ghid montan muntii calimani.doc

7/25/2019 Ghid montan Muntii Calimani.doc

1/10

Ghid montan Muntii Calimani

Prezentare

Asupra denumirii acestei unitati muntoase exista inca pareri impartite. Vintila Mihailescu

(1963) se opreste asupra denumirii de Muntii si Munceii Trotusului, pentru toata regiuneadintre Trotus si Oitu. !n ceea ce ne pri"este, optim pentru denumirea de Muntii #iucului,

intrucat $ainul hidrogra%ic al Trotusului este mult mai extins, cuprinind si alte unitati

(muntii Tarcaului, &osmanului si 'erund, la nord de riul Trotus, iar la sud muntii #iucului si

emirei) depresiunea intramontana a #iucului constituie o limita naturala extrem de clara, ce

corespunde integral regiunii de care ne ocupam particularitatile mor%ometrice, mor%ologice si

orohidrogra%ice sint, pe ansam$lu, asemanatoare.

Muntii #iucului apartin grupei centrale a #arpatilor Orientali, %iind situati in partea

central*sudica a acesteia, unde se constituie intr*o unitate muntoasa delimitata pe %lancul

"estic de aproape toata +epresiunea #iucului. Aceasta grupare montana are o orientare

generala nord*sud, con%orma, in linii mari, structurilor maore ale %lisului carpatic. !n teritoriu,

se preinta su$ %orma unui imens triunghi isoscel, cu $aa spre depresiunea intramontana a#iucului. !n linie dreapta (pe directia nord*sud) ating peste - /m lungime, iar in latime

inregistreaa aproape 00 /m, in dreptul latitudinii orasului Miercurea*#iuc. upra%ata totala a

acestui ansam$lu montan este de aproximati" 1 2- /m2.

#oordonatele geogra%ice ale Muntilor #iucului sint cuprinse intre 06114 si 0604

latitudine nordica si 2-054, respecti" 262-4 longitudine estica, ocupind o parte din teritoriile

administrati"e ale udetelor 'acau si arghita.

#ompartimentele depresionare ale #iucului, #asinului ou si #omanestilor, pasurile,

unele sei si curmaturi adinci, "alea larga a 7iriului 8ece, continuata cu cea a Trotusului si

"alea ului, repreinta arii de discontinuitate geogra%ica relati"a:, ce separa acesti munti de

unitatile "ecine.

;imita nordica porneste din "alea superioara a Oltului (con%luenta cu piriul


2/10

oscolatului), Muntii #iucului Milociu, Muntii #iucului de ud si Masi"ul #arunta.

Muntii #iucului de ord sint limitati pe %lancul "estic de "alea superioara a Oltului si

compartimentul +anesti al +epresiunii #iucului, iar pe cel estic de Valea 8ece si a%luentul

sau, 7iriul cu


3/10

udetene, ;unca de os * Valea 8ece (+ 12=A), 'alan * 7oiana Tarcau * Valea 8ece (+

12=') si 8acu * Vacaresti * Mihaileni * adedea * ;i"ei (+ 120), sunt nemoderniate si

insotesc unele trasee turistice sau %a"orieaa apropierea de unele o$iecti"e de interes social*

economic.

+rumurile comunale patrund adanc in munte, unele %iind construite pe amplasamentul

%ostelor cai %erate cu ecartament ingust, precum 7alanca * #iughet * #osnea (+# 13=) si uita* #osnea (+# 13-). Alte asemenea cai de comunicatie inlesnesc accesul spre unele o$iecti"e

turistice, precum sectoarele !aco$eni * !"orul *7erla #asinului: (+# 5), ;unca de os * Valea

intunecoasa (+# 1), +armanesti * alatruc (+# 132), +armanesti * Ta$ara pentru copii

+armanesti (+# 133), sau asigura legatura intre unele localitati rurale si ur$ane de pe partea

"estica a Muntilor #iucului> Asau,

'rusturoasa, &himes, ;unca de Miloc, Tarcau, 7altinis*#iuc, ;i"ei*#iuc, adedea si

Mihaileni.

#ea de*a doua * calea %erata 'raso" * #iceu * +eda (linia 0) * se %oloseste pentru sectorul

dintre Miercurea*#iuc si halta !"oru Oltului (26 /m lungime). Are cate"a statii ce pot

constitui puncte de plecare in drumetie> #iceu, +anesti, #artani si !"oru Oltului.

+aca drumurile interioare inlesnesc accesul si apropierea de o$iecti"ele turistice, cele

exterioare asigura cicloturistilor si automo$ilistilor turul complet al Muntilor #iucului, prin

intermediul urmatoarelor sosele> + 12, + 12 A, + 11' si + 123.

