ghid muntii retezat an2013 pagini 01 45 romania-natura

R E T E Z A TR E T E Z A T

cel mai detaliat [i actual ghid

anul 2013

156 pagini A4[i hart` de

52 x 53 centimetri

cet`]ilecet`]ilefeudalefeudale

Jules VerneJules Verne\n România\n România

cel mai detaliat [i actual ghid

Vârful Retezat (2482 metri),la cap`tul sudic al Culmii Lolaia:

iarna (sus)(foto: Eugen Roman, Hunedoara)

[i toamna (jos)(foto: Ic` Giurgiu, Bucure[ti)

v` prezint` - num`r de num`r - enciclopedia geografic` a României.Cu foarte multe informa]ii \n premier`, care coincid cu ceea ce

g`si]i pe teren. Ave]i la dispozi]ie - num`r de num`r -singura reprezentare fotografic` explicat` a ]`rii.

redactorul revistei ([email protected])caut` \n permanen]` persoane dornice s` ia parte la

continuarea unor ture de explorare montan` [i/ sau speologic`

Revista

R e s p e c t ` n a t u r a !R e s p e c t ` n a t u r a !L a s ` d o a r u r m e l e p a [ i l o r .L a s ` d o a r u r m e l e p a [ i l o r .I a n u m a i f o t o g r a f i i .I a n u m a i f o t o g r a f i i .

Sumarul este deschis celor care transmit informa]ii(ºtiri, fotografii, articole, monografii).

contact: [email protected], telefon 021.683.51.03

Autorii investesc pentru respectarea spa]iului natural românesc.

NaturaRomâniei

Toate revis tele [ i ghiduri le se pot pr intapentru a f i luate la drum.

editor, redactor, tehnoredactor:Ic` Giurgiu

([email protected];021.683.51.03)

© Reproducerea oric`rui material din revist`,în scopuri comerciale sau f`r` men]ionare bibliografic`

complet`, nu este permis`. Materialeleangajeaz` în general doar responsabilitatea autorilor.

ISSN 2067 - 3752

descarc` GRATUIT

toate numerele [i ghidurile revistei

Natura Românieide la www.romania-nnatura.ro

Uitã-tte zi lnic pe www.romania-nnatura.ro,ghidul t`u de \ncredere.

Ai s` descoperi informaþi i º i imagini noi .

coperta 1 / first cover

T`ul [i Hornul }apului, vedere din {aua Lacului.foto: Eugen Vl`d`reanu, Bucure[ti

Pe Culmea Lolaia (traseu 9),spre zona ei superioar`,ajungem deasupra Lacului{tevia (2060 m/ trasee 4, 5).Dac` ne place muntele,peisajul din imagine ofer`poteci de frumuse]e pentrucel pu]in trei zile.

foto: Constantin Gheorghiu(C`l`ra[i)

edi]ia 2013

superlativele Retezatului ..................... pag. 5trasee [i poteci ............................................ 6cabana Gen]iana .......................................... 35cabana Pietrele ............................................ 36cabana Baleia ...............................................37cetatea Col] ................................................ 39cet`]ile feudale ........................................... 46circuite în Retezatul nordic ..................................... 52 masivul, imagini explicate ......................... 77cei mai serio[i iubitori ai masivului ........ 140cutremur la altitudine ............................... 155extratere[trii ............................................. 156

hart` 52 x 53 centimetri

5

cel mai înalt vârf din masiv: Peleaga(2509 m/ imagini 150, 151, 394)

cel mai renumit vârf, care d` nume masivului: Retezat(2482 m/ imagini 10, 22, 43, 100, 102, 120)

cel mai întins lac glaciar din România - Bucura(10 ha/ imagini 368, 370, 372, 394)

cel mai adânc lac glaciar din România - Z`noaga(29 m/ imaginea 131)

pe Piatra Iorgovanului sunt cele mai mari lapiezuri din România([`n]ule]e formate prin coroziune pe roca de calcar),

de zeci de metri lungime (imagini 480, 485, 490)

ghid Mun]ii Retezatghid Mun]ii Retezat

Acest ghid al Mun]ilor Retezat ofer` conexiunea necesar`dintre descrierea traseelor, h`r]i, imagini [i explica]iile de pe imagini.

Pute]i alege din vreme parcursul potrivit,v` pute]i orienta mai u[or \n teren [i este apoi la \ndemân`

s` rememora]i locurile pe unde a]i c`l`torit.

Pozele din prezentul ghid pot fi \nlocuite \n viitoarea edi]iecu variante surprinse - inclusiv de Dvs. -

\n momente mai generoase ca lumin`([i completate cu imagini care s` ajute [i mai bine la cunoa[terea

acestor mun]i). Textele [i h`r]ile vor fi mereu actualizate.

V` invit`m s` v` aduce]i contribu]ia la edi]iile urm`toarecu descrieri de trasee, imagini, zone de hart`.

Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro

6

text, cola]ionare date,explica]ii foto:

Ic` Giurgiu(Bucure[ti)

hart`:

Leontin {uteu (Oradea),

Ic` Giurgiu (Bucure[ti)

coautori (trasee, hart`):

Eugen Roman(Hunedoara),

Constantin R`caru(Clubul de Turism MontanCarpatica Vulcan),

Marelena [i Radu Pu[carciuc(One[ti),

Marius Terchil` (Timi[oara),

Otto Daradics(Speomontana Lupeni)

Marius Radu, Oana Mu[at(Bucure[ti)

fotografii:

Ic` Giurgiu(Clubul de Speologie"Emil Racovi]`" Bucure[ti),

Eugen Roman (Hunedoara),

Marelena [i Radu Pu[carciuc(One[ti),

Sorin Emil Tomu]iu (Reghin),

Dominic [i Lucia Csudor(One[ti),

Eugen Vl`d`reanu (Bucure[ti),

Ovidiu Me[teru(Cluj-Napoca),

R`zvan Sc`rl`tescu (Bucure[ti),

Gabriel P`un (Sibiu),

Eduard Purchelea (Bucure[ti),

Constantin Gheorghiu (C`l`ra[i),

Simion Sabie (Constan]a),

Elena {erbu(One[ti)


Trasee [i poteciTrasee [i poteci

Eugen Vl`d`reanu(Bucure[ti),

Nat

ura

Rom

ânie

i, nr

. 37,

mar

tie 2

013;

ww

w.r

oman

ia-nn

atur

a.ro

Prezentare general`a masivului

Mul]i vor s` mearg` sau s` revi-n` \n Mun]ii Retezat. Num`rul dezile pe care \l avem la dispozi]ie pen-tru deplasare, starea vremii din tim-pul acestora, capacitatea grupului dea str`bate potecile, documenta]ia decare am beneficiat, toate acestea con-stituie elemente importante pentru avedea [i \n]elege masivul \n ansam-blu.

Caracteristicile principale aleRetezatului:

- Vârfurile [i culmile cele mai\nalte poart` urme clare l`sate deghe]arii care le-au acoperit cândva,fapt nemai\ntâlnit \n al]i mun]i im-

portan]i din România.- Masivul este alc`tuit \n ge-

neral din roci cristaline. |n partea luisud-vestic` apar calcare masive, binecarstificate; suprafe]e calcaroase seg`sesc [i \n alte microzone ale acestormun]i.

Lucrarea de fa]` este baza uneistructuri fagure, cu date \n perma-nent` cre[tere [i actualizare. Este pli-n` de informa]ii la unele capitole, \n-c` insuficient sau deloc detaliat` la al-te sec]iuni fa]` de ceea ce ar trebui [ise poate scrie despre masiv. Avem locenorm pe aceast` structur` pentruorice pasionat de munte (alpinist,biolog, geolog, hidrograf, meteorolog,pedolog, silvicultor etc.) care vrea s`\[i aduc` contribu]ia.

Mun]ii Retezat (32 km extensiede la nord la sud, 49 km de la vest laest) sunt - din punct de vedere turis-tic, speologic, geologic, hidrologic,biologic etc. - pentru \nc` zeci de aniun important [i la \ndemân` teritoriude explorat; se ajunge destul de u[or\n perimetrul lor, iar \n caz de vremedefavorabil` sunt relativ suficiente lo-curi de ad`post.

C`i de acces

Cale ferat`: Petro[ani - Simeria;Petro[ani - Lupeni.

{osele: Petro[ani - Ha]eg - Ca-ransebe[; Petro[ani - Livezeni - Câm-pu lui Neag - Valea Cernei.

7


Harta 1. Extras din Romania, tourist map - Ministerul Turismului, 1989


Turism

Semnele turistice din Mun]iiRetezat - sub 40% fa]` de necesarulpentru lungimea re]elei de marcaje,inconstante ca densitate de aplicare -pot fi v`zute pe cele mai multe traseedoar când nu este z`pad` mare. T`-bli]ele indicatoare sunt \nc` insufi-ciente fa]` de intersec]iile unde estenevoie de un asemenea ajutor; stâlpiide marcaj sunt insuficien]i pentru ori-entare pe vreme rea.

Timpii de parcurs pe care \i indi-c`m sunt orientativi; sunt da]i inten-]ionat pentru persoane cu condi]ie fi-zic` [i cuno[tin]e montane de nivelmediu; ace[ti timpi pot cre[te sauscade, uneori foarte mult, \n func]iede starea noastr` fizic` din ziua res-pectiv`, greutatea bagajului, evolu]iameteo, compatibilitatea echipamen-tului personal cu realit`]ile de mo-ment.

La descrierea traseelor, când nereferim la perioada de iarn` \n]ele-gem - pentru altitudini de peste 2000de metri - un interval ce poate debu-ta \n octombrie [i se termin` \n iunie.Ninsori cad - nu de pu]ine ori, [i nu\ntotdeauna \n cantit`]i modeste - [i\ntre lunile iunie [i septembrie, spo-rind sau aducând imediat dificult`]ilesezonului rece.

Aversele de ploaie sau desc`rc`-rile electrice pot crea disconfort [i ne-lini[te dac` nu reu[im s` ajungem lasau s` mont`m ad`posturi convena-bile. Vara, întâlnirile cu câinii de laturme pot fi sup`r`toare sau pericu-loase, nu de pu]ine ori ciobanii as-mu]indu-i (nu neap`rat vizibil!) îm-potriva turi[tilor.

Harta pe care o al`tur`m este uti-l` pentru cunoa[terea masivului.Multe areale extrem de atr`g`toaredin ace[ti mun]i sunt înc` reprezen-tate doar schematic sau simbolic petoate planurile tip`rite pentru Rete-zat, fie din cauz` c` scara h`r]ii nupermite mai multe detalii, fie pentruc` nu au fost parcurse [i descrise îndetaliu. |nc` po]i g`si în Retezat sufi-ciente locuri inedite, lini[tite, nemar-cate, dificile, spectaculoase, de multe

ori aceste locuri fiind foarte apropiatede artere turistice cu flux important.

Aten]ie, multe ape (cursuri de su-prafa]`, izvoare, lacuri) sunt poluate cureziduuri animaliere, dejec]ii umane,gunoaie diverse sau elemente toxicedepuse din atmosfer` (uneori \n canti-t`]i deloc neglijabile).

V` sf`tuim s` nu l`sa]i acas` cor-tul! Nu ve]i depinde astfel de condi-]iile uneori nefavorabile de la refugii[i cabane. Pute]i s` v` opri]i [i \n lo-curi frumoase, lini[tite, v` pute]i bu-cura pe \ndelete de splendorile masi-vului. Ap` se g`se[te \n Retezat \ndestule locuri. Iar dac` vre]i ca fundulcortului s` nu se \n]epe (de la fireleaspre de iarb`, crengu]e sau roci) - ce-ea ce duce la infiltrarea apei chiar [ipe locurile unde pare uscat - atuncipune]i izoprenele sub cort [i nu \n`-untru.

Dac` iubi]i natura, ie[i]i din po-tecile marcate cu aten]ie [i respectfa]` de mediul \nconjur`tor, pe m`-sura preg`tirii Dvs. Schimb`rile desemne turistice [i problemele pe ca-re le \ntâlni]i pe trasee sau pe cìle f`-r` marcaje v` rug`m s` ni le semnala]i;pentru c` apar mereu modific`ri, noile transmitem - prin intermediul re-vistei Natura României [i al site-uluiwww.romania-natu-ra.ro - celor inte-resa]i de munte. Dac` dumneata aibeneficiat gratuit de ceea ce au co-municat antemerg`torii, de ce s` nuaju]i la circula]ia informa]iei?

