sea italian ul

148
Sediul social GTM CO SRL Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99 J12/4036/2005 Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca CUI RO18144734 400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364142.937 web: http://www.gtmco.ro tel/fax: 0264702.992 mobile: 0749265.804 email: [email protected] mobile: 0763591.947 STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU INVESTIȚIA „CONSTRUIRE DRUM FORESTIER ITALIANUL”, UAT IBĂNEȘTI, JUDEŢUL MUREȘ, TITULAR DIRECȚIA SILVICĂ MUREȘ CLUJ NAPOCA 2012

Upload: ene-adrian

Post on 24-Dec-2015

263 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

CONSTRUIRE!DRUM!FORESTIER!ITALIANUL”,!UAT!IBĂNEȘTI,!JUDEŢUL!MUREȘ,!TITULAR'DIRECȚIA'SILVICĂ'MUREȘ

TRANSCRIPT

Page 1: Sea Italian Ul

Sediul  social   GTM  CO  SRL   Punct  de  lucru  Calea  Mănăştur  85/99   J12/4036/2005   Aurel  Vlaicu  2/91B6  400372,  Cluj  Napoca   CUI  RO18144734   400690,  Cluj  Napoca  tel/fax:  0364-­‐142.937   web:  http://www.gtmco.ro   tel/fax:  0264-­‐702.992  mobile:  0749-­‐265.804   e-­‐mail:  [email protected]   mobile:  0763-­‐591.947  

       

STUDIU  DE  EVALUARE  ADECVATĂ  PENTRU  INVESTIȚIA  

„CONSTRUIRE  DRUM  FORESTIER  ITALIANUL”,  UAT  IBĂNEȘTI,  JUDEŢUL  MUREȘ,  TITULAR  DIRECȚIA  SILVICĂ  MUREȘ  

                 

CLUJ  NAPOCA    2012  

Page 2: Sea Italian Ul
Page 3: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

3

    

CUPRINS  

 

 

 

 CUPRINS ............................................................................................................................ 3I. Informaţii privind proiectul supus aprobării ................................................................. 5

I.1. Informații privind proiectul propus .......................................................................... 5I.2. Localizarea geografică şi administrativă .................................................................. 7I.3. Modificări fizice ce decurg din implementarea proiectului ..................................... 9I.4. Resurse naturale necesare implementării proiectului ............................................. 10I.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate în vederea implementării proiectului .......... 11I.6. Deşeuri şi emisii generate ...................................................................................... 11I.7. Cerinţe legate de utilizarea terenului ...................................................................... 20I.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului .............................. 21I.9. Perioada de implementare a proiectului ................................................................. 22I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului ................ 22I.11. Caracteristicile altor proiecte ce pot genera impact cumulativ cu proiectul analizat. ......................................................................................................................... 22

II. Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar posibil a fi afectate ca urmare a implementării proiectului. .................................................................................. 24

II.1. Date generale privind ariile naturale protejate de interes comunitar din zona amplasamentului vizat de implementarea proiectului .................................................. 26II.1.1. Situl de importanţă comunitară Călimani‐Gurghiu (ROSCI0019) ................... 26II.1.2. Aria de protecţie specială avifaunistică Depresiunea şi Munţii Giurgeului (ROSPA0033) ............................................................................................................. 30

II.2. Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de a proiectului .................................................................................................... 33

II. 2.2.1. Specii de vertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE ............................................................................................................ 57II.2.2.2. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE ............................................................................................................ 72II.2.2.3. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE ............................................................................................................ 77II. 2.2.4. Tipuri de habitate de interes comunitar prezente în zona proiectului şi în imediata apropiere ................................................................................................ 87

II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora .................... 89

Page 4: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

4

II.4. Starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar .................... 90II.5. Date privind structura şi dinamica habitatelor și populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung) ...................................................................................................................................... 90II.6. Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar SCI Călimani-Gurghiu și SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului ..................................................................................................................... 91II.7. Obiectivele de conservare ale SCI Călimani-Gurghiu şi SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului ......................................................................................................... 92II.8. Descrierea stării actuale de conservare a siturilor Natura 2000 SCI Călimani-Gurghiu şi SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului ...................................................... 93

III. Identificarea şi evaluarea impactului ........................................................................... 94III.1. Analiza ecologică a amplasamentului vizat de implementarea proiectului ......... 98III. 2. Vegetația din zona implementării proiectului .................................................... 98III.3. Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra efectivelor populaţionale ale speciilor de interes comunitar şi asupra distribuţiei acestora la nivelul siturilor vizate în proiect ............................................................... 100III.4. Identificarea şi evaluarea impactului direct şi indirect ...................................... 103III.5. Identificarea şi evaluarea impactului pe termen scurt şi lung ........................... 105III.6. Identificarea și evaluarea impactului aferent fazelor de construcţie, de operare şi de dezafectare a proiectului ........................................................................................ 107III.7. Identificarea şi evaluarea impactului rezidual ................................................... 107III.8. Identificarea şi evaluarea impactului cumulativ ................................................ 108III.9. Analiza și evaluarea diverselor tipuri de impact în raport cu integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar pe baza indicatorilor cheie cuantificabili ..... 110

IV. Măsuri de reducere a impactului ............................................................................... 114IV.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului ......................... 114IV.2. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului 116

V. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de interes comunitar afectate/potenţial afectate de implementarea proiectului ............................... 118Concluzii .......................................................................................................................... 119BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ....................................................................................... 121ANEXE ............................................................................................................................ 122

Anexa 1. Inventar coordonate Stereo 70 .................................................................... 123Anexa 2. CV-uri experţi ............................................................................................. 124

 

 

   

Page 5: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

5

 

I. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBĂRII  Titularul proiectului: Direcția Silvică Mureș 

Adresa actuală a beneficiarului: Str. Enescu, Nr. 6, Târgu‐Mureș, 540052 

Telefon: 0265/26 90 93 

Fax: 0265/26 44 47 

Adresa viitorului obiectiv: U.P. VIII Sirod, Ocolul Silvic Gurghiu, com. Ibănești, 

sat Lăpușna, jud. Mureș 

Persoană de contact: Pop Iosif, Tel.: 0743 480 704 

Denumirea proiectului: „Drum Forestier Italianu” 

Informaţii  despre  elaboratorul  documentației  de  proiectare:  S.C.  PROVECO 

S.R.L.  –  Str.  Izbiceni,  nr.  88,  sector  1,  București,  tel./fax  021/668  33  95,  e‐mail: 

[email protected]

 I.1. Informații privind proiectul propus 

Drumul se desfășoară prin teren forestier administrat de Direcția Silvică Mureș. 

Pentru realizarea drumului este necesară ocuparea definitivă în fondul forestier 

a unei  suprafețe de 9919 m2  (reprezentată prin platforma drumului  și  șanțuri). 

Suprafața totală de defrișat este de 23973 m2, reprezentând ampriza drumului și 

suprafețele necesare pentru depozitarea excedentului de săpătură.  

Descrierea traseului: drumul forestier Italianu se racordează la drumul forestier 

existent Axial  Fâncel‐Lăpușna DJ  153C,  în  dreptul  bornei  amenajistice  nr.  16. 

După racordare se desfășoară ca drum de versant pe versantul stâng geografic al 

pârâului Italianu Stânga. La hm. 0+24 traseul proiectat traversează râul Gurghiu. 

Drumul  proiectat mai  are  o  ramificație  care  se  racordează  la  hm.  7+50. Acest 

traseu după ce traversează pârâul Italianu Stânga și culmea despărțitoare dintre 

cele  două  pâraie  se  înscrie  pe  versantul  stâng  al  pârâului  Italianu  Dreapta. 

Drumul are punctul final la hm. 12+07 în unitatea amenajistică 7A.   

Page 6: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

6

Conform  HG  766/97  lucrarea  se  încadrează  categoriei  de  importanță  ,,D”. 

Conform  Normativului  PD  67/80  reactualizat,  din  punctul  de  vedere  al 

suprafeței păduroase și traficului forestier din bazinete, drumul se încadrează ca 

drum forestier de categoria   a III‐a, secundar.  

Caracteristicile principale ale drumului 

Sunt adoptate următoarele elemente: 

Tabel nr.1 

‐ lungimea  1,83 km 

‐ categoria  III secundar 

‐ viteza de proiectare  15km/h 

‐ lăţimea platformei  3,50 / 4,00 m 

‐ lățimea părții carosabile  2,75 / 3,50 m 

Conform studiului de fezabilitate, situaţia suprafaţei ocupată de drum este: 

temporar  –  pentru  realizarea  căilor  de  acces  la  şantier  şi 

organizarea de şantier 1 ha  

definitiv pentru realizarea drumului    şi racordurilor  la drumul 

existent 1,2 ha 

Structura drumului 

Din  analiza  zonelor  patului  drumului  s‐au  identificat  ca  fiind  necesare 

următoarele tipuri de sisteme rutiere: 

zona I (pe lungime de 969,00 m) – sistem rutier nou realizat din 

împietruire simplă în două straturi, un strat de piatră spartă în 

grosime de 15 cm după compactare pe un strat de fundație din 

piatră spartă de 10 cm grosime. 

zona  II  (pe  lungime de  857,00 m)  –  sistem  rutier  realizat din 

împietruire simplă în grosime de 15 cm după compactare. 

Lucrări de apărare‐consolidare  

Constau din blocaje de bolovani de râu de 14‐18 cm așezate pe un substrat balast 

de 5 cm și acoperite cu piatră spartă de 6 cm grosime. 

Page 7: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

7

Lucrări de artă 

Constau  din  4  podețe  tubulare  cu  diametrul  de  1,00 m,  1  podeț  tubular  cu 

diametrul de 1,50 m    și 1 pod  cu  lungimea de 12 m. Podețele  tubulare  se vor 

funda constructiv, neexistând condiții special de teren.  

 I.2. Localizarea geografică şi administrativă 

Prezentul drum,  cu o  lungime de  1,826 km,  se desfășoară  în  bazinul pârâului 

Italianu, U.P. VIII Sirod. Din punct de vedere teritorial, acest drum este situat în 

cadrul Ocolului Silvic Gurghiu, Direcția Silvică Mureș. 

Din punct de vedere morfologic, traseul este situat într‐o zonă muntoasă (Munții 

Gurghiului) cu altitudine de 887 m, ce prezintă un relief tipic cu văi pronunțate 

ce  funcționează  în  regim  torențial.  Datorită  rocilor  dure  și  eroziunii  apelor 

versanții prezintă pante accentuate.  

Din  punct  de  vedere  geologic,  traseul  este  situat  în  zona  magmatismului 

Neogen.  Rocile  ce  alcătuiesc  acești munți  sunt  de  origine magmatică  efuzivă 

(andezite) ce se întâlnesc atât sub formă de curgeri de lavă, aglomerate vulcanice 

cât  și  ca  formațiuni  vulcanogen  sedimentare  depuse  în  mediu  subaerian. 

Formațiunile  vulcanice  sunt  în  mare  parte  acoperite  de  către  depozite 

sedimentare deluviale și aluvionare, a căror grosime poate să ajungă la 3‐4 m. 

Climatul  specific este  cel alpin  caracterizat prin perioade  lungi de  îngheț  și  cu 

precipitații  abundente  atât  vara  cât  și  iarna.  Precipitațiile  în  această  zonă  se 

situează între 800 – 1000 mm/an. 

Nivelul maxim al apelor subterane este de cca. 1,00 m,  fiind situat  la contactul 

deluviului cu roca de bază. 

Accesul  în  zona  proiectului  se  realizează  cu  auto,  utilizând DJ  153C  Reghin‐

Lăpușna, la Km 32. Terenul pe care se desfăşoară traseul drumului propus este 

situat  integral  în  fond  forestier  de  stat  administrat  de  Regia  Națională  a 

Pădurilor prin Direcția Silvică Mureș. 

 

Page 8: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

8

 

Figura nr. 1 – Încadrarea amplasamentului proiectului în teritoriu 

Page 9: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

9

Coordonatele amplasamentului proiectului în sistemul de proiecție stereografica 

1970 sunt prezentate ca anexa la studiul de evaluare adecvată. 

I.3. Modificări fizice ce decurg din implementarea proiectului 

În  faza  de  execuţie,  modificările  fizice  ale  cadrului  natural  actual  inerente 

implementării  oricărui  proiect  din  domeniul  construcţiilor,  dar  specifice 

proiectului studiat aparţin următoarelor categorii: 

‐  defrișarea  și  îndepărtarea  vegetaţiei  forestiere  de  pe  suprafaţa  amprizei 

viitorului drum, scoaterea și înlăturarea cioatelor; 

‐ reconfigurarea  terenului pe ampriza drumului, prin  lucrări de  terasamente ce 

implică  deplasări  pe  profil  ale  pământurilor  rezultate  din  săpătură,  având  ca 

finalitate  realizarea  profilului  drumului  aşa  cum  este  proiectat  pentru  fiecare 

secţiune a acestuia (aceste modificări afectează definitiv o suprafaţă de 9919 m2). 

‐ prin  realizarea  sistemului  rutier cu  îmbrăcăminte din piatră  spartă,  suprafaţa 

platformei  drumului  este  scoasă  din  suprafaţa  de  producţie,  nemaiexistând 

posibilitatea reinstalării vegetaţiei de orice  fel pe parcursul existenţei drumului 

(pe  lungimea de 1,826 km, având partea carosabilă cu  lăţimea de 2,75/3,50 m şi 

acostamente 2 x 0,50/2 x 0,375 m, deci o suprafaţă totală de cca. 9919 m2). 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După  cum  s‐a menționat  anterior,  conform  studiului de  fezabilitate,  suprafaţa 

totală ocupată de drum şi care se va defrişa este de 9919 m2 rezultând o pierdere 

Ampriza

PlatformaTaluz rambleu Taluz debleu

Teren natural

Page 10: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

10

de  habitate  de  cca.  1,7  ha  în  faza  de  construcţie. Defrişarea  este  necesară  pe 

această  suprafaţă  pentru  realizarea  amprizei  drumului  cuprinzând  atât 

platforma (partea carosabilă) cât şi taluzurile. 

Prin  implementarea  proiectului  nu  se  preconizează  modificarea  cursurilor 

actuale  ale  apelor de  suprafaţă  sau deranjarea  straturilor  ce determină nivelul 

pânzei de apă freatică. 

În  faza  de  funcţionare  a  obiectivului,  modificările  fizice  posibil  a  fi  aduse 

cadrului actual constau în modificări specifice aduse de lucrările de exploatare a 

masei lemnoase de pe suprafaţa deservită de drum. Exploatarea masei lemnoase 

se  face  conform planurilor decenale  stabilite prin  amenajamentul  silvic  şi  este 

astfel  proiectată  încât  să  asigure  continuitatea  pădurii  în  timp  şi  spaţiu,  prin 

menţinerea unei structuri optime pe specii şi clase de vârste. 

 I.4. Resurse naturale necesare implementării proiectului 

Materia  este  considerată  resursă  naturală  atunci  când  activitățile  antropice 

implică extragerea în vederea utilizării ca materiale de construcție, combustibili, 

hrană  etc.  Spre  exemplu,  mineritul,  extragerea  petrolului,  pescuitul  și 

silvicultura sunt în general considerate industrii ale resurselor naturale. 

Resursele naturale pot fi grupate în resurse regenerabile (în general resursele vii: 

pădurile,  peștii  etc.),  care  pot  să  se  refacă  dacă  nu  sunt  supravalorificate  și 

neregenerabile (minereuri, gaze naturale, țiței etc).  

Resursele naturale sunt considerate capital natural ce poate fi convertit în materii 

prime pentru procesele  capitalului  infrastructural. Ele  includ  sol,  lemn, petrol, 

minerale și alte bunuri luate mai mult sau mai puțin așa cum erau în natură. 

Se  poate  spune  că  resursele  naturale  reprezintă  totalitatea  zăcămintelor  de 

minerale și de minereuri, a  terenurilor cultivabile, a pădurilor și apelor de care 

dispune o anumită țară. 

Implementarea  proiectului  implică  utilizarea  unor materiale  ce  fac  parte  din 

categoria  resurselor naturale, pentru  realizarea  sistemului  rutier  fiind necesare 

cantităţi de piatră spartă după cum urmează: 

‐ total pietruire din piatră spartă în fundație ‐ 500 m3 

‐ total pietruire din piatră spartă, strat de uzură ‐ 1314 m3 

Page 11: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

11

Materialele de  carieră  și balastieră necesare  realizării drumului  se vor  asigura 

astfel: 

‐ nisipul pentru împietruire din balastiera Petelea cu transport la 44 km 

‐ balastul pentru betoane  și mortare  la  lucrările de artă și  lucrările de apărare–

consolidare din balastiera Petelea cu transport la 44 km 

‐  piatra  spartă  pentru  sistemul  rutier  din  cariera  Cerepeș  depozit  Sovata  cu 

transport la 39 km 

‐ piatra brută pentru  lucrări de apărare‐consolidare,  lucrări de artă din depozit 

derocări cu transport la 1 km 

 I.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate în vederea implementării proiectului 

Cu toate că materialul  lemnos de pe ampriza drumului nu este necesar  în mod 

direct pentru execuţia drumului, prin defrişare rezultă un volum semnificativ de 

masă lemnoasă valorificabilă. Proiectantul calculează suprafaţa de defrişat cca. 1 

ha.  Evaluarea  volumului  de masă  lemnoasă  se  va  realiza  de  către  personalul 

ocolului silvic doar după avizarea proiectului, aceasta fiind o procedură specifică 

administraţiei silvice. 

Agregatele  necesare  executării  sistemului  rutier  se  vor  procura  din  surse 

autorizate şi vor fi transportate pe suprafaţa drumului cu mijloace de transport 

specifice. 

 I.6. Deşeuri şi emisii generate 

Deşeuri generate pe amplasament: 

Deşeurile  ce  vor  apărea  cu  ocazia  desfăşurării  lucrărilor  de  construire  a 

drumului  forestier  propus  se  clasifică  în  două  categorii  de  bază,  după 

provenienţa lor: 

- deşeuri menajere ‐ provenite de la personalul care va efectua efectiv 

lucrările de construire; 

- deşeuri  tehnologice  ‐  provenite  din  activităţile  specifice  de 

construcţie desfăşurate. 

Deșeuri menajere: 

Page 12: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

12

Aceste deşeuri vor fi inerent generate de personalul care va efectua lucrările de 

construcţie efective prevăzute de proiectul studiat. 

Ca orice deşeuri din această categorie, vor avea o natură eterogenă şi sunt astfel 

clasificate conform listei din HG 856/2002 „privind evidenţa gestiunii deşeurilor 

şi pentru aprobarea  listei  cuprinzând deşeurile,  inclusiv deşeurile periculoase” 

modificată şi completată succesiv de o serie de alte normative:  

Grupa  20  ‐  deşeuri municipale  şi  asimilabile  din  comerţ,  industrie,  instituţii, 

inclusiv fracţiuni colectate separat: 

                 Tabel nr. 2   din 20 01 fracţiuni colectate separat

20 01 01  hârtie şi carton

20 01 02  sticlă

20 01 08  deşeuri biodegradabile de la bucătarii şi cantine 20 01 11  textile (lavete, cârpe etc.)

20 01 39  materiale plastice (ex: PETuri, pungi etc.)

20 01 99  alte fracţii, nespecificate

Colectarea  acestor deşeuri menajere  se  va  face  în mod  selectiv  (cel puţin  în  3 

categorii),  depozitarea  temporară  fiind  realizată  doar  în  cadrul  suprafeţei 

prevăzută  pentru  organizarea  de  şantier.  În  acest  scop  va  fi  prevăzută  o 

platformă  care  se va dota  cu  europubele  sau  eurocontainere  care  să  asigure  o 

capacitate  de  stocare  conform  solicitărilor  societăţii  autorizate  să  preia  aceste 

deşeuri în vederea eliminării. Se va prevedea încheierea unui contract cu o astfel 

de societate, fiind stabilit astfel ritmul de eliminare dar şi alte obligaţii specifice 

pentru  beneficiar.  Acest  lucru  va  cădea  fireşte  în  seama  constructorului 

desemnat în urma desfăşurării etapei de licitaţie. 

Se va menţine evidenţa acestor deşeuri  în baza HG 856/2002  şi  respectiv a HG 

621/2005 pentru gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. 

Conform listei din HG 856/2002, aceste deşeuri vor fi din categoriile: 

Grupa 16 ‐ deşeuri nespecificate în altă parte 

 16 01 03  anvelope scoase din uz 

 

 

 

Page 13: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

13

 

Grupa 17 ‐ deşeuri din construcţii şi demolări: 17 02 01  lemn

17 02 03  materiale plastice 

17 04 05  fier şi otel 

17 04 11  cabluri, altele decât cele cu conţinut de ulei, gudron 

sau alte substanţe periculoase 

17 05 04  pământ şi pietre, altele decât cele cu conţinut de 

substanţe periculoase 

17 05 08  resturi de balast, altele decât cele cu conţinut de 

substanţe periculoase 

În  scopul  reducerii  la minim  a unui  eventual  impact  asupra mediului produs 

prin gestiunea acestor  tipuri de deşeuri,  colectarea  şi  eliminarea  lor  se va  face 

astfel. 

Anvelopele  uzate  se  vor  colecta  numai  în  cadrul  organizării  de  şantier,  pe 

platformă betonată şi pentru eliminarea acestora se va  încheia un contract cu o 

societate  autorizată  de  profil  (cu  transport  la  o  fabrică  de  ciment  pentru 

distrugere prin coincinerare). Se va ţine o evidenţa acestor deşeuri confrom HG 

856/2002. 

Deşeuri metalice  se  vor  colecta  şi  depozita  temporar  de  asemenea  numai  în 

cadrul suprafeţei destinate organizării de şantier, pe platformă betonată pentru a 

împiedica poluarea solului cu oxizi de fier proveniţi din spălarea acestor deşeuri 

de către apele pluviale. 

Eliminarea de pe amplasament  se va  face  în baza unui  contract  cu o  societate 

autorizată  specializată,  ţinându‐se  strict  evidenţa  acestor  deşeuri  confrom HG 

856/2002 şi OUG 16/2001 (modif. şi compl.). 

Emisii atmosferice: 

Ca  surse  de  poluare  a  aerului  în  cazul  executării  lucrărilor  de  construire  a 

drumului forestier propus, se identifică: 

- utilajele  de  producţie  care  se  vor  folosi  în  executarea  lucrărilor 

(autocamioane, buldozere, excavatoare, compactoare etc.) 

- anumite  lucrări  specifice  ce  se vor  executa  şi  care  implică  inerente 

emisii  de  praf  (săpături,  derocări,  manevrări  de  materiale  de 

construcţii etc.) 

Page 14: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

14

- anumite  activităţi  desfăşurate  pe  amplasamentul  organizării  de 

şantier (depozitări, manevrări de materiale, surse de încălzire etc.). 

Tipurile de poluanţi preconizaţi a fi emişi cu ocazia desfăşurării tuturor acestor 

activităţi, se redau sintetic sub forma unei matrici: 

 

Tabel nr.3 

Surse Poluanți 

Particule NOx  SOx  CO  COV

funcţionarea utilajelor în zona fronturilor de 

lucru 

X  X  X  X  X 

lucrări de construcţie specifice  X         

activităţi de transport materiale  X  X  X  X  X 

activităţi din cadrul organizării de şantier  X  X  X  X  X 

 

În scopul realizării unei estimări cantitative a emisiilor de poluanţi în aer, se va 

prezenta o  situaţie asociată  specificului activităţii  şi a mijloacelor de producţie 

utilizate. 

Din punct de vedere al mobilităţii surselor de emisie, acestea se pot împărţi în 

cazul de faţă astfel: 

- surse de poluare staţionare (care pot fi dirijate şi nedirijate); 

- surse de poluare mobile. 

Surse de poluare staţionare: 

a). Dirijate 

Singurele surse care ar putea intra în această categorie ar fi instalaţiile de ardere 

a combustibililor fosili care este posibil să fie prevăzute în cadrul organizării de 

şantier pentru încălzirea unor spaţii (sobe, centrală termică etc.). 

Necunoscând  încă  detaliile  de  realizare  a  organizării  de  şantier  dat  fiind  că 

acestea vor fi disponibile doar după desemnarea prin licitaţie a constructorului, 

nu se pot prezenta în această fază debite precise de poluanţi generaţi. Ca şi tip de 

poluanţi  însă  (în  funcţie  şi de  combustibilul prevăzut pentru  încălzire)  se  vor 

regăsi cel mai probabil PM10, SOx; NOx, CO şi mici cantităţi de Pb, benzen şi chiar 

COV. 

Page 15: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

15

În orice caz, în ceea ce priveşte nivelul cantitativ al acestor emisii, se consideră că 

nu  vor  produce  un  impact  semnificativ  asupra  calităţii  aerului  datorită 

specificului dimensional al activităţii de organizare de şantier. 

b). Nedirijate 

Aici  se  încadrează  în  primul  rând  feluritele  depozitări  provizorii  de  materii 

prime împreună cu activităţile de manevrare a acestora. 

Aceste depozite provizorii vor fi executate atât pe amplasamentul organizării de 

şantier dar şi pe traseul drumului, acolo unde etapele de intervenţie vor necesita 

acest lucru. 

Astfel, ca şi poluanţi tipici se vor regăsi în primul rând particulele fie antrenate 

de vânt de pe depozitele de pământ, balast, nisip, piatră spartă etc., fie datorate 

manevrării acestor materiale cu utilajele specifice (încărcări / descărcări). 

Tot în această categorie a surselor staţionare nedirijate se consideră ca intrând şi 

anumite  lucrări de  construcţie  ce  se vor  executa  (excavări  ‐  săpături, derocări, 

funcţionarea unor utilaje  într‐un  spaţiu  relativ  constant pe o perioadă de  timp 

mai mare etc.). Ca şi poluanţi vom avea cu predilecţie particule dar şi SOx, NOx, 

CO, COV etc. 

Surse de poluare mobile: 

În această categorie sunt cuprinse următoarele: 

- utilajele  specifice  care  vor  deservi  lucrările  de  construire  a  drumului 

forestier propus şi 

- mijloacele de  transport utilizate pentru aprovizionarea  cu materii prime 

sau pentru manevrarea volumelor de săpătură 

Poluanţi caracteristici: PM10, SOx, NOx, CO, COV. 

În scopul efectuării propriu‐zise a tuturor lucrărilor şi activităţilor prevăzute de 

proiect se vor utiliza fireşte o serie de utilaje specifice lucrărilor de construcţii de 

drumuri. În gama obişnuită de utilaje cu care se operează în asemenea lucrări se 

regăsesc  conform  Ghidului  de  bune  practici  pentru  Drumuri  forestiere: 

excavator,  încărcător  frontal,  autocamion,  autogreder,  cilindru  compresor 

vibrator. 

În  scopul  estimării  emisiilor  provenite  de  la  aceste  surse  de  poluare mobile 

reprezentate  de  mijloacele  de  producţie,  este  necesar  în  primul  rând  să  fie 

Page 16: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

16

prezentat consumul de carburanţi în legătură cu tipul de mijloacele de producţie 

şi distanţele / orele de funcţionare implicate. 

În ceea ce priveşte operaţiunile de transport, în situaţia construirii unor drumuri 

forestiere  în  zona  de munte, materia  primă  necesară  realizării  terasamentelor 

este  reprezentată de  însăşi volumele excavate  / derocate. Principalele materiale 

necesare a fi transportate de jos sunt: agregate pentru realizarea părţii carosabile 

și podeţe tubulare. 

Metoda  de  limitare  a  emisiilor  din  sursele  mobile  din  cazul  de  faţă 

(autovehicule) este una de tip preventiv, ce se execută de către autoritatea rutieră 

prin  condiţiile  tehnice  impuse  la  omologare  (şi  apoi  la  inspecţiile  tehnice 

periodice).  În plus, există o serie de măsuri preventive pe  linie de producere  şi 

comercializare a carburanţilor auto. 

Lucrările ce vor fi executate cu ocazia construirii drumului forestier vor implica 

o serie de activităţi de natură a crea unele perturbări locale în calitatea aerului. 

Caracterul acestor activităţi este unul puternic dinamic  ‐  intervenţii pe sectoare 

de  drum  pe  o  perioadă  de  timp  determinată  ‐  relativ  scurtă,  specifice 

activităţiilor de  construcuţie  a drumurilor. Acest  lucru  face  ca  orice  emisie de 

poluanţi  (semnificativă  sau mai puţin)  să  inducă de  asemenea nişte  schimbări 

dinamice în echilibrul local din punct de vedere al calităţii aerului. 

Se  poate  astfel  discuta  de  un  eventual  impact  bine  structurat  în  timp,  pe  o 

perioadă scurtă şi bine definită, nu de un impact cu efecte de acumulare asupra 

posibililor receptori. 

Într‐o astfel de situaţie, se urmăresc cu prioritate acei poluanţi care ar avea fie un 

efect  ireversibil asupra factorilor de mediu (printre care şi aerul atmosferic), fie 

un efect puternic remanent care să inducă schimbări în echilibrele locale chiar şi 

în situaţia unor emisii  limitate  în  timp  (un exemplu clasic  în cazul solului este 

DDT  sau  în  cazul  aerului  anumiţi  poluanţi  care  contribuie  la  distrugerea 

stratului de ozon). 

În cazul de faţă, în urma analizei de mai sus, s‐a constatat că activitatea nu este 

de  natură  a  genera  poluanţi  cu  caracter  puternic  remanent  sau  cu  efecte 

ireversibile de natură să ridice probleme. 

Ca şi impact local şi caracterizat de o perioadă scurtă de timp, acesta ar putea fi 

cauzat de: 

Page 17: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

17

- emisiile  de  particule  rezultate  în  urma majorităţii  activităţilor  din 

cadrul  viitoarelor  lucrări  (manevrarea materialelor  de  construcţie, 

derocări, săpături etc.). 

- emisiile de oxizi de azot, de oxizi de sulf  şi de CO provenite de  la 

arderea motorinei în motoarele mijloacelor de producţie 

Concentraţiile  în  care aceşti poluanţi  se estimează  că vor  fi emişi  sunt departe 

însă de a pune probleme vis a vis de calitatea sănătăţii populaţiei din zonă sau a 

personalului angajat în lucrările de construcţie a drumului. 

Se poate  concluziona  că prin desfăşurarea  lucrărilor de  construire  a drumului 

forestier,  datorită  caracterului  poluanţilor  generaţi  şi  a  limitării  în  timp  a 

emisiilor  într‐un  spaţiu  dat  (prin  permanenta  deplasare  a  frontului  de  lucru), 

pentru factorul de mediu aer atmosferic nu se prognozează o influenţă de natură 

a cauza efecte semnificative sau ireversibile. Efectele unui eventual impact se vor 

resimţi  local  şi mai mult  asupra  calităţii  solului  şi  asupra  vegetaţiei  din  zonă 

decât a aerului în sine. 

Ca  şi măsuri  pentru  reducerea  la minim  a  impactului  produs  asupra  calităţii 

aerului pe timpul construirii drumului forestier, se recomandă: 

- respectarea graficelor de lucru pentru utilaje pe fiecare tronson în parte 

- mijloacele  de  transport  pentru  materiale  vor  fi  prevăzute  cu  prelată 

pentru evitarea împrăştierii de particule cu ajutorul vântului 

- mijloacele  de  producţie  echipate  cu  motor  vor  respecta  HG  332/2007 

pentru  “procedurile  de  aprobarea  de  tip  a  motoarelor  destinate  a  fi 

montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor 

pentru transportul rutier de persoane sau marfă şi stabilirea măsurilor de 

limitare  a  emisiilor  gazoase  şi  de  particule  poluante  provenite  de  la 

acestea, în scopul protecţie atmosferei” 

- efectuarea  reglajelor  corespunzătoare  la  motoarele  mijloacelor  de 

producţie în conformitate cu condiţiile impuse de ITP 

- umezirea periodică a zonelor de depozitare a materiilor prime sau a celor 

rezultate  din  săpături  (în  special  în  perioada  cu  vânt  puternic)  pentru 

evitarea transportării de către vânt a particulelor. 

Zgomot şi vibraţii: 

a). pe timpul derulării proiectului: 

Page 18: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

18

În scopul efectuării propriu‐zise a tuturor lucrărilor şi activităţilor prevăzute de 

proiect  se  vor  utiliza  fireşte  o  serie  de  utilaje  şi  scule  specifice  lucrărilor  de 

construcţii de drumuri,  care  în mare parte  sunt  generatoare de  zgomot  şi/sau 

vibraţii. 

În gama obişnuită de utilaje cu care se operează în asemenea lucrări se regăsesc 

conform Ghidului de bune practici pentru Drumuri forestiere: 

- excavator - perforator - încărcător frontal - camion 

- autogreder - cilindru compresor vibrator 

Toate  acestea  vor  constitui  fireşte  surse de  zgomot  şi/sau  vibraţii pe perioada 

desfăşurării lucrărilor propuse. 

Luând în considerare lista de utilaje amintită se pot face o sumă de considerente 

în parte  bazate pe metodologii  consacrate, pe  literatura de  specialitate  sau pe 

experienţa altor studii similare. 

Astfel,  în  primul  rând  redăm  mediile  obişnuite  prevăzute  de  literatura  de 

specialitate pentru nivelul de zgomot al utilajelor folosite general  în construcţia 

sau modernizarea drumurilor: 

 

Utilaj 

 

Nivel de zgomot generat 

Excavatoar  80‐110 dB 

Perforator  110 dB 

Încărcătoar frontal  110 dB 

Autocamioane / basculante/autotrenuri  70‐90 dB 

Autogreder  80‐110 dB 

Cilindru compresor vibrator  110 dB 

b). pe timpul exploatării ulterioare a lucrărilor: 

La  finalizarea  lucrărilor  sursele  de  zgomot  şi  vibraţii  vor  fi  determinate  de 

transportul masei lemnoase cu autotrenuri forestiere, pe drumul nou construit. 

Page 19: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

19

Ord. nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea şi 

evaluarea  hărţilor  strategice  de  zgomot,  specifică  următoarea  relaţie  pentru 

estimarea zgomotului provenit în acest caz: 

Lp = Lw ‐ 10 x log(r2) ‐ 8 

unde: 

Lp ‐ nivelul de zgomot 

Lw ‐ puterea acustică 

r ‐ distanţa faţă de sursa de zgomot 

 

În  aceste  condiţii,  considerând  cel mai  defavorabil  scenariu  ‐  când  utilajele 

sunt  folosite  la  capacitate  maximă,  vom  avea  următoarele  valori  pentru 

nivelul  de  zgomot  înregistrat  pe măsură  ce  receptorul  se  îndepărtează  de 

sursă: 

 

Tabel nr.4 

Utilaj 

Nivel de zgomot 

generat (dB) Distanța (m) 

maxim 10 25 50 100  200  500

Excavatoare  110  82dB 74dB 68dB 62dB  56dB  48dB

Perforator  110  82dB 74dB 68dB 62dB  56dB  48dB

Încărcătoare frontale  110  82dB 74dB 68dB 62dB  56dB  48dB

Autocamioane /autotrenuri   90  62dB 54dB 48dB 42dB  36dB  28dB

Autogreder  110  82dB 74dB 68dB 62dB  56dB  48dB

Cilindru compresor 

vibrator 

110 

82dB 74dB 68dB 62dB  56dB  48dB

 

Întotdeauna nivelul zgomotului variază puternic depinzând mult de mediul 

de propagare (condiţiile locale ‐ obstacole). 

Cu cât receptorul este mai îndepărtat de sursa de zgomot, cu atât intervin mai 

mulţi  factori  care  schimbă  modul  de  propagare  al  acestuia  (caracteristicle 

vântului; gradul de absorbție al aerului depinzând de presiune, temperatură, 

unitatea de relief, topografia locală, tipul de vegetaţie etc.). 

HG  nr.  493/2006  stipulează  cerinţele  minime  de  securitate  şi  sănătate 

referitoare  la  expunerea  lucrătorilor  la  riscurile  generate de  zgomot. Limita 

specificată de acest normativ pentru expunerea la zgomot este de 87dB. 

Page 20: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

20

În  scopul  atenuării  efectelor  datorate  surselor  care  nu  se  pot  încadra  în 

această  limită  (la  distanţă  mică),  se  impune  dotarea  cu  echipamente  de 

protecţie corespunzătoare pentru muncitori (căşti antifonate etc.) 

Legat de vibraţii, acestea sunt generate în general de utilajele cu masă mare şi 

reglementarea  specifică  este  asigurată  prin  SR  12025/2‐94  „Acustica  în 

construcţii: Efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de clădiri” unde 

sunt  stabilite  limitele  admisibile  pentru  locuinţe  şi  clădiri  socio‐culturale  şi 

pentru ocupanţii acestora. 

Ca şi măsuri de diminuare a acestui impact sunt valabile aceleaşi ca şi în cazul 

zgomotelor. 

