sea italian ul
DESCRIPTION
CONSTRUIRE!DRUM!FORESTIER!ITALIANUL”,!UAT!IBĂNEȘTI,!JUDEŢUL!MUREȘ,!TITULAR'DIRECȚIA'SILVICĂ'MUREȘTRANSCRIPT
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364-‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264-‐702.992 mobile: 0749-‐265.804 e-‐mail: [email protected] mobile: 0763-‐591.947
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU INVESTIȚIA
„CONSTRUIRE DRUM FORESTIER ITALIANUL”, UAT IBĂNEȘTI, JUDEŢUL MUREȘ, TITULAR DIRECȚIA SILVICĂ MUREȘ
CLUJ NAPOCA 2012
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
3
CUPRINS
CUPRINS ............................................................................................................................ 3I. Informaţii privind proiectul supus aprobării ................................................................. 5
I.1. Informații privind proiectul propus .......................................................................... 5I.2. Localizarea geografică şi administrativă .................................................................. 7I.3. Modificări fizice ce decurg din implementarea proiectului ..................................... 9I.4. Resurse naturale necesare implementării proiectului ............................................. 10I.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate în vederea implementării proiectului .......... 11I.6. Deşeuri şi emisii generate ...................................................................................... 11I.7. Cerinţe legate de utilizarea terenului ...................................................................... 20I.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului .............................. 21I.9. Perioada de implementare a proiectului ................................................................. 22I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului ................ 22I.11. Caracteristicile altor proiecte ce pot genera impact cumulativ cu proiectul analizat. ......................................................................................................................... 22
II. Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar posibil a fi afectate ca urmare a implementării proiectului. .................................................................................. 24
II.1. Date generale privind ariile naturale protejate de interes comunitar din zona amplasamentului vizat de implementarea proiectului .................................................. 26II.1.1. Situl de importanţă comunitară Călimani‐Gurghiu (ROSCI0019) ................... 26II.1.2. Aria de protecţie specială avifaunistică Depresiunea şi Munţii Giurgeului (ROSPA0033) ............................................................................................................. 30
II.2. Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de a proiectului .................................................................................................... 33
II. 2.2.1. Specii de vertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE ............................................................................................................ 57II.2.2.2. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE ............................................................................................................ 72II.2.2.3. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE ............................................................................................................ 77II. 2.2.4. Tipuri de habitate de interes comunitar prezente în zona proiectului şi în imediata apropiere ................................................................................................ 87
II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora .................... 89
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
4
II.4. Starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar .................... 90II.5. Date privind structura şi dinamica habitatelor și populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung) ...................................................................................................................................... 90II.6. Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar SCI Călimani-Gurghiu și SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului ..................................................................................................................... 91II.7. Obiectivele de conservare ale SCI Călimani-Gurghiu şi SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului ......................................................................................................... 92II.8. Descrierea stării actuale de conservare a siturilor Natura 2000 SCI Călimani-Gurghiu şi SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului ...................................................... 93
III. Identificarea şi evaluarea impactului ........................................................................... 94III.1. Analiza ecologică a amplasamentului vizat de implementarea proiectului ......... 98III. 2. Vegetația din zona implementării proiectului .................................................... 98III.3. Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra efectivelor populaţionale ale speciilor de interes comunitar şi asupra distribuţiei acestora la nivelul siturilor vizate în proiect ............................................................... 100III.4. Identificarea şi evaluarea impactului direct şi indirect ...................................... 103III.5. Identificarea şi evaluarea impactului pe termen scurt şi lung ........................... 105III.6. Identificarea și evaluarea impactului aferent fazelor de construcţie, de operare şi de dezafectare a proiectului ........................................................................................ 107III.7. Identificarea şi evaluarea impactului rezidual ................................................... 107III.8. Identificarea şi evaluarea impactului cumulativ ................................................ 108III.9. Analiza și evaluarea diverselor tipuri de impact în raport cu integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar pe baza indicatorilor cheie cuantificabili ..... 110
IV. Măsuri de reducere a impactului ............................................................................... 114IV.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului ......................... 114IV.2. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului 116
V. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de interes comunitar afectate/potenţial afectate de implementarea proiectului ............................... 118Concluzii .......................................................................................................................... 119BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ....................................................................................... 121ANEXE ............................................................................................................................ 122
Anexa 1. Inventar coordonate Stereo 70 .................................................................... 123Anexa 2. CV-uri experţi ............................................................................................. 124
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
5
I. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBĂRII Titularul proiectului: Direcția Silvică Mureș
Adresa actuală a beneficiarului: Str. Enescu, Nr. 6, Târgu‐Mureș, 540052
Telefon: 0265/26 90 93
Fax: 0265/26 44 47
Adresa viitorului obiectiv: U.P. VIII Sirod, Ocolul Silvic Gurghiu, com. Ibănești,
sat Lăpușna, jud. Mureș
Persoană de contact: Pop Iosif, Tel.: 0743 480 704
Denumirea proiectului: „Drum Forestier Italianu”
Informaţii despre elaboratorul documentației de proiectare: S.C. PROVECO
S.R.L. – Str. Izbiceni, nr. 88, sector 1, București, tel./fax 021/668 33 95, e‐mail:
I.1. Informații privind proiectul propus
Drumul se desfășoară prin teren forestier administrat de Direcția Silvică Mureș.
Pentru realizarea drumului este necesară ocuparea definitivă în fondul forestier
a unei suprafețe de 9919 m2 (reprezentată prin platforma drumului și șanțuri).
Suprafața totală de defrișat este de 23973 m2, reprezentând ampriza drumului și
suprafețele necesare pentru depozitarea excedentului de săpătură.
Descrierea traseului: drumul forestier Italianu se racordează la drumul forestier
existent Axial Fâncel‐Lăpușna DJ 153C, în dreptul bornei amenajistice nr. 16.
După racordare se desfășoară ca drum de versant pe versantul stâng geografic al
pârâului Italianu Stânga. La hm. 0+24 traseul proiectat traversează râul Gurghiu.
Drumul proiectat mai are o ramificație care se racordează la hm. 7+50. Acest
traseu după ce traversează pârâul Italianu Stânga și culmea despărțitoare dintre
cele două pâraie se înscrie pe versantul stâng al pârâului Italianu Dreapta.
Drumul are punctul final la hm. 12+07 în unitatea amenajistică 7A.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
6
Conform HG 766/97 lucrarea se încadrează categoriei de importanță ,,D”.
Conform Normativului PD 67/80 reactualizat, din punctul de vedere al
suprafeței păduroase și traficului forestier din bazinete, drumul se încadrează ca
drum forestier de categoria a III‐a, secundar.
Caracteristicile principale ale drumului
Sunt adoptate următoarele elemente:
Tabel nr.1
‐ lungimea 1,83 km
‐ categoria III secundar
‐ viteza de proiectare 15km/h
‐ lăţimea platformei 3,50 / 4,00 m
‐ lățimea părții carosabile 2,75 / 3,50 m
Conform studiului de fezabilitate, situaţia suprafaţei ocupată de drum este:
temporar – pentru realizarea căilor de acces la şantier şi
organizarea de şantier 1 ha
definitiv pentru realizarea drumului şi racordurilor la drumul
existent 1,2 ha
Structura drumului
Din analiza zonelor patului drumului s‐au identificat ca fiind necesare
următoarele tipuri de sisteme rutiere:
zona I (pe lungime de 969,00 m) – sistem rutier nou realizat din
împietruire simplă în două straturi, un strat de piatră spartă în
grosime de 15 cm după compactare pe un strat de fundație din
piatră spartă de 10 cm grosime.
zona II (pe lungime de 857,00 m) – sistem rutier realizat din
împietruire simplă în grosime de 15 cm după compactare.
Lucrări de apărare‐consolidare
Constau din blocaje de bolovani de râu de 14‐18 cm așezate pe un substrat balast
de 5 cm și acoperite cu piatră spartă de 6 cm grosime.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
7
Lucrări de artă
Constau din 4 podețe tubulare cu diametrul de 1,00 m, 1 podeț tubular cu
diametrul de 1,50 m și 1 pod cu lungimea de 12 m. Podețele tubulare se vor
funda constructiv, neexistând condiții special de teren.
I.2. Localizarea geografică şi administrativă
Prezentul drum, cu o lungime de 1,826 km, se desfășoară în bazinul pârâului
Italianu, U.P. VIII Sirod. Din punct de vedere teritorial, acest drum este situat în
cadrul Ocolului Silvic Gurghiu, Direcția Silvică Mureș.
Din punct de vedere morfologic, traseul este situat într‐o zonă muntoasă (Munții
Gurghiului) cu altitudine de 887 m, ce prezintă un relief tipic cu văi pronunțate
ce funcționează în regim torențial. Datorită rocilor dure și eroziunii apelor
versanții prezintă pante accentuate.
Din punct de vedere geologic, traseul este situat în zona magmatismului
Neogen. Rocile ce alcătuiesc acești munți sunt de origine magmatică efuzivă
(andezite) ce se întâlnesc atât sub formă de curgeri de lavă, aglomerate vulcanice
cât și ca formațiuni vulcanogen sedimentare depuse în mediu subaerian.
Formațiunile vulcanice sunt în mare parte acoperite de către depozite
sedimentare deluviale și aluvionare, a căror grosime poate să ajungă la 3‐4 m.
Climatul specific este cel alpin caracterizat prin perioade lungi de îngheț și cu
precipitații abundente atât vara cât și iarna. Precipitațiile în această zonă se
situează între 800 – 1000 mm/an.
Nivelul maxim al apelor subterane este de cca. 1,00 m, fiind situat la contactul
deluviului cu roca de bază.
Accesul în zona proiectului se realizează cu auto, utilizând DJ 153C Reghin‐
Lăpușna, la Km 32. Terenul pe care se desfăşoară traseul drumului propus este
situat integral în fond forestier de stat administrat de Regia Națională a
Pădurilor prin Direcția Silvică Mureș.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
8
Figura nr. 1 – Încadrarea amplasamentului proiectului în teritoriu
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
9
Coordonatele amplasamentului proiectului în sistemul de proiecție stereografica
1970 sunt prezentate ca anexa la studiul de evaluare adecvată.
I.3. Modificări fizice ce decurg din implementarea proiectului
În faza de execuţie, modificările fizice ale cadrului natural actual inerente
implementării oricărui proiect din domeniul construcţiilor, dar specifice
proiectului studiat aparţin următoarelor categorii:
‐ defrișarea și îndepărtarea vegetaţiei forestiere de pe suprafaţa amprizei
viitorului drum, scoaterea și înlăturarea cioatelor;
‐ reconfigurarea terenului pe ampriza drumului, prin lucrări de terasamente ce
implică deplasări pe profil ale pământurilor rezultate din săpătură, având ca
finalitate realizarea profilului drumului aşa cum este proiectat pentru fiecare
secţiune a acestuia (aceste modificări afectează definitiv o suprafaţă de 9919 m2).
‐ prin realizarea sistemului rutier cu îmbrăcăminte din piatră spartă, suprafaţa
platformei drumului este scoasă din suprafaţa de producţie, nemaiexistând
posibilitatea reinstalării vegetaţiei de orice fel pe parcursul existenţei drumului
(pe lungimea de 1,826 km, având partea carosabilă cu lăţimea de 2,75/3,50 m şi
acostamente 2 x 0,50/2 x 0,375 m, deci o suprafaţă totală de cca. 9919 m2).
După cum s‐a menționat anterior, conform studiului de fezabilitate, suprafaţa
totală ocupată de drum şi care se va defrişa este de 9919 m2 rezultând o pierdere
Ampriza
PlatformaTaluz rambleu Taluz debleu
Teren natural
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
10
de habitate de cca. 1,7 ha în faza de construcţie. Defrişarea este necesară pe
această suprafaţă pentru realizarea amprizei drumului cuprinzând atât
platforma (partea carosabilă) cât şi taluzurile.
Prin implementarea proiectului nu se preconizează modificarea cursurilor
actuale ale apelor de suprafaţă sau deranjarea straturilor ce determină nivelul
pânzei de apă freatică.
În faza de funcţionare a obiectivului, modificările fizice posibil a fi aduse
cadrului actual constau în modificări specifice aduse de lucrările de exploatare a
masei lemnoase de pe suprafaţa deservită de drum. Exploatarea masei lemnoase
se face conform planurilor decenale stabilite prin amenajamentul silvic şi este
astfel proiectată încât să asigure continuitatea pădurii în timp şi spaţiu, prin
menţinerea unei structuri optime pe specii şi clase de vârste.
I.4. Resurse naturale necesare implementării proiectului
Materia este considerată resursă naturală atunci când activitățile antropice
implică extragerea în vederea utilizării ca materiale de construcție, combustibili,
hrană etc. Spre exemplu, mineritul, extragerea petrolului, pescuitul și
silvicultura sunt în general considerate industrii ale resurselor naturale.
Resursele naturale pot fi grupate în resurse regenerabile (în general resursele vii:
pădurile, peștii etc.), care pot să se refacă dacă nu sunt supravalorificate și
neregenerabile (minereuri, gaze naturale, țiței etc).
Resursele naturale sunt considerate capital natural ce poate fi convertit în materii
prime pentru procesele capitalului infrastructural. Ele includ sol, lemn, petrol,
minerale și alte bunuri luate mai mult sau mai puțin așa cum erau în natură.
Se poate spune că resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de
minerale și de minereuri, a terenurilor cultivabile, a pădurilor și apelor de care
dispune o anumită țară.
Implementarea proiectului implică utilizarea unor materiale ce fac parte din
categoria resurselor naturale, pentru realizarea sistemului rutier fiind necesare
cantităţi de piatră spartă după cum urmează:
‐ total pietruire din piatră spartă în fundație ‐ 500 m3
‐ total pietruire din piatră spartă, strat de uzură ‐ 1314 m3
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
11
Materialele de carieră și balastieră necesare realizării drumului se vor asigura
astfel:
‐ nisipul pentru împietruire din balastiera Petelea cu transport la 44 km
‐ balastul pentru betoane și mortare la lucrările de artă și lucrările de apărare–
consolidare din balastiera Petelea cu transport la 44 km
‐ piatra spartă pentru sistemul rutier din cariera Cerepeș depozit Sovata cu
transport la 39 km
‐ piatra brută pentru lucrări de apărare‐consolidare, lucrări de artă din depozit
derocări cu transport la 1 km
I.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate în vederea implementării proiectului
Cu toate că materialul lemnos de pe ampriza drumului nu este necesar în mod
direct pentru execuţia drumului, prin defrişare rezultă un volum semnificativ de
masă lemnoasă valorificabilă. Proiectantul calculează suprafaţa de defrişat cca. 1
ha. Evaluarea volumului de masă lemnoasă se va realiza de către personalul
ocolului silvic doar după avizarea proiectului, aceasta fiind o procedură specifică
administraţiei silvice.
Agregatele necesare executării sistemului rutier se vor procura din surse
autorizate şi vor fi transportate pe suprafaţa drumului cu mijloace de transport
specifice.
I.6. Deşeuri şi emisii generate
Deşeuri generate pe amplasament:
Deşeurile ce vor apărea cu ocazia desfăşurării lucrărilor de construire a
drumului forestier propus se clasifică în două categorii de bază, după
provenienţa lor:
- deşeuri menajere ‐ provenite de la personalul care va efectua efectiv
lucrările de construire;
- deşeuri tehnologice ‐ provenite din activităţile specifice de
construcţie desfăşurate.
Deșeuri menajere:
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
12
Aceste deşeuri vor fi inerent generate de personalul care va efectua lucrările de
construcţie efective prevăzute de proiectul studiat.
Ca orice deşeuri din această categorie, vor avea o natură eterogenă şi sunt astfel
clasificate conform listei din HG 856/2002 „privind evidenţa gestiunii deşeurilor
şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase”
modificată şi completată succesiv de o serie de alte normative:
Grupa 20 ‐ deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii,
inclusiv fracţiuni colectate separat:
Tabel nr. 2 din 20 01 fracţiuni colectate separat
20 01 01 hârtie şi carton
20 01 02 sticlă
20 01 08 deşeuri biodegradabile de la bucătarii şi cantine 20 01 11 textile (lavete, cârpe etc.)
20 01 39 materiale plastice (ex: PETuri, pungi etc.)
20 01 99 alte fracţii, nespecificate
Colectarea acestor deşeuri menajere se va face în mod selectiv (cel puţin în 3
categorii), depozitarea temporară fiind realizată doar în cadrul suprafeţei
prevăzută pentru organizarea de şantier. În acest scop va fi prevăzută o
platformă care se va dota cu europubele sau eurocontainere care să asigure o
capacitate de stocare conform solicitărilor societăţii autorizate să preia aceste
deşeuri în vederea eliminării. Se va prevedea încheierea unui contract cu o astfel
de societate, fiind stabilit astfel ritmul de eliminare dar şi alte obligaţii specifice
pentru beneficiar. Acest lucru va cădea fireşte în seama constructorului
desemnat în urma desfăşurării etapei de licitaţie.
Se va menţine evidenţa acestor deşeuri în baza HG 856/2002 şi respectiv a HG
621/2005 pentru gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.
Conform listei din HG 856/2002, aceste deşeuri vor fi din categoriile:
Grupa 16 ‐ deşeuri nespecificate în altă parte
16 01 03 anvelope scoase din uz
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
13
Grupa 17 ‐ deşeuri din construcţii şi demolări: 17 02 01 lemn
17 02 03 materiale plastice
17 04 05 fier şi otel
17 04 11 cabluri, altele decât cele cu conţinut de ulei, gudron
sau alte substanţe periculoase
17 05 04 pământ şi pietre, altele decât cele cu conţinut de
substanţe periculoase
17 05 08 resturi de balast, altele decât cele cu conţinut de
substanţe periculoase
În scopul reducerii la minim a unui eventual impact asupra mediului produs
prin gestiunea acestor tipuri de deşeuri, colectarea şi eliminarea lor se va face
astfel.
Anvelopele uzate se vor colecta numai în cadrul organizării de şantier, pe
platformă betonată şi pentru eliminarea acestora se va încheia un contract cu o
societate autorizată de profil (cu transport la o fabrică de ciment pentru
distrugere prin coincinerare). Se va ţine o evidenţa acestor deşeuri confrom HG
856/2002.
Deşeuri metalice se vor colecta şi depozita temporar de asemenea numai în
cadrul suprafeţei destinate organizării de şantier, pe platformă betonată pentru a
împiedica poluarea solului cu oxizi de fier proveniţi din spălarea acestor deşeuri
de către apele pluviale.
Eliminarea de pe amplasament se va face în baza unui contract cu o societate
autorizată specializată, ţinându‐se strict evidenţa acestor deşeuri confrom HG
856/2002 şi OUG 16/2001 (modif. şi compl.).
Emisii atmosferice:
Ca surse de poluare a aerului în cazul executării lucrărilor de construire a
drumului forestier propus, se identifică:
- utilajele de producţie care se vor folosi în executarea lucrărilor
(autocamioane, buldozere, excavatoare, compactoare etc.)
- anumite lucrări specifice ce se vor executa şi care implică inerente
emisii de praf (săpături, derocări, manevrări de materiale de
construcţii etc.)
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
14
- anumite activităţi desfăşurate pe amplasamentul organizării de
şantier (depozitări, manevrări de materiale, surse de încălzire etc.).
Tipurile de poluanţi preconizaţi a fi emişi cu ocazia desfăşurării tuturor acestor
activităţi, se redau sintetic sub forma unei matrici:
Tabel nr.3
Surse Poluanți
Particule NOx SOx CO COV
funcţionarea utilajelor în zona fronturilor de
lucru
X X X X X
lucrări de construcţie specifice X
activităţi de transport materiale X X X X X
activităţi din cadrul organizării de şantier X X X X X
În scopul realizării unei estimări cantitative a emisiilor de poluanţi în aer, se va
prezenta o situaţie asociată specificului activităţii şi a mijloacelor de producţie
utilizate.
Din punct de vedere al mobilităţii surselor de emisie, acestea se pot împărţi în
cazul de faţă astfel:
- surse de poluare staţionare (care pot fi dirijate şi nedirijate);
- surse de poluare mobile.
Surse de poluare staţionare:
a). Dirijate
Singurele surse care ar putea intra în această categorie ar fi instalaţiile de ardere
a combustibililor fosili care este posibil să fie prevăzute în cadrul organizării de
şantier pentru încălzirea unor spaţii (sobe, centrală termică etc.).
Necunoscând încă detaliile de realizare a organizării de şantier dat fiind că
acestea vor fi disponibile doar după desemnarea prin licitaţie a constructorului,
nu se pot prezenta în această fază debite precise de poluanţi generaţi. Ca şi tip de
poluanţi însă (în funcţie şi de combustibilul prevăzut pentru încălzire) se vor
regăsi cel mai probabil PM10, SOx; NOx, CO şi mici cantităţi de Pb, benzen şi chiar
COV.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
15
În orice caz, în ceea ce priveşte nivelul cantitativ al acestor emisii, se consideră că
nu vor produce un impact semnificativ asupra calităţii aerului datorită
specificului dimensional al activităţii de organizare de şantier.
b). Nedirijate
Aici se încadrează în primul rând feluritele depozitări provizorii de materii
prime împreună cu activităţile de manevrare a acestora.
Aceste depozite provizorii vor fi executate atât pe amplasamentul organizării de
şantier dar şi pe traseul drumului, acolo unde etapele de intervenţie vor necesita
acest lucru.
Astfel, ca şi poluanţi tipici se vor regăsi în primul rând particulele fie antrenate
de vânt de pe depozitele de pământ, balast, nisip, piatră spartă etc., fie datorate
manevrării acestor materiale cu utilajele specifice (încărcări / descărcări).
Tot în această categorie a surselor staţionare nedirijate se consideră ca intrând şi
anumite lucrări de construcţie ce se vor executa (excavări ‐ săpături, derocări,
funcţionarea unor utilaje într‐un spaţiu relativ constant pe o perioadă de timp
mai mare etc.). Ca şi poluanţi vom avea cu predilecţie particule dar şi SOx, NOx,
CO, COV etc.
Surse de poluare mobile:
În această categorie sunt cuprinse următoarele:
- utilajele specifice care vor deservi lucrările de construire a drumului
forestier propus şi
- mijloacele de transport utilizate pentru aprovizionarea cu materii prime
sau pentru manevrarea volumelor de săpătură
Poluanţi caracteristici: PM10, SOx, NOx, CO, COV.
În scopul efectuării propriu‐zise a tuturor lucrărilor şi activităţilor prevăzute de
proiect se vor utiliza fireşte o serie de utilaje specifice lucrărilor de construcţii de
drumuri. În gama obişnuită de utilaje cu care se operează în asemenea lucrări se
regăsesc conform Ghidului de bune practici pentru Drumuri forestiere:
excavator, încărcător frontal, autocamion, autogreder, cilindru compresor
vibrator.
În scopul estimării emisiilor provenite de la aceste surse de poluare mobile
reprezentate de mijloacele de producţie, este necesar în primul rând să fie
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
16
prezentat consumul de carburanţi în legătură cu tipul de mijloacele de producţie
şi distanţele / orele de funcţionare implicate.
În ceea ce priveşte operaţiunile de transport, în situaţia construirii unor drumuri
forestiere în zona de munte, materia primă necesară realizării terasamentelor
este reprezentată de însăşi volumele excavate / derocate. Principalele materiale
necesare a fi transportate de jos sunt: agregate pentru realizarea părţii carosabile
și podeţe tubulare.
Metoda de limitare a emisiilor din sursele mobile din cazul de faţă
(autovehicule) este una de tip preventiv, ce se execută de către autoritatea rutieră
prin condiţiile tehnice impuse la omologare (şi apoi la inspecţiile tehnice
periodice). În plus, există o serie de măsuri preventive pe linie de producere şi
comercializare a carburanţilor auto.
Lucrările ce vor fi executate cu ocazia construirii drumului forestier vor implica
o serie de activităţi de natură a crea unele perturbări locale în calitatea aerului.
Caracterul acestor activităţi este unul puternic dinamic ‐ intervenţii pe sectoare
de drum pe o perioadă de timp determinată ‐ relativ scurtă, specifice
activităţiilor de construcuţie a drumurilor. Acest lucru face ca orice emisie de
poluanţi (semnificativă sau mai puţin) să inducă de asemenea nişte schimbări
dinamice în echilibrul local din punct de vedere al calităţii aerului.
Se poate astfel discuta de un eventual impact bine structurat în timp, pe o
perioadă scurtă şi bine definită, nu de un impact cu efecte de acumulare asupra
posibililor receptori.
Într‐o astfel de situaţie, se urmăresc cu prioritate acei poluanţi care ar avea fie un
efect ireversibil asupra factorilor de mediu (printre care şi aerul atmosferic), fie
un efect puternic remanent care să inducă schimbări în echilibrele locale chiar şi
în situaţia unor emisii limitate în timp (un exemplu clasic în cazul solului este
DDT sau în cazul aerului anumiţi poluanţi care contribuie la distrugerea
stratului de ozon).
În cazul de faţă, în urma analizei de mai sus, s‐a constatat că activitatea nu este
de natură a genera poluanţi cu caracter puternic remanent sau cu efecte
ireversibile de natură să ridice probleme.
Ca şi impact local şi caracterizat de o perioadă scurtă de timp, acesta ar putea fi
cauzat de:
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
17
- emisiile de particule rezultate în urma majorităţii activităţilor din
cadrul viitoarelor lucrări (manevrarea materialelor de construcţie,
derocări, săpături etc.).
- emisiile de oxizi de azot, de oxizi de sulf şi de CO provenite de la
arderea motorinei în motoarele mijloacelor de producţie
Concentraţiile în care aceşti poluanţi se estimează că vor fi emişi sunt departe
însă de a pune probleme vis a vis de calitatea sănătăţii populaţiei din zonă sau a
personalului angajat în lucrările de construcţie a drumului.
Se poate concluziona că prin desfăşurarea lucrărilor de construire a drumului
forestier, datorită caracterului poluanţilor generaţi şi a limitării în timp a
emisiilor într‐un spaţiu dat (prin permanenta deplasare a frontului de lucru),
pentru factorul de mediu aer atmosferic nu se prognozează o influenţă de natură
a cauza efecte semnificative sau ireversibile. Efectele unui eventual impact se vor
resimţi local şi mai mult asupra calităţii solului şi asupra vegetaţiei din zonă
decât a aerului în sine.
Ca şi măsuri pentru reducerea la minim a impactului produs asupra calităţii
aerului pe timpul construirii drumului forestier, se recomandă:
- respectarea graficelor de lucru pentru utilaje pe fiecare tronson în parte
- mijloacele de transport pentru materiale vor fi prevăzute cu prelată
pentru evitarea împrăştierii de particule cu ajutorul vântului
- mijloacele de producţie echipate cu motor vor respecta HG 332/2007
pentru “procedurile de aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi
montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor
pentru transportul rutier de persoane sau marfă şi stabilirea măsurilor de
limitare a emisiilor gazoase şi de particule poluante provenite de la
acestea, în scopul protecţie atmosferei”
- efectuarea reglajelor corespunzătoare la motoarele mijloacelor de
producţie în conformitate cu condiţiile impuse de ITP
- umezirea periodică a zonelor de depozitare a materiilor prime sau a celor
rezultate din săpături (în special în perioada cu vânt puternic) pentru
evitarea transportării de către vânt a particulelor.
Zgomot şi vibraţii:
a). pe timpul derulării proiectului:
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
18
În scopul efectuării propriu‐zise a tuturor lucrărilor şi activităţilor prevăzute de
proiect se vor utiliza fireşte o serie de utilaje şi scule specifice lucrărilor de
construcţii de drumuri, care în mare parte sunt generatoare de zgomot şi/sau
vibraţii.
În gama obişnuită de utilaje cu care se operează în asemenea lucrări se regăsesc
conform Ghidului de bune practici pentru Drumuri forestiere:
- excavator - perforator - încărcător frontal - camion
- autogreder - cilindru compresor vibrator
Toate acestea vor constitui fireşte surse de zgomot şi/sau vibraţii pe perioada
desfăşurării lucrărilor propuse.
Luând în considerare lista de utilaje amintită se pot face o sumă de considerente
în parte bazate pe metodologii consacrate, pe literatura de specialitate sau pe
experienţa altor studii similare.
Astfel, în primul rând redăm mediile obişnuite prevăzute de literatura de
specialitate pentru nivelul de zgomot al utilajelor folosite general în construcţia
sau modernizarea drumurilor:
Utilaj
Nivel de zgomot generat
Excavatoar 80‐110 dB
Perforator 110 dB
Încărcătoar frontal 110 dB
Autocamioane / basculante/autotrenuri 70‐90 dB
Autogreder 80‐110 dB
Cilindru compresor vibrator 110 dB
b). pe timpul exploatării ulterioare a lucrărilor:
La finalizarea lucrărilor sursele de zgomot şi vibraţii vor fi determinate de
transportul masei lemnoase cu autotrenuri forestiere, pe drumul nou construit.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
19
Ord. nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea şi
evaluarea hărţilor strategice de zgomot, specifică următoarea relaţie pentru
estimarea zgomotului provenit în acest caz:
Lp = Lw ‐ 10 x log(r2) ‐ 8
unde:
Lp ‐ nivelul de zgomot
Lw ‐ puterea acustică
r ‐ distanţa faţă de sursa de zgomot
În aceste condiţii, considerând cel mai defavorabil scenariu ‐ când utilajele
sunt folosite la capacitate maximă, vom avea următoarele valori pentru
nivelul de zgomot înregistrat pe măsură ce receptorul se îndepărtează de
sursă:
Tabel nr.4
Utilaj
Nivel de zgomot
generat (dB) Distanța (m)
maxim 10 25 50 100 200 500
Excavatoare 110 82dB 74dB 68dB 62dB 56dB 48dB
Perforator 110 82dB 74dB 68dB 62dB 56dB 48dB
Încărcătoare frontale 110 82dB 74dB 68dB 62dB 56dB 48dB
Autocamioane /autotrenuri 90 62dB 54dB 48dB 42dB 36dB 28dB
Autogreder 110 82dB 74dB 68dB 62dB 56dB 48dB
Cilindru compresor
vibrator
110
82dB 74dB 68dB 62dB 56dB 48dB
Întotdeauna nivelul zgomotului variază puternic depinzând mult de mediul
de propagare (condiţiile locale ‐ obstacole).
Cu cât receptorul este mai îndepărtat de sursa de zgomot, cu atât intervin mai
mulţi factori care schimbă modul de propagare al acestuia (caracteristicle
vântului; gradul de absorbție al aerului depinzând de presiune, temperatură,
unitatea de relief, topografia locală, tipul de vegetaţie etc.).
HG nr. 493/2006 stipulează cerinţele minime de securitate şi sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot. Limita
specificată de acest normativ pentru expunerea la zgomot este de 87dB.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
20
În scopul atenuării efectelor datorate surselor care nu se pot încadra în
această limită (la distanţă mică), se impune dotarea cu echipamente de
protecţie corespunzătoare pentru muncitori (căşti antifonate etc.)
Legat de vibraţii, acestea sunt generate în general de utilajele cu masă mare şi
reglementarea specifică este asigurată prin SR 12025/2‐94 „Acustica în
construcţii: Efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de clădiri” unde
sunt stabilite limitele admisibile pentru locuinţe şi clădiri socio‐culturale şi
pentru ocupanţii acestora.
Ca şi măsuri de diminuare a acestui impact sunt valabile aceleaşi ca şi în cazul
zgomotelor.
