localitatile Ciorogarla si Darvari) este alimentata cu energie electrica din statia de transformare ARCUDA (110/20 kV) ce face parte din linia de repartitie 110 kV Domnesti - Targoviste.

Din statia ARCUDA pornesc mai multe axe de tensiune de 20 kV care deservesc comunele din zona. Posturile de transformare ale comunei sunt racordate radial la aceste axe de tensiune. Ele sunt de tip aerian (6 posturi in Ciorogarla si 2 in Darvari) si au puteri de 250 kV. Reteaua de medie tensiune este de tip aerian, pozata pe stalpi de beton.

37

Reteaua de joasa tensiune este de tip radial, alimentata din posturile de transformare si este partial de tip conductor izolat, torsadat (funie) si partial de tip clasic (conductor neizolat). Conductoarele sunt din aluminiu de sectiune 35÷95 mm2. Reteaua de joasa tensiune este pozata pe stalpi de beton, dar se mai intalnesc pe arterele periferice si stalpi de lemn. Iluminatul public este prezent pe strazile comunei si este realizat cu lampi cu vapori de mercur sau sodiu. Pozarea retelei de iluminat public se face pe aceiasi stalpi care sustin si reteaua de joasa tensiune comunala. Starea tehnica a retelelor electrice este satisfacatoare. Teritoriul administrativ al comunei este strabatut de doua linii de inalta tensiune (110 kV; 400 kV). DISFUNCTIONALITATI In ultimii ani, datorita aparitiei a unor noi consumatori de energie electrica (locuinte individuale noi) gradul de incarcare al retelelor electrice din comuna este foarte mare. Intrucat retelele electrice au fost dimensionate la un necesar de putere mai scazut, in prezent pierderile electrice in conductoare sunt destul de mari. Aceasta situatie se intalneste in special in localitatea Darvari. De asemenea, posturile de transformare sunt supraincarcate. In momentele de varf de sarcina se produc uneori caderi de tensiune. In unele zone ale localitatilor Ciorogarla si Darvari se mai intalnesc stalpi de lemn pentru pozarea retelelor de joasa tensiune. Iluminatul public reprezinta unele disfunctionalitati in comuna, in special pe arterele secundare unde nivelul de iluminare este scazut. In ambele localitati ale comunei, in zone unde s-au realizat dezvoltari urbane este necesar a se extinde reteaua de alimentare cu energie electrica. VIII) Telecomunicatii Comuna Ciorogarla este deservita de o centrala telefonica digitala (amplasata in curtea primariei). Reteaua telefonica urmareste trama stradala a comunei si este partial subterana (fibra optica - de-a lungul drumului judetean DJ 601, cablu interurban - de-a lungul drumului judetean DJ 602) si aeriana in restul comunei. Gradul de telefonizare actual al comunei este de circa 26,0%. Comuna are acoperire pentru retelele de telefonie mobila CONNEX si ORANGE, in localitatile Ciorogarla si Darvari sunt instalate trei antene. In localitatea Ciorogarla cele doua antene sunt situate astfel: una pe partea stanga a drumului judetean DJ 601, in apropierea intersectiei acestui drum cu autostrada Bucuresti - Pitesti, cealalta pe partea dreapta a drumului judetean DJ 602, in spatele magazinului din zona centrala a localitatii, iar in localitatea Darvari se afla o antena pe partea dreapta a drumului judetean DJ 602, in apropierea statiei de reglare - masurare gaze. IX) Salubritatea Pentru comuna Ciorogarla, prin PUG-ul elaborat anterior, a fost prevazut un amplasament pentru depozitul de deseuri menajere amenajat ecologic in suprafata de 1,90 ha. Conform Planului judetean pentru gestionarea deseurilor si a Raportului privind starea mediului in anul 2002, pe teritoriul comunei Ciorogarla se afla gropi comunale in mare parte neamenajate, nesupravegheate, nedelimitate, unde locuitorii comunei depoziteaza deseurile din gospodariile proprii. In comuna Ciorogarla firma SC REBU SA desfasoara activitati de colectare si transport al deseurilor menajere de la populatie, iar depozitarea deseurilor se face la rampa de gunoi de la Glina. Comuna Ciorogarla se confrunta cu depozitarile de gunoaie menajere necontrolate acestea fiind in general de-a lungul drumurilor si pe terenurile agricole din apropierea drumurilor si acumularea cantitativa in timp, au un efect negativ, datorita poluarii apelor de suprafata si a stratului freatic. Conform P.A.T.J. Ilfov principalii agenti economici a caror activitate pot polua sau degrada solul erau fermele agrozootehnice (bovine si pasari) situate pe teritoriul localitatilor Ciorogarla si Darvari. In acest moment unele dintre aceste unitati economice si-au incetat activitatea sau si-au schimbat profilul (mica industrie sau spatii de

38

depozitare). O problema deosebita ramasa in urma inchiderii activitatilor mai sus mentionate, cu un impact major asupra mediului este faptul ca zonele care erau deja afectate datorita activitatilor desfasurate nu au fost aduse la starea initiala. Un exemplu este terenul de cca 6 ha amplasat in Tarlaua 38, in vecinatatea grajdurilor fostului IAS SC CILEZO SRL, care are solul contaminat de dejectii animaliere, iar ulterior au fost depozitate resturi rezultate de la demolarea diverselor constructii (blocuri de beton)

II.1.7. Schimbari climatice Schimbarile climatice au inceput deja sa transforme Terra. Pe glob anotimpurile se schimba, temperaturile cresc la fel si nivelul marilor si oceanelor . Daca nu se actionaza acum, schimbarile climatice vor afecta definitiv apele si pamantul de care depinde supravietuirea. Temperaturi crescute - Gazele emise de fabrici , autovehicule , defrisarile si alte surse incalzesc temperatura pamantului. Anii cu cele mai calde temperaturi inregistrate in top 5 au fost cei de dupa 1997, iar in top 10 dupa 1990 din care cel mai cald a fost 2005. . Temperaturilor crescute li se poate retine culpa pentru decese si boli datorate overheatingului, cresterea nivelului marilor, cresterea intensitatii furtunilor si alte nenumarate consecinte negative. In timpul secolului al-20-lea temperatura medie a crescut cu un grad Farenheit ajungand la cel mai inalt nivel din ultimele patru secole. Schimbarea peisajului si pericolul de disparitie a speciilor salbatice - Cresterea temperaturilor si schimbarea tiparului ploilor si a ninsorilor conduc la schimbarea generala a vremii si modelelor de vegetatie peste tot pe glob, fortand animalele salbatice sa migreze inspre zone mai reci pentru a putea supravietui. Este posibil ca schimbarile rapide in natura si clima sa depaseasca abilitatile de deplasare si acomodare a multor specii. Risc crescut de seceta , incendii si inundatii - Schimbarile cimatice intensifica circulatia apei atat la suprafata solului cat si in profunzimea acestuia, determinand ca secetele si inundatiile sa fie mai frecvente, mai severe si mai extinse ca suprafata. Temperaturile ridicate determina o crestere a umiditatii. Evaporarea de la suprafata apelor si solului se va intensifica si va fi urmata de secete in multe zone. Terenurile afectate de seceta sunt mai vulnerabile in fata inundatiilor. O data cu cresterea temperaturii globale, secetele vor deveni tot mai frecvente si mai severe cu potential devastator asupra agriculturii, rezervelor de apa potabila si asupra sanatatii oamenilor. Temperaturile ridicate si uscaciunea de asemenea cresc posibilitatea producerii incendiilor de padure. Furtuni mai puternice - Cercetarile stiintifice indica, ca schimbarile climatice vor determina ca uraganele si furtunile tropicale vor devi mai intense si cu durata mai mare, dezlantuind vanturi mai puternice. Boli si afectiuni legate de cresterea temperaturilor - O data cu cresterea temperaturilor cresc si riscurile bolilor legate de temperaturi ridicate si riscul de deces al populatiei mai vulnerabile. Pe langa bolile relative la caldura excesiva, schimbarile climatice pot stimula raspandirea bolilor infectioase, mai ales pentru ca temperaturile mai calde permit miscarea mai usoara a insectelor purtatoare de boli si traiul animalelor si microbilor in zone care o data nu permiteau acest lucru datorita temperaturilor mai scazute de acolo. Pierderi economice importante - Schimbarea climatica afecteaza afacerile si economiile peste tot in lume. La nivel global intensificarea uraganelor si caderilor de apa ar putea cauza pagube de miliarde de dolari proprietatii si infrastructurii . Distrugerea stratului de ozon este generata de o serie de substante chimice nominalizate in Protocolul de la Montreal, la care a aderat si Romania. Din datele existente rezulta ca in comuna Ciorogarla nu se utilizeaza nici una din substantele interzise prin acest Protocol. Principalele gaze cu efect de sera mentionate in Protocolul de la Kyoto al carui semnatar este si Romania sunt: dioxid de carbon (CO2), metan, oxidul azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorcarburi (PFCs), hexafluorura de sulf (SF6).

39

Surse de emisii de gaze cu efect de sera sunt:

mijloacele de transport si utilajele agricole(CO2, N2O);

gospodariile populatiei care folosesc combustibili solizi pentru incalzire si preparare hrana;

depozitele dejectii animaliere de la gospodariile populatiei (amoniac,metan);

sisteme de producere a energiei termice care folosesc gaze naturale in gospodariile populatiei si agenti economici.

Cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera (CO2) nu este semnificativa – legislatia in domeniu se refera la surse dirijate mari la care impune limite privind producerea de energie (se iau in consideratie numai instalatiile care produc peste 20 MWh).

II.1.8. Transportul Teritoriul administrativ al comunei este strabatut de traseele drumurilor judetene DJ 601, DJ 602 si DJ 401A. Comuna Ciorogarla este situata la circa 15 km de Bucuresti. Nordul teritoriului administrativ al comunei este traversat, de la vest la est de autostrada Bucuresti - Pitesti (E70). Drumul judetean DJ 601 (Bucuresti - E 70 - Ciorogarla - Bolintin Deal - Bolintin Vale - Malu Spart - Crevedia Mare) traverseaza intravilanul localitatii Ciorogarla pe directia est-vest si se intersecteaza in zona centrala a comunei cu drumul judetean DJ 602. Drumul judetean DJ 602 (Bucuresti - Domnesti - Darvari - Ciorogarla - Bacu - Joita - Sabareni - Buftea) traverseaza intravilanul localitatilor Ciorogarla, pe directia nord-sud, intersectandu-se in zona centrala a acestei localitati cu drumul judetean DJ 601, si respectiv Darvari, intersectandu-se in zona centrala a acestei localitati cu drumul judetean DJ 401A.. Drumul judetean DJ 401A (Bragadiru - Clinceni - Domnesti - Darvari - Ciorogarla - Tantava - Mihai Voda - Bolintin Deal - Bolintin Vale - Floresti-Stoenesti) traverseaza intravilanul localitatii Darvari de la sud-est la nord-vest si se intersecteaza in zona centrala a localitatii Darvari cu drumul judetean DJ 602. Din punctul de vedere al transportului feroviar, relativ aproape, pe linia Bucuresti - Craiova se gaseste statia de cale ferata Domnestii de Sus. In prezent comuna Ciorogarla nu are acces imediat la reteaua feroviara, dar localitatile comunei sunt deservite, pe calea ferata, prin statia - halta Domnestii de Sus (la circa 19 km fata de Bucuresti Nord).