Radiaţii:  

Avand  în  vedere  tipul  proiectului,  nu  vor  exista  surse  de  radiații  în  faza  de 

construcție a drumurilor forestiere. 

 I.7. Cerinţe legate de utilizarea terenului 

Potrivit art. 1, alin (2), din Codul silvic (Legea nr. 46/2008), terenurile ocupate de 

drumuri  forestiere  sunt  incluse  în  fondul  forestier  naţional.  Deci,  realizarea 

acestui  obiectiv  de  investiții  nu  necesită  scoaterea  de  suprafețe  din  circuitul 

forestier. 

Realizarea  unui  drum  forestier  vizează  schimbarea  categoriei  de  folosință  a 

terenurilor cu destinație forestieră din ”pădure” în categoria de folosință silvică 

”drum forestier”. 

Sub aspectul accesibilizării  fondului  forestier, Codul silvic stipulează  la art. 83, 

alin. 1, că ”mărirea gradului de accesibilizare a fondului forestier constituie o condiţie de 

bază a gestionării durabile a pădurilor”. 

În funcţie de tipul proprietăţii publice asupra fondului forestier, a statului sau a 

unităţilor administrativ‐teritoriale, realizarea drumurilor forestiere se asigură de 

către administratorii fondului forestier respectiv. 

În baza art. 2, alin. (1) la Ordonanța nr. 82/2004 privind măsurile necesare pentru 

accesibilizarea  fondului  forestier  prin  construirea  de  drumuri  forestiere,  ”în 

funcţie de tipul proprietăţii publice asupra fondului forestier, a statului sau a unităţilor 

administrativ‐teritoriale,  realizarea  drumurilor  forestiere  se  asigură  de  către 

administratorii fondului forestier respectiv”.  

Page 21: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

21

Obiectivul  de  investiții  va  constitui  proprietate  publică  a  statului  român  și 

administrat de D.S. Târgu‐Mureș. Direcției Silvice Mureș îi va reveni obligația de 

a asigura întreţinerea şi repararea drumului forestier. 

Sub aspectul categoriei de folosință, Codul silvic stipulează, la art. 83, alin. 2, că 

”drumurile  forestiere  sunt  căi  de  transport  tehnologic,  de  utilitate  privată,  utilizate 

pentru: gospodărirea pădurilor, desfăşurarea activităţilor de vânătoare şi pescuit sportiv, 

intervenţii  în caz de avarii, calamităţi sau dezastre,  fiind  închise circulaţiei publice, cu 

excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism care se pot practica numai cu acordul 

proprietarului,  iar  în  cazul  pădurilor  proprietate  publică  a  statului,  cu  acordul 

administratorului acestora”. 

Titularii autorizaţiilor de exploatare răspund pe toată durata exploatării pentru 

prejudiciile  produse  în  cuprinsul  parchetului  şi  drumurilor  auto  forestiere  pe 

care  circulă.  În  scopul  asigurării  fondurilor  necesare  pentru  acoperirea 

cheltuielilor privind eventualele prejudicii, inclusiv pentru refacerea elementelor 

de drum forestier distruse din vina titularilor autorizaţiilor de exploatare, aceştia 

depun la ocolul silvic, anticipat emiterii autorizaţiei de exploatare, o cauţiune de 

minimum 5% din valoarea contractului. 

 I.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului 

Sursele  de  apă  necesare  pentru  prepararea  betoanelor,  mortarelor  și  udatul 

sistemului rutier se va asigura din pâraiele locale și prin amenajarea unor bazine 

cu un volum corespunzător sau din surse locale cu aprobarea autorităților locale. 

Pentru  consumul  casnic  apa  se  va  asigura  din  surse  de  apă  potabilă  din 

localitățile apropiate sau din sursele recunoscute din zonă – izvoare naturale. 

Energia  electrică  folosită  pentru  alimentarea  utilajelor  și  instalațiilor  de  pe 

șantier se va asigura din rețelele de  joasă tensiune din apropiere cu respectarea 

tuturor prevederilor legale sau din sursă proprie de energie (grup electrogen).      

Muncitorii  vor  fi  cazați  în  vagoane  dormitor,  iar  localnicii  vor  fi  transportați 

zilnic  în  localitatea  de  domiciliu.  În  perimetrul  organizării  de  șantier  vor  fi 

instalate toalete ecologice și tomberoane pentru deșeurile menajere.  

 

Page 22: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

22

I.9. Perioada de implementare a proiectului 

Lucrările propuse pentru  realizarea obiectivului de  investiții vor  fi excutate pe 

parcursul unei perioade estimate de 12 luni. 

Durata de exploatare a obiectivului proiectat este permanentă. 

 I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului 

Conform art. 83, alin. 2 din Codul silvic, ”drumurile forestiere sunt căi de transport 

tehnologic,  de  utilitate  privată,  utilizate  pentru:  gospodărirea  pădurilor,  desfăşurarea 

activităţilor de vânătoare  şi pescuit sportiv,  intervenţii  în caz de avarii, calamităţi sau 

dezastre, fiind închise circulaţiei publice, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi 

turism  care  se  pot  practica  numai  cu  acordul  proprietarului,  iar  în  cazul  pădurilor 

proprietate publică a statului, cu acordul administratorului acestora”. 

Implementarea proiectului presupune facilitarea activităţii de exploatare a masei 

lemnoase pe  suprafaţa deservită de drum. Această  activitate  implică pe  lângă 

lucrările efective de exploatare şi activitatea de transport a materialelor lemnoase 

din platformele primare la platformele de sortare şi prelucrare. 

Pe  lângă  facilitarea  activităţii  de  exploatare  a  masei  lemnoase  pe  suprafaţa 

deservită  de  drum,  acesta  este  deosebit  de  important  pentru  intervențiile  de 

conservare a fondului forestier, în cazul incendiilor, atacurilor de ipidae etc. 

 I.11. Caracteristicile altor proiecte ce pot genera impact cumulativ cu proiectul 

analizat. 

În raport cu proiectul analizat proiectele ce pot genera un impact cumulativ sunt: 

„Construire  Drum  Forestier  Fâncel‐Buneasa”,  UAT  Ibănești,  Judeţul 

Mureș‐1,77 ha. Titular: DS Mureș 

„Construire Drum Forestier – Maghiarul”, UAT  Ibănești,  Judeţul Mureș, 

0,86 ha. Titular: DS Mureș 

„Construire  Drum  Forestier  –  Tătarca  Mică”,  UAT  Ibănești,  Judeţul 

Mureș, 0,60 ha. Titular: DS Mureș 

„Construire Drum Forestier – Răchitașul Mare”, UAT Ibănești, Judeţul 

Mureș, 1,75 ha. Titular: DS Mureș 

Page 23: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

23

 

Cele patru proiecte mai sus‐amintite au același scop, respectiv realizarea unor 

noi drumuri forestiere, în cadrul ocoalelor silvice Gurghiu și Fâncel, Direcția 

silvică Mureș. 

 

Page 24: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

24

    

II. INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR POSIBIL A FI AFECTATE CA URMARE A IMPLEMENTĂRII 

PROIECTULUI. 

Sub aspectul biodiversităţii aria de analiză se află în bioregiunea alpină, în zona 

văilor montane,  în care condiţiile bioclimatice au determinat un circuit biologic 

moderat. Zona  proiectului  se  află  în  etajul  nemoral,  vegetaţia  naturală  zonală 

este  reprezentată de păduri mixte de  fag cu molid  şi brad  (la  intrarea  în vale), 

respectiv păduri de molid şi brad (în majoritatea văii şi a ariei de implementare a 

proiectului). 

Amplasamentul studiat face parte din aria protejată de interes comunitar situl de 

importanţă  comunitară  ROSCI0019  Călimani  –  Gurghiu  şi  se  află  la  limita 

nordică  a  sitului  ROSPA0033  Depresiunea  şi  Munţii  Giurgeului,  în  cadrul 

acestuia. Investiţia are loc în zona biogeografică alpină. 

 

Fig. 1. Localizarea investiţiei şi regiunile biogeografice 

Page 25: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

25

Fondul forestier 

Fondul forestier din zona proiectului este administrat de ocolul Silvic 

Gurghiu,  fiind  inclus  în Unitatea de Producţie VIII Sirod. Drumul  forestier 

Italianul porneşte din apropierea bornei nr.16 şi urcă prin bornele 16, 6 și 14. 

  Arboretele studiate sunt reprezentate de molidişuri pure şi amestecuri 

de molid cu fag şi cu alte foioase (paltin) sau răşinoase (brad), aflate în cea mai 

mare parte pe staţiuni de productivitate mijlocie. 

  Structura pe clase de vârstă este echilibrată, arboretele din cadrul 

bazinului fiind reprezentate în cea mai mare proporţie (66,1%), de clasa cu 

vârstă de peste 100 ani, ceea ce implică o abordare atentă a modului în care se 

vor efectua tăierile în următarele decenii, recomandate fiind tratamentele cu 

perioadă lungă de regenerare. 

  Consistenţa arboretelor.  

Din  analiza  datelor  prezentate  reiese  că  majoritatea  arboretelor  sunt 

încadrate  în categoria de consistenţă mai mare de 0,7. O parte dintre arborete 

cu  consistenţă mai mică  au  seminţiş  viabil,  care  conferă  o  bună  protecţie  a 

solului. Acestor arboree trebuie să li se acorde o atenţie sporită, ele necesitând 

măsuri  de  gospodărire  care  să  ducă  la  închiderea  lor  pe  verticală,  prin 

realizarea  unui  procent  maxim  de  regenerare  naturală  sau  prin  lucrări  de 

tehnică silvică.  

Tabel nr.5 D.A.F.Italianul Lungime S temporar S definitiv tip pădure habitat

U.P. u.a. drum

VII 3A 314 1770 2140 1341 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐Fagion)

4A 90 500 650 1341 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐Fagion)

7A 380 2100 2600 1321 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐Fagion)

8A 260 1390 1630 1311 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐Fagion)

8B 782 4240 4980 1321 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐Fagion)

Total 1826 10000 12000

Tip pădure

1311 Amestec normal de rășinoase și fag, cu floră de mull (s)

1321 Amestec de rășinoase și fag cu Rubus hirtus (m)

1341 Amestec de rășinoase și fag pe soluri schelete (m)

  

Structura pe categorii de consistenţă se prezintă asfel: 

0,1 – 0,3‐2,3% ; 

0,4 – 0,6‐12,1% ; 

Page 26: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

26

0,7 – 1,0‐85,6% ; 

Gradul de acoperire cu litieră a solului 

Gradul de acoperire  cu  litieră a  solului  este un  element  care  contribuie  la 

analiza  scurgerii  de  suprafaţă  şi  a  infiltraţiei  apei  in  sol.  Arboretele  din 

teritoriul studiat realizează următoarele grosimi de litieră: 

arborete cu litieră continuă normală — 48,1 % 

arborete cu litieră continuă subţire — 29,8 % 

arborete cu litieră subţire întreruptă — 13,4 % 

arborete fără litieră – 8,7% 

 II.1. Date  generale privind  ariile naturale protejate de  interes  comunitar din 

zona amplasamentului vizat de implementarea proiectului 

II.1.1. Situl de importanţă comunitară Călimani‐Gurghiu (ROSCI0019) 

  Situl de importanță comunitară Călimani‐Gurghiu, administrat în prezent 

de  către  S.C. Ocolul  Silvic  de  Regim Gheorgheni  S.A.,  în  baza  unui  contract 

încheiat cu Ministerul Mediului și Pădurilor pe o durată de 10 ani, începând cu 

anul 2010, are o suprafață de 134.936 ha și a fost desemnat în vederea conservării 

a  21  tipuri de habitate de  interes  comunitar  (dintre  care  6 habitate prioritare), 

precum  și  a  39  de  specii  din  fauna  și  flora  de  interes  conservativ  la  nivel 

european. 

  Din punct de  vedere  administrativ,  SCI‐ul Călimani‐Gurghiu  se  află pe 

raza administrativă a trei judeţe, şi anume: - judeţul Mureş – 89%; - judeţul Suceava – 8%; - judeţul Harghita – 3%.

În tabelul nr. 6 sunt prezentate tipurile de habitate de interes conservativ pentru 

care a fost desemnat situl de importanță comunitară Călimani‐Gurghiu, precum 

și  ponderile  estimate  la  nivelul  sitului  Natura  2000  și  evaluarea  criteriilor 

conform  Ordinului  ministrului  mediului  şi  gospodăririi  apelor  nr.  207/2006 

privind  aprobarea  conţinutului  Formularului  Standard  Natura  2000  şi  a 

manualului de completare a acestuia. 

Page 27: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

27

 Tabel nr. 6 ‐ Lista tipurilor de habitate de interes comunitar  pentru care a fost desemnat SCI 

Călimani‐Gurghiu (ROSCI0019) şi evaluarea criteriilor conform Ordinului ministrului mediului 

şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 

2000 şi a manualului de completare a acestuia 

Nr. 

crt Cod  Denumire habitat  %  Reprez 

Supr. 

rel. Conserv  Global 

1 4070 

*  

Tufărişuri cu Pinus mugo şi 

Rhododendron myrtifolium  2,5  A  B  B  B 

2  6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat 

silicios  0,1  A  B  B  B 

3  6520  Fâneţe montane  2  B  B  B  B 

4  8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie 

chasmofitică  pe roci silicioase  0,01  B  B  B  B 

5  9110 Păduri de fag de tip Luzulo‐

Fagetum  17  A  B  B  B 

6  9130 Păduri de fag de tip Asperulo‐

Fagetum  1  C  C  B  B 

7  91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐

Fagion)  30  A  B  B  B 

8 91E0 

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa  

şi Fraxinus excelsior (Alno‐Padion, 

Alnion incanae, Salicion albae)  0,5  B  B  B  B 

9  9410 

Păduri acidofile de Picea abies din 

regiunea montană (Vaccinio‐

Piceetea)  20  A  B  B  B 

10  9420 

Păduri de Larix decidua şi/sau 

Pinus cembra din regiunea 

montană  0,5  A  B  A  A 

11  4060  Tufărişuri alpine şi boreale  3  A  B  B  B 

12  6430 

Comunităţi de lizieră cu ierburi 

înalte higrofile de la nivelul 

câmpiilor, până la cel montan şi 

alpin  1  B  C  B  B 

13 6230 

Pajişti montane de Nardus bogate 

în specii pe substraturi silicioase  0,02  B  A  B  B 

14  8310 Peşteri în care accesul publicului 

este interzis  0,1  C  C  B  C 

15  6440  Pajişti aluviale din Cnidion dubii  0,01  B  B  B  B 

16 7240 

Formaţiuni pioniere alpine din 

Caricion bicoloris‐atrofuscae  0,01  B  B  B  B 

17 9180 

*  

Păduri din Tilio‐Acerion pe 

versanţi abrupţi, grohotişuri şi 

ravene  0,1  B  B  B  B 

18  6410 Pajişti cu Molinia pe soluri 

calcaroase, turboase sau argiloase  0,1  B  B  B  B 

Page 28: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

28

(Molinion caeruleae) 

19  3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile 

râurilor montane  0,1  C  C  B  B 

20  3260 

Cursuri de apă din zonele de 

câmpie, până la cele montane, cu 

vegetaţie din Ranunculion fluitantis 

şi Callitricho‐Batrachion  0,001  C  C  C  C 

21 7110 

*  Turbării active  1  B  C  B  B 

Tabel nr. 7 ‐ Lista speciilor de interes comunitar  pentru care a fost desemnat SCI Călimani‐

Gurghiu (ROSCI0019) şi evaluarea criteriilor conform Ordinului ministrului mediului şi 

gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 

2000 şi a manualului de completare a acestuia 

 

 

Cod Specie Populaţi

e Rezident

Repro-

ducere

Iernat

Pasaj

Sit Pop.

Conserv.

Izolare

Global

Specii de mamifere   135

5 Lutra lutra P          C C C B 130

8 Barbastella barbastellus P RC R RC C B C B 130

4 Rhinolophus ferrumequinum P R       D         132

4 Myotis myotis P C    RC C B C B 130

7 Myotis blythii P C    RC C B C B 135

2 Canis lupus P          B A C A 136

1 Lynx lynx P          B A C A 135

4 Ursus arctos P          B A C B 131

0 Miniopterus schreibersi P          C B C B

Specii de amfibieni şi reptile   119

3 Bombina variegata P          C B C B 200

1 Triturus montandoni P          C B C B 116

6 Triturus cristatus P          C B C B

Specii de peşti   113

8 Barbus meridionalis P          C B C B 112

2 Gobio uranoscopus P          B B C B 116

3 Cottus gobio P          C B C B 110

5 Hucho hucho V          B B B B 114

6 Sabanejewia aurata P          C B C B 412

3 Eudontomyzon danfordi P          B A C A

Page 29: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

29

Specii de nevertebrate   108

7 Rosalia alpina P          C B C C 105

2 Euphydryas maturna P          C B C B 106

0 Lycaena dispar R          C B C B 107

8 Callimorpha quadripunctaria P          D         108

6 Cucujus cinnaberinus R          B B C B 108

3 Lucanus cervus R          C B C B 401

2 Carabus hampei P          C B B B 403

9 Nymphalis vaualbum P?                     405

4 Pholidoptera transsylvanica P          B B A B 108

4 Osmoderma eremita P          C B C B 108

8 Cerambyx cerdo P          B B C B

Specii de plante   411

6 Tozzia carpathica R          B A C A 175

8 Ligularia sibirica R          C B C B 161

7 Angelica palustris R          B B C B 142

8 Marsilea quadrifolia R          D         190

2 Cypripedium calceolus R          C B C C 407

0 Campanula serrata P          B B C B 409

7 Iris aphylla ssp. hungarica R          B B C B 139

3 Drepanocladus vernicosus R          C B C B 138

1 Dicranum viride V          C B C B 138

9 Meesia longiseta R          C B C B

 

 

Cacteristici generale ale sitului. 

Habitate Corine LandCover: 

Tufişuri, tufărişuri 3 N08 322 

Pajişti naturale, stepe 2 N09 321 

Păşuni 7 N14 231 

Păduri de foioase 19 N16 311 

Păduri de conifere 20 N17 312 

Păduri de amestec 41 N19 313 

Habitate de păduri (păduri în tranziţie) 8 N26 324 

 

Alte caracteristici ale sitului, Clase de habitat (pondere în %): 

Pajişti seminaturale umede, preerii mezofile (5%) 

Page 30: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

30

Pajişti alpine şi subalpine (3%) 

Păduri caducifoliate (16%) 

Păduri de conifere (34%) 

Păduri mixte (39%) 

Stâncării interioare, grohotişuri, dune interioare, zone cu zăpezi şi gheţuri 

veşnice (<1%) 

Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicaţie, rampe de 

depozitare, mine, zone industriale) 1%) 

  Munţii Călimani şi Gurghiu sunt munţi de origine vulcanică având pante 

mari (media peste 30 grade), relief extrem de variat şi frământat, cu aglomerate 

vulcanice,  ce  dau  forme  de  relief  specifice,  de  un mare  pitoresc. Morfologia 

reliefului  alături  de  caracteristicile  bio‐pedo‐climatice  specifice  favorizează 

menţinerea unei biodiversităţi deosebit de valoroase. 

 

II.1.2. Aria de protecţie specială avifaunistică Depresiunea şi Munţii Giurgeului (ROSPA0033) 

  Aria de protecţie specială avifaunistică Depresiunea şi Munţii Giurgeului, 

administrată în prezent de către S.C. Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni S.A., are 

o suprafață de 87.892 ha și a fost desemnată în vederea conservării a 24 specii de 

păsări de interes comunitar. 

  Suprafața ariei de protecţie  specială avifaunistică Depresiunea  şi Munţii 

Giurgeului se întinde pe teritoriul județelor Harghita (84%) şi Mureş (16%). Aria 

este considerată ca fiind prioritatea nr. 3 dintre cele 68 de situri SPA propuse de 

către Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării. 

Tabel  nr  8      Lista  speciilor  pentru  care  a  fost  propusă   Aria  de  Protecţie 

Specială Avifaunistică “Depresiunea şi Munţii Giurgeului” 

 

COD 

NATURA 

2000 

NUME SPECIE 

MARIMEA 

ESTIMATA A 

POPULATIILOR 

REZIDENTE 

CLOCITOARE

OASPETI 

DE 

IARNA 

PASAJ POPULATIE CONSERVARE IZOLARE EVALUARE 

GLOBALA

A031  Ciconia ciconia    50‐60 p      C  B  C  B 

A072  Pernis apivorus    40‐55 P      B  B  C  B 

A122  Crex crex    180‐250 P     C  B  C  B 

A089  Aquila    35‐45 P      C  B  C  B 

Page 31: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

31

COD 

NATURA 

2000 

NUME SPECIE 

MARIMEA 

ESTIMATA A 

POPULATIILOR 

REZIDENTE 

CLOCITOARE

OASPETI 

DE 

IARNA 

PASAJ POPULATIE CONSERVARE IZOLARE EVALUARE 

GLOBALA

pomarina 

A091 Aquila 

chrysaetos 1‐2 P        C  B  B  C 

A223 Aegolius 

funereus 200‐220        B  C  C  C 

A224 Caprimulgus 

europaeus   120‐130 P     C  B  C  B 

A217 Glaucidium 

passerinum 30‐40 P        C  C  C  C 

A241 Picoides 

tridactylus 140‐170 P        C  C  C  C 

A338  Lanius collurio   6000‐7000 

P     C  B  C  B 

A246  Lullula arborea    500‐700 P     C  B  C  B 

A081 Circus 

aeruginosus   0‐1 P   

60‐

100 ID       

A082  Circus cyaneus      40‐50 I   D       

A104  Bonasa bonasia    250‐280 P     B  B  C  B 

A239 Dendrocopos 

leucotos 60‐80 P        C  B  C  B 

A238 Dryocopus 

martius 70‐90 P        B  B  C  B 

A215  Bubo bubo  1 P        C  B  C  B 

A222  Asio flammeus    1P      D       

A027 Ficedula 

albicollis  

4500‐5500 

P     C  B  C  B 

A320  Ficedula parva    500‐600 P     C  B  C  B 

A103 Falco 

peregrinus 1‐2 P        B  B  C  B 

A108 Tetrao 

urogallus 150‐190 I        C  B  C  B 

Page 32: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

32

 Figura nr. 2. Localizarea amplasamentului proiectului în raport cu rețeaua ariilor naturale protejate

Importanţa desemnării SPA “ Depresiunea şi Munţii Giurgeului ” constă în:  

C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex) 

Page 33: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

33

C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 8 

specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), barză albă (Ciconia ciconia), ieruncă 

(Bonasa bonasia), cocoş de munte  (Tetrao urogallus), cristelul de câmp  (Crex crex), 

minuniţă  (Aegolius  funereus),  ciuvică  (Glaucidium passerinum)  şi  ciocănitoare  de 

munte (Picoides tridactylus). Impactul antropic este foarte scăzut, existând puţine 

localităţi raportate la o întindere foarte mare. 

II.2.  Date  privind  prezența,  localizarea,  populația  și  ecologia  speciilor  și  a 

habitatelor  de  interes  comunitar  prezente  pe  suprafața  și  în  imediata  vecinătate  a 

amplasamentului vizat de a proiectului 

  Pentru  evaluarea  adecvată  a  impactului  potenţial  produs  de 

implementarea unui proiect asupra speciilor pentru care a fost desemnat un sit 

Natura  2000,  observaţiile  înregistrate  în  teren  trebuie  corelate  cu  aspecte 

relevante  privind  ecologia  speciilor,  arealul  de  distribuţie,  efectivele 

populaţionale  la nivel  european  şi naţional precum  şi  relevanţa  sitului pentru 

conservarea  acestor  specii  etc.  Toate  aceste  informaţii,  corelate  şi  cu  aspecte 

tehnice relevante privind proiectul analizat, precum şi cu date legate de impactul 

cumulat, conduc în final la o evaluare corespunzătoare a efectului implementării 

proiectului asupra fiecărei specii de interes conservativ în parte. 

 

II. 2.1.  ‐ Date privind prezența,  localizarea, populația și ecologia avifaunei de  interes comunitar la nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului prezente pe suprafața și în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului 

Specii  regăsite  in  fisa  standard  și  potențialul  impact  al  proiectului  asupra 

acestora: 

Ciconia ciconia (barză) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie migratoare oaspete de 

vară.  Este  singura  specie  de  talie mare  care  a  devenit  sinantropă  în  timpuri 

istorice,  în prezent  cuibărind  exclusiv  în  interiorul  localităţilor. Cuiburile  sunt 

instalate  în  special  pe  stâlpii  de  curent  electric  si  numai  rar  pe  acoperişurile 

caselor  sau pe arbori. De  regulă masculii  revin primi din  cartierul de  iernat  şi 

încep reamenajarea cuibului.perechile sunt monogame cel puţin pe durata unui 

sezon  de  reproducere.  Ponta  este  formată  în  general  din  3‐4  ouă,  dar  se  pot 

depune până la 7 ouă. Clocesc ambii parteneri, alternativ. Perioada de dezvoltare 

Page 34: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

34

embrionară  durează  circa  o  lună,  iar  puii  eclozează  eşalonat.  Dezvoltarea 

postembrionară durează în jur de două luni. 

Hrana este  în  totalitate de provenienţă animală. Barza consumă, broaşte, serpi, 

insecte,  micromamifere,  ouă  şi  pui  ale  altor  specii  de  păsări  fiind  zoofag‐

polifagă. Teritoriile de hrănire sunt reprezentate de zone deschise, respectiv zone 

umede, pajişti, terenuri agricole. 

Cartierele de  iernat  ale berzei  sunt  situate  în Africa  subsahariană. Berzele din 

România trec Marea Mediterană peste strâmtoarea Bosfor. 

Distribuţie: cuibăreşte în Europa, Africa de Nord, partea vestică a Asiei şi o parte 

a Orientului Mijlociu. În Europa lipseşte din Marea Britanie, Scandinavia, Italia.  

Efective populaţionale: în prezent în Europa cuibăresc între 180‐220 mii perechi, 

cele mai marie efective fiind cantonate în Polonia, Spania, Lituania şi Belarus. În 

România  cuibăresc    4‐5mii  perechi,  cele mai marie  efective  fiind  localizate  în 

judeţele Satu Mare şi Timiş dar şi în judeţele Covasna, Harghita, Sibiu şi Braşov. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  semnificativă,  în  sit,  cuibărind  conform 

formularului  standard  între 50‐60 perechi  iar  starea de  conservare actuală  este 

favorabilă (B). 

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ, probabil nul, în 

zona  de  proiect  neexistând  cuiburi  ale  speciei.  Terenurile  acoperite  aici  cu 

vegetaţie forestieră nu pot fi folosite nici ca şi teritorii de hrănire. 

Pernis apivorus (viespar) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie migratoare‐oaspete de 

vară. Cuibăreşte în păduri decidue, cu multe luminişuri şi terenuri aride de unde 

îşi poate procura hrana. Preferă văile  largi  în  special din  etajul  colinar. Este o 

specie monogamă  cel puţin pe durata unui  sezon de  reproducere. Cuibul  este 

amplasat în coronamentul arborilor la înălţimi în general mai mari de 10m iar la 

amenajarea lui participă ambii parteneri. Ponta este formată în general din două 

ouă, dar poate fi formată şi din 1 sau 3 ouă. Dezvoltarea embrionară durează în 

jur de o  lună,  la  clocit participând ambii parteneri. Puii devin  independenţi  la 

vârsta de circa 40‐44 zile. 

Hrana  este  formată  în  principal  din  larve,  pupe  şi  adulţi  de  himenoptere 

aculeate,  respectiv  viespi,  bondari  şi  albine.  Consumă  însă  şi  alte  tipuri  de 

insecte, respectiv coleoptere, fluturi etc precum şi amfibieni, ouă şi pui ale altor 

specii de păsări. 

Page 35: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

35

Distribuţie: cuibăreşte  în Eurasia,  în nord din Pensinsula Scandinavă şi până  la 

Marea Mediterană în Sud, iar pe longitudine din Pensinsula Iberică până în Asia 

centrală în est. Este o specie migratoare, cartierele de iernat fiind situate în Africa 

subsahariana până în Africa de Sud. 

În România specia este prezentă mai ales în zonele de deal din Transilvania, dar 

în mai mică măsură şi în Muntenia, Moldova şi Dobrogea. 

Efective populaţionale: în Europa se cunsideră că în prezent cuibăresc în jure de 

110‐160 mii  perechi,  efectivele  populaţionale  cele mai mari  find  cantonate  în  

Belarus, Franţa, Suedia  şi România. Efectivul naţional al  speciei este estimat  la 

circa 2000‐2600 perechi. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  este  semnificativă,  în  sit  cuibărind,  conform 

formularului  standard  al  speciei  între  40‐55  perechi,  cu  stare  de  conservare 

favorabilă (B). 

Efectul  implementării proiectului asupra  speciei: nesemnificativ,  în vecinătatea 

zonei  de  proiect  nefiind  identificat  nici  un  cuib  al  vreunei  specii  de  pasăre 

răpitoare, implicit nici a viesparului. Terenurile acoperite de vegetaţie lemnoasă 

sunt puţin  favorabile ca  locuri de hrănire.  În cursul observaţiilor  în  teren nu a 

fost observat nici un individ aparţinând acestei specii. 

Crex crex (cristel de camp) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie migratoare oaspete de 

vară. Cuibăreşte  în  terenuri deschise  cu  vegetaţie  ierboasă densă,  respectiv  în 

pajişti mezo‐mezohigrofile din  luncile râurilor din etajul de  şes  şi până  la circa 

1400 m  altitudine.  Într‐o   mai mică măsură  cuibăreşte  şi  în  culturi  agricole  în 

special în câmpuri cultivate cu lucernă. Este o specie monogamă pe durata unui 

sezon de  reproducere. Cuibul este amplasat pe sol  în vegetaţie  ierboasă densă. 

Ponta  este  formată  din  8‐12  ouă.  Numai  femela  cloceşte,  iar  dezvoltarea 

embrionară durează 16‐19 zile. Puii sunt nidifugi şi devin independenţi la vârsta 

de aproximatix 34‐38 zile. 

Regimul trofic este omnivor; consumă insecte, moluşte, viermi,dar şi seminţe. 

Distribuţie: cartierele de reproducere ale speciei sunt situate în Eurasia, în nord 

din Pensinsula Scandinavă ţi la sud până în Balcani, iar pe longitudine arealul de 

cuibărit  al  speciei  se  întinde  din  Marea  Britanie  până  în  stepele  din  Asia 

Centrală.   Cartierele de  iernat sunt situate  în zonele de savană din Africa sud‐

estică. 

Page 36: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

36

În  România    este  o  specie  larg  răspândită,  în  special  în  zonele  de  câmpie  şi 

colinare, urcând însă pe altitudine până în etajul montan inferior. 

Efective  populaţionale:  efectivul  clocitor  în  Europa  este  estimat  la  circa  1,3‐2 

milioane  perechi,  cu  concentraţii  mari  în  Belarus,  Estonia,  Letonia,Lituania, 

Polonia, România şi Ucraina. 

Efectivul naţional al speciei este estimat la circa 44‐60 mii perechi clocitoare 

Relevanţa sitului pentru specie: este semnificativă, în sit cuibărind între 180‐250 

perechi, într‐o stare de conservare favorabilă (B) conform formularului standard. 

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ spre nul, în zona 

de  proiect  neexistând  habitatul  tipic  de  pajişte,  în  care  cuibăreşte  cristelul  de 

câmp. 

 

Aquila pomarina (acvilă ţipătoare mică) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie răpitoare migratoare‐oaspete 

de vară  în România. Cuibăreşte  în păduri decidue, de amestec sau de conifere, 

înconjurate  de  terenuri  deschise,  respectiv  pajişţi,  sau  terenuri  agricole,  în 

general  în  vecinătatea  luncilor umede  în  văi  largi. Este monogamă pe  termen 

lung şi teritorială. Într‐un teritoriu, o pereche de acvilă ţipătoare mică poate avea 

mai multe  cuiburi pe  care  le  foloseşte  alternativ. Cuibul  este  instalat  în  arbori 

înalţi, de regulă la înălţimi de peste 10 m. Ponta este formată de regulă din două 

ouă, dar poate fi depus şi un singur ou sau uneori trei ouă. Clocitul începe odată 

cu  depunerea  primului  ou  şi  este  asigurat  in  special  de  către  femelă.  Puii 

eclozează asincron, după o perioadă de dzvoltare embrionară de 38‐41 zile. Puii 

sunt nidicoli şi capabili de zbor după circa 2 luni de dezvoltare postembrionară. 

În general supravieţuieşte numai puiul care a eclozat primul. 

Hrana  este diversă. Acvila  ţipătoare mică  consumă micromamifere,  amfibieni, 

ouă şi pui ale altor specii de păsări, reptile şi insecte de talie mare 

Distribuţie:  cuibăreşte  în  Europa  Centrală  şi  Sudică  până  în Asia Mică  şi  de 

asemenea  în  Iran.  Este  o  specie migratoare,  plecând  către  cartierul  de  iernat 

Septembrie.  Igrează  peste    Bosfor  apoi  trece  prin  Turcia,  Siria,  Liban,  Israel, 

Egipt, Sudan, Uganda si Tanzania pentru a ierna în ţările din Africa Centrala şi 

de  Sud  respectivb  sudul  Zairului,  nordul  Namibiei,  Zambia,  Zimbabwe, 

Mozambic, sudul Angolei, Botswana, nordul Africii de Sud. 

Page 37: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

37

Efective populaţionale:  efectivul  european al  speciei  este  estimat  la  circa 14‐19 

mii  perechi  clocitoare,  cu  efective  mai  mari  în  Belarus,  Letonia,  România  şi 

Polonia. 

Efectivul naţional al speciei este estimat la circa 2500 – 2800 perechi clocitoare. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  este  semnificativă,  în  sit  cuibărind  conform 

formularului standard 35‐45 perechi într‐o stare de conservare favorabilă (B). 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nesemnificativ,  în  zona  de 

proiect  nefiind  identificate  cuiburi  de  păsări  rapitoare,  iar  terenurile  deschise 

care  pot  fi  folosite  ca  si  cartier  de  hrănire  sunt  slab  reprezentate.  In  cursul 

observaţiilor în teren această specie nu a fost identificată. 

 

Aquila chrysaetos (acvilă de munte) 

Aspecte  privind  ecologia  și  etologia  speciei:  este  o  specie  sedentară,  care 

cuibăreşte în zone stâncoase, calcaroase înconjurate de terebnuri deschise pe care 

le foloseşte ca şi cartiere de hrănire. Este monogamă pe termen lung. În teritorile 

de acvilă de munte există  în general mai multe cuiburi pe care  le  folosesc prin 

totatie  în  ani  succesivi.  La  amenajarea  anuală  a  cuibului  ales  pentru  cuibărit 

participa ambii parteneri. Ponta este formată cel mai adesea din 2 ouă, iar uneori 

aceasta  poate  fi  formată  din  1  sau  3  ouă. Clocitul  durează  cira  45  zile  şi  este 

asigurat de ambii parteneri, dar femela este cea care inoptează pe cuib. Incubarea 

ouălor  începe odată cu depunerea primului ou, puii eclozează asincron  şi sunt 

nidicoli. De  regulă  supravieţuieşte numai puiul  carea eclozat primul. Perioada 

de dezvoltare postembrionară durează în jur de două luni. 

In  general  este  prădătoare  activă  vânând  diverse  specii  de mamifere  de  talie 

mijjlocie şi mică, păsări de palie mare sau medie, iar ocazinal consumă şi reptile 

sau peşte. Este  şi necrofagă  în  special  iarna  cand  resursele  trofice  şi prada vie 

devin insuficiente. 

Acvila de munte  este  sedentară  în România  aceasta  neînsemnând  şi  faptul  că 

indivizii unei perechi  rămân  obligatoriu  în  teritoriu pe durata  sezonului  rece. 

Într‐o oarecare măsură aceştia devin eratici iarna, revenind în terotoriu la finele 

iernii şi/sau începuztul primăverii. 

Distribuţie: este o specie cu areal holarctic, cu cel puţin 6 subspecii câte una  în 

Eurasia (exceptând Peninsula Iberică), America de Nord, Estul Siberiei (din Altai 

până  în Kamceatka),  sudul Asiei, Peninsula  Iberică  şi Nordul Africii,  respectiv 

Page 38: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

38

Japonia  şi  Korea.  Cercetărio  recente  indică  că  acvila  de munte  împreună  cu 

Aquila  verreauxii din  sudul  şi  estul Africii, Aquila  gurneyi din Noua Guinee  şi 

insulele învecinate şi Aquila audax din Australia ar forma o superspecie. 

Efective populaţionale:  la nivelul continentului european efectivul populaţional 

al  speciei  este  estimat  la  circa  8400‐11000  perechi  clocitoare,  cu  efective 

semnificative în Franţa, Norvegia, Suedia, Italia şi Elveţia. 