Radiaţii:
Avand în vedere tipul proiectului, nu vor exista surse de radiații în faza de
construcție a drumurilor forestiere.
I.7. Cerinţe legate de utilizarea terenului
Potrivit art. 1, alin (2), din Codul silvic (Legea nr. 46/2008), terenurile ocupate de
drumuri forestiere sunt incluse în fondul forestier naţional. Deci, realizarea
acestui obiectiv de investiții nu necesită scoaterea de suprafețe din circuitul
forestier.
Realizarea unui drum forestier vizează schimbarea categoriei de folosință a
terenurilor cu destinație forestieră din ”pădure” în categoria de folosință silvică
”drum forestier”.
Sub aspectul accesibilizării fondului forestier, Codul silvic stipulează la art. 83,
alin. 1, că ”mărirea gradului de accesibilizare a fondului forestier constituie o condiţie de
bază a gestionării durabile a pădurilor”.
În funcţie de tipul proprietăţii publice asupra fondului forestier, a statului sau a
unităţilor administrativ‐teritoriale, realizarea drumurilor forestiere se asigură de
către administratorii fondului forestier respectiv.
În baza art. 2, alin. (1) la Ordonanța nr. 82/2004 privind măsurile necesare pentru
accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere, Ӕn
funcţie de tipul proprietăţii publice asupra fondului forestier, a statului sau a unităţilor
administrativ‐teritoriale, realizarea drumurilor forestiere se asigură de către
administratorii fondului forestier respectiv”.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
21
Obiectivul de investiții va constitui proprietate publică a statului român și
administrat de D.S. Târgu‐Mureș. Direcției Silvice Mureș îi va reveni obligația de
a asigura întreţinerea şi repararea drumului forestier.
Sub aspectul categoriei de folosință, Codul silvic stipulează, la art. 83, alin. 2, că
”drumurile forestiere sunt căi de transport tehnologic, de utilitate privată, utilizate
pentru: gospodărirea pădurilor, desfăşurarea activităţilor de vânătoare şi pescuit sportiv,
intervenţii în caz de avarii, calamităţi sau dezastre, fiind închise circulaţiei publice, cu
excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism care se pot practica numai cu acordul
proprietarului, iar în cazul pădurilor proprietate publică a statului, cu acordul
administratorului acestora”.
Titularii autorizaţiilor de exploatare răspund pe toată durata exploatării pentru
prejudiciile produse în cuprinsul parchetului şi drumurilor auto forestiere pe
care circulă. În scopul asigurării fondurilor necesare pentru acoperirea
cheltuielilor privind eventualele prejudicii, inclusiv pentru refacerea elementelor
de drum forestier distruse din vina titularilor autorizaţiilor de exploatare, aceştia
depun la ocolul silvic, anticipat emiterii autorizaţiei de exploatare, o cauţiune de
minimum 5% din valoarea contractului.
I.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului
Sursele de apă necesare pentru prepararea betoanelor, mortarelor și udatul
sistemului rutier se va asigura din pâraiele locale și prin amenajarea unor bazine
cu un volum corespunzător sau din surse locale cu aprobarea autorităților locale.
Pentru consumul casnic apa se va asigura din surse de apă potabilă din
localitățile apropiate sau din sursele recunoscute din zonă – izvoare naturale.
Energia electrică folosită pentru alimentarea utilajelor și instalațiilor de pe
șantier se va asigura din rețelele de joasă tensiune din apropiere cu respectarea
tuturor prevederilor legale sau din sursă proprie de energie (grup electrogen).
Muncitorii vor fi cazați în vagoane dormitor, iar localnicii vor fi transportați
zilnic în localitatea de domiciliu. În perimetrul organizării de șantier vor fi
instalate toalete ecologice și tomberoane pentru deșeurile menajere.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
22
I.9. Perioada de implementare a proiectului
Lucrările propuse pentru realizarea obiectivului de investiții vor fi excutate pe
parcursul unei perioade estimate de 12 luni.
Durata de exploatare a obiectivului proiectat este permanentă.
I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului
Conform art. 83, alin. 2 din Codul silvic, ”drumurile forestiere sunt căi de transport
tehnologic, de utilitate privată, utilizate pentru: gospodărirea pădurilor, desfăşurarea
activităţilor de vânătoare şi pescuit sportiv, intervenţii în caz de avarii, calamităţi sau
dezastre, fiind închise circulaţiei publice, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi
turism care se pot practica numai cu acordul proprietarului, iar în cazul pădurilor
proprietate publică a statului, cu acordul administratorului acestora”.
Implementarea proiectului presupune facilitarea activităţii de exploatare a masei
lemnoase pe suprafaţa deservită de drum. Această activitate implică pe lângă
lucrările efective de exploatare şi activitatea de transport a materialelor lemnoase
din platformele primare la platformele de sortare şi prelucrare.
Pe lângă facilitarea activităţii de exploatare a masei lemnoase pe suprafaţa
deservită de drum, acesta este deosebit de important pentru intervențiile de
conservare a fondului forestier, în cazul incendiilor, atacurilor de ipidae etc.
I.11. Caracteristicile altor proiecte ce pot genera impact cumulativ cu proiectul
analizat.
În raport cu proiectul analizat proiectele ce pot genera un impact cumulativ sunt:
„Construire Drum Forestier Fâncel‐Buneasa”, UAT Ibănești, Judeţul
Mureș‐1,77 ha. Titular: DS Mureș
„Construire Drum Forestier – Maghiarul”, UAT Ibănești, Judeţul Mureș,
0,86 ha. Titular: DS Mureș
„Construire Drum Forestier – Tătarca Mică”, UAT Ibănești, Judeţul
Mureș, 0,60 ha. Titular: DS Mureș
„Construire Drum Forestier – Răchitașul Mare”, UAT Ibănești, Judeţul
Mureș, 1,75 ha. Titular: DS Mureș
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
23
Cele patru proiecte mai sus‐amintite au același scop, respectiv realizarea unor
noi drumuri forestiere, în cadrul ocoalelor silvice Gurghiu și Fâncel, Direcția
silvică Mureș.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
24
II. INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR POSIBIL A FI AFECTATE CA URMARE A IMPLEMENTĂRII
PROIECTULUI.
Sub aspectul biodiversităţii aria de analiză se află în bioregiunea alpină, în zona
văilor montane, în care condiţiile bioclimatice au determinat un circuit biologic
moderat. Zona proiectului se află în etajul nemoral, vegetaţia naturală zonală
este reprezentată de păduri mixte de fag cu molid şi brad (la intrarea în vale),
respectiv păduri de molid şi brad (în majoritatea văii şi a ariei de implementare a
proiectului).
Amplasamentul studiat face parte din aria protejată de interes comunitar situl de
importanţă comunitară ROSCI0019 Călimani – Gurghiu şi se află la limita
nordică a sitului ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului, în cadrul
acestuia. Investiţia are loc în zona biogeografică alpină.
Fig. 1. Localizarea investiţiei şi regiunile biogeografice
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
25
Fondul forestier
Fondul forestier din zona proiectului este administrat de ocolul Silvic
Gurghiu, fiind inclus în Unitatea de Producţie VIII Sirod. Drumul forestier
Italianul porneşte din apropierea bornei nr.16 şi urcă prin bornele 16, 6 și 14.
Arboretele studiate sunt reprezentate de molidişuri pure şi amestecuri
de molid cu fag şi cu alte foioase (paltin) sau răşinoase (brad), aflate în cea mai
mare parte pe staţiuni de productivitate mijlocie.
Structura pe clase de vârstă este echilibrată, arboretele din cadrul
bazinului fiind reprezentate în cea mai mare proporţie (66,1%), de clasa cu
vârstă de peste 100 ani, ceea ce implică o abordare atentă a modului în care se
vor efectua tăierile în următarele decenii, recomandate fiind tratamentele cu
perioadă lungă de regenerare.
Consistenţa arboretelor.
Din analiza datelor prezentate reiese că majoritatea arboretelor sunt
încadrate în categoria de consistenţă mai mare de 0,7. O parte dintre arborete
cu consistenţă mai mică au seminţiş viabil, care conferă o bună protecţie a
solului. Acestor arboree trebuie să li se acorde o atenţie sporită, ele necesitând
măsuri de gospodărire care să ducă la închiderea lor pe verticală, prin
realizarea unui procent maxim de regenerare naturală sau prin lucrări de
tehnică silvică.
Tabel nr.5 D.A.F.Italianul Lungime S temporar S definitiv tip pădure habitat
U.P. u.a. drum
VII 3A 314 1770 2140 1341 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐Fagion)
4A 90 500 650 1341 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐Fagion)
7A 380 2100 2600 1321 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐Fagion)
8A 260 1390 1630 1311 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐Fagion)
8B 782 4240 4980 1321 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐Fagion)
Total 1826 10000 12000
Tip pădure
1311 Amestec normal de rășinoase și fag, cu floră de mull (s)
1321 Amestec de rășinoase și fag cu Rubus hirtus (m)
1341 Amestec de rășinoase și fag pe soluri schelete (m)
Structura pe categorii de consistenţă se prezintă asfel:
0,1 – 0,3‐2,3% ;
0,4 – 0,6‐12,1% ;
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
26
0,7 – 1,0‐85,6% ;
Gradul de acoperire cu litieră a solului
Gradul de acoperire cu litieră a solului este un element care contribuie la
analiza scurgerii de suprafaţă şi a infiltraţiei apei in sol. Arboretele din
teritoriul studiat realizează următoarele grosimi de litieră:
arborete cu litieră continuă normală — 48,1 %
arborete cu litieră continuă subţire — 29,8 %
arborete cu litieră subţire întreruptă — 13,4 %
arborete fără litieră – 8,7%
II.1. Date generale privind ariile naturale protejate de interes comunitar din
zona amplasamentului vizat de implementarea proiectului
II.1.1. Situl de importanţă comunitară Călimani‐Gurghiu (ROSCI0019)
Situl de importanță comunitară Călimani‐Gurghiu, administrat în prezent
de către S.C. Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni S.A., în baza unui contract
încheiat cu Ministerul Mediului și Pădurilor pe o durată de 10 ani, începând cu
anul 2010, are o suprafață de 134.936 ha și a fost desemnat în vederea conservării
a 21 tipuri de habitate de interes comunitar (dintre care 6 habitate prioritare),
precum și a 39 de specii din fauna și flora de interes conservativ la nivel
european.
Din punct de vedere administrativ, SCI‐ul Călimani‐Gurghiu se află pe
raza administrativă a trei judeţe, şi anume: - judeţul Mureş – 89%; - judeţul Suceava – 8%; - judeţul Harghita – 3%.
În tabelul nr. 6 sunt prezentate tipurile de habitate de interes conservativ pentru
care a fost desemnat situl de importanță comunitară Călimani‐Gurghiu, precum
și ponderile estimate la nivelul sitului Natura 2000 și evaluarea criteriilor
conform Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006
privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a
manualului de completare a acestuia.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
27
Tabel nr. 6 ‐ Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost desemnat SCI
Călimani‐Gurghiu (ROSCI0019) şi evaluarea criteriilor conform Ordinului ministrului mediului
şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura
2000 şi a manualului de completare a acestuia
Nr.
crt Cod Denumire habitat % Reprez
Supr.
rel. Conserv Global
1 4070
*
Tufărişuri cu Pinus mugo şi
Rhododendron myrtifolium 2,5 A B B B
2 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat
silicios 0,1 A B B B
3 6520 Fâneţe montane 2 B B B B
4 8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie
chasmofitică pe roci silicioase 0,01 B B B B
5 9110 Păduri de fag de tip Luzulo‐
Fagetum 17 A B B B
6 9130 Păduri de fag de tip Asperulo‐
Fagetum 1 C C B B
7 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐
Fagion) 30 A B B B
8 91E0
*
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa
şi Fraxinus excelsior (Alno‐Padion,
Alnion incanae, Salicion albae) 0,5 B B B B
9 9410
Păduri acidofile de Picea abies din
regiunea montană (Vaccinio‐
Piceetea) 20 A B B B
10 9420
Păduri de Larix decidua şi/sau
Pinus cembra din regiunea
montană 0,5 A B A A
11 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 3 A B B B
12 6430
Comunităţi de lizieră cu ierburi
înalte higrofile de la nivelul
câmpiilor, până la cel montan şi
alpin 1 B C B B
13 6230
*
Pajişti montane de Nardus bogate
în specii pe substraturi silicioase 0,02 B A B B
14 8310 Peşteri în care accesul publicului
este interzis 0,1 C C B C
15 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0,01 B B B B
16 7240
*
Formaţiuni pioniere alpine din
Caricion bicoloris‐atrofuscae 0,01 B B B B
17 9180
*
Păduri din Tilio‐Acerion pe
versanţi abrupţi, grohotişuri şi
ravene 0,1 B B B B
18 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri
calcaroase, turboase sau argiloase 0,1 B B B B
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
28
(Molinion caeruleae)
19 3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile
râurilor montane 0,1 C C B B
20 3260
Cursuri de apă din zonele de
câmpie, până la cele montane, cu
vegetaţie din Ranunculion fluitantis
şi Callitricho‐Batrachion 0,001 C C C C
21 7110
* Turbării active 1 B C B B
Tabel nr. 7 ‐ Lista speciilor de interes comunitar pentru care a fost desemnat SCI Călimani‐
Gurghiu (ROSCI0019) şi evaluarea criteriilor conform Ordinului ministrului mediului şi
gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura
2000 şi a manualului de completare a acestuia
Cod Specie Populaţi
e Rezident
Repro-
ducere
Iernat
Pasaj
Sit Pop.
Conserv.
Izolare
Global
Specii de mamifere 135
5 Lutra lutra P C C C B 130
8 Barbastella barbastellus P RC R RC C B C B 130
4 Rhinolophus ferrumequinum P R D 132
4 Myotis myotis P C RC C B C B 130
7 Myotis blythii P C RC C B C B 135
2 Canis lupus P B A C A 136
1 Lynx lynx P B A C A 135
4 Ursus arctos P B A C B 131
0 Miniopterus schreibersi P C B C B
Specii de amfibieni şi reptile 119
3 Bombina variegata P C B C B 200
1 Triturus montandoni P C B C B 116
6 Triturus cristatus P C B C B
Specii de peşti 113
8 Barbus meridionalis P C B C B 112
2 Gobio uranoscopus P B B C B 116
3 Cottus gobio P C B C B 110
5 Hucho hucho V B B B B 114
6 Sabanejewia aurata P C B C B 412
3 Eudontomyzon danfordi P B A C A
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
29
Specii de nevertebrate 108
7 Rosalia alpina P C B C C 105
2 Euphydryas maturna P C B C B 106
0 Lycaena dispar R C B C B 107
8 Callimorpha quadripunctaria P D 108
6 Cucujus cinnaberinus R B B C B 108
3 Lucanus cervus R C B C B 401
2 Carabus hampei P C B B B 403
9 Nymphalis vaualbum P? 405
4 Pholidoptera transsylvanica P B B A B 108
4 Osmoderma eremita P C B C B 108
8 Cerambyx cerdo P B B C B
Specii de plante 411
6 Tozzia carpathica R B A C A 175
8 Ligularia sibirica R C B C B 161
7 Angelica palustris R B B C B 142
8 Marsilea quadrifolia R D 190
2 Cypripedium calceolus R C B C C 407
0 Campanula serrata P B B C B 409
7 Iris aphylla ssp. hungarica R B B C B 139
3 Drepanocladus vernicosus R C B C B 138
1 Dicranum viride V C B C B 138
9 Meesia longiseta R C B C B
Cacteristici generale ale sitului.
Habitate Corine LandCover:
Tufişuri, tufărişuri 3 N08 322
Pajişti naturale, stepe 2 N09 321
Păşuni 7 N14 231
Păduri de foioase 19 N16 311
Păduri de conifere 20 N17 312
Păduri de amestec 41 N19 313
Habitate de păduri (păduri în tranziţie) 8 N26 324
Alte caracteristici ale sitului, Clase de habitat (pondere în %):
Pajişti seminaturale umede, preerii mezofile (5%)
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
30
Pajişti alpine şi subalpine (3%)
Păduri caducifoliate (16%)
Păduri de conifere (34%)
Păduri mixte (39%)
Stâncării interioare, grohotişuri, dune interioare, zone cu zăpezi şi gheţuri
veşnice (<1%)
Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicaţie, rampe de
depozitare, mine, zone industriale) 1%)
Munţii Călimani şi Gurghiu sunt munţi de origine vulcanică având pante
mari (media peste 30 grade), relief extrem de variat şi frământat, cu aglomerate
vulcanice, ce dau forme de relief specifice, de un mare pitoresc. Morfologia
reliefului alături de caracteristicile bio‐pedo‐climatice specifice favorizează
menţinerea unei biodiversităţi deosebit de valoroase.
II.1.2. Aria de protecţie specială avifaunistică Depresiunea şi Munţii Giurgeului (ROSPA0033)
Aria de protecţie specială avifaunistică Depresiunea şi Munţii Giurgeului,
administrată în prezent de către S.C. Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni S.A., are
o suprafață de 87.892 ha și a fost desemnată în vederea conservării a 24 specii de
păsări de interes comunitar.
Suprafața ariei de protecţie specială avifaunistică Depresiunea şi Munţii
Giurgeului se întinde pe teritoriul județelor Harghita (84%) şi Mureş (16%). Aria
este considerată ca fiind prioritatea nr. 3 dintre cele 68 de situri SPA propuse de
către Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării.
Tabel nr 8 Lista speciilor pentru care a fost propusă Aria de Protecţie
Specială Avifaunistică “Depresiunea şi Munţii Giurgeului”
COD
NATURA
2000
NUME SPECIE
MARIMEA
ESTIMATA A
POPULATIILOR
REZIDENTE
CLOCITOARE
OASPETI
DE
IARNA
PASAJ POPULATIE CONSERVARE IZOLARE EVALUARE
GLOBALA
A031 Ciconia ciconia 50‐60 p C B C B
A072 Pernis apivorus 40‐55 P B B C B
A122 Crex crex 180‐250 P C B C B
A089 Aquila 35‐45 P C B C B
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
31
COD
NATURA
2000
NUME SPECIE
MARIMEA
ESTIMATA A
POPULATIILOR
REZIDENTE
CLOCITOARE
OASPETI
DE
IARNA
PASAJ POPULATIE CONSERVARE IZOLARE EVALUARE
GLOBALA
pomarina
A091 Aquila
chrysaetos 1‐2 P C B B C
A223 Aegolius
funereus 200‐220 B C C C
A224 Caprimulgus
europaeus 120‐130 P C B C B
A217 Glaucidium
passerinum 30‐40 P C C C C
A241 Picoides
tridactylus 140‐170 P C C C C
A338 Lanius collurio 6000‐7000
P C B C B
A246 Lullula arborea 500‐700 P C B C B
A081 Circus
aeruginosus 0‐1 P
60‐
100 ID
A082 Circus cyaneus 40‐50 I D
A104 Bonasa bonasia 250‐280 P B B C B
A239 Dendrocopos
leucotos 60‐80 P C B C B
A238 Dryocopus
martius 70‐90 P B B C B
A215 Bubo bubo 1 P C B C B
A222 Asio flammeus 1P D
A027 Ficedula
albicollis
4500‐5500
P C B C B
A320 Ficedula parva 500‐600 P C B C B
A103 Falco
peregrinus 1‐2 P B B C B
A108 Tetrao
urogallus 150‐190 I C B C B
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
32
Figura nr. 2. Localizarea amplasamentului proiectului în raport cu rețeaua ariilor naturale protejate
Importanţa desemnării SPA “ Depresiunea şi Munţii Giurgeului ” constă în:
C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex)
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
33
C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 8
specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), barză albă (Ciconia ciconia), ieruncă
(Bonasa bonasia), cocoş de munte (Tetrao urogallus), cristelul de câmp (Crex crex),
minuniţă (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum) şi ciocănitoare de
munte (Picoides tridactylus). Impactul antropic este foarte scăzut, existând puţine
localităţi raportate la o întindere foarte mare.
II.2. Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și a
habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a
amplasamentului vizat de a proiectului
Pentru evaluarea adecvată a impactului potenţial produs de
implementarea unui proiect asupra speciilor pentru care a fost desemnat un sit
Natura 2000, observaţiile înregistrate în teren trebuie corelate cu aspecte
relevante privind ecologia speciilor, arealul de distribuţie, efectivele
populaţionale la nivel european şi naţional precum şi relevanţa sitului pentru
conservarea acestor specii etc. Toate aceste informaţii, corelate şi cu aspecte
tehnice relevante privind proiectul analizat, precum şi cu date legate de impactul
cumulat, conduc în final la o evaluare corespunzătoare a efectului implementării
proiectului asupra fiecărei specii de interes conservativ în parte.
II. 2.1. ‐ Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia avifaunei de interes comunitar la nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului
Specii regăsite in fisa standard și potențialul impact al proiectului asupra
acestora:
Ciconia ciconia (barză)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie migratoare oaspete de
vară. Este singura specie de talie mare care a devenit sinantropă în timpuri
istorice, în prezent cuibărind exclusiv în interiorul localităţilor. Cuiburile sunt
instalate în special pe stâlpii de curent electric si numai rar pe acoperişurile
caselor sau pe arbori. De regulă masculii revin primi din cartierul de iernat şi
încep reamenajarea cuibului.perechile sunt monogame cel puţin pe durata unui
sezon de reproducere. Ponta este formată în general din 3‐4 ouă, dar se pot
depune până la 7 ouă. Clocesc ambii parteneri, alternativ. Perioada de dezvoltare
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
34
embrionară durează circa o lună, iar puii eclozează eşalonat. Dezvoltarea
postembrionară durează în jur de două luni.
Hrana este în totalitate de provenienţă animală. Barza consumă, broaşte, serpi,
insecte, micromamifere, ouă şi pui ale altor specii de păsări fiind zoofag‐
polifagă. Teritoriile de hrănire sunt reprezentate de zone deschise, respectiv zone
umede, pajişti, terenuri agricole.
Cartierele de iernat ale berzei sunt situate în Africa subsahariană. Berzele din
România trec Marea Mediterană peste strâmtoarea Bosfor.
Distribuţie: cuibăreşte în Europa, Africa de Nord, partea vestică a Asiei şi o parte
a Orientului Mijlociu. În Europa lipseşte din Marea Britanie, Scandinavia, Italia.
Efective populaţionale: în prezent în Europa cuibăresc între 180‐220 mii perechi,
cele mai marie efective fiind cantonate în Polonia, Spania, Lituania şi Belarus. În
România cuibăresc 4‐5mii perechi, cele mai marie efective fiind localizate în
judeţele Satu Mare şi Timiş dar şi în judeţele Covasna, Harghita, Sibiu şi Braşov.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, în sit, cuibărind conform
formularului standard între 50‐60 perechi iar starea de conservare actuală este
favorabilă (B).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ, probabil nul, în
zona de proiect neexistând cuiburi ale speciei. Terenurile acoperite aici cu
vegetaţie forestieră nu pot fi folosite nici ca şi teritorii de hrănire.
Pernis apivorus (viespar)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie migratoare‐oaspete de
vară. Cuibăreşte în păduri decidue, cu multe luminişuri şi terenuri aride de unde
îşi poate procura hrana. Preferă văile largi în special din etajul colinar. Este o
specie monogamă cel puţin pe durata unui sezon de reproducere. Cuibul este
amplasat în coronamentul arborilor la înălţimi în general mai mari de 10m iar la
amenajarea lui participă ambii parteneri. Ponta este formată în general din două
ouă, dar poate fi formată şi din 1 sau 3 ouă. Dezvoltarea embrionară durează în
jur de o lună, la clocit participând ambii parteneri. Puii devin independenţi la
vârsta de circa 40‐44 zile.
Hrana este formată în principal din larve, pupe şi adulţi de himenoptere
aculeate, respectiv viespi, bondari şi albine. Consumă însă şi alte tipuri de
insecte, respectiv coleoptere, fluturi etc precum şi amfibieni, ouă şi pui ale altor
specii de păsări.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
35
Distribuţie: cuibăreşte în Eurasia, în nord din Pensinsula Scandinavă şi până la
Marea Mediterană în Sud, iar pe longitudine din Pensinsula Iberică până în Asia
centrală în est. Este o specie migratoare, cartierele de iernat fiind situate în Africa
subsahariana până în Africa de Sud.
În România specia este prezentă mai ales în zonele de deal din Transilvania, dar
în mai mică măsură şi în Muntenia, Moldova şi Dobrogea.
Efective populaţionale: în Europa se cunsideră că în prezent cuibăresc în jure de
110‐160 mii perechi, efectivele populaţionale cele mai mari find cantonate în
Belarus, Franţa, Suedia şi România. Efectivul naţional al speciei este estimat la
circa 2000‐2600 perechi.
Relevanţa sitului pentru specie: este semnificativă, în sit cuibărind, conform
formularului standard al speciei între 40‐55 perechi, cu stare de conservare
favorabilă (B).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ, în vecinătatea
zonei de proiect nefiind identificat nici un cuib al vreunei specii de pasăre
răpitoare, implicit nici a viesparului. Terenurile acoperite de vegetaţie lemnoasă
sunt puţin favorabile ca locuri de hrănire. În cursul observaţiilor în teren nu a
fost observat nici un individ aparţinând acestei specii.
Crex crex (cristel de camp)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie migratoare oaspete de
vară. Cuibăreşte în terenuri deschise cu vegetaţie ierboasă densă, respectiv în
pajişti mezo‐mezohigrofile din luncile râurilor din etajul de şes şi până la circa
1400 m altitudine. Într‐o mai mică măsură cuibăreşte şi în culturi agricole în
special în câmpuri cultivate cu lucernă. Este o specie monogamă pe durata unui
sezon de reproducere. Cuibul este amplasat pe sol în vegetaţie ierboasă densă.
Ponta este formată din 8‐12 ouă. Numai femela cloceşte, iar dezvoltarea
embrionară durează 16‐19 zile. Puii sunt nidifugi şi devin independenţi la vârsta
de aproximatix 34‐38 zile.
Regimul trofic este omnivor; consumă insecte, moluşte, viermi,dar şi seminţe.
Distribuţie: cartierele de reproducere ale speciei sunt situate în Eurasia, în nord
din Pensinsula Scandinavă ţi la sud până în Balcani, iar pe longitudine arealul de
cuibărit al speciei se întinde din Marea Britanie până în stepele din Asia
Centrală. Cartierele de iernat sunt situate în zonele de savană din Africa sud‐
estică.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
36
În România este o specie larg răspândită, în special în zonele de câmpie şi
colinare, urcând însă pe altitudine până în etajul montan inferior.
Efective populaţionale: efectivul clocitor în Europa este estimat la circa 1,3‐2
milioane perechi, cu concentraţii mari în Belarus, Estonia, Letonia,Lituania,
Polonia, România şi Ucraina.
Efectivul naţional al speciei este estimat la circa 44‐60 mii perechi clocitoare
Relevanţa sitului pentru specie: este semnificativă, în sit cuibărind între 180‐250
perechi, într‐o stare de conservare favorabilă (B) conform formularului standard.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ spre nul, în zona
de proiect neexistând habitatul tipic de pajişte, în care cuibăreşte cristelul de
câmp.
Aquila pomarina (acvilă ţipătoare mică)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie răpitoare migratoare‐oaspete
de vară în România. Cuibăreşte în păduri decidue, de amestec sau de conifere,
înconjurate de terenuri deschise, respectiv pajişţi, sau terenuri agricole, în
general în vecinătatea luncilor umede în văi largi. Este monogamă pe termen
lung şi teritorială. Într‐un teritoriu, o pereche de acvilă ţipătoare mică poate avea
mai multe cuiburi pe care le foloseşte alternativ. Cuibul este instalat în arbori
înalţi, de regulă la înălţimi de peste 10 m. Ponta este formată de regulă din două
ouă, dar poate fi depus şi un singur ou sau uneori trei ouă. Clocitul începe odată
cu depunerea primului ou şi este asigurat in special de către femelă. Puii
eclozează asincron, după o perioadă de dzvoltare embrionară de 38‐41 zile. Puii
sunt nidicoli şi capabili de zbor după circa 2 luni de dezvoltare postembrionară.
În general supravieţuieşte numai puiul care a eclozat primul.
Hrana este diversă. Acvila ţipătoare mică consumă micromamifere, amfibieni,
ouă şi pui ale altor specii de păsări, reptile şi insecte de talie mare
Distribuţie: cuibăreşte în Europa Centrală şi Sudică până în Asia Mică şi de
asemenea în Iran. Este o specie migratoare, plecând către cartierul de iernat
Septembrie. Igrează peste Bosfor apoi trece prin Turcia, Siria, Liban, Israel,
Egipt, Sudan, Uganda si Tanzania pentru a ierna în ţările din Africa Centrala şi
de Sud respectivb sudul Zairului, nordul Namibiei, Zambia, Zimbabwe,
Mozambic, sudul Angolei, Botswana, nordul Africii de Sud.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
37
Efective populaţionale: efectivul european al speciei este estimat la circa 14‐19
mii perechi clocitoare, cu efective mai mari în Belarus, Letonia, România şi
Polonia.
Efectivul naţional al speciei este estimat la circa 2500 – 2800 perechi clocitoare.
Relevanţa sitului pentru specie: este semnificativă, în sit cuibărind conform
formularului standard 35‐45 perechi într‐o stare de conservare favorabilă (B).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ, în zona de
proiect nefiind identificate cuiburi de păsări rapitoare, iar terenurile deschise
care pot fi folosite ca si cartier de hrănire sunt slab reprezentate. In cursul
observaţiilor în teren această specie nu a fost identificată.
Aquila chrysaetos (acvilă de munte)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie sedentară, care
cuibăreşte în zone stâncoase, calcaroase înconjurate de terebnuri deschise pe care
le foloseşte ca şi cartiere de hrănire. Este monogamă pe termen lung. În teritorile
de acvilă de munte există în general mai multe cuiburi pe care le folosesc prin
totatie în ani succesivi. La amenajarea anuală a cuibului ales pentru cuibărit
participa ambii parteneri. Ponta este formată cel mai adesea din 2 ouă, iar uneori
aceasta poate fi formată din 1 sau 3 ouă. Clocitul durează cira 45 zile şi este
asigurat de ambii parteneri, dar femela este cea care inoptează pe cuib. Incubarea
ouălor începe odată cu depunerea primului ou, puii eclozează asincron şi sunt
nidicoli. De regulă supravieţuieşte numai puiul carea eclozat primul. Perioada
de dezvoltare postembrionară durează în jur de două luni.
In general este prădătoare activă vânând diverse specii de mamifere de talie
mijjlocie şi mică, păsări de palie mare sau medie, iar ocazinal consumă şi reptile
sau peşte. Este şi necrofagă în special iarna cand resursele trofice şi prada vie
devin insuficiente.
Acvila de munte este sedentară în România aceasta neînsemnând şi faptul că
indivizii unei perechi rămân obligatoriu în teritoriu pe durata sezonului rece.
Într‐o oarecare măsură aceştia devin eratici iarna, revenind în terotoriu la finele
iernii şi/sau începuztul primăverii.
Distribuţie: este o specie cu areal holarctic, cu cel puţin 6 subspecii câte una în
Eurasia (exceptând Peninsula Iberică), America de Nord, Estul Siberiei (din Altai
până în Kamceatka), sudul Asiei, Peninsula Iberică şi Nordul Africii, respectiv
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
38
Japonia şi Korea. Cercetărio recente indică că acvila de munte împreună cu
Aquila verreauxii din sudul şi estul Africii, Aquila gurneyi din Noua Guinee şi
insulele învecinate şi Aquila audax din Australia ar forma o superspecie.