Recomandare: experimenta]i sau\ncep`tori \n ale muntelui, folosi]i,dac` ave]i autoturism, drumurile [icìle forestiere pentru a sosi \n imedi-ata vecin`tate a muntelui, pentru adescoperi discret zone de care altfelcu greu v-a]i apropia; nu l`sa]i ma[inanep`zit`, uita]i acas` sursele de zgo-mot [i fum. Muntele nu se va bucurade gunoaie, g`l`gie, mirosuri strìneputernice!

Fie c` suntem \ncep`tori sau ex-perimenta]i \n ale muntelui nu trebu-ie s` insist`m în a dep`[i anumite li-mite de pruden]` atunci când vre-mea, echipamentul sau posibilit`]ilede moment ale grupului ne sunt po-

trivnice. Nu este ru[ine s` [tim cânds` ne întoarcem uneori din drum;muntele ne va a[tepta s`-l reg`sim încondi]ii mult mai prielnice. Nu adop-ta]i ideea „dac` nu mai pot, chem sal-vamontul”; asta este cu adev`ratru[inos. (|n caz de situa]ie extrem`pe munte pute]i apela 112 - gratuit,din orice re]ea telefonic`.)

Harta

Harta din acest ghid a fost con-struit` plecând de la planul realizat \nfebruarie 2005 de Leontin {uteu, dinOradea, plan apoi mereu actualizat deceilal]i autori; ea are ca fundal un ca-roiaj pentru localizarea pozi]iei cu aju-torul GPS-ului. (|nc` pu]in utilizatela noi de c`tre cei care merg pe munte- \n principal din cauza costului [i ac-cesului \nc` limitat la sursele topo-grafice necesare - aparatele GPS, carearat` coordonatele geografice [i alti-tudinea cu ajutorul sateli]ilor, vor de-veni tot mai folosite. Un avantaj ex-trem de important pe care ni-l oferàceste aparate este indicarea direc]ieide urmat inclusiv pe vreme nefavora-bil`, f`r` vizibilitate, sau noaptea.)

Sute de complet`ri [i modific`riau fost aduse h`r]ii ini]iale realizatede Leontin {uteu; desigur, faptul c` aexistat un plan pe care s-au pututaduce actualiz`ri a u[urat incontesta-bil munca.

La \nscrisurile ini]iale existentepe harta lui Leontin {uteu au fost eli-minate p`r]i pe care le-am consideratnerelevante/ care ocupau spa]iu (deexemplu, Vf. Peleaga 2509 m a deve-nit Peleaga 2509). Toponimia vârfu-rilor a fost \mbun`t`]it` [i completa-t`; am actualizat cote [i am completatre]eaua de cote de pe hart`.

Vì [i nume de vì au fost adù-gate pe re]eaua hidrografic`; cursuri-le unor ape au fost redesenate. Aufost prelungite drumurile forestiere,acolo unde era cazul. Au fost pozi]io-nate lacuri naturale.

Oricine str`bate masivul ne poa-te transmite modific`rile/ \mbun`t`-]irile/ actualiz`rile pe care le conside-

8

ghid Mun]ii Retezatghid Mun]ii RetezatNatura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro

r` necesare pentru ca harta s` arate [imai proasp`t` la viitoarea edi]ie; toatepersoanele care aduc corecturi h`r]iivor fi explicit men]ionate.

TraseeEnumerarea este ordonat` de la

vest spre est, în sensul acelor de cea-sornic.

1. localitatea Sânt`m`ria Or-lea (drumul na]ional 66, Petro[ani- Ha]eg) - localitatea Suseni - satulCol] (sub cetatea Col]) - complexRâu[or (1185 metri altitudine)

Drum auto asfaltat, circulabil deobicei [i iarna. Sunt 18,2 kilometridin Sânt`m`ria Orlea pân` \n dreptulcet`]ii Col] (imaginile 1204-1211),de unde mai sunt cam 15 kilometripân` la Râu[or.

2. sat Col] - cetatea Col] -Nuc[oara

Triunghi albastru, punct albas-tru. Potec` cu marcaj triunghi albas-tru la intrarea din aval a grupului decase (satul Col]) de pe [oseaua dinapropierea bisericii Col] (imaginea1212), case aflate la nord de m`n`s-tire. Nu exist` indicator; semneleapar dup` ce urc`m 1-2 minute pe po-tec`; localnicii, rromi, nu [tiu de mar-caj sau nu vor s` spun` c` acesta exis-t`. Trebuie s` \ntreb`m care este po-teca spre cetatea Col].

Facem 15 minute de la [oseauaasfaltat` - pe o potec` p`mântoas`,acoperit` de bolta arborilor - pân` laun indicator, la ramifica]ie de poteci:la stânga spre Nuc[oara (pe triunghialbastru, înc` o or`, pân` la viaductulpeste Nuc[or), la dreapta spre ceta-tea Col] (pe punct albastru). De la in-dicator mai facem 5-7 minute pân` lacetatea Col] (imagini 1204-1211).

3. complex Râu[or (1185 me-tri) - drum forestier Râu[or - stânaValereasca (1530 m) - {aua Mun-cel (1587 m) - Vf. Retezat (2482m)

Triunghi ro[u, marcaj vechi.Timp de parcurgere: 5-6 ore.

Imagini: 100,102. Iarna sunt por-]iuni periculoase sau nerecomandate.

4. complex Râu[or (1185 m) -pârtia de schi - Vf. La Toac` - V.Toaca - (refugiul Condor (poateprimi \n jur de 10 persoane; nu sevede din potec`)) - Lac {tevia(2060 m/ imaginea 42)

Punct ro[u, marcaj vechi; apare [imarcaj band` ro[ie. 3 ore.

Din zona Lacului {tevia se poa-te urca în {aua Lolaia (2215 m). |nanotimpul rece pot exista por]iunipericuloase sau nerecomandate.

5. complex Râu[or (1185 m) -Lac {tevia (2060 m/ imaginea 42)- Vf. Retezat (2482 m)

Cruce ro[ie. 4½-5 ore. Imagini: 50,60,100,102.Iarna are por]iuni grele sau peri-

culoase.În vara lui 2000, 17 studen]i de la

Facultatea de Inginerie Hunedoara,condu[i de profesorul Adrian Bleoca,au marcat cu cruce ro[ie traseul Râu-[or - {tevia - Vf. Retezat. (informa]iede la Administra]ia Parcului Na]ionalRetezat, prin intermediul FlorineiCri[an, pentru revista Mun]ii Car-pa]i, nr. 30, 2001)

6. complex Râu[or (1185 m) -{aua Ciurila (1780 m) - CulmeaLolaia (imaginea 43) - V. Stâni-[oara (imaginea 270) - cabana Pie-trele (1480 m)

Cruce albastr`, triunghi galben.3-4 ore.

Iarna pot apare dificult`]i seri-oase pentru g`sirea marcajului în une-le zone si pentru parcurgerea traseu-lui.

În vara lui 2000, 17 studen]i de laFacultatea de Inginerie Hunedoara,condu[i de profesorul Adrian Bleoca,au marcat cu cruce albastr` traseulRâusor - Pietrele. (informa]ie de laAdministra]ia Parcului Na]ional Re-tezat, prin intermediul Florinei Cri-[an, pentru revista Mun]ii Carpa]i, nr.30, 2001)

7. Ohaba de sub Piatr` (370m) - Nuc[oara (610 m) - cabanaCârnic (1005 m) - cabana Pietrele(1480 m)

Band` albastr`. 5-7 ore.24 de kilometri de la Ohaba de

sub Piatr` pân` la cabana Cârnic (ima-ginea 10). Sunt [anse de transport au-to (contra cost) din Ohaba de sub Pia-tr` pân` la cabana Cârnic. Dup` loca-litatea Nuc[oara (pân` unde este as-falt), drumul poate avea capcane pen-tru autoturisme.

De la cabana Cârnic putem spu-ne c` ne afl`m pe munte. Mai avem1½-2 ore pân` la cabana Pietrele.

8. cabana Cârnic (1005 m) -cabana Gen]iana (1670 m/ imagi-nea 275)

Triunghi albastru. 1½-2½ ore.La 15 minute spre amonte de la

cabana Cârnic un indicator ne îndru-m` spre Cascada Lolaia, din apropie-re; merit` s` parcurge]i cele câtevaminute pân` acolo.

Amonte de Cascada Lolaia, dinLunca Larg`, se desprinde marcajspre cabana Gen]iana, traseu careocole[te cabana Pietrele.

La eclipsa de soare din 1999, ca-bana Gen]iana a preluat recordul dealtitudine privind func]ionarea unuioficiu postal. Vechiul record apar]i-nea P`ltini[ului (1450 m). (LadislauZalanyi, Buletinul Montan Club Floa-rea Reginei Valea Jiului)

9. cabana Pietrele (1480 m) -Culmea Lolaia (imagini 22-43) -Vf. Retezat (2482 m)

Band` galben`. 3-4 ore.Imagini: 50,60,100,102,120.|n anotimpul rece, de sub Vf. Lo-

laia sud (2270 m) pân` pe Vf. Rete-zat accesul poate fi periculos sau ne-recomandat (din cauza ghe]ii, z`pe-zii [i \nclina]iei pantei).

Mai apar semne ale marcajelorvechi, \ncerca]i s` evita]i aceste direc-]ii (not`, Eugen Roman, Hunedoara).

10. {aua Lolaia (2215 m) -Valea Stâni[oara

Potec` prin jnepeni[, marcat` pealocuri cu momâi. |n anotimpul rece,

9


10

nerecomandat` sau periculoas`.

11. cabana Pietrele (1480 m)- Valea Stâni[oara - Lac Stâni[oara(1990 m/ imaginea 90) - {aua devar` (2251 m) - Vf. Retezat (2482m/ imagini 10,15,43, 100,102,120)

Triunghi albastru. 3½-4½ ore.|n anotimpul rece, drumul pe Va-

lea Stâni[oara poate fi lung [i obositor,iar urcarea spre Vf. Retezat periculoa-s` sau nerecomandat` (imaginile240,250,270).

12. cabana Pietrele (1480 m)- cabana Gen]iana (1670 m/ ima-ginea 275) - Lac Pietrele (1990 m/imaginea 295) - {aua Bucura(2206 m/ imaginea 70) - Lac Bu-cura (2041 m/ imagini 370,372,394) - Poiana Pelegii (1500 m)

Band` albastr`; din {aua/ Cur-m`tura Bucura este [i cruce ro[ie. 5-6ore.

Iarna traseul poate deveni foartelung sau poate avea por]iuni pericu-loase (mai ales \n preajma {eii Bucu-ra).

13. cabana Pietrele (1480 m)- Tùrile din Valea Rea (2210 m/imagini 70,330,340)

Triunghi galben. 3-4 ore. Marcajinsuficient, necorespunz`tor. Semna-larea intr`rilor în traseu (se dore[terenun]area la acesta) nu mai este f`-cut` nici dinspre amonte nici dinspreaval. Recomand`m parcurgerea nu-mai dinspre amonte c`tre aval, doarpe vreme bun`, dup` ce cunoa[tem [iîn]elegem geografia locurilor.

Iarna, z`pada [i ghea]a pot facetraseul foarte lung sau pot genera por-]iuni periculoase.

14. cabana Pietrele (1480 m)- Lac Gale[ (1990 m/ imaginea570)

Triunghi ro[u. 3½-4 ore.Iarna, z`pada [i ghea]a pot face

traseul foarte lung sau pot genera por-]iuni periculoase. Marcaj insuficient;lipsesc s`ge]ile indicatoare spre tra-seele adiacente.

15. cabana Pietrele (1480 m)- Tùl dintre brazi (1740 m/ imagi-nea 590) - V. Gale[

Punct ro[u. 1½-2 ore. Iarna, z`-pada [i ghea]a pot m`ri mult duratade parcurgere.

Marius Terchil` (Timi[oara)Pornim de la cabana Pietrele pe

poteca cu band` albastr` [i punct ro-[u. |n p`dure, dup` 6 minute de la ca-ban`, p`r`sim poteca marcat` cu ban-d` albastr` [i ne orient`m c`tre est,peste fruntea Muntelui Pietrele. Du-p` 45 de minute ajungem la o momâiemare, care indic` \nceputul potecii peValea Rea.

Continu`m pe poteca punct ro-[u, travers`m apa Vìi Rele [i dup`circa 10 minute, spre dreapta, \ncepe[irul momâilor spre Tùl dintre Brazi,pe o pant` abrupt`, pe care vom facecam 45 de minute pân` la el.