8eteaua cailor de comunicatie o%era posi$ilitati rapide de deplasare si in regiunile turistice

limitro%e, spre Masi"ul asmas, ;acu 8osu si #heile 'icaului (in nord), 'alan, !"oru

Muresului, Miercurea*#iuc si igodin (in "est). Muntii 'odoc, lacul %anta Ana si statiunea

Tusnad (in sud), Muntii emira si statiunea lanic*Moldo"a (in sud*est).

Clima

Muntii #iucului se a%la in tinutul climatic de tip $oreal montan, caracteriat prin "alori

moderate ale principalelor elemente climatice. +inamica seoniera si anuala a acestora este in

stransa corelatie cu poitia %iico*geogra%ica in cadrul #arpatilor Orientali, %iind generata de

radiatia solara, circulatia generala a atmos%erei si supra%ata su$iacenta acti"a.

#lima regiunii se caracterieaa printr*un grad moderat de continentalism, in care iernile

sunt lungi si $ogate in apei, "erile sunt racoroase si relati" umede temperaturile medii

anuale preinta "alori co$orate, iar precipitatiile atmos%erice sunt $ogate.

!n timpul anului cele mai puternice in%luente sunt date de circulatia maselor de aer "estice,"ara, determinand o insta$ilitate accentuata a "remii si precipitatii su$ %orma de ploaie, iar in


4/10

timpul iernii temperaturi su$ limita de inghet, ne$uloitate accentuata si precipitatii solide.

#irculatia polara este speci%ica seonului rece, mani%estandu*se prin scaderea temperaturii,

cresterea ne$uloitatii si precipitatii su$ %orma de apada. #irculatia de tip tropical, sud*estica,

si in%luentele continentale estice sunt mai putin %rec"ente, datorita poitiei pe care acesti

munti o au in cadrul #arpatilor Orientali. ta$ilitatea cea mai mare a "remii se inregistreaa la

s%arsitul "erii si toamna, in inter"alul august*octom$rie, perioada in care se cumuleaa unnumar mare de ile senine. !nsta$ilitatea pronuntata se mani%esta in lunile de prima"ara, dar

poate continua si la inceputul "erii, pe %ondul unei circulatii "estice.

Temperatura medie a aerului oscileaa in %unctie de altitudine, %iind cuprinsa intre 2#, la

peste 10 m, si 6 pina la =#, la poalele Muntilor #iucului. #ele mai scaute temperaturi se

inregistreaa in luna ianuarie, minim termic care, de multe ori, se prelungeste pina in

%e$ruarie, cand "alorile medii lunare sunt cuprinse intre 0 si 6#, la altitudini su$ 10 m, si 6

pana la 5#, la peste 10 m. #aracteristic pentru seonul rece este %enomenul in"ersiunilor de

temperatura, cu cea mai mare %rec"enta in depresiunile #iucului si #asinului, dar si pe "aile

Trotus,


5/10

practicat su$ di%erite %orme, in toate anotimpurile anului.

Flora

Alcatuirea in"elisului "egetal al Muntilor #iucului este deose$it de interesanta, de o mare

"arietate %loristica, determinata de %actorul relie%, clima si soluri. 7rin inter"entia omului s*amodi%icat sensi$il nu numai compoitia %loristica, ci si structura etaelor de "egetatie. 7e

ansam$lu, se intalnesc etaul padurilor de %oioase (nemoral) si etaul padurilor de molid

($oreal), la care se adauga paistile secundare. 7rimul eta este repreentat prin %agete pure,

intalnite ce"a mai rar, si paduri de amestec.

+esi padurea constituie %ormatiunea "egetala cea mai repreentati"a, ocupand pe

ansam$lul regiunii doar -*--C, totusi, din acest punct de "edere, Muntii #iucului preinta

un grad ridicat de despadurire in comparatie cu celelalte unitati montane din #arpatii

Orientali. Mari supra%ete despadurite sunt in Muntii #iucului Milociu, unde padurea

repreinta a$ia 2-*3C. !n #iucul de ord si de ud procentul padurilor creste usor, atingand

"aloarea de -C. 7entru Masi"ul #arunta ponderea padurilor este mult mai mare (=-*5C),

reultat al conditiilor de relie% (terenuri accidentate, "ersanti puternic inclinati, energie derelie% aprecia$ila etc.).

@taul padurilor de %oioase (nemoral) cuprinde padurile de oasa altitudine din umatatea

estica a Muntilor #iucului, cu rare aparitii in restul teritoriului.


6/10

7aistile au un caracter secundar si s*au instalat in locul padurilor de%risate. sunt raspandite

inegal in teritoriu si se di%erentiaa destul de mult su$ aspect tipologic.