Efective populaţionale: la nivelul continentului european efectivul populaţional
al speciei este estimat la circa 8400‐11000 perechi clocitoare, cu efective
semnificative în Franţa, Norvegia, Suedia, Italia şi Elveţia.
În România cuibăresc în prezent între 85‐130 perechi
Relevanţa sitului pentru specie: în sit cuibăresc constant 1‐2 perechi, în stare de
conservare favorabilă (B) conform formularului standard al sitului.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ spre nul. În
cursul observaţiilor în teren nu a fost observată această specie. În zona de Proiect
nu există habitate caracteristice, stâncoase folosite pentru instalarea cuibului, iar
ponderea mică a terenurilor deschise în jurul zonei de proiect face ca acestea să
nu fie optime nici pentru hrănire.
Aegolius funereus (minuniţă)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie sedentară, care
habitează pădurile dese de conifere. In general specia este monogamă cel puţin
pentru un sezon de reproducere, dar a fost descrisă şi poliginia şi poliandria.
Cuibăreşte în scorburi, dar mai ales în cuiburi părăsite de ciocănitori și în special
de ciocănitoare neagră (Dryocopus martius). În Europa vestică şi nordică,
minuniţa ocupă frecvent cuiburile artificiale montate anume pentru ea, cale de
populare a pădurilor echiene tinere. Ponta este formată din 4‐5 ouă, uneori până
la 8, depuse în intervalul martie‐aprilie. Dezvoltarea embrionară durează 30‐37
zile, iar puii devin zburători la vârsta de 31‐36 zile. Hrana este formatăîn
principal din micromamifere şi mai rar paseriforme. În vestul Europei (posibil şi
la noi) duşmanii săi naturali sunt jderul şi veveriţa (aceasta îi pradă cuiburile).
Distribuţie: este o specie cu areal holarctic cuibărind în taigaua Eurasiatică şi
Nord Americană. Arealul speciei are şi un corespondent altitudinal, specia fiind
prezentă şi în etajul montan mijlociu şi superior de vegetaţie dominate de păduri
de conifere. Există cel puţin 7 subspecii în acest areal vast.
Efective populaţionale: efectivele europene ale minuniței totalizează între
110.000‐350.000 perechi, dintre care mai mult de jumătate trăiesc în Rusia, alte
însemnate efective existând în Norvegia, Suedia şi Finlanda.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
39
În România, efectivul minuniței este dificil de evaluat, însă este probabil să nu
existe mai mult de 1.000‐2.000 de perechi în întreaga ţară.
Relevanţa sitului pentru specie: este semnificativă în sit cuibărind conform
formularului standard al speciei 200‐220 perechi aflate însă în prezent într‐o
stare de conservare nefavorabilă (C).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: densitatea speciei în sit este
relativ mică, undeva în jurul a 0,03 perechi/10 ha de pădure de conifere. În aceste
condiţi considerăm că efectul implementării proiectului este nesemnificativ,
aproape nul, cu atât mai mult cu cât nu va fi afectat nici un masiv compact de
pădure tipică pentru specie.
Picoides tridactylus (ciocănitoare de munte)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: cuibăreşte aproape exclusiv în
pădurile montane de molid, însă ocazional populează local și păduri de amestec
(fag cu molid). Preferă arboretele dese, constituite din arbori de peste 40‐50 ani,
bine închegate, dar local cu rariști. Arborii complet sau parțial uscați sunt căutați
de ciocănitorile de munte atât pentru săparea cuiburilor, cât și pentru procurarea
hranei reprezentate de larvele insectelor xilofage (cerambicide, scolitide) care se
dezvoltă sub scoarța acestora.
Specie sedentară, își sapă cuibul în molizi, mai ales în molizii uscați, iar femela
depune un număr de 4‐5 ouă în perioada mai‐iunie. Clocitul durează 14 zile.
Indivizii se hrănesc cu insecte (adulte și larve), la fel ca toate ciocănitorile, dar nu
coboară niciodată pe sol.
Distribuţie: are un areal holarctic, circumpolar, în zona boreală a pădurilor de
conifere, specia fiind unul din elementele tipice de taiga. În Eurasia Picoides
tridactylus prezintă un areal disjunct boreo‐alpin. Este o specie sedentară, totuși
păsările din nordul arealului realizează deplasări iarna, pe distante restrânse,
spre sud. În Europa central‐sudică Picoides tridactylus este o pasăre tipic
montană, trăind în general la altitudini de peste 1.000 m.
Aria de răspândire a ciocănitorii de munte în țara noastră coincide în generalcu
aria ocupată de pădurile montane mari și închegate de molid, cuprinse între
1.000 m și 1.600 m altitudine. În Carpații Moldovei (Ceahlău, Tarcău) specia a
fost semnalizată și în pădurile de amestec (fag și molid) la 700 – 800 m altitudine.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
40
Efective populaţionale: efectivul european al speciei este estimat la circa 350mii‐
1,1 milioane de perechi clocitoare cu efective mari în Finlanda, Austria Belarus şi
România.
Efectivul naţional al speciei este estimat la circa 15‐20 mii perechi clocitoare fiind
unul dintre cele mai mari din Europa.
Relevanţa sitului pentru specie: este semnificativă, în sit cuibărind 140‐170
perechi, aflate însă, conform formularului standard în stare de conservare
nefavorabilă, probabil datorită vârstei reduse a unor trupuri de pădure precum
posibil şi datorită exploatărilor forestiere.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: densitatea speciei în sit este
redusă, circa 0,02 perechi/ha, motiv pentru care efectul implementării proiectului
asupra speciei poate fi considerat nesemnificativ cu atât mai mult cu cât nu vor fi
afectate masife compacte de pădure tipică pentru specie.
Lanius collurio (sfrâncioc roşietic)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie clocitoare oaspete de
vară, care trăieşte în terenuri deschise cu arbuşti, respectiv Crataegus monogyna,
Rosa canina, Prunus spinosa în care îşi instalează cuibul. Este monogamă pentru
un sezon de reproducere. Ponta este formată în general din 5 ouă. Incubaţia este
asigurată în special de către femelă. Perioada de dezvoltare embrionară durează
cira 14 zile iar puii eclozează asincron. Sunt nidicoli, iar dezvoltarea
postembrionară se întinde pe o durata de circa două săptămâni.
Hrana este ne natura zoofag‐polifagă. În spectrul trofic al specie domină
insectele, dar sunt consumate şi alte nevertebrate precum şi micromamifere, ouă
şi/sau pui ale altor specii de păsări şi reptile.
Distribuţie: cuibăreşte în Europa şi în partea de vest a Asiei. În România este
comună, lar răspândită în special în etajul de şes şi în cel colinar. Cartierele de
iernare ale speciei sunt situate în Africa subsahariană.
Efective populaţionale: efectivul european al speciei este estimat la circa 6,3‐13
milioane de perechi clocitoare, cu densităţi mari în Bulgaria, Ungaria, Polonia şi
mai ales România.
Efectivul naţional al speciei este estimat la circa 1,3‐2,6 milioane de perechi
clocitoare.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
41
Relevanţa sitului pentru specie: este semnificativă, în sit cuibărin conform
formularului standard circa 6‐7 mii perechi, în stare de conservare favorabilă (B).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ, zone de proiect
nefiind acoperită de habitatul tipic al speciei.
Lullula arborea (ciocârlie de pădure)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie clocitoare, migratoare
oaspete de vară, care cuibăreşte etajul de şes, colinar şi până în văile largi ale
munţilor la liziere de pădure şi în poieni largi cu arbori înalţi pe care îi foloseşte
ca „turnuri de observaţie”. Este monogamă pentru un sezon de reproducere,
eventual bigamă. Cuibul este instalat pe sol ascuns în vegetaţie ierboasă sau sub
arbuşti. Ponta este formată de regulă din 4‐5 ouă, incubate în special de către
femelă. Puii eclozează aproape sincron, iar perioada de dezvoltare embrionară
durează în jur de 14 zile. Pui sunt nidicoli şi devin zburători ăn jurul vârstei de
două săptămâni.
Hrana este omnivoră, formată div diverse insecte dar şi alte nevertebrate şi
seminţe.
Distribuţie: cuibăreşte în Europa, Orientul Mijlociu şi nordul Africii. În partea
vestică a arealului specia este în principal sedentară, dar indivizii din centul şi
estul arealului migrează spre latitudini sudice pe parcursul sezonului de iarnă.
Efective populaţionale: efectivul european al speciei este estimat la circa 1,3‐3,3
milioane perechi clocitoare , specia fiind bine reprezentată în belarus, Franţa,
Italia, Portugalia.
În România cuibăresc 65‐87mii perechi.
Relevanţa sitului pentru specie: puţin semnificativă, în sit cuibărind 500‐700
perechi, aflate în stare de conservare favorabilă conform formularului standard
al sitului. Parţial acest lucru se datorează faptului ca altitudinea medie în sit este
puţin pentru limita altitudinala maximă de distribuţie a speciei.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ, posibil nul în
zona de proiect specia nefiind identificată în teren.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
42
Circaetus gallicus (şerpar)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei:este o specie clocitoare oaspete de
vară, care habitează pădurile rare, cu strat arbustiv şi care au în vecinătate
terenuri deschise şi însorite frecventate de diverse specii de şerpi şi şopârle care
constituie exclusiv hrana de bază. Este o specie monogamă, cel puţin pentru un
sezon de reproducere. Cuibul este amplasat spre vârful coronamentului
arborilor, la înălţimi cuprinse între 3‐7m. Construcţia unui cuib nou durează în
jur de 4 zile.depune de regulă un singur ou, pe care în incubează ambii parteneri
cu preponderenţă însă femela. Incubaţia durează circa 44‐47 zile, iar puiul este
nidicol. Dezvoltarea postembrionară este lungă, întinzându‐se pe circa 70‐75 zile.
Distribuţie: şerparul este răspândit în Europa sud‐vestică, centrală şi sud‐estică,
în nordul Peninsulei Arabia şi în Asia Mică şi o populaţie itolată în Asia
Centrală. Populaţia de aici este migratoare, cartierul de iernare fiind reprezentat
de sahelul din Africa. În Peninsula India specia este sedentară.
În România este răspândit în special în Transilvania şi Dobrogea, dar lipsesc
informaţiile certe cu privire la cuibăritul speciei în Muntenia şi Moldova.
Efective populaţionale: efectivul european al speciei este estimat la circa 8400‐
13000perechi clocitoare, cu efective semnificative înBelarus şi mai ales în Spania
şi Turcia.
În România cuibăresc în prezent circa 220‐300 perechi.
Relevanţa sitului pentru specie: probabil semnificativă ţinând cont de efectivul
naţional relativ mic. Conform formularului standard al sitului aici cuibăresc
constant 2‐3 perechi cu o stare de conservare favorabilă (B).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ spre nul. În
zona de proiect nu a fost identificat nici un cuib de pasăre răpitoare, iar
terenurile învecinate sunt acoperite de vegetaţie lemnoasă ceea ce face ca ele să
nu fie optime ca terenuri de hrănire pentru şerpar.
Circus aeruginosus (erete de stuf)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie clocitoare în România,
migratoare oaspete de vară, dependentă de zone umede întinse cu vegetaţie
palustră abundentă. Îşi instalează cuibul în stufărişuri compacte. Este o specie
monogamă pentru un sezon de reproducere. Ponta este formată din 3‐8 ouă,
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
43
incubate odată cu depunerea primului ou, în special de către femelă. Ecloziunea
se produce asincron, după o perioadă de dezvoltare embrionară de 31‐38 zile.
Puii devin zburători la vărsta de circa 40 zile.
Hrana este formată din amfibieni, păsări, ouă şi sau pui ale altor specii şi
ocazional micromamifere şi reptile.
Distribuţie: cuibăreşte în zona temperată şi subtropicală a Eurasiei şi în Nordul
Africii. În România este o specie comună, în special în etajul de şes şi colinat,
unde există zone umede întinse cu vegetaţie palustră abundentă.
Efective populaţionale:efectivul european al speciei este estimat la 93‐140 mii
perechi clocitoare cu densităţi mari în Belarus, Ungaria, Polonia şi România.
Efectivul naţional als peciei este estimat la circa 1700‐2500 perechi.
Relevanţa sitului pentru specie: nesemnificativă pe durata sezonului de
reproducere, în sit neexistând zone umede mari cu vegetaţie palustră Situl este
însă tranzitat în perioadele de pasaj de efective populaţionale relativ mari de
până la 100 indivizi, conform formularului standard al sitului. În aceste condiţii
starea de conservare a speciei însit este în prezent neevaluată
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul. Specia nu cuibăreşte în
zona de proiect şi nici în zonele învecinate.
Circus cyaneus (erete vânăt)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie în general oaspete de
iarnă pentru România. Cuibăreşte în terenuri deschise acoperite cu vegetaţie
ierboasă scundă. Este o specie monogamă pentru un sezon de reproducere.
Cuibul este instalat pe sol, ponta este formată din 4‐6 ouă incubate numai de
femelă pentru circa o lună. Puii sunt nidicoli şi devin zburători dupa o perioadă
de dezvoltare postembrionară de circa 35‐40 zile.
Este o specie prădătoare care vânează în general diverse specii de paseriforeme
şi micromamifere.
Distribuţie: specia este clocitoare în jumătatea nordică a Americii de Nord şi a
Eurasiei şi iernează în partea de sud a acestor continente.
Efective populaţionale: efectivul european al speciei este estimat la circa 32‐59
mii perechi. Nu cuibăreşte în România.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
44
Relevanţa sitului pentru specie: situl este important păentru specie numai pe
durata sezonului de iarnă, când în sit iernează efective de circa 40‐50 indivizi,
conform formularului standard al sitului starea de conservare a acestora fiind
favorabilă (B).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul, în perioada de
implementare a proiectului, care nu va fi iarna, specia nefiind prezentă în sit. În
plus zona de proiect nu este acoperită de tipul de habitat caracteristic, pe care il
foloseşte eretele vânăt pentru iernare.
Bonasa bonasia (ieruncă)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie sedentară, ierunca habitează
în păduri de conifere mature nederanjate, dar poate fi identificată şi în păduri
mixte sau de foioase (făgete). De obicei preferă pădurile dese cu exemplare mari
de molid şi larice, cu arini şi mesteacăn pe marginile poienilor. Preferă pădurile
mai umede, de multe ori fiind prezentă în apropierea cursurilor de apă. Prezența
speciei în teritoriu este legată și de prezența tufărişurilor dese (ex. Vaccinium
myrtillus). Preferă de asemenea vegetaţia de tranziţie dintre diferite asociaţii
forestiere. Nevoile speciei se scimbă pe parcursul anului. Astfel, doar un habitat
mozaicat, aproape neatins, poate satisface cerințele ecologice ale speciei.
Ierunca se hrăneşte la sol, consumând prepoderent muguri, frunze, flori,
seminţe, fructe de pădure (mure de pădure, frăguțe, alune, dar mai ales afine)
etc. Hrana vegetală este completată cu insecte, de cele mai multe ori furnici,
gândaci şi diferite larve. În timpul iernii, din cauza stratului de zăpadă, se
hrăneşte în copaci cu seminţe, frunze şi muguri (salcie, mesteacăn, arin, fag etc.).
De obicei se mişcă în perechi, care stau împreună pe tot parcursul anului, dar pot
fi întâlnite şi exemplare solitare. Uneori indivizii formează grupuri mici în
sezonul de iarnă. Ierunca este o specie teritorială, mărimea teritoriului variând
mult. În Europa Centrala densitatea medie a speciei este de cinci perechi pe un
kilometru pătrat. Ierunca îşi apără teritoriul doar în timpul primăverii şi verii,
iarna poate să se mişte pe suprafețe mai mari, dar primăvara se întoarce la
teritoriul său.
Ierunca este o pasăre monogamă. După împerechere de cele mai multe ori
masculul părăseşte femela, care creşte singură puii. Cuibăreşte pe pământ, într‐
un cuib cu diametrul de aproximativ 20 cm și adâncimea de 4‐5 cm. Cuibul este
căptuşit cu ierburi, frunze şi muşchi. Femela depune 7‐11 ouă la un interval de 1‐
2 zile între ele. Incubaţia de 25‐27 zile începe cu depunerea ultimului ou, juvenilii
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
45
eclozând deodată. După 24 de ore de la eclozare puii abandonează cuibul şi se
hrănesc independent. Dupa câteva zile aceștia sunt deja capabili de zboruri pe
distanțe scurte. Pui ating mărimea adulților în 30‐40 de zile de la eclozare, iar la
vârsta de trei luni sunt total independenţi. Când puii sunt mai mari, sau la
sfârşitul verii, masculul se întoarce la familia lui, perechea se reasociază şi rămân
împreună pe timpul iernii. Perechea stă împreună cu juvenilii şi pe timpul iernii
doar în rare cazuri.
Distribuţie: trăieşte în partea nordică a Eurasiei, Europa centrală şi de Est. Este
răspândită în pădurile taiga, iar în zona temperată este prezentă zone montane,
între altitudini de 600‐1.800 m.
Efective populaţionale: efectivul european al speciei este estimat la 2,5‐3,1
milioane de perechi, bine reprezentată în Belarus, Finlanda şi Polonia. În
România efectivul populaţional este estimat la 10.13 mii perechi.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, în sit cuibărind 250‐280 perechi
aflate în stare de conservare favorabilă (B) conform formularului stanfdard al
speciei.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: probabil nesemnificativ,
datorită suprafeţei mici de habitat care va fi afectată de proiect, raportată la
suprafaţă totală a habitatului disponibil pentru speciei în sit.
Bubo bubo (buhă)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie sedentară în România
care cuibăreşte păduri cu arbpori bătrâni din zona de şes până în etajul montan
superior. Este o specie monogamă pe termen lung (posibil pe viaţă). Cuibul este
instalat în scurburi de arbori, pe stânci sau in diverse cavităţi ale pereţilor
stâncoşi şi chiar pe sol în adâncituri la baza arborilor, şi este puţin amenajat.
Ponta este formată din 2‐4 ouă, incubate numai de femelă pentru circa 35 zile.
Ecloziunea este asincronă, puii sunt nidicoli şi devin zburători după circa 2 luni
de la ecloziune.
Hrana este formată din mamifere de talie mică şi mijlocie şi păsări de talie
mijlocie.
Distribuţie: cuibăreşte în întreaga Eurasie exceptând tundra arctică şi zonele
subtropicale şi tropicale din sudul Europei şi Asiei. În România specia este
cantonată în special în păduri din Transilvania şi Carpaţi, dar şi în Dobrogea.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
46
Efective populaţionale: efectivul european al speciei este cuprins între 19‐38 mii
perechi, specia fiind bine reprezentată în Franţa, Norvegia, Croaţia şi şi Finlanda.
În România cuibăresc 750‐1000 perechi.
Relevanţa sitului pentru specie: puţin semnificativă, în sit cuibărind conforma
formularului standard al sitului numai o singură pereche. Starea de conservare
este în prezent favorabilă (B)
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ, probabil nul.
Specia nu a fost identificată în teren, iar în zona de proiect, cuibăritul speciei este
puţin probabil.
Asio flammeus (ciuf de câmp)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie oaspete de iarnă pentru
România, excepţional cuibăritoare. Cuibăreşte numai în stepele temperate şi
boreale şi în tundra arctică. Este o specie monogamă pentru un sezon de
reproducere. Cuibul este instalat pe sol ascuns în vegetaţie. Ponta este formată
din 4‐8 ouă incubate numai de femelă pentru circa 25 zile. Ecloziunea este
asincronă, puii sunt nidicoli şi devin zburători după circa 27 – 30 zile.
Hrana este formată din micromamifere şi păsări de talie mică şi mijlocie.
Distribuţie: cuibăreşte pe toate continentele exceptândAustralia şi Antarctica, în
terenuri deschise. În România este oaspete de iarnă, cuibăritul speciei fiind puţin
documentat.
Efective populaţionale: efectivul european al speciei este estimat la 58‐180 mii
perechi clocitoare.
Relevanţa sitului pentru specie: probabil nesemnificativă, conform formularului
standard al sitului fiind posibilă în sit cuibărirea unei perechi.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ, probabil nul.
Cuibărirea speciei atât în zona de proiect cât şi în zonele învecinate este
imposibilă, aceste zone nefiind acoperite de terenuri deschise stepice.
Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb)
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
47
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: trăieşte în păduri de foioase sau de
conifere cu mulţi arbori seculari şi copaci putrezi. Urcă şi în regiunile montane,
dar mai ales în zonele mai calde, cu expunere sudică. Ciocănitoarea cu spate alb
este o specie sedentară, ce se deplasează pe distanţe mari în sezonul de toamna
şi de iarnă. Indivizii se hrănesc cu insecte şi larve ale acestora pe care le caută
adesea la nivelul solului, în buşteni şi trunchiuri de arbori căzuţi şi putreziţi pe
care îi scobesc sub formă de găuri conice. Meniul trofic include şi fructe de
pădure. Specia este solitară în afara sezonului de reproducere. Perechile se
reformează de la un an la altul. Ambele sexe bat darabana, însă diferenţa
constă în faptul că masculul bate cu o frecvenţă mai mare decât femela.
Scobesc în trunchiuri şi crengi groase putrede o scorbură cu un diametru la
intrare de de 5,5x6,5 cm. Cuibul se află de regulă la circa 4 m înălţime.
Singura pontă constă din 3‐5 ouă depuse la mijlocul lunii aprile, clocite circa 10
zile de ambii adulţi. Puii zboară la circa 25 de zile de la eclozare.
Distribuţie: Specia este larg răspândită în Siberia şi Centrul Asiei până la
Peninsula Camceatca şi Insulele Japoneze. În Europa centrală şi estică specia
este destul de rară iar în Europa de Vest, în prezent, este absentă. În România
este prezentă mai ales în interiorul arcului carpatic şi în Dobrogea..
Efective populaţionale: în Europa efectivul clocitor este estimat la circa 180.550
mii perechi. În România efectivul populaţional clocitor este estimat la 16‐24 mii
perechi.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, în sit cuibărind conform
formularului standard al sitului 60‐80 perechi, în stare de conservare favorabilă
(B).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: probabil nesemnificativ. În
zona de studiu şi în zonele învecinate specia nu a fost observată. De asemenea,
nu au fost identificate galerii aparţinând ciocănitorilor în arborii din vecinătatea
zonei de proiect.
Dryocopus martius (negraică)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie sedentară, care
habitează preponderent în zona pădurilor de conifere şi de amestec, mai rar se
întâlneşte la şes. Cuibul este săpat în trunchiurile arborilor, la înălțimi de 3 până
la 20 m înălțime față de sol. Intrarea în cuib este rotund/ovală, cu un diametru de
8‐9 cm. Ponta, alcătuită din 3‐5 ouă, este depusă în perioada aprilie‐mai. Ouăle
sunt clocite de ambele sexe timp de 13‐14 zile. Frecventează pădurile bătrâne de
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
48
conifere sau de foioase, cățărându‐se pe trunchiul arborilor pentru a se hrăni.
Ciocănitoarea neagră este mare consumatoare de larve de coleoptere și
lepidoptere xilofage, pe care indivizii le caută săpând cu ciocul în lemnul atacat.
Iarna, indivizii coboară în ținuturile joase în căutarea hranei. În anotimpul rece
baza trofică este înlocuită parțial cu fructe și semințe.
Distribuţie: este comună în Europa centrală și nordică, dar mai rară în Europa
sudică și de est. Lipsește din Insulele Britanice, Insulele din Marea Mediterană
precum și din lungul Coastei Scandinave. În România este răspândită cu
precădere de‐a lungul lanțului carpatic, Munții Măcin, Podișul Transilvaniei,
Banat, Bucovina, Delta Dunării. Este mai rară în restul Dobrogei, în partea sudică
a Moldovei și în Câmpia Română
Efective populaţionale: la nivel european este estimată o populație cuibăritoare
de 740.000‐1.400.000 de perechi. La nivel național populația de ciocănitoare
negră este relativ stabilă, fiind estimat un efectiv populațional de circa 6.000 –
8.000 de perechi.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, în sit cuibărind conform
formularului standard al sitului 70‐90 perechi, în stare de conservare favorabilă
(B).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: probabil nesemnificativ. În
zona de studiu şi în zonele învecinate specia nu a fost observată. De asemenea,
nu au fost identificate galerii aparţinând ciocănitorilor în arborii din vecinătatea
zonei de proiect.
Ficedula albicollis (muscar gulerat)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: cuibăreşte în rarişti şi păduri de
foioase din regiunea colinară înaltă și montană, în arbori bătrâni, cu cavităţi în
care îşi construiesc cuibul. Se hrăneşte cu insecte vânate din zbor, dar şi cu larve
şi fluturi la nivelul coroanei arborilor. Specia poate fi observată cuibărind și în
grădini și parcuri. Ponta este constituită din 4‐6 ouă. Clocitul, realizat doar de
femelă, durează 12‐13 zile. Toamna migrează în Africa centrală.
Distribuţie: muscarul gulerat cuibărește din estul Franței până la Ural și din
nordul Europei până în zona mediteraneană. În România cuibăreşte în păduri
foioase din regiunea colinară ţi montană.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
49
Efective populaţionale: populația cuibăritoare este estimată la nivel European la
aproximativ 1,4‐2,4 mil perechi. La nivel național a fost estimat un efectiv
populațional de 150.000 – 200.000 de perechi.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, în sit cuibărind conform
formularului standard un efectiv estimat la 4,5‐5,5 mii perechi, în stare de
conservare favorabilă (B).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativă, specia fiind
extrem de rară în zona de proiect, care nu este acoperită cu habitatul tipic.
Ficedula parva (muscar mic)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: preferă pădurile de foioase sau
mixte (foioase – conifere), dar cuibăreşte şi în păduri de conifere. Adeseori specia
poate fi observată în apropierea apelor curgătoare. Muscarul mic preferă, de
asemenea, pădurile cu arbori înalţi şi cu subarboret dezvoltat. În timpul
migraţiei indivizi pot fi întâlniți şi în alte habitate cu arbori sau tufişuri. În
România preferă pădurile de fag şi cele mixte de fag‐brad‐molid. De asemenea,
este posibil să cuibărească şi în pădurile de carpen‐tei‐stejar din Podişul Nord‐
Dobrogean.
Baza trofică este formată predominant din insecte şi alte nevertebrate. În timpul
perioadei de cuibărit muscarul mic îşi procură hrana mai ales din coroana
arborilor, mişcându‐se rapid, ca pitulicele, însă, uneori, vânează și ca ceilalți
muscari. Mai rar, muscarul mic culege hrana şi la nivelul solului. În timpul
migraţiei şi la locurile de iernare specia utilizează mai mult vegetaţia
subarbustivă.
De cele mai multe ori cuibul este construit în scorburi, dar sunt cazuri în care
cuiburile sunt realizate și în exteriorul scorburilor, în subarboret sau în
coronamentul arborilor, la o înălţime cuprinsă între 1,2 și 21 m de la sol. Cuibul
este construit aproape exclusiv de femelă din materiale vegetale, de cele mai
multe ori din briofite, şi este căptuşit cu pene şi păr. Perioada de cuibărit începe
în luna mai. Muscarul mic cuibăreşte doar o dată pe an. Femela depune circa 5‐6
ouă, mai rar 4 sau 7, și începe clocitul după depunerea ultimului ou. Clocitul
durează 12‐13 zile. Masculul nu ajută în clocit. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi,
iar juvenilii părăsesc cuibul după 12‐13 zile. După părăsirea cuibului, puii mai
sunt hrăniţi o perioadă de timp până ce devin independenţi.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
50
Fiind o specie cuibăritoare în scorburi, are nevoie de lemn uscat, pe picioar,
pentru cuibărit. Astfel de condiţii se întâlnesc în pădurile bătrâne şi necurăţate.
Scoaterea lemnului mort pe picioar din fondul forestier limitează densitatea
populațională locală a speciei.
Este o specie migratoare de distanţă lungă, fiind una dintre foarte puţinele specii
cuibăritoare din România care migrează în sud‐est, petrecând iarna în Pakistan şi
India, și nu în Africa. Soseşte înapoi în masă în prima parte a lunii mai, masculii
ajungând primii. În toamnă migraţia ceea mai intensă poate fi observată în a
doua parte a lunii septembrie, dar pot fi observate exemplare până în luna
octombrie. O migraţie de toamnă foarte intensă a speciei se poate observa în
Dobrogea.
Distribuţie: Limita vestică a arealului se află în Europa centrală. În nord
cuibăreşte în sudul Scandinaviei, iar în est până la Siberia. În sud cuibăreşte în
Bulgaria, Krimea și Caucaz, până la Munţii Elbruz. În România muscarul mic
este răspândit pe tot teritoriul Carpaţilor, fiind o specie comună a făgetelor
Carpaţilor Orientali şi Meridionali. În Munţii Banatului şi în Munţii Apuseni
densitatea perechilor cuibăritoare este mai mică. Perechi cuibăritoare au fost
identificate şi în interiorul Transilvaniei (Podişul Hârtibaciului).
Efective populaţionale: populaţia europeană este estimată undeva între 3.200.000
și 4.600.000 de perechi. Populaţia din România este estimată la aproximativ
360.000 – 512.000 de perechi.
Relevanţa sitului pentru specie: posibil semnificativă, în sit cuibărind conform
formularului standard al specie 5‐6 sute perechi aflate în stare de conservare
favorabilă.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ,în zona de
proiect specia fiind foarte slab reprezentată.
Falco peregrinus (şoim călător)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie sedentară, şi eventual
oaspete de iarnă în România, care cuibăreşre rar în România, deşi nu aşa rar
precum se considera la finele secolului trecut. Cuibăreşte în general în zone
stâncoase, instalându‐şi cuibul în cavităţi din pereţii stâncilor sau eventual în
oraşe folosind ca suport decuib clădirile înalte sau turlele de biserici. Este deci şi
o specie antropofilă, la începutul secolului trecut cuibărind inclusiv în Bucureşti.
Este o specie monoigamă pe termen lung. Ponta este formată din 3‐4 ouă
incubate pentru circa o lună de ambii parteneri. Ecloziunea este asincronă, puii
sunt nidicoli şi devin zburători după circa 35‐45 zile.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
51
Se hrăneşte în special cu păsări de talie medie pe care le capturează exclusiv din
zbor.
Distribuţie: este o specie cu adevărat cosmopolită, cuibărind în toate continentele
cu excepţia Antarcticii. În România, în prezent cuibăreşte izolat în câteva masive
muntoase.
Efective populaţionale: efectivul european al speciei este estimat la 12‐25 mii
perechi, cu concentratii mari în Franţa şi Marea Britanie, iar în România efectivul
clocitor este estimat la 8‐15 perechi clocitoare.
Relevanţa sitului pentru specie: este semnificativă, în sit cuibărind 1‐2 perechi cu
o stare de conservare favorabilă (B), conform formularului standard.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: este nesemnificativ, specia
nefiind cuibăritoare în zona de proiect şi nici în zonele învecinate.
Tetrao urogallus (cocoş de munte)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o pasăre sedentară ce habitează
în molidișuri mature, nu foarte dese, cu subarboret și strat ierbos, îndosebi cu
plante cu bace (Vaccinium myrtillus, V. vitis‐idaea), între 800 și 1.800 m altitudine.