În România cuibăresc în prezent între 85‐130 perechi 

Relevanţa sitului pentru specie: în sit cuibăresc constant 1‐2 perechi, în stare de 

conservare favorabilă (B) conform formularului standard al sitului. 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nesemnificativ  spre  nul.  În 

cursul observaţiilor în teren nu a fost observată această specie. În zona de Proiect 

nu există habitate caracteristice, stâncoase folosite pentru instalarea cuibului, iar 

ponderea mică a terenurilor deschise în  jurul zonei de proiect face ca acestea să 

nu fie optime nici pentru hrănire. 

 

Aegolius funereus (minuniţă) 

Aspecte  privind  ecologia  și  etologia  speciei:  este  o  specie  sedentară,  care 

habitează pădurile dese de conifere. In general specia este monogamă cel puţin 

pentru un  sezon de  reproducere, dar  a  fost descrisă  şi poliginia  şi poliandria. 

Cuibăreşte în scorburi, dar mai ales în cuiburi părăsite de ciocănitori și în special 

de  ciocănitoare  neagră  (Dryocopus  martius).  În  Europa  vestică  şi  nordică, 

minuniţa ocupă  frecvent cuiburile artificiale montate anume pentru ea, cale de 

populare a pădurilor echiene tinere. Ponta este formată din 4‐5 ouă, uneori până 

la 8, depuse  în  intervalul martie‐aprilie. Dezvoltarea embrionară durează 30‐37 

zile,  iar  puii  devin  zburători  la  vârsta  de  31‐36  zile.  Hrana  este  formatăîn 

principal din micromamifere şi mai rar paseriforme. În vestul Europei (posibil şi 

la noi) duşmanii săi naturali sunt jderul şi veveriţa (aceasta îi pradă cuiburile). 

Distribuţie:  este  o  specie  cu  areal  holarctic  cuibărind  în  taigaua  Eurasiatică  şi 

Nord Americană. Arealul speciei are şi un corespondent altitudinal, specia fiind 

prezentă şi în etajul montan mijlociu şi superior de vegetaţie dominate de păduri 

de conifere. Există cel puţin 7 subspecii în acest areal vast. 

Efective  populaţionale:  efectivele  europene  ale  minuniței  totalizează  între 

110.000‐350.000 perechi, dintre  care mai mult de  jumătate  trăiesc  în Rusia, alte 

însemnate efective existând în Norvegia, Suedia şi Finlanda.  

Page 39: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

39

În România, efectivul minuniței este dificil de evaluat,  însă este probabil să nu 

existe mai mult de 1.000‐2.000 de perechi în întreaga ţară.  

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  este  semnificativă  în  sit  cuibărind  conform 

formularului  standard  al  speciei  200‐220  perechi  aflate  însă  în  prezent  într‐o 

stare de conservare nefavorabilă (C). 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  densitatea  speciei  în  sit  este 

relativ mică, undeva în jurul a 0,03 perechi/10 ha de pădure de conifere. În aceste 

condiţi  considerăm  că  efectul  implementării  proiectului  este  nesemnificativ, 

aproape nul, cu atât mai mult cu cât nu va  fi afectat nici un masiv compact de 

pădure tipică pentru specie. 

 

Picoides tridactylus (ciocănitoare de munte) 

Aspecte  privind  ecologia  și  etologia  speciei:  cuibăreşte  aproape  exclusiv  în 

pădurile montane de molid, însă ocazional populează local și păduri de amestec 

(fag cu molid). Preferă arboretele dese, constituite din arbori de peste 40‐50 ani, 

bine închegate, dar local cu rariști. Arborii complet sau parțial uscați sunt căutați 

de ciocănitorile de munte atât pentru săparea cuiburilor, cât și pentru procurarea 

hranei reprezentate de larvele insectelor xilofage (cerambicide, scolitide) care se 

dezvoltă sub scoarța acestora. 

Specie sedentară,  își sapă cuibul  în molizi, mai ales  în molizii uscați,  iar femela 

depune un  număr de  4‐5  ouă  în perioada mai‐iunie. Clocitul durează  14  zile. 

Indivizii se hrănesc cu insecte (adulte și larve), la fel ca toate ciocănitorile, dar nu 

coboară niciodată pe sol. 

Distribuţie: are un areal holarctic,  circumpolar,  în zona boreală a pădurilor de 

conifere,  specia  fiind  unul  din  elementele  tipice  de  taiga.  În  Eurasia  Picoides 

tridactylus prezintă un areal disjunct boreo‐alpin. Este o specie sedentară, totuși 

păsările  din  nordul  arealului  realizează  deplasări  iarna,  pe  distante  restrânse, 

spre  sud.  În  Europa  central‐sudică  Picoides  tridactylus  este  o  pasăre  tipic 

montană, trăind în general la altitudini de peste 1.000 m.  

Aria de răspândire a ciocănitorii de munte în țara noastră coincide în generalcu 

aria  ocupată  de  pădurile montane mari  și  închegate  de molid,  cuprinse  între 

1.000 m  și 1.600 m altitudine.  În Carpații Moldovei  (Ceahlău, Tarcău)  specia a 

fost semnalizată și în pădurile de amestec (fag și molid) la 700 – 800 m altitudine. 

Page 40: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

40

Efective populaţionale: efectivul european al speciei este estimat la circa 350mii‐ 

1,1 milioane de perechi clocitoare cu efective mari în Finlanda, Austria Belarus şi 

România.  

Efectivul naţional al speciei este estimat la circa 15‐20 mii perechi clocitoare fiind 

unul dintre cele mai mari din Europa. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  este  semnificativă,  în  sit  cuibărind  140‐170 

perechi,  aflate  însă,  conform  formularului  standard  în  stare  de  conservare 

nefavorabilă, probabil datorită vârstei reduse a unor trupuri de pădure precum 

posibil şi datorită exploatărilor forestiere. 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  densitatea  speciei  în  sit  este 

redusă, circa 0,02 perechi/ha, motiv pentru care efectul implementării proiectului 

asupra speciei poate fi considerat nesemnificativ cu atât mai mult cu cât nu vor fi 

afectate masife compacte de pădure tipică pentru specie. 

 

Lanius collurio (sfrâncioc roşietic) 

Aspecte privind ecologia  și etologia  speciei: este o  specie clocitoare oaspete de 

vară, care  trăieşte  în  terenuri deschise cu arbuşti, respectiv Crataegus monogyna, 

Rosa canina, Prunus spinosa  în care  îşi  instalează cuibul. Este monogamă pentru 

un sezon de reproducere. Ponta este formată în general din 5 ouă. Incubaţia este 

asigurată în special de către femelă. Perioada de dezvoltare embrionară durează 

cira  14  zile  iar  puii  eclozează  asincron.  Sunt  nidicoli,  iar  dezvoltarea 

postembrionară se întinde pe o durata de circa două săptămâni. 

Hrana  este  ne  natura  zoofag‐polifagă.  În  spectrul  trofic  al  specie  domină 

insectele, dar sunt consumate şi alte nevertebrate precum şi micromamifere, ouă 

şi/sau pui ale altor specii de păsări şi reptile. 

Distribuţie:  cuibăreşte  în Europa  şi  în partea de vest  a Asiei.  În România  este 

comună,  lar răspândită  în special  în etajul de  şes  şi  în cel colinar. Cartierele de 

iernare ale speciei sunt situate în Africa subsahariană. 

Efective populaţionale: efectivul european al speciei este estimat  la circa 6,3‐13 

milioane de perechi clocitoare, cu densităţi mari în Bulgaria, Ungaria, Polonia şi 

mai ales România. 

Efectivul  naţional  al  speciei  este  estimat  la  circa  1,3‐2,6  milioane  de  perechi 

clocitoare. 

Page 41: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

41

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  este  semnificativă,  în  sit  cuibărin  conform 

formularului standard circa 6‐7 mii perechi, în stare de conservare favorabilă (B). 

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ, zone de proiect 

nefiind acoperită de habitatul tipic al speciei. 

 

Lullula arborea (ciocârlie de pădure) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie clocitoare, migratoare 

oaspete de vară,  care  cuibăreşte  etajul de  şes,  colinar  şi până  în văile  largi ale 

munţilor la liziere de pădure şi în poieni largi cu arbori înalţi pe care îi foloseşte 

ca  „turnuri  de  observaţie”.  Este monogamă  pentru  un  sezon  de  reproducere, 

eventual bigamă. Cuibul este instalat pe sol ascuns în vegetaţie ierboasă sau sub 

arbuşti. Ponta  este  formată de  regulă din  4‐5 ouă,  incubate  în  special de  către 

femelă. Puii eclozează aproape  sincron,  iar perioada de dezvoltare embrionară 

durează în  jur de 14 zile. Pui sunt nidicoli şi devin zburători ăn  jurul vârstei de 

două săptămâni. 

Hrana  este  omnivoră,  formată  div  diverse  insecte  dar  şi  alte  nevertebrate  şi 

seminţe. 

Distribuţie:  cuibăreşte  în Europa, Orientul Mijlociu  şi nordul Africii.  În partea 

vestică a arealului specia este  în principal sedentară, dar  indivizii din centul  şi 

estul arealului migrează spre latitudini sudice pe parcursul sezonului de iarnă. 

Efective populaţionale: efectivul european al speciei este estimat  la circa 1,3‐3,3 

milioane  perechi  clocitoare  ,  specia  fiind  bine  reprezentată  în  belarus,  Franţa, 

Italia, Portugalia. 

În România cuibăresc 65‐87mii perechi. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  puţin  semnificativă,  în  sit  cuibărind  500‐700 

perechi, aflate  în stare de conservare  favorabilă conform  formularului standard 

al sitului. Parţial acest lucru se datorează faptului ca altitudinea medie în sit este 

puţin pentru limita altitudinala maximă de distribuţie a speciei. 

Efectul  implementării proiectului  asupra  speciei: nesemnificativ, posibil nul  în 

zona de proiect specia nefiind identificată în teren.  

 

 

Page 42: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

42

Circaetus gallicus (şerpar) 

Aspecte privind  ecologia  și  etologia  speciei:este  o  specie  clocitoare  oaspete de 

vară,  care  habitează  pădurile  rare,  cu  strat  arbustiv  şi  care  au  în  vecinătate 

terenuri deschise şi însorite frecventate de diverse specii de şerpi şi şopârle care 

constituie exclusiv hrana de bază. Este o specie monogamă, cel puţin pentru un 

sezon  de  reproducere.  Cuibul  este  amplasat  spre  vârful  coronamentului 

arborilor,  la  înălţimi cuprinse  între 3‐7m. Construcţia unui cuib nou durează  în 

jur de 4 zile.depune de regulă un singur ou, pe care în incubează ambii parteneri 

cu preponderenţă  însă  femela.  Incubaţia durează circa 44‐47 zile,  iar puiul este 

nidicol. Dezvoltarea postembrionară este lungă, întinzându‐se pe circa 70‐75 zile. 

Distribuţie: şerparul este răspândit în Europa sud‐vestică, centrală şi sud‐estică, 

în  nordul  Peninsulei  Arabia  şi  în  Asia  Mică  şi  o  populaţie  itolată  în  Asia 

Centrală. Populaţia de aici este migratoare, cartierul de iernare fiind reprezentat 

de sahelul din Africa. În Peninsula India specia este sedentară. 

În România  este  răspândit  în  special  în  Transilvania  şi Dobrogea,  dar  lipsesc 

informaţiile certe cu privire la cuibăritul speciei în Muntenia şi Moldova. 

Efective populaţionale:  efectivul  european al  speciei  este  estimat  la  circa 8400‐

13000perechi clocitoare, cu efective semnificative înBelarus şi mai ales în Spania 

şi Turcia.  

În România cuibăresc în prezent circa 220‐300 perechi. 

Relevanţa sitului pentru specie: probabil semnificativă  ţinând cont de efectivul 

naţional  relativ mic.  Conform  formularului  standard  al  sitului  aici  cuibăresc 

constant 2‐3 perechi cu o stare de conservare favorabilă (B). 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nesemnificativ  spre  nul.  În 

zona  de  proiect  nu  a  fost  identificat  nici  un  cuib  de  pasăre  răpitoare,  iar 

terenurile învecinate sunt acoperite de vegetaţie lemnoasă ceea ce face ca ele să 

nu fie optime ca terenuri de hrănire pentru şerpar. 

 

Circus aeruginosus (erete de stuf) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie clocitoare în România, 

migratoare  oaspete  de  vară,  dependentă  de  zone  umede  întinse  cu  vegetaţie 

palustră abundentă.  Îşi  instalează  cuibul  în  stufărişuri  compacte. Este o  specie 

monogamă  pentru  un  sezon  de  reproducere.  Ponta  este  formată  din  3‐8  ouă, 

Page 43: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

43

incubate odată cu depunerea primului ou, în special de către femelă. Ecloziunea 

se produce asincron, după o perioadă de dezvoltare  embrionară de 31‐38 zile. 

Puii devin zburători la vărsta de circa 40 zile. 

Hrana  este  formată  din  amfibieni,  păsări,  ouă  şi  sau  pui  ale  altor  specii  şi 

ocazional micromamifere şi reptile. 

Distribuţie: cuibăreşte  în zona temperată şi subtropicală a Eurasiei şi  în Nordul 

Africii.  În România  este o  specie  comună,  în  special  în  etajul de  şes  şi  colinat, 

unde există zone umede întinse cu vegetaţie palustră abundentă. 

Efective  populaţionale:efectivul  european  al  speciei  este  estimat  la  93‐140 mii 

perechi clocitoare cu densităţi mari în Belarus, Ungaria, Polonia şi România. 

Efectivul naţional als peciei este estimat la circa 1700‐2500 perechi. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  nesemnificativă  pe  durata  sezonului  de 

reproducere,  în sit neexistând zone umede mari cu vegetaţie palustră Situl este 

însă  tranzitat  în  perioadele  de  pasaj  de  efective  populaţionale  relativ mari  de 

până la 100 indivizi, conform formularului standard al sitului. În aceste condiţii 

starea de conservare a speciei însit este în prezent neevaluată  

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nul.  Specia  nu  cuibăreşte  în 

zona de proiect şi nici în zonele învecinate. 

 

Circus cyaneus (erete vânăt) 

Aspecte privind ecologia  și etologia speciei: este o specie  în general oaspete de 

iarnă  pentru  România.  Cuibăreşte  în  terenuri  deschise  acoperite  cu  vegetaţie 

ierboasă  scundă.  Este  o  specie  monogamă  pentru  un  sezon  de  reproducere. 

Cuibul  este  instalat pe  sol, ponta  este  formată din  4‐6 ouă  incubate numai de 

femelă pentru circa o lună. Puii sunt nidicoli şi devin zburători dupa o perioadă 

de dezvoltare postembrionară de circa 35‐40 zile. 

Este o specie prădătoare care vânează în general diverse specii de paseriforeme 

şi micromamifere. 

Distribuţie:  specia este clocitoare  în  jumătatea nordică a Americii de Nord  şi a 

Eurasiei şi iernează în partea de sud a acestor continente. 

Efective populaţionale:  efectivul  european al  speciei  este  estimat  la  circa 32‐59 

mii perechi. Nu cuibăreşte în România. 

Page 44: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

44

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  situl  este  important  păentru  specie  numai  pe 

durata  sezonului de  iarnă,  când  în  sit  iernează efective de  circa 40‐50  indivizi, 

conform  formularului  standard  al  sitului  starea de  conservare  a  acestora  fiind 

favorabilă (B). 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nul,  în  perioada  de 

implementare a proiectului, care nu va fi iarna, specia nefiind prezentă în sit. În 

plus zona de proiect nu este acoperită de tipul de habitat caracteristic, pe care il 

foloseşte eretele vânăt pentru iernare. 

 

Bonasa bonasia (ieruncă) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie sedentară,  ierunca habitează 

în păduri de  conifere mature nederanjate, dar poate  fi  identificată  şi  în păduri 

mixte sau de foioase (făgete). De obicei preferă pădurile dese cu exemplare mari 

de molid şi larice, cu arini şi mesteacăn pe marginile poienilor. Preferă pădurile 

mai umede, de multe ori fiind prezentă în apropierea cursurilor de apă. Prezența 

speciei  în  teritoriu  este  legată  și  de  prezența  tufărişurilor  dese  (ex.  Vaccinium 

myrtillus).  Preferă  de  asemenea  vegetaţia  de  tranziţie  dintre  diferite  asociaţii 

forestiere. Nevoile speciei se scimbă pe parcursul anului. Astfel, doar un habitat 

mozaicat, aproape neatins, poate satisface cerințele ecologice ale speciei. 

Ierunca  se  hrăneşte  la  sol,  consumând  prepoderent  muguri,  frunze,  flori, 

seminţe,  fructe de pădure  (mure de pădure,  frăguțe, alune, dar mai ales afine) 

etc. Hrana  vegetală  este  completată  cu  insecte,  de  cele mai multe  ori  furnici, 

gândaci  şi  diferite  larve.  În  timpul  iernii,  din  cauza  stratului  de  zăpadă,  se 

hrăneşte în copaci cu seminţe, frunze şi muguri (salcie, mesteacăn, arin, fag etc.). 

De obicei se mişcă în perechi, care stau împreună pe tot parcursul anului, dar pot 

fi  întâlnite  şi  exemplare  solitare.  Uneori  indivizii  formează  grupuri  mici  în 

sezonul de  iarnă.  Ierunca este o specie  teritorială, mărimea  teritoriului variând 

mult. În Europa Centrala densitatea medie a speciei este de cinci perechi pe un 

kilometru pătrat.  Ierunca  îşi apără  teritoriul doar  în  timpul primăverii  şi verii, 

iarna  poate  să  se mişte  pe  suprafețe mai mari,  dar  primăvara  se  întoarce  la 

teritoriul său. 

Ierunca  este  o  pasăre  monogamă.  După  împerechere  de  cele  mai  multe  ori 

masculul părăseşte femela, care creşte singură puii. Cuibăreşte pe pământ, într‐

un cuib cu diametrul de aproximativ 20 cm și adâncimea de 4‐5 cm. Cuibul este 

căptuşit cu ierburi, frunze şi muşchi. Femela depune 7‐11 ouă la un interval de 1‐

2 zile între ele. Incubaţia de 25‐27 zile începe cu depunerea ultimului ou, juvenilii 

Page 45: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

45

eclozând deodată. După 24 de ore de  la eclozare puii abandonează cuibul şi se 

hrănesc  independent. Dupa câteva zile aceștia sunt deja capabili de zboruri pe 

distanțe scurte. Pui ating mărimea adulților în 30‐40 de zile de la eclozare, iar la 

vârsta  de  trei  luni  sunt  total  independenţi.  Când  puii  sunt mai mari,  sau  la 

sfârşitul verii, masculul se întoarce la familia lui, perechea se reasociază şi rămân 

împreună pe timpul iernii. Perechea stă împreună cu juvenilii şi pe timpul iernii 

doar în rare cazuri. 

Distribuţie:  trăieşte  în partea nordică a Eurasiei, Europa centrală şi de Est. Este 

răspândită în pădurile taiga, iar în zona temperată este prezentă zone montane, 

între altitudini de 600‐1.800 m. 

Efective  populaţionale:  efectivul  european  al  speciei  este  estimat  la  2,5‐3,1 

milioane  de  perechi,  bine  reprezentată  în  Belarus,  Finlanda  şi  Polonia.  În 

România efectivul populaţional este estimat la 10.13 mii perechi. 

Relevanţa  sitului pentru  specie:  semnificativă,  în  sit  cuibărind  250‐280 perechi 

aflate  în  stare de  conservare  favorabilă  (B)  conform  formularului  stanfdard  al 

speciei. 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  probabil  nesemnificativ, 

datorită  suprafeţei mici  de  habitat  care  va  fi  afectată  de  proiect,  raportată  la 

suprafaţă totală a habitatului disponibil pentru speciei în sit. 

 

Bubo bubo (buhă) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie sedentară  în România 

care cuibăreşte păduri cu arbpori bătrâni din zona de şes până în etajul montan 

superior. Este o specie monogamă pe termen lung (posibil pe viaţă). Cuibul este 

instalat  în  scurburi  de  arbori,  pe  stânci  sau  in  diverse  cavităţi  ale  pereţilor 

stâncoşi  şi  chiar pe  sol  în  adâncituri  la  baza  arborilor,  şi  este puţin  amenajat. 

Ponta este  formată din 2‐4 ouă,  incubate numai de  femelă pentru circa 35 zile. 

Ecloziunea este asincronă, puii sunt nidicoli şi devin zburători după circa 2 luni 

de la ecloziune. 

Hrana  este  formată  din mamifere  de  talie mică  şi mijlocie  şi  păsări  de  talie 

mijlocie. 

Distribuţie:  cuibăreşte  în  întreaga  Eurasie  exceptând  tundra  arctică  şi  zonele 

subtropicale  şi  tropicale  din  sudul  Europei  şi  Asiei.  În  România  specia  este 

cantonată în special în păduri din Transilvania şi Carpaţi, dar şi în Dobrogea. 

Page 46: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

46

Efective populaţionale: efectivul european al speciei este cuprins între 19‐38 mii 

perechi, specia fiind bine reprezentată în Franţa, Norvegia, Croaţia şi şi Finlanda. 

În România cuibăresc 750‐1000 perechi. 

Relevanţa  sitului pentru  specie: puţin  semnificativă,  în  sit  cuibărind  conforma 

formularului standard al sitului numai o singură pereche. Starea de conservare 

este în prezent favorabilă (B) 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nesemnificativ,  probabil  nul. 

Specia nu a fost identificată în teren, iar în zona de proiect, cuibăritul speciei este 

puţin probabil. 

 

Asio flammeus (ciuf de câmp) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie oaspete de iarnă pentru 

România,  excepţional  cuibăritoare.  Cuibăreşte  numai  în  stepele  temperate  şi 

boreale  şi  în  tundra  arctică.  Este  o  specie  monogamă  pentru  un  sezon  de 

reproducere. Cuibul este  instalat pe sol ascuns  în vegetaţie. Ponta este  formată 

din  4‐8  ouă  incubate  numai  de  femelă  pentru  circa  25  zile.  Ecloziunea  este 

asincronă, puii sunt nidicoli şi devin zburători după circa 27 – 30 zile. 

Hrana este formată din micromamifere şi păsări de talie mică şi mijlocie. 

Distribuţie: cuibăreşte pe toate continentele exceptândAustralia şi Antarctica, în 

terenuri deschise. În România este oaspete de iarnă, cuibăritul speciei fiind puţin 

documentat. 

Efective populaţionale:  efectivul  european  al  speciei  este  estimat  la  58‐180 mii 

perechi clocitoare. 

Relevanţa sitului pentru specie: probabil nesemnificativă, conform formularului 

standard al sitului fiind posibilă în sit cuibărirea unei perechi. 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nesemnificativ,  probabil  nul. 

Cuibărirea  speciei  atât  în  zona  de  proiect  cât  şi  în  zonele  învecinate  este 

imposibilă, aceste zone nefiind acoperite de terenuri deschise stepice. 

 

Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb) 

Page 47: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

47

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: trăieşte în păduri de foioase sau de 

conifere cu mulţi arbori seculari şi copaci putrezi. Urcă şi în regiunile montane, 

dar mai ales în zonele mai calde, cu expunere sudică. Ciocănitoarea cu spate alb 

este o specie sedentară, ce se deplasează pe distanţe mari în sezonul de toamna 

şi de iarnă. Indivizii se hrănesc cu  insecte şi  larve ale acestora pe  care le  caută 

adesea la  nivelul solului, în  buşteni şi trunchiuri de arbori căzuţi şi putreziţi pe 

care  îi  scobesc  sub  formă de  găuri  conice. Meniul  trofic  include  şi  fructe  de 

pădure.  Specia  este  solitară  în  afara  sezonului  de  reproducere.  Perechile  se 

reformează  de  la  un  an  la  altul. Ambele  sexe  bat  darabana,  însă  diferenţa 

constă  în  faptul  că  masculul  bate  cu  o  frecvenţă  mai  mare  decât  femela. 

Scobesc  în  trunchiuri  şi  crengi groase putrede o scorbură cu  un  diametru  la 

intrare  de  de  5,5x6,5  cm.  Cuibul  se  află  de  regulă  la  circa  4  m  înălţime. 

Singura pontă constă din 3‐5 ouă depuse la mijlocul lunii aprile, clocite circa 10 

zile de ambii adulţi. Puii zboară la circa 25 de zile de la eclozare. 

Distribuţie:  Specia  este  larg  răspândită  în  Siberia  şi  Centrul  Asiei  până  la 

Peninsula Camceatca  şi  Insulele  Japoneze.  În   Europa  centrală  şi  estică  specia 

este destul de  rară  iar  în Europa de Vest,  în prezent, este absentă.  În România 

este prezentă mai ales în interiorul arcului carpatic şi în Dobrogea.. 

Efective populaţionale:  în Europa efectivul clocitor este estimat  la circa 180.550 

mii perechi. În România efectivul populaţional clocitor este estimat la 16‐24 mii 

perechi. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  semnificativă,  în  sit  cuibărind  conform 

formularului standard al sitului 60‐80 perechi, în stare de conservare favorabilă 

(B). 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  probabil  nesemnificativ.  În 

zona de studiu şi în zonele învecinate specia nu a fost observată. De asemenea, 

nu au fost identificate galerii aparţinând ciocănitorilor în arborii din vecinătatea 

zonei de proiect. 

 

Dryocopus martius (negraică) 

Aspecte  privind  ecologia  și  etologia  speciei:  este  o  specie  sedentară,  care 

habitează preponderent  în zona pădurilor de conifere  şi de amestec, mai rar se 

întâlneşte la şes. Cuibul este săpat în trunchiurile arborilor, la înălțimi de 3 până 

la 20 m înălțime față de sol. Intrarea în cuib este rotund/ovală, cu un diametru de 

8‐9 cm. Ponta, alcătuită din 3‐5 ouă, este depusă  în perioada aprilie‐mai. Ouăle 

sunt clocite de ambele sexe timp de 13‐14 zile. Frecventează pădurile bătrâne de 

Page 48: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

48

conifere  sau de  foioase,  cățărându‐se pe  trunchiul  arborilor pentru  a  se hrăni. 

Ciocănitoarea  neagră  este  mare  consumatoare  de  larve  de  coleoptere  și 

lepidoptere xilofage, pe care indivizii le caută săpând cu ciocul în lemnul atacat. 

Iarna,  indivizii coboară  în  ținuturile  joase  în căutarea hranei. În anotimpul rece 

baza trofică este înlocuită parțial cu fructe și semințe. 

Distribuţie: este comună  în Europa centrală  și nordică, dar mai  rară  în Europa 

sudică  și de est. Lipsește din  Insulele Britanice,  Insulele din Marea Mediterană 

precum  și  din  lungul  Coastei  Scandinave.  În  România  este  răspândită  cu 

precădere  de‐a  lungul  lanțului  carpatic, Munții Măcin,  Podișul  Transilvaniei, 

Banat, Bucovina, Delta Dunării. Este mai rară în restul Dobrogei, în partea sudică 

a Moldovei și în Câmpia Română 

Efective populaţionale:  la nivel european este estimată o populație cuibăritoare 

de  740.000‐1.400.000  de  perechi.  La  nivel  național  populația  de  ciocănitoare 

negră este  relativ  stabilă,  fiind estimat un efectiv populațional de  circa 6.000 – 

8.000 de perechi. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  semnificativă,  în  sit  cuibărind  conform 

formularului standard al sitului 70‐90 perechi, în stare de conservare favorabilă 

(B). 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  probabil  nesemnificativ.  În 

zona de studiu şi în zonele învecinate specia nu a fost observată. De asemenea, 

nu au fost identificate galerii aparţinând ciocănitorilor în arborii din vecinătatea 

zonei de proiect. 

 

Ficedula albicollis (muscar gulerat) 

Aspecte  privind  ecologia  și  etologia  speciei:  cuibăreşte  în  rarişti  şi  păduri  de 

foioase din regiunea colinară  înaltă și montană,  în arbori bătrâni, cu cavităţi  în 

care îşi construiesc cuibul. Se hrăneşte cu insecte vânate din zbor, dar şi cu larve 

şi  fluturi  la nivelul coroanei arborilor. Specia poate  fi observată cuibărind  și  în 

grădini  și parcuri. Ponta este  constituită din 4‐6 ouă. Clocitul,  realizat doar de 

femelă, durează 12‐13 zile. Toamna migrează în Africa centrală. 

Distribuţie: muscarul  gulerat  cuibărește  din  estul  Franței  până  la Ural  și  din 

nordul Europei până  în  zona mediteraneană.  În România  cuibăreşte  în păduri 

foioase din regiunea colinară ţi montană. 

Page 49: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

49

Efective populaţionale: populația cuibăritoare este estimată la nivel European la 

aproximativ  1,4‐2,4  mil  perechi.  La  nivel  național  a  fost  estimat  un  efectiv 

populațional de 150.000 – 200.000 de perechi. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  semnificativă,  în  sit  cuibărind  conform 

formularului  standard  un  efectiv  estimat  la  4,5‐5,5  mii  perechi,  în  stare  de 

conservare favorabilă (B). 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nesemnificativă,  specia  fiind 

extrem de rară în zona de proiect, care nu este acoperită cu habitatul tipic. 

 

Ficedula parva (muscar mic) 

Aspecte  privind  ecologia  și  etologia  speciei:  preferă  pădurile  de  foioase  sau 

mixte (foioase – conifere), dar cuibăreşte şi în păduri de conifere. Adeseori specia 

poate  fi  observată  în  apropierea  apelor  curgătoare. Muscarul mic  preferă,  de 

asemenea,  pădurile  cu  arbori  înalţi  şi  cu  subarboret  dezvoltat.  În  timpul 

migraţiei  indivizi  pot  fi  întâlniți  şi  în  alte  habitate  cu  arbori  sau  tufişuri.  În 

România preferă pădurile de fag şi cele mixte de fag‐brad‐molid. De asemenea, 

este posibil să cuibărească şi  în pădurile de carpen‐tei‐stejar din Podişul Nord‐

Dobrogean. 

Baza trofică este formată predominant din insecte şi alte nevertebrate. În timpul 

perioadei  de  cuibărit  muscarul  mic  îşi  procură  hrana  mai  ales  din  coroana 

arborilor, mişcându‐se  rapid,  ca  pitulicele,  însă,  uneori,  vânează  și  ca  ceilalți 

muscari. Mai  rar, muscarul mic  culege  hrana  şi  la  nivelul  solului.  În  timpul 

migraţiei  şi  la  locurile  de  iernare  specia  utilizează  mai  mult  vegetaţia 

subarbustivă. 

De  cele mai multe ori  cuibul este  construit  în  scorburi, dar  sunt  cazuri  în  care 

cuiburile  sunt  realizate  și  în  exteriorul  scorburilor,  în  subarboret  sau  în 

coronamentul arborilor, la o înălţime cuprinsă între 1,2 și 21 m de la sol. Cuibul 

este  construit  aproape  exclusiv  de  femelă  din materiale  vegetale,  de  cele mai 

multe ori din briofite, şi este căptuşit cu pene şi păr. Perioada de cuibărit începe 

în luna mai. Muscarul mic cuibăreşte doar o dată pe an. Femela depune circa 5‐6 

ouă, mai  rar  4  sau  7,  și  începe  clocitul după depunerea ultimului ou. Clocitul 

durează 12‐13 zile. Masculul nu ajută în clocit. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi, 

iar  juvenilii părăsesc cuibul după 12‐13 zile. După părăsirea cuibului, puii mai 

sunt hrăniţi o perioadă de timp până ce devin independenţi. 

Page 50: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

50

Fiind  o  specie  cuibăritoare  în  scorburi,  are  nevoie  de  lemn  uscat,  pe  picioar, 

pentru cuibărit. Astfel de condiţii se  întâlnesc  în pădurile bătrâne şi necurăţate. 

Scoaterea  lemnului  mort  pe  picioar  din  fondul  forestier  limitează  densitatea 

populațională locală a speciei. 

Este o specie migratoare de distanţă lungă, fiind una dintre foarte puţinele specii 

cuibăritoare din România care migrează în sud‐est, petrecând iarna în Pakistan şi 

India, și nu în Africa. Soseşte înapoi în masă în prima parte a lunii mai, masculii 

ajungând  primii.  În  toamnă migraţia  ceea mai  intensă  poate  fi  observată  în  a 

doua  parte  a  lunii  septembrie,  dar  pot  fi  observate  exemplare  până  în  luna 

octombrie. O migraţie  de  toamnă  foarte  intensă  a  speciei  se  poate  observa  în 

Dobrogea. 

Distribuţie:  Limita  vestică  a  arealului  se  află  în  Europa  centrală.  În  nord 

cuibăreşte  în sudul Scandinaviei,  iar  în est până  la Siberia.  În sud cuibăreşte  în 

Bulgaria, Krimea  și Caucaz, până  la Munţii Elbruz.  În România muscarul mic 

este  răspândit  pe  tot  teritoriul  Carpaţilor,  fiind  o  specie  comună  a  făgetelor 

Carpaţilor Orientali  şi Meridionali.  În Munţii  Banatului  şi  în Munţii Apuseni 

densitatea  perechilor  cuibăritoare  este mai mică.  Perechi  cuibăritoare  au  fost 

identificate şi în interiorul Transilvaniei (Podişul Hârtibaciului).  

Efective populaţionale: populaţia europeană este estimată undeva între 3.200.000 

și  4.600.000  de  perechi.  Populaţia  din  România  este  estimată  la  aproximativ 

360.000 – 512.000 de perechi.  

Relevanţa  sitului pentru  specie: posibil  semnificativă,  în  sit  cuibărind  conform 

formularului  standard  al  specie  5‐6  sute  perechi  aflate  în  stare  de  conservare 

favorabilă. 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nesemnificativ,în  zona  de 

proiect specia fiind foarte slab reprezentată.  

Falco peregrinus (şoim călător) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie sedentară, şi eventual 

oaspete de  iarnă  în România,  care  cuibăreşre  rar  în România, deşi  nu  aşa  rar 

precum  se  considera  la  finele  secolului  trecut.  Cuibăreşte  în  general  în  zone 

stâncoase,  instalându‐şi  cuibul  în  cavităţi  din  pereţii  stâncilor  sau  eventual  în 

oraşe folosind ca suport decuib clădirile înalte sau turlele de biserici. Este deci şi 

o specie antropofilă, la începutul secolului trecut cuibărind inclusiv în Bucureşti. 

Este  o  specie  monoigamă  pe  termen  lung.  Ponta  este  formată  din  3‐4  ouă 

incubate pentru circa o  lună de ambii parteneri. Ecloziunea este asincronă, puii 

sunt nidicoli şi devin zburători după circa 35‐45 zile. 

Page 51: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

51

Se hrăneşte în special cu păsări de talie medie pe care le capturează exclusiv din 

zbor. 

Distribuţie: este o specie cu adevărat cosmopolită, cuibărind în toate continentele 

cu excepţia Antarcticii. În România, în prezent cuibăreşte izolat în câteva masive 

muntoase. 

Efective  populaţionale:  efectivul  european  al  speciei  este  estimat  la  12‐25 mii 

perechi, cu concentratii mari în Franţa şi Marea Britanie, iar în România efectivul 

clocitor este estimat la 8‐15 perechi clocitoare. 

Relevanţa sitului pentru specie: este semnificativă, în sit cuibărind 1‐2 perechi cu 

o stare de conservare favorabilă (B), conform formularului standard. 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  este  nesemnificativ,  specia 

nefiind cuibăritoare în zona de proiect şi nici în zonele învecinate. 

 

Tetrao urogallus (cocoş de munte) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o pasăre sedentară ce habitează 

în molidișuri mature, nu  foarte dese,  cu  subarboret  și  strat  ierbos,  îndosebi  cu 

plante cu bace (Vaccinium myrtillus, V. vitis‐idaea), între 800 și 1.800 m altitudine. 

În  căutarea hranei,  cocoșul de munte poate  fi observat  și  în  rariști,  tăieturi de 

pădure, arborete de mesteacăn, turbării și chiar în tufărișurile subalpine. Specia 

este    poligam‐poligină.  În  luna  aprilie  și  la  începutul  lunii  mai  masculii 

desfășoară,  în  vederea  împerecherii,  jocuri  nupțiale  pe  suprafețe  restrânse  ale 

pădurii, în așa numitele”locuri de rotit”. Femela (gotca) depune 6‐10 ouă în luna 

mai  într‐un  cuib  rudimentar, amenajat pe  sol.  Incubația durează 26‐28 de zile. 