Figura 22

40

II.1.9. Riscuri naturale Dintre principalele categorii de riscuri climatice, zona studiata manifesta o vulnerabilitate mai mare la riscurile termice, pluviale si la cele mixte. Conditiile genetice necesare producerii riscurilor termice sunt determinate, in principal, de circulatia generala a atmosferei si de radiatia solara. Riscurile pluviale sunt generate de activitatea ciclonilor oceanici dezvoltati la periferia anticiclonului Azoric, de ciclonii mediteraneeni cu evolutie normala sau retrograda precum si de formatiunile ciclonale de tip cut-off. Aceste riscuri pot avea loc tot timpul anului. Riscurile mixte sunt determinate de actiunea combinata a unuia sau mai multor elemente climatice in situatii sinoptice favorabile si influentate de particularitatile suprafetei active subiacente. Principalele fenomene de risc termic, pluvial si mixt pot fi grupate dupa momentul producerii in: fenomene climatice de risc din semestrul rece al anului si fenomene climatice de risc din semestrul cald al anului. Dintre acestea, fenomenele climatice de risc din semestrul cald al anului au cel mai mare impact asupra mediului in Aria Metropolitana a Municipiului Bucuresti. Fenomenele climatice de risc din semestrul cald al anului reprezinta totalitatea fenomenelor climatice care se produc in intervalul 1 aprilie - 1 octombrie si raportate la media multianuala, reprezinta abaterile pozitive fata de aceasta. Acest tip de riscuri climatice includ:

Valurile de caldura si singularitatile termice pozitive

Ploile torentiale

Furtunile cu grindina

Fenomenele orajoase

Ceata si depunerile acide

Manifestari eoliene cu viteze mai mari de 15 m/s Valurile de caldura si singularitatile termice pozitive sunt generate de advectiile de aer cald tropical. O situatie deosebita o reprezinta incalzirea masiva din vara anului 2000 cand intensitatea caniculei a coincis cu anul

activitatii maxime solare, de tip secular, dupa cum il caracterizeaza astronomii, ca si cel din 1946, insa mult mai intens. Faza maxima a caniculei s-a situat in intervalul 4 - 5 iulie 2000 pe toata jumatatea sudica a tarii cand si indicele de temperatura umezeala (ITU) a crescut foarte mult, depasind pragul de 80 de unitati, determinand un risc termic deosebit de ridicat. Din cauza valurilor de caldura, pe timpul verii, riscul imbolnavirii si chiar decesul persoanelor afectate de canicula cresc. Astfel, in urma valului de caldura din vara anului 2000, Guvernul Romaniei a emis Ordonanta de Urgenta nr. 99/2000, publicata in Monitorul Oficial 304/04.07.2000, privind masurile de protectie a populatiei in cazul fenomenelor climatice extreme. Valurile de caldura au un impact deosebit asupra plantelor in general si a culturilor agricole in special, determinand modificari fiziologice si fenologice (etiolarea frunzelor, uscarea plantelor etc). Ploile torentiale prin parametrii lor caracteristici (intensitate, durata, cantitate) sunt dependente de altitudine, forma de relief si de radiatia solara. Pentru regiunile de campie, producerea inundatiilor este conditionata de o anumita cantitate de apa din precipitatii (Mlea et. al, 1972):

in cazul unui sol uscat este necesar sa cada o cantitate de precipitatii mai mare sau egala cu 50 l/m2 in 24 ore

pentru un sol umed sau imbibat, o cantitate mai mare sau cuprinsa intre 15 si 30 l/m2 in 24 de ore Pentru exemplificarea impactului precipitatiilor torentiale asupra mediului aferent comunei Ciorogarla, se prezinta studiul de caz privind semnificatia ploilor din septembrie 2005. Cantitatile de apa cumulate in luna septembrie 2005 au depasit 100 mm pe arii extinse in jumatatea sudica a tarii, (exceptand nordul Baraganului si partea centrala si nordica a Dobrogei) inregistrand astfel abateri pozitive semnificative fata de mediile lunare din regimul multianual, cuprinse in general intre 45 si 80 mm la statiile meteorologice din aria de interes.

41

Cantitati de peste 200 mm care au afectat centrul Munteniei si sud - estul Dobrogei in aceasta luna s-au concentrat cu deosebire asupra teritoriului Ariei Metropolitane a Municipiului Bucuresti. Cantitatile maxime cazute in 24 de ore care reprezinta de cele mai multe ori, un indicator al caracterului torential al precipitatiilor atmosferice, in luna septembrie 2005 au prezentat valori cu caracter exceptional depasind maximele absolute inregistrate pana la acest moment raportate atat la aceasta luna cat si la nivelul intregului an.

Figura 23 - Repartitia cantitatilor de precipitatii in luna septembrie 2005.

Statia meteorologica Maxima absoluta (pana in 2005)

Media maximelor

(sept.)

Maxime (septembrie)

Bucuresti Afumati 107,0 - 20.VIII.1949 20,8 94,5 - 11/2003 152,3 20/2005

Bucuresti Baneasa 107,7 - 15.VII.1954 20,1 94,0 - 11/2003 126,4 20/2005

Bucuresti Filaret 136,6 - 7.VI.1910 19,9 100,3 - 11/2003 161,4 20/2005

Precipitatiile excedentare, prin cantitati si efectele mecanice produse, afecteaza culturile agricole, asezarile umane,

infrastructura de transport si edilitara, avand un impact negativ asupra populatiei.

Efectele semnificative ale precipitatiilor cazute sunt inundarea de locuinte si gospodarii. Debitele raurilor care alimenteaza salba de lacuri din jurul Bucurestiului au crescut de 10 ori in 24 de ore atingand

valori istorice, iar in localitatea Domnesti, raul Ciorogarla a distrus digurile si a inundat numeroase case. Grindina este un fenomen climatic de risc care se produce in semestrul cald al anului cu repercursiuni asupra

mediului. De obicei, caderile de grindina sunt asociate cu ploile torentiale si descarcarile electrice.

Fenomenele orajoase fac parte din categoria electrometeorilor si constau in descarcari bruste de electricitate

atmosferica, care se manifesta printr-o lumina scurta si intensa (fulger) si printr-un zgomot sec sau bubuit surd (tunet).

Se pot observa trei tipuri principale de fulgere: descarcari la sol (traznete) - de forma unei scantei imense intre nor si sol;

descarcari interne - care se manifesta in interiorul norului, avand forma unei iluminari difuze;

descarcari atmosferice lineare - care se manifesta sub forma unui fulger sinuos, ce pleaca dintr-un nor orajos

si nu atinge solul.

Orajele sunt asociate norilor de convectie (Cumulonimbus) si sunt in general insotite de precipitatii care au caracter de

aversa. Numarul mediu anual de zile cu oraje oscileaza in regiunile de campie intre 30 si 35 de zile, atingand la statia meteorologica Bucuresti - Baneasa 35.2 zile. In cursul anului, fenomenele orajoase se manifesta cu precadere in semestrul cald. Ceata si depunerile acide constituie o sursa foarte importanta de poluare a atmosferei, prin efectul mecanic (ceata) si chimic (depuneri acide) avand un impact negativ asupra mediului.

42

Ceata reprezinta suspensii atmosferice sub forma de picaturi de dimensiuni microscopice, care reduc vizibilitatea orizontala la mai putin de 1 km. Dupa modul de formare se disting mai multe tipuri de ceata: de advectie, de radiatie, de evaporatie (localizata deasupra bazinelor de apa) etc. In functie de forma si aspectul acestui fenomen se disting: ceata joasa, ceata la altitudine, ceata in bancuri, ceata cu cer vizibil, ceata cu cer invizibil, ceata care depune chiciura, ceata inghetata etc. Prezenta cetii indiferent de forma sub care se prezinta are un impact negativ asupra activitatii de transport (rutier, naval, aerian, prin conductori) si starii de sanatate a populatiei. Cea mai ridicata frecventa lunara a cetii din cursul unui an se intalneste iarna (decembrie-ianuarie), iar cea mai scazuta in lunile de vara (iunie-august). Precipitatiile atmosferice asociate substantelor poluante, alaturi de ceata potenteaza impactul negativ asupra mediului. Aciditatea precipitatiilor este determinata de concentratia ionilor de hidrogen (H+) prezenti in atmosfera si este, in general exprimata in termeni de valori pH, unde pH-ul este definit ca logaritmul negativ al concentratiei ionilor (protonii) de hidrogen (Farcas, Croitoru, 2003). Precipitatiile nepoluate sunt, in mod obisnuit, acceptate ca avand o valoare a pH-ului mai mare de 5,6 (sau 5,65). Aceasta aciditate medie este cauzata de prezenta dioxidului de carbon din atmosfera, formand H2CO3 (acid carbonic). Particulele metalice, praful ridicat de pe sol, amoniacul (NH3) pot determina cresterea sau descresterea pH-ului precipitatiilor de la valoarea de 5,6. Precipitatiile cu o valoare a pH-ului mai mica de 5,6 sunt numite precipitatii acide sau ploi acide. Desi ploile acide se refera la procesul de depunere umeda a materialului acid din atmosfera pe suprafata terestra, ele pot include si procesul de depunere uscata. In absenta ploilor sau a altor tipuri de precipitatii poluantii atmosferici sunt deplasati din atmosfera prin cadere gravitationala si prin contact direct cu solul, vegetatia si cladirile. Depunerea uscata poate avea o mare contributie la cresterea aciditatii iar ambele tipuri de depunere, uscata si umeda, poarta denumirea de depuneri acide (Farcas, Croitoru, 2003).

Figura 24 - Riscurile/hazardele climatice din semestrul cald al anului in Aria Metropolitana a

Municipiului Bucuresti.

Poluanti

Viteza (cm/s) SO2 0,1 – 1,0

NO2 0,2 – 0,5

Sulfati 0,1

Azotati 1,0

43

II.1.10. Patrimoniul cultural Manastirea Ciorogarla - Samurcasesti situat in Ciorogarla, pe strada Ana Ipatescu nr. 53

Figura 25

Figura 26 Figura 27

In iulie 1992, Schitul Darvari, a fost declarat monument istoric prin hotararea Comisiei Nationale a Monumentelor. Cimitirul manastirii adaposteste mormintele unor personalitati de seama. Aici a fost inmormantata Frosa Grandi, artista din trupa lui Matei Millo, precum si Alexandru Beldiman, fondatorul ziarului Adevarul. Tot aici se afla mormantul Luxitei Valter Maracineanu, mama eroului capitan Valter Maracineanu, cazut la asediul redutei Grivita. La dorinta ei, in cimitir a fost ridicat un monument in memoria fiului sau. Muzeul manastirii pastreaza crucea daruita de Tudor Vladimirescu, dar si o alta cruce lucrata in filigran, ofranda de la haiducul Iancu Jianu. Doua icoane - Mantuitorul si Maica Domnului - datorate lui Gh. Tattarascu, fac si ele fala muzeului. In vecinatatea lor - un epitaf lucrat de Zoita Samurcas, sotia ctitorului din 1809, o candela daruita de familia Ghica si un splendid covor oltenesc donat de Vera Calinescu, sotia criticului si istoricului literar George Calinescu. Sa amintim si vesmintele preotesti din secolul al XIX-lea, daruite de familiile Samurcas si Sabareanu, si multe alte obiecte care au apartinut fostei biserici demolate dupa cutremurul din 1940.

a fost ctitorit in anul 1834, de catre Mihail Darvari si sotia sa Elena, nascuta in familia Buzestilor, care au cumparat de la ctitorii Bisericii “Icoana” – familia Babeanu – un teren in spatele acestei biserici

aici a fost zidita o mica si modesta biserica din lemn, fara turla

curtea bisericutei a fost imprejmuita cu ziduri groase si inalte, iar in partea de nord si de vest au fost construite chilii, pentru adapostirea preotilor ce aveau sa slujeasca in noul lacas

in anul 1835 schitul a fost populat cu 12 calugarite de la manastirile din Ciorogarla si Pasarea pentru a ingriji de biserica si pentru a canta la slujbe

in 1854, Mihail Darvari ctitorul moare de holera in varsta de 56 ani maicile au plecat din schit si ctitora Elena Darvari il transforma in schit de calugari in anul 1868

schitul a fost reparat in anul 1895, in acea perioada construindu-se si turla, epitrop fiind de data aceasta Nicolae Darvari

in anul 1933 biserica este daramata si pana la sfarsitul anului este construita o alta biserica, care exista si astazi biserica schitului devine biserica de mir, dar si dupa 1959 i se spune Schitul Darvari

44

II.2. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din PUG

Factori de mediu

Aspect identificat Propunere P.U.G. Efecte in cazul neimplementarii propunerii

1. Apa Apa de suprafata partial poluata. Apa subterana – exista zone sensibile si vulnerabile la nitrati.

1. Imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa existent:

- dotarea cu o pompa suplimentara amplasata in statia de pompare existenta;

- extinderea retelei de distributie cu 3478 m, aceasta a fost dimensionata la un debit orar maxim de 26,49 l/s;

- realizarea bransarii consumatorilor la reteaua extinsa, se prevad 342 de bransamente noi;

- automatizarea sistemului de alimentare cu apa, dotarea cu echipament SCADA, transmitatoare, dispozitive pentru generarea semnalelor, receptoare, soft specific; 2. Preluarea apelor uzate:

- realizarea unei retele de canalizare cu o lungime de 16802 km, din tuburi PVC cu diametrul minim de 250 mm;

- realizarea de racorduri – 896 buc – pentru care se prevad: racordul, conducta de legatura pana la caminul de racord si caminul de racord;

- realizarea a 5 statii de pompare ape uzate, acestea vor fi tip cheson, echipate cu pompe cu turatie variabila, de tip submersibil, cu rotor tocator;

- cele 5 statii de pompare vor fi automatizate; 3. Epurarea apelor uzate se va realiza in statia de epurare ce se va construi in localitatea Domnesti. 4. Instituirea zonelor de protectie sanitara.