În căutarea hranei, cocoșul de munte poate fi observat și în rariști, tăieturi de
pădure, arborete de mesteacăn, turbării și chiar în tufărișurile subalpine. Specia
este poligam‐poligină. În luna aprilie și la începutul lunii mai masculii
desfășoară, în vederea împerecherii, jocuri nupțiale pe suprafețe restrânse ale
pădurii, în așa numitele”locuri de rotit”. Femela (gotca) depune 6‐10 ouă în luna
mai într‐un cuib rudimentar, amenajat pe sol. Incubația durează 26‐28 de zile.
Puii, nidifugi sunt îngrijiți doar de femelă. Hrana este mixtă, însă preponderent
vegetală: ”ace” de molid, muguri, semințe, ierburi suculente, fructe de
pădure/bace. Hrana de proveniență animală, cu o pondere scăzută, este formată
din râme, ”ouă” de furnici, insecte și moluște. Cu acestea sunt în mare parte
hrăniți puii de către femelă. De asemenea, specia are nevoie de apă și de
pietricele pentru digerarea hranei. Zborul cocoșului de munte este greoi datorită
aripilor scurte rotunjite și a greutății indivizilor. Zgomotul puternic produs în
timpul zborului poate atrage atenţia prădătorilior. De aceea, cocoşul de munte
evită zborul, dacă este posibil, și mai degrabă se ascunde în vegetaţia densă.
Distribuţie: Este o specie sedentară, palearctică, euro‐siberiană și boreo‐alpină
prezentă în nordul Europei, în vestul şi centrul Asiei. Este răpândită nu numai în
pădurile taiga de pe latitudinile mai nordice, ci e prezentă şi in pădurile de
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
52
conifere montane din regiunea temperată a Eurasiei, de asemenea in Munţii
Carpaţi la atitudini mai mari de 800 m. Populaţia din Scoţia s‐a stins, dar specia a
fost reîntrodusă din Suedia. În Germania cocoșul de munte este pe cale de
dispariţie.
Efective populaţionale: în Europa trăiesc aproximativ 800.000‐1.000.000 de
perechi. Specia este în declin în aproape toată Europa. Această scădere este
diminuată datorită creşterii semnificative a populaţiei din Rusia. Motivul
principal al declinului din ţările europene este reprezentat de distrugerea
habitatelor şi de disturbarea antropică. În România trăiesc aproximativ 4.500‐
5.200 de perechi, iar populaţia este stabilă.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, în sit fiind prezenţi 150‐190
masculi iar stzarea de conservare a speciei este favorabilă (B) în sit, conform
formularului standard.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ spre nul, în zona
de proiect specia nefiind identificată. In plus, din cauza persistenţei zăpezii, în
luna aprilie când au loc dansurile nupţiale, accesul în zona de proiect este
imposibilă cu mijloace motorizate ceea ce face la lucrările să fie imposibil de
realizat.
Caprimulgus europaeus (caprimulg)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie migratoare, oaspete de vară,
trăieşte în păduri luminoase, deschise și câmpii cu arbori izolați. Specia este
activă noaptea și în perioada crepusculară. Cuibul este realizat pe sol sub formă
de o simplă adâncitură în apropierea unui trunchi/ramuri uscate. Ponta este
formată din 2 ouă depuse noaptea la un interval de 36 de ore, de la sfârșitul lunii
mai până în luna iunie sau chiar iulie. Incubația se desfășoară timp de 16‐21 de
zile. Clocirea începe după depunerea primului ou și este asigurată de ambele
sexe, însă ziua clocește mai mult femela. Caprimulgul depune două ponte pe an.
Puii, seminidicoli, sunt îngrijiți de ambii părinți. Când femela începe a doua
clocire, masculul preia îngrijirea puilor. Juvenilii devin capabili să zboare la 17‐
19 zile de la eclozare și devin independenți la 31‐34 de zile. Baza trofică a
caprimulgului este formată din insecte mari active noaptea și în amurg.
Distribuţie: cuibăreşte în zone împădurite din Africa de Nord, Europa de Sud şi
Vest, iar spre nord până în zona de tundră şi de stepă la est. În România
caprimulgul este un oaspete de vară, cuibăreşte în mai multe tipuri de pădure,
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
53
din Delta Dunării până în zona subalpină în Banat, Podişul Transilvaniei,
Moldova şi Dobrogea, dar şi în zona montană până la altitudinea de 1.500 m.
Efective populaţionale: populația europeană cuibăritoare de caprimulg este
estimată, la 470.000‐1.000.000. În România cuibăresc 12‐15 mii perechi.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, în sit cuibărind conform
formularului standard 250‐320 perechi, dar starea de conservare este în prezent
nefavorabilă (C).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: este nesemnificativ, habitatele
forestiere identificate nu sunt corespunzătoare cerințelor ecologice ale
caprimulgului nici ca habitat de cuibărire și adăpost și nici ca habitat de hrănire.
Glaucidium passerinum (ciuvică)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: cuibăreşte îndeosebi în cuiburi vechi
de ciocănitori, mai ales de ciocănitoare pestriţă mare (Dendrocopos major), dar şi
în cavităţi naturale (scorburi, rupturi de arbori). Ponta este format din 4‐6 ouă ce
sunt depuse la interval de două zile în luna aprilie sau la începutul lunii mai.
Cloceşte doar femela, care în acest timp este hrănită de către mascul. Incubaţia
durează 28‐29 zile, iar juvenilii părăresc cuibul la vârsta de 29‐32 zile. Hrana
constă din mamifere mici (rozătoare, insectivore), păsărele, mai rar din insecte
mari, fiind căutată în rarişti, pe lizierele pădurilor și în poieni. Vânează seara şi
spre dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui. Ciuvica are obiceiul, mai ales iarna,
de a face rezerve de hrană, pe care le adună în scorburi.
Distribuţie: specie cu areal disjunct boreo‐alpin, ciuvica este răspândită în
taigaua eurasiatică de la Oceanul Atlantic (Norvegia) până la Oceanul Pacific
(China, Sahalin), inclusiv în munţii Altai şi Saian din Asia centrală. Populaţii
relictare de vârstă post‐glacială există în munţii înalţi central şi est‐europeni, din
estul Franţei (Jura, Vosgi), până în sudul Germaniei şi România (Carpaţi), şi alte
mici nuclee izolate au fost identificate în Bulgaria (Balcani, Rodopi) şi Grecia
(munţii Vardonesia). Specie sedentară, dar în iernile aspre păsările nordice se
deplasează spre sud, în limitele arealului. Sunt menţionate rare cazuri de păsări
eratice ajunse în afara ariilor de reproducere
Efective populaţionale: La nivelul Europei, ciuvica are un statut de conservare
favorabil (Non‐SPEC), populaţiile ei fiind stabile. Efectivele populaţionale de pe
continent (între 47.000‐110.000 perechi) sunt supuse unor oscilaţii determinate de
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
54
condiţiile climatice şi de fluctuaţiile populaţiilor de rozătoare. Cele mai
abundente populaţii aparţinând acestei specii se află în ţările nordice şi în Rusia.
În România, ciuvica a fost identificată cu precizie de puţine ori, în puţine puncte
din zona montană, mai ales în Carpaţii Orientali şi pe versantul nordic al
Carpaţilor Meridionali, de asemenea în Munţii Apuseni. Cu toate acestea, până
în prezent în România nu au fost găsite cuiburi cu ouă sau pui. Se consideră că
efectivul clocitor în România este de 2,5‐4 mii perechi.
Relevanţa sitului pentru specie: este semnificativă, în sit cuibărind 80‐110 perechi
cu stare de conservare nefavorabilă (C), conform formularului standard al
speciei.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ, în zona de
proiect şi în zonele învecinate nefiind identificate galerii potential folosibile de
către ciuvică pentru cuibărire.
Strix uralensis (huhurez mare)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie sedentară,
preponderent nocturnă, ce utilizează habitate destul de diversificate, funcție de
zona în care trăiește. În regiunile nordice cuibărește în arboretele batrâne
boreale, în mlaștini din munți și în păduri de conifere din regiunea de tundră. Pe
alocuri se poate întâlni și în zone joase și platouri. În Europa Centrală și de Sud
preferă pădurile de foioase, cu precadere cele de fag, fiind însă întâlnit și în cele
de amestec. Unele populații cuibăresc în păduri pure de conifere și chiar în cele
de stejar cu carpen. Este o pasăre care cuibărește în zona muntoasă, în ultimul
timp manifestând o tendință de a coborâ în zona colinară. În regiunile de câmpie
se întâlnește rar, mai ales în perioada de iarnă.
Nu îşi construiește cuib propriu, ocupând pentru acest scop scorburi mari,
cioatele trunchiurilor de arbori rupte de furtună sau cuiburi vechi ale altor păsări
mari. Ocupă cu o frecvență ridicată și scorburile artificiale amplasate pentru
specie.
Ponta, formată din 3 – 4 ouă, este depusă pe materialul existent în cuib sau
scorbură, fără nici un alt material adăugat. Masculii păzesc zona cuibului,
semnalizând sonor prezența. Ponta este depusă începând din mijlocul lunii
martie până la începutul lunii mai. Clocitul este asigurat de femelă și începe o
dată cu depunerea primului ou, iar eclozarea are loc după o perioadă de 27 ‐ 29
de zile. În anii nefavorabili sub aspect al resurselor trofice, femela nu clocește.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
55
Puii părăsesc cuibul la aproximativ 4‐5 săptămâni, înainte de a fi capabili de zbor
și rămân în preajma cuibului încă două săptămâni, devenind complet
independenți după o perioadă de două luni. Maturitatea sexuală este atinsă la
vârsta de 2 ani.
Baza trofică a speciei este formată în special din mamifere (șoareci, iepuri,
veverițe) și, mai rar din păsări.
Distribuţie: huhurezul mare este răspândit în jumătatea nordică a Eurasiei.
Arealul nordic al speciei se extinde din Siberia de Vest până la Sakhalin, Corea și
Japonia, fiind delimitat cu aproximație în nord de către gradul 65 latitudinea
nordică, iar spre sud limita arewalulu urmărește limita sudică a taigăi. Pe lângă
acest areal continuu, populații se mai întâlnesc în unele masive montane din
interiorul Europei. În România cuibărește atât în zonele colinare şi montane. Pot
fi întâlniți indivizi de la altitudini joase, unde cuibăresc în păduri de foioase de la
șes, până la peste 1.800 m, unde cuibăresc în păduri batrâne de molid. Este o
specie relativ comună în făgetele din estul și sudul Transilvaniei și în pădurile de
munte ale Maramureșului, sporadic putând fi întâlnită în toate regiunile de deal
din ambele laturi ale Carpaților. În sezonul rece apar în țara noastră și exemplare
nordice.
Efective populaţionale: efectivul european al speciei este estimat la 53‐140 mii
perechi clocitoare. Cel mai mare efectiv cuibăritor se înregistrează în România,
unde cuibăresc 12‐20 mii perechi clocitoare.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, în sit cuibăresc 60‐80 perechi în
stare de conservare favorabilă conform formularului standard al sitului.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: în perioada de efectuare a
evaluărilor în teren nu au fost identificate cuiburi în perimetrul analizat. Acest
aspect, corelat cu media redusă a vârstei arboretului și cu suprafața
amplasamentului proiectului, considerăm că implementarea proiectului va
manifesta un impact nesemnificativ asupra speciei.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
56
Tabel nr. 9 Identificarea speciilor de păsări de interes conservativ la nivelul SPA
Depresiunea şi Munţii Giurgeului posibil a fi afectate ca urmare a implementării
proiectului
Nr.
crt.
Denumirea ştiinţifică a
speciei
Prezentă (P) /
potenţial prezentă
(PP) / absentă (A)
în perimetrul
analizat
Prezentă (P) /
potenţial prezentă
(PP) / absentă (A)
în vecinătatea
perimetrului analizat
1. Ciconia ciconia A A
2. Pernis apivorus A PP
3. Crex crex A A
4. Aquila pomarina A PP
5. Aquila chrysaetos A PP
6. Aegolius funereus PP P
7. Picoides tridactylus PP P
8. Lanius collurio PP PP
9. Lullula arborea PP PP
10. Circaetus gallicus A PP
11. Circus aeruginosus A A
12. Circus cyaneus PP PP
13. Bonasa bonasia PP PP
14. Bubo bubo PP PP
15. Asio flammeus A A
16. Dendrocopos leucotos A PP
17. Dryocopus martius PP P
18. Ficedula albicollis P P
19. Ficedula parva P P
20. Falco peregrinus A PP
21. Tetrao urogallus P P
22. Caprimulgus europaeus A A
23. Glaucidium passerinum A PP
24. Stric uralensis A PP
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
57
II. 2.2. ‐ Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și habitatelor de interes comunitar la nivelul SCI Călimani‐Gurghiu prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului.
II. 2.2.1. Specii de vertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Lutra lutra (vidră)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: vidra este o specie dependentă de
prezenţa apelor curgătoare sau statătoare, fărăr a avea o preferinţă clară pentru
un tip sau celălalt de ecosistem acvatic. Trăieşte pe malurile acestora, în imediata
vecinătate a luciului de apă, de unde îşi procură hrana, prezenţa ei fiind un
indicator al apelor curate. Este activă în special noaptea.
Sezonul de reproducere se întinde în intervalul ianuarie‐februarie, iar după o
perioadă de gestaţie de 60‐65 de zile, femela fată, într‐o galerie amplasată în
malul apelor 1‐3 pui, care devin independenţi la vârsta de circa 1 an. Masculul
este solitar şi participă la creşterea puilor. Suprafaţa teritoriilor vidrei variază, în
principal în funcţie de abundenţa hranei, între circa 2‐3km liniari (pe malul apei)
şi până la circa 10 km liniari în locurile cu hrană mai puţin abundentă.
Hrana este alcătuită în principal din peşte (peste 90%) dar consumă şi amfibieni,
micromamifere, insecte acvatice şi păsări.
Distribuţie: Lutra lutra este ospecie cu un areal enorm dar extrem de fragmentat
şi insular. Trăieşte în întreaga Palearctică, respectiv în Eurasie la sud de cerc ul
polar de nord şi până în nordul Africii (inclusiv) iar pe longitudine arealul
speciei se întinde din Irlanda (în vest) şi până în Kamchatka (în est). Este de
asemenea prezentă, în Indonezia şi în Ceylon.
În România specia este răspândită insular în nord‐vestul, sudul şi sud‐estul ţării
şi într‐o mai mică măsură în interiorul arcului carpatic.
Efective populaţionale: La nivel național, efectivul actual al vidrei este estimat la
circa 2000 indivizi. Specia a cunoscut un regres accentuat al efectivului, începând
cu a doua jumătate a secolului trecut, datorită vânării excesive, a braconajului,
precum şi creşterii gradului de poluare a apelor. În ultimii ani, populaţia are o
tendinţă de uşor reviriment.
Relevanţa sitului pentru specie: specia este listată în formularul standard al
sitului ca fiind prezentă, fărăr a se gface precizări referitoare la mărimea
efectivului populaţional. În acelaşi timp, starea de conservare este considerată, în
acelaşi formular standard ca fiind nefavorabilă (C).
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
58
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul, deoarece păraiele din zona
de proiect au un debit extrem de redus, în prezent fiind în mare parte secate ca
urmare a secetei din ultimele luni, iar pantă este mare. În aceste condiţii baza
trofică a vidrei lipseşte aproape complet în zona de proiect.
Barbastella barbastellus (liliac cârn)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie dependentă de
prezenţa arborilor bâtrâni şi scoburoşi în care femelele formează mici colonii.
Foarte rar în compoziţia acestor colonii intră şi masculii. Hibernaculele sunt
reprezentate în principal de peşteri şi avene în care temperatura aerului se
menţine constant între 0 – 3°C. se hrăneşte deasupra coronamentului pădurii şi
la lizierele acestora, hrana fiind procurată exclusiv din zbor. Maturitatea sexuală
este atinsă la vârsta de doi ani, iar gestaţia durează circa două luni. Femelele fată
un singur pui pe an. Longevitatea maximă este de circa 23 ani.
Hrana este formată exclusiv din insecte între acestea cel mai importante fiind
fluturii.
Distribuţie: liliacul cârn trăieşte exclusiv în Europa, respectiv în vestul
Palearcticii. Habitatul tipic este reprezentat de păduri de stejar, carpen, fag sau
amestecuri ale acestora, de la câmpie şo până în etajul montan mijlociu. În
România este răspândit în principal în Transilvania dar şi în partea de sud‐vest a
tării în zonele cu climat submediteraneean
Efective populaţionale: neestimate.
Relevanţa sitului pentru specie: conform formularului standard al ROSCI 0227
specia este prezentă (P) în sit pentru perioada de reproducere şi probabil şi
pentru perioada de iarnă, când hibernează. În prezent, în sit, starea de
conservarea a speciei este nefavoirabilă (C).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: este nesemnificativ, aproape de
nul, întrucât prin realizarea proiectului nu vor fi afectati arborii bătrâni şi
scorburoşi în care liliacul cârn se adăposteşte pe durata zilei sunt extrem de rari
în zona de proiect , iar cei existenţi nu vor fi afectaţi în nici un fel.
Rhinolophus ferrumequinum (liliac mare cu potcoavă)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie predominant troglofilă,
care populează regiuni calde semiîmpădurite până la altitudini de circa 800 m.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
59
Maternităţile formate adesea din câteva sute de femele se instalează în clădiri
mari abandonate sau în cavităţi subterane. Adesea în coloniile de maternitate se
asociază cu alte specii de chiroptere.Hirernează exclusiv în subteran la
temperaturi cuprinse între 7‐11°C şi cu umiditate crescută, între 85‐94%.
Vânează la liziere de pădure, odată cu lăsarea întunericului hrănindu‐se exclusiv
cu insecte din grupul fluturilor şi al gandacilor
Maturitatea sexuală este atinsă de femele la vârsta de 3‐4 ani, iar copulaţia are loc
din toamnă până în primavara. Fată câte un singur pui care devine independent
la vârsta de circa 3‐4 săptămâni.
Este o specie sedentară iar longevitatea maximă este în jur de 30 ani.
Distribuţie: trăieşte exclusiv în Europa, respectiv în vestul Palearcticii. În
România este prezent mai ales în zonele carstice din Carpaţii Occidentali.
Efective populaţionale: neestimate
Relevanţa sitului pentru specie: probabil nesemnificativă din cauzp lipsei
habitatului tipic atât pentru maternităţi cât şi pentru hibernare
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ sau chiar nul
din motivul lipsei habitatului tipic.
Myotis myotis (liliac mare cu urechi de şoarece)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie termifilă, predominant
antropofilă. Pe durata zilei se adăposteşte în clădiri sau scorburi ale arborilor. In
general în România maternităţile sunt situate în poduri ale unor clădiri vechi sau
abandonate precum şi în peşteri.. Hibernează din octombrie ăână în martie în
diferite cavităţi artificiale sau naturale, la temperaturi cuprinse între 7‐12°C şi cu
umiditate crescută de peste 50%.
Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 1 sau 2 ani.Masculii pot avea
haremuri de circa 5 femele. Gestaţia durează în jur de 2 luni iar singurul pui fătat
devine independent după circa 5‐6 săptămâni. Longevitatea maximă este de
circa 20 ani.
Regimul trofic este exclusiv insectivor. Vânăează odată cu instalarea nopţii atât
în pădure cât şi în zone semideschise între 0,5‐10 m înălţime faţă de sol. Hrana
constă în principal în gândaci, molii şi coropişniţe.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
60
Distribuţie: trăieşte exclusiv în Europa, respectiv în partea de vest a Palearcticii.
În România este larg răspândit în special în Carpaţii Occidentaţi şi în interiorul
Arcului Carpatic, dar este prezent şi în Carpaţii Meridionali şi în Dobrogea.
Efective populaţionale: neestimate
Relevanţa sitului pentru specie: probabil semnificativă, specia fiind listată ca
prezentă (P) în formularul standard al sitului şi cu stare de cornervare în prezent
favorabilă (B).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ spre nul, în zona
de proiect nefiind identificate adăposturi ale acestei specii. În plus habitatele de
pădure din vecinătate nu vor fi afectate de realizarea proiectului.
Myotis blythii (liliac mic cu urechi de şoarece)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie de talie relativ mare, gregară
dependentă pentru hrănire de pajişti naturale cu arbuşti şi zone calcaroase.
Maternităţile sunt instalate în peşteri calde sau în poduri de case, şi cu totul
excepţional în scorburile arborilor.
Vânează odată cu lăsarea noptii în special lăcuste, cosaşi, fluturi şi gîndaci.
Maturitatea sexuală survine la vîrsta de doi ani. Masculii pot avea haremuri, iar
după o gestaţie de circa 50 zile femelele fată cel mai adesea un singur pui şi mai
rar doi pui. Longvitatea maximă este de circa 30 ani
Distribuţie: trăieşte în jumătatea de sud a Palearcticii şi în regiunea Orientală. În
România specia este prezentă mai ales în Zonele carstive din Carpaţi.
Efective populaţionale: neestimate
Relevanţa sitului pentru specie: conform formularului standard al sitului Specia
este considerată ca fiind comună (C) şi cu stare de conservare favorabilă în sit.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: spre nul, în zona de proiect
nefiind identificate adăposturi ale acestei specii, iar acoperirea ridicată a
terenului cu vegetaţie lemnoasă face ca acestea să nu poate fi folosite pentru
hrănire.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
61
Canis lupus (lup)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: trăieşte în special în etajul colinar şi
montan, dar este prezent inclusiv la şes şi în Delta Dunării, în habitate forestiere.
Evită pădurile extrem de compacte, şi preferă alternanţa acestui tip de ecosistem
cu zone deschise. Nu are cerinţe specifice pentru anumite tipuri de ecosisteme de
pădure. Este frecvent în zonele care îi oferă o bază trofică abundentă, constituită
atât din animale sălbatice cât şi domestice.
Este un animal sociabil care trăieşte în haite ierarhizate şi teritoriale, formate din
cel puţin 4‐6 indivizi. Mărimea haitei depinde de cantitatea de hrană din
teritoriu de tipul de habitat, dar şi anotimp. Teritoriile se pot întinde în funcţie
de mărimea haitei şi de cantitatea şi calitatea hranei disponibile pe suprafeţe
cuprinse între 50‐150 km². Haita este condusă întotdeauna de perechea alfa,
formată din masculul şi femela dominanţi. Numai perechea alfa se reproduce.
Acuplarea are loc în intervalul ianuarie‐februarie iar după o perioadă de gestaţie
de circa două luni, femela fată 4‐7 pui care sunt crescuţi de toţi indivizii haitei.
Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de doi ani, lupoaica intrând anual în
călduri. Longevitatea este de 12‐15 ani, majoritatea exemplarelor nedepăşind
vârsta de 10 ani.
Vizuina este amplasată în zone liniştite, de obicei în păduri în apropierea unor
surse de apă în locuri însorite.
Comunicarea intraspecifică se realizează prin urlet, care se poate auzi de la
distanţe apreciabile, dar şi prin stimuli olfactivi şi prin diferite posturi, care
sugerează supunere sau agresivitate.
Este un prădător activ, vânând mamifere, atât de talie mică cât şi de talie mare,
dar si necrofag (în special iarna), Interacţiunile cu activităţile umane constau din
prădarea turmelor de animale domestice şi competiţia cu vânătorii pentru
speciile de ierbivore.
Distribuţie: este o specie cu areal holartic, dar care în prezent din cauza
distrugerii habitatelor, schimbarilor de mediu, persecuției de către oameni și a
altor bariere de creștere a populației, lupii sunt răspândiţi insular în America de
Nord, Europa și Asia.
Efective populaţionale: efectivul populaţional actual în România este considerat
de circa 2000 – 2500 indivizi. Nivelul minim al populaţiei la nivel național, de
circa 1.500 de indivizi a fost atins în perioada postbelică (1960 – 1970), când a
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
62
existat o campanie puternică de combatere a lupului. În prezent efectivul
naţional este considerat stabil.
Relevanţa sitului pentru specie: usor semnificativă, specia este listată ca fiind
prezentă (P) în formularul standard al sitului iar starea de conservare prezentă
este favorabilă (B).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ spre nul având
în vedere suprafața redusă vizată de implementarea proiectului în raport cu
suprafața utilizată de o haită.
Lynx lynx (râs)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: trăieşte în masivele forestiere
întinse, cu relief accidentat şi poieni intercalate. Culmile scurte şi abrupte îi
permit observarea prăzii şi facilitează deplasarea în teren. Toate tipurile de
vegetaţie forestieră care oferă posibilităţi de observare, pândă şi vânare a prăzii
sunt folosite de către râs. Este o specie solitară, pe teritoriul unui mascul
găsindu‐se două sau trei femele cu pui, care stau împreună din primăvară şi
până la sfârşitul toamnei. Anual, femela naşte 1‐4 pui, care stau în vizuină în
primele luni de viaţă. Atunci când puii sunt abandonaţi de femelă, la sfârşitul
toamnei, de cele mai multe ori ei rămân împreună pe durata iernii. Teritoriile
râşilor sunt apărate de intruşii de acelaşi sex iar mărimea teritoriului unui
exemplar adult de râs este de cca. 40 ‐ 55 km². Prada principală a râsului este
căprioara, urmată de iepuri, exemplare tinere de cerb, capra neagră şi mai puţin
mistreţul sau alte specii de animale. Consumă, în general, doar părţi din prada
ucisă, restul fiind consumat de alţi prădători sau de speciile necrofage.
Distribuţie: arealul râsului se întinde pe întreaga suprafață a pădurii de taiga,
din Scandinavia până în estul Siberiei, acoperind pădurea montană din Europa
(odinioară răspândită în toata zona, acum limitată la Balcani și Carpati), Caucaz,
Asia Mică, Kopet dag si estul Manciuriei, Kansu și sud‐estul Tibetului, insula
Sacalin și, probabil, Sardinia.
În secolul XIX râsul a fost exterminat din multe zone europene. De exemplu, în
Elveția acesta a dispărut ca urmare persecuției directe din partea omului și a
sensibilității râsului față de distrugerea habitatului (defrișări). După anul 1971,
râsul a fost reintrodus în Munții Jura și Alpi, iar până la mijlocul anilor 80 aceste
populații s‐au răspândit rapid, apoi au stagnat, deși nu fuseseră acoperite toate
habitatele favorabile lor.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
63
În Romania atinge cea mai mare densitate din intregul sau areal, fiind prezent de
la 200 m la 1.800 m altitudine, mai ales în zonele care oferă condiţii optime
pentru căprior, principala specie pradă. La nivel naţional, râsul este semnalat pe
cca. 42.000 km².
Efective populaţionale: în ultimul secol, populaţia de râs din România a cunoscut
o evoluţie ascendentă, de la circa 150 de indivizi în perioada 1930‐1940 la peste
1.000 de indivizi în prezent. În ultimul deceniu, această evoluţie ascendentă s‐a
atenuat, populaţia fiind stabilă, mărimea ei fiind estimată la 1.100 – 1.300 de
indivizi. Populaţia de râşi din România este estimată anual de către autorităţi.
Există tendinţe de supraestimare a populaţiei de râs (estimările oficiale sunt de
cca. 1.800 de indivizi), atât datorită lipsei informaţiilor privind ecologia speciei
cât şi a modului de realizare a acestor estimări.
Relevanţa sitului pentru specie: probabil semnificativă. Nu există o estimare
concretă a efectivului în sit, dar conform formularului standard starea de
conservare este ecelentă (A).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ având în vedere
suprafața redusă vizată de implementarea proiectului în raport cu suprafața
utilizată de un exemplar de râs, cuprinsă între 40 km² și 55 km². Pe traseul
proiectului și în vecinătatea acestuia nu au fost identificate vizuini şi nici urme
sau lăsături ale râsului.
Ursus arctos (urs brun)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: în prezent, trăieşte în principal în
pădurile montane întinse preferând amestecurile de răşinoase şi foioase, bogate
în specii arbustive şi vegetaţie ierboasă. Este un animal omnivor care se hrăneşte
care consumă atât hrană de provenianţă animală cât şi vegetală, astfel că preferă
habitatele în care se găsesc specii de fag, gorun, stejar, precum şi scoruş sau
diverşi arbuşti şi specii erbacee, cu bulbi şi rizomi.
În teritoriul său, ursul are nevoie locuri optime pentru amenajarea bârloagele din
perioada de iarnă. Acestea sunt reprezentate de diverse cavităţi naturale sau în
lipsa acestora ursul îşi amenajează bârloagele sub arbori doborâţi, rădăcini sau
cioate.
Ursul este un animal cu activitate preponderent nocturnă, dar, în zonele unde nu
este deranjat, el este activ şi în timpul zilei. Este un animal solitar. Acuplarea are
loc în perioada mai‐iunie. Gestaţia durează 7‐8 luni în cursul căreia care există o
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
64
perioadă latentă de 4‐5 luni. Femela fată într‐un bârlog 2 sau chiar 3 pui
subdezvoltaţia care măsoară la naştere circa 20‐25 cm şi o greutate de până la
500g. Aceste dimensiuni reduse ale puilor sunt o adaptare la faptul că puii se
nasc în perioada de iarnă iar ursoaica îi hrăneşte din rezervele de grăsime
acumulate toamna. Puii devin independenţi la vârsta de 1,5‐2 ani. Maturitatea
sexuală este atinsă la 3 ani în cazul femelelor şi la 4 ani în cazul masculilor,
longevitatea urşilor fiind cuprinsă între 15 şi 25 de ani.
Ursoaica cu pui evită contactul cu alţi urşi, în special cu masculii, deoarece
aceştia pot adesea ucide puii pentru a determina ursoaica să intre mai devreme
în călduri. Urşii maturi au un teritoriu de mărime variabilă (10 – 100 km²),
această variaţie depinzând mult de calitatea habitatului (adăpost, linişte şi
hrană).
Distribuţie: ursul brun este de asemenea o specie cu areal holarctic. Trăieşte în
Europa, America de Nord și Asia, fiind specia cu arealul cel mai extins dintre
Ursidae. În prezent ca urmare a fragmentăreii habitatelor, a dezvoltării
agriculturii și a vânătorii excesive, arealul ursului brun a devenit extrem de
insular..
Efective populaţionale: în prezent, efectivele europene se ridică la circa 14.000 de
indivizi, exceptând Rusia, având habitatele pe o suprafață de peste 800.000 km².
În România efectivele de urs brun se ridicau la circa 5.600 de indivizi,
reprezentând 40% din efectivele europene. Urșii se întâlnesc în zonele de munte
(93% din populație) și deal (7% din populație), în România densitatea medie
fiind de 8 urși/100 km².
Relevanţa sitului pentru specie: probabil semnificativă, specia fiind menţionată
ca prezentă (P) în formularul standard al sitului Natura 2000 iar starea de
conservare în sit este în prezent favorabilă (B).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ spre nul având
în vedere suprafața relativ redusă vizată de implementarea proiectului în raport
cu suprafața utilizată de un exemplar de urs brun, cuprinsă între 10 km² și 100
km². In zona proiectului și în vecinătatea acestuia nu au fost identificate
bârloage.
Miniopterus schreibersi (liliac cu aripi lungi)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: esti singura specie troglofilă de liliac
total dependentă de mediul cavernicol pentru reproducere şi hibernare. Este
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
65
prezentă de la şes până la altitudini de circa 1000m. Preferă galeriile active cu
curs de apă. Hirernează în intervalul octombrie –martie la temperaturi între 4‐
12°C şi umiditate între 70‐90%.