Puii, nidifugi sunt îngrijiți doar de femelă. Hrana este mixtă, însă preponderent 

vegetală:  ”ace”  de  molid,  muguri,  semințe,  ierburi  suculente,  fructe  de 

pădure/bace. Hrana de proveniență animală, cu o pondere scăzută, este formată 

din  râme,  ”ouă” de  furnici,  insecte  și moluște. Cu  acestea  sunt  în mare parte 

hrăniți  puii  de  către  femelă.  De  asemenea,  specia  are  nevoie  de  apă  și  de 

pietricele pentru digerarea hranei. Zborul cocoșului de munte este greoi datorită 

aripilor  scurte  rotunjite  și  a greutății  indivizilor. Zgomotul puternic produs  în 

timpul zborului poate atrage atenţia prădătorilior. De aceea, cocoşul de munte 

evită zborul, dacă este posibil, și mai degrabă se ascunde în vegetaţia densă. 

Distribuţie:  Este  o  specie  sedentară,  palearctică,  euro‐siberiană  și  boreo‐alpină 

prezentă în nordul Europei, în vestul şi centrul Asiei. Este răpândită nu numai în 

pădurile  taiga  de  pe  latitudinile mai  nordice,  ci  e  prezentă  şi  in  pădurile  de 

Page 52: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

52

conifere montane  din  regiunea  temperată  a  Eurasiei,  de  asemenea  in Munţii 

Carpaţi la atitudini mai mari de 800 m. Populaţia din Scoţia s‐a stins, dar specia a 

fost  reîntrodusă  din  Suedia.  În  Germania  cocoșul  de  munte  este  pe  cale  de 

dispariţie.  

Efective  populaţionale:  în  Europa  trăiesc  aproximativ  800.000‐1.000.000  de 

perechi.  Specia  este  în  declin  în  aproape  toată  Europa.  Această  scădere  este 

diminuată  datorită  creşterii  semnificative  a  populaţiei  din  Rusia.  Motivul 

principal  al  declinului  din  ţările  europene  este  reprezentat  de  distrugerea 

habitatelor  şi  de  disturbarea  antropică.  În România  trăiesc  aproximativ  4.500‐

5.200 de perechi, iar populaţia este stabilă. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  semnificativă,  în  sit  fiind  prezenţi  150‐190 

masculi  iar  stzarea  de  conservare  a  speciei  este  favorabilă  (B)  în  sit,  conform 

formularului standard. 

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ spre nul, în zona 

de proiect specia nefiind  identificată.  In plus, din cauza persistenţei zăpezii,  în 

luna  aprilie  când  au  loc  dansurile  nupţiale,  accesul  în  zona  de  proiect  este 

imposibilă  cu mijloace motorizate  ceea  ce  face  la  lucrările  să  fie  imposibil  de 

realizat. 

 

Caprimulgus europaeus (caprimulg) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie migratoare, oaspete de vară, 

trăieşte  în  păduri  luminoase,  deschise  și  câmpii  cu  arbori  izolați.  Specia  este 

activă noaptea și în perioada crepusculară. Cuibul este realizat pe sol sub formă 

de  o  simplă  adâncitură  în  apropierea  unui  trunchi/ramuri  uscate.  Ponta  este 

formată din 2 ouă depuse noaptea la un interval de 36 de ore, de la sfârșitul lunii 

mai până în luna iunie sau chiar iulie. Incubația se desfășoară timp de 16‐21 de 

zile. Clocirea  începe după depunerea primului  ou  și  este  asigurată de  ambele 

sexe, însă ziua clocește mai mult femela. Caprimulgul depune două ponte pe an. 

Puii,  seminidicoli,  sunt  îngrijiți  de  ambii  părinți.  Când  femela  începe  a  doua 

clocire, masculul preia îngrijirea puilor. Juvenilii devin capabili să zboare la 17‐

19  zile  de  la  eclozare  și  devin  independenți  la  31‐34  de  zile.  Baza  trofică  a 

caprimulgului este formată din insecte mari active noaptea și în amurg. 

Distribuţie: cuibăreşte în zone împădurite din Africa de Nord, Europa de Sud şi 

Vest,  iar  spre  nord  până  în  zona  de  tundră  şi  de  stepă  la  est.  În  România 

caprimulgul este un oaspete de vară, cuibăreşte  în mai multe  tipuri de pădure, 

Page 53: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

53

din  Delta  Dunării  până  în  zona  subalpină  în  Banat,  Podişul  Transilvaniei, 

Moldova şi Dobrogea, dar şi în zona montană până la altitudinea de 1.500 m. 

Efective  populaţionale:  populația  europeană  cuibăritoare  de  caprimulg  este 

estimată, la 470.000‐1.000.000. În România cuibăresc 12‐15 mii perechi. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  semnificativă,  în  sit  cuibărind  conform 

formularului standard 250‐320 perechi, dar starea de conservare este în prezent 

nefavorabilă (C). 

Efectul  implementării proiectului asupra speciei: este nesemnificativ, habitatele 

forestiere  identificate  nu  sunt  corespunzătoare  cerințelor  ecologice  ale 

caprimulgului nici ca habitat de cuibărire și adăpost și nici ca habitat de hrănire. 

 

Glaucidium passerinum (ciuvică) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: cuibăreşte îndeosebi în cuiburi vechi 

de ciocănitori, mai ales de ciocănitoare pestriţă mare  (Dendrocopos major), dar şi 

în cavităţi naturale (scorburi, rupturi de arbori). Ponta este format din 4‐6 ouă ce 

sunt depuse  la  interval de două zile  în  luna aprilie  sau  la  începutul  lunii mai. 

Cloceşte doar  femela, care  în acest  timp este hrănită de către mascul.  Incubaţia 

durează  28‐29  zile,  iar  juvenilii  părăresc  cuibul  la  vârsta  de  29‐32  zile. Hrana 

constă din mamifere mici  (rozătoare,  insectivore), păsărele, mai  rar din  insecte 

mari, fiind căutată în rarişti, pe lizierele pădurilor și în poieni. Vânează seara şi 

spre dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui. Ciuvica are obiceiul, mai ales iarna, 

de a face rezerve de hrană, pe care le adună în scorburi. 

Distribuţie:  specie  cu  areal  disjunct  boreo‐alpin,  ciuvica  este  răspândită  în 

taigaua  eurasiatică  de  la Oceanul Atlantic  (Norvegia)  până  la Oceanul  Pacific 

(China,  Sahalin),  inclusiv  în munţii Altai  şi  Saian  din Asia  centrală.  Populaţii 

relictare de vârstă post‐glacială există în munţii înalţi central şi est‐europeni, din 

estul Franţei (Jura, Vosgi), până în sudul Germaniei şi România (Carpaţi), şi alte 

mici  nuclee  izolate  au  fost  identificate  în  Bulgaria  (Balcani, Rodopi)  şi Grecia 

(munţii Vardonesia).  Specie  sedentară, dar  în  iernile  aspre păsările  nordice  se 

deplasează spre sud, în limitele arealului. Sunt menţionate rare cazuri de păsări 

eratice ajunse în afara ariilor de reproducere 

Efective populaţionale: La nivelul Europei,  ciuvica are un  statut de  conservare 

favorabil (Non‐SPEC), populaţiile ei fiind stabile. Efectivele populaţionale de pe 

continent (între 47.000‐110.000 perechi) sunt supuse unor oscilaţii determinate de 

Page 54: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

54

condiţiile  climatice  şi  de  fluctuaţiile  populaţiilor  de  rozătoare.  Cele  mai 

abundente populaţii aparţinând acestei specii se află în ţările nordice şi în Rusia. 

În România, ciuvica a fost identificată cu precizie de puţine ori, în puţine puncte 

din  zona  montană,  mai  ales  în  Carpaţii  Orientali  şi  pe  versantul  nordic  al 

Carpaţilor Meridionali, de asemenea  în Munţii Apuseni. Cu toate acestea, până 

în prezent în România nu au fost găsite cuiburi cu ouă sau pui. Se consideră că 

efectivul clocitor în România este de 2,5‐4 mii perechi. 

Relevanţa sitului pentru specie: este semnificativă, în sit cuibărind 80‐110 perechi 

cu  stare  de  conservare  nefavorabilă  (C),  conform  formularului  standard  al 

speciei. 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nesemnificativ,  în  zona  de 

proiect  şi  în zonele  învecinate nefiind  identificate galerii potential  folosibile de 

către ciuvică pentru cuibărire. 

 

Strix uralensis (huhurez mare) 

Aspecte  privind  ecologia  și  etologia  speciei:  este  o  specie  sedentară, 

preponderent nocturnă, ce utilizează habitate destul de diversificate,  funcție de 

zona  în  care  trăiește.  În  regiunile  nordice  cuibărește  în  arboretele  batrâne 

boreale, în mlaștini din munți și în păduri de conifere din regiunea de tundră. Pe 

alocuri se poate întâlni și în zone joase și platouri. În Europa Centrală și de Sud 

preferă pădurile de foioase, cu precadere cele de fag, fiind însă întâlnit și în cele 

de amestec. Unele populații cuibăresc în păduri pure de conifere și chiar în cele 

de stejar cu carpen. Este o pasăre care cuibărește  în zona muntoasă,  în ultimul 

timp manifestând o tendință de a coborâ în zona colinară. În regiunile de câmpie 

se întâlnește rar, mai ales în perioada de iarnă. 

Nu  îşi  construiește  cuib  propriu,  ocupând  pentru  acest  scop  scorburi  mari, 

cioatele trunchiurilor de arbori rupte de furtună sau cuiburi vechi ale altor păsări 

mari. Ocupă  cu  o  frecvență  ridicată  și  scorburile  artificiale  amplasate  pentru 

specie. 

Ponta,  formată  din  3  –  4  ouă,  este  depusă  pe materialul  existent  în  cuib  sau 

scorbură,  fără  nici  un  alt  material  adăugat.  Masculii  păzesc  zona  cuibului, 

semnalizând  sonor  prezența.  Ponta  este  depusă  începând  din  mijlocul  lunii 

martie până  la  începutul  lunii mai. Clocitul este asigurat de  femelă  și  începe o 

dată cu depunerea primului ou, iar eclozarea are loc după o perioadă de 27 ‐ 29 

de zile.  În anii nefavorabili  sub aspect al  resurselor  trofice,  femela nu  clocește. 

Page 55: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

55

Puii părăsesc cuibul la aproximativ 4‐5 săptămâni, înainte de a fi capabili de zbor 

și  rămân  în  preajma  cuibului  încă  două  săptămâni,  devenind  complet 

independenți după o perioadă de două  luni. Maturitatea  sexuală este atinsă  la 

vârsta de 2 ani. 

Baza  trofică  a  speciei  este  formată  în  special  din  mamifere  (șoareci,  iepuri, 

veverițe) și, mai rar din păsări. 

Distribuţie:  huhurezul  mare  este  răspândit  în  jumătatea  nordică  a  Eurasiei. 

Arealul nordic al speciei se extinde din Siberia de Vest până la Sakhalin, Corea și 

Japonia,  fiind  delimitat  cu  aproximație  în  nord  de  către  gradul  65  latitudinea 

nordică, iar spre sud limita arewalulu urmărește limita sudică a taigăi. Pe lângă 

acest  areal  continuu,  populații  se mai  întâlnesc  în  unele masive montane  din 

interiorul Europei. În România cuibărește atât în zonele colinare şi montane. Pot 

fi întâlniți indivizi de la altitudini joase, unde cuibăresc în păduri de foioase de la 

șes, până  la peste  1.800 m, unde  cuibăresc  în păduri batrâne de molid. Este o 

specie relativ comună în făgetele din estul și sudul Transilvaniei și în pădurile de 

munte ale Maramureșului, sporadic putând fi întâlnită în toate regiunile de deal 

din ambele laturi ale Carpaților. În sezonul rece apar în țara noastră și exemplare 

nordice. 

Efective populaţionale:  efectivul  european  al  speciei  este  estimat  la  53‐140 mii 

perechi clocitoare. Cel mai mare efectiv cuibăritor se  înregistrează  în România, 

unde cuibăresc 12‐20 mii perechi clocitoare. 

Relevanţa  sitului pentru  specie:  semnificativă,  în  sit  cuibăresc 60‐80 perechi  în 

stare de conservare favorabilă conform formularului standard al sitului. 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  în  perioada  de  efectuare  a 

evaluărilor  în  teren nu au  fost  identificate cuiburi  în perimetrul analizat. Acest 

aspect,  corelat  cu  media  redusă  a  vârstei  arboretului  și  cu  suprafața 

amplasamentului  proiectului,  considerăm  că  implementarea  proiectului  va 

manifesta un impact nesemnificativ asupra speciei. 

 

 

 

 

 

Page 56: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

56

 

Tabel nr. 9  Identificarea speciilor de păsări de interes conservativ la nivelul SPA 

Depresiunea şi Munţii Giurgeului posibil a fi afectate ca urmare a implementării 

proiectului 

 

Nr. 

crt. 

Denumirea ştiinţifică a 

speciei 

Prezentă (P) / 

potenţial prezentă 

(PP) / absentă (A) 

în perimetrul 

analizat 

Prezentă (P) / 

potenţial prezentă 

(PP) / absentă (A) 

în vecinătatea 

perimetrului analizat 

1.  Ciconia ciconia   A A 

2.  Pernis apivorus  A PP 

3.  Crex crex  A A 

4.  Aquila pomarina  A PP 

5.  Aquila chrysaetos  A PP 

6.  Aegolius funereus  PP P 

7.  Picoides tridactylus   PP P 

8.  Lanius collurio  PP PP 

9.  Lullula arborea  PP PP 

10.  Circaetus gallicus   A PP 

11.  Circus aeruginosus  A A 

12.  Circus cyaneus  PP PP 

13.  Bonasa bonasia   PP PP 

14.  Bubo bubo   PP PP 

15.  Asio flammeus  A A 

16.  Dendrocopos leucotos  A PP 

17.  Dryocopus martius  PP P 

18.  Ficedula albicollis  P P 

19.  Ficedula parva  P P 

20.  Falco peregrinus  A PP 

21.  Tetrao urogallus  P P 

22.  Caprimulgus europaeus  A A 

23.  Glaucidium passerinum  A PP 

24.  Stric uralensis  A PP 

 

 

 

Page 57: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

57

II. 2.2. ‐ Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și habitatelor de  interes  comunitar  la  nivelul  SCI  Călimani‐Gurghiu  prezente  pe  suprafața  și  în imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului. 

II. 2.2.1. Specii de vertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 

Lutra lutra (vidră) 

Aspecte privind ecologia  și etologia  speciei: vidra este o  specie dependentă de 

prezenţa apelor curgătoare sau statătoare, fărăr a avea o preferinţă clară pentru 

un tip sau celălalt de ecosistem acvatic. Trăieşte pe malurile acestora, în imediata 

vecinătate  a  luciului  de  apă,  de  unde  îşi  procură  hrana,  prezenţa  ei  fiind  un 

indicator al apelor curate. Este activă în special noaptea. 

Sezonul de  reproducere  se  întinde  în  intervalul  ianuarie‐februarie,  iar după  o 

perioadă  de  gestaţie  de  60‐65  de  zile,  femela  fată,  într‐o  galerie  amplasată  în 

malul apelor 1‐3 pui, care devin independenţi la vârsta de circa 1 an.  Masculul 

este solitar şi participă la creşterea puilor. Suprafaţa teritoriilor vidrei variază, în 

principal în funcţie de abundenţa hranei, între circa 2‐3km liniari (pe malul apei) 

şi până la circa 10 km liniari în locurile cu hrană mai puţin abundentă.  

Hrana este alcătuită în principal din peşte (peste 90%) dar consumă şi amfibieni, 

micromamifere, insecte acvatice şi păsări.  

Distribuţie: Lutra lutra este ospecie cu un areal enorm dar extrem de fragmentat 

şi  insular. Trăieşte  în  întreaga Palearctică, respectiv  în Eurasie  la sud de cerc ul 

polar  de  nord  şi  până  în  nordul  Africii  (inclusiv)  iar  pe  longitudine  arealul 

speciei  se  întinde  din  Irlanda  (în  vest)  şi până  în Kamchatka  (în  est). Este de 

asemenea prezentă, în Indonezia şi în Ceylon. 

În România specia este răspândită insular în nord‐vestul, sudul şi sud‐estul ţării 

şi într‐o mai mică măsură în interiorul arcului carpatic. 

Efective populaţionale: La nivel național, efectivul actual al vidrei este estimat la 

circa 2000 indivizi. Specia a cunoscut un regres accentuat al efectivului, începând 

cu a doua  jumătate a secolului  trecut, datorită vânării excesive, a braconajului, 

precum  şi creşterii gradului de poluare a apelor.  În ultimii ani, populaţia are o 

tendinţă de uşor reviriment.  

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  specia  este  listată  în  formularul  standard  al 

sitului  ca  fiind  prezentă,  fărăr  a  se  gface  precizări  referitoare  la  mărimea 

efectivului populaţional. În acelaşi timp, starea de conservare este considerată, în 

acelaşi formular standard ca fiind nefavorabilă (C). 

Page 58: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

58

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul, deoarece păraiele din zona 

de proiect au un debit extrem de redus, în prezent fiind în mare parte secate ca 

urmare a  secetei din ultimele  luni,  iar pantă  este mare.  În aceste  condiţii baza 

trofică a vidrei lipseşte aproape complet în zona de proiect. 

 

Barbastella barbastellus (liliac cârn) 

Aspecte  privind  ecologia  și  etologia  speciei:  este  o  specie  dependentă  de 

prezenţa  arborilor  bâtrâni  şi  scoburoşi  în  care  femelele  formează mici  colonii. 

Foarte  rar  în  compoziţia  acestor  colonii  intră  şi  masculii.  Hibernaculele  sunt 

reprezentate  în  principal  de  peşteri  şi  avene  în  care  temperatura  aerului  se 

menţine constant  între 0 – 3°C. se hrăneşte deasupra coronamentului pădurii şi 

la lizierele acestora, hrana fiind procurată exclusiv din zbor. Maturitatea sexuală 

este atinsă la vârsta de doi ani, iar gestaţia durează circa două luni. Femelele fată 

un singur pui pe an. Longevitatea maximă este de circa 23 ani. 

Hrana  este  formată  exclusiv din  insecte  între  acestea  cel mai  importante  fiind 

fluturii. 

Distribuţie:  liliacul  cârn  trăieşte  exclusiv  în  Europa,  respectiv  în  vestul 

Palearcticii. Habitatul  tipic este reprezentat de păduri de stejar, carpen,  fag sau 

amestecuri  ale  acestora,  de  la  câmpie  şo  până  în  etajul  montan  mijlociu.  În 

România este răspândit în principal în Transilvania dar şi în partea de sud‐vest a 

tării în zonele cu climat submediteraneean 

Efective populaţionale: neestimate. 

Relevanţa  sitului pentru  specie:  conform  formularului  standard al ROSCI 0227 

specia  este  prezentă  (P)  în  sit  pentru  perioada  de  reproducere  şi  probabil  şi 

pentru  perioada  de  iarnă,  când  hibernează.  În  prezent,  în  sit,  starea  de 

conservarea a speciei este nefavoirabilă (C). 

Efectul implementării proiectului asupra speciei: este nesemnificativ, aproape de 

nul,  întrucât  prin  realizarea  proiectului  nu  vor  fi  afectati  arborii  bătrâni  şi 

scorburoşi în care liliacul cârn se adăposteşte pe durata zilei sunt extrem de rari 

în zona de proiect , iar cei existenţi nu vor fi afectaţi în nici un fel.  

Rhinolophus ferrumequinum (liliac mare cu potcoavă) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie predominant troglofilă, 

care populează regiuni calde semiîmpădurite până  la altitudini de circa 800 m. 

Page 59: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

59

Maternităţile  formate  adesea din  câteva  sute de  femele  se  instalează  în  clădiri 

mari abandonate sau în cavităţi subterane. Adesea în coloniile de maternitate se 

asociază  cu  alte  specii  de  chiroptere.Hirernează  exclusiv  în  subteran  la 

temperaturi cuprinse între 7‐11°C şi cu umiditate crescută, între 85‐94%. 

Vânează la liziere de pădure, odată cu lăsarea întunericului hrănindu‐se exclusiv 

cu insecte din grupul fluturilor şi al gandacilor 

Maturitatea sexuală este atinsă de femele la vârsta de 3‐4 ani, iar copulaţia are loc 

din toamnă până în primavara. Fată câte un singur pui care devine independent 

la vârsta de circa 3‐4 săptămâni. 

Este o specie sedentară iar longevitatea maximă este în jur de 30 ani. 

Distribuţie:  trăieşte  exclusiv  în  Europa,  respectiv  în  vestul  Palearcticii.  În 

România este prezent mai ales în zonele carstice din Carpaţii Occidentali. 

Efective populaţionale: neestimate 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  probabil  nesemnificativă  din  cauzp  lipsei 

habitatului tipic atât pentru maternităţi cât şi pentru hibernare 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nesemnificativ  sau  chiar  nul 

din motivul lipsei habitatului tipic. 

 

Myotis myotis (liliac mare cu urechi de şoarece) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: este o specie termifilă, predominant 

antropofilă. Pe durata zilei se adăposteşte în clădiri sau scorburi ale arborilor. In 

general în România maternităţile sunt situate în poduri ale unor clădiri vechi sau 

abandonate precum  şi  în peşteri.. Hibernează din octombrie  ăână  în martie  în 

diferite cavităţi artificiale sau naturale, la temperaturi cuprinse între 7‐12°C şi cu 

umiditate crescută de peste 50%. 

Maturitatea  sexuală  este  atinsă  la  vârsta  de  1  sau  2  ani.Masculii  pot  avea 

haremuri de circa 5 femele. Gestaţia durează în jur de 2 luni iar singurul pui fătat 

devine  independent  după  circa  5‐6  săptămâni.  Longevitatea maximă  este  de 

circa 20 ani. 

Regimul trofic este exclusiv  insectivor. Vânăează odată cu  instalarea nopţii atât 

în pădure cât şi  în zone semideschise  între 0,5‐10 m  înălţime faţă de sol. Hrana 

constă în principal în gândaci, molii şi coropişniţe. 

Page 60: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

60

Distribuţie: trăieşte exclusiv în Europa, respectiv în partea de vest a Palearcticii. 

În România este  larg răspândit  în special  în Carpaţii Occidentaţi şi  în  interiorul 

Arcului Carpatic, dar este prezent şi în Carpaţii Meridionali şi în Dobrogea. 

Efective populaţionale: neestimate 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  probabil  semnificativă,  specia  fiind  listată  ca 

prezentă (P) în formularul standard al sitului şi cu stare de cornervare în prezent 

favorabilă (B). 

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ spre nul, în zona 

de proiect nefiind identificate adăposturi ale acestei specii. În plus habitatele de 

pădure din vecinătate nu vor fi afectate de realizarea proiectului. 

 

Myotis blythii (liliac mic cu urechi de şoarece) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie de talie relativ mare, gregară 

dependentă  pentru  hrănire  de  pajişti  naturale  cu  arbuşti  şi  zone  calcaroase. 

Maternităţile  sunt  instalate  în  peşteri  calde  sau  în  poduri  de  case,  şi  cu  totul 

excepţional în scorburile arborilor. 

Vânează odată cu lăsarea noptii în special lăcuste, cosaşi, fluturi şi gîndaci. 

Maturitatea sexuală survine la vîrsta de doi ani. Masculii pot avea haremuri, iar 

după o gestaţie de circa 50 zile femelele fată cel mai adesea un singur pui şi mai 

rar doi pui. Longvitatea maximă este de circa 30 ani 

Distribuţie: trăieşte în jumătatea de sud a Palearcticii şi în regiunea Orientală. În 

România specia este prezentă mai ales în Zonele carstive din Carpaţi. 

Efective populaţionale: neestimate 

Relevanţa sitului pentru specie: conform formularului standard al sitului Specia 

este considerată ca fiind comună (C) şi cu stare de conservare favorabilă în sit. 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  spre  nul,  în  zona  de  proiect 

nefiind  identificate  adăposturi  ale  acestei  specii,  iar  acoperirea  ridicată  a 

terenului  cu  vegetaţie  lemnoasă  face  ca  acestea  să  nu  poate  fi  folosite  pentru 

hrănire.  

 

Page 61: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

61

 

Canis lupus (lup) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: trăieşte în special în etajul colinar şi 

montan, dar este prezent inclusiv la şes şi în Delta Dunării, în habitate forestiere. 

Evită pădurile extrem de compacte, şi preferă alternanţa acestui tip de ecosistem 

cu zone deschise. Nu are cerinţe specifice pentru anumite tipuri de ecosisteme de 

pădure. Este frecvent în zonele care îi oferă o bază trofică abundentă, constituită 

atât din animale sălbatice cât şi domestice.  

Este un animal sociabil care trăieşte în haite ierarhizate şi teritoriale, formate din 

cel  puţin  4‐6  indivizi.  Mărimea  haitei  depinde  de  cantitatea  de  hrană  din 

teritoriu de  tipul de habitat, dar şi anotimp. Teritoriile se pot  întinde  în  funcţie 

de mărimea  haitei  şi  de  cantitatea  şi  calitatea  hranei  disponibile  pe  suprafeţe 

cuprinse  între  50‐150  km².  Haita  este  condusă  întotdeauna  de  perechea  alfa, 

formată din masculul  şi  femela dominanţi. Numai perechea alfa  se  reproduce. 

Acuplarea are loc în intervalul ianuarie‐februarie iar după o perioadă de gestaţie 

de circa două  luni, femela fată 4‐7 pui care sunt crescuţi de toţi  indivizii haitei. 

Maturitatea  sexuală  este  atinsă  la vârsta de doi  ani,  lupoaica  intrând  anual  în 

călduri.  Longevitatea  este  de  12‐15  ani, majoritatea  exemplarelor  nedepăşind 

vârsta de 10 ani. 

Vizuina este amplasată  în zone  liniştite, de obicei  în păduri  în apropierea unor 

surse de apă în locuri însorite. 

Comunicarea  intraspecifică  se  realizează  prin  urlet,  care  se  poate  auzi  de  la 

distanţe  apreciabile,  dar  şi  prin  stimuli  olfactivi  şi  prin  diferite  posturi,  care 

sugerează supunere sau agresivitate.  

Este un prădător activ, vânând mamifere, atât de talie mică cât şi de talie mare, 

dar si necrofag (în special iarna), Interacţiunile cu activităţile umane constau din 

prădarea  turmelor  de  animale  domestice  şi  competiţia  cu  vânătorii  pentru 

speciile de ierbivore. 

Distribuţie:  este  o  specie  cu  areal  holartic,  dar  care  în  prezent  din  cauza 

distrugerii habitatelor,  schimbarilor de mediu, persecuției de  către oameni  și a 

altor bariere de creștere a populației, lupii sunt răspândiţi insular în America de 

Nord, Europa și Asia. 

Efective populaţionale: efectivul populaţional actual în România este considerat 

de  circa 2000 – 2500  indivizi. Nivelul minim al populaţiei  la nivel național, de 

circa 1.500 de  indivizi a  fost atins  în perioada postbelică  (1960 – 1970),  când a 

Page 62: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

62

existat  o  campanie  puternică  de  combatere  a  lupului.  În  prezent  efectivul 

naţional este considerat stabil. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  usor  semnificativă,  specia  este  listată  ca  fiind 

prezentă  (P)  în  formularul standard al sitului  iar starea de conservare prezentă 

este favorabilă (B).  

Efectul  implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ spre nul având 

în  vedere  suprafața  redusă  vizată  de  implementarea  proiectului  în  raport  cu 

suprafața utilizată de o haită. 

 

Lynx lynx (râs) 

Aspecte  privind  ecologia  și  etologia  speciei:  trăieşte  în  masivele  forestiere 

întinse,  cu  relief  accidentat  şi  poieni  intercalate.  Culmile  scurte  şi  abrupte  îi 

permit  observarea  prăzii  şi  facilitează  deplasarea  în  teren.  Toate  tipurile  de 

vegetaţie forestieră care oferă posibilităţi de observare, pândă şi vânare a prăzii 

sunt  folosite  de  către  râs.  Este  o  specie  solitară,  pe  teritoriul  unui  mascul 

găsindu‐se  două  sau  trei  femele  cu  pui,  care  stau  împreună  din  primăvară  şi 

până  la  sfârşitul  toamnei. Anual,  femela naşte  1‐4 pui,  care  stau  în vizuină  în 

primele  luni de viaţă. Atunci  când puii  sunt abandonaţi de  femelă,  la  sfârşitul 

toamnei, de  cele mai multe ori  ei  rămân  împreună pe durata  iernii. Teritoriile 

râşilor  sunt  apărate  de  intruşii  de  acelaşi  sex  iar  mărimea  teritoriului  unui 

exemplar adult de  râs este de  cca. 40  ‐ 55 km². Prada principală a  râsului este 

căprioara, urmată de iepuri, exemplare tinere de cerb, capra neagră şi mai puţin 

mistreţul sau alte specii de animale. Consumă,  în general, doar părţi din prada 

ucisă, restul fiind consumat de alţi prădători sau de speciile necrofage. 

Distribuţie:  arealul  râsului  se  întinde pe  întreaga  suprafață  a pădurii de  taiga, 

din Scandinavia până  în estul Siberiei, acoperind pădurea montană din Europa 

(odinioară răspândită în toata zona, acum limitată la Balcani și Carpati), Caucaz, 

Asia Mică, Kopet dag  si  estul Manciuriei, Kansu  și  sud‐estul Tibetului,  insula 

Sacalin și, probabil, Sardinia. 

În secolul XIX râsul a fost exterminat din multe zone europene. De exemplu, în 

Elveția  acesta  a dispărut  ca urmare persecuției directe din partea  omului  și  a 

sensibilității  râsului  față de distrugerea habitatului  (defrișări). După anul 1971, 

râsul a fost reintrodus în Munții Jura și Alpi, iar până la mijlocul anilor 80 aceste 

populații s‐au răspândit rapid, apoi au stagnat, deși nu fuseseră acoperite toate 

habitatele favorabile lor. 

Page 63: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

63

În Romania atinge cea mai mare densitate din intregul sau areal, fiind prezent de 

la  200 m  la  1.800 m  altitudine, mai  ales  în  zonele  care  oferă  condiţii  optime 

pentru căprior, principala specie pradă. La nivel naţional, râsul este semnalat pe 

cca. 42.000 km². 

Efective populaţionale: în ultimul secol, populaţia de râs din România a cunoscut 

o evoluţie ascendentă, de la circa 150 de indivizi în perioada 1930‐1940 la peste 

1.000 de  indivizi  în prezent. În ultimul deceniu, această evoluţie ascendentă s‐a 

atenuat,  populaţia  fiind  stabilă, mărimea  ei  fiind  estimată  la  1.100  –  1.300  de 

indivizi. Populaţia de  râşi din România este estimată anual de  către autorităţi. 

Există tendinţe de supraestimare a populaţiei de râs (estimările oficiale sunt de 

cca. 1.800 de  indivizi), atât datorită  lipsei  informaţiilor privind ecologia speciei 

cât şi a modului de realizare a acestor estimări. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  probabil  semnificativă.  Nu  există  o  estimare 

concretă  a  efectivului  în  sit,  dar  conform  formularului  standard  starea  de 

conservare este ecelentă (A). 

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ având în vedere 

suprafața  redusă  vizată  de  implementarea  proiectului  în  raport  cu  suprafața 

utilizată  de  un  exemplar  de  râs,  cuprinsă  între  40  km²  și  55  km².  Pe  traseul 

proiectului și  în vecinătatea acestuia nu au fost  identificate vizuini şi nici urme 

sau lăsături ale râsului. 

 

Ursus arctos (urs brun) 

Aspecte privind  ecologia  și  etologia  speciei:  în prezent,  trăieşte  în principal  în 

pădurile montane întinse preferând amestecurile de răşinoase şi foioase, bogate 

în specii arbustive şi vegetaţie ierboasă. Este un animal omnivor care se hrăneşte 

care consumă atât hrană de provenianţă animală cât şi vegetală, astfel că preferă 

habitatele  în  care  se  găsesc  specii  de  fag,  gorun,  stejar,  precum  şi  scoruş  sau 

diverşi arbuşti şi specii erbacee, cu bulbi şi rizomi.  

În teritoriul său, ursul are nevoie locuri optime pentru amenajarea bârloagele din 

perioada de  iarnă. Acestea sunt reprezentate de diverse cavităţi naturale sau  în 

lipsa acestora ursul  îşi amenajează bârloagele sub arbori doborâţi, rădăcini sau 

cioate. 

Ursul este un animal cu activitate preponderent nocturnă, dar, în zonele unde nu 

este deranjat, el este activ şi în timpul zilei. Este un animal solitar. Acuplarea are 

loc în perioada mai‐iunie. Gestaţia durează 7‐8 luni în cursul căreia care există o 

Page 64: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

64

perioadă  latentă  de  4‐5  luni.  Femela  fată  într‐un  bârlog  2  sau  chiar  3  pui 

subdezvoltaţia  care măsoară  la naştere  circa 20‐25  cm  şi o greutate de până  la 

500g. Aceste dimensiuni  reduse ale puilor  sunt o adaptare  la  faptul  că puii  se 

nasc  în  perioada  de  iarnă  iar  ursoaica  îi  hrăneşte  din  rezervele  de  grăsime 

acumulate  toamna. Puii devin  independenţi  la vârsta de 1,5‐2 ani. Maturitatea 

sexuală  este  atinsă  la  3  ani  în  cazul  femelelor  şi  la  4  ani  în  cazul masculilor, 

longevitatea urşilor fiind cuprinsă între 15 şi 25 de ani.  

Ursoaica  cu  pui  evită  contactul  cu  alţi  urşi,  în  special  cu masculii,  deoarece 

aceştia pot adesea ucide puii pentru a determina ursoaica să intre mai devreme 

în  călduri.  Urşii maturi  au  un  teritoriu  de mărime  variabilă  (10  –  100  km²), 

această  variaţie  depinzând  mult  de  calitatea  habitatului  (adăpost,  linişte  şi 

hrană). 

Distribuţie: ursul brun este de asemenea o specie cu areal holarctic. Trăieşte  în 

Europa, America de Nord  și Asia,  fiind  specia  cu arealul  cel mai extins dintre 

Ursidae.  În  prezent  ca  urmare  a  fragmentăreii  habitatelor,  a  dezvoltării 

agriculturii  și  a  vânătorii  excesive,  arealul  ursului  brun  a  devenit  extrem  de 

insular.. 

Efective populaţionale: în prezent, efectivele europene se ridică la circa 14.000 de 

indivizi, exceptând Rusia, având habitatele pe o suprafață de peste 800.000 km². 

În  România  efectivele  de  urs  brun  se  ridicau  la  circa  5.600  de  indivizi, 

reprezentând 40% din efectivele europene. Urșii se întâlnesc în zonele de munte 

(93%  din  populație)  și  deal  (7%  din  populație),  în  România  densitatea medie 

fiind de 8 urși/100 km². 

Relevanţa sitului pentru specie: probabil semnificativă, specia  fiind menţionată 

ca  prezentă  (P)  în  formularul  standard  al  sitului  Natura  2000  iar  starea  de 

conservare în sit este în prezent favorabilă (B). 

Efectul  implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ spre nul având 

în vedere suprafața relativ redusă vizată de implementarea proiectului în raport 

cu suprafața utilizată de un exemplar de urs brun, cuprinsă  între 10 km² și 100 

km².  In  zona  proiectului  și  în  vecinătatea  acestuia  nu  au  fost  identificate 

bârloage. 

 

Miniopterus schreibersi (liliac cu aripi lungi) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: esti singura specie troglofilă de liliac 

total  dependentă  de mediul  cavernicol  pentru  reproducere  şi  hibernare.  Este 

Page 65: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

65

prezentă de  la  şes până  la altitudini de  circa 1000m. Preferă galeriile active  cu 

curs de apă. Hirernează  în  intervalul octombrie –martie  la  temperaturi  între 4‐

12°C şi umiditate între 70‐90%. 

Maturitatea  sexuală  se  instalează  la  vârsta  de  doi  ani,  iar maternităţile  sunt 

formate din mii de  indivizi. După o gestaţie  lungă de 8‐9  luni  femelele nasc  în 

luna iunie în general un singur pui. Acuplarea are loc toamna si spre deosebire 

de  alte  chiroptere  fecundaţia  are  loc  imediat,  doar  ca  pe  durata  hibernării 

dezvoltarea embrionară este mult încetinită.  

Se  hrăneste  exclusiv  cu  insecte  pe  care  le  capturează  din  zbor.  Longevitatea 

maximă este de circa 16‐20 ani 

Distribuţie: este prezentă în partea desud a Palearcticiui şi în regiunea Orientală. 

În România specia este prezentă aproape exclusiv în zonele carstice din Carpatii 

Occidentali. 

Efective populaţionale:neevaluate 

Relevanţa sitului pentru specie: conform formularului standard al sitului specia 

este listată ca fiind prezentă (P) iar starea de conservare în sit, favorabilă (B). 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  este  nul,  în  zona  de  proiect 

neexistând habitatul tipic al speciei. 