Spre sud-est de la lac, marcajulpunct ro[u continu` spre Lacul Ga-le[.

16. Pui (390 m) - Hobi]a (550m) - cabana Baleia (1410 m, deza-fectat`)

Band` alb`, marcaj neconven]i-onal.

Maria Nicu (Câmpina,www.alpinet.org, text adaptat)

Din vestul masivului, din locali-tatea Pui (sta]ie CFR, motel), se ur-c` pe Râul B`rbat pân` în zona ex-ploat`rii forestiere Murgu[a, de undeîncepe marcajul localnicilor, band` al-b` (destul de bun), care duce în 4 orela cabana Baleia (dezafectat`).

Pui - Hobi]a - {aua {erel - ca-bana Baleia (dezafectat`), triunghialbastru.

D`nu] C`lin (Bucure[ti)Urm`m drumul forestier care ur-

c` din Hobi]a, pe Dealul {erel, lungde 16 km, marcat cu triunghi albas-tru, vechi; sau, din Hobi]a, folosimpoteca marcat` cu triunghi albastru,cale care \n {aua Serel se racordeaz`la drumul forestier [i doar pe alocurimai taie serpentinele acestuia. 5-5½ore pe drum, 4-4½ ore pe potec`.

17. cabana Baleia (1410 m,dezafectat`) - {aua Gorovii - Cul-mea L`nci]a - {aua Vf. Mare (2345m/ imaginea 555)

Band` ro[ie. 5-6 ore. Por]iuni cupotec` înjnepenit`.

Iarna, dificultatea traseului spo-re[te mult, apar zone periculoase.

18. cabana Baleia (1410 m,dezafectat`) - {aua Gorovii - Cul-mea L`nci]a - {aua Vf. Mare (2345m/ imaginea 555) - Lac Gale[(1990 m/ imaginea 570)

Triunghi ro[u, band` ro[ie, mar-caje vechi. Por]iuni cu potec` înjne-penit`. 5½-6½ ore.

Iarna, dificultatea traseului spo-re[te mult, apar zone periculoase.Sunt necesare rezerve de ap`.

19. Vf. Mare (2463 m/ imagi-ni 90,555) - {aua Vf. Mare (2345m) - Vf. Peleaga (2509 m/ imagini70,151,530) - {aua Bucura (2206m/ imagini 70,312) - Vf. Bucura II(2372 m/ imagini 70,312) - Vf. Bu-cura I (2439 m/ imagini 312,350) -Vf. Retezat (2482 m/ imagini:10,15,43,100,102,120,350)

Band` ro[ie, marcaj insuficientpentru vreme f`r` vizibilitate. 5-7 ore.

Iarna, traseul este foarte dificil [iare multe por]iuni periculoase. Mar-cajul band` ro[ie coboar` din {aua Vf.Mare (2345 m) înspre Z`noagele Ga-le[ului (imaginea 550) [i apoi - pe laobâr[ia Vìi Rele - suie în {aua Pelegii(2285 m).

Din cauza potecii cu por]iuni fi-rave [i a insuficien]ei semnelor demarcaj (band` ro[ie), bucata de creas-t` dintre {aua Peleaga (2285 m, lavest, imaginea 530) - Por]ile Închise -{aua Vârful Mare (2345 m, la est) nueste recomandat` decât pe vreme cuvizibilitate bun` [i atunci când nuavem bagaj greu sau voluminos (timpnecesar, 2 ore).

20. {aua Peleaga (2285 m/imaginea 530) - Vf. P`pu[a Mare(2508 m/ imagini 70,410,555) -Spintec`tura P`pu[ii (2316 m) -Vf. P`pu[a Mic` (2376 m) - {aua


11

Custura (2205 m) - Vf. Custura(2457 m)

Marcaje vechi, band` ro[ie [i cru-ce galben`. 1½-2½ ore.

Traseu pentru vreme cu vizibili-tate bun`; iarna, parcurs greu sau cupor]iuni periculoase.

De pe Vf. Custura banda ro[ie seîndrepta spre est, pe creasta cu Vâr-furile M`rii, Ciumfu, Gruniu, Laz`-rul, Bilugu/ Pilugu Mare, spre {aua/Curm`tura Tuli[a (1555 m); din Cur-m`tura Tuli[a punctul ro[u cobora peDealul {erpilor, în Uricani; ambelemarcaje au fost insuficient trasate.

21. cabana Baleia (1410 m,dezafectat`) - {aua Gorovii - stâ-na din Râu - Cascadele Ciumfu -{aua Custura (2205 m) - {aua Pla-iul Mic (1879 m/ imagini 410,431)

Triunghi albastru. 8-10 ore.Iarna, por]iuni grele sau pericu-

loase.

Maria Nicu (Câmpina)Indicatorul din susul cabanei Ba-

leia zice 3-4 ore pân` la stâna din Râu;cu rucsaci grei am f`cut 5½ ore. Mar-caj destul de bun. Pentru c` stâlpul deorientare nu este pus în mijlocul po-ienii de pe Vf. Ciorii, ci pe margine, opotec` ce se duce în dreapta prin jne-peni[ trebuie evitat`; de la stâlp mer-ge]i drept înainte, marcajul va aparepe o piatr`, dup` vreo 50 de metri.

Eugen Vl`d`reanu (Bucure[ti)Venind dinspre vest, marcajul tri-

unghi albastru trece prin zona decampare de lâng` refugiul salvamontde pe Valea Râului B`rbat (se afl` peun stâlp), la aproximativ 50 metri derefugiu, apoi traverseaz` apa, continu-ând de-a coasta, prin p`dure, pân` pesub Muchia L`nci]a, f`r` a exista o s`-geat` care s` spun` destina]ia final` [itimpul necesar de parcurs în acestsens. Exist` pericol s` se cread` càcest triunghi albastru duce c`treTùl }apului. Confuzia poate aparepentru c`, din acela[i loc de unde tri-unghiul albastru traverseaz` Râul B`r-bat porne[te [i traseul spre Tùl }a-pului (marcaj punct rosu), a c`rui ob-

servare este pur norocoas`.

22. stâna din Râu - Tùl }a-pului (2070 m/ imagini 555, 560)

Punct ro[u, f`r` fond alb. 1½-2½ore.

Iarna traseul are por]iuni pe carese pierde mult timp/ se avanseaz`greu sau sunt periculoase.

(potrivit informa]iilor lui D`nu]C`lin - revista Mun]ii Carpa]i, nr. 19,1999, pagina 51 - primii 17 kilometriai drumului de la stâna din Râu \nspreaval au fost distru[i de viitur`)

De la Tùl }apului se poate ur-ca, pe vreme bun`, pe poteci nemar-cate, pe Vârfurile }apu [i Lacul.

Eugen Vl`d`reanu (Bucure[ti)Venind dinspre vest, din {aua

Custura, marcajul triunghi albastrutrece prin zona de campare de lâng`refugiul salvamont de pe Valea RâuluiB`rbat (se afl` pe un stâlp), la aproxi-mativ 50 metri de refugiu, apoi tra-verseaz` apa, continuând de-a coasta,prin p`dure, pân` pe sub MuchiaL`nci]a, f`r` a exista o s`geat` care s`spun` destina]ia final` [i timpul ne-cesar de parcurs în acest sens. Exist`pericol s` se cread` c` acest triunghialbastru duce c`tre Tùl }apului.Confuzia poate apare pentru c`, dinacela[i loc de unde triunghiul albastrutraverseaz` Râul B`rbat porne[te [itraseul spre Tùl }apului (marcajpunct rosu), a c`rui observare estepur norocoas`.

Existen]a marcajul punct ro[u nueste semnalat` nici lâng` refugiul sal-vamont, nici în poian`, nici m`car pestâlpul cu triunghi albastru. Îns`, du-p` ce travers`m apa în locul men]io-nat, marcajul apare pe o piatr`, subforma unei s`ge]i ro[ii orientat` sprestânga; apoi punctul ro[u apare pe co-paci, traseul continuând prin p`dure,în direc]ia opus` celui cu triunghialbastru. Înc` de la început, marcajulînvechit [i neaplicat pe fond alb esteaproape insesizabil pe trunchiurilecopacilor (scorojite de scoar]`) sau pepietre [i este invizibil seara. Potecaurc` din greu pe pantele cu p`mânt,destul de pronun]ate ini]ial. De[imarcajul este rar prin p`dure [i defici-tar în zona de gol alpin, vom deduce

u[or poteca dac` urm`rim cu aten]iemicile momâi, prezente (din fericire)pe tot parcursul traseului, pân` înC`ldarea Tùl }apului. {i cu toateaceste momâi avem [anse mari s` ner`t`cim dac` ne prinde seara prin p`-dure, chiar [i la lumina frontalelor.

Cei care vor s` ias` în creast`pornind de la Tùl }apului (unuldintre cele mai curate lacuri din Re-tezat) au la dispozi]ie, conform luiEmilian Cristea, dou` variante care setermin` la fiecare din capetele Por]i-lor Închise (pe Hornul }apului [i ie[i-rea în {aua Lacului). Precizez c`, de[ipare mult mai abrupt` [i neprimitoa-re (pant` mare, înierbat`), cea de-adoua ie[ire ascunde o potec` destulde bine conturat`, care urc` în ser-pentine scurte, pe sub peretele înier-bat din stânga iar parcurgerea celoraproximativ 250 metri diferen]` denivel devine extrem de rapid`.

23. Vf. Custura (2457 m) - Vf.V`carea (2238 m) - Vf. Sohodol/Bilugu Mare/ Pilugu Mare (1764m) - Valea Pilugu/ Bilugu - Câmpului Neag (790 m)

Cruce galben` aplicat` pestebanda ro[ie. De pe Vf. Custura pân`la Vf. V`carea, marcaj sporadic; de peVf. V`carea pân` la Vf. Sohodol, mar-caj complet [ters. Dup` Vf. Sohodolnu mai exist` marcaj, este doar o po-tec` greu de urm`rit, care la un mo-ment dat se termin` \n p`dure. Vf.Sohodol - Câmpu lui Neag, nemarcat.Durat`: 11-12 ore.

Cristian Victor Mircescu(www.alpinet.org)

(|n {aua Plaiul Mic, la intersec-]ia traseelor, este stâlp cu s`ge]i indi-catoare: spre Uricani, cruce galben`,10-12 ore; spre Lupeni, band` ro[ie,10-14 ore; Vf. Custura, 1-1½ ore; spreBìle Herculane, pe creast`, 40-45ore.)

De pe Vf. Custura ]inem liniaprincipal` de creast` (por]iune peri-culoas`), urm`m o potec` ce mergeprin partea sudic` a vârfului, iar dup`circa 15 minute ajungem \n {aua M`-rii, lâng` un stâlp indicator ruginit.De la stâlp vedem Tùrile Custurii.Apoi dep`[im Vf. Valea M`rii, cobo-


12

râm pe poteca bine eviden]iat`, ]i-nem curba de nivel pe sub CiumfuMare (2335 m); ocolim \n cele din ur-m` Vf. Gruniu, tot pe curb` de nivel,travers`m un grohoti[ prin partea luisuperioar` [i ajungem \n {aua Laz`-rul, la circa 1 or` de la Vf. Custura.

Dup` [a trecem de Vf. Laz`rul,coborâm \n {aua V`carea iar de aici unultim urcu[ ne scoate pe Vf. V`carea(cu lespezi metamorfice), unde cul-mile se bifurc`: spre dreapta se des-prinde Culmea V`carea; la stângacontinu` creasta principal`, spre Vf.Sohodol, por]iune pe care o vom ur-ma.

Mergem a[adar spre stânga, co-borâm printre numeroase pâlcuri dejneap`n, urm`m linia principal` decreast`, f`r` s` ne abatem de la ea; ]i-nem \n continuare creasta, care \[ischimb` direc]ia spre est, urc`m prin-tr-o poian` larg` [i sosim pe Vf. So-hodol (Bilugu Mare/ Pilugu, 1764 m).Dispar aici semnele de marcaj iar po-teca devine mai mult ipotetic`.

Din cap`tul estic al poienii ur-m`m o potec` greu vizibil` la \nce-put, prin jnepeni, apoi prin molidi[,pe vreo 3-400 metri; cotim mai de-parte la dreapta, urmând curba de ni-vel, dup` care ajungem \ntr-o zon`defri[at`. De aici porne[te o potec`(apoi drum forestier) spre Valea Pi-lugu.