Maturitatea sexuală se instalează la vârsta de doi ani, iar maternităţile sunt
formate din mii de indivizi. După o gestaţie lungă de 8‐9 luni femelele nasc în
luna iunie în general un singur pui. Acuplarea are loc toamna si spre deosebire
de alte chiroptere fecundaţia are loc imediat, doar ca pe durata hibernării
dezvoltarea embrionară este mult încetinită.
Se hrăneste exclusiv cu insecte pe care le capturează din zbor. Longevitatea
maximă este de circa 16‐20 ani
Distribuţie: este prezentă în partea desud a Palearcticiui şi în regiunea Orientală.
În România specia este prezentă aproape exclusiv în zonele carstice din Carpatii
Occidentali.
Efective populaţionale:neevaluate
Relevanţa sitului pentru specie: conform formularului standard al sitului specia
este listată ca fiind prezentă (P) iar starea de conservare în sit, favorabilă (B).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: este nul, în zona de proiect
neexistând habitatul tipic al speciei.
Bombina variegata (izvoraș cu burta galbenă, buhai de baltă cu burta galbenă)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: trăieşte în orice fel de acumulare de
apă, preferând băltoacele temporare. Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi
nocturnă, preponderent acvatică, extrem de tolerantă şi rezistentă. Este sociabilă,
foarte mulţi indivizi de vârste diferite putând convieţui în bălţi mici. Se
reproduce de mai multe ori în cursul verii. Ouăle se depun în grămezi mici sau
izolat, fixate de plante sau direct pe fundul apei. Este rezistentă la condiţii
dificile de mediu şi longevivă, iar secreţia toxică a glandelor dorsale o protejează
foarte bine de eventualii prădători. De aceea aproape orice ochi de apă din
cadrul arealului este populat de această specie care poate realiza aglomerări
impresionante de indivizi în bălţi mici. Poate rezista şi în ecosisteme foarte
poluate. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălţi apărute.
Este printre primele specii de amfibieni ce ocupă zonele deteriorate în urma
activităţilor umane (defrişări, construcţii de drumuri etc.) unde se formează bălţi
temporare.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
66
Amplexus‐ul este lombar. Împerecherea şi depunerea pontei are loc de 2 – 3 ori pe
an în perioada mai – septembrie. Ecloziunea are loc la circa o săptămână de la
depunerea pontei, iar metamorfoza la circa 90 zile de la ecloziune. Specia poate fi
întâlnită aproape pretutindeni unde găseşte un minim de umiditate, de la 150 m
până la aproape 2.000 m altitudine.
Distribuţie: specia este răspândită în vestul şi centrul Europei cu excepţia
peninsulei Iberice, Marii Britanii şi Scandinaviei. Limita de est a arealului este
reprezentată de Polonia, vestul Ucrainei, România, Bulgaria şi Grecia. În
România este comună în toată ţara în zonele colinare şi montane.
Efective populaţionale: este una din cele mai abundente specii de amfibieni, dar
efectivele populaţiuonale naţionale sunt în prezent neestimate.
Relevanţa sitului pentru specie: probabil semnificativă, specia fiind comună (C)
conform formularului standard al sitului, iar starea de conservare actuală, în sit
este excelentă (A).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ, deşi pe
amplasamentul proiectului a fost identificată atât specia cât şi bălți temporare
favorabile. Realizarea proiectului nu va afecta negativ starea de conservare a
speciei la nivelul sitului Natura 2000.
Triturus montandoni (triton carpatic)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie endemică pentru
munţii carpaţi undeeste răspândită între 500 şi 1900 m altitudine. Perioada de
reproducere este în intervalul aprilie‐iunie. În acest interval trăieşte în apă în
general în bălţi limnocrene. Ponta este depusă la finele lunii mai.
Se hrăneşte cu crustacei şi larve de insecte acvatice.
Distribuţie: aşa cum am menţionat deja este o specie proprie Munţilor Carpaţi,
unde trăieşrte pe ambele versante, în principal în Carpaţii Orientali şi de
Curbură.
Efective populaţionale:neevaluate
Relevanţa sitului pentru specie: probabil semnificativă, specia fiind prezentă (P)
conform formularului standard al sitului, iar starea de conservare actuală, în sit
este favorabilă (B).
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
67
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ, în zona de
proiect nefiind identificate habitate acvatice optime pentru reproducere. În plus
habitatele de pădure din vecinătate, în care specia probabil că este prezentă, nu
vor fi afectate de realizarea proiectului.
Triturus cristatus (triton cu creastă)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: tritonul cu creastă este cea mai mare
specie de triton din România. Pentru reproducere foloseşte ape stagnante mari şi
adânci, cu vegetaţie palustră şi submersă abundentă. Foloseşte şi bazinele
acvatice antropogene (locuri de adăpat, iazuri, piscine). În perioada de viaţă
terestră preferă pajiştile umede. Nu se reproduce în bălţi temporare mici.
Reproducerea are loc în perioada martie‐aprilie iar adulţii pot rămâne în apă
până în mai‐iunie. Fecundarea este internă iar transferul spermatoforului se
realizează în urma unei parade sexuale complexe, fără amplexus. Ouăle sunt
mari, de 2‐4 mm, de culoare albă, lipite pe vegetaţia submersă. Ecloziunea are loc
la circa 2‐3 săptămâni de la depunerea pontei.
Este activ în special noaptea. După terminarea reproducerii părăseşte apa şi şi
trăieşte peu scat în prţiunile umede. Ziua sta ascuns sub pietre, sub frunzar sau
sub buşteni căzuţi la pământ. In aceste tipuri de adăpostru terestre hibernează în
intervalul octombrie‐martie.
Este o specie prădătoare, hrănindu‐se în principal cu larve de anure, cu viermi
anelizi şi diverse artropode.
Distribuţie: tritonul cu creastă este răspândit în Europa centrală şi de nord, din
nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. Lipseşte la sud de
Dunăre. În România, arealul speciei este cuprins în intervalul altitudinal de 100‐
1.000 m. În Dobrogea tritonul cu creastă este înlocuit de tritonul dobrogean (T.
dobrogicus), care după unele opinii este o subspecie a tritonului cu creastă.
Efective populaţionale: Populaţiile sunt într‐un declin accentuat în întregul areal,
în special datorită distrugerii habitatelor și introducerii de peşti prădători. Nu
există studii populaţionale la nivel național, iar la nivel european există foarte
puține.
Relevanţa sitului pentru specie:probabil semnificativă, specia fiind listată ca
prezentă (P) în formularul standard al sitului şi cu stare de cornervare în prezent
favorabilă (B).
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
68
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ, în zona de
proiect nefiind identificate habitate acvatice optime pentru reproducere. În plus
habitatele de pădure din vecinătate, în care specia probabil că este prezentă, nu
vor fi afectate de realizarea proiectului.
Barbus meridionalis (mreană vânătă, moioagă)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: mreana vânătă este o specie de pește
bentopelagică, reofilă și sedentară ce habitează exclusiv în râurile şi pâraiele din
regiunea de montană inferioară şi partea superioară a regiunii colinare, la
altitudini cuprinse între 400 și 200 m. Trăieşte atât în râuri pietroase, rapide şi
reci, cât şi unele pâraie mai nămoloase, care vara se încalzesc puternic, însă doar
la munte. Specia prezintă preferinţă mai ales pentru porţiunile cu apă rece, bine
oxigenate, fără cascade, cu un curent puternic şi fund pietros. Coboară pe
altitudine până în zona scobarului (Chondrostoma nasus), unde oscilațiile termice
sezoniere sunt mai mari față de zona mrenei vânăte și a lipanului (dispusă în
amonte față de zona scobarului), iar conținutul de oxigen este moderat.
Se hrăneşte în primul rand cu nevertebrate bentonice (efemeroptere, trichoptere,
gamaride, ologichete, etc.). Acest regim este adesea completat cu alge, resturi
vegetale și icre ale altor specii de peşti. Indivizii adulți se pot hrăni și cu alevini,
dar nu se hrănesc deloc în sezonul de reproducere și în timpul iernii.
Depunerea pontei are loc la sfârşitul primaverii, prelungindu‐se uneori până în
luna august. Icrele, de culoare galbenă, sunt depuse, în vecinătatea malurilor în
zone cu substrat pietros și/sau nisipos. Ecloziunea are loc la circa 2 săptămâni de
la depunerea pontei.
Distribuţie: mreana vânătă răspândită în bazinele Dunării, Nistrului, Odrei,
Vistulei şi Vardarului.
În România specia are un areal extins fiind prezentă pe cursul de munte şi din
zona colinară superioară al tuturor râurilor mari. Se poate considera ca fiind o
specie cu vulnerabilitate scazută.
Efective populaţionale: neestimate
Relevanţa sitului pentru specie: probabil semnificativă, specia fiind comună (C)
conform formularului standard al sitului, iar starea de conservare actuală, în sit
este excelentă (A).
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
69
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul, deoarece păraiele
traversate de drumul de exploatare forestieră au un debit redus şi adesea seacă
iar panta este mare, ceea ce face imposibilă existența ihtiofaunei în aceste
sectoare.
Gobio uranoscopus (porcuşor de vad)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: trăieşte în râuri din zona colinară şi
montană, fiind cantonat în vaduri şi repezişuri unde apa are o viteză de curgere
mai mare de 100cm/s. Ocazinal ajunge şi în ape de şes unde se cantonează de
asemenea exclusiv în repezişuri. Nu formează niciodată cârduri numerioase
precum porcuşorul de nisip. Depunerea pontei are loc în intervalul mai‐iunie,
icrele fiind depuse pe pietre.
Hrana este reprezentată în special de biodermă dar şi din mici nevertebrate
reofile.
Distribuţie: este răspândit exclusiv în partea orientală a bazinului Dunării. În
România este răspândit în principal în râurile din interiorul arcului carpatic, dar
şi în câteva râuri mari din Câmpia de Vest, Câmpia Română şi Moldova.
Efective populaţionale: neestimate
Relevanţa sitului pentru specie: posibil semnificativă, specia fiind prezentă (P)
conform formularului standard al sitului, dar starea de conservare actuală, în sit
este nefavorabilă (C).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul, deoarece păraiele
traversate de drumul de exploatare forestieră au un debit redus şi adesea seacă
iar panta este mare, ceea ce face imposibilă existența ihtiofaunei în aceste
sectoare.
Cotus gobio (zglăvoc)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: trăieşte exclusiv în apele de munte,
reci și bine oxigenate, în general în râuri şi pârâuri și rar în lacuri de munte. Stă
sub pietre, în locurile cu apă mai puţin adâncă şi relativ înceată, adesea spre mal
sau în braţele laterale. Este un peşte puţin mobil, strict sedentar, nu întreprinde
migraţii. Hrana constă din larve de insecte, amfipode, icre şi puiet de peşte.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
70
Perioada de reproducere este în martie‐aprilie. Masculii sapă un adăpost pentru
depunerea icrelor sub stânci bine fixate în albie. Femela depune 400 de icre sau
chiar mai multe. Masculii păzesc ponta până la eclozare. După 20‐30 de zile, în
funcție de temperatura apeiu, alevinii eclozează. Aceștia sunt la început
semipelagici.
Distribuţie: este o specie nativă în: Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria,
Croația, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania,
Ungaria, Italia, Lichtenstein, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda,
Norvegia, Polonia, România, Federația Rusă, Serbia, Slovacia, Slovenia, Suedia,
Elveția și Ucraina.
Efective populaţionale: neevaluate
Relevanţa sitului pentru specie: specia este listată în formularul standard al
sitului ca fiind prezentă (P), iar starea de conservare favorabilă (B).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul, deoarece păraiele
traversate de drumul de exploatare forestieră au un debit redus și o pantă
ridicată, ceea ce face imposibilă existența ihtiofaunei în aceste sectoare.
Hucho hucho (lostriţă)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: trăieşte în râuri mari de munte în
zona lipanului şi a moioagei), în apă adâncă şi cu curenţi puternici fie pe sub
bolovanii de pe fundul apei fie sub malurile râpoase. Este activă în special
noaptea.
Reproducerea are loc primăvara, la finele lunii martie şi/sau începutul lunii
aprilie. Depune ponta în zona lipanului, într‐un cuib sub formă de strachină. 3‐4
masculi se lupta pentru o singură femelă. Maturitatea sexuală apare la vârsta de
5 ani.
Distribuţie: este o specie proprie bazinului hidrografic al Dunării. În România a
fost identificată în Tisa, Vişeu, Vaser, Bistriţa Moldovenească, pe valea Dornei şi
în cursul superior al Mureşului.
Efective populaţionale: neevaluate
Relevanţa sitului pentru specie: specia este listată în formularul standard al
sitului ca fiind foarte rară (V), iar starea de conservare favorabilă (B).
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
71
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul, deoarece păraiele
traversate de drumul de exploatare forestieră au un debit redus și o pantă
ridicată, ceea ce face imposibilă existența ihtiofaunei în aceste sectoare.
Sabanejewia aurata (nisipariţă)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: trăieşte în râuri din etajul de şes
(zona crapului) până în etajul montan inferior (zona lipanului). Preferă apele cu
fund de prundiş amestecat cu nisip, dar este frecventă şi în porţiuni exclusiv
nisipoase ale râurilor. Este frecventă sub maluri verticale la rădăcinile sălciilor.
Depunerea pontei are loc începând cu luna mai şi durează până în mijlocul lunii
iulie.
Hrana este formată în general din diatomee dar şi din mici nevertebrate
bentonice.
Distribuţie: trăieşte în afluenţi ai Dunării din Cehia, Croaţia şi România, în
bazinul Vistulei şi Donului.
Efective populaţionale: neestimate
Relevanţa sitului pentru specie: probabil semnificativă, specia fiind comună (C)
conform formularului standard al sitului, iar starea de conservare actuală, în sit
este excelentă (A).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul, deoarece păraiele
traversate de drumul de exploatare forestieră au un debit redus, şi adesea seacă
iar panta este mare, ceea ce face imposibilă existența ihtiofaunei în aceste
sectoare.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul, deoarece păraiele
traversate de drumul de exploatare forestieră au un debit redus și o pantă
ridicată, ceea ce face imposibilă existența ihtiofaunei în aceste sectoare.
Eudontomyzon danfordi (chişcar)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: trăieşte în râuri de munte, în zona
păstrăvului şi cea lipanului şi moioagei, mai rar în aval. Frecvenţa sa în diverse
râuri şi chiar în diversele porţiuni ale aceluiaşi râu este inegală, depinzând
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
72
probabil de prezenţa şi abundenţa porţiunilor cu apă înceată şi cu mâl în care se
dezvoltă larvele şi de abundenţa hranei. Chişcarul poate fi întâlnit în mod
frecvent în lacurile de baraj ale hidrocentralelor mici și în iazurile morilor.
Larvele trăiesc îngropate în mâl, mai ales în mâlul amestecat cu nisip sau cu
rumeguş de lemn. Adâncimea la care se îngroapă larvele este de 10 ‐ 40 cm. Ziua,
indivizii mențin capul şi regiunea branhială afară. Noaptea, indivizii ies în
întregime afară pentru a vâna. Hrana larvelor constă mai ales din microfloră,
microfaună şi detritus. Adulţii se hrănesc cu peşti (se fixează cu ventuza pe
pradă, pe care o perforează cu ajutorul plăcilor orale şi linguale, după care atacă
musculatura). Datorită văzului slab, se orientează mai ales cu ajutorul mirosului.
De obicei, pe acelaşi peşte, după ce a fost atacat de un chişcar, se fixează şi alţii.
Când nu sunt fixaţi de pradă, chişcarii stau de obicei pe fundul apei, sub pietre
sau fixaţi cu ventuzele de pietre. Iarna indivizii nu se hrănesc, iar adulţii nu
trăiesc mai mult de două veri. Reproducerea are loc în perioada mai‐iunie.
Distribuţie: arealul speciei cuprinde Tisa superioară și afluenții ei din Slovacia,
Ucraina, Ungaria și România. Răspândirea speciei la nivel național cuprinde
bazinul Tisa (în porțiunea de frontieră, Vișeu și afluenții), bazinul Someș
(Someșul Mare și afluenții, Someșul Mic și afluenții, Someșul Cald, Someșul),
bazinul Crișurilor (Crișul Repede și afluenții, Crișul Negru și afluenții), bazinul
Mureș (afluenți ai Arieșului, Târnava Mare, Sebeș, Cerna) și bazinul Timiș
(Timiș).
Efective populaţionale: neevaluate
Relevanţa sitului pentru specie: probabil semnificativă, specia fiind listată ca
prezentă (P) conform formularului standard al sitului, iar starea de conservare
actuală, în sit este excelentă (A).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul, deoarece păraiele
traversate de drumul de exploatare forestieră au un debit redus și o pantă
ridicată, ceea ce face imposibilă existența ihtiofaunei în aceste sectoare.
II.2.2.2. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
În perimetrul ROSCI0019, Călimani-Gurghiu se întâlnește o faună de nevertebrate tipică pădurilor boreale de molid (Piceetum, în asociație cu diverse specii ierboase) și amestec de fag cu molid și brad (Fago-Piceetum, în asociație cu diferite specii vegetale ierboase). Ambele habitate favorizează un microcimat umbros, umed și mai rece. De aceea, în acest tip de habitate, entomofauna este mai redusă calitativ decât în pajiști, de asemenea la
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
73
speciile de insecte ale căror larve se dezvoltă în lemn viu sau putred, adulții ies din pădure în zonele de ecoton și pajiște.
Carabus (Morphocarabus) hampei hampei KÜSTER, 1846 (carabul mătăsos)
Descriere: Lungime 25-40 mm. Corp negru sau cu luciu bronzat, arămiu, albăstrui, verzui sau violet, de obicei cu marginile pronotului sau elitrelor verzui sau albăstrui mai intens.Elitrele cu striuri longitudinalae dese şi fine, ce leconferă un luciu mătăsos.
Biologie: Atât adulții, cât și larvele sunt prădători, vânând în special limacși, râme și larve de insecte în litieră și pe sol. Au activitate de obicei nocturnă sau după ploaie, ziua stând sub pietre sau alte corpuri dure. Iernează în sol sau în lemn putred.
Ecologie: Păduri de molid şi pajişti montane adiacente.
Răspândire: Ungaria, România, Ucraina. În România apare în etajul molidului din Carpaţii Orientali şi Apuseni. Subspecia nominată se întâlnește în vestul Carpaților Orientali.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Minim. Populația din zonă este periclitată într-o mica măsură, exemplare putând fi omorâte accidental în timpul lucrărilor de construcție. Procentajul de omorâre a exemplarelor adulte și larve nu depășește moartea indivizilor din cauze naturale.
Cucujus cinnaberinus (Scopoli, 1763)(gândacul de scoarță roșu)
Descriere: Lungime: 11-15 mm. Corp plat, roşu cinabru. Tâmplele late, cap triunghiular. Antenele, picioarele şi faţa ventrală negre.
Biologie: Se dezvoltă sub scoarţa arborilor morţi. Larva şi adultul sunt prădătoare, atacând larve de Cerambycidae şi Buprestidae.
Ecologie: Păduri de foioase sau conifere.
Răspândire: Franţa, R. Cehă, Slovacia, Polonia, Austria, Ungaria, Yugoslavia, Romania, Ucraina.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Minim. Ridicarea și utilizarea lemnului mort sau putred poate afecta populația acestei specii.Recomandăm mutarea trunchiurilor și ramurilor groase de lemn mort în afara ariei de construcție.
Osmoderma eremita Scopoli, 1763(gândacul pustnic)
Descriere: Dimensiuni: 20-35 mm. Corp robust, brun întunecat sau negru-cafeniu cu luciu bronzat. La masculi capul este sculptat mai puternic, cu câte un tubercul desupra inserţiei antenei. Pigidiul convex, rotund. La femele capul este puţin convex, mai mult sau mai puţin triunghiular. Tibiile anterioare prevăzute cu spini pe marginile exterioare.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
74
Biologie:Larva se dezvoltă în rumegușul putred din scorburilor arborilor bătrâni de caducifoliate, exceptând qvercineele. Adulții au o activitate crepusculară sau nocturnă, se hrănesc cu scurgerile din lemnul rănit.
Ecologie: Păduri de foioase din etajul stepelor colinare până în etajul fagului.
Răspândire: Europa, din nordul Spaniei, până în Rusia europeană. Lipseşte în Marea Britanie şi în ţările nordice, cu excepţia sudului Suediei.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Această specie nu urcă niciodată la limita amestecului fag molid, de asemenea nu dețin semnalări certe ale prezenței acestei specii în aria de interes, așadar consider că această specie nu este periclitată de lucrările de amenajare a drumului forestier deoarece nu există în zonă.
Lucanus cervus (Linnaeus, 1758)(rădașca)
Descriere: Dimensiuni: 35-80 mm. Corp castaniu întunecat până la negru. Dimorfism sexual accentuat.Masculii au capul mai larg decât protoracele, prevăzut cu creste transversale, iar mandibulele lungi până la o treime din lungimea corpului, prevăzute cu dinţi, asemănătoare coarnelor de cerb. Femela mai mică are capul mai îngust decât protoracele, iar mandibulele nu depăşesc lungimea capului.
Biologie: Larva se dezvoltă în rumegușul putred din scorburilor arborilor bătrâni de stejar sau gorun. Adulții au o activitate crepusculară sau nocturnă, se hrănesc facultativ, cu scurgerile din lemnul rănit.
Răspândire: Europa şi Asia, exceptând N insulelor britanice şi al tărilor nordice.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: minim, deoarece această specie este destul de răspândită pe teritoriul României și este legată de arborii bătrâni de qvercinee, în urma investigațiilor în zonă nu am întâlnit arbori bătrâni și scorburoși de gorun, deci nu există afectări ale populației de rădașcă.
Rosalia alpina alpina Linnaeus, 1758(croitorul fagului)
Descriere: Lungime: 15-40 mm. Corp cenuşiu albăstrui, mat, cu pete negre catifelate marginite de o bordură mai deschisă decât fondul. Antenele şi picioarele albastre deschis cu extremităţile articolelor negre. Antenele sunt mai lungi decat corpul la ambele sexe, la masculi de aproximativ 1 şi ½ mai lungi la femele cu puţin mai lungi, articolele 2-5 se termină cu smocuri de peri negri.
Biologie: Se dezvoltă în special în lemn de fag, dar uneori poate fi întâlnită și în lemn de carpen sau frasin. Preferă lemnul mort, sau arbori debilitați, atacați în prealabil de defoliatori, arbori izolați sau la marginea ecotonului, niciodată arbori în mijlocul pădurii.
Ecologie: Marginile pădurilor bătrâne de fag sau amestec fag cu carpen, gorun.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
75
Răspândire: Europa, din estul Spaniei până în Rusia europeană. Lipseşte în Marea Britanie şi ţările nordice.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: minim, croitorul fagului se dezvoltă doar în zonele de ecoton, niciodată în profunzimea pădurii, afectarea populației dacă are lor este minimă, doar în cazul tăierilor arborilor în care se dezvoltă.
Cerambyx cerdo Linnaeus, 1758(croitorul mare)
Descriere: Lungime: 30-50 mm. Corp castaniu întunecat până la negru (jumătatea posterioară a elitrelor este castanie translucidă), lucios. Antenele sunt mai lungi decat corpul la masculi, la femele ajung până la treimea posterioară a corpului şi au în prima un aspect noduros. Unghiul sutural al elitrelor se prelungeşte cu un spin. Protoracele este puternic sculptat şi are pe cele 2 laturi câte un spin.
Biologie: Se dezvoltă în lemn bătrân de stejar sau gorun. Preferă arborii bătrâni, izolati în luminişuri sau la marginea pădurii, mai ales cei parţial atacaţi de defoliatori sau alți sfredelitori.
Ecologie: Pădurile bătrâne de stejar sau gorun.
Răspândire: Europa şi Nordul Africii.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul, deoarece această specie se întâlnește numai în zonele joase, până la 500-600 m altitudine, cu temperaturi medii ridicate. În pădurile de fag sau molid există alte specii de cerambicide cu aspect negru și lucios cu care această specie poate fi confundată. Ca și specialist în coleoptere, îmi exprim totala îndoială asupra existenței speciei Cerambyx cerdo în situl ROSCI0019 Călimani-Gurghiu.
Euphydrias maturna (Linnaeus, 1758)(fluturele pestriț auriu)
Descriere: Anvergura: 40-50 mm. Galben-rosiatic cu pete numeroase mai închise și mai deschise.
Biologie: O generaţie pe an în zonele mai calde, o generaţie la 2-3 ani în zonele mai reci.Zborul are loc timp ce 3-4 saptămâni, de la mijlocul lui mai la mijlocul lui iulie. Ouăle sunt galben aprins, de 1.5mm în diametru, şi sunt depuse în grupuri pe partea inferioară a frunzelor de frasin (Fraxinus) sau uneori plop (Populus). Larvele apar în august. După hibernarea pe sol în stratul de frunze căzute, larvele se hrănesc cu o mare varietate de plante ierboase şi lemnoase, printre care Veronica chamaedrys, Ligustrum vulgare, Acer tatacicum, Populus tremula, Viburnum lantana sau Scabiosa şi Plantago. Se mută apoi pe frasin, unde se hrăneşte cu muguri şi frunze tinere. Femelele trăiesc mai mult decât masculii.Ambele sexe se hrănesc cu nectar dimineaţa şi seara, masculii în general pe trenuri umede.Nu se deplasează pe distanţe mari.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
76
Ecologie: Trăieşte în păduri de foioase şi conifere, câmpii deluroase cu vegetaţie bogată de plante şi arbuşti, luminişuri, poieni din mijlocul pădurilor, drumuri forestiere şi margini de pădure.
Răspândire: Specia se întâlneşte din centrul Franţei, sudul peninsulei Scandinave, estul Europei Centrale, Europa de Est, nordul peninsulei Balcanice, Ţările Baltice, şi Siberia până în Yakuţia.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul, deoarece lucrările de construcție au loc în pădure această specie nu este amenințată, dimpotrivă în anii următori, există posibilitatea de locuri de înmulțire de o parte și de alta a drumului, efectul devenind pozitiv pentru specie.
Lycaena dispar (Haworth, 1803) (fluturașul roșu de mlaștină)
Descriere: Anvergura 20-30 mm. Masculul cu aripile dorsal roșii-portocalii intens, cu marginea inferioară brună, ventral aripile posterioare sunt cenușii cu puncte ocelate negre și o banda portocalie în apropierea marginii externe. Femela are dorsal aripile mai întunecate, cu zone mai deschise, ventralasemănătoare cu masculul.
Biologie: Depun ouă pe plante gazdă din genul Rumex, în special Rumex obtusifolius, Rumex crispus şi Rumex hydrolapathum. Omizile tinere trăiesc pe partea inferioară a frunzelor. Omida adultă este verde şi se ascunde în timpul zilei la baza vegetaţiei, pe tulpinile plantelor sau la sol. Masculii sunt teritoriali şi sedentarí. Femelele au o capacitate mare de dispersare în special cele din generaţia de primăvară.
Ecologie: Trăieşte pe păşuni îmbibate cu apă şi mlăştinoase, la marginile cursurilor de apă, lângă canalele de irigaţii, câmpii largi, precum şi bancuri de nisip. Limitat la şes şi poalele dealurilor (până la 500 m).
Răspândire: Arealul speciei cuprinde Europa și nordul Turciei. Este foarte locală în colonii larg dispersate în Franta, nordul Italiei,Germania, Romania, Lituania, sudul Finlandei, Polonia, nordul şi centrul Greciei, partea europeană a Turciei.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Zonele unde se construiesc drumurile forestiere, pe versant nu se suprapun cu biotopul acestei specii, deci gradul de periclitare este nul.
Callimorpha quadripunctaria Poda, 1761(fluturele vărgat)
Descriere: Anvergura 40-50 mm. Aripile anterioare negre cu benzi oblice albe, aripile posterioare rosii cu puncte negre.
Biologie: Este un fluture nocturn cu activitate diurnă. Se hrăneşte frecvent pe flori de Eupatorium canabinum, dar şi pe flori de Rubus sp.,Oreganum vulgare, sau pe diverse specii de Menta. Perioada de zbor începe cu sfârşitul lui iunie şi durează până în august.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
77
Larvele se împupează la suprafaţa solului.
Ecologie: Preferă habitatele nu foarte uscate, umbroase dar calde, de obicei margini de pădure bogate în vegetaţie, luminişuri de pădure, margini de drumuri forestiere, margini de pâraie şi chiar lacuri.
Răspândire: Specia este larg răspândită în Europa, din Peninsula Iberică peste întreaga Europa Centrală şi de Est până în zona temperată a Rusiei. În nord ajunge până în Scandinavia, iar în sud până în regiunea mediteraneană şi vestul Asiei
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul, deoarece exemplarele preferă luminișuri și margini de pădure, iar lucrările se desfășoară în profunzimea pădurii.
Nymphalis vaualbum([Denis et Schiffermuller], 1775) (fluturele țestos)
Descriere: Anvergura 55-60 mm. Aripile dorsal brune-gălbui-roșiatic cu pete brune mai întunecate și câte o pată albă în zona anterioară exterioară atât la aripile anterioare, cât și posterioare. Ventral aripile sunt brune și imită desenul scoarței de copac.
Biologie: Zboară o dată pe an, în lunile iunie/iulie şi este specie migratoare. Indivizii care hibernează apar prin martie/aprilie. Plantele gazdă pentru larvă sunt Salixsp.,Populus sp., Ulmus sp, Betula sp. Când sunt mici, larvele trăiesc în cuiburi din țesătură de mătase.
Ecologie: Habitează în liziere de pădure din regiunea colinară, plantații extensive cu pomi fructiferi și tufărișuri.
Răspândire: Din estul Europei, Turcia, centrul Asiei, nord - stul Chinei, Coreea, Japonia, sudul Canadei şi nordul SUA.A fost citată în sudul Finlandei, statele Baltice, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, estul Austriei, Ungaria, România, V Balcanilor (ultima dată fiind raportată în 1972 în Bosnia-Herţegovina) şi Bulgaria (o singură dată, în 1942). Este dificil de stabilit care sunt diferenţele între populaţiile permanente, cele migratoare şi coloniile temporare stabilite prin migraţie (cele de la limita V, N şi S Europei sunt prin migraţie).
Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul, având în vedere faptul că ecosistemele de pe amplasamentul proiectului și din vecinătatea acestuia sunt necorespunzătoare cerințelor ecologice ale speciei.
II.2.2.3. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Tozzia carpathica (denumire acceptată conf. Flora Europaea: Tozzia alpina ssp.
carpathica) (iarba gâtului)
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
78
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: plantă semiparazită, creşte în locuri
ierboase şi umede din etajul montan mijlociu până în cel alpin. Specia este un
geofit carpato‐balcanic, mezofit, microterm, neutrofil. Asociațiile vegetale în care
specia poate fi identificată sunt următoarele: Adenostylo alliariae‐Doronicetum
austrriaci, Petasitetum kablikiani, Chrysosplenio‐Cardaminetum amarae și Salici‐
Alnetum viridis.
Specia este în relație cu tipul de habitat de interes comunitar 6430 – Comunități
de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și
alpin.
Distribuţie: specie carpato – balcanică.