 

Bombina variegata (izvoraș cu burta galbenă, buhai de baltă cu burta galbenă) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: trăieşte în orice fel de acumulare de 

apă, preferând băltoacele temporare. Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi 

nocturnă, preponderent acvatică, extrem de tolerantă şi rezistentă. Este sociabilă, 

foarte  mulţi  indivizi  de  vârste  diferite  putând  convieţui  în  bălţi  mici.  Se 

reproduce de mai multe ori în cursul verii. Ouăle se depun în grămezi mici sau 

izolat,  fixate  de  plante  sau  direct  pe  fundul  apei.  Este  rezistentă  la  condiţii 

dificile de mediu şi longevivă, iar secreţia toxică a glandelor dorsale o protejează 

foarte  bine  de  eventualii  prădători.  De  aceea  aproape  orice  ochi  de  apă  din 

cadrul  arealului  este  populat  de  această  specie  care  poate  realiza  aglomerări 

impresionante  de  indivizi  în  bălţi  mici.  Poate  rezista  şi  în  ecosisteme  foarte 

poluate. Se deplasează bine pe uscat putând coloniza rapid noile bălţi apărute. 

Este  printre  primele  specii  de  amfibieni  ce  ocupă  zonele  deteriorate  în  urma 

activităţilor umane (defrişări, construcţii de drumuri etc.) unde se formează bălţi 

temporare. 

Page 66: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

66

Amplexus‐ul este lombar. Împerecherea şi depunerea pontei are loc de 2 – 3 ori pe 

an  în perioada mai – septembrie. Ecloziunea are  loc  la circa o săptămână de  la 

depunerea pontei, iar metamorfoza la circa 90 zile de la ecloziune. Specia poate fi 

întâlnită aproape pretutindeni unde găseşte un minim de umiditate, de la 150 m 

până la aproape 2.000 m altitudine. 

Distribuţie:  specia  este  răspândită  în  vestul  şi  centrul  Europei  cu  excepţia 

peninsulei  Iberice, Marii Britanii  şi Scandinaviei. Limita de est a arealului este 

reprezentată  de  Polonia,  vestul  Ucrainei,  România,  Bulgaria  şi  Grecia.  În 

România este comună în toată ţara în zonele colinare şi montane. 

Efective populaţionale: este una din cele mai abundente specii de amfibieni, dar 

efectivele populaţiuonale naţionale sunt în prezent neestimate. 

Relevanţa sitului pentru specie: probabil semnificativă, specia fiind comună (C) 

conform formularului standard al sitului, iar starea de conservare actuală, în sit 

este excelentă (A). 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nesemnificativ,  deşi  pe 

amplasamentul proiectului  a  fost  identificată  atât  specia  cât  şi bălți  temporare 

favorabile.  Realizarea  proiectului  nu  va  afecta  negativ  starea  de  conservare  a 

speciei la nivelul sitului Natura 2000.   

 

Triturus montandoni (triton carpatic) 

Aspecte  privind  ecologia  și  etologia  speciei:  este  o  specie  endemică  pentru 

munţii  carpaţi undeeste  răspândită  între 500  şi 1900 m altitudine. Perioada de 

reproducere  este  în  intervalul  aprilie‐iunie.  În  acest  interval  trăieşte  în  apă  în 

general în bălţi limnocrene. Ponta este depusă la finele lunii mai. 

Se hrăneşte cu crustacei şi larve de insecte acvatice. 

Distribuţie: aşa cum am menţionat deja este o specie proprie Munţilor Carpaţi, 

unde  trăieşrte  pe  ambele  versante,  în  principal  în  Carpaţii  Orientali  şi  de 

Curbură. 

Efective populaţionale:neevaluate 

Relevanţa sitului pentru specie: probabil semnificativă, specia fiind prezentă (P) 

conform formularului standard al sitului, iar starea de conservare actuală, în sit 

este favorabilă (B). 

Page 67: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

67

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nesemnificativ,  în  zona  de 

proiect nefiind identificate habitate acvatice optime pentru reproducere. În plus 

habitatele de pădure din vecinătate, în care specia probabil că este prezentă, nu 

vor fi afectate de realizarea proiectului. 

 

Triturus cristatus (triton cu creastă) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: tritonul cu creastă este cea mai mare 

specie de triton din România. Pentru reproducere foloseşte ape stagnante mari şi 

adânci,  cu  vegetaţie  palustră  şi  submersă  abundentă.  Foloseşte  şi  bazinele 

acvatice  antropogene  (locuri  de  adăpat,  iazuri,  piscine).  În  perioada  de  viaţă 

terestră preferă pajiştile umede. Nu se reproduce în bălţi temporare mici.  

Reproducerea  are  loc  în  perioada martie‐aprilie  iar  adulţii  pot  rămâne  în  apă 

până  în  mai‐iunie.  Fecundarea  este  internă  iar  transferul  spermatoforului  se 

realizează  în  urma  unei  parade  sexuale  complexe,  fără  amplexus.  Ouăle  sunt 

mari, de 2‐4 mm, de culoare albă, lipite pe vegetaţia submersă. Ecloziunea are loc 

la circa 2‐3 săptămâni de la depunerea pontei. 

Este activ  în  special noaptea. După  terminarea  reproducerii părăseşte apa  şi  şi 

trăieşte peu scat în prţiunile umede. Ziua sta ascuns sub pietre, sub frunzar sau 

sub buşteni căzuţi la pământ. In aceste tipuri de adăpostru terestre hibernează în 

intervalul octombrie‐martie. 

Este o specie prădătoare, hrănindu‐se  în principal cu  larve de anure, cu viermi 

anelizi şi diverse artropode. 

Distribuţie: tritonul cu creastă este răspândit  în Europa centrală şi de nord, din 

nordul  Franţei  şi  Marea  Britanie  până  în  munţii  Urali.  Lipseşte  la  sud  de  

Dunăre. În România, arealul speciei este cuprins în intervalul altitudinal de 100‐

1.000 m.  În Dobrogea  tritonul cu creastă este  înlocuit de  tritonul dobrogean  (T. 

dobrogicus), care după unele opinii este o subspecie a tritonului cu creastă. 

Efective populaţionale: Populaţiile sunt într‐un declin accentuat în întregul areal, 

în  special datorită distrugerii habitatelor  și  introducerii de peşti prădători. Nu 

există  studii populaţionale  la nivel național,  iar  la nivel european există  foarte 

puține. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:probabil  semnificativă,  specia  fiind  listată  ca 

prezentă (P) în formularul standard al sitului şi cu stare de cornervare în prezent 

favorabilă (B). 

Page 68: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

68

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nesemnificativ,  în  zona  de 

proiect nefiind identificate habitate acvatice optime pentru reproducere. În plus 

habitatele de pădure din vecinătate, în care specia probabil că este prezentă, nu 

vor fi afectate de realizarea proiectului. 

 

Barbus meridionalis (mreană vânătă, moioagă) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: mreana vânătă este o specie de pește 

bentopelagică, reofilă și sedentară ce habitează exclusiv în râurile şi pâraiele din 

regiunea  de  montană  inferioară  şi  partea  superioară  a  regiunii  colinare,  la 

altitudini cuprinse  între 400  și 200 m. Trăieşte atât  în  râuri pietroase,  rapide  şi 

reci, cât şi unele pâraie mai nămoloase, care vara se încalzesc puternic, însă doar 

la munte. Specia prezintă preferinţă mai ales pentru porţiunile cu apă rece, bine 

oxigenate,  fără  cascade,  cu  un  curent  puternic  şi  fund  pietros.  Coboară  pe 

altitudine până în zona scobarului (Chondrostoma nasus), unde oscilațiile termice 

sezoniere  sunt mai mari  față de zona mrenei vânăte  și a  lipanului  (dispusă  în 

amonte față de zona scobarului), iar conținutul de oxigen este moderat. 

Se hrăneşte în primul rand cu nevertebrate bentonice (efemeroptere, trichoptere, 

gamaride,  ologichete,  etc.). Acest  regim  este  adesea  completat  cu  alge,  resturi 

vegetale și icre ale altor specii de peşti. Indivizii adulți se pot hrăni și cu alevini, 

dar nu se hrănesc deloc în sezonul de reproducere și în timpul iernii. 

Depunerea pontei are  loc  la sfârşitul primaverii, prelungindu‐se uneori până  în 

luna august. Icrele, de culoare galbenă, sunt depuse, în vecinătatea malurilor în 

zone cu substrat pietros și/sau nisipos. Ecloziunea are loc la circa 2 săptămâni de 

la depunerea pontei. 

Distribuţie:  mreana  vânătă  răspândită  în  bazinele  Dunării,  Nistrului,  Odrei, 

Vistulei şi Vardarului. 

În România specia are un areal extins  fiind prezentă pe cursul de munte şi din 

zona colinară superioară al  tuturor  râurilor mari. Se poate considera ca  fiind o 

specie cu vulnerabilitate scazută.  

Efective populaţionale: neestimate 

Relevanţa sitului pentru specie: probabil semnificativă, specia fiind comună (C) 

conform formularului standard al sitului, iar starea de conservare actuală, în sit 

este excelentă (A).  

Page 69: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

69

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nul,  deoarece  păraiele 

traversate de drumul de exploatare forestieră au un debit redus şi adesea seacă 

iar  panta  este  mare,  ceea  ce  face  imposibilă  existența  ihtiofaunei  în  aceste 

sectoare. 

 

Gobio uranoscopus (porcuşor de vad) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: trăieşte în râuri din zona colinară şi 

montană, fiind cantonat în vaduri şi repezişuri unde apa are o viteză de curgere 

mai mare de 100cm/s. Ocazinal ajunge  şi  în ape de  şes unde  se  cantonează de 

asemenea  exclusiv  în  repezişuri.  Nu  formează  niciodată  cârduri  numerioase 

precum porcuşorul de nisip. Depunerea pontei  are  loc  în  intervalul mai‐iunie, 

icrele fiind depuse pe pietre. 

Hrana  este  reprezentată  în  special  de  biodermă  dar  şi  din mici  nevertebrate 

reofile. 

Distribuţie:  este  răspândit  exclusiv  în  partea  orientală  a  bazinului Dunării.  În 

România este răspândit în principal în râurile din interiorul arcului carpatic, dar 

şi în câteva râuri mari din Câmpia de Vest, Câmpia Română şi Moldova. 

Efective populaţionale: neestimate 

Relevanţa  sitului pentru  specie: posibil  semnificativă,  specia  fiind prezentă  (P) 

conform formularului standard al sitului, dar starea de conservare actuală, în sit 

este nefavorabilă (C).  

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nul,  deoarece  păraiele 

traversate de drumul de exploatare forestieră au un debit redus şi adesea seacă 

iar  panta  este  mare,  ceea  ce  face  imposibilă  existența  ihtiofaunei  în  aceste 

sectoare. 

 

Cotus gobio (zglăvoc) 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: trăieşte exclusiv în apele de munte, 

reci și bine oxigenate, în general în râuri şi pârâuri și rar în lacuri de munte. Stă 

sub pietre, în locurile cu apă mai puţin adâncă şi relativ înceată, adesea spre mal 

sau în braţele laterale. Este un peşte puţin mobil, strict sedentar, nu întreprinde 

migraţii. Hrana constă din larve de insecte, amfipode, icre şi puiet de peşte. 

Page 70: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

70

Perioada de reproducere este în martie‐aprilie. Masculii sapă un adăpost pentru 

depunerea icrelor sub stânci bine fixate în albie. Femela depune 400 de icre sau 

chiar mai multe. Masculii păzesc ponta până  la eclozare. După 20‐30 de zile,  în 

funcție  de  temperatura  apeiu,  alevinii  eclozează.  Aceștia  sunt  la  început 

semipelagici.  

Distribuţie:  este  o  specie  nativă  în:  Austria,  Bosnia  și  Herțegovina,  Bulgaria, 

Croația,  Republica  Cehă,  Danemarca,  Estonia,  Finlanda,  Franța,  Germania, 

Ungaria,  Italia,  Lichtenstein,  Macedonia,  Moldova,  Muntenegru,  Olanda, 

Norvegia, Polonia, România, Federația Rusă, Serbia, Slovacia, Slovenia, Suedia, 

Elveția și Ucraina. 

Efective populaţionale: neevaluate 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  specia  este  listată  în  formularul  standard  al 

sitului ca fiind prezentă (P), iar starea de conservare favorabilă (B). 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nul,  deoarece  păraiele 

traversate  de  drumul  de  exploatare  forestieră  au  un  debit  redus  și  o  pantă 

ridicată, ceea ce face imposibilă existența ihtiofaunei în aceste sectoare. 

 

Hucho hucho (lostriţă) 

Aspecte privind ecologia  și etologia  speciei:  trăieşte  în  râuri mari de munte  în 

zona  lipanului  şi a moioagei),  în apă adâncă  şi  cu  curenţi puternici  fie pe  sub 

bolovanii  de  pe  fundul  apei  fie  sub  malurile  râpoase.  Este  activă  în  special 

noaptea. 

Reproducerea  are  loc  primăvara,  la  finele  lunii  martie  şi/sau  începutul  lunii 

aprilie. Depune ponta în zona lipanului, într‐un cuib sub formă de strachină. 3‐4 

masculi se lupta pentru o singură femelă. Maturitatea sexuală apare la vârsta de 

5 ani. 

Distribuţie: este o specie proprie bazinului hidrografic al Dunării. În România a 

fost identificată în Tisa, Vişeu, Vaser, Bistriţa Moldovenească, pe valea Dornei  şi 

în cursul superior al Mureşului. 

Efective populaţionale: neevaluate 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  specia  este  listată  în  formularul  standard  al 

sitului ca fiind foarte rară (V), iar starea de conservare favorabilă (B). 

Page 71: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

71

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nul,  deoarece  păraiele 

traversate  de  drumul  de  exploatare  forestieră  au  un  debit  redus  și  o  pantă 

ridicată, ceea ce face imposibilă existența ihtiofaunei în aceste sectoare. 

 

Sabanejewia aurata (nisipariţă) 

Aspecte  privind  ecologia  și  etologia  speciei:  trăieşte  în  râuri  din  etajul  de  şes 

(zona crapului) până în etajul montan inferior (zona lipanului). Preferă apele cu 

fund de prundiş  amestecat  cu  nisip, dar  este  frecventă  şi  în porţiuni  exclusiv 

nisipoase ale râurilor. Este frecventă sub maluri verticale la rădăcinile sălciilor. 

Depunerea pontei are loc începând cu luna mai şi durează până în mijlocul lunii 

iulie. 

Hrana  este  formată  în  general  din  diatomee  dar  şi  din  mici  nevertebrate 

bentonice. 

Distribuţie:  trăieşte  în  afluenţi  ai  Dunării  din  Cehia,  Croaţia  şi  România,  în 

bazinul Vistulei şi Donului. 

Efective populaţionale: neestimate 

Relevanţa sitului pentru specie: probabil semnificativă, specia fiind comună (C) 

conform formularului standard al sitului, iar starea de conservare actuală, în sit 

este excelentă (A).  

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nul,  deoarece  păraiele 

traversate de drumul de exploatare forestieră au un debit redus, şi adesea seacă 

iar  panta  este  mare,  ceea  ce  face  imposibilă  existența  ihtiofaunei  în  aceste 

sectoare. 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nul,  deoarece  păraiele 

traversate  de  drumul  de  exploatare  forestieră  au  un  debit  redus  și  o  pantă 

ridicată, ceea ce face imposibilă existența ihtiofaunei în aceste sectoare. 

 

Eudontomyzon danfordi (chişcar) 

Aspecte privind ecologia  și etologia speciei:  trăieşte  în râuri de munte,  în zona 

păstrăvului şi cea lipanului şi moioagei, mai rar în aval. Frecvenţa sa în diverse 

râuri  şi  chiar  în  diversele  porţiuni  ale  aceluiaşi  râu  este  inegală,  depinzând 

Page 72: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

72

probabil de prezenţa şi abundenţa porţiunilor cu apă înceată şi cu mâl în care se 

dezvoltă  larvele  şi  de  abundenţa  hranei.  Chişcarul  poate  fi  întâlnit  în  mod 

frecvent  în  lacurile  de  baraj  ale  hidrocentralelor  mici  și  în  iazurile  morilor. 

Larvele  trăiesc  îngropate  în mâl, mai  ales  în mâlul  amestecat  cu  nisip  sau  cu 

rumeguş de lemn. Adâncimea la care se îngroapă larvele este de 10 ‐ 40 cm. Ziua, 

indivizii  mențin  capul  şi  regiunea  branhială  afară.  Noaptea,  indivizii  ies  în 

întregime  afară pentru  a  vâna. Hrana  larvelor  constă mai  ales din microfloră, 

microfaună  şi  detritus. Adulţii  se  hrănesc  cu  peşti  (se  fixează  cu  ventuza  pe 

pradă, pe care o perforează cu ajutorul plăcilor orale şi linguale, după care atacă 

musculatura). Datorită văzului slab, se orientează mai ales cu ajutorul mirosului. 

De obicei, pe acelaşi peşte, după ce a fost atacat de un chişcar, se fixează şi alţii. 

Când nu sunt fixaţi de pradă, chişcarii stau de obicei pe fundul apei, sub pietre 

sau  fixaţi  cu  ventuzele  de  pietre.  Iarna  indivizii  nu  se  hrănesc,  iar  adulţii  nu 

trăiesc mai mult de două veri. Reproducerea are loc în perioada mai‐iunie. 

Distribuţie: arealul speciei cuprinde Tisa superioară și afluenții ei din Slovacia, 

Ucraina,  Ungaria  și  România.  Răspândirea  speciei  la  nivel  național  cuprinde 

bazinul  Tisa  (în  porțiunea  de  frontieră,  Vișeu  și  afluenții),  bazinul  Someș 

(Someșul Mare  și  afluenții,  Someșul Mic  și  afluenții,  Someșul Cald,  Someșul), 

bazinul Crișurilor (Crișul Repede și afluenții, Crișul Negru și afluenții), bazinul 

Mureș  (afluenți  ai  Arieșului,  Târnava  Mare,  Sebeș,  Cerna)  și  bazinul  Timiș 

(Timiș). 

Efective populaţionale: neevaluate 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  probabil  semnificativă,  specia  fiind  listată  ca 

prezentă  (P) conform  formularului standard al sitului,  iar starea de conservare 

actuală, în sit este excelentă (A).  

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nul,  deoarece  păraiele 

traversate  de  drumul  de  exploatare  forestieră  au  un  debit  redus  și  o  pantă 

ridicată, ceea ce face imposibilă existența ihtiofaunei în aceste sectoare. 

 

II.2.2.2. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 

 În perimetrul ROSCI0019, Călimani-Gurghiu se întâlnește o faună de nevertebrate tipică pădurilor boreale de molid (Piceetum, în asociație cu diverse specii ierboase) și amestec de fag cu molid și brad (Fago-Piceetum, în asociație cu diferite specii vegetale ierboase). Ambele habitate favorizează un microcimat umbros, umed și mai rece. De aceea, în acest tip de habitate, entomofauna este mai redusă calitativ decât în pajiști, de asemenea la

Page 73: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

73

speciile de insecte ale căror larve se dezvoltă în lemn viu sau putred, adulții ies din pădure în zonele de ecoton și pajiște.

Carabus (Morphocarabus) hampei hampei KÜSTER, 1846 (carabul mătăsos)

Descriere: Lungime 25-40 mm. Corp negru sau cu luciu bronzat, arămiu, albăstrui, verzui sau violet, de obicei cu marginile pronotului sau elitrelor verzui sau albăstrui mai intens.Elitrele cu striuri longitudinalae dese şi fine, ce leconferă un luciu mătăsos.

Biologie: Atât adulții, cât și larvele sunt prădători, vânând în special limacși, râme și larve de insecte în litieră și pe sol. Au activitate de obicei nocturnă sau după ploaie, ziua stând sub pietre sau alte corpuri dure. Iernează în sol sau în lemn putred.

Ecologie: Păduri de molid şi pajişti montane adiacente.

Răspândire: Ungaria, România, Ucraina. În România apare în etajul molidului din Carpaţii Orientali şi Apuseni. Subspecia nominată se întâlnește în vestul Carpaților Orientali.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Minim. Populația din zonă este periclitată într-o mica măsură, exemplare putând fi omorâte accidental în timpul lucrărilor de construcție. Procentajul de omorâre a exemplarelor adulte și larve nu depășește moartea indivizilor din cauze naturale.

Cucujus cinnaberinus (Scopoli, 1763)(gândacul de scoarță roșu)

Descriere: Lungime: 11-15 mm. Corp plat, roşu cinabru. Tâmplele late, cap triunghiular. Antenele, picioarele şi faţa ventrală negre.

Biologie: Se dezvoltă sub scoarţa arborilor morţi. Larva şi adultul sunt prădătoare, atacând larve de Cerambycidae şi Buprestidae.

Ecologie: Păduri de foioase sau conifere.

Răspândire: Franţa, R. Cehă, Slovacia, Polonia, Austria, Ungaria, Yugoslavia, Romania, Ucraina.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Minim. Ridicarea și utilizarea lemnului mort sau putred poate afecta populația acestei specii.Recomandăm mutarea trunchiurilor și ramurilor groase de lemn mort în afara ariei de construcție.

Osmoderma eremita Scopoli, 1763(gândacul pustnic)

Descriere: Dimensiuni: 20-35 mm. Corp robust, brun întunecat sau negru-cafeniu cu luciu bronzat. La masculi capul este sculptat mai puternic, cu câte un tubercul desupra inserţiei antenei. Pigidiul convex, rotund. La femele capul este puţin convex, mai mult sau mai puţin triunghiular. Tibiile anterioare prevăzute cu spini pe marginile exterioare.

Page 74: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

74

Biologie:Larva se dezvoltă în rumegușul putred din scorburilor arborilor bătrâni de caducifoliate, exceptând qvercineele. Adulții au o activitate crepusculară sau nocturnă, se hrănesc cu scurgerile din lemnul rănit.

Ecologie: Păduri de foioase din etajul stepelor colinare până în etajul fagului.

Răspândire: Europa, din nordul Spaniei, până în Rusia europeană. Lipseşte în Marea Britanie şi în ţările nordice, cu excepţia sudului Suediei.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Această specie nu urcă niciodată la limita amestecului fag molid, de asemenea nu dețin semnalări certe ale prezenței acestei specii în aria de interes, așadar consider că această specie nu este periclitată de lucrările de amenajare a drumului forestier deoarece nu există în zonă.

Lucanus cervus (Linnaeus, 1758)(rădașca)

Descriere: Dimensiuni: 35-80 mm. Corp castaniu întunecat până la negru. Dimorfism sexual accentuat.Masculii au capul mai larg decât protoracele, prevăzut cu creste transversale, iar mandibulele lungi până la o treime din lungimea corpului, prevăzute cu dinţi, asemănătoare coarnelor de cerb. Femela mai mică are capul mai îngust decât protoracele, iar mandibulele nu depăşesc lungimea capului.

Biologie: Larva se dezvoltă în rumegușul putred din scorburilor arborilor bătrâni de stejar sau gorun. Adulții au o activitate crepusculară sau nocturnă, se hrănesc facultativ, cu scurgerile din lemnul rănit.

Răspândire: Europa şi Asia, exceptând N insulelor britanice şi al tărilor nordice.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: minim, deoarece această specie este destul de răspândită pe teritoriul României și este legată de arborii bătrâni de qvercinee, în urma investigațiilor în zonă nu am întâlnit arbori bătrâni și scorburoși de gorun, deci nu există afectări ale populației de rădașcă.

Rosalia alpina alpina Linnaeus, 1758(croitorul fagului)

Descriere: Lungime: 15-40 mm. Corp cenuşiu albăstrui, mat, cu pete negre catifelate marginite de o bordură mai deschisă decât fondul. Antenele şi picioarele albastre deschis cu extremităţile articolelor negre. Antenele sunt mai lungi decat corpul la ambele sexe, la masculi de aproximativ 1 şi ½ mai lungi la femele cu puţin mai lungi, articolele 2-5 se termină cu smocuri de peri negri.

Biologie: Se dezvoltă în special în lemn de fag, dar uneori poate fi întâlnită și în lemn de carpen sau frasin. Preferă lemnul mort, sau arbori debilitați, atacați în prealabil de defoliatori, arbori izolați sau la marginea ecotonului, niciodată arbori în mijlocul pădurii.

Ecologie: Marginile pădurilor bătrâne de fag sau amestec fag cu carpen, gorun.

Page 75: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

75

Răspândire: Europa, din estul Spaniei până în Rusia europeană. Lipseşte în Marea Britanie şi ţările nordice.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: minim, croitorul fagului se dezvoltă doar în zonele de ecoton, niciodată în profunzimea pădurii, afectarea populației dacă are lor este minimă, doar în cazul tăierilor arborilor în care se dezvoltă.

Cerambyx cerdo Linnaeus, 1758(croitorul mare)

Descriere: Lungime: 30-50 mm. Corp castaniu întunecat până la negru (jumătatea posterioară a elitrelor este castanie translucidă), lucios. Antenele sunt mai lungi decat corpul la masculi, la femele ajung până la treimea posterioară a corpului şi au în prima un aspect noduros. Unghiul sutural al elitrelor se prelungeşte cu un spin. Protoracele este puternic sculptat şi are pe cele 2 laturi câte un spin.

Biologie: Se dezvoltă în lemn bătrân de stejar sau gorun. Preferă arborii bătrâni, izolati în luminişuri sau la marginea pădurii, mai ales cei parţial atacaţi de defoliatori sau alți sfredelitori.

Ecologie: Pădurile bătrâne de stejar sau gorun.

Răspândire: Europa şi Nordul Africii.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul, deoarece această specie se întâlnește numai în zonele joase, până la 500-600 m altitudine, cu temperaturi medii ridicate. În pădurile de fag sau molid există alte specii de cerambicide cu aspect negru și lucios cu care această specie poate fi confundată. Ca și specialist în coleoptere, îmi exprim totala îndoială asupra existenței speciei Cerambyx cerdo în situl ROSCI0019 Călimani-Gurghiu.

Euphydrias maturna (Linnaeus, 1758)(fluturele pestriț auriu)

Descriere: Anvergura: 40-50 mm. Galben-rosiatic cu pete numeroase mai închise și mai deschise.

Biologie: O generaţie pe an în zonele mai calde, o generaţie la 2-3 ani în zonele mai reci.Zborul are loc timp ce 3-4 saptămâni, de la mijlocul lui mai la mijlocul lui iulie. Ouăle sunt galben aprins, de 1.5mm în diametru, şi sunt depuse în grupuri pe partea inferioară a frunzelor de frasin (Fraxinus) sau uneori plop (Populus). Larvele apar în august. După hibernarea pe sol în stratul de frunze căzute, larvele se hrănesc cu o mare varietate de plante ierboase şi lemnoase, printre care Veronica chamaedrys, Ligustrum vulgare, Acer tatacicum, Populus tremula, Viburnum lantana sau Scabiosa şi Plantago. Se mută apoi pe frasin, unde se hrăneşte cu muguri şi frunze tinere. Femelele trăiesc mai mult decât masculii.Ambele sexe se hrănesc cu nectar dimineaţa şi seara, masculii în general pe trenuri umede.Nu se deplasează pe distanţe mari.

Page 76: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

76

Ecologie: Trăieşte în păduri de foioase şi conifere, câmpii deluroase cu vegetaţie bogată de plante şi arbuşti, luminişuri, poieni din mijlocul pădurilor, drumuri forestiere şi margini de pădure.

Răspândire: Specia se întâlneşte din centrul Franţei, sudul peninsulei Scandinave, estul Europei Centrale, Europa de Est, nordul peninsulei Balcanice, Ţările Baltice, şi Siberia până în Yakuţia.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul, deoarece lucrările de construcție au loc în pădure această specie nu este amenințată, dimpotrivă în anii următori, există posibilitatea de locuri de înmulțire de o parte și de alta a drumului, efectul devenind pozitiv pentru specie.

Lycaena dispar (Haworth, 1803) (fluturașul roșu de mlaștină)

Descriere: Anvergura 20-30 mm. Masculul cu aripile dorsal roșii-portocalii intens, cu marginea inferioară brună, ventral aripile posterioare sunt cenușii cu puncte ocelate negre și o banda portocalie în apropierea marginii externe. Femela are dorsal aripile mai întunecate, cu zone mai deschise, ventralasemănătoare cu masculul.

Biologie: Depun ouă pe plante gazdă din genul Rumex, în special Rumex obtusifolius, Rumex crispus şi Rumex hydrolapathum. Omizile tinere trăiesc pe partea inferioară a frunzelor. Omida adultă este verde şi se ascunde în timpul zilei la baza vegetaţiei, pe tulpinile plantelor sau la sol. Masculii sunt teritoriali şi sedentarí. Femelele au o capacitate mare de dispersare în special cele din generaţia de primăvară.

Ecologie: Trăieşte pe păşuni îmbibate cu apă şi mlăştinoase, la marginile cursurilor de apă, lângă canalele de irigaţii, câmpii largi, precum şi bancuri de nisip. Limitat la şes şi poalele dealurilor (până la 500 m).

Răspândire: Arealul speciei cuprinde Europa și nordul Turciei. Este foarte locală în colonii larg dispersate în Franta, nordul Italiei,Germania, Romania, Lituania, sudul Finlandei, Polonia, nordul şi centrul Greciei, partea europeană a Turciei.

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Zonele unde se construiesc drumurile forestiere, pe versant nu se suprapun cu biotopul acestei specii, deci gradul de periclitare este nul.

Callimorpha quadripunctaria Poda, 1761(fluturele vărgat)

Descriere: Anvergura 40-50 mm. Aripile anterioare negre cu benzi oblice albe, aripile posterioare rosii cu puncte negre.

Biologie: Este un fluture nocturn cu activitate diurnă. Se hrăneşte frecvent pe flori de Eupatorium canabinum, dar şi pe flori de Rubus sp.,Oreganum vulgare, sau pe diverse specii de Menta. Perioada de zbor începe cu sfârşitul lui iunie şi durează până în august.

Page 77: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

77

Larvele se împupează la suprafaţa solului.

Ecologie: Preferă habitatele nu foarte uscate, umbroase dar calde, de obicei margini de pădure bogate în vegetaţie, luminişuri de pădure, margini de drumuri forestiere, margini de pâraie şi chiar lacuri.

Răspândire: Specia este larg răspândită în Europa, din Peninsula Iberică peste întreaga Europa Centrală şi de Est până în zona temperată a Rusiei. În nord ajunge până în Scandinavia, iar în sud până în regiunea mediteraneană şi vestul Asiei

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul, deoarece exemplarele preferă luminișuri și margini de pădure, iar lucrările se desfășoară în profunzimea pădurii.

Nymphalis vaualbum([Denis et Schiffermuller], 1775) (fluturele țestos)

Descriere: Anvergura 55-60 mm. Aripile dorsal brune-gălbui-roșiatic cu pete brune mai întunecate și câte o pată albă în zona anterioară exterioară atât la aripile anterioare, cât și posterioare. Ventral aripile sunt brune și imită desenul scoarței de copac.

Biologie: Zboară o dată pe an, în lunile iunie/iulie şi este specie migratoare. Indivizii care hibernează apar prin martie/aprilie. Plantele gazdă pentru larvă sunt Salixsp.,Populus sp., Ulmus sp, Betula sp. Când sunt mici, larvele trăiesc în cuiburi din țesătură de mătase.

Ecologie: Habitează în liziere de pădure din regiunea colinară, plantații extensive cu pomi fructiferi și tufărișuri.

Răspândire: Din estul Europei, Turcia, centrul Asiei, nord - stul Chinei, Coreea, Japonia, sudul Canadei şi nordul SUA.A fost citată în sudul Finlandei, statele Baltice, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, estul Austriei, Ungaria, România, V Balcanilor (ultima dată fiind raportată în 1972 în Bosnia-Herţegovina) şi Bulgaria (o singură dată, în 1942). Este dificil de stabilit care sunt diferenţele între populaţiile permanente, cele migratoare şi coloniile temporare stabilite prin migraţie (cele de la limita V, N şi S Europei sunt prin migraţie).

Efectul implementării proiectului asupra speciei: Nul, având în vedere faptul că ecosistemele de pe amplasamentul proiectului și din vecinătatea acestuia sunt necorespunzătoare cerințelor ecologice ale speciei.

II.2.2.3. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 

 

Tozzia  carpathica  (denumire acceptată  conf. Flora Europaea: Tozzia alpina  ssp. 

carpathica) (iarba gâtului) 

Page 78: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

78

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: plantă semiparazită, creşte în locuri 

ierboase  şi umede din etajul montan mijlociu până  în  cel alpin. Specia este un 

geofit carpato‐balcanic, mezofit, microterm, neutrofil. Asociațiile vegetale în care 

specia  poate  fi  identificată  sunt  următoarele:  Adenostylo  alliariae‐Doronicetum 

austrriaci,  Petasitetum  kablikiani,  Chrysosplenio‐Cardaminetum  amarae  și  Salici‐

Alnetum viridis. 

Specia este în relație cu tipul de habitat de interes comunitar 6430 – Comunități 

de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și 

alpin. 

Distribuţie: specie carpato – balcanică. 

Efective populaţionale: specia dezvoltă populații mici, dar prezente pe aproape 

tot întinsul Carpaţilor. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  semnificativă,  efectiv  evaluat  în  formularul 

standard  al  sitului  în  plaja  de  15%  ‐  2%  din  efectivul  populațional  la  nivel 

național. 

Efectul  implementării proiectului asupra  speciei: nul deoarece  specia nu a  fost 

găsită pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia 

 

Ligularia sibirica (gălbenele, curechi de munte) 

 

Aspecte privind ecologia  și etologia speciei: planta perenă ce se  întâlnește prin 

depresiuni,  lunci, mlaștini, pajiști  și păduri  în  locuri mlăștinoase, buruienișuri 

din lungul văilor, în regiunea montană și subalpină. 

 

Ligularia  sibirica  este  cunoscută  ca  o  componentă  a  unor  turbării mezotrofe  şi 

chiar oligotrofe, de pe substrat acid, a cenozelor fontinale cu  Caltha palustris, dar 

şi  a    megaforbietelor. Populaţiilor  de  Ligularia  sibirica  din  ţara  noastră  li  se atribuie o vechime tardiglaciară sau chiar pleniglaciară würmiană. Specie  este  considerată  a  fi  un  relict  glaciar  în  regresiune,  în  Europa.  De 

asemenea, acest  taxon  figurează  în Anexa  I a Convenţiei de  la Berna, dar  şi  în 

Anexa II a  Directivei Habitate. 

 

Distribuţie:  genul  cuprinde  30  de  specii  (după  unii  autori  și  mai  multe) 

răspândite  în Eurasia.  Semnalată  în  țară  în  regiunile Maramureș, Cluj, Mureș, 

Brașov, Ploiești, Bacău, Suceava. 

 

Page 79: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

79

Efective populaţionale: specie rară. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  semnificativă,  efectiv  evaluat  în  formularul 

standard al sitului la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național. 

 

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul deoarece specia nu a fost 

găsită pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia 

 

Angelica palustris (angelică de baltă) 

 

Aspecte  privind  ecologia  și  etologia  speciei:  plantă  ierboasă  rară,  bienală  sau 

perenă,  răspândită  pe malurile  apelor  line  sau  stagnante,  bogate  în  substanţe 

nutritive sau în staţiuni eutrofe periodic inundate. 

 

Poate fi identificată în următoarele tipuri de habitate: 

R5305‐Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi Typha latifolia, 

R5307‐Comunităţi daco‐danubiene cu Glyceria maxima, 

R3708‐Comunităţi daco‐getice cu Scirpus sylvaticus, 

R5309‐Comunităţi danubiene cu Phragmites australis etc. 

92A0 – Galerii de Salix alba şi Populus alba (păduri danubiene de salcie albă). 

 

Angelica palustris este o specie higrofilă, întâlnită din subetajul gorunului până în 

etajul boreal (al molidului), prin pajişti înmlăştinite, zăvoaie şi tufişuri.  Acest taxon figurează în documente internaţionale şi naţionale : Convenţia de la 

Berna ; Directiva Habitate; Lista Roşie IUCN, Lista Roşie a plantelor superioare 

din România (Olteanu & al. 1994).  Principalele ameninţări constau  în: desecări  şi expansiunea  terenurilor agricole, 

incendierea vegetaţiei, depozitarea gunoaielor şi păşunatul intensiv. 

 

Distribuţie: Rezervaţia naturală „Munții Nemira la „Apa Roşie” (BC), Rezervaţia 

naturală  „Turbăria  Lozna‐Dersca”  (BT),  Poiana  Arieşului  (CJ),  Lunga‐Ojdula, 

Mestecănişul  de  la  Reci  (CV),  Topliţa,  între  Topliţa  şi Miercurea Ciuc, Ciceu, 

Sânsimion  (HR),  Defileul  Mureşului:  Ciobotani, Bistra‐Mureşului,  Răstoliţa‐

Valea  Iodului,Valea  Gurghiului:  Lăpuşna,  Valea  Creanga  Albă,  Gurghiu, 

Păuloaia, Caşva, Reghin,  între Reghin  şi  Solovăstru, Reghin  spre  Beica, Valea 

Secuieu, Valea Orşova (MS), Dragomireşti în bahna Negoeşti (Bahna Mare) (NT), 

Agnita şi  Rora Bârghişului, Agnita la Rora Coveşului, Apaşu de Jos, Coveş, Şura 

Mare, Ruja (SB). 