Urm`m la \nceput poteca, apoidrumul forestier, trecem de o stân`iar de aici, un ultim coborâ[ ne scoa-te la firul V`ii Pilugu/ Bilugu. Maimergem circa 6-7 km \n aval, tot pevale, pân` la confluen]a cu Jiul deVest, aflat` \n cap`tul estic al locali-t`]ii Câmpu lui Neag. De aici la vale,curse de microbuz.

24. Valea Râului B`rbat - Va-lea Jiului de Vest

Nemarcat (vezi harta 6). 7-8 ore.Iarna are por]iuni dificile sau pericu-loase.

text [i hart`: Nae Popescu(|n 1998 am primit descrierea

care urmeaz`. L-am rugat pe autor s`precizeze sursa pozi]ion`rii [i a cote-lor unor repere topografice, dar nu am


Harta 6. Zona Gruniu.


primit r`spuns. Trecerea descris`,peste creasta sudic` a masivului, este\ns` un prilej deosebit pentru acunoa[te mai bine zona.)

Punctul de plecare \l constituiecabana forestier` Ciumfuri (1480 m),aflat` pe Valea Râul B`rbat (vezi harta6). Aici ajungem pe drumul forestiercare se desprinde \n localitatea Puidin DN 66 (Petro[ani - Ha]eg), trecepe parcursul a 5-6 ore prin localit`]ileRâu B`rbat [i Hobi]a [i ajunge dup`22,8 kilometri la cabana Ciumfuri.(aten]ie, potrivit informa]iilor lui D`-nu] C`lin - revista Mun]ii Carpa]i, nr.19, 1999, pagina 51 - primii 17 kilo-metri ai drumului de la stâna din Râu\nspre aval au fost distru[i de viitur`)

|n Hobi]a l`s`m la stânga undrum local spre satul Uric. Trecemrâul pe malul sù stâng, str`batemcentrul satului Hobi]a, cu o ramifica-]ie spre cabana Baleia (în prezentdezafectat` - nota redac]iei). Abia \ncap`tul de sus al satului drumul intr`\ntre mun]i, trecând pe la Crivina. |ngeneral valea este strâmt`, pe alocuricu mici chei. La gura Vìi Murgu[a sel`rge[te pu]in, pentru a deschide otrecere pentru alt drum forestier [ipentru potecile spre cabana Baleia(dezafectat`).

|n amonte, Valea Râului B`rbatstr`bate chei, iar la Corea iese \ntr-omic` lunc`, de la care direc]ia seschimb` de la sud spre vest. Cu toat`lungimea traseului de acces, pitores-cul este prezent, crâmpeie de luncàlternând cu acoper`mântul f`getului[i cu vìle \nspumate care se adun` lafirul vìi principale.

La gura Vìi L`nci]a [oseaua tre-ce peste apa Râului [i se \nscrie \nstrâmtorile de la Coastele Ciorii.Coastele se \n[ir` apoi când n`p`ditede p`dure, când cu l`st`ri[, pân` lagura Vìi Ciumfu Mare. Aici este lun-ca ce ad`poste[te o caban` forestier`.P`r`sim drumul forestier [i trecem peo punte pe malul drept, unde g`simloc de campare \n apropierea unuidrum de tractor care urc` \n p`dure,spre sud.

Din lunca vìi de la gura afluen-tului Ciumfu Mare, intr`m pe drumulde tractor care urc` piezi[ \n tìetur`,apoi \n molidi[. Dup` povârni[ul \ncli-

nat al Piciorului Ciumfu Mare ajun-gem \n Poiana Ciumfulete (1750-1775 metri), la poteca ciob`neasc`str`veche care \ncingea ca un brâucoastele Retezatului sudic. |n iarba\nalt` se disting câteva vrafuri de les-pezi, un prim sem al stânc`riilor careurmeaz`.

P`r`sim drumul de tractor, carese \nfund` \n poian` [i pornim la stân-ga, pe poteca abia ghicit` \n ierburi.La liziera estic`, poteca de cai se for-meaz` clar, intr` printre molizii secu-lari, trece peste ap[oara Ciumfuletu-lui [i dup` un scurt parcurs pe lâng`versan]i p`r`gino[i iese \n poian`, lagol, lâng` stâna din gura C`ld`rii Z`-noaga Mic` (1765 m). Priveli[tesplendid` c`tre custurile care \ncon-joar` c`ldarea. Priveli[te larg` spreCulmea L`nci]ei, mun]i masivi [i cuforme greoaie, care \nso]esc laturanordic` a Vìi Râului B`rbat. De la \n-ceputul traseului din vale am f`cutpân` aici 60 de minute.

Poteca mare las` o variant` sprec`ldare [i se men]ine deasupra lizie-rei \n afini[uri [i l`st`ri[uri. Traver-s`m râpa torentului Z`noaga Mic`,unde ne aprovizion`m cu ap` pentru4-5 ore; apa râului porne[te de aici pemici cascade. Ie[im pe flancul Mun-telui Gruniul de nord, al c`rui pieptlarg se umple de stânc`rii, grohoti[uri[i poieni]e. Poteca ocole[te pe lanord, traversând mici râpe cu iarb`,pân` ce observ`m un culoar mai „cu-rat”, care conduce spre Vf. Capul Pi-ciorului (La Stâneic`, 2070 m).

P`r`sim poteca magistral` „deBilugu” la 1800 m altitudine [i por-nim voinice[te \n sus, spre culoar, g`-sind locuri comode, pân` ce atingemVf. Stâneica, cu priveli[te extraordi-nar`. De la fundul c`ld`rii Râului B`r-bat, apoi peste P`pu[a Mic`, P`pu[a,}apu, Vf. Lacului, Coastele L`nci]a[i pân` \n pâclele Cozmei [i Murgu[eise desf`[oar` un decor de stânc`rii,poiene, p`duri, fire de argint ale to-ren]ilor cu cascade ce vuiesc pân` lanoi.

Abia acum se va adùga la frumu-se]ea ansamblului glaciar [i o creast`,tot mai \ngust`, \ntins` sfoar` spresud, exact pe direc]ia traseului nos-

tru. Plutind parc` \ntre str`fundurileC`ld`rilor Z`noaga Mic`, Z`noagaMare, str`juite de Piscurile CiumfuMare (2283 m) [iat` una dintre cotelede provenien]` neexplicat`; Nae Po-pescu era un entuziast, \n nici un cazun necunosc`tor al mun]ilor; vezi [inum`rul 25 din colec]ia Mun]ii No[-tri, pagina 140] [i Laz`ru (2282 m),suntem parc` vr`ji]i de pere]ii hâzi aic`ld`rilor, din care se remarc` imensa„plac` de argint” a Gruniului Mare.

Urcu[ul continu` \n lumea stân-c`riilor [i atinge un um`r la 2106 me-tri, punct ridicat \ntre dou` râpe. Du-p` o [a prelung`, cu iarb`, reintr`m \n-tre stânci, trecem peste Vf. La Jghia-buri (2210 m), trecem printr-o mic`[a [i atingem Piscul Gruniul Mic (II -2289 m) [iat` alt` cot` neexplicat`], oclaie bine individualizat` pe creastaprincipal` a Retezatului. Priveli[tegrandioas`, \n care se cuprind Pelea-ga, \n`l]imile Parângului [i Vâlcanului.Aici se simte locul de cump`n` \ntreapele Transilvaniei [i Olteniei. Timpde mers pân` aici 150-180 minute.Marcajul band` ro[ie de pe creasta pecare am ajuns a fost efectuat de Sal-vamont Lupeni.

|n partea a doua a travers`rii vomavea parte de o coborâre aproape con-tinu` pe fe]ele sudice, lise, f`r` obsta-cole majore. Coborâm coasta \nclinatà Gruniului Mic \n {aua |ntre Grunii(2219 m), exact pe linia abrupturilor,apoi urc`m \n aceea[i manier` la Vf.Gruniul Mare (I - 2302 m), o apote-oz` alpin` a traseului nostru [cota de2302 metri ne duce la gândul c` NaePopescu nota valorile indicate de unaltimetru, f`r` a mai vedea ulteriordac` nu cumva inerentele varia]ii depresiune au dus la cifre un pic ciuda-te]. Poteca ne conduce pe cuibul devulturi al Gruniului, la marginea „pl`-cii de argint”, imens` suprafa]` degranodiorite, care cade masiv \nspreC`ldarea Z`noaga Mic`. Prin pozi]iasa central` deasupra Z`noagei Mici,acest vârf are nu numai \nf`]i[are al-pin` deosebit`, dar ofer` [i un tur deorizont f`r` cusur; este poate una din-tre cele mai cuprinz`toare priveli[ticarpatine, a[a cum se vede [i de pe Vf.Custura. Acum realiz`m adânca scu-fundare a Vìi Jiul de Vest, peste care

13


14

se ridic` abia remarcat` \n plan apro-piat Culmea Vâlcanului, cu {igleul [iStraja.

Coborâm din Vf. Gruniu Mare Ipe piciorul sudic, liber, f`r` obstacolepân` la momâile ciob`ne[ti din punc-tul Omul de Piatr` (2210 m), undetìem peste poteca principal` (marcajband` ro[ie). Continu`m coborâreape piciorul gola[ al Gruniului, spresud, pân` ce sosim \ntr-o [a, lâng` stâ-na Gruniu (1785 m). Timp de merspân` aici, 220-250 minute.

Aici \ntâlnim poteca stânelor, omagistral` ciob`neasc` cu mici urcu-[uri [i coborâ[uri situate \n preajma li-zierei p`durilor; ea leag` V`carea, pes-te Laz`rul, Gruniu [i Valea M`rii cu]inuturile Strùnelor (vezi la sud deVf. Buta Mic`). Noi vom folosi o mic`bretea, comod`, care se \ntinde \ntre[aua stânei Gruniu, spre nord-vest(dreapta). Trecem scurt prin l`st`ri-[uri [i p`dure, pentru a ie[i la firulVìi Izvorul Gruniului (1655 m). Tre-cem pe versantul opus [i urm`m po-teca ciob`neasc` pe deasupra p`durii,

pân` ce sosim pe cump`na de ape depe Piciorul Muntelui Valea M`rii(1702 m). Priveli[te spre Vf. Custura[i Vf. P`pu[a Custurii, având coastelebr`zdate de c`ld`ru[e sparte de râpeadânci prin care [iroiesc pâraie argin-tii.

Din punctul cu cota 1702 metril`s`m poteca urc`toare [i coborâmexact pe cump`na spre miaz`zi, \ntreliziere, pân` la stâna Valea M`rii(1436 m), situat` lâng` liziera p`-du-rii care de aici \n jos acoper` hot`râtmuntele. Dup` aproape o mie de me-tri diferen]` de nivel la coborâre, neafl`m la cap`tul a 260-300 de minutede mers pe traseu.

Greul parcursului se apropie desfâr[it. C`rarea ciobanilor se las` pecoast`, \n p`dure [i ajunge pe firulVìi M`rii, la drumul forestier ValeaM`rii (1215 m). Urm`m la vale dru-mul forestier circa 1 kilometru, când\ntâlnim o caban` forestier` la guraVìi Gruniul Mare (1122 m). {osea-ua continu` pe valea \ngust` cu micichei, \nc` circa 1 kilometru, pân` la oramifica]ie (1090 m).

L`s`m varianta din stânga, tre-cem podul [i continu`m pe drumulforestier Valea M`rii, care urc` pecoast` Muntele Strùnele. Ie[im \nPoiana La Fâna]e, unde sunt nume-roase conace ale câmpenilor, \ntr-o [a(1145 m). Dac` urm`m [oseaua circa500 de metri, \ntâlnim drumul fores-tier Buta, pe care coborând 3,7 kilo-metri ie[im \n Valea Jiului de Vest,prin c`tunele Valea M`rii. Mergemapoi la stânga pe drumul Vìi Jiului [idup` circa 1,5 kilometri ajungem lasta]ia de autobuz Câmpu lui Neag -Uricani. Timp de mers: 360-420 mi-nute.

25. Cascade pe Valea M`rii

text [i imagine: Otto Daradics(Speomontana Lupeni)

Am plecat cu bicicletele, din Lu-peni. Pân` la v`rsarea Vìi M`rii în Jiulde Vest, amonte de localitatea Câmpului Neag, am mers pe DN 66A. Deaici am intrat pe drumul forestier careajunge în amonte pân` pe Valea Laz`-ru. Dup` 13 km, la o bifurca]ie, o


1070 Cascada Mirla[.1060 Cascada 5 de pe Valea M`rii.


lu`m spre dreapta, apropiindu-ne deCascada Laz`ru, înalt` de peste 10metri. Drumul forestier care urmeaz`,lung de 2,5 kilometri, are por]iunirupte de ap` începând dup` 200 m dela bifurca]ia amintit`.