Se va deteriora calitatea apelor de suprafata si se va compromite calitatea freaticului.

45

2. Aer Infrastructura rutiera necorespunzatoare calitativ. Nu exista surse antropice majore de poluare a aerului.

Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul administrat. Inlocuirea combustibililor traditionali (lemn, carbune, produse petroliere) cu gaze naturale in cazul incalzirii locuintelor. Utilizarea energiilor neconventionale – panouri solare;

Relatiile de comunicare dintre localitati se vor restrange. Consumul de combustibili traditionali va cresteste implicit emisiile de gaze cu efect de sera. Nemultumirea populatiei si cresterea fenomenului migrator.

3. Sol Inexistenta unui sistem de canalizare. Depozitarea necontrolata a deseurilor menajere si deseuri rezultate din constructii.

Realizarea de retelei de canalizare.. Inchierea unui contract cu o firma de salubritate. Monitorizarea modului de inventariere a fertilizatorilor. Stimularea combaterii eroziunii solurilor . Terenurile agricole reclama urmatoarele cerinte ameliorative: pe suprafata situata in partea de sud a comunei sunt necesare lucrari de agrotehnica antierozionala si la umiditatea optima a solului, iar in zona centrala a comunei sunt necesare lucrari de modelare - nivelare.

Degradarea solului si a panzei freatice din zona. Depozitare necontrolata de deseuri pe cursuri de apa, terenuri in intravilan sau extravilan , cu pericolul degradarii solului, a panzei freatice sau a apei de suprafata, aspect dezagreabil.

4. Sanatatea populatiei

a. Apa potabila de buna calitate din subteran in sistem centralizat

Extinderea alimentarii cu apa, pentru asigurarea cu apa potabila, in sistem centralizat a gospodariilor individuale.

Confort al locuitorilor scazut; Conditii igenico-sanitare precare; Aparitia unor focare de infectii; Stagnare economica si sociala; Scaderea numarului locuitorilor prin migrare spre urban;

b. Apa menajera –retea de canalizare inexistenta.

Realizarea retelei de canalizare. Confort al locuitorilor scazut; Conditii igenico-sanitare precare; Aparitia unor focare de infectii; Poluarea panzei freatice si a solului;

46

c. Gestionarea deseurilor Realizarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor. Incheierea unui contract cu o societate de salubritate.

Deseurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de apa, pe terenuri (intravilan, extravilan) cu pericolul degradarii solului, afectarea calitatii apei din panza freatica si cea de suprafata,

5. Riscuri naturale

Inundatii Regularizarea si amenajarea malurilor raurilor Ciorogarla si Sabar; Combaterea eroziunii solului pe versanti, prin lucrari de stabilizare; Reabilitarea si reconsiderarea gradului de aparare al lucrarilor hidrotehnice existente.

La posibile inundatii: drumuri degradate sau intrerupte, pierderi materiale in gospodariile populatiei. Marirea suprafetelor degradate

6. Schimbari climatice

Sursele de emisii cu efect de sera sunt minore. Nu sunt identificate utilizari ale substantelor interzise prin Protocolul de la Montreal.

Nu se fac propuneri

Nu sunt efecte

7. Conservarea resurselor naturale

Utilizarea de materiale necorespunzatoare, cu coeficienti de transfer termic mare. Utilizare de combustibili cu putere calorifica mica si surse de producere a energiei termice cu randamente mici.

Eficientizarea energetica prin:

reabilitarea termica a cladirilor;

modernizarea echipamentelor de producere a energiei termice;

extinderea retelei de gaze naturale;

folosirea de echipamente de producere a energiei din surse neconventionale (solara, eoliana).

Mentinerea si chiar cresterea emisiilor de gaze de ardere in perioada de timp friguros. Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei si incalzire prin taieri de vegetatie forestiera.

8. Biodiversitate Nu sunt arii protejate. Nu sunt propuneri. Nu sunt efecte

9. Patrimoniu cultural

Monumente istorice Instituirea zonelor de protectie a monumentelor si interdictia de a se construi fara consimtamantul institutiilor cu atributii stabilite prin lege.

Pericol de degradare fizica a monumentelor istorice. Schimbarea aspectului arhitectural cu piederea valorii monumentelor.

47

10. Zonarea teritoriala

Se introduce o suprafata foarte generoasa in intravilan.

Cresterea suprafetei intravilanului cu 271,14 % fata de suprafata existenta.

Dezvoltare nerationala cu risipa de resurse (pamant) Nu se pot asigura serviciile de gospodarire comunala (alimentare cu apa, canalizare).

11. Constientiza-rea publicului in luarea deciziilor privind mediul

PUG elaborat dupa consultarea administratiei si a cererilor cetatenilor.

Supunerea spre dezbatere a PUG si a studiilor pentru extinderea sau infiintarea de noi servicii.

Degradarea factorilor de mediu. Regres economic si social.

Din analiza alternativei ”0” rezulta ca neaplicarea masurilor din Planul de Urbanism General al Comunei Cioragarla nu creaza premise pentru dezvoltare urbana moderna, se vor mentine si accentua presiuni asupra factorilor de mediu a caror calitate va fi in scadere, se va perpetua nivelul scazut al dezvoltarii economice si sociale al localitatii si a fenomenului de migratie sau naveta a fortei de munca active fapt care va crea nemultumire in randul populatiei.

48

Calculul riscului neimplementarii Planului Urbanistic General al comunei Ciorogarla

Aplicand valori pentru efectul pe care il reprezinta neimplementarea masurilor din PUG asupra factorilor de mediu rezulta riscul la care sunt expusi (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3)

Masura prevazuta in PUG EFECTUL

nesemnificativ minor major catastrofal

Apa X

Aer X

Sol X

Sanatate X

Riscuri naturale X

Schimbari climatice X

Conservarea resurselor X

Biodiversitate X

Patrimoniu cultural si istoric

X

Zonarea teritoriala X

Constientizarea populatiei X

0 - 17 3

Avand in vedere consecintele pe care le are neimplementarea masurilor (alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia ca riscul degradarii acestora este foarte mare. Pentru sol se apreciaza ca efectul este catastrofal daca nu se executa, in regim de urgenta, reteaua de canalizare. Pentru populatie, perpetuarea pericolului de inundatii si a alunecarilor de teren poate sa aiba consecinte majore prin pierderi materiale. Pentru factorul de mediu ”apa” cu toate ca s-a incadrat efectul ca major, poate sa capete caracter catastrofic, cu poluarea grava a panzei de apa din subteran daca nu se rezolva problema canalizarii si tratarii apelor uzate menajer. Rezulta din aceasta incadrare ca implementarea masurilor prevazute in PUG este imperios necesara.

III. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativ de masurile propuse in PUG Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General al Comunei Ciorogarla se poate aprecia ca toate propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale (sanatate, transport, etc.) si cu prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu aduc atingere acestuia. Stabilirea functiunilor principale a terenurilor prin zonarea teritoriala creaza posibilitatea imbinarii activitatilor economice cu masuri de protectia mediului si a populatiei. Propunerile din PUG referitoare la constructia autostrazii de centura Bucuresti – Sud sau extinderea retelelor de apa, realizarea canalizarii pot afecta pe termen scurt (pe durata executiei) calitatea aerului. Planul Urbanistic General creaza numai cadrul organizatoric al zonarii teritoriale si nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltari de activitati economice. De acest aspect se va tine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investitii. Prin amplasarea noilor obiective economice in zonele acceptate prin PUG ca avind aceasta destinatie se vor impune conditiile pe care trebuie sa le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sanatate a populatiei si confortul locuirii. Aplicarea masurilor prevazute in PUG limiteaza fenomenele de poluare si asigura baza dezvoltarii durabile a comunei.

49

Cap. IV. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUG Aspect de mediu Probleme de mediu relevante pentru P.U.G.

Apa Asigurarea tuturor cetatenilor alimentarea cu apa potabila si canalizare in sistem centralizat. Marcarea zonelor de potectie sanitara cu regim sever:

- zone de protectie sanitara cu regim server apartin SC APA NOVA BUCURESTI SA, s-a propus ca aceste zone sa fie zone de spatiu verde;

- rezolvarea pe plan local a regimului juridic a zonelor de protectie sanitara;

- protejarea apeductelor SC ANB SA prin realizarea de traversari ale acestora doar cu amenajari speciale avizate de SC ANB SA;

- regimul de utilizare a drumului de exploatare pentru instalatiile SC ANB SA.

Aer Calitatea aerului este buna, activitatile economice existente nu constituie surse majore de poluare. Circulatia se desfasoara cu greutate, starea drumurilor din intravilan este necorespunzatoare.

Sol Nu s-a identificat zona cu sol deteriorat in intravilanul localitatii; Pentru deseuri exista incheiat Contract de Delegare a Gestiunii Servicilor Publice de Salubrizare a comunei prin Concesionarea serviciilor catre SC REBU SA .

Riscuri naturale Zone cu risc de inundatie la ploi insemnate cantitativ sau topirea brusca a zapezii. Terenurile agricole care reclama cerinte ameliorative.

Conservarea resurselor naturale

ITRSV impune pastrarea in extravilan a padurilor. Introducerea si extinderea retelei de distributie a gazelor naturale in comuna Ciorogarla. Echiparea obiectivelor de utilitate publica si mai ales a celor cu aglomerari de persoane (scoli, gradinite, crese, spitale etc.) cu centrale termice proprii, pentru diminuarea punctelor de foc si implicit a riscului de incendiu si accidente.

Patrimoniu cultural

Instituirea zonelor de protectie a monumentelor si interdictia de a se construi fara consimtamantul institutiilor cu atributii stabilite prin lege.

Zonarea teritoriala Teritoriul administrativ este diferentiat in functie de destinatia principala a terenurilor si in conformitate cu necesitatile populatiei; zonarea propusa asigura un acces mai bun la infrastructura de servicii a localitatii.

Constientizarea publicului asupra problemelor de mediu

Implementarea legislatiei de mediu europene face necesara o vasta campanie de informare a populatiei, a tuturor categoriilor de varsta sau pregatire, privind obligatiile administratiei publice locale, a persoanelor fizice si juridice de a mentine un mediu curat, nepoluat.Populatia trebuie implicata in actiuni de protectie a mediului.

51

Cap. V. Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international relevante pentru PUG In tabel sunt prezentate aspectele si obiectivele de protectia mediului stabilite in comparatie cu obiectivele la nivel national, comunitar sau international si modul in care s-au avut in vedere la elaborarea planului.

Aspect de mediu Obiectiv stabilit la nivel national, comunitar, international Obiectivul relevant pentru plan stabilit de grupul de lucru

Modul in care s-a avut in vedere in plan

Aer Calitatea aerului trebuie sa corespunda legislatiei nationale care transpune Directivele 96/62/CE, 1999/30/CE, valorile limita pentru SO2, NO2, NO, particule in suspensie si plumb. Strategia nationala privind protectia atmosferei urmareste stabilirea unui echilibru intre dezvoltarea economico-sociala si calitatea aerului (HG nr.1856/2005). In legislatie se prevede intretinerea si modernizarea infrastructurii de transport rurtier (drumuri, mijloace de transport nepoluante).

Mentinerea si imbunatatirea calitatii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului asupra aerului. Reducerea traficului de tranzit in zone sensibile.

Nu sunt prevazute actiuni sau activitati economice care sa duca la alterarea calitaii aerului. Extinderea si modernizarea infrastructurii rutiere Inlocuirea combustibililor traditionali (lemn, carbune, produse petroliere) cu gaze naturale in cazul incalzirii locuintelor.