 

Page 80: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

80

Efective  populaţionale: rară;  La  Ruja  populaţia  este  stabilă,  cu  numeroase 

exemplare,  în  rest populaţia  este  în  scădere din  cauza desecărilor  efectuate de 

proprietarii terenurilor, în vederea transformării lor în terenuri agricole. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  semnificativă,  efectiv  evaluat  în  formularul 

standard  al  sitului  în  plaja  de  15%  ‐  2%  din  efectivul  populațional  la  nivel 

național. 

 

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul deoarece specia nu a fost 

găsită pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia 

 

Marsilea quadrifolia (trifoiaș de baltă, trifoi cu patru foi) 

 

Aspecte privind ecologia  și etologia  speciei:  specie hidrofită  ce  se  întâlnește  în 

staţiuni  joase în lacuri, ape stagnante şi mlaştini de la şes. Substratul variază de 

la mâl argilos, cu puţin adaos de nisip fin,  până la pietriş, acoperit pe alocuri cu 

un strat subţire argilos. Valoarea ph‐ului solului se află în domeniul acid. Specia 

preferă  în  general  staţiuni  bogat  luminate  sau  semi‐umbrite  (Prelli & Boudrie 

1992).  Acest taxon este inclus în anexa I – Specii de floră strict protejate, a Convenţiei de 

la Berna şi în Lista Roşie a Plantelor Superioare din România (Oltean & al., 1994), 

ca specie vulnerabilă. 

Specia  este  supusă  unor  presiuni  antropice  tot  mai  mari.  Poluarea  apelor 

stagnante,  desecarea  zonelor  mlăştinoase  care  adăpostesc  specia,  constituie 

ameninţări  importante pentru menţinerea  integrităţii populaţiilor acestei specii. 

De asemenea uscarea naturală a acestor zone, datorită perioadelor secetoase tot 

mai prelungite,  ca urmare a modificărilor  climatice, este un  factor  care  trebuie 

luat în calcul atunci cînd se gândesc măsurile de protecţie pentru această specie.   

 

Distribuţie: judeţele: Arad (Ineu),  Giurgiu (Comana, Ghimpaţi),  Bihor (Salonta, 

Radovan), Constanţa, Dâmboviţa, Dolj (Craiova, Malu Mare), Timiş; lacurile din 

jurul Bucureştiului, Delta Dunării (Sulina, Sfîntu‐Gheorghe) etc. 

 

Efective populaţionale: este o specie sporadică pe teritoriul României. Populaţiile 

acesteia  sunt  însă  în  restrângere, datorită  secării  sau poluării  apelor  stagnante 

care le adăpostesc.   

Relevanţa sitului pentru specie: populație nesemnificătivă; 

 

Page 81: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

81

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul deoarece specia nu a fost 

găsită pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia 

 

Cypripedium calceolus (papucul doamnei, babornic) 

 

Aspecte  privind  ecologia  și  etologia  speciei:  specie  ierboasă,  perenă,  geofită, 

mezofită, micro‐mezotermă, acido‐neutrofilă, heliosciadofită şi calcicolă ce creşte 

prin păduri şi tufişuri umbroase din subetajul gorunului până în etajul boreal (al 

molidului). 

 

Poate fi identificată în următoarele tipuri de habitate de interes comunitar:  

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐Fagion) 

9130 Păduri moldave de fag (Asperulo‐Fagetum) 

 

Cypripedium calceolus este o specie ocrotită ca monument al naturii. 

Acest taxon este inclus în documente internaţionale şi naţionale: Convenţia de la 

Berna; Directiva Habitate; Lista Roşie  IUCN, Lista Roşie a plantelor superioare 

din România (Olteanu & al. 1994).  Principalele amenințări constau  în: defrişări ce conduc  la distrugerea regimului 

hidric prin drenări, păşunatul, prezenţa necontrolată a turiştilor care colectează 

masiv planta. Planta mai este ameninţată de acţiunea distrugătoare a melcului 

Helix pomatia,  care  consumă  frunzele  lăstarilor provocând uscarea prematură a 

acestora.  

 

Distribuţie: valea Râmeţului, Rezervaţia  „Râpa Roşie”  (AB), Câmpulung  (AG), 

Oneşti, Buhoci, Slănic, Rezervaţia naturală „Munţii Nemira” (BC), Hilişeu‐Horia, 

dealul Gorovei, Dorohoi pe  „Plaiul Zvoriştea”, Baisa  şi  Şendriceni, Rezervaţia 

naturală  „Pădurea  Stuhoasa‐Suhărău”,  Rezervaţia  naturală  „Pădurea  Tudora” 

(BT), Predeal, Muntele Tâmpa (BV), CS (inclusiv Băile Herculane), Novaci, Piatra 

Cloşani  (GJ),  Odorheiul  Secuiesc  pe  dealul  Flirtuş,  Brădeşti  (HR),  dealul 

Repedea, Tătăruşi, între Cristeşti şi Moţca, Rezervaţia naturală „Pădurea Ciritei ‐

Mirceşti”  (IS), Bistra  (MM), Baia de  aramă  (MH), Danes,  Sovata,  în  rezervaţia 

Lacul  Ursu  şi  Arboretele  de  pe  Sărături  (MS),  Pângăraţi,  Parcul  forestier 

„Vânători” Neamţ, Parcul Naţional „Masivul Ceahlău”  (NT), Agârbiciu, Bazna, 

Biertan, bradu, Cisnădioara, Dumbrava Sibiu, Guşteriţa, Hosman, Mediaş, Nou, 

podu  Olt,  Sebeş‐Olt,  Sibiu,  Şura  Mare,  Târnăvioara,  Vurpar  (SB),  Zamostea, 

Călineşti‐Cuparenco,  Broşteni, Câmpulung Moldovenesc, M‐ţii Rarău  „Codrul 

Secular  Slătioara”,  M‐ţii  Bistriţei:  Crucea‐Toance  (SV),  Rezervaţia  naturală 

„Lepşa‐Zboina”,  Rezervaţia  naturală  „Pădurea  Cenaru”  (VN),  Pogana  (VS), 

judeţele: SJ, CJ, BN, CV, SB, BH. 

Page 82: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

82

 

Efective  populaţionale:  manifestă  un  declin  accentuat  pe  întreg  arealul  de 

distribuţie geografică  în aproape  toate statele din Europa. Declinul este cu atât 

mai mare,  cu  cât  ne  apropiem  de  limitele  sud‐vestice  ale  arealului,  astfel  că 

specia  mai  formează  populaţii,  relativ  stabile,  doar  în  zonele  de  taiga  din 

Norvegia, Suedia, Finlanda şi în câteva dintre statele baltice. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  semnificativă,  efectiv  evaluat  în  formularul 

standard al sitului la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național. 

 

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul deoarece specia nu a fost 

găsită pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia 

 

 

Campanula serrata (clopoței)  

Aspecte  privind  ecologia  și  etologia  speciei:  specie  endemică  (carpatică)  de 

clopoței. Este frecventă din etajul fagului până în cel alpin, în pajişti și tufărişuri. 

Specie  hemicriptofită,  înfloreşte  între  iulie  şi  septembrie.  Faţă  de  factorii  de 

mediu  este  mezofită,  oligotrofă  –  mezotrofă,  slab  –  moderat  acidofilă.  Este 

prezentă în asociaţii incluse în Campanulo ‐ Juniperetum, Potentillo ‐ Nardion. 

Campanula serrata poate fi identificată în următoarele tipuri de habitate de interes 

comunitar:  6230*  ‐  Pajişti montane  de  Nardus  bogate  în  specii  pe  substraturi 

silicioase  (R3609  ‐  Pajişti  sud‐est  carpatice  de  ţăpoşică  (Nardus  stricta)  şi Viola 

declinata  și  R3608  ‐  Pajişti  sud‐est  carpatice  de  Scorzonera  rosea  şi  Festuca 

nigrescens) și 6520 – Fânețe montane (R3801 ‐ Pajişti sud‐est carpatice de Trisetum 

flavescens şi Alchemilla vulgaris). 

Distribuţie:  specie  carpato  –  balcanică  cu  areal  în  Cehia,  Slovacia,  Polonia, 

România și vestul Rusiei. 

Efective  populaţionale:  specia  este  relativ  constantă  în  pajişti  şi  tufărişuri  din 

etajul montan şi subalpin, de obicei cu abundenţă redusă. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  semnificativă,  efectiv  evaluat  în  formularul 

standard  al  sitului  în  plaja  de  15%  ‐  2%  din  efectivul  populațional  la  nivel 

național. 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nul  deoarece  specia  este 

caracteristică  habitatului  existent  pe  amplasamentul  proiectului  sau  în 

vecinătatea acestuia  

Page 83: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

83

Iris aphylla ssp. hungarica (stânjenel) 

 

Aspecte  privind  ecologia  și  etologia  speciei: plantă  erbacee  perenă  ce  se instalează în pajişti naturale stepice, pe stâncării calcaroase, însorite sau pe loess, 

în poienile pădurilor termofile.  

Este  listată  în Convenţia de la Berna,  în Directiva Habitate 92/43/EEC,  în Ordonanţa 

de Urgenţă a Guvernului României nr. 236/2000. 

 

Principala ameninţare  constă  în  schimbarea modului de  folosinţă  a  terenurilor 

unde  creşte această  specie.  În zona montană unde  creşte  specia ameninţarea o 

constituie colectarea de către turişti sau localnici pentru a oferi florile. 

 

Distribuţie:  jud.  Maramureş:  Masivul  Preluca,  jud.  Cluj:  rezervaţia  naturală 

“Cheile  Turzii”,  Cluj‐Napoca,  Cojocna,  Gherla  şi  Boju,  rezervaţia  naturală 

“Fânaţele  Clujului”,  jud.  Mureş:  valea  Sălardului,  rezervaţia  Zau  de  Câmpie, 

Fâneţele de pe dealul Corhan, jud. Harghita: Odorheiul Secuiesc, Brăduţ, Dârjiu şi 

Mereşti,  jud.  Covasna:  Tg.  Secuiesc  la  Ruseni,  jud.  Braşov:  Braşov  pe  dealul 

Stejărişul Mare, Muntele Tâmpa, Racoşu de  Jos pe dealul Tipeiului,  jud. Sibiu: 

dealul  Zackel,  Dumbrăveni,  Guşteriţa, Mediaş, Merghindeal,  Podu  Olt,  Roşia, 

Slimnic, Şura Mare, Tălmaciu, Târnava şi Târnăvioara, jud. Alba: Valea Feneşului, 

Rimetea,  Poiana  Aiudului  şi  Alba  Iulia  pe  dl.  Bilac,  jud.  Hunedoara:  Cheile 

Crăciuneşti,  Cheile  Cibului  şi  Cheile  Băcâia,  jud.  Satu Mare:  Scărişoara Nouă, 

Sanislău şi Ciumeşti, Câmpia Nirului, Bătarci, Turulung‐Vii şi Foieni, jud. Bihor: 

rezervaţia  “Defileul  Crişului  Repede”  pe  dealul  Măgurii,  Bratca,  jud.  Arad: 

Hălmagiu, Hălmăgel, între Iosăşel şi Baltele, dealul Tăuroi şi dealul Gorgana, jud. 

Dolj: Craiova  la  Şimnic  şi Breasta,  jud. Argeş: Cheile Mari  ale Dâmboviţei,  jud. 

Buzău: rezervaţia ʺPâcleleʺ, Moldova (incl. jud. Galaţi: pădurea Rediu Vasilache la 

Jorăşti,  Pechea,  pădurea  Bălţatu  la  Slobozia  Conachi,  Suceveni,  pădurea 

Gârboavele‐Galaţi),  jud.  Vrancea:  Domneşti,  jud.  Vaslui:  rezervaţia  “Fânaţurile 

Glodeni”  şi  rezervaţia  naturală  “Pădurea  Bălteni”,  jud.  Neamţ:  rezervaţia 

“Munticelu‐Cheile  Şugăului”,  jud.  Iaşi:  rezervaţia  naturală  „Valea  lui David”  ‐ 

Miroslava, Valea Lungă, Fânaţurile Bârca, Cristeşti, Vulturi, Mârzeşti, Aroneanu, 

Ungheni,  Cucuteni,  Dumeşti,  Hoiseşti,  Stânca,  Coada  Stâncii,  Stroeşti  şi  Tg. 

Frumos, jud. Botoşani: Pădureni şi dealul Râşca, Călăraşi, jud. Suceava: rezervaţia 

“Ponoare”  Bosanci,  Ipoteşti,  dealul  Strâmbu,  Climăuţi,  Bălcăuţi,  Botoşaniţa  şi 

Găineşti,  jud.  Tulcea:  Floreşti‐Horia; Munţii:  Trascăului  pe  „Piatra Urdaşului”, 

Bihor‐Vlădeasa  în  Cheile  Someşului  Cald,  Bucegi:  Zănoaga‐Lucăcilă,  Colţii  lui 

Barbeş, Vânturiş, Dobreşti şi Claia cu Brazi, Masivul Cozia: între văile Turneanu şi 

v. Armăsarului, Hăşmaş pe Muntele Suhard, Nemira, Cheile Bicazului. 

 

Page 84: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

84

Efective  populaţionale:  specia  creşte  ca  indivizi  izolaţi,  răspândiţi  în  pajişti 

uscate şi pe stâncării, din zona stepei până în etajul montan inferior. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  semnificativă,  efectiv  evaluat  în  formularul 

standard  al  sitului  în  plaja  de  15%  ‐  2%  din  efectivul  populațional  la  nivel 

național. 

 

Efectul  implementării  proiectului  asupra  speciei:  nul  deoarece  specia  este 

caracteristică  habitatului  existent  pe  amplasamentul  proiectului  sau  în 

vecinătatea acestuia 

 

Drepanocladus vernicosus 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie rară de muşchi foliaceu care 

creşte în zonele umede, mlaştini cu rogoz, izvoare, sub forma unor tufe laxe de 

culoare verde – brun  (de  la gri‐verde gălbui  în stadii mai  tinere, până  la  roşu‐

maroniu,  la cele mai bătrâne) cu aspect uşor strălucitor, cu  tulpiniţe până  la 15 

cm, curbate în partea de sus și cu ramificaţii de cca. 1 cm. 

Drepanocladus vernicosus este  întâlnit  în  locuri  cu pH neutru până  la uşor acid, 

bogate  în  baze,  dar  sărace  în  calcar,  deschise  până  la  uşor  umbrite,  în 

permanenţă  reci  şi  umede,  în mlaştini  de mică  adâncime  şi  intermediare,  în 

pajişti umede sau în zonele sedimentare ale marginilor de lacuri. 

Creşte  în  asociaţii  cu  specii  mici  de  Carex,  Schoenus  nigricans  şi  alte  specii 

caracteristice mlaştinilor, cum ar fi Campylium stellatum și Scorpidium scorpioides, 

şi muşchi hepatici ca Leiocolea bantriensis. 

Distribuţie: specie rară, dar larg raspândită în întreaga Europă. 

Efective  populaţionale:  în  România  nu  sunt  publicate  studii  care  să  permită 

evaluarea mărimii populaţiilor la nivel naţional. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  semnificativă,  efectiv  evaluat  în  formularul 

standard al sitului la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național. 

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nul deoarece specia nu a fost 

găsită pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia 

Dicranum viride 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: specie de mușchi ce creşte în păduri 

de foioase pe lemn putred, la baza trunchiurilor de copaci, rar pe roci silicioase. 

Page 85: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

85

Specia este inclusă in Lista Roşie a briofitelor din România (Ştefănuţ & Goia). 

La  nivel  european  şi  pe  teritoriul  României,  principala  ameninţare  este 

reprezentată de tăierile masive care se fac în pădurile de foioase. 

Distribuţie:  specia  este  sporadică  în  Europa  Centrală  până  în  Scandinavia  și 

lipseşte  în  vestul  şi  sudul  Europei. Distribuţie  în  România:  Muntele  Găina, 

Muntele Muncel, Munţii Zarandului – Valea Cladova, Munţii Ţibleşului – Valea 

Mestecănişului, Piciorul Arsurii, Vârful Păltiniş, Munţii Galaţiului  spre Rodna, 

Ilva Mare, Coşna, Mlaştina Bâlbâitoarea, Cojocna, Valea Almaşului, Gilău, Ciuc, 

Bixad,  Tuşnad,  Trei  Scaune, Reci, Deva, Valea  pârâului  Pângărăcior, Mlaştina 

Coşna, Codrul Secular Slătioara, Giumalău, Tinovul Poiana Stampei. 

Efective populaţionale: după  Ştefănuţ  S., deşi  sunt multe  citări  ale  speciei din 

România, prezenţa în aceste zone trebuie verificată şi confirmată, planta putând 

fi uşor confundată cu alte specii de Dicranum. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  semnificativă,  efectiv  evaluat  în  formularul 

standard al sitului la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național. 

Efectul implementării proiectului asupra speciei: nesemnificativ 

Meesia longiseta 

Aspecte privind ecologia și etologia speciei: mușchi ce creşte în turbării, printre 

specii de Sphagnum, Drepanocladus şi Hamatocaulis.  

Specia este inclusă in Lista Roşie a briofitelor din România (Ştefănuţ & Goia). 

La  nivel  european  şi  pe  teritoriul  României,  principala  ameninţare  este 

reprezentată de desecarea mlaştinilor de turbă. 

Distribuţie:  între Arinieş  şi  Băile  Borşa, Munţii Rodnei, Corongiş,  Ineu,  Lacul 

Lala, Turbăria Coşna, Munţii Ţarcu, Muntele Bistricioara, Băile Sărate – Turda, 

Căpâlniţa, Tinovul Mohoş, Muntele Tomnatec, Munţii Călimani,  între Muntele 

Blana  şi Muntele Nucet, Munţii  Făgăraş,  circul glaciar Bâlea, valea Arpaşului, 

Munţii Cibinului, Muma, Măgura, Prejba, Nocrich, Munţii Retezat, Tăul Judele, 

Lacul Galeşu. 

Efective populaţionale: specie rară. La noi nu a mai fost regăsită de foarte mult 

timp. 

Relevanţa  sitului  pentru  specie:  semnificativă,  efectiv  evaluat  în  formularul 

standard al sitului la cel mult 2% din efectivul populațional la nivel național. 

Page 86: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

86

Efectul  implementării proiectului asupra  speciei: nul deoarece  specia nu a  fost 

găsită pe amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia 

 

Tabel nr. 10 Identificarea speciilor de interes conservativ la nivelul SCI 

Călimani‐Gurghiu posibil a fi afectate ca urmare a implementării proiectului 

 

Cod Specie Prezentă (P)/ potenţial

prezentă (PP)/ absentă (A) în perimetru analizat

Prezentă (P)/ potenţial prezentă (PP)/ absentă (A) în vecinătatea perimetrului

analizat

Specii de mamifere   

1355 Lutra lutra A A

1308 Barbastella barbastellus A A

1304 Rhinolophus ferrumequinum A A

1324 Myotis myotis A A

1307 Myotis blythii A A

1352 Canis lupus PP P

1361 Lynx lynx PP P

1354 Ursus arctos PP P

1310 Miniopterus schreibersi A A

Specii de amfibieni şi reptile

1193 Bombina variegata P P

2001 Triturus montandoni A PP

1166 Triturus cristatus A PP

Specii de peşti

1138 Barbus meridionalis A A

1122 Gobio uranoscopus A A

1163 Cottus gobio A A

1105 Hucho hucho A A

1146 Sabanejewia aurata A A

4123 Eudontomyzon danfordi A A

Specii de nevertebrate

1087 Rosalia alpina PP PP

1052 Euphydryas maturna PP PP

1060 Lycaena dispar A PP

1078 Callimorpha quadripunctaria PP PP

1086 Cucujus cinnaberinus P P

1083 Lucanus cervus A A

4012 Carabus hampei PP PP

4039 Nymphalis vaualbum A A

4054 Pholidoptera transsylvanica A A

1084 Osmoderma eremita A A

1088 Cerambyx cerdo A A

Page 87: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

87

Specii de plante

4116 Tozzia carpathica A A

1758 Ligularia sibirica A A

1617 Angelica palustris A A

1428 Marsilea quadrifolia A A

1902 Cypripedium calceolus A A

4070 Campanula serrata A A

4097 Iris aphylla ssp. hungarica A A

1393 Drepanocladus vernicosus A A

1381 Dicranum viride PP PP

1389 Meesia longiseta A A

 

II. 2.2.4. Tipuri de habitate de interes comunitar prezente în zona proiectului şi în imediata apropiere 

 

 

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐Fagion)  

Cod habitat corespunzător clasificării din România: R4101, R4103, R4104, R4108, 

R4109, R4116. 

Descriere  

Acest tip de habitat grupează: pădurile de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) 

și brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra; pădurile de molid (Picea abies), fag și brad 

(Abies  alba)  cu Leucanthemum waldsteinii; pădurile de  fag  și  brad  cu Pulmonaria 

rubra; pădurile de  fag  și  brad  cu  Leucanthemum waldsteinii; pădurile de  fag  cu 

Symphytum cordatum și pădurile de fag cu Phyllitis scolopendrium.  

 

Distribuție și răspândire 

Habitatul se întâlnește în etajul nemoral din întreg lanțul M‐ților Carpați. 

I. Carpații Meridionali: M‐ții  Bucegi, M‐ții  Leaota, M‐ții  Piatra Craiului, M‐ții 

Căpățânii,  M‐ții  Cindrel  ,  M‐ții  Latoriței,  M‐ții  Lotrului,  M‐ții  Parâng,  M‐ții 

Șureanu, M‐ții Cernei, M‐ții Godeanu, M‐ții Mehedinți, M‐tele Mic, M‐ții Retezat, 

M‐ții Țarcu, M‐ții Vâlcan, Masivul Cozia, M‐ții Făgăraș, M‐ții Iezer‐Păpușa, M‐ții 

Țaga. 

II. Carpații Occidentali: M‐ții Apuseni, M‐ții Bihorului, M‐ții Codru‐Moma, M‐

tele  Găina,  M‐ții  Gilăului,  M‐tele  Mare,  M‐ții  Meseș,  M‐ții  Metaliferi,  M‐ții 

Pădurea Craiului, M‐ții Plopiș, M‐ții Șimleu, M‐ții Trascăului, Masivul Vlădeasa, 

M‐ții  Zarandului,  M‐ții  Poiana  Ruscă,  M‐ții  Almajului,  M‐ții  Aninei,  M‐ții 

Dognecei, M‐ții Locvei, M‐ții Semenic. 

III. Carpații Orientali: M‐ții Gârbova, M‐ții Baraolt, M‐ții Bodoc, M‐ții Bretcului, 

Masivul  Ciomatu,  Masivul  Ciucaș,  M‐ții  Grohotiș,  M‐ții  Întorsurii,  Masivul 

Page 88: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

88

Penteleu, M‐ții Perșani, Masivul Piatra Mare, Masivul Postăvarul, M‐ții Siriu, M‐

ții Tătaru, M‐ții Vrancei, M‐ții Bârgău, M‐ții Gutâi, M‐ții Igniș, M‐ții Lăpușului, 

M‐ții Maramureșului, M‐ții Oaș, Obcina Brodinei, Obcina Feredeu, Obcina Mare, 

Obcina Mestecăniș, M‐ții  Rodnei, M‐ții  Suhard, M‐ții  Țibleș, M‐ții  Călimani, 

Masivul Ceahlău, M‐ții Ciucului, M‐ții Giumalău, M‐ții Giurgeu, M‐ții Goșmanu, 

M‐ții Gurghiu, M‐ții Harghita, M‐ții Hășmaș, M‐ții Nemira, M‐ții Rarău, M‐ții 

Stânișoarei, M‐ții Tarcău. 

 

Caracteristici ale sitului și factori limitativi 

Altitudine: (500) 600‐1400 (1450) m. 

Clima: T medie anuală = 8,0‐3,00C, P = 750‐1200 mm/an. 

Relief:  versanți  slab  până  la  puternic  înclinați  cu  expoziții  diferite,  platouri, 

culmi, vâlcele umede, coame, funduri de văi. 

Substrat:  fliș,  conglomerate,  șisturi  cristaline, gresii  calcaroase,  roci  eruptive  și 

metamorfice, bazice, intermediare, rar acide. 

Soluri:  eutricambosol,  luvosol,  stagnosol,  litosol,  rendzine,  districambosol, 

superficiale‐până  la  profunde,  mai  mult  sau  mai  puțin  gleizate,  oligo‐

mezobazice,  mezo‐eubazice,  eubazice,  mezotrofice,  eutrofice,  slab‐scheletice 

până la scheletice, slab acide‐acide, jilave până la umede. 

Factori  limitativi:  doborâturi  de  vânt,  viituri,  exploatări  forestiere  iraționale, 

ilegale, pășunat intensiv, poluarea ecosistemelor forestiere cu deșeuri industriale 

și  menajere,  incendieri,  intensificarea  activităților  de  turism,  colectarea 

necontrolată a speciilor de plante cu valoare economică. 

 

Specii  cheie  (caracteristice  și  dominante):  Picea  abies,  Fagus  sylvatica  ssp.  sylvatica, 

Abies alba, Acer pseudoplatanus, Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Cardamine 

glanduligera  (syn.  Dentaria  glandulosa),  C.  bulbifera,  Leucanthemum  waldsteinii, 

Ranunculus  carpaticus,  Phyllitis  scolopendrium,  Aconitum  moldavicum,  Hepatica 

transsylvanica,  H.  nobilis,  Galium  odoratum,  Actaea  spicata,  Asarum  europaeum, 

Helleborus purpurascens, Euphorbia  carniolica, Saxifraga  rotundifolia, Silene heuffelii, 

Hieracium  transsylvanicum,  Festuca  drymeia,  Calamagrosis  arundinacea,  Luzula 

luzuloides. 

Specii importante: Neottia nidus‐avis, Epipogium aphyllum, Cephalanthera rubra, 

Dactylorhiza saccifera, Hepatica transsylvanica, Symphytum cordatum, Ranunculus 

carpaticus, Aconitum moldavicum. 

 

Cenotaxoni vegetali asociaţi habitatului  

Pulmonario  rubrae‐Fagetum  (Soo  1964)  Tauber  1987  (inclusiv  subas. taxetosum baccatae Comes et Tauber 1977);  

Leucanthemo waldsteinii‐Fagetum (Soo 1964) Tauber 1987;  

Page 89: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

89

Symphyto  cordati‐Fagetum  Vida  1959  (inclusiv  subas.  taxetosum  baccatae Hodoreanu 1981);  

Phyllitidi‐Fagetum Vida (1959) 1963.  

Măsuri de conservare/amenințări 

‐  limitarea  influențelor  antropice  (pășunat,  turism,  exploatarea  resurselor 

pădurii); 

‐ tăieri de conservare și promovare a regenerării naturale cu specii native in situ; 

‐ evitarea substituirii speciilor native cu specii ,,repede crescătoare” în zonele în 

care s‐au făcut defrișări iraționale, în vederea prevenirii fenomenelor de eroziune 

a solului; 

‐ monitorizarea siturilor astfel  încât să se asigure regenerarea  și dezvoltarea pe 

cale naturală a pădurilor. 

 II.3.  Descrierea  funcţiilor  ecologice  ale  speciilor  şi  habitatelor  de  interes 

comunitar afectate (suprafaţa,  locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu 

ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora 

Funcţiile ecologice generale ale habitatelor sunt : 

‐ Funcţia de producţie ; 

‐ Funcţia mediogenă şi de reglaj (reglajul climatului, reglajul hidric, reglajul 

pedogenezei, reglajul circuitelor biogeochimice şi reglajul zgomotelor); 

‐ Funcţia de protecţie şi conservare ; 

‐ Funcţia de informaţie ; 

‐ Funcţia psiho‐sanogenetică. 

Dacă funcţiile generale ale habitatelor sunt destul de cunoscute şi documentate, 

nu acelaşi  lucru se poate spune despre  funcţiile diferitelor specii pe care aceste 

habitate  le adăpostesc. Funcţiile  ecologice ale  speciilor  și habitatelor de  interes 

comunitar  potențial  afectate  la  nivelul  SCI  Călimani‐Gurghiu  şi  SPA 

Depresiunea şi Munţii Giurgeului, relaţia acestora cu cele două situri, precum şi 

distribuţia  acestora,  vor  putea  fi  cuantificate  doar  ca  după  derularea  unor 

activități  specifice  de  inventariere  și  cartare  a  tipurilor  de  habitate  de  interes 

comunitar  și a  speciilor de  interes  conservativ  și a habitatelor  corespunzătoare 

acestora sub aspect ecologic. 

Page 90: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

90

Pentru  aceasta,  SC  Ocolul  Silvic  de  Regim  Gheorgheni  SA,  în  calitate  de 

administrator  al  siturilor  Natura  2000,  a  elaborat  un  proiect  ce  vizează 

desfășurarea de activități de  inventariere  și  cartare a habitatelor  și  speciilor de 

interes comunitar,  în vederea dezvoltării unui plan de management  integrat al 

celor două  arii naturale protejate de  interes  comunitar. Proiectul urmează  a  fi 

finanțat prin POS Mediu și implementat cât mai curând posibil. 

 II.4. Starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar 

Starea de conservare a speciilor  și habitatelor de  interes comunitar pentru care 

au fost desemnate Călimani‐Gurghiu şi SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului, a 

fost  estimat  iniţial  în  faza  de  propunere  a  acestor  situri,  în  baza  surselor  de 

informaţii,  adesea  minime,  existente  la  acel  moment.  Starea  de  conservare 

estimat al acestor entităţi de interes conservativ la nivel comunitar este prezentat 

în Tabelele nr. 1, 3 și 5, pe coloana „Consevare”. 

Pentru  SCI  Călimani‐Gurghiu  şi  SPA  Depresiunea  şi  Munţii  Giurgeului, 

evaluarea  reală  a  stării  de  conservare  a  habitatelor  și  speciilor  de  interes 

conservativ  revine  ca  sarcină  structurii de  administrare  a  sitului,  respectiv  SC 

Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA. Structura de administrare a elaborat un 

proiect  ce urmează  a  fi  finanțat prin POS Mediu  –  axa prioritară nr.  4  și  care 

vizează printre altele elaborarea unui plan de management  integrat pentru cele 

două arii protejate. 

În concluzie, cunoştiinţele privind starea reală de conservare a speciilor pentru 

care au  fost desemnate cele două situri Natura 2000 nu  trebuie să se bazeze pe 

date  istorice, generale  şi adeseori perimate,  ci  trebuie dobândite  în urma unor 

evaluări  de  actualitate,  în  baza  unor metodologii  specifice,  eficiente  şi,  pe  cât 

posibil, unitare la nivel naţional. 

 II.5.  Date  privind  structura  şi  dinamica  habitatelor  și  populaţiilor  de  specii 

afectate  (evoluţia numerică a populaţiei  în cadrul ariei naturale protejate de  interes 

comunitar, procentul  estimativ  al populaţiei unei  specii  afectate de  implementarea 

PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei 

pe termen lung) 

Aceste  date  nu  există  în  prezent.  Singurele  informații  existente  și  doar  cu  un 

caracter orientativ, având  în vedere modul  în care a  fost  implementată rețeaua 

Page 91: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

91

ecologică  europeană  Natura  2000  în  România,  sunt  cele  privind  efectivele 

estimate în formularele standard Natura 2000 ale SCI Călimani‐Gurghiu şi SPA 

Depresiunea şi Munţii Giurgeului. 

Date privind structura şi dinamica habitatelor și populaţiilor de specii la nivelul 

celor  două  situri  Natura  2000  pot  fi  obținute  doar  ca  urmare  a  colectării, 

prelucrării și analizării unui set de informații de actualitate din teren. 

Primele date, de actualitate și bazate efectiv pe activitatea de observare în teren, 

vor  fi  obținute  ca  urmare  a  implementării  de  către  administratorul  ariilor 

protejate  a  unui  proiect  ce  va  fi  finanțat  prin  POS  Mediu  și  ce  vizează 

inventarierea și cartarea habitatelor și speciilor de  interes conservativ  la nivelul 

SCI Călimani‐Gurghiu şi SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului. 

Cu toate acestea, ca urmare a efectuării observaţiilor în teren şi având în vedere 

aspectele tratate  la secţiunile anterioare, considerăm că niciun tip de habitate și 

nicio  specie  de  interes  conservativ  la  nivelul  siturilor  Natura  2000  nu  va  fi 

afectată semnificativ ca urmare a implementării proiectului. 

 II.6. Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariilor 

naturale protejate de  interes  comunitar SCI Călimani‐Gurghiu  și SPA Depresiunea  şi 

Munţii Giurgeului 

Integritatea unei ariei naturale protejate de  interes comunitar este afectată dacă 

prin  implementarea  unui  plan/proiect  se  reduce  semnificativ  suprafaţa 

habitatelor  şi/sau numărul  exemplarelor  speciilor de  interes  comunitar,  sau  se 

ajunge  la  fragmentarea  puternică  a  habitatelor  de  interes  comunitar  şi  sau  a 

habitatelor specifice din punct de vedere ecologic şi etologic, după caz, speciilor 

de  interes  comunitar.  De  asemenea,  un  plan  sau  un  proiect  poate  afecta 

integritatea unui  sit Natura 2000 dacă acesta  induce un  impact negativ asupra 

factorilor  care  determină  menţinerea  stării  favorabile  de  conservare  a  ariei 

naturale  protejate  de  interes  comunitar  sau  dacă  produce  modificări  ale 

dinamicii relaţiilor care definesc structura  şi/sau  funcţia ariei naturale protejate 

de interes comunitar. 

Relaţiile  structurale  şi  funcţionale  care  creează  şi  menţin  integritatea  acestor 

situri Natura  2000  nu  au  fost  stabilite. Date  concrete  privind  integritatea  SCI 

Călimani‐Gurghiu  şi  SPA  Depresiunea  şi  Munţii  Giurgeului  și  evaluarea 

relaţiilor  structurale  şi  funcţionale  care  creează  şi menţin  integritatea  acestor 

Page 92: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

92

situri  Natura  2000  pot  fi  obținute  doar  ca  urmare  a  colectării,  prelucrării  și 

analizării unui set de informații de actualitate din teren. 

Integritatea unei  ariei naturale protejate de  interes  comunitar poate  fi  afectată 

dacă  un  plan  sau  un  proiect  poate,  independent  sau  cumulat  cu  alte 

planuri/proiecte, să conducă la: 

‐ reducerea  semnificativă  a  suprafeței  unuia  sau  mai  multor  tipuri  de 

habitate de interes comunitar din perimetrul sitului Natura 2000; 

‐ reducerea  semnificativă  a  suprafeței  habitatelor  şi/sau  numărul 

exemplarelor speciilor de interes comunitar; 

‐ fragmentarea semnificativă a habitatelor de interes comunitar; 

‐ fragmentarea  semnificativă  a  habitatelor  corespuzătoare  din  punct  de 

vedere ecologic speciilor de interes comunitar; 

‐ apariția unui impact negativ semnificativ asupra factorilor care determină 

menţinerea  stării  favorabile  de  conservare  a  ariei  naturale  protejate  de 

interes comunitar; 

‐ producerea de modificări  ale dinamicii  relaţiilor  care definesc  structura 

şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar. 

Evaluarea relaţiilor structurale şi  funcţionale care creează şi menţin  integritatea 

SCI  Călimani‐Gurghiu  şi  SPA  Depresiunea  şi Munţii  Giurgeului  îi  revine  ca 

sarcină structurii de administrare a sitului Natura 2000, structură ce urmează să 

implementeze în acest sens un proiect ce va fi finanțat prin POS Mediu. 

 II.7. Obiectivele de conservare ale SCI Călimani‐Gurghiu şi SPA Depresiunea şi 

Munţii Giurgeului 

Conform art. 4 pct. 34 din OUG nr. 57/2007 aprobată cu modificări de Legea nr. 

49/2009,  definiţia  planului  de management  al  unei  arii  naturale  protejate  este 

următoarea:  „documentul  care  descrie  şi  evaluează  situaţia  prezentă  a  ariei naturale 

protejate,  defineşte  obiectivele,  precizează  acţiunile  de  conservare  necesare  şi 

reglementează  activităţile  care  se pot desfăşura pe  teritoriul  ariilor,  în  conformitate  cu 

obiectivele de management”. 