Tipul predominant de paiste din perimetrul padurilor de amestec este cel cu iar$a "ant"ilui

(Argostis tenuis), la care se asociaa? si alte specii> lacrimile miresei ('ria media),

pieptanarita (#Dnosurus cristatus), tri%oiul de munte (Tri%olium montanum). clopoteii (#ampanula carpatica), garo%ita (+ianthus super$us,

+ianthus spicui%olius), satngele "oinicului (igritella ru$ra), "ulturica (ieracium

pooritense), %loarea miresei (&Dpsophilla petraea), crinul de munte (;ilium martagon),

$ul$ucii (Trollius europaeus), "inetele (#entaurea pinnati%ida), o"asciorul carpatic

(A"enastrum decoram), omagul (Aconitum molda"icum) etc.

+estul de rar si numai in locurile retrase, mai putin um$late, se intatlneste %loarea de colti

(;eonthopodium alpinum) si papucul doamnei (#Dpripedium calceolus).

Fauna

7rincipalele caracteristici ale %aunei sunt asemanatoare cu ale altor unitati muntoase, cu

unele di%erentieri in %unctie de altitudine, conditii climatice si etaul de "egetatie in padurile de

amestec, %ara a %ace o delimitare stricta, intarlnim dintre mami%ere lupul (#anis lupus),

mistretul (us scro%a), capriorul (#apreolus capreolus), "ulpea (Vulpes "ulpes), "ieurele(Meles meles), pisica sal$atica (


7/10

7asarile sunt numeroase si %elurite ca specii, intarlnim %rec"ent cocosul de munte (Tetrao

urogallus), cocosul de mesteacan (;Drurus tetrix), gainusa de munte (Tetrastes $onasia),

mierla (Turdus merula), pitigoiul de $radet (7arus ater), auselul (8egulus regulus), %or%ecuta

(;oxia cur"irostra)t gaita de munte (uci%raga carDocatactes) si altele.

8eptilele sunt repreentate prin soparla de munte (;acerta "i"ipara), tritonul de munte

(Triturus alpestris) si salamandra (alamandra salamandra).


8/10

%erestruiasca structura anticlinala a gresiei de #otum$a. ;a 'rusturoasa isi croieste drum prin

rocile mai putin dure ale panei de Audia, iar dupa con%luenta cu uita caracterul trans"ersal

al "aii de"ine iarasi e"ident, "ersantii laterali, ce corespund gresiei de Tarcau, apropiindu*se

%oarte mult. incepand de la Asau, "alea: se largeste considera$il si Trotusul intra in

+epresiunea #omanesti.

7ana la con%luenta cu Valea 8ece a%luentii Trotusului sunt mici, su$ 1 /m lungime.!na"al, reteaua hidrogra%ica de pe dreapta Trotusului, repreentata de #iughet, uita,

#io$anus, , a e"oluat trans"ersal %ata de liniile maore ale structurii geologice. A"and in

"edere ni"elul de $aa mai co$orat cu circa 1 m al Trotusului, in +epresiunea #omanesti,

%ata de cel al Oltului, din +epresiunea #iucului, raurile de pe %atada estica a regiunii au

inaintat puternic prin eroiune regresi"a, in dauna celor de pe %lancul "estic. !nacest context,

cumpana mor%ologica a %ost depasita de catre emisarii sai mai importanti.

#iughesul aunge la con%luenta cu Trotusul in dreptul localitatii 7alanca si i"oraste de pe

%lancul estic al #iucului Milociu. !ncursul superior are o directie est*"est, dup? care se

indreapta? spre nord, unde "alea capata un caracter longitudinal, alcatuind limita dintre

Masi"ul #arunta si #iucul Milociu.

uita, cu o lungime de circa 2 /m, isi aduna apele prin intermediul cator"a i"oare situatesu$ culmea principala a #iucului. #ursul sau este trans"ersal %ata de liniile structurale maore.

7rin e"olutie regresi"a a depasit cumpana mor%ologica, inaintand in detrimentul a%luentilor

din $ainul Oltului.

#io$anului este al doilea rau interior ca importanta, dupa . #a si ceilalti a%luenti de pe

dreapta Trotusului, isi are i"oarele in sectorul median al Muntilor #iucului, adunandu*si

apele de pe %lancul estic al culmii Viscolul*Tomatul. intreaga sa "ale are un caracter

trans"ersal, cu largiri speci%ice structurilor sinclinale ce alterneaa ritmic cu sectoarele

inguste, ca urmare a tra"ersarii anticlinalelor* panei de Tarcau. umeroase praguri si

repeisuri ii sporesc din plin %armecul si pitorescul. ul, cel mai important a%luent al

Trotusului, constituie limita dintre Muntii #iucului si cei ai emirei, in a"al de punctul numit

*;a Ocolis:. !"oraste din Muntii #iucului, colecteaa numeroase paraie, situate de o parte si

de alta a pasului , dupa care isi dirieaa cursul spre est, tra"ersand %rontal succesiunea de

structuri anticlinale si sinclinale ale %lisului extern. 'ainul sau hidrogra%ic cuprinde o

supra%ata de circa 0=- /m2, iar lungimea totala a raului atinge 06 /m.