Apa Calitatea apei trebuie sa corespunda legislatiei in vigoare care transpune prevederile Directivei Cadru privind apa nr. 2000/60/CE impreuna cu directivele fiice. Romania trebuie sa se alinieze normelor europene pana la 31 decembrie 2015 pentru aglomerarile mai mari de 10 mii locuitori echivalenti si pana la 31 decembrie 2020 pentru aglomerarile cuprinse intre 2 mii si 10 mii locuitori echivalent

Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subteran prin limitarea poluarii din surse punctiforme sau difuze.

Este prevazuta extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa a populatiei. Realizare retelei de canalizare.

Sol Teritoriul Romaniei este declarat ca zona sensibila la nitrati. Calitatea solului trebuie refacuta si imbunatatita. Este necesara refacerea ecosistemelor terestre, executia de lucrari pentru combaterea eroziunii solului si apararea impotriva inundatiilor.

Protectia calitatii solului si reducerea suprafetelor afectate de depozitarile necontrolate de deseuri.

Incheierea unui contract cu o firma de salubritate;

Sanatatea umana Legislatia romaneasca este aliniata la legislatia europeana in cea ce priveste sanatatea populatiei prin asigurarea conditiilor de igiena (apa curenta, canalizare, depozitarea controlata a deseurilor).

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului, evitarea imbolnavirilor epidemiologice.

Exista prevederi pentru: - extinderea retelei centralizate de alimentare cu apa potabila in toate satele apartinatoare;

52

- construirea sistemului centralizat de canalizare; -depozitarea controlata a deseurilor;

Riscuri naturale Legislatia nationala are prevederi pentru cresterea protectiei populatiei fata de riscurile naturale care se pot preveni (alunecari de teren, inundatii) prin luarea de masuri anticipate aparitiei fenomenelor sau pentru eliminarea efectelor acestora.

Protectia populatiei prin diminuarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor.

Lucrari pentru stabilizarea terenului si de combatere a inundatiilor. Instituirea interdictiei de construire in zonele cu riscuri naturale.

Zonarea teritoriala

Legislatia prevede corelarea intravilanului existent cu evidenta OCOTA in vederea asigurarii unei bune administrari a terenurilor si a unei dezvoltari edilitare judicioase.

Protejarea populatiei si a zonelor de locuit prin separarea de terenurile cu activitati economice si servicii.

Pune de acord nevoile populatiei cu dezvoltarea urbanistica a localitatii. Aloca terenuri pentru dezvoltare economica. Creste suprafata destinata agrementului si miscarii in aer liber.

Conservare / utilizare eficienta a resurselor naturale

Legislatia nationala aliniata la Directivele U.E. impune conservarea si utilizarea eficienta a resurselor naturale

Reducerea gazelor cu efect de sera. Conservarea resurselor naturale.

Reabilitarea termica a cladirilor. Extinderea retelei de alimentare cu gaze naturale.

Patrimoniu cultural

Legislatia nationala (OUG nr. 195/2005) contine prevederi referitoare al mentinerea si ameliorarea fondului peisagistic natural si antropic, de refacere peisagistica a zonelor de interes turistic sau de agrement, de protejare, refacere si conservare a monumentelor istorice, a ariilor naturale protejate.

Asigurarea protectiei peisajului natural, cultural si istoric.

S-au instituit zone de protectie a monumentelor istorice. Se recomanda restaurarea acestora numai cu avizul institutiilor abilitate, cu responsabilitati in domeniu.

Constienti zarea publicului

Legislatia nationala, in concordanta cu cea europeana prevede accesul liber al cetatenilor la informatia de mediu (HG nr. 1115/2002) implementarea obligatiilor rezultate din Conventia privind accesul publicului la luarea deciziilor in probleme de mediu semnata la Aarhus la 25 iunie 1998 si ratificata prin Legea nr. 86/2000 privind stabilirea cadrului de participare a publicului la elaborarea anumitor planuri si programe in legatura cu mediul.

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

PUG a rezultat in urma consultarii populatiei privind directiile de dezvoltare a localitatii. Primaria informeaza cetatenii despre hotararile adoptate de consiliul local. Regulamentul local de urbanism impune procedurile de aprobarea obiectivelor de investitii cu respectarea zonelor de protectie.

53

Cap. VI. Potentialele efecte semnificative asupra mediului In conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului 195/2005 privind protectia mediului aprobata prin Legea 265/2005, modificata si completata prin OUG nr. 114/2007 si OUG 164/2008, obiectivele Planului de Urbanism General trebuie sa duca la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel national, comunitar sau international pentru a asigura o dezvoltare durabila a localitatii. Raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Ciorogarla este un instrument care sa vina in sprijinul administratiei publice in alegerea prioritatilor si etapizarea interventiilor in teritoriul administrat. Pentru a se face o evaluare corecta a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi in analiza o scala care sa ierarhizeze in ce directie (pozitiv sau negativ) va influenta calitatea factorilor de mediu implementarea Planului Urbanistic General. Se foloseste o scala cu 5 nivele:

+ 2 - impact pozitiv semnificativ

+ 1 - impact pozitiv

0 - niciun impact

-1 - impact negativ

- 2 - impact negativ semnificativ Principalele obiective din PUG reliefate in Raport sunt:

alimentarea cu apa;

canalizarea;

depozitarea deseurilor;

modernizarea infrastructurii rutiere;

zonarea teritoriala;

reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii si alunecari de teren).

eficientizarea energetica prin extinderea alimentarii cu gaze naturale si reabilitarea termica a cladirilor;

pastrarea si restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului natural;

cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu.

54

VII.1. Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor PUG asupra obiectivelor de mediu

Masura din PUG – Extinderea retelelor de alimentare cu apa

Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel impact Justificarea incadrarii

Aer Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact asupra calitatii aerului. Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf.

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

0 Nu are efect asupra calitatii apei

Sol Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate

0 Nu are impact

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

+ 2 Asigurarea apei curente contribuie la imbunatatirea confortului si a igienei

Fenomene sau riscuri naturale

Protectia populatiei prin diminuarea /eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor

0

Nu are impact

Patrimoniu cultural

Asigurarea protectiei peisajului natural, cultural si istoric

0 Nu are impact

Zonarea teritoriala Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta

+1 Impact pozitiv; permite dezvoltarea urbana, a economiei si serviciilor.

Conservare resurse

Conservarea resurselor +1 Consum rational de apa

Constienti- zarea populatiei

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

+1 Implicarea populatiei in pastrarea calitatii surselor de apa (respectarea zonelor de protectie a surselor de apa).

+5

Masura din PUG – Reteaua de canalizare

Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel impact Justificarea incadrarii

Aer Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact asupra calitatii aerului. Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf.

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

+2 Evacuarea de ape uzate contribuie la mentinerea calitatii apelor de suprafata si elimina poluarea panzei freatice

Sol Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate

+2 Se elimina contaminarea solului prin deversari necontrolate de ape menajere uzate.

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

+2 Contribuie la imbunatatirea confortului si a igienei

Fenomene sau riscuri naturale

Protectia populatiei prin diminuarea /eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor

0 Nu are impact

Patrimoniu cultural

Asigurarea protectiei peisajului natural, cultural si istoric

0 Nu are impact

Zonarea teritoriala Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta

+1 Impact pozitiv; permite dezvoltarea economica si sociala durabila a localitatii.

Conservare resurse Conservarea resurselor 0 Nu are impact

Constienti- zarea populatiei

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

+1 Implicarea populatiei in managementul apelor uzate.

+8

55

Masura din PUG – Contract cu firma de salubritate pentru comuna Ciorogarla

Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel impact Justificarea incadrarii

Aer Protectia calitatii aerului +1 Se elimina surse de miros dezagreabil

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

+1 Se elimina aruncarea gunoaielor pe malurile apelor curgatoare si astfel poluarea apelor de suprafata

Sol Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate

+1 Se elimina suprafetele de teren afectate de depozitarile necontrolate

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

+1 Se imbunatatesc conditiile de igiena

Fenomene sau riscuri naturale

Protectia populatiei prin diminuarea /eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor

0 Nu are impact

Patrimoniu cultural

Asigurarea protectiei peisajului natural, cultural si istoric

0 Nu are impact

Zonarea teritoriala Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta

0 Nu are impact

Conservare resurse

Conservarea resurselor +2

Permite valorificarea materiilor reciclabile din deseuri

Constienti- zarea populatiei

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

+1 Se elimina poluarea din surse difuze (gospodariile locuitorilor); creste grija fata de cantitatea de deseuri produsa

+7

Masura din PUG – Extinderea si modernizarea infrastructurii rutiere

Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel impact Justificarea incadrarii

Aer Protectia calitatii aerului +2 Fluidizeaza traficul; se reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant.

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

0 Nu are impact

Sol Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate

+1 Se reduce poluarea solului de-a lungul drumurilor.

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

+1 Creste siguranta in trafic, confortul deplasarilor si posibilitatile de comunicare.

Fenomene sau riscuri naturale

Protectia populatiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor

0 Nu are impact

Patrimoniu cultural

Asigurarea protectiei peisajului natural, cultural si istoric

0 Nu are impact

Zonarea teritoriala Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta

+1 Impact pozitiv; se asigura suprafetele necesare dezvoltarii infrastructurii rutiere.

Conservare resurse

Conservarea resurselor +1

Se reduc emisiile de GES prin reducerea cantitatii de combustibil

Constienti- zarea populatiei

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

+1 Creste grija fata de integritatea infrastructurii rutiere.

+7

56

Masura din PUG – Zonarea teritoriala

Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel impact Justificarea incadrarii

Aer Protectia calitatii aerului +1 Separarea functiunilor in intravilan protejeaza zonele de locuit de activitatile economice la care se pot genera emisii de gaze.

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

0 Nu afecteaza calitatea apei

Sol Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate

+1 Asigura utilizarea rationala a terenurilor din intravilan

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

+1 Asigura confort si protectie prin stabilirea activitatilor ce pot fi dezvoltate intr-o unitate teritoriala. Separa activitatile economice de zonele de locuit si sfera serviciilor publice

Fenomene sau riscuri naturale

Protectia populatiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor

+1 Creste siguranta locuirii si a constructiilor prin instituirea de interdictii permenente sau temporare de construire.

Patrimoniu cultural

Asigurarea protectiei peisajului natural, cultural si istoric

+1 Asigura perimetre de protectie a monumentelor.

Zonarea teritoriala Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta

0 Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul P.U.G.

Conservare resurse Conservarea resurselor 0 Nu are impact

Constientizarea populatiei

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

+1 Constientizeaza populatia asupra valorii terenurilor si o implica in utilizarea lor optima.

+6

Zone funcţionale

EXISTENT VARIANTA 1 VARIANTA 2

Suprafaţă (ha)

Procent (%)

Suprafaţă (ha)

Procent (%)

Suprafaţa (ha)

Procent (%)

Zonă de locuinţe, din care: - locuinţe colective - locuinţe individuale

185,50 0,55

184,95

36,20 0,10 36,10

676,25 0,55

675,70

48,10 0,05 48,05

585,65 0,55

585,10

42,10 0,05 42,05

Zonă unităţi industriale, depozite şi agrozootehnice, din care: - unităţi industriale, depozite - unităţi agrozootehnice

33,50

16,15 17,35

6,55

3,15 3,40

232,80

226,40 6,40

16,55

16,10 0,45

164,85

158,45 6,40

11,90

11,40 0,50

Zonă căi de comunicaţie rutiere 40,50 7,90 118,50 8,45 118,50 8,50

Zonă cu funcţiuni complexe de interes public 20,80 4,05 295,10 21,00 227,15 16,40

Zonă gospodărie comunală / cimitire 2,20 0,40 2,85 0,20 2,85 0,20

Zonă construcţii aferente reţelelor edilitare 0,50 0,10 5,65 0,40 5,65 0,40

Zonă spaţii verzi, sport-agrement, păduri şi perdele protecţie, din care: - spaţii verzi sport/agrement - zonă pădure - spaţii verzi amenajate / perdele de protecţie

6,10

3,95 2,15

-

1,20

0,80 0,40

-

54,60

21,35 8,15 25,10

3,90

1,50 0,60 1,80

281,10

142,80

138,30

20,20

10,25

9,95

Ape, terenuri agricole, terenuri neproductive şi inundabile

223,60 43,60 19,45 1,40 4,40 0,30

TOTAL INTRAVILAN 512,70 100,0 1405,20 100,0 1390,15 100,00

CREŞTERE INTRAVILAN 892,50 174,10 877,45 171,14

57

Masura din PUG – Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii si alunecari de teren) Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel impact Justificarea incadrarii

Aer Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

0 Nu are impact

Sol Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate

+1 Se elimina degradarea solului. Se instituie masuri pentru protectia vietii si a bunurilor populatiei

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

0 Nu are impact

Fenomene sau riscuri naturale

Protectia populatiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor

+2 Protectia vietii si a bunurilor populatiei

Patrimoniu cultural

Asigurarea protectiei peisajului natural, cultural si istoric

+1 Protejarea cadrului natural

Zonarea teritoriala Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta

0 Nu are impact

Conservare resurse Conservarea resurselor 0 Nu are impact

Constienti- zarea populatiei

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

0 Creste responsabilitate publicului fata de integritatea lucrarilor hidrotehnice si a consolidarilor impotriva alunecarilor de teren.