Obiectivele de conservare ale unei arii naturale protejate de interes comunitar au 

în  vedere  menţinerea  şi/sau  restaurarea  statutului  favorabil  de  conservare  a 

Page 93: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

93

speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Stabilirea obiectivelor de conservare 

se realizează ţinându‐se cont de caracteristicile fiecărei arii naturale protejate de 

interes  comunitar  (reprezentativitate,  suprafaţa  relativă,  populaţia,  statutul  de 

conservare  etc.), prin planurile de management  al  ariilor naturale protejate de 

interes comunitar, după cum s‐a arătat în paragraful anterior. 

Siturile  Natura  2000  SCI  Călimani‐Gurghiu  şi  SPA  Depresiunea  şi  Munţii 

Giurgeului nu beneficiază  în prezent de existenţa unui plan de management şi, 

ca atare, până în momentul de faţă, nu au fost stabilite obiectivele de conservare 

specifice celor două situri. De asemenea, nu au fost aprobate de către ministerul 

de  resort  nici măsurile minime  de  conservare  stabilite  de  către  structura  de 

administrare a siturilor Natura 2000.  

În sens celor menționate mai sus, doar după implementarea proiectului anterior 

amintit se vor putea identifica obiectivele de conservare pentru cele două situri 

Natura 2000. 

 II.8.  Descrierea  stării  actuale  de  conservare  a  siturilor  Natura  2000  SCI 

Călimani‐Gurghiu şi SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului 

Evaluarea stării de conservare a unei arii naturale protejate constă, cel puţin, în 

însumarea  stării  de  conservare  a  habitatelor  naturale  şi  a  specilor  de  interes 

conservativ şi/sau protectiv, direct corelat cu presiunile antropice şi naturale din 

prezent. 

Pentru cuantificarea stării reale actuale de conservare a unui sit Natura 2000 este 

necesară  realizarea  unei  evaluări  de  bază  riguroase,  acesta  fiind  punctul  de 

calibrare  de  la  care,  ulterior,  prin  activități  specifice  de  monitorizare  a 

componentelor biologice de  interes conservativ, se va putea evalua abaterea de 

la starea de conservare inițială (practic starea de conservare la un moment dat). 

Evaluarea  stării  de  conservare  inițială  va  fi  realizată  tot  ca  urmare  a 

implementării proiectului la care s‐a făcut referire în secțiunile anterioare. 

 

 

 

Page 94: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

94

    

III. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 

Conform  legislației  în  vigoare,  la  elaborarea  studiului  EA  trebuie  luate  în  vedere 

următoarele tipuri de impact: 

1.direct şi indirect; 

2. pe termen scurt sau lung; 

3. din faza de construcţie, de operare şi de dezafectare; 

4. rezidual; 

5. cumulativ 

 

Tipurile de impact sunt prezentate functie de parametrii fata de care se face raportarea, 

si anume: 

 

      a. scara (perioada) de timp: 

‐ impact pe termen scurt (0‐1an), 

‐ mediu (1‐5 ani) si 

‐ lung (mai mult de 5 ani). 

      b. aria de aplicare: 

‐  impact singular al proiectului, 

‐  impact cumulativ (împreuna cu alte planuri si/sau proiecte relevante 

invecinatate). 

      c. efect exercitat: 

        ‐  impact direct; 

        ‐ impact indirect. 

 

        Toate efectele potențiale asupra speciilor de  interes comunitar,  identificate pentru 

fiecare  activitate  care  este  supusă  evaluarii  impactului  sunt  analizate  pentru  a  se 

determina valoarea impactului final.  

Valoarea impactului reprezintă relația: Impact = Consecință X Probabilitate 

Consecințele sunt evaluate pe baza valorilor următoarei matrici: 

Page 95: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

95

 

Tabel nr. 11 

Prezentarea consecintelor

Valoare  Grad de afectare  Consecinta  riscului  asupra  speciilor  de  interes 

comunitar 

5  Dezastruos  Dispariția  a  81‐100%  din  specii  sau  reducerea 

populatiilor locale cu acest procent 

4  Foarte serios  Disparitia  a  61‐80%  din  specii  sau  reducerea 

populatiilor 

locale cu acest procent 

3  Serios  Disparitia  a  41‐60%  din  specii  sau  reducerea 

populatiilor 

locale cu acest procent 

2  Moderat  Disparitia  a  21‐40%  din  specii  sau  reducerea 

populatiilor 

locale cu acest procent 

1  Nesemnificativ  Disparitia a 0‐20% din specii sau reducerea populatiilor 

locale cu acest procent 

 

Categoriile de probabilitate sunt cele descrise în tabelul de mai jos: 

 

Tabel nr. 12 

Valoare  Probabilitate Descriere 

 

5  Inevitabil  Efectul va apărea sigur 

4  Foarte probabil  Efectul apare frecvent 

3  Probabil  Efectul apare cu frecvență redusă 

2  Improbabil  Efectul apare ocazional 

1  Foarte improbabil  Efectul apare accidental 

 

Matricea  de  impact,  calculată  în  funcție  de  probabilitatea  apariției  pericolului  și  a 

consecintelor maxim previzibile se prezinta astfel:  

Analiza  nivelului  impactului  este  făcută  în  funcție  de  consecințele  si  probabilitatea 

fiecarui efect identificat ținând cont și de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate 

în vederea evaluarii  finale. Produsul acestor doua caracteristici este definit ca nivel al 

impactului final. 

 

Page 96: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

96

 

 

Tabel nr.13 

Matricea de impact 

  Probabilitatea 

Inevitabil  5  5  10  15  20  25 

Foarte probabil  4  4  8  12  16  20 

Probabil  3  3  6  6  12  15 

Improbabil  2  2  4  6  8  10 

Foarte improbabil  1  1  2  3  4  5 

 

 

 

Consecințe 

  1  2  3  4  5 

Nesem

nificativ 

Moderat 

Serios 

Foarte serios 

Dezastruos 

Valoarea impactului este reprezentată după cum urmează:   

Nivelul impactului 

  Semnificativ (12‐25) 

  

Moderat (5‐12) 

  Nesemnificativ (1‐4) 

Ca urmare a analizei activitatilor ce pot avea efecte negative asupra mediului, conform 

matricei de impact, s‐au putut obtine valorile impacturilor individuale, asa cum au fost 

identificate mai sus, acestea fiind urmatoarele: 

Tabel nr.14 

Page 97: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

97

Impact  Termen scurt  Termen mediu  Termen lung 

 

direct indirect direct indirect direct  indirect 

 

Singular  4  4  4  3  5  3 

Cumulativ  4  4  4  4  4  5 

 

Se poate observa astfel, ca pentru activitatile care sunt efectuate pe termen scurt, nivelul 

impactului direct este nesemnificativ, deoarece aceste activitati, desi au un usor impact 

negativ, este exercitat doar pe termen scurt. 

Pe termen scurt, în cazul impactului indirect este rezultatul activitatilor de transport al 

materialelor de constructii, a utilajelor, deseurilor si a personalului în vederea sustinerii 

etapelor  de  amenajare  si  constructie.  Nivelul  rezultat  este moderat  deoarece  aceste 

activitati presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat. 

Impactul direct al proiectului la nivelul întregii rețele Natura 2000, consideram ca este 

nesemnificativ pentru habitatele speciilor pentru care au fost instituite ariile protejate de 

interes comunitar. 

Tabel nr.15 

Aspecte de 

mediu afectate 

Posibile efecte asupra mediului, elemente ale acestuia 

 

Sem

nificative 

 

Secundare 

Cumulative 

      Sinergice 

 

Termen scurt 

   

Termen m

ediu 

 

Termen lung 

      Perman

ente 

Tem

porare 

Păsări  ‐   *  ‐  ‐  *  *  ‐  ‐  * 

Amfibieni  *  ‐  ‐  ‐  *  *  *  *  * 

Reptile  ‐  *  ‐  ‐  *  ‐  ‐  *  * 

Page 98: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

98

Habitate ripariene  ‐  *  ‐  *  *  ‐  ‐  ‐  * 

Apă  ‐  *  ‐  *  ‐  ‐  ‐  ‐  ‐ 

Aer  ‐  ‐  ‐  ‐  *  ‐  ‐  ‐  ‐ 

Sol  ‐  ‐  ‐  ‐  *  ‐  ‐  ‐  ‐ 

Peisaj  ‐  ‐  ‐  ‐  *  *  ‐  ‐  ‐ 

Relații dintre acestea  *  *  ‐  ‐  *  *  ‐  *  ‐ 

TOTAL  2  4  ‐  2  8  4  1  3  4 

* efect existent; ‐ lipsă efect 

Analizând tabelul de mai sus, putem vedea că efectele cele mai mari sunt cele legate de 

construcția  drumurilor,  respectiv  organizarea  de  șantier  și  procesele  efective  de 

transport  și de construire. Dacă viitorul constructor va  ține cont de cele prezentate  în 

acest  studiu,  preconizăm,  că  efectele  negative  pot  fi  reduse  până  la  nivelul  de 

nesemnificativ. 

 III.1. Analiza ecologică a amplasamentului vizat de implementarea proiectului 

Localizarea  amplasamentului  obiectivului  de  investiții  se  află  în  partea  inferioară  a 

bazinului pârâului Italianu, U.P. VIII Sirod., în zone inaccesibile, fiind dificilă realizarea 

lucrărilor stabilite prin amenajamentul silvic. 

În urma desfășurării activității în teren și a analizării datelor din amenajamentele silvice 

cu  privire  la  tipul  de  pădure,  compoziția  arboretelor,  flora  indicatoare,  suprafața 

unităților  amenajistice,  vârsta  arboretelor  etc.  s‐a  constatat,  conform  clasificării 

naționale, prezența pe amplasamentul analizat a următoarelor tipuri de pădure/habitate 

(Vezi tabelul nr..5, pag.22) 

 III. 2. Vegetația din zona implementării proiectului  

 

Cenotaxon: Pulmonario rubrae‐Abieti‐Fagetum Soo 1962 

 

Habitat Natura 2000: 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto‐Fagion) 

 

Habitat,  sensu Donita et al., 2005: R4211 Paduri sud‐est carpatice de molid (Picea abies) si 

Page 99: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

99

brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra 

 

Descrierea tipului de habitat 

Padurile de  fag  cu  brad  in  amestec  cu molidul  sunt prezente  in partea  superioara  a 

etajului  montan  mijlociu,  la  altitudini  cuprinse  intre  900‐1300  m.  Climatul  acestor 

statiuni este apropiat de cel al molidiselor (temperaturi medii anuale cuprinse intre 1‐4o 

C  si  precipitatii  care  variaza  de  la  900  la  1200  mm).  Specia  caracteristica  si  care 

diferentiaza acest  tip de padure  fata dee cele din Alpi este Pulmonaria rubra. Structura 

vertical  cuprinde  trei  straturi,  bine  individualizate.  Stratul  arborescent  are  ca  specii 

codominante pe brad  (Abies alba)  si  fag  (Fagus sylvatica). Sinuzia arbustiva, mai putin 

dezvoltata, este alcatuita din Lonicera nigra, Rubus  idaeus, Sorbus aucuparia  si Sambucus 

racemosa. Stratul erbaceu este alcatuit din specii nemorale, dintre care cel mai  frecvent 

apar (si realizeaza o acoperire medie de 20‐25%) sunt: Asperula odorata, Oxalis acetosella, 

Luzula  luzuloides,  Calamagrostis  arundinacea.  Alaturi  de  acestea  endemitele  carpatice 

Symphytum cordatum si Dentaria gladulosa confera indivitualite fitogeografica acestui tip 

de padure. 

  Ridicarea fitocenotică efectuată pe amplasamentul proiectului, care cuprinde un 

număr de 32 de specii de plante, ilustrează structura specifică a acestui tip de habitat. 

 

 Acoperirea generală (%)   80 

Acoperirea stratului arborescent (%)   75 

Acoperirea stratului arbustiv (%)  25 

Acoperirea stratului ierbos (%)  25 

 

Stratul arborilor 

Fagus sylvatica  4 

Picea abies  1 

Acer pseudoplatanus  + 

Ulmus minor  r 

Stratul arbustiv 

Rubus hirtus  2 

Sorbus aucuparia  r 

Ribes uva‐crispa  r 

Rubus idaeus  r 

Daphne mezereum  + 

Stratul regenerativ 

Picea abies  r 

Abies alba  + 

Fagus sylvatica  + 

Stratul ierbos 

Mercurialis perennis  r 

Page 100: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

100

Anemone nemorosa  r 

Galeopsis pubescens  r 

Pulmonaria mollis  r 

Salvia glutinosa  1 

Symphytum cordatum  1 

Circaea alpina  1 

Polystichum aculeatum  1 

Galeopsis speciosa  1 

Pulmonaria rubra  1 

Poa nemoralis  + 

Stellaria nemorum  + 

Geranium robertianum  + 

Tussilago farfara  + 

Corylus avellana  + 

Cystopteris fragilis  + 

Dryopteris carthusiana  + 

Oxalis acetosella  + 

Phegopteris connectilis  + 

Gymnocarpium dryopteris  + 

 

   

Atât pe amplasamentul proiectului, cât şi în vecinătatea acestuia au mai fost identificate 

următoarele  specii  de  plante:  Poa  palustris,  Glyceria  plicata,  Scirpus  sylvaticus,  Carex 

brizoides,  Equisetum  arvense,  Urtica  dioica,  Filipendula  ulmaria,  Trifolium  pratense, 

Leucanthemum  vulgare,  Lysimachia  nummularia, Telekia  speciosa, Chaerophyllum  hirsutum, 

Plantago major,  Cardamine  amara, Milium  effusum,  Scrophularia  nodosa,  Caltha  palustris, 

Festuca  gigantean,  Luzula  pilosa,  Ranunculus  repens,  Rumex  obtusifolius,  Fragaria  vesca, 

Hypericum maculatum, Prunella vulgaris, Epilobium montanum, Glechoma hirsuta, Impatiens 

noli‐tangere,  Polygonum  persicaria,  Solanum  dulcamara,  Stachys  sylvatica,  Carex  sylvatica, 

Myosotis sylvatica, Mentha spicata.  

 III.3.  Prognoza  privind  modificările  induse  de  implementarea  proiectului  asupra 

efectivelor populaţionale ale speciilor de  interes comunitar  şi asupra distribuţiei acestora  la 

nivelul siturilor vizate în proiect 

Ca  urmare  a  efectuării  observaţiilor  în  teren  şi  având  în  vedere  aspectele  tratate  la 

secţiunea II.2.1.  ‐ Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia avifaunei de interes 

comunitar  la  nivelul  SPA  Depresiunea  şi  Munţii  Giurgeului  prezente  pe  suprafața  și  în 

imediata vecinătate a amplasamentului vizat de implementarea proiectului ¸ considerăm: 

 În  faza de  construcție a proiectului, urmare a  corelării datelor prelevate din  teren  cu 

Page 101: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

101

aspectele privind ecologia și etologia avifaunei de interes comunitar la nivelul SPA‐ului, 

cu  densitățile medii  relative  populaționale  ale  acestor  specii,  precum  și  cu  bonitatea 

habitatelor  din  punct  de  vedere  al  cerințelor  ecologice  (tipul  pădurii  și  vârsta 

arboretelor), estimăm că este posibilă eliminarea unor cuiburi aparținând avifaunei de 

interes comunitar după cum urmează: 

‐ Picoides  tridactylus  (ciocănitoare  de munte):  1  pereche  /  517  ha  ‐  densitatea medie 

populațională a speciei la nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului; 0‐1 cuiburi 

eliminate,  respectiv 0,26% din  totalul estimat de  cuiburi ale  speciei  la nivelul SPA 

Depresiunea şi Munţii Giurgeului; 

‐ Bonasa bonasia  (ieruncă):  1 pereche  /  313 ha  ‐ densitatea medie populațională  a 

speciei  la nivelul SPA Depresiunea  şi Munţii Giurgeului; 0‐1 cuiburi eliminate, 

respectiv  0,3%  din  totalul  estimat  de  cuiburi  ale  speciei  la  nivelul  SPA 

Depresiunea şi Munţii Giurgeului; 

‐ Aegolius funereus (minuniță): 1 pereche / 399 ha ‐ densitatea medie populațională 

a speciei la nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului; 0‐1 cuiburi eliminate, 

respectiv  0,2%  din  totalul  estimat  de  cuiburi  ale  speciei  la  nivelul  SPA 

Depresiunea şi Munţii Giurgeului; 

‐ Dryocopus martius  (ciocănitoare  neagră):  1  pereche  /  262  ha  ‐  densitatea medie 

populațională  a  speciei  la  nivelul  SPA Depresiunea  şi Munţii Giurgeului;  0‐1 

cuiburi  eliminate,  respectiv  0,34%  din  totalul  estimat  de  cuiburi  ale  speciei  la 

nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului; 

‐ Ficedula parva (muscar mic): 1 pereche / 146 ha ‐ densitatea medie populațională a 

speciei  la nivelul SPA Depresiunea  şi Munţii Giurgeului; 0‐2 cuiburi eliminate, 

respectiv  0,14%  din  totalul  estimat  de  cuiburi  ale  speciei  la  nivelul  SPA 

Depresiunea şi Munţii Giurgeului; 

‐ Ficedula  albicollis  (muscar  gulerat):  1  pereche  /  17,5  ha  ‐  densitatea  medie 

populațională  a  speciei  la  nivelul  SPA Depresiunea  şi Munţii Giurgeului;  0‐2 

cuiburi  eliminate,  respectiv  0,05%  din  totalul  estimat  de  cuiburi  ale  speciei  la 

nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului; 

‐ Tetrao  urogallus  (cocoș  de  munte):  1  individ  /  462  ha  ‐  densitatea  medie 

populațională  a  speciei  la  nivelul  SPA Depresiunea  şi Munţii Giurgeului;  0‐1 

cuiburi  eliminate,  respectiv  0,4%  din  totalul  estimat  de  cuiburi  ale  speciei  la 

nivelul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului; 

Având  în  vedere  densitatea  redusă  a  efectivului  populațional  la  nivelul  SPA 

Depresiunea  şi Munţii Giurgeului  în  cazul  speciilor Dendrocopos  leucotos  (1  pereche  / 

Page 102: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

102

1098 ha), corelat cu suprafața restrânsă vizată de construcția drumului forestier (2,2 ha, 

din care 1,2 ha pierdere definitivă), considerăm că afectarea acestor specii ca urmare a 

implementării proiectului la faza de construcție este total nesemnificativă. 

La  faza  de  operare  a  drumului  forestier  estimăm  că  impactul  generat  va  fi  datorat 

disturbării  fonice produse de mijloacele de  transport  a  lemnului. Dat  fiind  frecvența 

redusă  estimată  a  traficului  considerăm  că  acest  impact  va  fi  nesemnificativ  asupra 

avifaunei de interes comunitar din perimetrul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului. 

Materializarea  drumului  forestier  nu  poate  fi  considerată  ca  factor  de  fragmentare  a 

habitatelor speciilor de interes conservativ. 

Urmare  a  efectuării  observaţiilor  în  teren  şi  având  în  vedere  aspectele  tratate  la 

secţiunea  II.2.2.  ‐  Date  privind  prezența,  localizarea,  populația  și  ecologia  speciilor  și 

habitatelor de  interes  comunitar  la nivelul SCI Călimani‐Gurghiu prezente pe  suprafața  și  în 

imediata  vecinătate  a  amplasamentului  vizat  de  implementarea  proiectului¸  considerăm 

prezente pe  amplasamentul  analizat  și  în  vecinătatea  acestuia, următoarele  specii de 

interes comunitar pentru care a fost desemnată aria naturală protejată: Lynx lynx (râs), 

Ursus arctos (urs brun), Canis lupus (lup) și Bombina variegata (izvoraș de baltă cu burta 

galbenă). De asemenea, considerăm posibilă prezența pe amplasamentul proiectului și 

în vecinătatea  și a următoarelor specii de  interes comunitar: Rosalia alpine  ‐ Croitor de 

fag,  Triturus  cristatus  ‐Triton  cu  creastă,  Euphydryas  maturna  și  Buxbaumia  viridis 

(mușchi). 

Având  în  vedere  suprafața  redusă  vizată  de  construcția  proiectului  în  raport  cu 

suprafața utilizată de mamiferele mari  (râs: 40 km²  și 55 km², urs brun: 10 km²  și 100 

km², lup: 50 km² și 150 km²), considerăm că impactul proiectului asupra acestor specii 

în faza de construcție este nesemnificativ. 

Pe  amplasamentul  proiectului  nu  au  fost  identificate  bârloage  și  vizuini.  Urmare  a 

consultării  cu  specialiștii  ce  au  implementat  proiectele  LIFE02NAT/RO/8576 

”Conservarea  in‐situ  a  carnivorelor mari  din  județul  Vrancea”  și  LIFE05NAT/RO/000170 

”Îmbunatățirea  sistemului  de  protecție  a  carnivorelor  mari  din  județul  Vrancea”  și  care 

implementează  în prezent proiectul LIFE URSUS  ‐ LIFE08NAT/RO/000500  ” Cele mai bune practici  și acțiuni demonstrative pentru conservarea populației de Ursus arctos din zona 

central‐estică  a  Carpaților  Orientali”  și  în  urma  efectuării  observațiilor  în  teren, 

considerăm  că  impactul  proiectului  în  faza  de  operare  a  drumului  forestier  asupra 

mamiferelor mari  de  interes  conservativ  va  fi  redus  și  nesemnificativ,  iar  starea  de 

conservare a acestora  la nivelul SCI Călimani‐Gurghiu nu va  fi modificată. Rezultatul 

proiectelor anterior menționate arată că bârloage de urs pot fi amplasate și la o distanță 

de minim 200 m de un drum forestier. 

Page 103: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

103

Pe  amplasamentul  proiectului  nu  au  fost  identificate  acvatorii  specifice  reproducerii 

amfibianului de interes comunitar Bombina variegata (izvoraș de baltă cu burtă galbenă). 

Un  adult  au  fost  identificați  în  zona  a  două  pâraie  ce  vor  fi  străbătute  de  drumul 

propus,  însă aceaste  traversări nu vor afecta  starea de  conservare a  speciei  la nivelul 

sitului Natura 2000. 

În faza de operare este mai mult ca probabil ca în zona proiectului specia să beneficieze 

de noi acvatorii. 

În  ceea  ce  priveşte  speciile  de  nevertebrate,  doar  două  sunt  potențial  afectate  de 

lucrările proiectului, anume Carabus hampei și Cucujus cinnaberimus. Carabus hampei are o 

distribuție uniformă și în general rară, fiind de regulă o distanță de minimum 5 m între 

2  indivizi.  Astfel,  afectarea  populației  acestei  specii  este  minimă  și  nu  depășește 

mortalitatea  naturală  a  indivizilor  acestei  specii.  Cucujus  cinnaberimus  se  găsește  sub 

scoarța  trunchiurilor putrede, sau  în crăpăturile din  lemnul acestora,  în cazul găsirii a 

astfel  de  bușteni  sau  cioate  putrede, mutarea  lor  în  afara  zonei  unde  se  desfășoară 

proiectul ar fi benefică, minimizând riscul omorârii indivizilor. 

În urma desfășurării activității în teren și a analizării datelor din amenajamentele silvice 

cu  privire  la  tipul  de  pădure,  compoziția  arboretelor,  flora  indicatoare,  suprafața 

unităților  amenajistice, vârsta  arboretelor  etc.  se  constată prezența pe  amplasamentul 

proiectului a următoarelor a habitatului de interes conservativ 91V0 ‐ Păduri dacice de 

fag (Symphyto‐ Fagion), suprafața afectată fiind de cca. 2,2 ha 

 III.4. Identificarea şi evaluarea impactului direct şi indirect 

Obiectivul principal al reţelei ecologice europene Natura 2000 constă  în asigurarea pe 

termen  lung  a  „statutul  de  conservare  favorabilă”  pentru  speciile  şi/sau  habitatele  de 

interes comunitar la nivelul fiecărui sit desemnat în parte. 

Deşi  legislaţia  specifică  nu  defineşte  în  mod  clar  termenul  de  „statut  de  conservare 

favorabilă”,  României  îi  va  reveni  obligaţia  de  a  raporta  periodic  către  Comunitatea 

Europeană, cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. Indicatorii obiectivi şi cantitativi 

cu  privire  la  statutul  unei  specii  într‐o  anumită  zonă  sunt  mărimea  şi  distribuţia 

populaţiei din cadrul sitului. Este deci esenţial ca impactul unor investiţii asupra acelor 

specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura 2000, să fie evaluat complet prin 

metode  ştiinţifice.  În majoritatea  cazurilor  impactul poate  fi minimalizat  sau  sensibil 

micşorat prin  selectarea  atentă  şi  implementarea  corectă  a metodelor de diminuare  a 

impactului. 

Conform îndrumarului „Managing Natura 2000 sites : The provisions of Article 6 of the 

Page 104: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

104

‘Habitats’ Directive 92/43/EEC”: 

Degradarea habitatelor este o degradare  fizică ce afectează un habitat. Conform art. 1 

pct.e).  al  Directivei  92/43/CEE  ‐  Directiva Habitate,  statele membre  trebuie  să  ia  in 

considerare  impactul proiectelor asupra  factorilor de mediu mediului  (apă, aer  sol)  şi 

implicit asupra habitatelor. Dacă aceste impacturi au ca rezultat modificarea statutului 

de  conservare  al  speciilor/habitatelor  într‐unul  mai  puţin  favorabil  faţă  de  situaţia 

anterioară impactului, atunci se poate considera ca a avut loc o deteriorare a habitatului. 

Pe  lângă degradarea habitatelor, pierderea de suprafeţe de habitate naturale, specifice 

din punct de vedere ecologic  şi etologic unor specii de  interes comunitar, constituie o 

altă presiune asupra valorilor naturale de interes conservativ în spaţiul european. 

Disturbarea nu  afectează parametrii  fizici  ai unui  sit,  aceasta  afectează  în mod direct 

speciile  şi de  cele mai multe ori este  limitată  în  timp  (zgomot,  surse de  lumină, etc.). 

Intensitatea, durata şi frecvenţa elementului disturbator sunt parametrii ce trebuie luaţi 

in calcul. 

In  general,  în  perioada  de  execuţie  de  lucrări  de  construcţie  in  cadrul  habitatelor 

naturale si seminaturale, este posibila aparitia unor factori perturbatori asupra florei si 

faunei. In cazul pasarilor aceste efecte se pot concretiza in tendinta de retragere in zone 

limitrofe, motivul fiind ocuparea habitatului de catre constructii sau zgomotul generat 

de lucrarile efective de constructie. 

Impactul direct este aferent  fazei de execuţie și constă  în modificări  fizice ale cadrului 

natural  actual  inerente  implementării  oricărui  proiect  din  domeniul  construcţiilor. 

Aceste modificări vizează  îndepărtarea vegetaţiei de pe  suprafaţa  amprizei viitorului 

drum,  reconfigurarea  terenului pe  ampriza drumului, prin  lucrări de  terasamente  ce 

implică deplasări pe profil ale pământurilor rezultate din săpătură, având ca finalitate 

realizarea profilului drumului aşa cum este proiectat pentru fiecare secţiune a acestuia. 

Conform proiectului tehnic, aceste modificări afectează o suprafaţă de 3,45 ha, din care 

1,75 ha vor  fi pierdute definitiv  ca urmare  a  realizării  realizarea  sistemului  rutier  cu 

imbrăcăminte de piatră spartă. Suprafaţa platformei drumului este scoasă din suprafaţa 

de producţie, nemaiexistând posibilitatea reinstalării vegetaţiei de orice fel pe parcursul 

existenţei drumului. 

Ca urmare a implementării proiectului estimăm ca impact pe termen scurt pierderea de 

suprafețe de habitate forestiere de interes comunitar după cum urmează: 

‐ 2,2  ha  de  pădure  aparținând  tipului  de  habitat  91V0  ‐  Păduri  dacice  de  fag 

(Symphyto‐  Fagion).  Pierderea  reprezintă  aproximativ  0,05  %  din  suprafața 

totală a tipului de habitat la nivelul SCI Călimani Gurghiu; 

Analizând  situația  prezentată  anterior  se  constată  că  tipul  de  habitat  de  interes 

Page 105: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

105

comunitar afectat nu este prioritar, valoarea conservativă a acestuia este moderată,  iar 

ponderea  suprafețelor  pierdute  este  foarte  scăzută  în  raport  cu  suprafețele  totale 

ocupate de aceste habitate la nivelul SCI Călimani Gurghiu. 

Prin  implementarea proiectului nu  se preconizează modificarea  cursurilor actuale ale 

apelor  de  suprafaţă  sau  deranjarea  straturilor  ce  determină  nivelul  pânzei  de  apă 

freatică. 

La modificările  fizice ale cadrului natural prezentate anterior se adaugă și disturbarea 

fonică  aferentă  fazei de  realizare  a  obiectivului de  investiții. Această disturbare va  fi 

generată pe o perioadă restrânsă de timp, aferentă construcției drumului forestier. Este 

de asteptat ca în această perioadă de timp fauna de interes comunitar să se retragă mai 

mult  sau mai  puțin,  funcție  de  caracteristicile  etologice  ale  fiecărei  specii  în  parte. 

Această retragere temporară nu va conduce la reducere de efective populaționale și nici 

la modificarea statututului de conservare al acestora la nivelul sitului Natura 2000. 

Exploatarea  masei  lemnoase  se  face  conform  planurilor  decenale  stabilite  prin 

amenajamentul silvic,  şi este astfel proiectată  încât să asigure continuitatea pădurii  în 

timp  şi  spaţiu,  prin  menţinerea  unei  structuri  optime  pe  specii  şi  clase  de  vârste. 

Impactul indirect, aferent fazei de funcţionare a obiectivului, constă în activitățile silvice 

specifice programate  în baza prevederilor amenajamentelor  silvice  sau desfășurate  ca 

urmare  a  apariției  unor  situații  ce  necesită  intervenție  rapidă  (atacuri  de  ipidae, 

incendii,  doborâturi  de  vânt  etc.).  Aceste  activități  nu  sunt  generate  ca  urmare  a 

realizării drumului forestier, ci sunt doar favorizate ca urmare a creșterii accesibilizării 

fondului  forestier.  Impactul  indirect  va  consta  în  disturbarea  fonică  produsă  de 

tranzitul mașinilor  de  transport  a masei  lemnoase.  Având  în  vedere  însă  frecvența 

redusă  a  traficului,  considerăm  că  acest  tip  de  impact  nu  va  afecta  statutul  de 

conservare  a  niciuneia  dintre  speciile  de  interes  comunitar  pentru  care  au  fost 

desemnate siturile Natura 2000. 

 III.5. Identificarea şi evaluarea impactului pe termen scurt şi lung 

Impactul pe termen scurt, aferent fazei de execuţie, este estimat la 12 de luni și constă în 

modificări fizice ale cadrului natural actual inerente implementării oricărui proiect din 

domeniul  construcţiilor.  Aceste  modificări  vizează  îndepărtarea  vegetaţiei  de  pe 

suprafaţa  amprizei  viitorului  drum,  reconfigurarea  terenului  pe  ampriza  drumului, 

prin lucrări de terasamente ce implică deplasări pe profil ale pământurilor rezultate din 

săpătură,  având  ca  finalitate  realizarea  profilului  drumului  aşa  cum  este  proiectat 

pentru  fiecare  secţiune  a  acestuia  (aceste modificări  afectează  o  suprafaţă de  2,2 ha), 

precum  și  realizarea  sistemului  rutier  cu  imbrăcăminte  de  piatra  spartă,  suprafaţa 

platformei drumului este scoasă din suprafaţa de producţie, nemaiexistând posibilitatea 

Page 106: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

106

reinstalării  vegetaţiei  de  orice  fel  pe  parcursul  existenţei  drumului  (pe  lungimea  de 

1,826 km, având partea carosabilă cu lăţimea de 2,75/3,50 m şi acostamente 2 x 0,50/2 x 

0,375 m, deci o suprafaţă totală de cca. 9919 m2). 

Ca urmare a implementării proiectului estimăm ca impact pe termen scurt pierderea de 

suprafețe de habitate forestiere de interes comunitar după cum urmează: 

‐ 1  ha  de  pădure  aparținând  tipului  de  habitat  de  pădure  aparținând  tipului  de 

habitat  91V0  ‐  Păduri  dacice  de  fag  (Symphyto‐  Fagion).  Pierderea  reprezintă 

aproximativ 0,04 % din suprafața totală a tipului de habitat la nivelul SCI Călimani 

Gurghiu; 

Analizând  situația  prezentată  anterior  se  constată  că  tipul  de  habitat  de  interes 

comunitar afectat nu este prioritar, valoarea conservativă a acestuia este moderată,  iar 

ponderea suprafețelor pierdute este forte scăzută în raport cu suprafețele totale ocupate 

de acest habitat la nivelul SCI Călimani Gurghiu. 

La modificările  fizice  ale  cadrului  natural  prezentate  anterior  se  adaugă,  pe  termen 

scurt, și disturbarea fonică aferentă fazei de realizare a obiectivului de investiții. Această 

disturbare  va  fi  generată  pe  o  perioadă  restrânsă  de  timp,  aferentă  construcției 

drumului  forestier.  Este  de  asteptat  ca  în  această  perioadă  de  timp  fauna  de  interes 

comunitar să se retragă mai mult sau mai puțin, funcție de caracteristicile etologice ale 

fiecărei  specii  în  parte.  Această  retragere  temporară  nu  va  conduce  la  reducere  de 

efective populaționale  și  nici  la modificarea  statututului de  conservare  al  acestora  la 

nivelul sitului Natura 2000.

Impactul proiectului pe termen lung constă în disturbarea fonică generată de tranzitul 

mașinilor  de  transport  a masei  lemnoase. Având  în  vedere  însă  frecvența  redusă  a 

traficului,  considerăm  că  acest  tip  de  impact  nu  va  afecta  statutul  de  conservare  a 

niciuneia  dintre  speciile  de  interes  comunitar  pentru  care  au  fost  desemnate  siturile 

Natura 2000. 

Activitatea de exploatare a masei lemnoase nu poate fi trecută ca un impact nou datorat 

realizării  drumului  forestier,  deoarece  și  în  prezent  fondul  forestier  pentru  care  se 

intenționează  creșterea accesibilizării este  supus activităților  silvice  specifice,  conform 

planurilor decenale stabilite prin amenajamentul silvic. În acest sens, avantajul realizării 

drumului constă  în asigurarea continuității pădurii  în  timp  şi spaţiu, prin menţinerea 

unei  structuri  optime  pe  specii  şi  clase  de  vârste,  și  înlesnirea  accesului  în  cazul 

înregistrării  unor  situații  ce  necesită  intervenție  rapidă  (atacuri  de  ipidae,  incendii, 

doborâturi  de  vânt  etc.).  Aceste  activități  nu  sunt  generate  ca  urmare  a  realizării 

drumului forestier, ci sunt doar favorizate ca urmare a creșterii accesibilizării fondului 

forestier. 

Page 107: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

107

 

 III.6. Identificarea și evaluarea impactului aferent fazelor de construcţie, de operare şi 

de dezafectare a proiectului 

Așa  cum  s‐a menționat  în  secțiunea  anterioară,  impactul  aferent  fazei de  construcție, 

echivalent  în  această  situație  cu  impactul  pe  termen  scurt,  constă  în  realizarea 

obiectivului proiectului supus obținerii acordului de mediu, adică realizarea unui drum 

forestier  în  lungime de 1,826 km ce va deservi o suprafaţă de cca 400 ha din U.P. VIII 

Sirod,  în  cadrul Ocolului  Silvic Gurghiu, Direcția  Silvică Mureș.  Impactul  generat  în 

faza de construcție a proiectului asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar din 

perimetrul  siturilor Natura  2000  a  fost  tratat  în  cadrul  secțiunilor  anterioare  (III.3.  ‐ 

Identificarea  şi  evaluarea  impactului  direct  şi  indirect  și  III.4.  ‐  Identificarea  şi  evaluarea 

impactului pe termen scurt şi lung). 

De asemenea, impactul proiectului în faza de utilizare a drumului forestier a fost tratat 

în cadrul secțiunilor anterioare (III.3. ‐ Identificarea şi evaluarea impactului direct şi indirect 

și III.4.  ‐  Identificarea şi evaluarea impactului pe termen scurt şi lung). Acest  impact constă 

în disturbarea  fonică  generată de  tranzitul mașinilor  de  transport  a masei  lemnoase. 

Având în vedere însă frecvența redusă a traficului, considerăm că acest tip de impact nu 

va afecta statutul de conservare a niciuneia dintre speciile de interes comunitar pentru 

care au fost desemnate siturile Natura 2000. 

Cu privire  la perioada de dezafectare a proiectului  facem cunoscut  faptul că, conform 

Codului silvic, perioada de existență a unui astfel de drum este nelimitată. 