Tectonica regiunii si caracterul trans"ersal al "aii au contri$uit la %ormarea unor sectoare

inguste, cu aspect de de%ileu, care alterneaa cu mici $ainete de eroiune. !ncursul superior,

ul tra"erseaa structurile %lisului cretacic (intern), "alea este larga, iar relie%ul are aspect

depresionar, cu munti ,dispusi in trepte etaate. Acest sector se incheie in punctul numit *;a

Ocolis:, unde se a%la o exploatare %orestiera cu cate"a ca$ane si dotari de pro%il.

A"al de $ainetul de *;a Ocolis:, ul intra in primul de%ileu, care se intinde pana in

apropierea localitatii Valea ului, sculptat in gresiile dure ale %lisului extern (de tip Tarcau).Aici "alea se ingusteaa $rusc, unele sectoare capata aspect de chei, iar pragurile si

repeisurile din al$ia raului se succed la mici inter"ale.

+upa iesirea din acest de%ileu, "alea se largeste in dreptul localitatii Valea ului si raul

intra in contact cu rama nordica a Muntilor emira, indreptandu*se apoi spre est catre al

doilea de%ileu, ce"a mai scurt dar cat se poate de spectaculos. Versantii a$rupti, cu trene mari

de grohotisuri si $locuri imense, strauiesc de o parte si de alta ul care*si schim$a din loc in

loc directia, in %unctie de alternanta rocilor cu duritati di%erite. #ascadele ului de la asolea

Mare si asolea Mica, modelate in aceleasi gresii dure ale %lisului extern, constituie un

spectacol capti"ant, greu de uitat. Fona este puternic impadurita, cu exceptia micii poieni de

la *#hi$ritarie:, unde se a%la o %rumoasa ca$ana de "anatoare.

'ainetul de la 7oiana ului adaposteste lacul de acumulare cu acelasi nume, dupa care"alea se ingusteaa iarasi, stra$atand scurtul de%ileu de la *7i"niceri:, unde s*a construit


9/10

$araul lacului de acumulare. !na"al de $ara, in dreptul localitatii alatruc, ul iese din ona

montana propriu*isa, unindu*se cu Trotusul in +epresiunea #omanesti.

Apele su$terane sunt constituite din depoite ac"i%ere, situate la di%erite adancimi, care ies

la i su$ %orma de i"oare. #antonate in straturile delu"iale de la $aa "ersantilor, ele sunt

insa %rec"ent stocate si la adancimi mai mari. 7e "aile principale, apele %reatice sunt dispuse in

cu"ertura de depoite alu"iale, a"and de$ite constante si un grad redus de mineraliare.!ntreaga regiune dispune de o retea $ogata de i"oare de cea mai $una calitate.

Apele minerale se intalnesc %rec"ent la marginea aureolei mo%etice din #arpatii Orientali.

!"oarele cu cele mai mari mineraliatii si de$ite constante se intalnesc in +epresiunea

#asinul ou. 8enumite sunt cele de pe 7araul Vinului, a%luent al 'or"iului, cunoscute su$

numele de *7erla #asinului:.

O serie. de i"oare minerale, cu "aloare terapeutica, sunt "alori%icate local, ast%el de situatii

intalnindu*se pe "alea


10/10

arie mai larga si sunt situate intre cele epimetamor%ice din "est si dolomitele triasice din

cu"eta. Aceasta serie este alcatuita din gnaise cuarto*%eldspatice, gnaise oculare de tip 8arau

si, mai rar, am%i$olite. 8epreinta cele mai "echi roci ale regiunii (anteproterooic superior) si

se intalnesc in perimetrul "ar%urilor 'uciul, ;i"ei si ;acrima.

+epoitele sedimentare ale sinclinalului meooic preinta o structura dispusa in pans de

saria de tip alpin. 8ocile de "arsta triasica sunt repreentate prin conglomerate, gresiicuartitice si dolomite. Acestea din urma au cea mai larga raspandire pe %lancul "estic al

sinclinalului, unde ocupa o $anda continua, incepand cu nordul regiunii pana in Muntele

7aganilor, a%lat in apropierea i"oarelor Trotusului. 7e %lancul estic, dolomitele apar disparat

in "alea !a"ardi, apoi intre Valea !ntunecoasa si Antaluc, cat si intre paraul 8ama Mare si

Muntele

ghid montan muntii calimani.doc

Documents