+4

Masura din PUG – Eficientizarea energetica prin extinderea alimentarii cu gaze naturale si reabilitarea termica a cladirilor. Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel impact Justificarea incadrarii

Aer Protectia calitatii aerului +1 Calitatea aerului mai buna prin: scade cantitatea de gaze cu efect de sera , reabilitarea termica a cladirilor reduce necesarul de energie pentru incalzire, se conserva padurea (consumator de CO2 din atmosfera)

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

0 Nu are impact

Sol Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate

0 Nu are impact

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

+1 Creste confortul locuirii

Fenomene sau riscuri naturale

Protectia populatiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor

0 Nu are impact

Patrimoniu cultural

Asigurarea protectiei peisajului natural, cultural si istoric

0 Nu are impact

Zonarea teritoriala Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta

0 Nu are impact

Conservare resurse Conservarea resurselor +1 Se consuma o resursa neregenerabila; Scade consumul de combustibil.

Constientizarea populatiei

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

+1 Creste aportul populatiei in economisirea de resurse energetice

+4

58

Masura din PUG – Pastrarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului Factor de medi Obiective de mediu relevante Nivel impact Justificarea incadrarii

Aer Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

0 Nu are impact

Sol Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate

0 Nu are impact

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

0 Nu are impact

Fenomene sau riscuri naturale

Protectia populatiei prin diminuarea /eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor

0 Nu are impact

Patrimoniul cultural

Asigurarea protectiei peisajului natural, cultural si istoric

- Obiectivul de mediu coincide cu obiectivul PUG. Se asigura pastrarea mostenirii culturare, a traditiilor.

Zonarea teritoriala Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta

+1 Stabileste zone de protectie

Conservare resurse Conservarea resurselor 0 Nu are impact

Constientizarea populatiei

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

+1

Implica populatia in pastrarea patrimoniului cultural si istoric

+2

Masura din PUG – Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu

Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel impact Justificarea incadrarii

Aer Protectia calitatii aerului +1 Implicare constienta in economia de resurse energetice si energie; Renuntarea la arderea resturilor vegetale.

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

+1 Respectarea zonelor de protectie a surselor de apa; Respectarea regimului deseurilor (interdictia de a mai depozita dezorganizat pe malurile cursurilor de apa).

Sol Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate

+1 Implementarea sistemului de management al deseurilor.

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

+1 Respectare normelor igienico-sanitare.

Fenomene sau riscuri naturale

Protectia populatiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor

0 Participarea voluntara a populatiei la implementarea masurilor de prevenire a efectelor inundatiilor si alunecarilor de teren.

Patrimoniu cultural

Asigurarea protectiei peisajului natural, cultural si istoric

+1 Instituirea si respectarea regulamentelor de urbanism in zonele de protectie a monumentelor.

Zonarea teritoriala Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta

+1 Cresterea responsabilitatii administratiei si a populatiei in respectarea destinatiei terenurilor si a regimului de construire.

Conservare resurse Conservarea resurselor +1 Cea mai buna resursa energetica este economia de resurse. Conservarea fondului forestier. Promovarea surselor alternative de producere energie (solara, eoliana)

Constienti- zarea populatiei

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

- Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul PUG.

+7

59

Cap. VII.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra obiectivelor de mediu Evaluarea efectului cumulativ al impelemtarii PUG s-a realizat pe baza insumarii punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu.

Obiectivul de mediu relevant / obiectivul din PUG

Extindere alimentare cu apa

Canalizare Deseuri Infrastructura rutiera

Zonare Riscuri naturale

Eficienta energetica

Pastrare patrimoniu cutural

Constientizare public

TOTAL

Protectia calitatii aerului

0 0 +1 +2 +1 0 +1 0 +1 +6

Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

0 +2 +1 0 0 0 0 0 +1 +4

Protectia solului 0 +2 +1 +1 +1 +1 0 0 +1 +7 Imbunatatirea calitatii vietii

+2 +2 +1 +1 +1 0 +1 0 +1 +9

Protectia populatiei la riscuri naturale

0 0 0 0 +1 +2 0 0 0 +3

Asigurarea protectiei peisajului

0 0 0 0 +1 +1 0 0 +1 +3

Zonarea teritoriala

+1 +1 0 +1 0 0 0 +1 +1 +5

Conservarea resurselor

+1 0 +2 +1 0 0 +1 0 +1 +6

Cresterea responsabilitatii populatiei

+1 +1 +1 +1 +1 0 +1 +1 0 +7

TOTAL +5 +8 +7 +7 +6 +4 +4 +2 +7 +50

60

Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii obiectivelor din PUG s-a analizat daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor de mediu.

Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Exista premisele atingerii obiectivului?

Protectia calitatii aerului Obiectivele prevazute in P.U.G. au influenta pozitiva asupra calitatii aerului

DA

Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

Obiectivele prevazute in P.U.G. au influenta pozitiva asupra calitatii apelor de suprafata si subteran

DA

Protectia solului Obiectivele prevazute in P.U.G. au influenta pozitiva asupra solului

DA

Imbunatatirea calitatii vietii Obiectivele prevazute in P.U.G. au influenta pozitiva asupra calitatii vietii

DA

Protectia populatiei la riscuri naturale

Obiectivele prevazute in P.U.G. au influenta pozitiva asupra protectiei populatiei

DA

Asigurarea protectiei peisajului

Obiectivele prevazute in P.U.G. au influenta pozitiva asupra peisajului

DA

Zonarea teritoriala Obiectivele prevazute in P.U.G. au influenta pozitiva asupra zonarii teritoriului

DA

Conservarea resurselor Obiectivele prevazute in P.U.G. au efect, in general pozitiv asupra obiectivelor de mediu desi gazele naturale sunt o resursa neregenerabila

DA

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

Educarea, informarea si participarea populatiei la luarea deciziilor privind mediu

DA

Din evaluarea cumulativa a implementarii obiectivelor PUG rezulta un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu. Efectul obiectivelor din Planul Urbanistic General al Comunei Ciorogarla pe termen mediu si lung se va concretiza in respectarea tintelor propuse in politicile de mediu adoptate de legislatie pe factori de mediu.

Cap.VIII. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii in context transfrontalier

Avand in vedere amplasarea localitatii, activitatile economice prezente si viitoare, precum si faptul ca aplicarea masurilor din Planul Urbanistic General au un impact pozitiv asupra mediului si a starii de sanatate a populatiei, se poate aprecia ca nu vor exista efecte semnificative asupra mediului si sanatatii in context transfrontalier.

61

Cap. IX. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii PUG

Cu toate ca, din analiza evaluarii obiectivelor Planului urbanistic general rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar sa se stabileasca masuri preventive pentru compensarea oricarui efect negativ si pentru intarirea efectelor pozitive. Prevenirea si reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluarii de mediu in toate etapele de pregatire si implementare a proiectelor. In cazul concret, al implementarii prevederilor din PUG pentru Comuna Ciorogarla se recomanda urmatoarele masuri de compensare a efectelor aplicarii proiectului. In cazul zonarii teritoriale este necesar ca destinatia terenurilor sa fie respectata, asa cum a fost indicat in plan. Consiliului Local ii revine obligatia respectarii cu strictete a destinatiei terenurilor, mai ales in problemele privitoare la interdictiile de construire temporare si permanente, a culoarelor si terenurilor destinate dezvoltarii infrastructurii de servicii de gospodarie comunala, a zonelor cu riscuri naturale, a zonelor de protectie sanitara cu regim sever. Dupa aprobare, planul avand caracter legislativ local in problemele dezvoltarii urbane este necesar sa se respecte separarea zonei de locuit si activitati complementare de activitatile economice. Administratia publica locala trebuie sa respecte destinatia zonei iar la eliberarea Certificatelor de urbanism sa specifice regimul juridic si tehnic al terenurilor. De asemenea, se va solicita, in scris, ca pentru orice propunere de dezvoltare economica sa se elibereze acord de mediu de institutiile abilitate prin lege. Asa cum s-a specificat, toate proiectele cu impact potential asupra mediului vor fi insotite de studii de evaluare a impactului conform legislatiei in vigoare. Evaluarile de impact vor tine seama pe langa conformarea cu prevederile legislatiei in vigoare si daca:

s-au aplicat cele mai bune tehnici;

sunt prevazute masuri compensatorii pentru atenuarea efectelor asupra mediului;

sunt prevazute masuri care sa faca mediul receptor mai putin vulnerabil;

sunt prevazute masuri de monitorizare a efectelor asupra mediului dupa implementarea proiectului. Pentru factorul de mediu – aer, in PUG sunt prevazute masuri al caror efect ar putea afecta calitatea

acestuia. Dezvoltarea urbanistica a localitatii impune executia de lucrari pentru: refacerea si modernizarea infrastructurii rutiere, lucrari de executie a extinderii retelei de alimentare cu apa si de realizare a retelei de canalizare, depozitarea controlata a deseurilor, dezvoltarea activitatilor economice. Ca masuri de compensare se prevad: 1. pe durata lucrarilor de executie a lucrarilor mai sus amintite, a reparatiilor la cladiri sau a executiei de

constructii de noi obiective de interes economic sau gospodaresc se vor lua masuri pentru a diminua, pana la eliminare, emisiile de praf, zgomot si vibratii (devierea si fluidizarea traficului, interzicerea parcarilor in zona, etc.), se va mentine curatenia pe drumurile publice;

2. deoarece, volumul de transport rutier creste se recomanda marirea suprafetelor din intravilan destinate spatiilor verzi - masura prevazuta in bilantul teritorial din PUG;

3. depozitarea deseurilor se va face in recipiente inchise; operatorul de transport va trebui sa respecte programul de ridicare si transport, pe timp de iarna sau de vara, a deseurilor pentru a se evita descompunerea acestora si generarea de mirosuri sau noxe;

4. pentru reducerea emisiilor de gaze provenite din arderea combustibililor pentru incalzirea locuintelor se recomanda izolarea termica a constructiilor si utilizarea de echipamente de producere a energiei cu randamente ridicate;

5. in cadrul procesului de avizare a amplasarii unei activitati economice este necesara impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilor de COV; se va cere agentilor economici sa utilizeze materii prime ecologice si sa prevada echipamente de retinere a eventualelor noxe eliminand astfel emisiile in atmosfera.

62

Pentru factorul de mediu – apa, in PUG este prevazuta masura extinderii retelei de alimentare cu apa si executarea retelei de canalizare. Pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane se impun urmatoareale masuri: 1. pentru captarile de apa se vor institui zone de protectie sanitara care sa asigure integritatea surselor; 2. consumul de apa potabila si evacuarea apelor uzate vor fi monitorizate; 3. substantele utilizate in tratarea apei potabile se vor gestiona conform legislatiei in vigoare; 4. se va implementa un sistem de verificare periodica a integritatii sistemelor de distributie apa si canalizare, de

interventie rapida in caz de avarie, eliminarea pierderilor asigura mentinerea stabilitatii terenului si evitarea contaminarii solului, a apelor de suprafata si a panzei freatice;

5. pentru a se evita intruziunea accidentala a persoanelor straine si a animalelor in perimetrul zonelor de protectie sanitara, incinta se va imprejmui si marca corespunzator.

6. Se vor respecta zonele de protectie sanitara cu regim sever a apeductelor SC ANB SA, lucrarile de traversare a acestora efectuandu-se numai cu executia de lucrari speciale si cu avizul detinatorului

7. in timpul executarii lucrarilor de constructii, indiferent de natura lor sau a proprietarului, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora;

8. deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu respectarea legislatiei in vigoare (deseurile de lemn, metal sau de carton, hartie se vor valorifica prin agenti economici autorizati, iar deseurile din procesul de construire se vor depozita numai in locuri special amenajate).