Efective populaţionale: specia dezvoltă populații mici, dar prezente pe aproape
tot întinsul Carpaţilor.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul
standard al sitului în plaja de 15% ‐ 2% din efectivul populațional la nivel
național.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul deoarece specia nu a fost
găsită pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia
Ligularia sibirica (gălbenele, curechi de munte)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: planta perenă ce se întâlnește prin
depresiuni, lunci, mlaștini, pajiști și păduri în locuri mlăștinoase, buruienișuri
din lungul văilor, în regiunea montană și subalpină.
Ligularia sibirica este cunoscută ca o componentă a unor turbării mezotrofe şi
chiar oligotrofe, de pe substrat acid, a cenozelor fontinale cu Caltha palustris, dar
şi a megaforbietelor. Populaţiilor de Ligularia sibirica din ţara noastră li se atribuie o vechime tardiglaciară sau chiar pleniglaciară würmiană. Specie este considerată a fi un relict glaciar în regresiune, în Europa. De
asemenea, acest taxon figurează în Anexa I a Convenţiei de la Berna, dar şi în
Anexa II a Directivei Habitate.
Distribuţie: genul cuprinde 30 de specii (după unii autori și mai multe)
răspândite în Eurasia. Semnalată în țară în regiunile Maramureș, Cluj, Mureș,
Brașov, Ploiești, Bacău, Suceava.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
79
Efective populaţionale: specie rară.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul
standard al sitului la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul deoarece specia nu a fost
găsită pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia
Angelica palustris (angelică de baltă)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: plantă ierboasă rară, bienală sau
perenă, răspândită pe malurile apelor line sau stagnante, bogate în substanţe
nutritive sau în staţiuni eutrofe periodic inundate.
Poate fi identificată în următoarele tipuri de habitate:
R5305‐Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi Typha latifolia,
R5307‐Comunităţi daco‐danubiene cu Glyceria maxima,
R3708‐Comunităţi daco‐getice cu Scirpus sylvaticus,
R5309‐Comunităţi danubiene cu Phragmites australis etc.
92A0 – Galerii de Salix alba şi Populus alba (păduri danubiene de salcie albă).
Angelica palustris este o specie higrofilă, întâlnită din subetajul gorunului până în
etajul boreal (al molidului), prin pajişti înmlăştinite, zăvoaie şi tufişuri. Acest taxon figurează în documente internaţionale şi naţionale : Convenţia de la
Berna ; Directiva Habitate; Lista Roşie IUCN, Lista Roşie a plantelor superioare
din România (Olteanu & al. 1994). Principalele ameninţări constau în: desecări şi expansiunea terenurilor agricole,
incendierea vegetaţiei, depozitarea gunoaielor şi păşunatul intensiv.
Distribuţie: Rezervaţia naturală „Munții Nemira la „Apa Roşie” (BC), Rezervaţia
naturală „Turbăria Lozna‐Dersca” (BT), Poiana Arieşului (CJ), Lunga‐Ojdula,
Mestecănişul de la Reci (CV), Topliţa, între Topliţa şi Miercurea Ciuc, Ciceu,
Sânsimion (HR), Defileul Mureşului: Ciobotani, Bistra‐Mureşului, Răstoliţa‐
Valea Iodului,Valea Gurghiului: Lăpuşna, Valea Creanga Albă, Gurghiu,
Păuloaia, Caşva, Reghin, între Reghin şi Solovăstru, Reghin spre Beica, Valea
Secuieu, Valea Orşova (MS), Dragomireşti în bahna Negoeşti (Bahna Mare) (NT),
Agnita şi Rora Bârghişului, Agnita la Rora Coveşului, Apaşu de Jos, Coveş, Şura
Mare, Ruja (SB).
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
80
Efective populaţionale: rară; La Ruja populaţia este stabilă, cu numeroase
exemplare, în rest populaţia este în scădere din cauza desecărilor efectuate de
proprietarii terenurilor, în vederea transformării lor în terenuri agricole.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul
standard al sitului în plaja de 15% ‐ 2% din efectivul populațional la nivel
național.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul deoarece specia nu a fost
găsită pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia
Marsilea quadrifolia (trifoiaș de baltă, trifoi cu patru foi)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie hidrofită ce se întâlnește în
staţiuni joase în lacuri, ape stagnante şi mlaştini de la şes. Substratul variază de
la mâl argilos, cu puţin adaos de nisip fin, până la pietriş, acoperit pe alocuri cu
un strat subţire argilos. Valoarea ph‐ului solului se află în domeniul acid. Specia
preferă în general staţiuni bogat luminate sau semi‐umbrite (Prelli & Boudrie
1992). Acest taxon este inclus în anexa I – Specii de floră strict protejate, a Convenţiei de
la Berna şi în Lista Roşie a Plantelor Superioare din România (Oltean & al., 1994),
ca specie vulnerabilă.
Specia este supusă unor presiuni antropice tot mai mari. Poluarea apelor
stagnante, desecarea zonelor mlăştinoase care adăpostesc specia, constituie
ameninţări importante pentru menţinerea integrităţii populaţiilor acestei specii.
De asemenea uscarea naturală a acestor zone, datorită perioadelor secetoase tot
mai prelungite, ca urmare a modificărilor climatice, este un factor care trebuie
luat în calcul atunci cînd se gândesc măsurile de protecţie pentru această specie.
Distribuţie: judeţele: Arad (Ineu), Giurgiu (Comana, Ghimpaţi), Bihor (Salonta,
Radovan), Constanţa, Dâmboviţa, Dolj (Craiova, Malu Mare), Timiş; lacurile din
jurul Bucureştiului, Delta Dunării (Sulina, Sfîntu‐Gheorghe) etc.
Efective populaţionale: este o specie sporadică pe teritoriul României. Populaţiile
acesteia sunt însă în restrângere, datorită secării sau poluării apelor stagnante
care le adăpostesc.
Relevanţa sitului pentru specie: populație nesemnificătivă;
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
81
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul deoarece specia nu a fost
găsită pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia
Cypripedium calceolus (papucul doamnei, babornic)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie ierboasă, perenă, geofită,
mezofită, micro‐mezotermă, acido‐neutrofilă, heliosciadofită şi calcicolă ce creşte
prin păduri şi tufişuri umbroase din subetajul gorunului până în etajul boreal (al
molidului).
Poate fi identificată în următoarele tipuri de habitate de interes comunitar:
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐Fagion)
9130 Păduri moldave de fag (Asperulo‐Fagetum)
Cypripedium calceolus este o specie ocrotită ca monument al naturii.
Acest taxon este inclus în documente internaţionale şi naţionale: Convenţia de la
Berna; Directiva Habitate; Lista Roşie IUCN, Lista Roşie a plantelor superioare
din România (Olteanu & al. 1994). Principalele amenințări constau în: defrişări ce conduc la distrugerea regimului
hidric prin drenări, păşunatul, prezenţa necontrolată a turiştilor care colectează
masiv planta. Planta mai este ameninţată de acţiunea distrugătoare a melcului
Helix pomatia, care consumă frunzele lăstarilor provocând uscarea prematură a
acestora.
Distribuţie: valea Râmeţului, Rezervaţia „Râpa Roşie” (AB), Câmpulung (AG),
Oneşti, Buhoci, Slănic, Rezervaţia naturală „Munţii Nemira” (BC), Hilişeu‐Horia,
dealul Gorovei, Dorohoi pe „Plaiul Zvoriştea”, Baisa şi Şendriceni, Rezervaţia
naturală „Pădurea Stuhoasa‐Suhărău”, Rezervaţia naturală „Pădurea Tudora”
(BT), Predeal, Muntele Tâmpa (BV), CS (inclusiv Băile Herculane), Novaci, Piatra
Cloşani (GJ), Odorheiul Secuiesc pe dealul Flirtuş, Brădeşti (HR), dealul
Repedea, Tătăruşi, între Cristeşti şi Moţca, Rezervaţia naturală „Pădurea Ciritei ‐
Mirceşti” (IS), Bistra (MM), Baia de aramă (MH), Danes, Sovata, în rezervaţia
Lacul Ursu şi Arboretele de pe Sărături (MS), Pângăraţi, Parcul forestier
„Vânători” Neamţ, Parcul Naţional „Masivul Ceahlău” (NT), Agârbiciu, Bazna,
Biertan, bradu, Cisnădioara, Dumbrava Sibiu, Guşteriţa, Hosman, Mediaş, Nou,
podu Olt, Sebeş‐Olt, Sibiu, Şura Mare, Târnăvioara, Vurpar (SB), Zamostea,
Călineşti‐Cuparenco, Broşteni, Câmpulung Moldovenesc, M‐ţii Rarău „Codrul
Secular Slătioara”, M‐ţii Bistriţei: Crucea‐Toance (SV), Rezervaţia naturală
„Lepşa‐Zboina”, Rezervaţia naturală „Pădurea Cenaru” (VN), Pogana (VS),
judeţele: SJ, CJ, BN, CV, SB, BH.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
82
Efective populaţionale: manifestă un declin accentuat pe întreg arealul de
distribuţie geografică în aproape toate statele din Europa. Declinul este cu atât
mai mare, cu cât ne apropiem de limitele sud‐vestice ale arealului, astfel că
specia mai formează populaţii, relativ stabile, doar în zonele de taiga din
Norvegia, Suedia, Finlanda şi în câteva dintre statele baltice.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul
standard al sitului la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul deoarece specia nu a fost
găsită pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia
Campanula serrata (clopoței)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie endemică (carpatică) de
clopoței. Este frecventă din etajul fagului până în cel alpin, în pajişti și tufărişuri.
Specie hemicriptofită, înfloreşte între iulie şi septembrie. Faţă de factorii de
mediu este mezofită, oligotrofă – mezotrofă, slab – moderat acidofilă. Este
prezentă în asociaţii incluse în Campanulo ‐ Juniperetum, Potentillo ‐ Nardion.
Campanula serrata poate fi identificată în următoarele tipuri de habitate de interes
comunitar: 6230* ‐ Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi
silicioase (R3609 ‐ Pajişti sud‐est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola
declinata și R3608 ‐ Pajişti sud‐est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca
nigrescens) și 6520 – Fânețe montane (R3801 ‐ Pajişti sud‐est carpatice de Trisetum
flavescens şi Alchemilla vulgaris).
Distribuţie: specie carpato – balcanică cu areal în Cehia, Slovacia, Polonia,
România și vestul Rusiei.
Efective populaţionale: specia este relativ constantă în pajişti şi tufărişuri din
etajul montan şi subalpin, de obicei cu abundenţă redusă.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul
standard al sitului în plaja de 15% ‐ 2% din efectivul populațional la nivel
național.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul deoarece specia este
caracteristică habitatului existent pe amplasamentul proiectului sau în
vecinătatea acestuia
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
83
Iris aphylla ssp. hungarica (stânjenel)
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: plantă erbacee perenă ce se instalează în pajişti naturale stepice, pe stâncării calcaroase, însorite sau pe loess,
în poienile pădurilor termofile.
Este listată în Convenţia de la Berna, în Directiva Habitate 92/43/EEC, în Ordonanţa
de Urgenţă a Guvernului României nr. 236/2000.
Principala ameninţare constă în schimbarea modului de folosinţă a terenurilor
unde creşte această specie. În zona montană unde creşte specia ameninţarea o
constituie colectarea de către turişti sau localnici pentru a oferi florile.
Distribuţie: jud. Maramureş: Masivul Preluca, jud. Cluj: rezervaţia naturală
“Cheile Turzii”, Cluj‐Napoca, Cojocna, Gherla şi Boju, rezervaţia naturală
“Fânaţele Clujului”, jud. Mureş: valea Sălardului, rezervaţia Zau de Câmpie,
Fâneţele de pe dealul Corhan, jud. Harghita: Odorheiul Secuiesc, Brăduţ, Dârjiu şi
Mereşti, jud. Covasna: Tg. Secuiesc la Ruseni, jud. Braşov: Braşov pe dealul
Stejărişul Mare, Muntele Tâmpa, Racoşu de Jos pe dealul Tipeiului, jud. Sibiu:
dealul Zackel, Dumbrăveni, Guşteriţa, Mediaş, Merghindeal, Podu Olt, Roşia,
Slimnic, Şura Mare, Tălmaciu, Târnava şi Târnăvioara, jud. Alba: Valea Feneşului,
Rimetea, Poiana Aiudului şi Alba Iulia pe dl. Bilac, jud. Hunedoara: Cheile
Crăciuneşti, Cheile Cibului şi Cheile Băcâia, jud. Satu Mare: Scărişoara Nouă,
Sanislău şi Ciumeşti, Câmpia Nirului, Bătarci, Turulung‐Vii şi Foieni, jud. Bihor:
rezervaţia “Defileul Crişului Repede” pe dealul Măgurii, Bratca, jud. Arad:
Hălmagiu, Hălmăgel, între Iosăşel şi Baltele, dealul Tăuroi şi dealul Gorgana, jud.
Dolj: Craiova la Şimnic şi Breasta, jud. Argeş: Cheile Mari ale Dâmboviţei, jud.
Buzău: rezervaţia ʺPâcleleʺ, Moldova (incl. jud. Galaţi: pădurea Rediu Vasilache la
Jorăşti, Pechea, pădurea Bălţatu la Slobozia Conachi, Suceveni, pădurea
Gârboavele‐Galaţi), jud. Vrancea: Domneşti, jud. Vaslui: rezervaţia “Fânaţurile
Glodeni” şi rezervaţia naturală “Pădurea Bălteni”, jud. Neamţ: rezervaţia
“Munticelu‐Cheile Şugăului”, jud. Iaşi: rezervaţia naturală „Valea lui David” ‐
Miroslava, Valea Lungă, Fânaţurile Bârca, Cristeşti, Vulturi, Mârzeşti, Aroneanu,
Ungheni, Cucuteni, Dumeşti, Hoiseşti, Stânca, Coada Stâncii, Stroeşti şi Tg.
Frumos, jud. Botoşani: Pădureni şi dealul Râşca, Călăraşi, jud. Suceava: rezervaţia
“Ponoare” Bosanci, Ipoteşti, dealul Strâmbu, Climăuţi, Bălcăuţi, Botoşaniţa şi
Găineşti, jud. Tulcea: Floreşti‐Horia; Munţii: Trascăului pe „Piatra Urdaşului”,
Bihor‐Vlădeasa în Cheile Someşului Cald, Bucegi: Zănoaga‐Lucăcilă, Colţii lui
Barbeş, Vânturiş, Dobreşti şi Claia cu Brazi, Masivul Cozia: între văile Turneanu şi
v. Armăsarului, Hăşmaş pe Muntele Suhard, Nemira, Cheile Bicazului.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
84
Efective populaţionale: specia creşte ca indivizi izolaţi, răspândiţi în pajişti
uscate şi pe stâncării, din zona stepei până în etajul montan inferior.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul
standard al sitului în plaja de 15% ‐ 2% din efectivul populațional la nivel
național.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul deoarece specia este
caracteristică habitatului existent pe amplasamentul proiectului sau în
vecinătatea acestuia
Drepanocladus vernicosus
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie rară de muşchi foliaceu care
creşte în zonele umede, mlaştini cu rogoz, izvoare, sub forma unor tufe laxe de
culoare verde – brun (de la gri‐verde gălbui în stadii mai tinere, până la roşu‐
maroniu, la cele mai bătrâne) cu aspect uşor strălucitor, cu tulpiniţe până la 15
cm, curbate în partea de sus și cu ramificaţii de cca. 1 cm.
Drepanocladus vernicosus este întâlnit în locuri cu pH neutru până la uşor acid,
bogate în baze, dar sărace în calcar, deschise până la uşor umbrite, în
permanenţă reci şi umede, în mlaştini de mică adâncime şi intermediare, în
pajişti umede sau în zonele sedimentare ale marginilor de lacuri.
Creşte în asociaţii cu specii mici de Carex, Schoenus nigricans şi alte specii
caracteristice mlaştinilor, cum ar fi Campylium stellatum și Scorpidium scorpioides,
şi muşchi hepatici ca Leiocolea bantriensis.
Distribuţie: specie rară, dar larg raspândită în întreaga Europă.
Efective populaţionale: în România nu sunt publicate studii care să permită
evaluarea mărimii populaţiilor la nivel naţional.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul
standard al sitului la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul deoarece specia nu a fost
găsită pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia
Dicranum viride
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie de mușchi ce creşte în păduri
de foioase pe lemn putred, la baza trunchiurilor de copaci, rar pe roci silicioase.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
85
Specia este inclusă in Lista Roşie a briofitelor din România (Ştefănuţ & Goia).
La nivel european şi pe teritoriul României, principala ameninţare este
reprezentată de tăierile masive care se fac în pădurile de foioase.
Distribuţie: specia este sporadică în Europa Centrală până în Scandinavia și
lipseşte în vestul şi sudul Europei. Distribuţie în România: Muntele Găina,
Muntele Muncel, Munţii Zarandului – Valea Cladova, Munţii Ţibleşului – Valea
Mestecănişului, Piciorul Arsurii, Vârful Păltiniş, Munţii Galaţiului spre Rodna,
Ilva Mare, Coşna, Mlaştina Bâlbâitoarea, Cojocna, Valea Almaşului, Gilău, Ciuc,
Bixad, Tuşnad, Trei Scaune, Reci, Deva, Valea pârâului Pângărăcior, Mlaştina
Coşna, Codrul Secular Slătioara, Giumalău, Tinovul Poiana Stampei.
Efective populaţionale: după Ştefănuţ S., deşi sunt multe citări ale speciei din
România, prezenţa în aceste zone trebuie verificată şi confirmată, planta putând
fi uşor confundată cu alte specii de Dicranum.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul
standard al sitului la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național.
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ
Meesia longiseta
Aspecte privind ecologia și etologia speciei: mușchi ce creşte în turbării, printre
specii de Sphagnum, Drepanocladus şi Hamatocaulis.
Specia este inclusă in Lista Roşie a briofitelor din România (Ştefănuţ & Goia).
La nivel european şi pe teritoriul României, principala ameninţare este
reprezentată de desecarea mlaştinilor de turbă.
Distribuţie: între Arinieş şi Băile Borşa, Munţii Rodnei, Corongiş, Ineu, Lacul
Lala, Turbăria Coşna, Munţii Ţarcu, Muntele Bistricioara, Băile Sărate – Turda,
Căpâlniţa, Tinovul Mohoş, Muntele Tomnatec, Munţii Călimani, între Muntele
Blana şi Muntele Nucet, Munţii Făgăraş, circul glaciar Bâlea, valea Arpaşului,
Munţii Cibinului, Muma, Măgura, Prejba, Nocrich, Munţii Retezat, Tăul Judele,
Lacul Galeşu.
Efective populaţionale: specie rară. La noi nu a mai fost regăsită de foarte mult
timp.
Relevanţa sitului pentru specie: semnificativă, efectiv evaluat în formularul
standard al sitului la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
86
Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul deoarece specia nu a fost
găsită pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia
Tabel nr. 10 Identificarea speciilor de interes conservativ la nivelul SCI
Călimani‐Gurghiu posibil a fi afectate ca urmare a implementării proiectului
Cod Specie Prezentă (P)/ potenţial
prezentă (PP)/ absentă (A) în perimetru analizat
Prezentă (P)/ potenţial prezentă (PP)/ absentă (A) în vecinătatea perimetrului
analizat
Specii de mamifere
1355 Lutra lutra A A
1308 Barbastella barbastellus A A
1304 Rhinolophus ferrumequinum A A
1324 Myotis myotis A A
1307 Myotis blythii A A
1352 Canis lupus PP P
1361 Lynx lynx PP P
1354 Ursus arctos PP P
1310 Miniopterus schreibersi A A
Specii de amfibieni şi reptile
1193 Bombina variegata P P
2001 Triturus montandoni A PP
1166 Triturus cristatus A PP
Specii de peşti
1138 Barbus meridionalis A A
1122 Gobio uranoscopus A A
1163 Cottus gobio A A
1105 Hucho hucho A A
1146 Sabanejewia aurata A A
4123 Eudontomyzon danfordi A A
Specii de nevertebrate
1087 Rosalia alpina PP PP
1052 Euphydryas maturna PP PP
1060 Lycaena dispar A PP
1078 Callimorpha quadripunctaria PP PP
1086 Cucujus cinnaberinus P P
1083 Lucanus cervus A A
4012 Carabus hampei PP PP
4039 Nymphalis vaualbum A A
4054 Pholidoptera transsylvanica A A
1084 Osmoderma eremita A A
1088 Cerambyx cerdo A A
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
87
Specii de plante
4116 Tozzia carpathica A A
1758 Ligularia sibirica A A
1617 Angelica palustris A A
1428 Marsilea quadrifolia A A
1902 Cypripedium calceolus A A
4070 Campanula serrata A A
4097 Iris aphylla ssp. hungarica A A
1393 Drepanocladus vernicosus A A
1381 Dicranum viride PP PP
1389 Meesia longiseta A A
II. 2.2.4. Tipuri de habitate de interes comunitar prezente în zona proiectului şi în imediata apropiere
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐Fagion)
Cod habitat corespunzător clasificării din România: R4101, R4103, R4104, R4108,
R4109, R4116.
Descriere
Acest tip de habitat grupează: pădurile de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica)
și brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra; pădurile de molid (Picea abies), fag și brad
(Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii; pădurile de fag și brad cu Pulmonaria
rubra; pădurile de fag și brad cu Leucanthemum waldsteinii; pădurile de fag cu
Symphytum cordatum și pădurile de fag cu Phyllitis scolopendrium.
Distribuție și răspândire
Habitatul se întâlnește în etajul nemoral din întreg lanțul M‐ților Carpați.
I. Carpații Meridionali: M‐ții Bucegi, M‐ții Leaota, M‐ții Piatra Craiului, M‐ții
Căpățânii, M‐ții Cindrel , M‐ții Latoriței, M‐ții Lotrului, M‐ții Parâng, M‐ții
Șureanu, M‐ții Cernei, M‐ții Godeanu, M‐ții Mehedinți, M‐tele Mic, M‐ții Retezat,
M‐ții Țarcu, M‐ții Vâlcan, Masivul Cozia, M‐ții Făgăraș, M‐ții Iezer‐Păpușa, M‐ții
Țaga.
II. Carpații Occidentali: M‐ții Apuseni, M‐ții Bihorului, M‐ții Codru‐Moma, M‐
tele Găina, M‐ții Gilăului, M‐tele Mare, M‐ții Meseș, M‐ții Metaliferi, M‐ții
Pădurea Craiului, M‐ții Plopiș, M‐ții Șimleu, M‐ții Trascăului, Masivul Vlădeasa,
M‐ții Zarandului, M‐ții Poiana Ruscă, M‐ții Almajului, M‐ții Aninei, M‐ții
Dognecei, M‐ții Locvei, M‐ții Semenic.
III. Carpații Orientali: M‐ții Gârbova, M‐ții Baraolt, M‐ții Bodoc, M‐ții Bretcului,
Masivul Ciomatu, Masivul Ciucaș, M‐ții Grohotiș, M‐ții Întorsurii, Masivul
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
88
Penteleu, M‐ții Perșani, Masivul Piatra Mare, Masivul Postăvarul, M‐ții Siriu, M‐
ții Tătaru, M‐ții Vrancei, M‐ții Bârgău, M‐ții Gutâi, M‐ții Igniș, M‐ții Lăpușului,
M‐ții Maramureșului, M‐ții Oaș, Obcina Brodinei, Obcina Feredeu, Obcina Mare,
Obcina Mestecăniș, M‐ții Rodnei, M‐ții Suhard, M‐ții Țibleș, M‐ții Călimani,
Masivul Ceahlău, M‐ții Ciucului, M‐ții Giumalău, M‐ții Giurgeu, M‐ții Goșmanu,
M‐ții Gurghiu, M‐ții Harghita, M‐ții Hășmaș, M‐ții Nemira, M‐ții Rarău, M‐ții
Stânișoarei, M‐ții Tarcău.
Caracteristici ale sitului și factori limitativi
Altitudine: (500) 600‐1400 (1450) m.
Clima: T medie anuală = 8,0‐3,00C, P = 750‐1200 mm/an.
Relief: versanți slab până la puternic înclinați cu expoziții diferite, platouri,
culmi, vâlcele umede, coame, funduri de văi.
Substrat: fliș, conglomerate, șisturi cristaline, gresii calcaroase, roci eruptive și
metamorfice, bazice, intermediare, rar acide.
Soluri: eutricambosol, luvosol, stagnosol, litosol, rendzine, districambosol,
superficiale‐până la profunde, mai mult sau mai puțin gleizate, oligo‐
mezobazice, mezo‐eubazice, eubazice, mezotrofice, eutrofice, slab‐scheletice
până la scheletice, slab acide‐acide, jilave până la umede.
Factori limitativi: doborâturi de vânt, viituri, exploatări forestiere iraționale,
ilegale, pășunat intensiv, poluarea ecosistemelor forestiere cu deșeuri industriale
și menajere, incendieri, intensificarea activităților de turism, colectarea
necontrolată a speciilor de plante cu valoare economică.
Specii cheie (caracteristice și dominante): Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica,
Abies alba, Acer pseudoplatanus, Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Cardamine
glanduligera (syn. Dentaria glandulosa), C. bulbifera, Leucanthemum waldsteinii,
Ranunculus carpaticus, Phyllitis scolopendrium, Aconitum moldavicum, Hepatica
transsylvanica, H. nobilis, Galium odoratum, Actaea spicata, Asarum europaeum,
Helleborus purpurascens, Euphorbia carniolica, Saxifraga rotundifolia, Silene heuffelii,
Hieracium transsylvanicum, Festuca drymeia, Calamagrosis arundinacea, Luzula
luzuloides.
Specii importante: Neottia nidus‐avis, Epipogium aphyllum, Cephalanthera rubra,
Dactylorhiza saccifera, Hepatica transsylvanica, Symphytum cordatum, Ranunculus
carpaticus, Aconitum moldavicum.
Cenotaxoni vegetali asociaţi habitatului
Pulmonario rubrae‐Fagetum (Soo 1964) Tauber 1987 (inclusiv subas. taxetosum baccatae Comes et Tauber 1977);
Leucanthemo waldsteinii‐Fagetum (Soo 1964) Tauber 1987;
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
89
Symphyto cordati‐Fagetum Vida 1959 (inclusiv subas. taxetosum baccatae Hodoreanu 1981);
Phyllitidi‐Fagetum Vida (1959) 1963.
Măsuri de conservare/amenințări
‐ limitarea influențelor antropice (pășunat, turism, exploatarea resurselor
pădurii);
‐ tăieri de conservare și promovare a regenerării naturale cu specii native in situ;
‐ evitarea substituirii speciilor native cu specii ,,repede crescătoare” în zonele în
care s‐au făcut defrișări iraționale, în vederea prevenirii fenomenelor de eroziune
a solului;
‐ monitorizarea siturilor astfel încât să se asigure regenerarea și dezvoltarea pe
cale naturală a pădurilor.
II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes
comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu
ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora
Funcţiile ecologice generale ale habitatelor sunt :
‐ Funcţia de producţie ;
‐ Funcţia mediogenă şi de reglaj (reglajul climatului, reglajul hidric, reglajul
pedogenezei, reglajul circuitelor biogeochimice şi reglajul zgomotelor);
‐ Funcţia de protecţie şi conservare ;
‐ Funcţia de informaţie ;
‐ Funcţia psiho‐sanogenetică.
Dacă funcţiile generale ale habitatelor sunt destul de cunoscute şi documentate,
nu acelaşi lucru se poate spune despre funcţiile diferitelor specii pe care aceste
habitate le adăpostesc. Funcţiile ecologice ale speciilor și habitatelor de interes
comunitar potențial afectate la nivelul SCI Călimani‐Gurghiu şi SPA
Depresiunea şi Munţii Giurgeului, relaţia acestora cu cele două situri, precum şi
distribuţia acestora, vor putea fi cuantificate doar ca după derularea unor
activități specifice de inventariere și cartare a tipurilor de habitate de interes
comunitar și a speciilor de interes conservativ și a habitatelor corespunzătoare
acestora sub aspect ecologic.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
90
Pentru aceasta, SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA, în calitate de
administrator al siturilor Natura 2000, a elaborat un proiect ce vizează
desfășurarea de activități de inventariere și cartare a habitatelor și speciilor de
interes comunitar, în vederea dezvoltării unui plan de management integrat al
celor două arii naturale protejate de interes comunitar. Proiectul urmează a fi
finanțat prin POS Mediu și implementat cât mai curând posibil.
II.4. Starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar
Starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar pentru care
au fost desemnate Călimani‐Gurghiu şi SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului, a
fost estimat iniţial în faza de propunere a acestor situri, în baza surselor de
informaţii, adesea minime, existente la acel moment. Starea de conservare
estimat al acestor entităţi de interes conservativ la nivel comunitar este prezentat
în Tabelele nr. 1, 3 și 5, pe coloana „Consevare”.
Pentru SCI Călimani‐Gurghiu şi SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului,
evaluarea reală a stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes
conservativ revine ca sarcină structurii de administrare a sitului, respectiv SC
Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA. Structura de administrare a elaborat un
proiect ce urmează a fi finanțat prin POS Mediu – axa prioritară nr. 4 și care
vizează printre altele elaborarea unui plan de management integrat pentru cele
două arii protejate.
În concluzie, cunoştiinţele privind starea reală de conservare a speciilor pentru
care au fost desemnate cele două situri Natura 2000 nu trebuie să se bazeze pe
date istorice, generale şi adeseori perimate, ci trebuie dobândite în urma unor
evaluări de actualitate, în baza unor metodologii specifice, eficiente şi, pe cât
posibil, unitare la nivel naţional.
II.5. Date privind structura şi dinamica habitatelor și populaţiilor de specii
afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea
PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei
pe termen lung)
Aceste date nu există în prezent. Singurele informații existente și doar cu un
caracter orientativ, având în vedere modul în care a fost implementată rețeaua
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
91
ecologică europeană Natura 2000 în România, sunt cele privind efectivele
estimate în formularele standard Natura 2000 ale SCI Călimani‐Gurghiu şi SPA
Depresiunea şi Munţii Giurgeului.
Date privind structura şi dinamica habitatelor și populaţiilor de specii la nivelul
celor două situri Natura 2000 pot fi obținute doar ca urmare a colectării,
prelucrării și analizării unui set de informații de actualitate din teren.
Primele date, de actualitate și bazate efectiv pe activitatea de observare în teren,
vor fi obținute ca urmare a implementării de către administratorul ariilor
protejate a unui proiect ce va fi finanțat prin POS Mediu și ce vizează
inventarierea și cartarea habitatelor și speciilor de interes conservativ la nivelul
SCI Călimani‐Gurghiu şi SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului.
Cu toate acestea, ca urmare a efectuării observaţiilor în teren şi având în vedere
aspectele tratate la secţiunile anterioare, considerăm că niciun tip de habitate și
nicio specie de interes conservativ la nivelul siturilor Natura 2000 nu va fi
afectată semnificativ ca urmare a implementării proiectului.
II.6. Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariilor
naturale protejate de interes comunitar SCI Călimani‐Gurghiu și SPA Depresiunea şi
Munţii Giurgeului
Integritatea unei ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă
prin implementarea unui plan/proiect se reduce semnificativ suprafaţa
habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar, sau se
ajunge la fragmentarea puternică a habitatelor de interes comunitar şi sau a
habitatelor specifice din punct de vedere ecologic şi etologic, după caz, speciilor
de interes comunitar. De asemenea, un plan sau un proiect poate afecta
integritatea unui sit Natura 2000 dacă acesta induce un impact negativ asupra
factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei
naturale protejate de interes comunitar sau dacă produce modificări ale
dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate
de interes comunitar.
Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea acestor
situri Natura 2000 nu au fost stabilite. Date concrete privind integritatea SCI
Călimani‐Gurghiu şi SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului și evaluarea
relaţiilor structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea acestor
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
92
situri Natura 2000 pot fi obținute doar ca urmare a colectării, prelucrării și
analizării unui set de informații de actualitate din teren.
Integritatea unei ariei naturale protejate de interes comunitar poate fi afectată
dacă un plan sau un proiect poate, independent sau cumulat cu alte
planuri/proiecte, să conducă la:
‐ reducerea semnificativă a suprafeței unuia sau mai multor tipuri de
habitate de interes comunitar din perimetrul sitului Natura 2000;
‐ reducerea semnificativă a suprafeței habitatelor şi/sau numărul
exemplarelor speciilor de interes comunitar;
‐ fragmentarea semnificativă a habitatelor de interes comunitar;
‐ fragmentarea semnificativă a habitatelor corespuzătoare din punct de
vedere ecologic speciilor de interes comunitar;
‐ apariția unui impact negativ semnificativ asupra factorilor care determină
menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de
interes comunitar;
‐ producerea de modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura
şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.
Evaluarea relaţiilor structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea
SCI Călimani‐Gurghiu şi SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului îi revine ca
sarcină structurii de administrare a sitului Natura 2000, structură ce urmează să
implementeze în acest sens un proiect ce va fi finanțat prin POS Mediu.
II.7. Obiectivele de conservare ale SCI Călimani‐Gurghiu şi SPA Depresiunea şi
Munţii Giurgeului
Conform art. 4 pct. 34 din OUG nr. 57/2007 aprobată cu modificări de Legea nr.
49/2009, definiţia planului de management al unei arii naturale protejate este
următoarea: „documentul care descrie şi evaluează situaţia prezentă a ariei naturale
protejate, defineşte obiectivele, precizează acţiunile de conservare necesare şi
reglementează activităţile care se pot desfăşura pe teritoriul ariilor, în conformitate cu
obiectivele de management”.
Obiectivele de conservare ale unei arii naturale protejate de interes comunitar au
în vedere menţinerea şi/sau restaurarea statutului favorabil de conservare a
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
93
speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Stabilirea obiectivelor de conservare
se realizează ţinându‐se cont de caracteristicile fiecărei arii naturale protejate de
interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de
conservare etc.), prin planurile de management al ariilor naturale protejate de
interes comunitar, după cum s‐a arătat în paragraful anterior.
Siturile Natura 2000 SCI Călimani‐Gurghiu şi SPA Depresiunea şi Munţii
Giurgeului nu beneficiază în prezent de existenţa unui plan de management şi,
ca atare, până în momentul de faţă, nu au fost stabilite obiectivele de conservare
specifice celor două situri. De asemenea, nu au fost aprobate de către ministerul
de resort nici măsurile minime de conservare stabilite de către structura de
administrare a siturilor Natura 2000.
În sens celor menționate mai sus, doar după implementarea proiectului anterior
amintit se vor putea identifica obiectivele de conservare pentru cele două situri
Natura 2000.
II.8. Descrierea stării actuale de conservare a siturilor Natura 2000 SCI
Călimani‐Gurghiu şi SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului
Evaluarea stării de conservare a unei arii naturale protejate constă, cel puţin, în
însumarea stării de conservare a habitatelor naturale şi a specilor de interes
conservativ şi/sau protectiv, direct corelat cu presiunile antropice şi naturale din
prezent.
Pentru cuantificarea stării reale actuale de conservare a unui sit Natura 2000 este
necesară realizarea unei evaluări de bază riguroase, acesta fiind punctul de
calibrare de la care, ulterior, prin activități specifice de monitorizare a
componentelor biologice de interes conservativ, se va putea evalua abaterea de
la starea de conservare inițială (practic starea de conservare la un moment dat).
Evaluarea stării de conservare inițială va fi realizată tot ca urmare a
implementării proiectului la care s‐a făcut referire în secțiunile anterioare.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
94
III. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI
Conform legislației în vigoare, la elaborarea studiului EA trebuie luate în vedere
următoarele tipuri de impact:
1.direct şi indirect;
2. pe termen scurt sau lung;
3. din faza de construcţie, de operare şi de dezafectare;
4. rezidual;
5. cumulativ
Tipurile de impact sunt prezentate functie de parametrii fata de care se face raportarea,
si anume:
a. scara (perioada) de timp:
‐ impact pe termen scurt (0‐1an),
‐ mediu (1‐5 ani) si
‐ lung (mai mult de 5 ani).
b. aria de aplicare:
‐ impact singular al proiectului,
‐ impact cumulativ (împreuna cu alte planuri si/sau proiecte relevante
invecinatate).
c. efect exercitat:
‐ impact direct;
‐ impact indirect.
Toate efectele potențiale asupra speciilor de interes comunitar, identificate pentru
fiecare activitate care este supusă evaluarii impactului sunt analizate pentru a se
determina valoarea impactului final.
Valoarea impactului reprezintă relația: Impact = Consecință X Probabilitate
Consecințele sunt evaluate pe baza valorilor următoarei matrici:
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
95
Tabel nr. 11
Prezentarea consecintelor
Valoare Grad de afectare Consecinta riscului asupra speciilor de interes
comunitar
5 Dezastruos Dispariția a 81‐100% din specii sau reducerea
populatiilor locale cu acest procent
4 Foarte serios Disparitia a 61‐80% din specii sau reducerea
populatiilor
locale cu acest procent
3 Serios Disparitia a 41‐60% din specii sau reducerea
populatiilor
locale cu acest procent
2 Moderat Disparitia a 21‐40% din specii sau reducerea
populatiilor
locale cu acest procent
1 Nesemnificativ Disparitia a 0‐20% din specii sau reducerea populatiilor
locale cu acest procent
Categoriile de probabilitate sunt cele descrise în tabelul de mai jos:
Tabel nr. 12
Valoare Probabilitate Descriere
5 Inevitabil Efectul va apărea sigur
4 Foarte probabil Efectul apare frecvent
3 Probabil Efectul apare cu frecvență redusă
2 Improbabil Efectul apare ocazional
1 Foarte improbabil Efectul apare accidental
Matricea de impact, calculată în funcție de probabilitatea apariției pericolului și a
consecintelor maxim previzibile se prezinta astfel:
Analiza nivelului impactului este făcută în funcție de consecințele si probabilitatea
fiecarui efect identificat ținând cont și de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate
în vederea evaluarii finale. Produsul acestor doua caracteristici este definit ca nivel al
impactului final.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
96
Tabel nr.13
Matricea de impact
Probabilitatea
Inevitabil 5 5 10 15 20 25
Foarte probabil 4 4 8 12 16 20
Probabil 3 3 6 6 12 15
Improbabil 2 2 4 6 8 10
Foarte improbabil 1 1 2 3 4 5
Consecințe
1 2 3 4 5
Nesem
nificativ
Moderat
Serios
Foarte serios
Dezastruos
Valoarea impactului este reprezentată după cum urmează:
Nivelul impactului
Semnificativ (12‐25)
Moderat (5‐12)
Nesemnificativ (1‐4)
Ca urmare a analizei activitatilor ce pot avea efecte negative asupra mediului, conform
matricei de impact, s‐au putut obtine valorile impacturilor individuale, asa cum au fost
identificate mai sus, acestea fiind urmatoarele:
Tabel nr.14
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
97
Impact Termen scurt Termen mediu Termen lung
direct indirect direct indirect direct indirect
Singular 4 4 4 3 5 3
Cumulativ 4 4 4 4 4 5
Se poate observa astfel, ca pentru activitatile care sunt efectuate pe termen scurt, nivelul
impactului direct este nesemnificativ, deoarece aceste activitati, desi au un usor impact
negativ, este exercitat doar pe termen scurt.
Pe termen scurt, în cazul impactului indirect este rezultatul activitatilor de transport al
materialelor de constructii, a utilajelor, deseurilor si a personalului în vederea sustinerii
etapelor de amenajare si constructie. Nivelul rezultat este moderat deoarece aceste
activitati presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat.
Impactul direct al proiectului la nivelul întregii rețele Natura 2000, consideram ca este
nesemnificativ pentru habitatele speciilor pentru care au fost instituite ariile protejate de
interes comunitar.
Tabel nr.15
Aspecte de
mediu afectate
Posibile efecte asupra mediului, elemente ale acestuia
Sem
nificative
Secundare
Cumulative
Sinergice
Termen scurt
Termen m
ediu
Termen lung
Perman
ente
Tem
porare
Păsări ‐ * ‐ ‐ * * ‐ ‐ *
Amfibieni * ‐ ‐ ‐ * * * * *
Reptile ‐ * ‐ ‐ * ‐ ‐ * *
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
98
Habitate ripariene ‐ * ‐ * * ‐ ‐ ‐ *
Apă ‐ * ‐ * ‐ ‐ ‐ ‐ ‐
Aer ‐ ‐ ‐ ‐ * ‐ ‐ ‐ ‐
Sol ‐ ‐ ‐ ‐ * ‐ ‐ ‐ ‐
Peisaj ‐ ‐ ‐ ‐ * * ‐ ‐ ‐
Relații dintre acestea * * ‐ ‐ * * ‐ * ‐
TOTAL 2 4 ‐ 2 8 4 1 3 4
* efect existent; ‐ lipsă efect
Analizând tabelul de mai sus, putem vedea că efectele cele mai mari sunt cele legate de
construcția drumurilor, respectiv organizarea de șantier și procesele efective de
transport și de construire. Dacă viitorul constructor va ține cont de cele prezentate în
acest studiu, preconizăm, că efectele negative pot fi reduse până la nivelul de
nesemnificativ.
III.1. Analiza ecologică a amplasamentului vizat de implementarea proiectului
Localizarea amplasamentului obiectivului de investiții se află în partea inferioară a
bazinului pârâului Italianu, U.P. VIII Sirod., în zone inaccesibile, fiind dificilă realizarea
lucrărilor stabilite prin amenajamentul silvic.
În urma desfășurării activității în teren și a analizării datelor din amenajamentele silvice
cu privire la tipul de pădure, compoziția arboretelor, flora indicatoare, suprafața
unităților amenajistice, vârsta arboretelor etc. s‐a constatat, conform clasificării
naționale, prezența pe amplasamentul analizat a următoarelor tipuri de pădure/habitate
(Vezi tabelul nr..5, pag.22)
III. 2. Vegetația din zona implementării proiectului
Cenotaxon: Pulmonario rubrae‐Abieti‐Fagetum Soo 1962
Habitat Natura 2000: 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐Fagion)
Habitat, sensu Donita et al., 2005: R4211 Paduri sud‐est carpatice de molid (Picea abies) si
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
99
brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra
Descrierea tipului de habitat
Padurile de fag cu brad in amestec cu molidul sunt prezente in partea superioara a
etajului montan mijlociu, la altitudini cuprinse intre 900‐1300 m. Climatul acestor
statiuni este apropiat de cel al molidiselor (temperaturi medii anuale cuprinse intre 1‐4o
C si precipitatii care variaza de la 900 la 1200 mm). Specia caracteristica si care
diferentiaza acest tip de padure fata dee cele din Alpi este Pulmonaria rubra. Structura
vertical cuprinde trei straturi, bine individualizate. Stratul arborescent are ca specii
codominante pe brad (Abies alba) si fag (Fagus sylvatica). Sinuzia arbustiva, mai putin
dezvoltata, este alcatuita din Lonicera nigra, Rubus idaeus, Sorbus aucuparia si Sambucus
racemosa. Stratul erbaceu este alcatuit din specii nemorale, dintre care cel mai frecvent
apar (si realizeaza o acoperire medie de 20‐25%) sunt: Asperula odorata, Oxalis acetosella,
Luzula luzuloides, Calamagrostis arundinacea. Alaturi de acestea endemitele carpatice
Symphytum cordatum si Dentaria gladulosa confera indivitualite fitogeografica acestui tip
de padure.
Ridicarea fitocenotică efectuată pe amplasamentul proiectului, care cuprinde un
număr de 32 de specii de plante, ilustrează structura specifică a acestui tip de habitat.
Acoperirea generală (%) 80
Acoperirea stratului arborescent (%) 75
Acoperirea stratului arbustiv (%) 25
Acoperirea stratului ierbos (%) 25
Stratul arborilor
Fagus sylvatica 4
Picea abies 1
Acer pseudoplatanus +
Ulmus minor r
Stratul arbustiv
Rubus hirtus 2
Sorbus aucuparia r
Ribes uva‐crispa r
Rubus idaeus r
Daphne mezereum +
Stratul regenerativ
Picea abies r
Abies alba +
Fagus sylvatica +
Stratul ierbos
Mercurialis perennis r
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
100
Anemone nemorosa r
Galeopsis pubescens r
Pulmonaria mollis r
Salvia glutinosa 1
Symphytum cordatum 1
Circaea alpina 1
Polystichum aculeatum 1
Galeopsis speciosa 1
Pulmonaria rubra 1
Poa nemoralis +
Stellaria nemorum +
Geranium robertianum +
Tussilago farfara +
Corylus avellana +
Cystopteris fragilis +
Dryopteris carthusiana +
Oxalis acetosella +
Phegopteris connectilis +
Gymnocarpium dryopteris +
Atât pe amplasamentul proiectului, cât şi în vecinătatea acestuia au mai fost identificate
următoarele specii de plante: Poa palustris, Glyceria plicata, Scirpus sylvaticus, Carex
brizoides, Equisetum arvense, Urtica dioica, Filipendula ulmaria, Trifolium pratense,
Leucanthemum vulgare, Lysimachia nummularia, Telekia speciosa, Chaerophyllum hirsutum,
Plantago major, Cardamine amara, Milium effusum, Scrophularia nodosa, Caltha palustris,
Festuca gigantean, Luzula pilosa, Ranunculus repens, Rumex obtusifolius, Fragaria vesca,
Hypericum maculatum, Prunella vulgaris, Epilobium montanum, Glechoma hirsuta, Impatiens
noli‐tangere, Polygonum persicaria, Solanum dulcamara, Stachys sylvatica, Carex sylvatica,
Myosotis sylvatica, Mentha spicata.
III.3. Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra
efectivelor populaţionale ale speciilor de interes comunitar şi asupra distribuţiei acestora la
nivelul siturilor vizate în proiect
Ca urmare a efectuării observaţiilor în teren şi având în vedere aspectele tratate la
secţiunea II.2.1. ‐ Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia avifaunei de interes
comunitar la nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului prezente pe suprafața și în
imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului ¸ considerăm:
În faza de construcție a proiectului, urmare a corelării datelor prelevate din teren cu
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
101
aspectele privind ecologia și etologia avifaunei de interes comunitar la nivelul SPA‐ului,
cu densitățile medii relative populaționale ale acestor specii, precum și cu bonitatea
habitatelor din punct de vedere al cerințelor ecologice (tipul pădurii și vârsta
arboretelor), estimăm că este posibilă eliminarea unor cuiburi aparținând avifaunei de
interes comunitar după cum urmează:
‐ Picoides tridactylus (ciocănitoare de munte): 1 pereche / 517 ha ‐ densitatea medie
populațională a speciei la nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului; 0‐1 cuiburi
eliminate, respectiv 0,26% din totalul estimat de cuiburi ale speciei la nivelul SPA
Depresiunea şi Munţii Giurgeului;
‐ Bonasa bonasia (ieruncă): 1 pereche / 313 ha ‐ densitatea medie populațională a
speciei la nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului; 0‐1 cuiburi eliminate,
respectiv 0,3% din totalul estimat de cuiburi ale speciei la nivelul SPA
Depresiunea şi Munţii Giurgeului;
‐ Aegolius funereus (minuniță): 1 pereche / 399 ha ‐ densitatea medie populațională
a speciei la nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului; 0‐1 cuiburi eliminate,
respectiv 0,2% din totalul estimat de cuiburi ale speciei la nivelul SPA
Depresiunea şi Munţii Giurgeului;
‐ Dryocopus martius (ciocănitoare neagră): 1 pereche / 262 ha ‐ densitatea medie
populațională a speciei la nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului; 0‐1
cuiburi eliminate, respectiv 0,34% din totalul estimat de cuiburi ale speciei la
nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului;
‐ Ficedula parva (muscar mic): 1 pereche / 146 ha ‐ densitatea medie populațională a
speciei la nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului; 0‐2 cuiburi eliminate,
respectiv 0,14% din totalul estimat de cuiburi ale speciei la nivelul SPA
Depresiunea şi Munţii Giurgeului;
‐ Ficedula albicollis (muscar gulerat): 1 pereche / 17,5 ha ‐ densitatea medie
populațională a speciei la nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului; 0‐2
cuiburi eliminate, respectiv 0,05% din totalul estimat de cuiburi ale speciei la
nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului;
‐ Tetrao urogallus (cocoș de munte): 1 individ / 462 ha ‐ densitatea medie
populațională a speciei la nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului; 0‐1
cuiburi eliminate, respectiv 0,4% din totalul estimat de cuiburi ale speciei la
nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului;
Având în vedere densitatea redusă a efectivului populațional la nivelul SPA
Depresiunea şi Munţii Giurgeului în cazul speciilor Dendrocopos leucotos (1 pereche /
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
102
1098 ha), corelat cu suprafața restrânsă vizată de construcția drumului forestier (2,2 ha,
din care 1,2 ha pierdere definitivă), considerăm că afectarea acestor specii ca urmare a
implementării proiectului la faza de construcție este total nesemnificativă.
La faza de operare a drumului forestier estimăm că impactul generat va fi datorat
disturbării fonice produse de mijloacele de transport a lemnului. Dat fiind frecvența
redusă estimată a traficului considerăm că acest impact va fi nesemnificativ asupra
avifaunei de interes comunitar din perimetrul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului.
Materializarea drumului forestier nu poate fi considerată ca factor de fragmentare a
habitatelor speciilor de interes conservativ.
Urmare a efectuării observaţiilor în teren şi având în vedere aspectele tratate la
secţiunea II.2.2. ‐ Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și
habitatelor de interes comunitar la nivelul SCI Călimani‐Gurghiu prezente pe suprafața și în
imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului¸ considerăm
prezente pe amplasamentul analizat și în vecinătatea acestuia, următoarele specii de
interes comunitar pentru care a fost desemnată aria naturală protejată: Lynx lynx (râs),
Ursus arctos (urs brun), Canis lupus (lup) și Bombina variegata (izvoraș de baltă cu burta
galbenă). De asemenea, considerăm posibilă prezența pe amplasamentul proiectului și
în vecinătatea și a următoarelor specii de interes comunitar: Rosalia alpine ‐ Croitor de
fag, Triturus cristatus ‐Triton cu creastă, Euphydryas maturna și Buxbaumia viridis
(mușchi).
Având în vedere suprafața redusă vizată de construcția proiectului în raport cu
suprafața utilizată de mamiferele mari (râs: 40 km² și 55 km², urs brun: 10 km² și 100
km², lup: 50 km² și 150 km²), considerăm că impactul proiectului asupra acestor specii
în faza de construcție este nesemnificativ.
Pe amplasamentul proiectului nu au fost identificate bârloage și vizuini. Urmare a
consultării cu specialiștii ce au implementat proiectele LIFE02NAT/RO/8576
”Conservarea in‐situ a carnivorelor mari din județul Vrancea” și LIFE05NAT/RO/000170
”Îmbunatățirea sistemului de protecție a carnivorelor mari din județul Vrancea” și care
implementează în prezent proiectul LIFE URSUS ‐ LIFE08NAT/RO/000500 ” Cele mai bune practici și acțiuni demonstrative pentru conservarea populației de Ursus arctos din zona
central‐estică a Carpaților Orientali” și în urma efectuării observațiilor în teren,
considerăm că impactul proiectului în faza de operare a drumului forestier asupra
mamiferelor mari de interes conservativ va fi redus și nesemnificativ, iar starea de
conservare a acestora la nivelul SCI Călimani‐Gurghiu nu va fi modificată. Rezultatul
proiectelor anterior menționate arată că bârloage de urs pot fi amplasate și la o distanță
de minim 200 m de un drum forestier.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
103
Pe amplasamentul proiectului nu au fost identificate acvatorii specifice reproducerii
amfibianului de interes comunitar Bombina variegata (izvoraș de baltă cu burtă galbenă).
Un adult au fost identificați în zona a două pâraie ce vor fi străbătute de drumul
propus, însă aceaste traversări nu vor afecta starea de conservare a speciei la nivelul
sitului Natura 2000.
În faza de operare este mai mult ca probabil ca în zona proiectului specia să beneficieze
de noi acvatorii.
În ceea ce priveşte speciile de nevertebrate, doar două sunt potențial afectate de
lucrările proiectului, anume Carabus hampei și Cucujus cinnaberimus. Carabus hampei are o
distribuție uniformă și în general rară, fiind de regulă o distanță de minimum 5 m între
2 indivizi. Astfel, afectarea populației acestei specii este minimă și nu depășește
mortalitatea naturală a indivizilor acestei specii. Cucujus cinnaberimus se găsește sub
scoarța trunchiurilor putrede, sau în crăpăturile din lemnul acestora, în cazul găsirii a
astfel de bușteni sau cioate putrede, mutarea lor în afara zonei unde se desfășoară
proiectul ar fi benefică, minimizând riscul omorârii indivizilor.
În urma desfășurării activității în teren și a analizării datelor din amenajamentele silvice
cu privire la tipul de pădure, compoziția arboretelor, flora indicatoare, suprafața
unităților amenajistice, vârsta arboretelor etc. se constată prezența pe amplasamentul
proiectului a următoarelor a habitatului de interes conservativ 91V0 ‐ Păduri dacice de
fag (Symphyto‐ Fagion), suprafața afectată fiind de cca. 2,2 ha
III.4. Identificarea şi evaluarea impactului direct şi indirect
Obiectivul principal al reţelei ecologice europene Natura 2000 constă în asigurarea pe
termen lung a „statutul de conservare favorabilă” pentru speciile şi/sau habitatele de
interes comunitar la nivelul fiecărui sit desemnat în parte.
Deşi legislaţia specifică nu defineşte în mod clar termenul de „statut de conservare
favorabilă”, României îi va reveni obligaţia de a raporta periodic către Comunitatea
Europeană, cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. Indicatorii obiectivi şi cantitativi
cu privire la statutul unei specii într‐o anumită zonă sunt mărimea şi distribuţia
populaţiei din cadrul sitului. Este deci esenţial ca impactul unor investiţii asupra acelor
specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura 2000, să fie evaluat complet prin
metode ştiinţifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil
micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de diminuare a
impactului.
Conform îndrumarului „Managing Natura 2000 sites : The provisions of Article 6 of the
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
104
‘Habitats’ Directive 92/43/EEC”:
Degradarea habitatelor este o degradare fizică ce afectează un habitat. Conform art. 1
pct.e). al Directivei 92/43/CEE ‐ Directiva Habitate, statele membre trebuie să ia in
considerare impactul proiectelor asupra factorilor de mediu mediului (apă, aer sol) şi
implicit asupra habitatelor. Dacă aceste impacturi au ca rezultat modificarea statutului
de conservare al speciilor/habitatelor într‐unul mai puţin favorabil faţă de situaţia
anterioară impactului, atunci se poate considera ca a avut loc o deteriorare a habitatului.
Pe lângă degradarea habitatelor, pierderea de suprafeţe de habitate naturale, specifice
din punct de vedere ecologic şi etologic unor specii de interes comunitar, constituie o
altă presiune asupra valorilor naturale de interes conservativ în spaţiul european.
Disturbarea nu afectează parametrii fizici ai unui sit, aceasta afectează în mod direct
speciile şi de cele mai multe ori este limitată în timp (zgomot, surse de lumină, etc.).
Intensitatea, durata şi frecvenţa elementului disturbator sunt parametrii ce trebuie luaţi
in calcul.
In general, în perioada de execuţie de lucrări de construcţie in cadrul habitatelor
naturale si seminaturale, este posibila aparitia unor factori perturbatori asupra florei si
faunei. In cazul pasarilor aceste efecte se pot concretiza in tendinta de retragere in zone
limitrofe, motivul fiind ocuparea habitatului de catre constructii sau zgomotul generat
de lucrarile efective de constructie.
Impactul direct este aferent fazei de execuţie și constă în modificări fizice ale cadrului
natural actual inerente implementării oricărui proiect din domeniul construcţiilor.
Aceste modificări vizează îndepărtarea vegetaţiei de pe suprafaţa amprizei viitorului
drum, reconfigurarea terenului pe ampriza drumului, prin lucrări de terasamente ce
implică deplasări pe profil ale pământurilor rezultate din săpătură, având ca finalitate
realizarea profilului drumului aşa cum este proiectat pentru fiecare secţiune a acestuia.
Conform proiectului tehnic, aceste modificări afectează o suprafaţă de 3,45 ha, din care
1,75 ha vor fi pierdute definitiv ca urmare a realizării realizarea sistemului rutier cu
imbrăcăminte de piatră spartă. Suprafaţa platformei drumului este scoasă din suprafaţa
de producţie, nemaiexistând posibilitatea reinstalării vegetaţiei de orice fel pe parcursul
existenţei drumului.
Ca urmare a implementării proiectului estimăm ca impact pe termen scurt pierderea de
suprafețe de habitate forestiere de interes comunitar după cum urmează:
‐ 2,2 ha de pădure aparținând tipului de habitat 91V0 ‐ Păduri dacice de fag
(Symphyto‐ Fagion). Pierderea reprezintă aproximativ 0,05 % din suprafața
totală a tipului de habitat la nivelul SCI Călimani Gurghiu;
Analizând situația prezentată anterior se constată că tipul de habitat de interes
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
105
comunitar afectat nu este prioritar, valoarea conservativă a acestuia este moderată, iar
ponderea suprafețelor pierdute este foarte scăzută în raport cu suprafețele totale
ocupate de aceste habitate la nivelul SCI Călimani Gurghiu.
Prin implementarea proiectului nu se preconizează modificarea cursurilor actuale ale
apelor de suprafaţă sau deranjarea straturilor ce determină nivelul pânzei de apă
freatică.
La modificările fizice ale cadrului natural prezentate anterior se adaugă și disturbarea
fonică aferentă fazei de realizare a obiectivului de investiții. Această disturbare va fi
generată pe o perioadă restrânsă de timp, aferentă construcției drumului forestier. Este
de asteptat ca în această perioadă de timp fauna de interes comunitar să se retragă mai
mult sau mai puțin, funcție de caracteristicile etologice ale fiecărei specii în parte.
Această retragere temporară nu va conduce la reducere de efective populaționale și nici
la modificarea statututului de conservare al acestora la nivelul sitului Natura 2000.
Exploatarea masei lemnoase se face conform planurilor decenale stabilite prin
amenajamentul silvic, şi este astfel proiectată încât să asigure continuitatea pădurii în
timp şi spaţiu, prin menţinerea unei structuri optime pe specii şi clase de vârste.
Impactul indirect, aferent fazei de funcţionare a obiectivului, constă în activitățile silvice
specifice programate în baza prevederilor amenajamentelor silvice sau desfășurate ca
urmare a apariției unor situații ce necesită intervenție rapidă (atacuri de ipidae,
incendii, doborâturi de vânt etc.). Aceste activități nu sunt generate ca urmare a
realizării drumului forestier, ci sunt doar favorizate ca urmare a creșterii accesibilizării
fondului forestier. Impactul indirect va consta în disturbarea fonică produsă de
tranzitul mașinilor de transport a masei lemnoase. Având în vedere însă frecvența
redusă a traficului, considerăm că acest tip de impact nu va afecta statutul de
conservare a niciuneia dintre speciile de interes comunitar pentru care au fost
desemnate siturile Natura 2000.
III.5. Identificarea şi evaluarea impactului pe termen scurt şi lung
Impactul pe termen scurt, aferent fazei de execuţie, este estimat la 12 de luni și constă în
modificări fizice ale cadrului natural actual inerente implementării oricărui proiect din
domeniul construcţiilor. Aceste modificări vizează îndepărtarea vegetaţiei de pe
suprafaţa amprizei viitorului drum, reconfigurarea terenului pe ampriza drumului,
prin lucrări de terasamente ce implică deplasări pe profil ale pământurilor rezultate din
săpătură, având ca finalitate realizarea profilului drumului aşa cum este proiectat
pentru fiecare secţiune a acestuia (aceste modificări afectează o suprafaţă de 2,2 ha),
precum și realizarea sistemului rutier cu imbrăcăminte de piatra spartă, suprafaţa
platformei drumului este scoasă din suprafaţa de producţie, nemaiexistând posibilitatea
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
106
reinstalării vegetaţiei de orice fel pe parcursul existenţei drumului (pe lungimea de
1,826 km, având partea carosabilă cu lăţimea de 2,75/3,50 m şi acostamente 2 x 0,50/2 x
0,375 m, deci o suprafaţă totală de cca. 9919 m2).
Ca urmare a implementării proiectului estimăm ca impact pe termen scurt pierderea de
suprafețe de habitate forestiere de interes comunitar după cum urmează:
‐ 1 ha de pădure aparținând tipului de habitat de pădure aparținând tipului de
habitat 91V0 ‐ Păduri dacice de fag (Symphyto‐ Fagion). Pierderea reprezintă
aproximativ 0,04 % din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Călimani
Gurghiu;
Analizând situația prezentată anterior se constată că tipul de habitat de interes
comunitar afectat nu este prioritar, valoarea conservativă a acestuia este moderată, iar
ponderea suprafețelor pierdute este forte scăzută în raport cu suprafețele totale ocupate
de acest habitat la nivelul SCI Călimani Gurghiu.
La modificările fizice ale cadrului natural prezentate anterior se adaugă, pe termen
scurt, și disturbarea fonică aferentă fazei de realizare a obiectivului de investiții. Această
disturbare va fi generată pe o perioadă restrânsă de timp, aferentă construcției
drumului forestier. Este de asteptat ca în această perioadă de timp fauna de interes
comunitar să se retragă mai mult sau mai puțin, funcție de caracteristicile etologice ale
fiecărei specii în parte. Această retragere temporară nu va conduce la reducere de
efective populaționale și nici la modificarea statututului de conservare al acestora la
nivelul sitului Natura 2000.
Impactul proiectului pe termen lung constă în disturbarea fonică generată de tranzitul
mașinilor de transport a masei lemnoase. Având în vedere însă frecvența redusă a
traficului, considerăm că acest tip de impact nu va afecta statutul de conservare a
niciuneia dintre speciile de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile
Natura 2000.