 III.7. Identificarea şi evaluarea impactului rezidual 

Urmare  a  implementării  unor măsuri  specifice  de  reducere  a  impactului  proiectului 

asupra  habitatelor  și  speciilor  de  interes  comunitar  pentru  care  au  fost  desemnate 

siturile Natura  2000 Depresiunea  şi Munţii Giurgeului  și  Călimani‐Gurghiu, măsuri 

recomandate  în  cadrul  secțiunii  IV.1.  ‐  Identificarea  şi descrierea măsurilor de  reducere  a 

impactului, considerăm că nivelul impactului rezidual va corespunde impactului minim 

pe care un astfel de proiect îl poate genera. 

În acest sens, prin delimitarea zonei de  lucru, prin restrângerea  la minim a suprafeței 

ocupate de  organizarea de  şantier, prin  interzicerea  sub  orice  formă  a depozitării pe 

amplasament a oricăror substanțe care au potențial de a polua solul sau apa, precum și 

prin utilizarea excavatorului  în defavoarea buldozerului, conform  recomandărilor din 

Page 108: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

108

Ghidului de bune practici pentru drumurile forestiere, se va asigura minimizarea degradării 

temporare  a  suprafețelor  de  habitate  din  vecinătatea  amplasamentului  drumului 

forestier. 

Minimizarea  impactului proiectului asupra faunei de  interes comunitar va fi asigurată 

în  faza  de  construcție  ca  urmare  a  executării  activității  de  defrișare  a  suprafețelor 

forestiere  în afara perioadei cuprinse  între depunerea pontei de către speciile evaluate 

ca  prezente  sau  potențial  prezente  în  zona  amplasamentului  și  momentul  în  care 

juvenilii devin  apți de  zbor/deplasare  (perioadă  cuprinsă  între  jumătatea  lunii mai  și 

jumătatea  lunii  Iulie), precum  și  ca urmare a  folosirii de utilaje  cât mai  silențioase  în 

vederea diminuării disturbării fonice a faunei de interes comunitar din zonă. 

În vederea minimizării  impactului proiectului  în faza de operare a drumului forestier, 

se recomandă ca măsură de reducere a impactului amplasarea de bariere la intrările pe 

drum, astfel încât disturbarea fonică și presiunile antropice de altă natură să fie reduse 

semnificativ.  În  acest  sens  considerăm  că  impactul  rezidual  al proiectului  în  faza de 

funcționare a proiectului va fi redus la minim. 

 III.8. Identificarea şi evaluarea impactului cumulativ 

Necesitatea implementării proiectului pornește de la nevoia de creștere a accesibilizării 

fondului  forestier  administrat  prin  Ocolul  Silvic  Gurghiu  în  vederea  asigurării 

continuității pădurii în timp şi spaţiu, prin menţinerea unei structuri optime pe specii şi 

clase  de  vârste,  și  înlesnirea  accesului  în  cazul  înregistrării  unor  situații  ce  necesită 

intervenție  rapidă  (atacuri  de  ipidae,  incendii,  doborâturi  de  vânt  etc.).  Trebuie 

menționat faptul că în raport cu statele vestice ale Uniunii Europene, densitatea rețelei 

de drumuri forestiere este semnificativ mai redusă. 

Mare parte din  aceste  activități  amintite  anterior pot  fi  considerate  ca  fiind  necesare 

managementului conservativ în perimetrul siturilor Natura 2000 Depresiunea şi Munţii 

Giurgeului și Călimani‐Gurghiu. 

În vecinătatea  amplasamentului vizat de  realizarea obiectivului de  investiții  există  în 

prezent,  un  alt  proiect  ce  poate  genera  un  efect  cumulat  ca  urmare  a  restrângerii 

suprafeței  tipului  de  habitat  de  interes  comunitar  91V0  ‐  Păduri  dacice  de  fag 

(Symphyto‐ Fagion). Este vorba de proiectul D.S. Mureș: „Construire Drum Forestier – 

Răchitașul Mare”, UAT Ibănești, Judeţul Mureș, 1,75 ha.  

 

Page 109: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

109

 

Acest  proiect  presupune  scoaterea  temporară  a  unei  suprafețe  de  0,7  ha  specifice 

aceluiași tip de habitat și 0,75 ha definitiv. Cumulat cu suprafețele defrișate în prezentul 

proiect  rezultă  o  valoare  de  3,65  ha  afectate.  Raportat  la  suprafața  totală  a  acestui 

habitat  în  cadrul  sitului,  suprafața  afectată  este  de  0,9%,  impactul  fiind  astfel 

nesemnificativ.  

De asemenea ținând cont că distanța în linie dreaptă dintre cele două obiective este  de 

1,9 km, pe periada execuției  și operării,  impactul asupra  speciilor pentru  care au  fost 

desemnate siturile Natura 2000 Depresiunea şi Munţii Giurgeului nu poate conduce la 

presiuni  semnificative. Prin  implementarea unor măsuri de  reducere  a  impactului,  și 

mai ales ce să vizeze perioada în care vor fi realizate lucrările, efectele acestor lucrări nu 

vor amenința sub nicio formă starea de conservare a faunei de interes comunitar. 

Privitor la restul 4 proiecte similare propuse în cadrul Văii Gurghiului, respectiv: 

„Construire Drum Forestier Fâncel‐Buneasa”, UAT  Ibănești,  Judeţul Mureș‐1,77 

ha. Titular: DS Mureș 

„Construire Drum Forestier – Maghiarul”, UAT Ibănești, Judeţul Mureș, 0,86 ha. Titular: DS Mureș 

„Construire Drum Forestier – Tătarca Mică”, UAT Ibănești,  Judeţul Mureș, 0,60 

Page 110: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

110

ha. Titular: DS Mureș, 

„Construire Drum Forestier Răchitișul Mare”, UAT Ibănești, Judeţul Mureș, 3,43 

ha 

Aceste proiecte sunt implementate în partea superiară a Văii Gurghiului, la distanțe de 

cel  puțin  9  km  de  prezentul  proiect  și  în  condiții  ecologice  și  staționare  diferite.  În 

concluzie  atat  pe  perioada  execuției  drumului  forestier,  cât  și  pe  perioada  operării, 

impactul  asupra  speciilor  și  habitatelor  din  cele  două  situri  este  nesemnificativ.  Sub 

aspect  cumulativ,  cele  patru  proiecte  afectează  însumat  o  suprafață  de  habitate 

forestiere de 11,51 ha specifică mai multor tipuri de habitate, suprafață care raportat la 

intreg fondul forestier din SCI Calimani‐Gurghiu reprezintă 0,009 %. 

 III.9. Analiza  și evaluarea diverselor  tipuri de  impact  în  raport  cu  integritatea ariilor 

naturale protejate de interes comunitar pe baza indicatorilor cheie cuantificabili 

Indicator cheie nr. 1 (procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut): 

Ca urmare a  implementării proiectului estimăm ca pierderea de suprafețe de habitate 

forestiere de interes comunitar după cum urmează: 

0,05 %  din  tipul  de  habitat  forestier  91V0  ‐  Păduri  dacice  de  fag  (Symphyto‐ 

Fagion), suprafața afectată fiind de cca. 2,2 ha 

În perimetrul sitului de importanță comunitară Călimani‐Gurghiu, suprafața cumulată 

a suprafețelor ocupate cu habitate forestiere de interes comunitar este estimată la 93.285 

ha (69,1 %). 

Suprafața cumulată a suprafețelor de habitate forestiere de interes comunitar afectate de 

proiect ca urmare a realizării drumului de exploatare  forestieră este de 2,2 ha, ceea ce 

reprezintă  0,0023  %  din  suprafața  totală  acoperită  cu  habitate  forestiere  de  interes 

comunitar la nivelul sitului de importanță comunitară Călimani‐Gurghiu. 

Indicator  cheie  nr.  2  (procentul  ce  va  fi  pierdut  din  suprafeţele  habitatelor  folosite 

pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar): 

Implementarea  proiectului  necesită  îndepărtarea  vegetaţiei  de  pe  suprafaţa  amprizei 

viitorului drum și reconfigurarea  terenului pe ampriza drumului pe o suprafață ce va 

afecta definitiv 1,2 ha. De menţionat este faptul că nu întreaga suprafaţă de 1,2 ha va fi 

pierdere definitivă de habitate, pe suprafaţa aferentă taluzurilor urmând a se reinstala 

vegetaţia  forestieră.  Pierderea  definitivă  de  habitate  forestiere  este  aferentă  realizării 

sistemului rutier cu imbrăcăminte de piatră spartă, pe o suprafaţă totală de cca. 0,9 ha. 

Page 111: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

111

Ca  urmare  a  efectuării  observaţiilor  în  teren  şi  având  în  vedere  aspectele  tratate  la 

secţiunea II.2.1.  ‐ Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia avifaunei de interes 

comunitar  la  nivelul  SPA  Depresiunea  şi  Munţii  Giurgeului  prezente  pe  suprafața  și  în 

imediata  vecinătate  a  amplasamentului  vizat  de  implementarea  proiectului¸  considerăm 

prezente pe amplasamentul analizat  și  în vecinătatea acestuia, următoarele  specii din 

avifauna de interes comunitar pentru care a fost desemnată SPA Depresiunea şi Munţii 

Giurgeului:  Bubo  bubo,  Picoides  tridactylus  (ciocănitoare  de  munteDryocopus  martius 

(ciocănitoare neagră), Ficedula parva (muscar mic), Ficedula albicollis (muscar gulerat). De 

asemenea,  întucât  habitatul  forestier  identificat  corespund  pe  anumite  sectoare 

cerințelor ecologice,  considerăm  că este posibil  ca pe amplasamentul proiectului  și  în 

vecinătatea  acestuia  să  fie  identificate  și  speciile Dendrocopos  leucotos  (ciocănitoare  cu 

spatele alb), Glaucidium passerinum (ciuvică) și Aegolius funereus (minuniță). 

În cazul speciilor Picoides tridactylus (ciocănitoare de munte), Bonasa bonasia (ieruncă), și 

Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb), procentul ce va fi pierdut definitiv din 

suprafeţele habitatelor  folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă  şi  reproducere ale 

speciilor de  interes  comunitar  este de  0,0073 % din  suprafața  cumulată  a  claselor de 

habitate de păduri de amestec,  foioase  și conifere, din perimetrul SPA Depresiunea  şi 

Munţii Giurgeului. 

În cazul speciilor Dryocopus martius (ciocănitoare neagră) și Ficedula parva (muscar mic), 

procentul  ce  va  fi  pierdut  definitiv  din  suprafeţele  habitatelor  folosite  pentru 

necesităţile de hrană, odihnă  şi  reproducere ale speciilor de  interes comunitar este de 

0,0082  %  din  suprafața  cumulată  a  claselor  de  habitate  de  păduri  de  amestec  din 

perimetrul SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului. 

În  cazul  speciilor  Glaucidium  passerinum  (ciuvică)  și  Aegolius  funereus  (minuniță) 

procentul  ce  va  fi  pierdut  definitiv  din  suprafeţele  habitatelor  folosite  pentru 

necesităţile de hrană, odihnă  şi  reproducere ale speciilor de  interes comunitar este de 

0,0095 % din suprafața totală a clasei de habitate de păduri de conifere din perimetrul 

SPA Depresiunea şi Munţii Giurgeului. 

De  asemenea, urmare  a  efectuării  observaţiilor  în  teren  şi  având  în  vedere  aspectele 

tratate la secţiunea II.2.2. ‐ Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și 

habitatelor de  interes  comunitar  la nivelul SCI Călimani Gurghiu prezente pe  suprafața  și  în 

imediata  vecinătate  a  amplasamentului  vizat  de  implementarea  proiectului¸  considerăm 

prezente pe  amplasamentul  analizat  și  în  vecinătatea  acestuia, următoarele  specii de 

interes comunitar pentru care a fost desemnată SCI Călimani Gurghiu: Lynx lynx (râs), 

Ursus arctos (urs brun), Canis lupus (lup) și Bombina variegata (izvoraș de baltă cu burta 

galbenă). În cazul mamiferelor mari  și ale amfibianului Bombina variegata procentul ce 

va  fi pierdut definitiv din suprafeţele habitatelor  folosite pentru necesităţile de hrană, 

Page 112: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

112

odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar este de 0,0066 % din suprafața 

cumulată a claselor de habitate de păduri de conifere, amestec și foioase din perimetrul 

SCI  Călimani  Gurghiu.  Pentru  lup  și  urs  procentul  este  chiar mai  redus,  având  în 

vedere faptul că aceste specii utilizează și habitate neforestiere subalpine și montane din 

perimetrul ariei naturale protejate. 

Indicator  cheie  nr.  3  (fragmentarea  habitatelor  de  interes  comunitar  (exprimată  în 

procente): 

Materializarea drumului  forestier nu reprezintă o  fragmentare a habitatelor de  interes 

comunitar  deoarece  nu  acționează  pentru  faună  ca  o  barieră  fizică,  iar  disturbarea 

fonică generată  ca urmare  a desfășurării  activității de  transport masă  lemnoasă va  fi 

redusă ca urmare a frecvenței reduse a traficului auto. 

Indicator cheie nr. 4 (durata sau persistenţa fragmentării): 

Corelat cu aspectele tratate la indicatorul cheie nr. 3, considerăm acest indicator ca fiind 

nerelevant din punct de vedere al evaluării impactului planului asupra faunei de interes 

conservativ din perimetrul  siturilor Natura 2000 Depresiunea  şi Munţii Giurgeului  și 

Călimani‐Gurghiu. 

Indicator cheie nr. 5 (durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar): 

Perturbarea faunei de interes comunitar trebuie înțeleasă ca fiind o disturbare/tulburare 

ca  urmare  a  producerii  de  zgomote,  vibrații,  a  deplasări  ale  utilajelor  și  oamenilor. 

Disturbarea nu  afectează parametrii  fizici  ai unui  sit,  aceasta  afectează  în mod direct 

speciile  şi de  cele mai multe ori este  limitată  în  timp  (zgomot,  surse de  lumină, etc.). 

Intensitatea, durata şi frecvenţa elementului disturbator sunt parametrii ce trebuie luaţi 

in calcul.  

Durata perturbării speciilor de interes comunitar la faza de construcție a drumului estre 

estimată la 12 de luni. 

Durata perturbării speciilor de interes comunitar la faza de operare este nelimitată, însă 

având în vedere frecvența redusă a traficului, considerăm că acest tip de impact nu va 

afecta statutul de conservare a niciuneia dintre speciile de interes comunitar pentru care 

au fost desemnate siturile Natura 2000. 

Indicator cheie nr. 6 (schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă)): 

Realizarea  obiectivului  de  investiții  nu  va  conduce  la  schimbări  semnificative  în 

densitatea populațiilor avifaunei  și a mamiferelor de  interes  comunitar  identificate  ca 

prezente  sau  potențial  prezente  în  zona  amplasamentului  proiectului.  În  cadrul 

Page 113: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

113

secțiunii în care a fost tratat indicatorul cheie nr. 2 au fost identificate procentele ce vor 

fi pierdute din  suprafeţele habitatelor  folosite pentru necesităţile de hrană,  odihnă  şi 

reproducere de către  fauna de  interes comunitar din perimetrul siturilor Natura 2000. 

La  aceste  suprafețe  se  va  înregistra  un  buffer  al  drumului  în  care  aceste  specii  vor 

prezenta densități mai  scăzute,  ce vor  crește gradat  în  raport direct  cu distanța de  la 

drum,  până  la  densitatea  înregistrată  anterior  implementării  proiectului.  Această 

distanță  este mai mică  sau mai mare,  funcție de  ecologia  și  etologia  fiecărei  specii  în 

parte,  însă  considerăm  că  implementarea  proiectului  nu  va  induce  schimbări 

semificative  în  densitatea  populaţiilor  faunei  de  interes  conservativ  din  perimetrul 

siturilor Natura 2000 din aria țintă. 

Spre  exemplu,  în  urma  consultării  experților  de  la  APM  Vrancea,  experți  ce 

implementează  un  al  treilea  proiect  LIFE  legat  de  conservarea  carnivorelor mari  în 

Carpații Orientali, bârloage de urs pot fi identificate și la 200 m distanță față de drum; în 

schimb  pentru  această  specie,  dar  și  pentru majoritatea  celorlalte,  suprafața  aferentă 

drumului forestier este utilizabilă în continuare. 

Indicator  cheie nr. 7  (scara de  timp pentru  înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de 

implementarea PP): 

Acest  indicator  nu  este  relevant  pentru  evaluarea  impactului  proiectului  asupra 

speciilor  și  habitatelor  de  interes  comunitar  pentru  care  au  fost  desemnate  siturile 

Natura 2000 Depresiunea şi Munţii Giurgeului și Călimani‐Gurghiu. 

Indicator cheie nr. 8 (indicatorii chimici‐cheie care pot determina modificări  legate de 

resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor 

ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar): 

Acest  indicator  nu  este  relevant  pentru  evaluarea  impactului  proiectului  asupra 

speciilor  și  habitatelor  de  interes  comunitar  pentru  care  au  fost  desemnate  siturile 

Natura 2000. 

Din  analiza  indicatorilor  cheie  relevanți  privind  impactul  proiectului  analizat 

considerăm că  integritatea siturilor Natura 2000 Depresiunea  şi Munţii Giurgeului nu 

va fi afectată. 

 

   

 

 

   

Page 114: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

114

     

IV. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI  

IV.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului 

Pentru reducerea impactului proiectului asupra habitatelor și speciilor de interes 

comunitar  pentru  care  a  fost  desemnat  situl  Natura  2000  Călimani‐Gurghiu 

(ROSCI0019)  și Aria  de  protecţie  specială  avifaunistică Depresiunea  şi Munţii 

Giurgeului  (ROSPA0033),  recomandăm  aplicarea/respectarea  următoarelor 

măsuri de diminuare a impactului: 

‐ Activitatea  de  defrișare  a  suprafețelor  forestiere  se  va  realiza  în  afara 

perioadei  cuprinse  între depunerea pontei  speciilor  identificate  ca  existente 

sau potențial existente în zona amplasamentului și momentul în care juvenilii 

devin apți de zbor/deplasare  (perioada cuprinsă  între  jumătatea  lunii mai și 

jumătatea lunii iulie); 

‐ În vederea diminuării impactului proiectului în faza de utilizare a drumului 

forestier  considerăm  necesară  amplasarea  de  bariere  la  intrările  pe  drum, 

astfel  încât  disturbarea  fonică  și  presiunile  antropice  de  altă  natură  să  fie 

reduse la minim; 

‐ În vederea diminuării impactului proiectului asupra speciilor de nevertebrate 

identificate  ca  fiind potenţial afectate,  se  recomandă  relocarea  trunchiurilor 

de arbori uscaţi şi/sau a cioatelor putrezite de pe suprafaţa amplasamentului 

propus; 

‐ În vederea minimizării impactului asupra vegetaţiei din vecinătatea amprizei 

drumului,  conform  recomandărilor  din  Ghidului  de  bune  practici  pentru 

drumurile  forestiere,  la  lucrările  de  terasamente  se  va  utiliza  excavatorul  în 

defavoarea buldozerului; 

‐ Traversarea  paraielor  se  va  asigura  prin  executia  de  lucrari  de  artă 

temporare; 

‐ Pe timpul executiei lucrarilor si dupa terminarea acestora, albia va fi degajata 

de orice materiale care ar impiedica scurgerea normala a apelor. 

Page 115: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

115

‐ Depozitele  de  excedent  de  sapatură  se  vor  amplasa  in  afara  zonelor  de 

umplutură, excluzându‐se posibilitatea antrenării lor; 

‐ Carburantii vor fi stocati in rezervoare etanse prevazute cu cuve de retentie, 

astfel incat sa nu se produca pierderi 

‐ Interzicerea  descarcarii  de  deseuri  de  orice  tip  sau  resturi  de materiale  in 

cursuri de apa  permanente sau nepermanente  

‐ Pentru  reducerea antrenarii particulelor de praf  se  recomanda  circulatia  cu 

viteza redusă. 

‐ Pentru  reducerea  disconfortului  sonor  datorat  functionarii  utilajelor,  in 

perioada de executie a  lucrărilor de amenajare, se recomanda ca programul 

de  lucru sa nu se desfasure  in  timpul noptii, ci doar  in perioada de zi  intre 

orele 07.00 – 21.00. 

‐ Se va evita amplasarea organizarilor de santier si a bazelor de productie  in 

albiile si pe malurile cursurilor de apa. 

‐ Antreprenorul va delimita zona de  lucru  în vederea minimizării degradării 

temporare a terenurilor din vecinătatea amplasamentului drumului forestier; 

‐ Suprafeţele  ocupate  de  organizarea  de  şantier  vor  fi  restrânse  la maximul 

posibil; 

‐ După terminarea lucrărilor de șantier, în zonele temporar afectate, se impun 

măsuri de  reamenajare  a  zonei  afectate prin  replantări de  arbori,  în  scopul 

redării terenului folesinţei anterioare. Evitarea substituirii speciilor iniţiale cu 

specii  ʺrepede crescătoareʺ    în vederea pevenirii  fenomenelor de eroziune a 

solului; 

‐ Se interzice sub orice formă depozitarea pe amplasament a oricăror substanțe 

care au potențial de a polua solul sau apa; 

‐ Deșeurile menajere generate vor  fi  colectate  și  eliminate  în  conformitate  cu 

legislația în vigoare; 

‐ Se  vor  folosi  utilaje  cât  mai  silențioase  în  vederea  diminuării  disturbării 

fonice a faunei de interes comunitar din zonă; 

‐ Reparaţiile  la  utilaje  şi  mijloacele  de  transport  se  vor  desfășura  în  afara 

incintelor specializate legale va fi interzisă; 

Page 116: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

116

‐ Asigurarea etanseizării recipientelor de stocare a uleiurilor si combustibililor 

pentru utilaje si mijloace de transport 

‐ Asigurarea semnalizarii zonelor de lucru cu panouri de avertizare 

‐ Respectarea normelor de protecţia muncii 

Măsuri de diminuare a impactului în perioada de operare a drumului forestier: 

‐ Interzicerea recoltării speciilor floristice şi faunistice. 

‐ Interzicerea păşunatului în pădure;  

‐ Respectarea  cu  stricteţe  a  normelor  silvice  de  exploatare manipulare  şi 

transport a masei lemnoase 

‐ Defrişarea  arborilor  se  va  face  numai  după  obţinerea  avizelor  de  la 

organele competente. 

‐ Se vor adopta tehnologii de recoltare şi colectare a masei lemnoase care să 

nu afecteze solul, albia apelor curgătoare, vegetaţia, animalele căt  şi alte 

elemente de mediu . 

‐ Interzicerea  corhănitului masei  lemnoase  în  zona  afectată  de  fenomene 

torenţiale sau pe pante mari. 

‐ Colectarea lemnului se va face numai pe trasee autorizate. 

‐ Menţinerea arborilor bătrâni, atacaţi sau parţial uscaţi 

Niciuna dintre măsurile de reducere a impactului asupra speciilor şi habitatelor 

din zona amplasamentului  şi  imediata apropiere nu necesită un efort  financiar 

suplimentar  din  partea  beneficiarului.  Eeventualele  costuri  asociate 

implementării  măsurilor  de  reducere  a  impactului  vor  fi  suportate  de  către 

executantul  proiectului,  aceste  măsuri  trebuie  să  facă  parte  integrantă  a 

documentaţiei  de  atribuire,  atât  pentru  executarea  investiţiei  cât  şi  în  faza  de 

exploatare. 

 IV.2.  Calendarul  implementării  şi  monitorizării  măsurilor  de  reducere  a 

impactului 

Recomandăm monitorizarea  implementării măsurilor de  reducere a  impactului 

proiectului  asupra  speciilor  și  habitatelor  de  interes  comunitar  identificate  ca 

fiind prezente  sau potențial prezente  în  zona  amplasamentului proiectului, de 

Page 117: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

117

către  un  biolog/ecolog.  Acestuia  îi  va  reveni  obligația  de  a  monitoriza 

implementarea  proiectului  în  toate  fazele  de  execuție  stipulate  în  studiul  de 

fundamentare  și  de  a  evalua  modul  în  care  vor  fi  respectate/implementate 

măsurile de  reducere a  impactului  stabilite prin actele de  reglementare  și prin 

avizul  structurii  de  administrare  a  siturilor  Natura  2000  Călimani‐Gurghiu 

(ROSCI0019)  și Aria  de  protecţie  specială  avifaunistică Depresiunea  şi Munţii 

Giurgeului (ROSPA0033). Rezultatele monitorizării implementării proiectului la 

faza  de  construcție  și  respectării  implementării  măsurilor  de  reducere  a 

impactului  vor  face  obiectul  unui  raport  pe  care  beneficiarul  îl  va  preda 

autorității  de  mediu  competente,  precum  și  administratorului  celor  2  situri 

Natura 2000. Termenul de incepere al proiectului nestiindu‐se incă, consideram 

că  în  perioada  de  executie  în  teren  a  drumului  este  necesară  evaluarea 

implementării  proiectului  și  monitorizarea  aplicării  măsurilor  de  reducere  a 

impactului cu o  frecventă  în general bilunară, dar care să asigure surprinderea 

tuturor etapelor de execuție. 

 

 

Page 118: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

118

 

 

V. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE/POTENŢIAL 

AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 

În vederea elaborării prezentului studiu de evaluare adecvată au fost desfăşurate 

următoarele etape de lucru: 

1. Etapa  de  documentare:  a  fost  realizată  consultarea  bibliografiei  de 

specialitate  cu  privire  la  informaţii  relevante  legate  de  distribuţia 

habitatelor  și  speciilor  de  interes  comunitar  la  nivelul  ROSCI0019  și 

ROSPA0033, precum şi  la preferinţele de habitat ale speciilor, aspecte de 

ecologie,  etologie,  vulnerabilităţi  etc.  Pentru  descrierea  speciilor  şi 

habitatelor de interes comunitar au fost folosite ca surese de documentare 

atât lucrări monografice publicate cât şi fişele speciilor şi habitatelor care 

au  fost realizate  în cadrul proiectului Phare –  Implementation of Natura 

2000 network in Romania – EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO. 

2. Etapa de planificare şi pregătire: a fost realizată o planificare a acţiunilor 

desfăşurate, atât în teren (faza de colectare a datelor), cât şi la birou (faza 

de prelucrare, analiză şi faza finală decizională); 

3. Etapa  de  colectarea  a  datelor  din  teren:  a  fost  una  dintre  cele  mai 

importante etape deoarece de natura şi corectitudinea datelor colectate pe 

teren  depind  rezultatele  studiilor  şi  implicit  şi  atingerea  obiectivelor 

propuse.  În  vederea  acumulării  de  date  din  teren  a  fost  străbătut 

amplasamentul vizat de proiect pe  toată  lungimea, avându‐se  în vedere 

identificarea de specii de interes comunitar pentru care au fost desemnate 

siturile  Natura  2000,  precum  și  bârloage,  vizuini,  cuiburi  și  acvatorii. 

Evaluarea  prezenţei  speciilor  de  interes  comunitar  pentru  care  au  fost 

desemnate ROSCI0019  și ROSPA0033  în zona  investigată a  fost realizată 

prin metoda transectelor liniare şi a releveelor de vegetaţie.  

4. Etapa  de  pelucrare  şi  analiză  a  datelor. Ulterior  desfăşurării  etapei  de 

colectare a informaţiilor din teren acestea au fost centralizate, analizate şi 

coerelate  cu  informaţiile  legate de  celelate proiecte preconizate  în zonă, 

în scopul evaluării potenţialului  impact asupra habitatelor și speciilor de 

interes  comunitar  şi  în  vederea  stabilirii  eventualelor măsuri  necesare 

pentru evitarea sau diminuarea acestui impact. 

Page 119: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

119

5.  

 

CONCLUZII 

‐ Realizarea  obiectivului  de  investiții  vizează,  la  nivelul  fondului  forestier 

proprietate  publică  a  statului  român,  asigurarea  accesibilizării  fondului 

forestier în vederea desfăşurării lucrărilor silvoculturale în condiţii ecologice 

şi de rentabilitate, cu scopul asigurării continuității pădurii în timp şi spaţiu, 

prin menţinerea unei structuri optime pe specii şi clase de vârste. Avantajul 

implementării  proiectului  constă  și  în  faptul  că  este  asigurat  accesul  în 

apropiere  în  cazul  înregistrării  unor  situații  ce  necesită  intervenție  rapidă 

(atacuri de ipidae, incendii, doborâturi de vânt etc.); 

‐ Urmare a realizării activității desfășurate în teren, corelat cu datele existente 

în  amenajamentele  silvice,  se  constată  că  implementarea  proiectului  va 

conduce  la  pierderi  restrânse  de  suprafețe  aparținând  unui  tip  de  habitat 

forestier  de  interes  comunitar  ‐  91V0  Păduri  dacice  de  fag  (Symphyto‐

Fagion). Ponderea acestor pierderi  în raport cu suprafața  totală a  tipului de 

habitat  la  nivelul  sitului  de  importanță  comunitară  Călimani‐Gurghiu 

(40500ha) este de cca 0,002 %. Suprafețele forestiere vizate de implementarea 

proiectului nu  includ  tipuri de habitate de  interes  comunitar prioritare,  iar 

valoarea  conservativă  a  acestora,  conform  lucrării  Habitatele  din  România 

(Doniță N.  și  colab.,  2005),  este moderată.  În  acest  sens  considerăm  că din 

punct de vedere al pierderii de suprafețe de habitate de interes comunitar, ca 

urmare  a  realizării  drumului  forestier,  impactul  la  nivelul  SCI  Călimani‐

Gurghiu va fi nesemnificativ; 

‐ Dintre  toate  speciile aparținând  faunei de  interes  conservativ  în perimetrul 

SCI  Călimani‐Gurghiu,  mamiferele  mari  reprezintă  speciile  pentru  care 

habitatele  din  zona  proiectului  corespund  cerințelor  ecologice  de  habitat. 

Urmare a analizei efectuate în prezentul studiu asupra impactului generat în 

perioada  de  construcție  și  de  folosință  a  drumului  forestier  asupra 

mamiferelor mari de interes conservativ, se constată că starea de conservare a 

acestora la nivelul sitului de importanță comunitară va rămâne nemodificată; 

‐ Urmare  a  realizării  activității  desfășurate  în  teren,  corelat  cu  date  privind 

ecologia și etologia avifaunei de interes comunitar, precum și cu date privind 

caracteristicile  proiectului  analizat,  se  constată  că  asupra  niciuneia  dintre 

speciile de păsări de interes conservativ la nivelul SPA Depresiunea şi Munţii 

Giurgeului (ROSPA0033), evaluate ca prezente sau potențial prezente în zona 

Page 120: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

120

amplasamentului  proiectului,  implementarea  proiectului  nu  va  genera  un 

impact semnificativ. În vederea reducerii la minim a presiunii proiectului în 

faza  de  construcție  a  fost  propusă  și  este  necesară  aplicarea  măsurii  de 

desfășurare  a  activității  de  defrișare  a  suprafeței  forestiere  de  pe 

amplasament  în  afara  perioadei  cuprinse  între  depunerea  pontei  de  către 

speciile evaluate ca prezente sau potențial prezente în zona amplasamentului 

și momentul în care juvenilii devin apți de zbor/deplasare (perioadă cuprinsă 

între  jumătatea  lunii  mai  și  jumătatea  lunii  iulie).  Prin  aplicarea  acestei 

măsuri se va asigura menținerea efectivelor actuale ale speciilor de păsări de 

interes  conservativ  în  perimetrul  SPA  Depresiunea  şi  Munţii  Giurgeului 

(ROSPA0033); 

‐ Pentru asigurarea menținerii stării de conservare a avifaunei și a carnivorelor 

mari de  interes  conservativ  în  faza de  operare  a drumului  forestier,  a  fost 

recomandată ca măsură de diminuare a impactului amplasarea de bariere la 

intrările  în  drum,  cu  scopul  diminuării  maxime  a  disturbării  fonice  și  a 

presiunilor antropice de altă natură; 

‐ Ca  urmare  a  evaluării  impactului  proiectului  în  faza  de  construcție  și  de 

operare  asupra  habitatelor  și  speciilor de  interes  comunitar din perimetrul 

ROSCI0019  și  ROSPA0033,  corelat  cu  măsurile  de  reducere  a  impactului 

recomandate,  considerăm  că  implementarea  proiectului  nu  va  conduce  la 

afectarea stării de conservare a niciunui tip de habitat de interes comunitar și 

a niciunei specii de interes conservativ din aria celor două situri Natura 2000; 

‐ Din analiza indicatorilor cheie relevanți privind impactul proiectului analizat 

se  constată  că  integritatea  siturilor  ROSCI0019  și  ROSPA0033  nu  va  fi 

afectată; 

‐ În baza celor menționate anterior, în condițiile aplicării măsurilor de reducere 

a impactului identificate în prezentul studiu de evaluare adecvată, precum și 

a  altor măsuri  impuse  de  autoritățile  abilitate  prin  actele  de  reglementare, 

propunem aprobarea implementării acestui obiectiv de investiții. 

 

 

Page 121: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

121

 

 

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 

 

 

 Bănărescu, P. 1964. Fauna RPR, Osteichthyes. Editura Academiei, Bucureşti.

Cărăuşu, S. I. 1952. Tratat de ihtiologie. Editura Academiei, Bucureşti.

Cristea, V., Gafta, D. Pedrotti, F. 2004. Fitosociologie. Editura Presa Universitară

Clujeană, Cluj Napoca.

Decu, V., Murariu, D. Gheorghiu, V. 2003. Chiroptere din România. Ghid instructiv şi

educativ. Editura Academiei Române, Bucureşti.

Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S. Biriş, I. A. 2005.

Habitatele din România. Editura Tehnică Silvică, Bucureşti.

Fuhn, I. 1960. Amphibia. Fauna RPR XIV.

Gafta, D. Owen, M., editors. 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din

România. Editura Risoprint, Cluj Napoca.

Ionescu, V. 1968. Vertebratele din România. Editura Academiei, Bucureşti.

Mountford, J. O., Gafta, D., Anastasiu, P., Bărbos, M. I., Nicolin, A., Niculescu, M.

Oprea, A. 2008. Natura 2000 in Romania. Habitat fact sheets. EU Phare Project

on Implementation of Natura 2000 Network in Romania. EU Phare

EuropeAid/12/12160/D/SV/RO for Ministry of Environment and Sustainable

Development.

Murariu, D. Munteanu, D. 2005. Mammalia. Carnivora. Fauna României XVI.

Samarghitan, M. 2005. Flora si vegetatia Vaii Gurghiului. University Press, Targu

Mures.

 

 

Page 122: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

122

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXE 

 

 

Page 123: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

123

 Anexa 1. Inventar coordonate Stereo 70 

 Nr.

Punct POINT_X POINT_Y

0 512074,89328 584626,829767

1 512095,079688 584550,121418

2 512104,908319 584509,276723

3 512133,939719 584457,147123

4 512152,600919 584429,084523

5 512194,879519 584331,869823

6 512275,814219 584177,505323

7 512305,482719 584125,467223

8 512318,448119 584087,426723

9 512378,823019 583986,394123

10 512402,780919 583966,669323

11 512490,605119 583932,444223

12 512633,880819 583863,048123

13 512734,617678 583814,607765

14 512816,314513 583771,707809

15 512877,009619 583738,977123

16 512958,380319 583676,001723

17 512435,996353 583954,679638

18 512457,329517 583898,215288

19 512451,186725 583821,430383

20 512448,115328 583760,002459

21 512460,400913 583707,788724

22 512460,400913 583618,718234

23 512488,043479 583538,861933

24 512527,971629 583492,790991

25 512546,400007 583462,077029

 

 

Page 124: Sea Italian Ul

  Sediul social  GTM CO SRL  Punct de lucru Calea Mănăştur 85/99  J12/4036/2005  Aurel Vlaicu 2/91B6 400372, Cluj Napoca  CUI RO18144734  400690, Cluj Napoca tel/fax: 0364‐142.937  web: http://www.gtmco.ro  tel/fax: 0264‐702.992 mobile: 0749‐265.804  e‐mail: [email protected]  mobile: 0763‐591.947 

124

 

 

 

 

 

 

 

 

 Anexa 2. CV‐uri experţi 

 

Page 125: Sea Italian Ul
Page 126: Sea Italian Ul
Page 127: Sea Italian Ul
Page 128: Sea Italian Ul
Page 129: Sea Italian Ul
Page 130: Sea Italian Ul
Page 131: Sea Italian Ul
Page 132: Sea Italian Ul
Page 133: Sea Italian Ul
Page 134: Sea Italian Ul
Page 135: Sea Italian Ul
Page 136: Sea Italian Ul
Page 137: Sea Italian Ul
Page 138: Sea Italian Ul
Page 139: Sea Italian Ul
Page 140: Sea Italian Ul
Page 141: Sea Italian Ul
Page 142: Sea Italian Ul
Page 143: Sea Italian Ul
Page 144: Sea Italian Ul
Page 145: Sea Italian Ul
Page 146: Sea Italian Ul
Page 147: Sea Italian Ul
Page 148: Sea Italian Ul