Pe acest drum ajungem la conflu-en]a V`ii M`rii cu Laz`rul; l`s`m bici-cletele [i urc`m pe V. M`rii. Vor urmacinci cascade, aflate la trecerea dintrecristalin [i sedimentar. Prima a fostu[or de trecut; are sub 2 metri [i seafl` sub un bloc de stânc`, un fel deacoperi[. C`rarea se termin` dup` pri-ma cascad`.

În zona cascadelor 2 [i 3, legateprintr-un repezi[, am mers când pemal, când s`rind din piatr` în piatr`.Pere]ii devin aproape verticali, din locîn loc cu bulzuri de calcar, urcu[uleste mai anevoios. Peste un bloc degranit, de aproape 2 m în`l]ime, ie[imdeasupra cascadei 4, care are cam 10m. De aici travers`m pârâul [i asigu-rându-ne cu corzi urc`m pe malulstâng geografic, cam la 60-70 m de fi-rul apei, ajungând acolo unde se pr`-vale cu zgomot cascada 5 (20 metri;imaginea 1060).

Apoi, dac` dorim, obliga]i de ver-ticalitatea pere]ilor, trecem cam la20-30 m în`l]ime de locul de unde vi-ne apa [i putem continua drumul pefirul ei. Dup` circa 1,5 km întâlnimdrumul forestier de pe Dealul Butei;pe acesta, de la bifurca]ia din c`tunulFâna]e, ramura din dreapta s-a în-dreptat spre V. M`rii.

Apoi am revenit la biciclete [i amcontinuat s` urc`m pe V. Laz`rul. Lapod ne întâmpin` o cascad` de 2 m [ide aici drumul mai merge cam 1 km.La cap`tul lui l`s`m iar bicicletele [i,pe o potec` greu vizibil`, urm`m firulapei. Dup` 1 km ajungem la o mare [izgomotoas` cascad`. Ocolind-o pu-tem s` continu`m pe firul v`ii [i ie[imîn zona alpin` Laz`ru.

26. Cascada Mirla[

text [i imagine: Otto Daradics(Speomontana Lupeni)

În Lupeni, pe un mic pârâia[,Mirla[ul, pe care-l suim de la {coalageneral` nr. 2, mergem pe drumul fo-


Harta 3. Zona Curm`turii Tuli[a.

1000 Vedere din Curm`tura Tuli[a spre sud.

Muntele{erpilor

Valea deBrazi

Creasta{igleu-ZZ`noaga(Mun]ii Vâlcan)

15


restier pân` la sta]ia de compresoare;la 500 de metri de aceasta, pe Mirla-[ul Mic, ajungem la Cascada uciga[`,de aproape 20 m (imaginea 1070).Revenind la firul Mirla[ului, putemurca pân` la izvoare, sub CulmeaOboroca, partea terminal` a zonei Tu-li[a.

27. Uricani (805 m) - Curm`-tura Tuli[a (1555 m)

text si imagini:Constantin R`caru (Vulcan)

Punct ro[u (vezi [i harta 3). 2-3ore.

Cea mai scurt` cale de acces spreCurm`tura Tuli[a. Greu accesibil iar-na. 60% din traseu trece prin zone îm-p`durite. Accesul în Curm`tura Tuli-[a este posibil [i cu mijloace auto, deteren, pe drumul forestier de pe Valeade Brazi. Ad`post pe timp nefavorabilla stânele de pe Muntele {erpilor.Numeroase puncte de belvedere în adoua jum`tate a parcursului.

Pornim din sta]ia de autobuzSterminos, cap`t de linie al curselorPetro[ani - Uricani. Trebuie s` neaprovizion`m cu ap`, aceasta lipsindpân` în Vf. {erpilor. Mergem de aicipe DN 66A, spre ie[irea din Uricani,circa 500 m. Cotim la dreapta, sprenord; marcajul ne duce pe un drumcare trece printre câteva case, avândpe dreapta Pârâul {erpilor.

Dup` 5 minute am trecut de ca-se [i travers`m Pârâul {erpilor pe ma-lul stâng. Mergem tot pe drum de c`-ru]`, care te pune la grea încercarecând are noroi.

Dup` 15 minute de la plecaredrumul se înfund` într-o zon` ml`[-tinoas`, pe care o travers`m; la cap`-tul ei g`sim firul unei poteci caretrece o albie împ`durit` si r`zbateîntr-o poian`, unde se pierde. De aicievit`m o alt` potec` care se vede maideparte [i continu` pe curb` de nivel.Ne abatem u[or spre dreapta, înce-pând un urcu[ accentuat prin poian`,dep`rtându-ne tot mai mult de firulapei. Suim pe lâng` gardul unei livezi(marcaj pe un stâlp) la cap`tul c`reiareg`sim, pe creasta dealului, potecace trece prin mica [a împ`durit` La

Iepure. Dup` 5 minute de mers pe mu-

chia împ`durit` r`zbatem într-o po-ian` larg`, pe piciorul Muntelui {er-pilor. Evit`m drumul de c`ru]` careurc` dinspre Valea Sterminosu [i sepierde apoi ceva mai sus, în p`dure.Priveli[te minunat` spre Valea Ster-minosu [i Vf. Mare.

Travers`m poiana pe latura savestic`, trecând peste gardurile careîmprejmuiesc fâne]e. Vom continuas` urc`m prin p`dure. Cotim spredreapta, pe poteca bine conturat`, ca-re face serpentine largi. Trecem dinp`durea de foioase în cea de conifere[i dup` 15 minute de la poian` sosim

pe muchia muntelui, unde panta estemai dulce (La Frunte, 1100 m altitu-dine).

La cap`tul zonei cu brazi, înain-te de a rep`trunde în zona fagului, g`-sim izvora[ul La Fântân`, care seac`vara, aproape în întregime. Apoi pote-ca cote[te spre dreapta, urcând pe oserpentin` larg` pe Plaiul {erpilor.Dup` ce trecem prin câteva rari[ti,iat`-ne dup` 1½-1¾ ore de la plecarela golul de munte de sub Vf. {erpilor(1456 m). Un izvor amenajat se afl` înmijlocul poienii, spre stânga fa]` deie[irea din p`dure, sub stânc`rii. Dac`suim pe vârf avem panoram` asupraMun]ilor Vâlcan. Dup` ce trece de Vf.

16


1020 Vedere din Curm`tura Tuli[a spre vest.

CreastaPilugu - Laz`ru

1010 Vedere de la a doua stân` de pe Muntele {erpilor, spre nord.

Curm`turaTuli[a

Tuli[a1792 m

MunteleCoadaLaturii


17

{erpilor poteca ajunge la o mic` stâ-n`, apoi la a doua. Ie[im apoi la dru-mul forestier care urc` din Valea deBrazi, pe care îl vom urma pân` înCurm`tura Tuli[a.

La un moment dat ajungem într-o [a în dreptul c`reia se afl`, la lizier`,o stân` dezafectat`. De aici mai de-parte avem panoram` deosebit` spretoate punctele cardinale. Spre nord seridic` impun`tor Vf. Tuli[a (1792 m),având spre dreapta stânc`riile Mun-telui Coada Laturii. Spre sud, în plandep`rtat, se vede Creasta {igleul Ma-re (Mun]ii Vâlcan). Spre est, în zilelesenine se v`d Straja [i Parângul Mare.Spre vest, departe, sunt creste dinMun]ii Retezat. Din Vf. {erpilor pân`în Curm`tura Tuli[a (1555 m) mai fa-cem 45 minute; loc deosebit de pito-resc, cu vedere în zilele senine pân`spre Vf. }apului sau Culmea L`nci]adin Retezat.

Spre nord se poate coborî (pePlaiul Corea) în V. Râului B`rbat, deunde, pe V. Murgu[a se poate urca lacabana Baleia (dezafectat`). Spre estse poate sui pe Vf. Tuli[a, de unde în-cepe golul alpin cu stânc`rii spre Vâr-furile Sterminosu, Oborocii, Z`noaga,Pietrii. Spre vest sunt piscuri cu cotemai înalte, în]esate de grohoti[ [i bo-lovani: Pilugu/ Bilugu, V`carea, Gru-niu, M`rii, Custura. Spre sud, se poa-te alege pentru coborâre una din mi-nunatele v`i cu ape limpezi (Valea deBrazi, Pilugu, Urseasc`, Sohodol) sauPlaiul V`carea.

În Curm`tura Tuli[a exist` unmic ochi de ap`, T`ul Bivolului [i do-u` troi]e în memoria osta[ilor c`zu]iîn al doilea r`zboi mondial.

28. Câmpu lui Neag (790 m)- V`carea (2238 m)

text si imagine:Constantin R`caru (Vulcan)

Nemarcat. 4-6 ore.Sunt singur; vreme bun`, prog-

noz` favorabil` (7 ianuarie 2001). Pâ-n` la 1400 m z`pad` practic inexis-tent`, ceea ce \mi u[ureaz` mult acce-sul spre creast`. Traseul l-am str`b`-tut, \nainte, vara. Am cordelin` de


Harta 4. Zona V`carea.


avalan[`, piolet, trus` medical`, oche-lari de soare, petarde pentru semna-lizare, lantern`, binoclu, aparat foto,schiuri.

La 5,30 sunt în sta]ie, s` prindautobuzul de Lupeni; de acolo am al-tul, spre Câmpu lui Neag. Drumul, cua[tept`rile în sta]ii, a durat dou` ore.Urma s` parcurg traseul cariera P`-roasa - Valea Urseasc` - Poiana P`roasa- Plaiul V`carea - Vf. V`carea (2238m). Punct de plecare: {coala general`din Câmpu lui Neag.

Pornesc pe drumul forestier (vezi[i harta 4), bine amenajat, de lâng`[coal` spre nord, dreapta, printre ca-se, spre fosta carier` P`roasa. Dup`200 metri drumul cote[te la dreapta,suind în serpentine pe coama dealu-lui. De acolo, c`p`tând treptat orien-tare nord-vest, drumul este str`juitpe dreapta de poieni]e splendide iarpe stânga de brazi m`re]i.

Trec pe lâng` un mic gater, pedreapta; urmeaz` o curb` dubl`, larg`[i ies într-o poian` mare, înainte decarier`. Se vede Culmea Piule - Plea-[a, înv`luit` în primele raze ale soare-lui. Evit drumul care cote[te spredreapta. Dup` 25 minute de la ple-care sunt la cariera de calcar (în ver-san]ii ei este o pe[ter` lung` de vreo2 kilometri).

Mai merg 10 minute pân` la in-tersec]ia cu alt drum, din stânga; con-tinui spre nord. Dup` 1,5 km de aici,printre versan]i acum gola[i, replan-ta]i, drumul, accesibil [i unei Dacii,va ajunge la firul apei. De aici începeascensiunea spre creast`.

Pe versan]i se împr`[tie mul]i-me de drumuri. Îl aleg pe cel careduce spre obâr[ia v`ii, c`tre o mic` [aîmp`durit`, aflat` u[or spre dreapta.Câteva zeci de metri merg pe firul pâ-râului, apoi cotesc spre dreapta, la 45de grade, panta în`sprindu-se. Evitun drum care din dreptul unui pârâia[o ia spre dreapta; apoi altul care co-boar` la firul apei [i suie în versantulopus. Cotind brusc la dreapta, drumulmeu se apropie de mica [a împ`du-rit`. Eu îl p`r`sesc, pornind pe potecace vine dinspre Vf. P`roasa [i urc`, din[aua unde m` aflam, spre stâna P`-roasa, aflat` la marginea de sud-est aunei poieni, unde ajung dup` 1¾ ore

18


1030 Vedere de la sudde Vf. V`carea (2238 m),c`tre vest.

Vf. L

az`r

u22

82G

runi

uM

ic22

29

{aua

Laz

`ru

{aua

Gru

niu

Gru

niu

Mar

e

Ciu

mfu

Mar

e22

94

PPlai

ul GG

runi

u

Vf.

Pin

ului

Vale

a M

`rii

Vale

a B

uta

Vale

a L

az`r

ului

Piu

le-

Ple

a[a

Osl

ea(M

un]i

iVâ

lcan

)


de la plecare. Înainte de stân`, imedi-at dup` ce am ie[it din p`dure, lângùnul din izvoarele P`roasei, este altdrum forestier, care urc` din V. Pilugu/Bilugu, pe V. Sohodol, ocolind mun-tele [i trecând în Valea V`carea. Acumz`pada era de 10 cm [i mai aveam 850m de urcat pân` la Vf. V`carea.