Activitatea de exploatare a masei lemnoase nu poate fi trecută ca un impact nou datorat
realizării drumului forestier, deoarece și în prezent fondul forestier pentru care se
intenționează creșterea accesibilizării este supus activităților silvice specifice, conform
planurilor decenale stabilite prin amenajamentul silvic. În acest sens, avantajul realizării
drumului constă în asigurarea continuității pădurii în timp şi spaţiu, prin menţinerea
unei structuri optime pe specii şi clase de vârste, și înlesnirea accesului în cazul
înregistrării unor situații ce necesită intervenție rapidă (atacuri de ipidae, incendii,
doborâturi de vânt etc.). Aceste activități nu sunt generate ca urmare a realizării
drumului forestier, ci sunt doar favorizate ca urmare a creșterii accesibilizării fondului
forestier.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
107
III.6. Identificarea și evaluarea impactului aferent fazelor de construcţie, de operare şi
de dezafectare a proiectului
Așa cum s‐a menționat în secțiunea anterioară, impactul aferent fazei de construcție,
echivalent în această situație cu impactul pe termen scurt, constă în realizarea
obiectivului proiectului supus obținerii acordului de mediu, adică realizarea unui drum
forestier în lungime de 1,826 km ce va deservi o suprafaţă de cca 400 ha din U.P. VIII
Sirod, în cadrul Ocolului Silvic Gurghiu, Direcția Silvică Mureș. Impactul generat în
faza de construcție a proiectului asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar din
perimetrul siturilor Natura 2000 a fost tratat în cadrul secțiunilor anterioare (III.3. ‐
Identificarea şi evaluarea impactului direct şi indirect și III.4. ‐ Identificarea şi evaluarea
impactului pe termen scurt şi lung).
De asemenea, impactul proiectului în faza de utilizare a drumului forestier a fost tratat
în cadrul secțiunilor anterioare (III.3. ‐ Identificarea şi evaluarea impactului direct şi indirect
și III.4. ‐ Identificarea şi evaluarea impactului pe termen scurt şi lung). Acest impact constă
în disturbarea fonică generată de tranzitul mașinilor de transport a masei lemnoase.
Având în vedere însă frecvența redusă a traficului, considerăm că acest tip de impact nu
va afecta statutul de conservare a niciuneia dintre speciile de interes comunitar pentru
care au fost desemnate siturile Natura 2000.
Cu privire la perioada de dezafectare a proiectului facem cunoscut faptul că, conform
Codului silvic, perioada de existență a unui astfel de drum este nelimitată.
III.7. Identificarea şi evaluarea impactului rezidual
Urmare a implementării unor măsuri specifice de reducere a impactului proiectului
asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar pentru care au fost desemnate
siturile Natura 2000 Depresiunea şi Munţii Giurgeului și Călimani‐Gurghiu, măsuri
recomandate în cadrul secțiunii IV.1. ‐ Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a
impactului, considerăm că nivelul impactului rezidual va corespunde impactului minim
pe care un astfel de proiect îl poate genera.
În acest sens, prin delimitarea zonei de lucru, prin restrângerea la minim a suprafeței
ocupate de organizarea de şantier, prin interzicerea sub orice formă a depozitării pe
amplasament a oricăror substanțe care au potențial de a polua solul sau apa, precum și
prin utilizarea excavatorului în defavoarea buldozerului, conform recomandărilor din
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
108
Ghidului de bune practici pentru drumurile forestiere, se va asigura minimizarea degradării
temporare a suprafețelor de habitate din vecinătatea amplasamentului drumului
forestier.
Minimizarea impactului proiectului asupra faunei de interes comunitar va fi asigurată
în faza de construcție ca urmare a executării activității de defrișare a suprafețelor
forestiere în afara perioadei cuprinse între depunerea pontei de către speciile evaluate
ca prezente sau potențial prezente în zona amplasamentului și momentul în care
juvenilii devin apți de zbor/deplasare (perioadă cuprinsă între jumătatea lunii mai și
jumătatea lunii Iulie), precum și ca urmare a folosirii de utilaje cât mai silențioase în
vederea diminuării disturbării fonice a faunei de interes comunitar din zonă.
În vederea minimizării impactului proiectului în faza de operare a drumului forestier,
se recomandă ca măsură de reducere a impactului amplasarea de bariere la intrările pe
drum, astfel încât disturbarea fonică și presiunile antropice de altă natură să fie reduse
semnificativ. În acest sens considerăm că impactul rezidual al proiectului în faza de
funcționare a proiectului va fi redus la minim.
III.8. Identificarea şi evaluarea impactului cumulativ
Necesitatea implementării proiectului pornește de la nevoia de creștere a accesibilizării
fondului forestier administrat prin Ocolul Silvic Gurghiu în vederea asigurării
continuității pădurii în timp şi spaţiu, prin menţinerea unei structuri optime pe specii şi
clase de vârste, și înlesnirea accesului în cazul înregistrării unor situații ce necesită
intervenție rapidă (atacuri de ipidae, incendii, doborâturi de vânt etc.). Trebuie
menționat faptul că în raport cu statele vestice ale Uniunii Europene, densitatea rețelei
de drumuri forestiere este semnificativ mai redusă.
Mare parte din aceste activități amintite anterior pot fi considerate ca fiind necesare
managementului conservativ în perimetrul siturilor Natura 2000 Depresiunea şi Munţii
Giurgeului și Călimani‐Gurghiu.
În vecinătatea amplasamentului vizat de realizarea obiectivului de investiții există în
prezent, un alt proiect ce poate genera un efect cumulat ca urmare a restrângerii
suprafeței tipului de habitat de interes comunitar 91V0 ‐ Păduri dacice de fag
(Symphyto‐ Fagion). Este vorba de proiectul D.S. Mureș: „Construire Drum Forestier –
Răchitașul Mare”, UAT Ibănești, Judeţul Mureș, 1,75 ha.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
109
Acest proiect presupune scoaterea temporară a unei suprafețe de 0,7 ha specifice
aceluiași tip de habitat și 0,75 ha definitiv. Cumulat cu suprafețele defrișate în prezentul
proiect rezultă o valoare de 3,65 ha afectate. Raportat la suprafața totală a acestui
habitat în cadrul sitului, suprafața afectată este de 0,9%, impactul fiind astfel
nesemnificativ.
De asemenea ținând cont că distanța în linie dreaptă dintre cele două obiective este de
1,9 km, pe periada execuției și operării, impactul asupra speciilor pentru care au fost
desemnate siturile Natura 2000 Depresiunea şi Munţii Giurgeului nu poate conduce la
presiuni semnificative. Prin implementarea unor măsuri de reducere a impactului, și
mai ales ce să vizeze perioada în care vor fi realizate lucrările, efectele acestor lucrări nu
vor amenința sub nicio formă starea de conservare a faunei de interes comunitar.
Privitor la restul 4 proiecte similare propuse în cadrul Văii Gurghiului, respectiv:
„Construire Drum Forestier Fâncel‐Buneasa”, UAT Ibănești, Judeţul Mureș‐1,77
ha. Titular: DS Mureș
„Construire Drum Forestier – Maghiarul”, UAT Ibănești, Judeţul Mureș, 0,86 ha. Titular: DS Mureș
„Construire Drum Forestier – Tătarca Mică”, UAT Ibănești, Judeţul Mureș, 0,60
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
110
ha. Titular: DS Mureș,
„Construire Drum Forestier Răchitișul Mare”, UAT Ibănești, Judeţul Mureș, 3,43
ha
Aceste proiecte sunt implementate în partea superiară a Văii Gurghiului, la distanțe de
cel puțin 9 km de prezentul proiect și în condiții ecologice și staționare diferite. În
concluzie atat pe perioada execuției drumului forestier, cât și pe perioada operării,
impactul asupra speciilor și habitatelor din cele două situri este nesemnificativ. Sub
aspect cumulativ, cele patru proiecte afectează însumat o suprafață de habitate
forestiere de 11,51 ha specifică mai multor tipuri de habitate, suprafață care raportat la
intreg fondul forestier din SCI Calimani‐Gurghiu reprezintă 0,009 %.
III.9. Analiza și evaluarea diverselor tipuri de impact în raport cu integritatea ariilor
naturale protejate de interes comunitar pe baza indicatorilor cheie cuantificabili
Indicator cheie nr. 1 (procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut):
Ca urmare a implementării proiectului estimăm ca pierderea de suprafețe de habitate
forestiere de interes comunitar după cum urmează:
0,05 % din tipul de habitat forestier 91V0 ‐ Păduri dacice de fag (Symphyto‐
Fagion), suprafața afectată fiind de cca. 2,2 ha
În perimetrul sitului de importanță comunitară Călimani‐Gurghiu, suprafața cumulată
a suprafețelor ocupate cu habitate forestiere de interes comunitar este estimată la 93.285
ha (69,1 %).
Suprafața cumulată a suprafețelor de habitate forestiere de interes comunitar afectate de
proiect ca urmare a realizării drumului de exploatare forestieră este de 2,2 ha, ceea ce
reprezintă 0,0023 % din suprafața totală acoperită cu habitate forestiere de interes
comunitar la nivelul sitului de importanță comunitară Călimani‐Gurghiu.
Indicator cheie nr. 2 (procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite
pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar):
Implementarea proiectului necesită îndepărtarea vegetaţiei de pe suprafaţa amprizei
viitorului drum și reconfigurarea terenului pe ampriza drumului pe o suprafață ce va
afecta definitiv 1,2 ha. De menţionat este faptul că nu întreaga suprafaţă de 1,2 ha va fi
pierdere definitivă de habitate, pe suprafaţa aferentă taluzurilor urmând a se reinstala
vegetaţia forestieră. Pierderea definitivă de habitate forestiere este aferentă realizării
sistemului rutier cu imbrăcăminte de piatră spartă, pe o suprafaţă totală de cca. 0,9 ha.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
111
Ca urmare a efectuării observaţiilor în teren şi având în vedere aspectele tratate la
secţiunea II.2.1. ‐ Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia avifaunei de interes
comunitar la nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului prezente pe suprafața și în
imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului¸ considerăm
prezente pe amplasamentul analizat și în vecinătatea acestuia, următoarele specii din
avifauna de interes comunitar pentru care a fost desemnată SPA Depresiunea şi Munţii
Giurgeului: Bubo bubo, Picoides tridactylus (ciocănitoare de munteDryocopus martius
(ciocănitoare neagră), Ficedula parva (muscar mic), Ficedula albicollis (muscar gulerat). De
asemenea, întucât habitatul forestier identificat corespund pe anumite sectoare
cerințelor ecologice, considerăm că este posibil ca pe amplasamentul proiectului și în
vecinătatea acestuia să fie identificate și speciile Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu
spatele alb), Glaucidium passerinum (ciuvică) și Aegolius funereus (minuniță).
În cazul speciilor Picoides tridactylus (ciocănitoare de munte), Bonasa bonasia (ieruncă), și
Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb), procentul ce va fi pierdut definitiv din
suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale
speciilor de interes comunitar este de 0,0073 % din suprafața cumulată a claselor de
habitate de păduri de amestec, foioase și conifere, din perimetrul SPA Depresiunea şi
Munţii Giurgeului.
În cazul speciilor Dryocopus martius (ciocănitoare neagră) și Ficedula parva (muscar mic),
procentul ce va fi pierdut definitiv din suprafeţele habitatelor folosite pentru
necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar este de
0,0082 % din suprafața cumulată a claselor de habitate de păduri de amestec din
perimetrul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului.
În cazul speciilor Glaucidium passerinum (ciuvică) și Aegolius funereus (minuniță)
procentul ce va fi pierdut definitiv din suprafeţele habitatelor folosite pentru
necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar este de
0,0095 % din suprafața totală a clasei de habitate de păduri de conifere din perimetrul
SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului.
De asemenea, urmare a efectuării observaţiilor în teren şi având în vedere aspectele
tratate la secţiunea II.2.2. ‐ Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și
habitatelor de interes comunitar la nivelul SCI Călimani Gurghiu prezente pe suprafața și în
imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului¸ considerăm
prezente pe amplasamentul analizat și în vecinătatea acestuia, următoarele specii de
interes comunitar pentru care a fost desemnată SCI Călimani Gurghiu: Lynx lynx (râs),
Ursus arctos (urs brun), Canis lupus (lup) și Bombina variegata (izvoraș de baltă cu burta
galbenă). În cazul mamiferelor mari și ale amfibianului Bombina variegata procentul ce
va fi pierdut definitiv din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană,
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
112
odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar este de 0,0066 % din suprafața
cumulată a claselor de habitate de păduri de conifere, amestec și foioase din perimetrul
SCI Călimani Gurghiu. Pentru lup și urs procentul este chiar mai redus, având în
vedere faptul că aceste specii utilizează și habitate neforestiere subalpine și montane din
perimetrul ariei naturale protejate.
Indicator cheie nr. 3 (fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în
procente):
Materializarea drumului forestier nu reprezintă o fragmentare a habitatelor de interes
comunitar deoarece nu acționează pentru faună ca o barieră fizică, iar disturbarea
fonică generată ca urmare a desfășurării activității de transport masă lemnoasă va fi
redusă ca urmare a frecvenței reduse a traficului auto.
Indicator cheie nr. 4 (durata sau persistenţa fragmentării):
Corelat cu aspectele tratate la indicatorul cheie nr. 3, considerăm acest indicator ca fiind
nerelevant din punct de vedere al evaluării impactului planului asupra faunei de interes
conservativ din perimetrul siturilor Natura 2000 Depresiunea şi Munţii Giurgeului și
Călimani‐Gurghiu.
Indicator cheie nr. 5 (durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar):
Perturbarea faunei de interes comunitar trebuie înțeleasă ca fiind o disturbare/tulburare
ca urmare a producerii de zgomote, vibrații, a deplasări ale utilajelor și oamenilor.
Disturbarea nu afectează parametrii fizici ai unui sit, aceasta afectează în mod direct
speciile şi de cele mai multe ori este limitată în timp (zgomot, surse de lumină, etc.).
Intensitatea, durata şi frecvenţa elementului disturbator sunt parametrii ce trebuie luaţi
in calcul.
Durata perturbării speciilor de interes comunitar la faza de construcție a drumului estre
estimată la 12 de luni.
Durata perturbării speciilor de interes comunitar la faza de operare este nelimitată, însă
având în vedere frecvența redusă a traficului, considerăm că acest tip de impact nu va
afecta statutul de conservare a niciuneia dintre speciile de interes comunitar pentru care
au fost desemnate siturile Natura 2000.
Indicator cheie nr. 6 (schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă)):
Realizarea obiectivului de investiții nu va conduce la schimbări semnificative în
densitatea populațiilor avifaunei și a mamiferelor de interes comunitar identificate ca
prezente sau potențial prezente în zona amplasamentului proiectului. În cadrul
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
113
secțiunii în care a fost tratat indicatorul cheie nr. 2 au fost identificate procentele ce vor
fi pierdute din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi
reproducere de către fauna de interes comunitar din perimetrul siturilor Natura 2000.
La aceste suprafețe se va înregistra un buffer al drumului în care aceste specii vor
prezenta densități mai scăzute, ce vor crește gradat în raport direct cu distanța de la
drum, până la densitatea înregistrată anterior implementării proiectului. Această
distanță este mai mică sau mai mare, funcție de ecologia și etologia fiecărei specii în
parte, însă considerăm că implementarea proiectului nu va induce schimbări
semificative în densitatea populaţiilor faunei de interes conservativ din perimetrul
siturilor Natura 2000 din aria țintă.
Spre exemplu, în urma consultării experților de la APM Vrancea, experți ce
implementează un al treilea proiect LIFE legat de conservarea carnivorelor mari în
Carpații Orientali, bârloage de urs pot fi identificate și la 200 m distanță față de drum; în
schimb pentru această specie, dar și pentru majoritatea celorlalte, suprafața aferentă
drumului forestier este utilizabilă în continuare.
Indicator cheie nr. 7 (scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de
implementarea PP):
Acest indicator nu este relevant pentru evaluarea impactului proiectului asupra
speciilor și habitatelor de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile
Natura 2000 Depresiunea şi Munţii Giurgeului și Călimani‐Gurghiu.
Indicator cheie nr. 8 (indicatorii chimici‐cheie care pot determina modificări legate de
resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor
ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar):
Acest indicator nu este relevant pentru evaluarea impactului proiectului asupra
speciilor și habitatelor de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile
Natura 2000.
Din analiza indicatorilor cheie relevanți privind impactul proiectului analizat
considerăm că integritatea siturilor Natura 2000 Depresiunea şi Munţii Giurgeului nu
va fi afectată.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
114
IV. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI
IV.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului
Pentru reducerea impactului proiectului asupra habitatelor și speciilor de interes
comunitar pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 Călimani‐Gurghiu
(ROSCI0019) și Aria de protecţie specială avifaunistică Depresiunea şi Munţii
Giurgeului (ROSPA0033), recomandăm aplicarea/respectarea următoarelor
măsuri de diminuare a impactului:
‐ Activitatea de defrișare a suprafețelor forestiere se va realiza în afara
perioadei cuprinse între depunerea pontei speciilor identificate ca existente
sau potențial existente în zona amplasamentului și momentul în care juvenilii
devin apți de zbor/deplasare (perioada cuprinsă între jumătatea lunii mai și
jumătatea lunii iulie);
‐ În vederea diminuării impactului proiectului în faza de utilizare a drumului
forestier considerăm necesară amplasarea de bariere la intrările pe drum,
astfel încât disturbarea fonică și presiunile antropice de altă natură să fie
reduse la minim;
‐ În vederea diminuării impactului proiectului asupra speciilor de nevertebrate
identificate ca fiind potenţial afectate, se recomandă relocarea trunchiurilor
de arbori uscaţi şi/sau a cioatelor putrezite de pe suprafaţa amplasamentului
propus;
‐ În vederea minimizării impactului asupra vegetaţiei din vecinătatea amprizei
drumului, conform recomandărilor din Ghidului de bune practici pentru
drumurile forestiere, la lucrările de terasamente se va utiliza excavatorul în
defavoarea buldozerului;
‐ Traversarea paraielor se va asigura prin executia de lucrari de artă
temporare;
‐ Pe timpul executiei lucrarilor si dupa terminarea acestora, albia va fi degajata
de orice materiale care ar impiedica scurgerea normala a apelor.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
115
‐ Depozitele de excedent de sapatură se vor amplasa in afara zonelor de
umplutură, excluzându‐se posibilitatea antrenării lor;
‐ Carburantii vor fi stocati in rezervoare etanse prevazute cu cuve de retentie,
astfel incat sa nu se produca pierderi
‐ Interzicerea descarcarii de deseuri de orice tip sau resturi de materiale in
cursuri de apa permanente sau nepermanente
‐ Pentru reducerea antrenarii particulelor de praf se recomanda circulatia cu
viteza redusă.
‐ Pentru reducerea disconfortului sonor datorat functionarii utilajelor, in
perioada de executie a lucrărilor de amenajare, se recomanda ca programul
de lucru sa nu se desfasure in timpul noptii, ci doar in perioada de zi intre
orele 07.00 – 21.00.
‐ Se va evita amplasarea organizarilor de santier si a bazelor de productie in
albiile si pe malurile cursurilor de apa.
‐ Antreprenorul va delimita zona de lucru în vederea minimizării degradării
temporare a terenurilor din vecinătatea amplasamentului drumului forestier;
‐ Suprafeţele ocupate de organizarea de şantier vor fi restrânse la maximul
posibil;
‐ După terminarea lucrărilor de șantier, în zonele temporar afectate, se impun
măsuri de reamenajare a zonei afectate prin replantări de arbori, în scopul
redării terenului folesinţei anterioare. Evitarea substituirii speciilor iniţiale cu
specii ʺrepede crescătoareʺ în vederea pevenirii fenomenelor de eroziune a
solului;
‐ Se interzice sub orice formă depozitarea pe amplasament a oricăror substanțe
care au potențial de a polua solul sau apa;
‐ Deșeurile menajere generate vor fi colectate și eliminate în conformitate cu
legislația în vigoare;
‐ Se vor folosi utilaje cât mai silențioase în vederea diminuării disturbării
fonice a faunei de interes comunitar din zonă;
‐ Reparaţiile la utilaje şi mijloacele de transport se vor desfășura în afara
incintelor specializate legale va fi interzisă;
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
116
‐ Asigurarea etanseizării recipientelor de stocare a uleiurilor si combustibililor
pentru utilaje si mijloace de transport
‐ Asigurarea semnalizarii zonelor de lucru cu panouri de avertizare
‐ Respectarea normelor de protecţia muncii
Măsuri de diminuare a impactului în perioada de operare a drumului forestier:
‐ Interzicerea recoltării speciilor floristice şi faunistice.
‐ Interzicerea păşunatului în pădure;
‐ Respectarea cu stricteţe a normelor silvice de exploatare manipulare şi
transport a masei lemnoase
‐ Defrişarea arborilor se va face numai după obţinerea avizelor de la
organele competente.
‐ Se vor adopta tehnologii de recoltare şi colectare a masei lemnoase care să
nu afecteze solul, albia apelor curgătoare, vegetaţia, animalele căt şi alte
elemente de mediu .
‐ Interzicerea corhănitului masei lemnoase în zona afectată de fenomene
torenţiale sau pe pante mari.
‐ Colectarea lemnului se va face numai pe trasee autorizate.
‐ Menţinerea arborilor bătrâni, atacaţi sau parţial uscaţi
Niciuna dintre măsurile de reducere a impactului asupra speciilor şi habitatelor
din zona amplasamentului şi imediata apropiere nu necesită un efort financiar
suplimentar din partea beneficiarului. Eeventualele costuri asociate
implementării măsurilor de reducere a impactului vor fi suportate de către
executantul proiectului, aceste măsuri trebuie să facă parte integrantă a
documentaţiei de atribuire, atât pentru executarea investiţiei cât şi în faza de
exploatare.
IV.2. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a
impactului
Recomandăm monitorizarea implementării măsurilor de reducere a impactului
proiectului asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar identificate ca
fiind prezente sau potențial prezente în zona amplasamentului proiectului, de
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
117
către un biolog/ecolog. Acestuia îi va reveni obligația de a monitoriza
implementarea proiectului în toate fazele de execuție stipulate în studiul de
fundamentare și de a evalua modul în care vor fi respectate/implementate
măsurile de reducere a impactului stabilite prin actele de reglementare și prin
avizul structurii de administrare a siturilor Natura 2000 Călimani‐Gurghiu
(ROSCI0019) și Aria de protecţie specială avifaunistică Depresiunea şi Munţii
Giurgeului (ROSPA0033). Rezultatele monitorizării implementării proiectului la
faza de construcție și respectării implementării măsurilor de reducere a
impactului vor face obiectul unui raport pe care beneficiarul îl va preda
autorității de mediu competente, precum și administratorului celor 2 situri
Natura 2000. Termenul de incepere al proiectului nestiindu‐se incă, consideram
că în perioada de executie în teren a drumului este necesară evaluarea
implementării proiectului și monitorizarea aplicării măsurilor de reducere a
impactului cu o frecventă în general bilunară, dar care să asigure surprinderea
tuturor etapelor de execuție.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
118
V. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE/POTENŢIAL
AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
În vederea elaborării prezentului studiu de evaluare adecvată au fost desfăşurate
următoarele etape de lucru:
1. Etapa de documentare: a fost realizată consultarea bibliografiei de
specialitate cu privire la informaţii relevante legate de distribuţia
habitatelor și speciilor de interes comunitar la nivelul ROSCI0019 și
ROSPA0033, precum şi la preferinţele de habitat ale speciilor, aspecte de
ecologie, etologie, vulnerabilităţi etc. Pentru descrierea speciilor şi
habitatelor de interes comunitar au fost folosite ca surese de documentare
atât lucrări monografice publicate cât şi fişele speciilor şi habitatelor care
au fost realizate în cadrul proiectului Phare – Implementation of Natura
2000 network in Romania – EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO.
2. Etapa de planificare şi pregătire: a fost realizată o planificare a acţiunilor
desfăşurate, atât în teren (faza de colectare a datelor), cât şi la birou (faza
de prelucrare, analiză şi faza finală decizională);
3. Etapa de colectarea a datelor din teren: a fost una dintre cele mai
importante etape deoarece de natura şi corectitudinea datelor colectate pe
teren depind rezultatele studiilor şi implicit şi atingerea obiectivelor
propuse. În vederea acumulării de date din teren a fost străbătut
amplasamentul vizat de proiect pe toată lungimea, avându‐se în vedere
identificarea de specii de interes comunitar pentru care au fost desemnate
siturile Natura 2000, precum și bârloage, vizuini, cuiburi și acvatorii.
Evaluarea prezenţei speciilor de interes comunitar pentru care au fost
desemnate ROSCI0019 și ROSPA0033 în zona investigată a fost realizată
prin metoda transectelor liniare şi a releveelor de vegetaţie.
4. Etapa de pelucrare şi analiză a datelor. Ulterior desfăşurării etapei de
colectare a informaţiilor din teren acestea au fost centralizate, analizate şi
coerelate cu informaţiile legate de celelate proiecte preconizate în zonă,
în scopul evaluării potenţialului impact asupra habitatelor și speciilor de
interes comunitar şi în vederea stabilirii eventualelor măsuri necesare
pentru evitarea sau diminuarea acestui impact.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
119
5.
CONCLUZII
‐ Realizarea obiectivului de investiții vizează, la nivelul fondului forestier
proprietate publică a statului român, asigurarea accesibilizării fondului
forestier în vederea desfăşurării lucrărilor silvoculturale în condiţii ecologice
şi de rentabilitate, cu scopul asigurării continuității pădurii în timp şi spaţiu,
prin menţinerea unei structuri optime pe specii şi clase de vârste. Avantajul
implementării proiectului constă și în faptul că este asigurat accesul în
apropiere în cazul înregistrării unor situații ce necesită intervenție rapidă
(atacuri de ipidae, incendii, doborâturi de vânt etc.);
‐ Urmare a realizării activității desfășurate în teren, corelat cu datele existente
în amenajamentele silvice, se constată că implementarea proiectului va
conduce la pierderi restrânse de suprafețe aparținând unui tip de habitat
forestier de interes comunitar ‐ 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐
Fagion). Ponderea acestor pierderi în raport cu suprafața totală a tipului de
habitat la nivelul sitului de importanță comunitară Călimani‐Gurghiu
(40500ha) este de cca 0,002 %. Suprafețele forestiere vizate de implementarea
proiectului nu includ tipuri de habitate de interes comunitar prioritare, iar
valoarea conservativă a acestora, conform lucrării Habitatele din România
(Doniță N. și colab., 2005), este moderată. În acest sens considerăm că din
punct de vedere al pierderii de suprafețe de habitate de interes comunitar, ca
urmare a realizării drumului forestier, impactul la nivelul SCI Călimani‐
Gurghiu va fi nesemnificativ;
‐ Dintre toate speciile aparținând faunei de interes conservativ în perimetrul
SCI Călimani‐Gurghiu, mamiferele mari reprezintă speciile pentru care
habitatele din zona proiectului corespund cerințelor ecologice de habitat.
Urmare a analizei efectuate în prezentul studiu asupra impactului generat în
perioada de construcție și de folosință a drumului forestier asupra
mamiferelor mari de interes conservativ, se constată că starea de conservare a
acestora la nivelul sitului de importanță comunitară va rămâne nemodificată;
‐ Urmare a realizării activității desfășurate în teren, corelat cu date privind
ecologia și etologia avifaunei de interes comunitar, precum și cu date privind
caracteristicile proiectului analizat, se constată că asupra niciuneia dintre
speciile de păsări de interes conservativ la nivelul SPA Depresiunea şi Munţii
Giurgeului (ROSPA0033), evaluate ca prezente sau potențial prezente în zona
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
120
amplasamentului proiectului, implementarea proiectului nu va genera un
impact semnificativ. În vederea reducerii la minim a presiunii proiectului în
faza de construcție a fost propusă și este necesară aplicarea măsurii de
desfășurare a activității de defrișare a suprafeței forestiere de pe
amplasament în afara perioadei cuprinse între depunerea pontei de către
speciile evaluate ca prezente sau potențial prezente în zona amplasamentului
și momentul în care juvenilii devin apți de zbor/deplasare (perioadă cuprinsă
între jumătatea lunii mai și jumătatea lunii iulie). Prin aplicarea acestei
măsuri se va asigura menținerea efectivelor actuale ale speciilor de păsări de
interes conservativ în perimetrul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului
(ROSPA0033);
‐ Pentru asigurarea menținerii stării de conservare a avifaunei și a carnivorelor
mari de interes conservativ în faza de operare a drumului forestier, a fost
recomandată ca măsură de diminuare a impactului amplasarea de bariere la
intrările în drum, cu scopul diminuării maxime a disturbării fonice și a
presiunilor antropice de altă natură;
‐ Ca urmare a evaluării impactului proiectului în faza de construcție și de
operare asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar din perimetrul
ROSCI0019 și ROSPA0033, corelat cu măsurile de reducere a impactului
recomandate, considerăm că implementarea proiectului nu va conduce la
afectarea stării de conservare a niciunui tip de habitat de interes comunitar și
a niciunei specii de interes conservativ din aria celor două situri Natura 2000;
‐ Din analiza indicatorilor cheie relevanți privind impactul proiectului analizat
se constată că integritatea siturilor ROSCI0019 și ROSPA0033 nu va fi
afectată;
‐ În baza celor menționate anterior, în condițiile aplicării măsurilor de reducere
a impactului identificate în prezentul studiu de evaluare adecvată, precum și
a altor măsuri impuse de autoritățile abilitate prin actele de reglementare,
propunem aprobarea implementării acestui obiectiv de investiții.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
121
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Bănărescu, P. 1964. Fauna RPR, Osteichthyes. Editura Academiei, Bucureşti.
Cărăuşu, S. I. 1952. Tratat de ihtiologie. Editura Academiei, Bucureşti.
Cristea, V., Gafta, D. Pedrotti, F. 2004. Fitosociologie. Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj Napoca.
Decu, V., Murariu, D. Gheorghiu, V. 2003. Chiroptere din România. Ghid instructiv şi
educativ. Editura Academiei Române, Bucureşti.
Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S. Biriş, I. A. 2005.
Habitatele din România. Editura Tehnică Silvică, Bucureşti.
Fuhn, I. 1960. Amphibia. Fauna RPR XIV.
Gafta, D. Owen, M., editors. 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din
România. Editura Risoprint, Cluj Napoca.
Ionescu, V. 1968. Vertebratele din România. Editura Academiei, Bucureşti.
Mountford, J. O., Gafta, D., Anastasiu, P., Bărbos, M. I., Nicolin, A., Niculescu, M.
Oprea, A. 2008. Natura 2000 in Romania. Habitat fact sheets. EU Phare Project
on Implementation of Natura 2000 Network in Romania. EU Phare
EuropeAid/12/12160/D/SV/RO for Ministry of Environment and Sustainable
Development.
Murariu, D. Munteanu, D. 2005. Mammalia. Carnivora. Fauna României XVI.
Samarghitan, M. 2005. Flora si vegetatia Vaii Gurghiului. University Press, Targu
Mures.
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
122
ANEXE
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
123
Anexa 1. Inventar coordonate Stereo 70
Nr.
Punct POINT_X POINT_Y
0 512074,89328 584626,829767
1 512095,079688 584550,121418
2 512104,908319 584509,276723
3 512133,939719 584457,147123
4 512152,600919 584429,084523
5 512194,879519 584331,869823
6 512275,814219 584177,505323
7 512305,482719 584125,467223
8 512318,448119 584087,426723
9 512378,823019 583986,394123
10 512402,780919 583966,669323
11 512490,605119 583932,444223
12 512633,880819 583863,048123
13 512734,617678 583814,607765
14 512816,314513 583771,707809
15 512877,009619 583738,977123
16 512958,380319 583676,001723
17 512435,996353 583954,679638
18 512457,329517 583898,215288
19 512451,186725 583821,430383
20 512448,115328 583760,002459
21 512460,400913 583707,788724
22 512460,400913 583618,718234
23 512488,043479 583538,861933
24 512527,971629 583492,790991
25 512546,400007 583462,077029
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804 e‐mail: [email protected] mobile: 0763‐591.947
124
Anexa 2. CV‐uri experţi