9. se vor executa lucrari hidrotehnice pentru aparari de maluri si de regularizare a albiilor cursurilor de apa, eliminandu-se riscul de inundatii in intravilanul localitatii .

Pentru factorul de mediu – sol, in PUG sunt prevazute masuri pentru protectia acestuia, realizarea unui sistem modern pentru colectarea deseurilor si refacerea suprafetelor de teren afectate de alunecari de teren sau inundatii. Se impun masuri suplimentare, respectiv: 1. se interzice infiintarea de depozite neamenajate de deseuri in teritoriul administrativ al comunei; 2. pentru protectia apelor de suprafata si subterane se recomanda utilizarea cu precautie a dejectiilor animaliere

ca ingrasamant natural, cu respectarea prevederilor legale in domeniu; 3. introducerea prioritara in planurile de dezvoltare a programelor pentru combaterea inundatiilor, alunecarilor

de teren, precum si a decontaminarii suprafetelor de teren afectate de diverse poluari; 4. pe durata executarii lucrarilor de constructii se vor lua masuri pentru evitarea pierderilor de sol vegetal, la

eliberarea Autorizatiei de construire se va insera obligatia investitorului de a transporta pamantul vegetal dislocat pentru regenerarea sau refacerea unor terenuri degradate sau mai putin productive.

Pentru factorul de mediu – sanatatea populatiei in PUG sunt prevazute lucrari pentru extinderea sistemului centralizat de distributie apa potabila, construirea retelei de canalizare, perfectionarea sistemului de colectare a deseurilor menajere. Masurile prevazute au un impact pozitiv asupra sanatatii umane. Dezvoltarea serviciilor de gospodarie comunala trebuie completate cu o ampla campanie de constientizare a populatiei privind necesitatea respectarii normelor de igiena si sanatate asociate cu masuri disciplinare, in temeiul legii, impotriva acelora care prin actiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit. In PUG sunt mentionate detaliat obiectivele de patrimoniu cultural. In comuna Ciorogarla obiectivele culturale sunt de categoria B, de interes local. Planul stabileste zona de protectie a monumentelor si indica prin Regulamentul de Urbanism restrictiile instituite pentru mentinerea integritatii obiectivelor. Masuri suplimentare pentru valorificarea patrimoniului cultural local se pot concretiza in: 1. interventiile pentru repararea monumentelor se vor face numai dupa aprobarea Directiei Judetene pentru

Cultura, Culte si Patrimoniu si consultarea specialistilor pentru a nu se compromite valoarea istorica si arhitecturala;

2. elaborarea unor cerinte minime pentru aspectul arhitectural al constructiilor individuale, cel putin in zonele adiacente monumentelor pentru a pune in evidenta valoarea acestora;

3. constientizarea in randul populatiei a valorii obiectivelor de patrimoniu, necesitatea pastrarii nealterate a starii fizice a monumentelor.

63

Cap. X. Criteriile care au condus la selectarea variantei alese

Disfunctionalitati 1. Nu se asigura apa potabila din sistem centralizat in cele doua localitati 2. Nu exista canalizare si statie de epurare 3. Depozitarea necontrolata a deseurilor 4. Infrastructura rutiera necorespunzatoare 5. Posibile alunecari de teren si inundatii 6. Zonarea teritoriala nu satisface cerintele populatiei 7. Eficienta energetica scazuta datorita slabei echipari si folosirii combustibililor solizi. 8. Posibila degradare a patrimoniul cultural local

Propunere PUG - Varianta 1 1. In cazul localitatilor comunei gospodariile de apa si fronturile puturilor forate vor fi amplasate dupa cum

urmeaza:

Ciorogarla: gospodaria de apa existenta va fi extinsa cu trei puturi forate, in intravilanul localitatii;

Darvari: gospodaria de apa si cele trei puturi forate vor fi situate in cadrul intravilanului localitatii;

trup padurea Dorobantu: gospodaria de apa si cele doua puturi forate. 2. Se vor construi 2 statiile de epurare care vor fi amplasate astfel: una pe malul estic al raului Ciorogarla, la sud

de localitatea Ciorogarla, iar a doua pe malul estic al raului Sabar, la sud de localitatea Darvari. 3. Institurea zonelor de protectie sanitara. 4. Se mareste suprafata de teren din intravilan fata de cel existent, prin introducerea in intravilan a terenurilor

necesare dezvoltarii functiunilor urbanistice corespunzatoare comunei. Suprafata totala de intravilan propusa: 1405,20 ha, fata de 512,70 ha actual (274,08 %).

5. Se stabilesc functiunile zonale. Prin zonare se permite dezvoltarea durabila a localitatii prin stabilirea functiunilor, separarea zonelor de locuit de celelalte activitati;

6. Spatiul verde propus este de 54,60 ha, reprezentand un procent de 3,90% din suprafata totala propusa pentru intravilan. In momentul de fata spatial verde este de 6,10 ha, adica 1,20% din suprafata de intravilan. Se constata o marire cu 2,7% a procentului de spatiu verde.

7. Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul administrat. 8. Realizarea unor perdele vegetale pentru retinerea unei parti din noxele emise de mijloacele de transport. 9. Extinderea alimentarii cu gaze naturale. Inlocuirea combustibililor traditionali (lemn, carbune, produse

petroliere) cu gaze naturale in cazul incalzirii locuintelor.

10. Reabilitarea termica a cladirilor care va reducerea cheltuielilor de intretinere. 11. Utilizarea energiilor neconventionale – panouri solare; 12. Realizarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor. 13. Instituirea zonelor de protectie a monumentelor si interdictia de a se construi fara consimtamantul

institutiilor cu atributii stabilite prin lege.

Propunere PUG - Varianta 2 1. Imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa se va realiza prin:

dotarea cu o pompa suplimentara amplasata in statia de pompare existenta;

extinderea retelei de distributie cu 3478 m, dimensionata la un debit orar maxim de 26,49 l/s;

realizarea bransarii consumatorilor la reteaua extinsa, sunt prevazute 342 de bransamente noi;

automatizarea sistemului de alimentare cu apa, dotarea cu echipament SCADA, transmitatoare, dispozitive pentru generarea semnalelor, receptoare, soft specific;

64

2. Preluarea apelor uzate de pe teritoriul comunei Ciorogarla.

realizarea retelei de canalizare, L=16802 km, din tuburi PVC cu diametrul minim de 250 mm;

realizarea de 896 racordari la canalizare (racordul, caminul de racord si legatura intre cele doua);

realizarea a 5 statii de pompare ape uzate, tip cheson, echipate cu pompe submersibile de turatie variabila, cu rotor tocator, acestea vor fi automatizate;

3. Epurarea apelor uzate se va realiza in statia de epurare ce se va construi in localitatea Domnesti. 4. Instituirea zonelor de protectie sanitara. 5. Se mareste suprafata de teren din intravilan fata de cel existent, prin introducerea in intravilan a terenurilor

necesare dezvoltarii functiunilor urbanistice corespunzatoare comunei. Suprafata totala de intravilan propusa: 1390,15 ha, fata de 512,70 ha actual (271,14 %).

6. Se stabilesc functiunile zonale. Prin zonare se permite dezvoltarea durabila a localitatii prin stabilirea functiunilor, separarea zonelor de locuit de celelalte activitati;

7. Spatiul verde propus este de 281,10 ha, reprezentand un procent de 20,20% din suprafata totala propusa pentru intravilan. In momentul de fata spatial verde este de 6,10 ha, adica 1,20% din suprafata de intravilan. Se constata o marire cu 19,00% a procentului de spatiu verde.

8. Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul administrat.

9. Realizarea unor perdele vegetale pentru retinerea unei parti din noxele emise de mijloacele de transport 10. Extinderea alimentarii cu gaze naturale. Inlocuirea combustibililor traditionali (lemn, carbune, produse

petroliere) cu gaze naturale in cazul incalzirii locuintelor.

11. Reabilitarea termica a cladirilor care va permite reducerea cheltuielilor de intretinere. 12. Utilizarea energiilor neconventionale – panouri solare; 13. Realizarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor. 14. Instituirea zonelor de protectie a monumentelor si interdictia de a se construi fara consimtamantul

institutiilor cu atributii stabilite prin lege.

Zone funcţionale

EXISTENT VARIANTA 1 VARIANTA 2

Suprafaţă (ha)

Procent (%)

Suprafaţă (ha)

Procent (%)

Suprafaţa (ha)

Procent (%)

Zonă de locuinţe, din care: - locuinţe colective - locuinţe individuale

185,50 0,55

184,95

36,20 0,10 36,10

676,25 0,55

675,70

48,10 0,05 48,05

585,65 0,55

585,10

42,10 0,05 42,05

Zonă unităţi industriale, depozite şi agrozootehnice, din care: - unităţi industriale, depozite - unităţi agrozootehnice

33,50

16,15 17,35

6,55

3,15 3,40

232,80

226,40 6,40

16,55

16,10 0,45

164,85

158,45 6,40

11,90

11,40 0,50

Zonă căi de comunicaţie rutiere 40,50 7,90 118,50 8,45 118,50 8,50

Zonă cu funcţiuni complexe de interes public 20,80 4,05 295,10 21,00 227,15 16,40

Zonă gospodărie comunală / cimitire 2,20 0,40 2,85 0,20 2,85 0,20

Zonă construcţii aferente reţelelor edilitare 0,50 0,10 5,65 0,40 5,65 0,40

Zonă spaţii verzi, sport-agrement, păduri şi perdele protecţie, din care: - spaţii verzi sport/agrement - zonă pădure - spaţii verzi amenajate / perdele de protecţie

6,10

3,95 2,15

-

1,20

0,80 0,40

-

54,60

21,35 8,15 25,10

3,90

1,50 0,60 1,80

281,10

142,80

138,30

20,20

10,25

9,95

Ape, terenuri agricole, terenuri neproductive şi inundabile

223,60 43,60 19,45 1,40 4,40 0,30

TOTAL INTRAVILAN 512,70 100,0 1405,20 100,0 1390,15 100,00

CREŞTERE INTRAVILAN 892,50 174,10 877,45 171,14

65

Pornind de la situatia existenta la momentul actual (Varianta 0) si comparand cele doua variante de PUG propuse (Varianta 1 si Varianta 2) reiese ca Varianta 2 va avea mai multe efecte pozitive asupra mediului. Alternativa aleasa Varianta 2 a PUG-ului aduce urmatoarele beneficii mediului fata de Varianta 1:

Solutia propusa de imbunatatirea sistemului de alimentare cu apa si de realizare a retelei de canalizare are un impact mai scazut asupra mediului, realizandu-se un volum mai mic de lucrari de constructii si amenajari, de asemenea se realizeaza o mai buna protectie a resurselor de apa.

Faptul ca epurarea apelor uzate se va realiza in comuna Domnesti, este un beneficiu pentru protectia mediului in comuna Ciorogarla.

Prin zonarea aleasa se permite o dezvoltarea mai echilibrata a localitatii, se constata o marire cu

19,00% a procentului de spatiu verde, astfel el va reprezenta un procent de 20,20% din suprafata

totala propusa pentru intravilan, fata de Varianta 1 care prevedea pentru zona verde un procent de

3,90% din suprafata totala propusa pentru intravilan.

Cap. XI. Masurile avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului

Asa cum reiese din evaluarea potentialelor efecte asupra mediului implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General nu va genera efecte semnificative negative. In acelasi timp, implementarea PUG-ului poate sa aduca importante schimbari de natura economica sau sociala comunei Ciorogarla.

Relansarea puterii economice a comunei Ciorogarla se poate realiza prin:

Reactivarea unitatilor economice existente din industrie si din agricultura (unitati de prestari servicii pentru agricultura - tip AGROMEC, colectarea si depozitarea produselor agricole, cresterea animalelor).

Realizarea unor noi locuri de munca, prin mici intreprinzatori.

Dezvoltarea serviciilor in sectoarul public si privat.