Am pornit spre Plaiul V`carea,urmând drumul amintit, nu greu deghicit sub stratul de nea. El suie dinmarginea de est a poienii, trece prin-tr-un scurt coridor de brazi, apoi iesepe versantul dinspre V. V`carea, dea-supra unei planta]ii de brad de vreo15 ani. Când ajung la cap`tul drumu-lui, la firul apei, z`pada are vreo 20cm. Îmi refac provizia de ap`.

Traversez pârâul [i parcurg ceicirca 100 m pân` în platoul de la bazaPlaiului V`carea. Iat`-m` aici, dup` 2ore de la plecare. De[i cuno[team zo-na foarte bine, dup` numeroase ex-cursii de var`, peisajul îmbr`cat în albera de-a dreptul captivant. Vremesplendid`, peste 5 grade temperatura.Soare str`lucitor pe Vf. V`carea.

Mi-am pus cordelina de avalan[`[i am pornit spre versant, pe direc]ianord-vest, c`tre un culoar care des-parte, pe muchia plaiului, col]ul dep`dure de deasupra izvorului PârâuluiV`carea de cel care îmbrac` versantulestic al plaiului, dinspre stânele V`ca-rea. La început am înaintat destul degreu prin z`pada moale, de 25 cm, încare m` afundam, [i a c`rei grosimecre[tea treptat. Mi-am reglat destulde repede mersul, în serpentine, con-stant, cu opriri scurte [i dese; pe m`-sur` ce câ[tigam în`l]ime z`pada de-venea mai compact` [i nu m` maiafundam la fiecare pas. Mai greu erape lâng` jnepeni, por]iuni pe care nuputeam s` le ocolesc mereu, unde z`-pada înghesuit` de viscol îmi creeaprobleme. Mai întâi a început s` apa-r` cre[tetul c`runt al Tuli[ei, au urmatVâlcanul [i Parângul.

Dup` o or` de la plecarea din Pla-iul V`carea am ajuns într-o [a, la sudde Vf. V`carea, la 1800 m altitudine.De aici, orizontul de vizibilitate, re-dus pân` atunci doar spre est [i sud-est, se deschide [i c`tre sud [i sud-vest: culmile rotunjite ale Rostova-nului [i Arcanului (Mun]ii Vâlcan)

str`luceau în soare; urma CreastaPiule - Plea[a, ]â[nind din adâncurileVìi Buta, cu pere]i ame]itori; dincolode ea, Oslea (imaginea 491). C`trevest sunt plaiurile Gruniu [i Strùni,desp`r]ite de Vìle Laz`r [i M`rii.Spre nord, creasta cu seme]ele VârfuriCiumfu, Gruniu Mare, Gruniu Mic,Laz`ru; în fa]a mea V`carea; apoi,spre nord-vest, Pilugu Mare.

Cu vreo 50 m diferen]` de nivelmai jos de [a z`pada devenise înghe-]at`, ]inându-m` la suprafa]`. Mer-geam ca pe strad`, peste marea dejnepeni. Vârfurile lor abia se mai ve-deau; vara, pe aici, trebuie s` cau]icalea cu aten]ie prin labirintul lor.

Din [a am pornit spre nord-vest,urcând un nou povârni[, pân` la unmic vârfule] deasupra c`ruia împ`r`-]ia jnepenilor era detronat` de groho-ti[uri [i lespezi. Dup` 30 minute din[a m` aflam în fa]a ultimului efortînainte de cota maxim`. Partea din-spre est a versantului era mai accesi-bil` din punct de vedere al configu-ra]iei terenului, dar cu por]iuni aco-perite cu ghea]`; deoarece nu aveamcol]ari am ales o variant` mai greoaie,dar f`r` riscuri, ab`tându-m` spre vest(stânga), pe curb` de nivel, abordândultima parte a ascensiunii pe versan-tul de sud-vest al vârfului, parte ex-pus` soarelui, strecurându-m` printrelespezi [i jnepeni[ pe jum`tate doaracoperite de z`pad`. N-am mai c`ratschiurile pân` pe vârf, nici rucsacul,luând doar cele strict necesare.

Înc` 30 minute [i eram pe V`ca-rea (2238 m). Mi-am cùtat loc laad`post de vânt, lâng` o momâie. Ampetrecut mai bine de o or` pe vârf, fo-tografiind [i uitându-m` cu binoclul.Am tras [i o fug` pân` pe Vf. Laz`ru,str`b`tând în 30 de minute [aua do-moal`.

Pe la 13,30 am f`cut cale întoar-s`, spre rucsac [i schiuri. Z`pada eraprea înghe]at` iar doagele mele Re-ghin, cu leg`turi vechi, nu puteau fibine manevrate printre vârfurile jne-penilor. Dup` câteva trânte am re-nun]at [i am luat schiurile în spate.

Apoi am ajuns în [aua pomenit`la urcare, am înc`l]at schiurile [i amzburat printre movile [i br`dui pân`în Platoul V`c`riei. Am mai luat vreo

dou` trânte [i câteva guri de z`pad`.Au fost doar 300 m diferen]` de nivel[i doar vreo 15 minute pe schiuri, dara meritat. M-am strecurat apoi prin-tre brazi, pân` la drumul forestier [ide acolo pân` la stâna P`roasa, undez`pada se termina. În mai pu]in de 2ore de pe vârf am ajuns la sta]ia de au-tobuz.

29. Câmpu lui Neag (790 m)- cabana Buta (1580 m)

Cruce ro[ie, band` albastr`. 5-6ore.

Sunt microbuze din g`rile Pe-tro[ani [i Lupeni pân` în localitateaUricani; din Uricani sunt alte cursede microbuz pân` în localitatea Câm-pul lui Neag (din Câmpul lui Neagpân` la cabana Cheile Butei sunt cir-ca 4 kilometri) sau chiar pân` la caba-na Cheile Butei.

Pe timp de iarn` cabana Buta st`de obicei \nchis`. Lâng` caban` esterefugiu salvamont.

30. cabana Buta (1580 m) - {a-ua Plaiul Mic (1879 m/ imagini410, 431) - Poiana Pelegii (1500 m)

Cruce ro[ie, band` albastr`. 2-2½ore.

Pe timp de iarn`, din cauza z`-pezii acumulate, parcurgerea traseu-lui poate deveni foarte lung`; potexista pasaje periculoase. La circa 15minute dup` pornirea de la cabanaButa, pe partea stâng` a potecii prinp`dure, cu câ]iva zeci de metri maisus de potec`, exist` poieni pentrupunerea cortului [i surse de ap`.

31. Cheile Butei (imaginea190)

Se afl` la vest de complexul tu-ristic Cheile Butei, la aproximativ 1kilometru, pe drum forestier. Suntscurte, dar frumoase [i spectaculoa-se, cu cascade; nu exist` amenaj`ri tu-ristice. Putem avansa pe bolovani sauprin apa adânc` uneori de pân` la unmetru.

32. Câmpu lui Neag (790 m)- Valea Jiului de Vest - ValeaCernei

Drum \n construc]ie, l`rgire [i

19


asfaltare. Dup` Pasul Jiu-Cerna nu semai poate merge deocamdat`.

33. Câmpu lui Neag (790 m)- cabana Câmpu lui Neag (850 m,aflat` \n Mun]ii Vâlcan)

Punct albastru.Traseul \ncepe din centrul loca-

lit`]ii, din sta]ia de autobuz; trecemJiul de Vest, urc`m domol pe un drumforestier [i imediat ajungem la caba-n`, de unde se vede Valea de Pe[ti(informa]ie de la Gianina Stepan, Ti-mi[oara, www.alpinet.org).

34. Câmpu lui Neag (790 m)- Ple[a (1840 m) - Piatra Alb` -Piule (2081 m) - {aua Scorota -Poarta Gurganului - cabana Buta(1580 m)

Band` galben`, marcaj rar (pealocuri, potec` neclar`). 6-8 ore.

Iarna, traseu foarte dificil, cu por-]iuni periculoase.

text [i imagine:Constantin R`caru (Vulcan)

Am cutreierat în 2001 crestele [ivìle seci ale Retezatului Mic, mar-când sectorul estic al acestuia, pentruca [i al]i turi[ti s` se bucure de un iti-nerar foarte frumos. Este un traseu cumultiple posibilit`]i de însìlare cu al-te parcursuri.

Retezatul Mic (cuprinzândMun]ii Ple[a, Piule, cele trei Scoro-te, Albele [i Piatra Iorgovanului) esteo zon` carstic` de la izvoarele Jiuluide Vest, format` din gresii, brecii [i

calcare jurasice, diferit` deci ca struc-tur` geologic` de Retezatul Mare(cristalin cu incluziuni granitice, încare urmele glacia]iunilor au l`sat sal-ba a peste 80 de lacuri, circuri, mo-rene, vì suspendate, mase enormede grohoti[).

Peisajul caracteristic Retezatu-lui Mic: creste ascu]ite, turnuri, ver-san]i abrup]i, vì înguste (prin care deobicei nu curge ap`) cu chei [i s`ri-tori, izvoare care se pierd în labirin-turile subterane ale numeroaselorpe[teri (multe neexplorate). Rociletermofile p`streaz` calda boare sub-mediteraneean` primit` dinspre Va-lea Cernei, g`zduind o flor` care cu-prinde aproximativ dou` treimi dinspeciile montane de la noi.

Gradul de dificultate al traseuluieste mediu, por]iunea cea mai difici-l` fiind accesul spre Vf. Ple[a. Mar-cajul, executat în majoritate pe copaci[i pietre, este potrivit parcurgerii devar`. Iarna, drumul este foarte dificil,recomandat doar persoanelor cu ex-perien]`, care au recunoscut vara tra-seul. Ap` nu exist` în zona crestei.

Pornim din Poiana Mare (sau,mai comod, de la sta]ia de autobuzCheile Butei), sta]ie pentru linia Lu-peni - Câmpu lui Neag - Cheile Butei(circul` cam din or` în or`; prima cur-s` din Lupeni este la 6, ultima la ora20; prima ma[in` pleac` din amontela 7, ultima la ora 21). Din Petro[anisunt autobuze pân` la Lupeni; sau pâ-n` la Uricani, de unde, din sta]ia Ster-minos, se ia ma[ina spre Câmpu lui

Neag.

Din Poiana Mare mergem pe DN66A, în curs de modernizare (pentru aface leg`tur` cu Valea Cernei). Tre-cem pe lâng` o zon` unde a fost depo-zitat steril, apoi ajungem la c`tunulButa (dup` ce în aval de el am dep`[itblocurile de pe malul stâng al Jiului).

Dup` c`tun p`trundem într-olunc` larg`, de unde putem vedea Vf.Ple[a [i stânc`rii din Cheile Butei. Neapropiem de barajul microhidrocen-tralei Buta, în vecin`tatea lui fiind in-tersec]ia cu drumul spre complexulturistic de la intrarea în Cheile Butei(1 km pân` acolo, vile, restaurant, locde cort).

Continu`m pe DN 66A, spreCâmpu[el. Trecem de un grup de ca-se moderne; dup` ele, în curba dru-mului, la 45 minute de la sta]ia de au-tobuz, lâng` un pode] hidrografic(metalic, aflat la 3,6 km de centrullocalit`]ii Câmpu lui Neag - not` DanFarca[ Hajzer), g`sim s`geata de in-trare propriu-zis` pe traseu (dup` tre-cerea peste Jiu, pl`cu]a indicatoareeste aplicat` pe copacul din dreaptapodului, la \n`l]ime) (vezi harta 5).

Trecem apa firav` a Jiului, pe ma-lul stâng geografic; mergem spreamonte câteva zeci de metri [i g`simfirul unui drum forestier pe care in-tr`m cotind la dreapta, pe Pârâul Ple-[a. Suntem înso]i]i pe stânga de apapârâului, vreo 10 minute, apoi trecempe malul opus. Str`batem o zon` um-broas` [i umed` de p`dure tân`r`, de


ValeaButa

Pere]iiLa Staure

PiatraAlb`

Piule2081

Cu[maGurganului Râpa

Gurganului

{auaScorota1950

PoartaGurganului

20

1040 Creasta Piule.



21

Har

ta 5

. Zon

a P

iule

.

Nat

ura

Rom

ânie

i, nr

. 37,

mar

tie 2

013;

ww

w.r

oman

ia-nn

atur

a.ro

carpen [i fag. Panta se aspre[te pem`sur` ce înaint`m spre coama Dea-lului Stâncilor.