Valorificarea pe piata libera a produselor excedentare ale gospodariilor comunei. In comuna Ciorogarla pentru refacerea si sporirea, intr-un timp mai scurt, a productiei agricole sunt necesare reabilitari ale lucrarilor de imbunatatiri funciare existente (irigatii si desecari). Realizarea unor structuri care sa contribuie la relansarea productiei agricole constituie o optiune importanta in strategia de dezvoltare a agriculturii. In acest sens s-au avut in vedere urmatoarele:

atragerea si stimularea producatorilor agricoli pentru a se organiza in sisteme de cooperare si asociere in scopul aplicarii unor tehnologii moderne;

diversele forme asociative trebuie sa cuprinda treptat si cea mai mare parte a producatorilor agricoli;

constituirea la nivel judetean a unor uniuni si federatii ale asociatiilor si societatilor agricole care sa apere interesele producatorilor agricoli;

organizarea de centre (servicii) agricole puternice care sa aiba in sarcina rezolvarea operativa a tuturor problemelor agricole;

intensificarea activitatilor de industrializare casnica a produselor primare, precum si dezvoltarea micii industrii de prelucrare in mediul rural, dezvoltarea spatiilor de depozitare locala.

Conditiile naturale specifice comunei Ciorogarla, la care se adauga resursele antropice (situri arheologice, monumente cu valoare istorica de interes local), constituie atractii deosebite cu rol esential in dezvoltarea turismului. In concordanta cu tipurile de resurse, valoarea si varietatea acestora, in judetul Ilfov au fost conturate 5 arii de atractivitate turistica prioritara, cu potential amenajabil pentru turism -recreere: Balteni - Ciolpani - Snagov, Caldarusani - Gradistea, Mogosoaia - Buftea, Arges si Cernica - Branesti.

66

La nivelul comunei Ciorogarla (situata in cadrul arealului turistic Arges) pot fi practicate urmatoarele forme de turism in functie de principala motivatie:

turismul de odihna si recreere practicat in cea mai mare masura, mai ales la sfarsit de saptamana (deplasari ale locuitorilor orasului la casele de vacanta din zona);

turismul religios cuprinde vizitarea ansamblului monahal Ciorogarla-Samurcasesti si a bisericii "Sf. Gheorghe" din cadrul ansamblului fostului "conac Grigore Gigurtu";

turismul cultural practicat de grupuri care pot vizita siturile arheologice, in cazul in care acestea vor fi puse in valoare;

turismul sportiv ca forma de recreere activa (pescuit sportiv, vanatoare, sporturi nautice etc.) desfasurat in mod deosebit in zona de sud-vest a comunei Ciorogarla.

Dezvoltarea echiparii tehnico-edilitare, modernizarea drumurilor, extinderea retelelor de distributie gaze naturale va crea cadrul dezvoltarii unor noi activitati economice, mai ales prin reabilitarea terenurilor si a fondului construit aflat in prezent in conservare. Efectele implementarii PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-o consecventa urmarire a aplicarii masurilor stabilite. Implementarea obiectivelor planului necesita eforturi financiare considerabile. Determinanta in implementarea PUG-ului va fi capacitatea administratiei publice locale de a accesa fonduri comunitare (judetene, regionale, nationale sau europene). Se va limita impactul asupra factorilor de mediu prin respectarea urmatoarelor masuri: 1. Masuri pentru protejarea factorului de mediu „AER” Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementarii planului sunt surse stationare de ardere asociate incalzirii spatiilor rezidentiale, comerciale si institutionale, precum si surse mobile (trafic rutier, spatii parcare). Pentru limitarea emisiilor de poluanti in aerul atmosferic se vor lua urmatoarele masuri generale:

obiectivele existente sa fie supuse reevaluarii din punct de vedere al emisiilor obtinandu-se pentru acestea autorizatia de mediu, eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document;

orientarea in viitor pentru implementarea de tehnologii cu potential redus de poluare sau nepoluante; utilizarea de tehnologii moderne, nepoluante; reducerea emisiilor de aerosoli cu continut de carbon, oxizi de carbon, aldehide si cetone, prin

introducerea gazului metan; reabilitari de drumuri si modernizarea retelei rutiere prin asfaltare sau pietruire; realizarea unui program de intretinere periodica a carosabilului si a cailor pietonale in vederea

diminuarii emisiilor de pulberi in suspensie care sunt generate de traficul intens; se vor extinde zonele verzi, in acest scop la eliberarea autorizatiilor de construire pentru obiective noi

se va impune si respecta suprafetele minime de spatii verzi si plantate, conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism.

2. Masuri pentru protejarea factorului de mediu „APA”

Alimentare cu apa si canalizare Respectarea Avizului de gospodarire a apelor pentru PUG al comunei Ciorogarla, emis de ANAR-

Directia Apelor Arges Vedea - SGA. Alte masuri prevazute pentru protejarea factorului de mediu apa:

indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate in receptorii naturali de pe teritoriul localitatii, se vor incadra in limitele impuse prin HGR. nr.188/2002, Anexa 3 - NTPA 001/2002, modificata si completata cu HG nr.352/2005;

dimensionarea retelelor de apa si canalizare se va face in conformitate cu planul de extindere a zonei;

67

racordarea consumatorilor individuali la retelele de alimentare cu apa se va realiza numai dupa executia si punerea in functiune a sistemelor de canalizare;

se impune instituirea unor zone de protectie in lungul cursurilor de apa existente si zone cu restrictii de construire;

precizarea in documentatiile de urbanism ulterioare adoptarii PUG-ului a restrictiilor la regimul constructiilor tinandu-se cont de limita de inundabilitate a localitatilor;

amplasarea de lucrari si constructii in albiile majore inundabile ale cursurilor de apa, in zonele de protectie ale cursurilor de apa, lucrarilor de gospodarirea apelor si a altor lucrari hidrotehnice, se va realiza numai dupa delimitarea zonelor de protectie si cu acceptul autoritatii de gospodarirea apelor, respectandu-se normele legale in vigoare;

pentru toate lucrarile de investitii la nivel local al orasului, ce vor avea legatura cu apele (foraje pentru alimentarea cu apa, retele de aductiune, retele de distributie a apei potabile, retele de canalizare, statii de epurare, lucrari de aparari de maluri etc), se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodarire a apelor pe baza unor documentatii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare;

orice lucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza numai cu asigurarea conditiilor normale de scurgere a apelor in situatia unor debite mari;

pe perioada executiei lucrarilor se interzice depozitarea materialelor de constructii, a deseurilor in albie si pe malul cursurilor de apa, precum si extragerea balastului din albie.

3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE”

se va realiza pentru toate strazile retele de canalizare pentru evitarea poluarii freaticului cu ape uzate din gospodariile individuale;

se va face dimensionarea retelelor de apa si canalizare in conformitate cu planul de extindere a zonei; se va realiza delimitarea exacta a zonelor de protectie sanitara pentru surse de apa, statii tratare apa,

statii de epurare, cimitire si urmarirea respectarii acestora, conform HG nr.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica;

se va interzice realizarea constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si in zonele inundabile;

se va interzice depozitarea deseurilor in locuri neautorizate; se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deseuri pe teritoriul administrativ; se va implementa sistemul de colectare selectiva a tuturor categoriilor de deseuri de la populatie, in

vederea atingerii obiectivelor nationale privind gestiunea deseurilor respectiv: reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile, colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice, electronice prin reciclare si valorificare, gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor si anvelopelor uzate, gestionarea altor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specifice;

se va asigura managementul deseurilor prin colectarea selectiva la sursa sau la rampa si educarea cetatenilor pentru reducerea cantitatilor de deseuri;

se va realiza colectarea deseurilor printr-un operator de salubritate autorizat, potrivit legii; consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale provenite din gospodariile

crescatorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte pe teritoriul unitatii administrative teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul (Ordonanta nr. 47/2005, modificata si aprobata prin Legea nr. 73/2006, art. 9, alin.2.);

consiliile locale au obligatia de a-si asigura contractual serviciile unei unitati de ecarisare conform legislatiei in vigoare (Ord. nr. 47/2005, modificata si aprobata prin Legea nr. 73/2006, art. 9, alin. 3.);

se va asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deseurilor (conform Legii nr. 27/2007 care modifica Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea si modificarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor).

68

4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETATIE SI ASEZARI UMANE” se va respecta zona de protectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologice delimitata prin PUG,

ca urmare a studiilor de specialitate intocmite prin grija Directiei monumentelor istorice, se interzice realizarea de constructii care prin functiune, configuratie arhitecturala sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerenta specificului rural existent sau afecteaza valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia;

consiliul local vor raspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densitatii de locuire, concomitent cu mentinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa;

se vor realiza perdele verzi de protectie pentru zonele incompatibile functional si cimitire; se va impune amenajarea de spatii verzi in interiorul zonelor construite; suprafetele de spatiu verde prevazute prin PUG vor fi amenajate si intretinute corespunzator; se va mentine in extravilan suprafata de padure si se va impune respectarea zonei de protectie,

conform legislatiei in vigoare; se vor asigura masuri pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in prevederile legislatiei in

vigoare, pentru evitarea disconfortului si a efectelor negative asupra sanatatii populatiei; se vor respecta distantele de protectie stabilite conform Ordinului nr. 536/1997 respectiv 50 m fata de

imprejmuirea cimitirelor; se vor asigura plantatii inalte pe aleile principale si la limita exterioara a incintei in proportie de minim

5% din suprafata totala a cimitirului. 5. Masuri PSI si de evitare a riscurilor unor accidente

asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor, conform legislatiei in vigoare; montarea conductelor si a cablurilor electrice, conform normelor in vigoare.

6. Masuri de supraveghere si control a factorilor de mediu

extinderea zonelor verzi si plantate; reabilitari si modernizari de drumuri; realizarea retelei de canalizare; stabilirea de zone de protectie sanitara; instaurarea unui regim strict privind destinatia terenurilor; interdictia de construire pe terenuri forestiere; interdictia realizarii de constructii care depreciaza peisajul; obligativitatea respectarii regimului de administrare a monumentelor naturii; delimitarea prin PUG a zonelor de protectie a monumentelor istorice si de arhitectura si a siturilor arheologice;

stabilirea de reguli privind realizarea de constructii in zonele expuse la riscuri naturale. Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra calitatii factorilor de mediu nu va putea sa fie facuta, in exclusivitate de titular datorita lipsei mijloacelor tehnice necesare. Urmarirea in timp a calitatii factorilor de mediu va trebui sa se realizeze in colaborare cu institutii ale statului, de profil, cu personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activitati ce pot fi cuantificabile ca valori, cantitati si timp de executie. Primaria comunei Ciorogarla va depune anual, pana la sfirsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii monitorizarii, rezultatele ”Programului de monitorizare” la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti.

69

Factor de mediu

Indicatori monitorizati

Flora si fauna

1. Modul de respectare a propunerilor privind spatiile publice plantate; 2. Modul de respectarea a prevederilor legale cu privire la respectarea zonei de protectie a zonelor

impadurite; 3. Masuri incluse in planul de management al deseurilor in legatura cu prevenirea eliminarii econtrolate a

deseurilor in padure; 4. Programe educationale adresate locuitorilor ansamblului, cu privire la protejarea ecosistemelor

forestiere si a spatiilor plantate ;

Apa 1. Modul de implementare a proiectelor privind sistemele centralizate de alimentare cu apa, de canalizare;

2. Indicatori de calitate a apei potabile; 3. Modul de realizare a canalizarii pentru ape uzate menajere pe toate strazile propuse prin PUG. 4. Modul de respectare a zonelor de protectie sanitara la cursurile de apa de pe suprafata teritoriului

administrativ al comunei.

Solul 1. Modul de realizare a prevederilor programului de management al deseurilor; 2. Modul de implementare a sistemului de colectare selectiva a tuturor categoriilor de deseuri de la

populatie si realizarea infrastructurii necesare colectarii selective a deseurilor. 3. Masuri incluse in planul de management al deseurilor in legatura cu educarea cetatenilor pentru

reducerea cantitatilor de deseuri.

Aerul 1. Modul de respectarea a programului de intretinere periodica a carosabilului si a cailor pietonale in vederea diminuarii emisiilor de pulberi in suspensie care sunt generate de traficul intens;

2. Modul de respectare a programului de reabilitare de drumuri si modernizarea retelei rutiere prin asfaltare sau pietruire;

3. Modul de respectare a utilizarii tehnologiilor moderne, nepoluante. 4. Concentratii de poluanti in aerul ambiental in raport cu valorile limita pentru protectia populatiei,

vegetatiei, ecosistemelor.