La 30 minute de la s`geata indi-catoare ajungem la un izvor, aflat pestânga drumului (care devine apoi [imai abrupt). Dup` o curb` dubl` so-sim într-o poian` de pe coama dealu-lui, unde panta se domole[te. Maimulte c`r`ri se r`zle]esc spre sud-vest[i vest; noi nu p`r`sim drumul.

În partea superioar` a poieniidrumul intr` în p`dure, cotind lastânga, piepti[. Urmeaz` o bifurca-]ie: spre dreapta, prin p`dure; dreptînainte, c`tre alt` poian`. Alegem pri-ma variant`. Urmeaz` un urcu[ solici-tant. Ie[im din p`dure dup` 70 mi-nute de la intrarea în traseu; poian`larg` la poalele Ple[ei, cu bordeie mo-mârl`ne[ti (numele localnicilor) tra-di]ionale.

P`r`sim drumul [i ne deplas`mspre nord nord-vest, pe poteca ciob`-neasc` pe care o afl`m imediat ce in-tr`m în p`dure. Facem o curb` dubl`[i trecem pe lâng` un mic izvor, deobicei de neutilizat. Urmeaz` serpen-tine, cu bolovani instabili. Avem desuit vreo 500 m diferen]` de nivelpân` la stâna Ple[a (dac` veni]i pe aicidin sens invers, nu v` recomand`m s`v` prind` noaptea).

O or` de urcu[ este necesar`pentru a învinge serpentinele. Ie[imîn poiana cu Izvorul Ple[a în mijloc,surs` care poate fi, de cele mai multeori, secat`. Au trecut 2½ ore de la in-trarea în traseu. Din Mun]ii Vâlcan în-cepe s` se vad` splendida creast` Os-lea (imaginea 491); deasupra noastr`,dincolo de p`durea b`trân` de brad,stânc`riile Crest`turii Ple[ei se ridic`spre cer. Mai avem 20 de minute pân`la stâna Ple[a, construc]ie precar`, pepoteca prin rari[te, peste steiuri, înurcu[ mai domol. Ajun[i acolo, mai joscu 300 m altitudine fa]` de primulvârf de pe creast`, admir`m piscurileseme]e [i v`ile adânci ale crestei Cus-tura - M`rii - Ciumfu - Gruniu - La-z`ru - V`carea - Pilugu, iar dincolo deele formele rotunjite ale Mun]ilor Tu-li[a.

De cum ie[im în poian` cotim

1050 Panoram` din {aua Scorota.


V`ca

rea

2238

Laz

`ru

2282

Gru

niu

Mar

e22

94

M`r

ii23

40C

ustu

ra, 2

457

tras

ee 2

0,21

,23

P`pu

[a25

08tr

aseu

20

Pele

aga

2509

tras

ee 1

9,20

,50

{aua

/ Cur

m`t

ura

Bucu

rei

2206

tras

ee 1

2,19

22

Nat

ura

Rom

ânie

i, nr

. 37,

mar

tie 2

013;

ww

w.r

oman

ia-nn

atur

a.ro

u[or spre stânga, c`tre stânc`riileCurm`turii Ple[a, reg`sind firul po-tecii la intrarea în p`durea al c`rei col]îl „tìem”, ie[ind piepti[ la golul alpinpres`rat cu bolovani. Vedem clar tra-seul pân` în vârf [i dup` circa o or` dela stân` ajungem la cap`tul ascensiu-nii de 3¾ ore, pe cei 1840 metri ai Vf.Ple[a.

Avem panoram` splendid`. Lapicioarele noastre, spre est, întreagaVale a Jiului, m`rginit` de Mun]ii Pa-râng, peisaj închis la culoare din cauzapolu`rii. Spre nord-est sunt crestelerotunjite ale Tuli[ei iar spre sud-estvedem Mun]ii Vâlcan, de la Straja pâ-n` la Creasta Oslei. Spre nord, dinco-lo de adâncurile Vìi Buta [i de Poie-nile La Fâna]e, „închise” de CulmeaStrùni, creasta Custura - M`rii -Ciumfu - Gruniu - Laz`ru - V`carea -Pilugu. La nord-vest, peste linia maidomoal` a Plaiului Mic, piramidelePelegii [i P`pu[ii se ridic` impun`-toare.

Pornim mai departe, traseul ur-mând a se desf`[ura, pân` în {auaScorota, la câ]iva metri sub linia decreast`, preponderent pe versantulsudic; acesta este gola[, pe când ver-santul nordic are jnepeni[uri [i abrup-turi stâncoase str`b`tute, pe c`r`ruilabirint, doar de s`lb`ticiuni [i turmede oi. La vest de Vf. Ple[a travers`m o[a prelung`, înierbat`, îndreptându-ne spre trei vârfule]e; la nord de elese ascund ame]itorii pere]i La Staure.

Dup` vârfule]e, ne strecur`mprintre pâlcuri de jneap`n, poteca ur-când [i coborând neregulat; sosim în-tr-o mic` [a, din care porne[te spresud Vâlcelul înierbat al Jarei, str`juitde o stânc` în form` de trapez, tìat`parc` cu diamantul. Dup` circa 35 mi-nute de pe Vf. Ple[a ne preg`tim sùrc`m versantul abrupt la baz` al Ja-rei, cu stânc`rii bogat înflorite în iulie.

Ie[i]i deasupra por]iunii abrup-te, cotim u[or la dreapta, spre vârf.Apoi, 15-20 minute dincolo de el,men]inem linia crestei; obliga]i dejnepeni[uri, ne abatem iar spre stân-ga, coborând pe versant, ajungând pec`r`ruia s`pat` în piatr` dinaintea Vf.Piatra Alb`, abrupt calcaros; avem îndreapta o [a înalt` iar spre nord-vest

un vâlcel înierbat. Urc`m pe firul vâlcelului, facem

o scurt` trecere pe versantul nordic alcrestei. În fa]` apare Piule (2081 m,imaginea 1040), dup` o [a domoal`,cel mai înalt vârf din Retezatul Mic,unde sosim dup` 1-1½ ore de pe Vf.Ple[a [i 4-4½ ore de la intrarea întraseu (vara, aten]ie la vipere - not`Dorin Anicì). La picioarele noastre o[a adânc` (Jugul Gurganului) se las`spre nord, f`când leg`tur` cu Cu[maGurganului, de pe cre[tetul RâpeiGurganului, splendid bloc calcaros.

De cealalt` parte a crestei, spresud, descoperim o zon` splendid` custânci [i vì alpine; dincolo de ele,spre Stâna Tomii, g`sim pe firul vâlce-lelor z`plazuri, praguri [i s`ritori; cevamai jos, spre sud-vest, ajungem laAvenul Stâna Tomii, adânc de 137metri. [Explorat în 1969 de CerculFocul Viu din Bucure[ti; ascunde atreia vertical` absolut` din ]ar`, 114m, ad`postind permanent z`pad` [ighea]`. Primele verticale absolute seafl` în Clocoticiul din Cârca P`re]ei-lor (Mun]ii Vâlcan) (121 metri, ex-plorare apar]inând Clubului de Spe-ologie „Emil Racovi]`” Bucure[ti),respectiv în Avenul din Dealul D`ni-la (Dealurile Dognecei), 116 metri,cercetat de CS Exploratorii Re[i]a -not` de Ic` Giurgiu.]La sud de aveneste marele abrupt al Cheilor Scorota,cu labirinturi subterane care „fur`”apa pu]inelor izvoare, paradis de cer-cet`ri speologice.

P`trundem cu privirea spre ves-tul Retezatului Mic, c`tre MunteleDr`g[anu, legat de Muntele Albelede splendidul plai al Bolborosului,mai departe urmând St`nule]ii [i Pia-tra Iorgovanului (imagini 440,450,485,490). Vedem limita dintre calca-rele Retezatului [i rocile imperme-abile ale Mun]ilor Godeanu. S` nu ui-t`m c`, la nord de Parâng, vedem coa-mele rotunde ale Mun]ilor {ureanu.

De aici, din Vf. Piule, avem dou`variante pentru a coborî spre PoartaGurganului [i cabana Buta. Prima ar fiprin Jugul Gurganului, apoi prin cani-onul plin de bolovani de la baza Cu[-mei Gurganului. Pentru aceast` ale-gere coborâm mai întâi în [aua de la

nord de vârf, cotim apoi la stânga,printre jnepeni [i coborâm în albia cugrohoti[. Acest drum nu este marcat[i nu îl recomand`m atunci când vre-mea este nefavorabil`.

A doua variant`, marcat`, conti-nu` pe linia crestei, l`sându-se în {a-ua Scorota. Pornim din Vf. Piule pe di-rec]ia sud-vest, coborând câ]iva metridiferen]` de nivel. Dup` 5-10 minutedin vârf ne strecur`m, ghida]i de mar-caj, la dreapta, printr-o strung` m`r-ginit` de dou` steiuri de piatr`. Din-colo de ea coborâm o pant` destul deabrupt` [i revenim pe curb` de nivel.Travers`m o zon` stâncoas` [i sosimîn {aua Scorota, înierbat`. În stângase adânce[te albia înierbat` a ScoroteiSeci: malul stâng are minunate stân-c`rii; cel drept, care o separ` de Sco-rota cu Ap`, este blând, îmbr`cat înjnepeni[uri. La fel va fi [i creasta deaici mai departe, spre Vf. Dr`g[anu-lui, ca de altfel [i versantul sù nordic,pân` la obâr[iile Butei Mici.

Indicatorul din [a (1950 m) nespune c` mai avem 1¼ ore pân` lacabana Buta. Dac` mergem pe Sco-rota Seac`, spre c`ldarea [i stâna omo-nime, marcajul punct galben ne înso-]e[te pân` în Scocul Jiului, trecândprin Cheile Scorotei (acest traseu, ac-cesibil din Câmpul Mielului [i Câm-pu[el, a fost marcat tot de mine, învara lui 2001, pe suport natural). Da-c` ne strecur`m printre jnepeni, sprevest, pe traseu nemarcat, ajungem(cu greu) pe Vf. Dr`g[anu, pe creastaPlaiul Mic - Albele - Piatra Iorgova-nului, trasat` cu band` ro[ie [i tri-unghi albastru.

În fine, începem s` coborâm sprePoarta Gurganului. Trecem de jnepe-ni[uri [i ie[im într-o poian` r`scolit`de mistre]i. Pe lâng` firul bolov`nos alunui mic vâlcel ajungem la miculizvor din Poarta Gurganului, unde în-tâlnim [i poteca ce a coborât prin ca-nion.

Dac` venim din sens invers, de laButa, sectorul de aici pân` în {auaScorota este dificil din punct de ve-dere al ascensiunii, panta având pealocuri 40-45 grade.

De la izvor, coborâm cù[ul pie-tros, circa 30 metri, [i ie[im la baza

23


pere]ilor Râpei Gurganului, deasuprac`rora se ridic` semea]` Cu[ma Gur-ganului. De aici cotim u[or la stânga,reintrând pe poteca printre jnepeni,îngust`, care merge pe curb` de nivelspre C`ldarea Buta Mic`. Trecemapoi printre brazi [i, când ie[im dinp`dure, auzim susurul Butei Mici [i îitravers`m cù[ul, dup` circa 35 minu-te de la plecarea din [a.

În poiana pres`rat` cu bolovanifirul potecii se pierde dar îl vom re-g`si la marginea p`durii. Prin p`duremergem pe curb` de nivel. Ie[im înpoiana de deasupra stânei de peMuntele Buta Mare. Putem treceprin ocoalele stânei, ie[im pe malulapei, o travers`m [i g`sim la dreaptadrumul spre caban`.

Poteca marcat` coboar` prin p`-dure, la firul apei. Travers`m pârâul [i,pe poteca destul de abrupt`, ie[im lacaban`, dup` 6-7 ore de la intrarea întraseu.

Cei care vor parcurge acest tra-seu în sens invers au nevoie de 2-2½ore pentru a ajunge pe Vf. Piule, apoide ¾-1 or` pentru a str`bate creasta,[i de 1¾-2 ore pentru a coborî din Vf.Ple[a pân` la drumul spre Câmpu[el;mai urmeaz` 45 minute pân` la sta]iade autobuz. Ca loc de campare pe tra-seu recomand`m poienile din C`lda-rea Buta Mic` [i de la Izvorul Ple[a.