Zgomotul 1. Elemente privind amplasarea si amenajarea cailor de circulatie perimetrale si interioare in raport cu necesitatile privind protejarea receptorilor sensibili (populatie, constructii) la zgomot si vibratii;

2. Modul de asigurare a distantelor corespunzatoare ale zonelor de locuinte fata de sursele de zgomot si vibratii;

3. Modul de asigurare a zonei de protectie pentru autostrada, CF, alte cai rutiere. 4. Niveluri de zgomot in raport cu valorile limita

Populatia si sanatatea umana

1. Modul de respectarea a prevederilor OUG 114/2007, art. 2, alin 1 cu privire la asigurarea suprafetei de spatiu verde pe locuitor;

2. Modul de asigurare a facilitati de agrement dezvoltate la nivelul orasului; 3. Modul de asigurare a facilitati educationale dezvoltate la nivelul orasului; 4. Modul de realizare a cai de comunicatii si transport; 5. Modul de respectare a procentului de spatiu verde propus, amenajarea si intretinerea corespunzatoare a

acestuia, precum realizarea perdelelor verzi de protectie pentru zonele incompatibile functional si cimitire.

6. Modul de extindere a zonelor de intravilan pentru comuna Ciorogarla cu realizarea infrastructurii necesare.

7. Monitorizarea optimizarii densitatii de locuire, concomitent cu mentinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa.

Peisajul 1. Modul de distribuire a spatiilor plantate fata de functiunile locuinte, mixte si industriale. 2. Modul de respectare a zonelor de protectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologice.

70

Rezumat fara caracter tehnic Lucrarea reprezinta Raportul de mediu pentru evaluarea strategica de mediu a Planului Urbanistic General al Comunei Ciorogarla, judetul Ilfov. Raportul de mediu a fost intocmit in conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri si programe. Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru comuna Ciorogarla. Titularul planului este Consiliul Local al Comunei Ciorogarla. Scopul PUG il reprezinta dezvoltarea comunei corelata cu potentialul zonei, necesitatile populatiei si programe regionale si nationale. Continutul si obiectivele principale al P.U.G. Memoriul general este structurat pe urmatoarele capitole:

1. Introducere (date de recunoastere PUG, obiectivul PUG, surse de documentare); 2. Stadiul actual al dezvoltarii; 3. Propuneri de organizare urbanistica; 4. Concluzii, masuri in continuare; 5. Anexe

Principalele obiective ale PUG se refera la: a. dezvoltarea activitatilor; b. intravilan propus, zonificare, bilant teritorial; c. organizarea circulatiei; d. evolutia populatiei; e. masuri in zonele cu riscuri naturale; f. dezvoltarea echiparii edilitare; g. zone protejate si limitele acestora; h. interdictii temporare si definitive de construire;

Planul Urbanistic General creaza cadru pentru activitati si proiecte noi, integreaza prevederi punctuale referitoare la comuna Ciorogarla cu alte planuri si programe, dupa cum urmeaza:

o Planul de amenajare a teritoriului national, toate sectiunile aprobate (Sectiunea 1 – Cai de comunicatii; Sectiunea 2 – Apa; Sectiunea 3 – Zone protejate, naturale si construite; Sectiunea 4 – Reteaua de localitati; Sectiunea 5 – Zone de riscuri naturale);

o Planul de amenajare a teritoriului Judetului Ilfov; o Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri si poduri judetene in perioada 2007 – 2013; o Proiectul zonal de colectare deseuri si depozitare temporara; o Planul judetean de gestionare a deseurilor; o Prevederile legislatiei priivind monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local; o Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Ilfov cu prevederile strategice pe termen scurt, mediu

si lung pentru solutionarea problemelor de mediu prin abordarea principiilor dezvoltarii durabile in concordanta cu Planul National de Actiune pentru Mediu; Plam pentru judetul Ilfov este complementar celorlalte activitati de planificare ale autoritatilor judetene si reflecta opinia publicului in ceea ce priveste problemele prioritare de mediu.

Raportul de mediu a urmarit sa evalueze impactul pe care il va avea implementarea fiecarui obiectiv din PUG asupra mediului si de a stabili masuri de contracarare a oricarui posibil efect negativ. Pentru factorii de decizie din administratia publica a comunei Ciorogala, Raportul de Mediu este un instrument care impreuna cu Planul Urbanistic General poate sa sprijine fundamentarea deciziilor in implementarea unor proiecte care sa reduca la minim impactul negativ al investitiilor, sa intareasca si sa accentueze aspectele pozitive ale dezvoltarii urbanistice viitoare ale comunei Ciorogarla.

71

Evaluarea strategica de mediu creaza baza pentru:

cresterea eficientei procesului decizional;

realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului;

intarirea sistemului de conducere si a eficientei institutionale;

o evaluare mai corecta a proiectelor. Raportul de mediu, prin evaluarea facuta, ajuta la limitarea dintr-o faza incipienta a unor greseli in ceea ce priveste realizarea unor proiecte evitandu-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. Obiectivele prevazute in PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu, s-au stabilit masuri de contracarare / minimizare a oricarui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului. Evidentierea riscurilor generate de neimplementarea masurilor poate constitui baza pentru administratia publica in alegerea prioritatilor in dezvoltarea urbanistica a localitatii Evaluarea a presupus mai multe etape in care s-a parcurs:

analiza starii actuale a mediului in urma careia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante, evaluarea a presupus analizarea modului in care PUG contribuie la atingerea obiectivelor;

s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta ”0” si s-a concluzionat ca varianta definitiva va avea un efect general pozitiv, mai buna atat pentru mediu cat si din punct de vedere economic.

Programul de monitorizare se bazeaza pe monitorizarea obiectivelor de mediu si pe performanta – se asigura controlul implementarii si eficacitatii masurilor prevazute in PUG care isi propun sa produca efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementarii PUG va indica daca sunt necesare masuri suplimentare. In concluzie, se apreceaza ca implementarea PUG pentru comuna Ciorogarla va avea un efect pozitiv asupra mediului, va duce la dezvoltarea durabila a localitatii pe termen mediu si lung. Elaborat SC GISAR CONSULTING SRL dr. ing. Irina State

72

In perioada 1990-2010 au fost elaborate si aprobate urmatoarele documentatii de urbanism: Nr.

crt.

Tip doc. urbanism

Functiune, suprafata reglementata Amplasament H.C.L.

1. PUZ Complex comercial si de servicii auto SC SCANIA SRL suprafata reglementata = 12.000 mp (1,20 ha)

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, DJ 601, tarlaua 23, parcela 7/1,2

31/27.12.2001

2. PUZ Expozitie mobila, depozit SC LIVING 2001 SRL supraf. reglementata = 78.124 mp (7,80 ha) (suprafata expozitie = 10.000 mp; suprafata intravilan existent aprobat prin PUG = 20.000 mp; suprafata intravilan aprobat prin PUZ = 58.124 mp)

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, DJ 601, tarlaua 20, parcela 20/1

30/27.12.2001

3. PUD Ferma agricola suprafata reglementata = 32.000 mp (documentatie reactualizata prin PUZ pozitia 10)

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, DJ 601, tarlaua 20, parcela 20/1-B14

07/29.05.2003

4. PUZ Productie, depozite, prestari servicii, suprafata reglementata = 25.300 mp (2,53 ha)

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, DJ 601, tarlaua 23/7, 23/7/1, parcelele 1, 7, 12

16/15.07.2003

5. PUZ Depozite, servicii SC MŰLLER LKW INTERNATIONAL SRL suprafata reglementata = 18.400 mp (1,84 ha)

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, DJ 601, tarlaua 23/7, parcelele 9, 10

11/11.05.2004- fost HCL nr. 17/12.08.2003

6. PUD Antena telecomunicatii SC ORANGE ROMANIA SA supraf. reglementata = 50.458 mp (5,05 ha) (din care supraf. antena = 100 mp)

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, DJ 601, tarlaua 23, parcela 23/7

23/25.11.2003

7. PUD Productie piese pentru utilaje foraj ( zonificare functionala) SC SENCO PLASMA CER SRL, supraf. reglementata = 2.500 mp

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, strada Scolii

10/27.04.2004

8. PUD Statie fixa emisie-receptie pentru telefonie mobila (zonificare functionala) SC MOBIFON SA, suprafata reglementata = 239 mp

CIOROGARLA, localitatea Darvari, De 174 13/20.05.2004

9. PUZ Depozite, comert, industrie nepoluanta, suprafata reglementata = 58.000 mp (5,80 ha)

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, tarlaua 22, parcela 22/1

06/16.03.2004

10. PUZ Servicii si depozitare piese autovehicule grele, sediu firma, birouri (zonificare functionala) SC BMC TRUCK & BUS SA suprafata reglementata = 32.000 mp (3,20 ha)

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, DJ 601, tarlaua 20/1, parcelele 14,15

17/15.11.2005

11. PUD Sectie prelucrare carne (zonificare functionala) SC ROMSAD 2001 PRODCOM SRL suprafata reglementata = 3.924 mp

CIOROGARLA, localitatea Darvari, strada Sabarului

23/20.12.2005

12. PUZ Sediu, hala productie si montaj utilaje frigorifice, SC FRIGOTHERM GROUP SRL, suprafata reglementata = 9.941 mp (1,00 ha)

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, DJ 601, tarlaua 23/7, parcelele 9, 9/1

09/25.04.2006

13. PUZ Spatii depozitare, birouri, supraf. reglementata = 12.000 mp (1,20 ha)

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, aut. Bucuresti-Pitesti, tarlaua 20, parcela 20/4/1C

19/25.07.2006

14. PUZ Productie, depozite, servicii-comert SC INTERNATIONAL REAL ESTATE DEVELOPMENT SRL suprafata reglementata = 140.730 mp

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, autostrada Bucuresti - Pitesti, tarlaua 7, parcelele 7-16

19/20.12.2005

15. PUZ Productie, depozitare, suprafata reglementata = 10.000 mp (1,00 ha)

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, DJ 601, tarlaua 23/7, parcela 4

01/27.01.2004

16. PUD Locuinte individuale P+2E (modificare zonificare functionala) suprafata reglementata = 1.300 mp

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, strada Policlinicii

28/31.10.2006

17. PUD Centru asistenta sociala fundatia "INASMUCH HOMES" (zonificare functionala), suprafata reglementata = 10.000 mp

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, strada Policlinicii

34/19.12.2006

18. PUZ Lotizare, locuinte individuale P+2, suprafata reglementata = 8.802,50 mp (0,90 ha)

CIOROGARLA, localitatea Darvari, strada Tineretului, tarlaua 42/4, parcela 17

…./….03.2007

19. PUZ Hale depozitare, birouri firma si parcaj stocare auto - SC

INTERNATIONAL BENGA COMPANY SRL,supraf. reglementata =

138.961,90 mp (13,90 ha)

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, De 23/6/1, tarlaua 23/6, parcelele 8, 6, 6I/2, 1, 23/6/25, 23/6/24, 26, 23, 24, 22 si 20

…./….03.2007

20 PUZ Locuinte ROBERT VISAN, DIDI LUDOVIC, suprafata reglementata =

1374 mp (0,14ha)

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, DJ 601, tarlaua 23/1, parcela 10

…../04.12.2007

21 PUZ Depozitare, birouri SC ESPE ENERGIA SRL. suprafata reglementata =

10024 mp (1,00ha)

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, DJ 601,DE 23/6/1, tarlaua 23/7, parcela 15

10/01.07.2008

22. PUZ Locuinte individuale P+2E si dotari comerciale si servicii P+2E, SC HB

COMERT&CONSTRUCTION SRL. suprafata reglementata = 10894

mp (1,90 ha)

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, DE 20/1/1, tarlaua 20/1, parcela 24

07/07.04.2009

23. PUZ Ansamblu birouri, showroom, spatii comerciale, spatii depozitare,

utilitati P+1E, SC DANUBIU ENTERPRISES SRL. suprafata

reglementata = 30069 mp (3,01ha)

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, DE 15, tarlaua 15/1, parcela 5

19 / 11.08.2009

24. PUZ Hala producte confectii metalice, birouri, anexe, SC BIASIA CONS

SRL. suprafata reglementata = 3910 mp (0,40ha)

CIOROGARLA, localitatea Ciorogarla, DJ 601, tarlaua 23, parcela 23/7/5

21/15.09.2009

TOTAL SUPRAFATA INTRODUSA IN INTRAVILAN 700.951,40 mp (aproximativ 70,10 ha)