35. Valea Scorota (1000 m) -stâna Scorota - {aua Scorota/ Iepei(1950 m)

Punct galben (pe copaci [i pie-tre). Marcajul debuteaz` la kilome-trul 13,1 al [oselei asfaltate care înce-pe la Câmpul lui Neag c`tre ValeaCernei. Urcare: 2½-3½ ore. Coborâ-re: 1½-2½ ore.

Iarna este accesibil pân` la stânaScorota.

text [i imagine:Constantin R`caru (Vulcan)

Cale de acces u[oar` spre sec-torul de est al Retezatului Mic (Cul-mea Piule - Ple[a); leg`tur` spre Al-bele [i Piatra Iorgovanului, c`tre vest;leg`turi c`tre numeroase obiectivespeologice (de exemplu: Pe[tera Zei-cului, Avenul din Stâna Tomii); accesla trasee de escalad` [i alpinism nea-

menajate (\n Cheile Scorotei, Dâlmacu Brazi etc.). Zonele de interes pei-sagistic [i belvedere sunt partea supe-rioar` a traseului [i {aua Scorota.

Pân` la stâna Scorota nu existàp`. Locuri de campare recomanda-te: Casa Câmpu[el (izvor) [i CâmpuMielului (izvoare), la intrarea \n tra-seu; stâna Scorota (ap` [i lemn defoc).

Flora caracteristic` zonei str`b`-tute de acest traseu este impresio-nant` prin bogata sa varietate care cu-prinde [i plante rare care cresc pestânc`riile din Scorota, Piule, Albele,cum ar fi: floarea de col] (V. albumi-ta), lilia lui Janca (Lilium Jankae), pa-pucul doamnei (Cypripedium calceo-lus), firu]a (Poa molinerii), pìu[ul(Festuca pachyphylla), garofi]a alb`(Dianthus kitaibelli var. hunia-den-sis), macul galben (Papaver pirenai-cum var. Retezatensis). Faun`: capraneagr`, lupul, ierunca, drepneaua destânc`, l`stunul.

Pentru anotimpul alb, schiorii sepot bucura de versan]ii de deasuprastânei Scorota (Dr`g[anu [i Scorota).

Punctul de plecare pe acest tra-seu este situat aproximativ la jum`-tatea distan]ei dintre Câmpu Mielu-lui [i Câmpu[el (la circa 2 kilometri \namonte de Câmpu Mielului), \n loculde confluen]` al Vìi Scorota cu Sco-cul Jiului. Calea de acces spre punctulde plecare este drumul \n curs de mo-dernizare din Câmpul lui Neag sprePasul Jiu - Cerna, accesibil oric`rormijloace de transport. Dac` parcur-gem drumul pe jos, urm`m marcajultriunghi ro[u, sporadic; nu sunt pro-bleme de orientare, din Câmpu luiNeag (Poiana Mare, sta]ie de auto-buz) ajungem \n aproximativ 4½ ore.

Trebuie s` ne aprovizion`m cuap` de la Câmpul Mielului sau Câm-pu[el. Ghida]i de s`geata indicatoare,pus` pe trunchiul unui brad, lâng` opunte de lemn care ne ajut` s` tre-cem albia Scocu Jiului dac` ne nime-rim dup` o ploaie zdrav`n` (c`ci \nrest acesta este mai mult sec), p`-trundem pe firul la fel de sec al VìiScorota. De altfel, majoritatea pâra-ielor care br`zdeaz` Retezatul Mic \[iascund apele prin labirinturile subte-

rane ale forma]iunilor carstice imacu-late.

Dup` numai câteva zeci de me-tri, pe malul stâng geografic, este in-trarea \n Pe[tera Zeicului (260 metridezvoltare, denivelare 70 metri (-52/+18), explorat` \n 1969 de ClubulFocul Viu Bucure[ti, vezi Pe[teri dinRomânia, 1976 - not` de Ic` Giur-giu); doar por]iunea de intrare poatefi parcurs` f`r` echipament special,acolo unde dintotdeauna se odihneau[i ciobanii. Pe parcursul traseului vommai observa [i alte cavit`]i, accesibile\ns` doar celor specializa]i.

Trecem de intrarea \n pe[ter` [i\naint`m spre Cheile Scorotei, traver-sând câteva praguri. Apoi, dup` 5 mi-nute, p`trundem \n cea mai spectacu-loas` por]iune a acestora, vizibil` depe firul vìi, c`ci caracteristica de bazò constituie faptul c` \n general par-tea inferioar` a pere]ilor, la nivelul al-biei, este mai domoal`, \mbr`cat` \nmu[chi [i vegeta]ie. În plus, imagineaabrupturilor [i verticalelor ame]itoarecare se situeaz` la câteva zeci de me-tri mai sus este estompat` de fâ[ia dep`dure care \mbrac` firul sec al vìi.

P`trundem \ntr-un canion \n-gust, lung de circa 25 de metri, undedac` \ntinzi bra]ele po]i atinge pere-]ii, c`lcând prin râul de pietre. Pe m`-sur` ce \naint`m \n traseu, printrecrengile copacilor ghicim c` ne afl`mla poalele Muchiei cu L`stuni, pe par-tea stâng`, de aici valea l`rgindu-sepu]in. Poteca [erpuie[te printre brazi[i fagi, trecând deseori peste albia pli-n` de bolovani. |nclina]ia pantei estemic`, aproape c` nu sesiz`m c` ur-c`m.

Abia de la confluen]a Scorotei cuvalea care coboar` dinspre C`p`]ânaAlbelor, unde travers`m o mic` poie-ni]` [i se deschide pu]in priveli[teaspre abrupturile de la nord-vest [i \na-poi, urcu[ul se accentueaz` pu]in. Dealtfel, la aproximativ 1 or` de mers dela intrarea pe traseu, aceast` mic` oa-z` de verdea]` m`t`soas` este un bunloc de popas pentru a admira joculabrupturilor care se ridic` deasupranoastr`, ciuruite de nenum`rate g`-uri, accesibile dup` cum spuneamdoar speoalpini[tilor.

24


Pornim mai departe, reintrând \np`dure pe poteca bine conturat`. Pre]de 10 minute mergem pe malul dreptal vìi, apoi travers`m pe cel`lat mal [i\ncepem un urcu[ ceva mai sus]inut;tragem cu ochiul la stânc`riile dinpartea stâng`, de care nu ne despartmai mult de 30 de metri. Pe m`sur`ce ne apropiem de stâna Scorota, va-lea se l`rge[te din nou [i str`batemcâteva serpentine, câ[tigând \n`l]ime,apoi r`zbatem \ntr-un lumini[, o rari[-te care ne permite s` vedem pere]iiestici ai C`p`]ânii Albelor.

Ajungem la confluen]a Scoroteicu Ap` cu Valea Albele, \ns` tot secisunt albiile celor dou` pâraie care \[iascund undele cristaline pu]in \n avalde stân`. Reintr`m \n p`dure, pe fur-citura pâraielor [i parcurgând ultime-le serpentine ie[im la golul de muntede sub stân`.

Pân` la stân` am f`cut 1½-2 ore.Se aude susurul apei. Un peisaj splen-did se desf`[oar` de aici. Spre sud,abrupturile Albelor [i Cheile Scorotei,\nchise la orizont de muchia ascu]it` aOsli]ei. Spre vest, poteci [erpuitoarecare urc` spre platoul de la Bolboro[i.Spre nord, culmile rotunjite ale Dr`g-[anului [i Scorotei, \mbr`cate de jne-peni[. Spre est se ridic` impun`toa-rele abrupturi ale Tomii, pe ale c`rorpoli]e \nierbate, prim`vara devremesau toamna târziu, dup` plecarea oi-lor, putem admira caprele negre. Laorizont, c`tre nord-est, adâncitura{eii Scorota (Iepei), punct final al tra-seului nostru, pân` unde mai avem deparcurs cù[ul sec al vìi pres`rat` cugrohoti[uri [i bolovani.

Dup` ce ne refacem proviziile deap`, pornim de la stân` pe poteca din-spre nord-est, care se strecoar` pe fi-rul \nierbat al vìi, printre bolovani,traversând apa Scorotei. Dac` ne ui-t`m atent, sau dac` avem binoclu, pu-tem vedea de la stân` stâlpul indica-tor din [a. |n prima sa parte, acest ul-tim sector al ascensiunii este u[or, pâ-n` \n zona unde valea se \ngusteazìar prin cù[ul ei „curg” bolovani [igrohoti[uri. Acolo unde valea se \n-gusteaz`, la limita jnepeni[urilor, \n-tâlnim firicelele firave a dou` izvoare(care se „ascund” dup` 5-6 metri).

Panta se aspre[te pe m`sur` ce\naint`m pe poteca care merge pepartea stâng`, pe lâng` jnepeni. Apro-ximativ la jum`tatea distan]ei dintrestân` [i [a travers`m pe malul opus,\naintând destul de greu pe aceast`por]iune destul de abrupt`, cu groho-ti[ instabil. Dup` ce dep`[im aceast`zon`, pre] de câteva zeci de metri ur-cu[ul devine mai lejer [i curând ajun-gem la ultimul hop \naintea punctu-lui terminus.

Pentru a evita abordarea direct` apantei care are \nclinare de circa 40grade, putem s` urc`m fie prin stânga,printre jnepeni, fie pe firul vìi dindreapta, ocolind un stei de piatr`,apoi cotind c`tre stânga, pe curb` denivel, pân` \n [a.

Acest ultim sector al traseului neia aproximativ 1 or` de la stân` dacàvem bagaj ceva mai greu; \ns` efortuleste pe deplin r`spl`tit când ajun-gem la 1950 metri altitudine. Peisajuleste extraordinar, fie c` prive[ti spreValea Butei sau dincolo de {aua Pla-iul Mic. Cu[ma Gurganului ne atrage[i ea aten]ia \n apropiere, iar dac` ne\ntoarcem spre sud [i sud-vest ve-dem abrupturile Vìi Scorota iar din-colo de ele Oslea (imaginea 491), oriAlbele [i Piatra Iorgovanului.

De aici, din {aua Scorotei, pu-tem fie s` urc`m pe Vf. Piule, fie s` nestrecur`m prin labirintul de jnepenic`tre Dr`g[anu, fie s` coborâm \nPoarta Gurganului iar apoi \n c`ldareaButei Mici, spre cabana Buta.

36. cabana de vân`toare Câm-pu[el (1180 m) - {aua St`nule]iiMici (1900 m)

Triunghi ro[u. 4-5 ore.Iarna, are por]iuni dificile sau pe-

riculoase.

37. cabana de vân`toare Câm-pu[el (1180 m) - Valea Soarbele -{aua Soarbele (1930 m, trecere \nMun]ii Godeanu, imaginea 520)

Punct ro[u. 4-5 ore.Iarna are por]iuni dificile sau pe-

riculoase.Marcaj realizat \n 1998 de Clu-

bul Pronatura Deva.Din Curm`tura Soarbele, por-

nind pe creasta Mun]ilor Godeanu,aici un platou lat [i destul de plat,cùt`m spre dreapta potecii, la câ]ivazeci de metri, o \ngr`m`dire de pietrede aproximativ doi metri diametru,unde de obicei este o creang` de jnea-p`n l`sat` deasupra; acolo se afl` unizvor.

38. {aua Plaiu Mic (1879 m) -Piatra Iorgovanului (2014 m/ ima-gini 440,449,450,485,490) - Cur-m`tura Soarbele (1930 m, trecere\n Mun]ii Godeanu, imaginea 520)

Band` ro[ie. 4½-5½ ore.Traseu greu sau cu por]iuni peri-

culoase pe timp de iarn`.|n {aua Plaiul Mic nu este per-

mis` camparea (Eugen Roman, Hu-nedoara).

Izvorul Bolboro[i este intermi-tent! Din cauza asta, \n aceea[i zi,unii \l g`sesc sec iar al]ii se bucur` deapa lui proasp`t`. Merge]i pe urma fi-rului de ap` \n amonte [i, dac` nucurge, a[tepta]i câteva minute. |ntâise va auzi un [uierat sau bolborosit,apoi apa \ncepe s` apar`. Dup` untimp, vâna ei se diminueaz` [i izvorulpare iar`[i sec.

Din Curm`tura Soarbele, por-nind pe creasta Mun]ilor Godeanu,aici un platou lat [i destul de plat,cùt`m spre dreapta potecii, la câ]ivazeci de metri o \ngr`m`dire de pietrede aproximativ doi metri diametru,unde de obicei este o creang` de jnea-p`n l`sat` deasupra; acolo se afl` unizvor.

39. Gura Apei - Valea L`pu[-nicul Mare - cabana Rotunda(1160 m) - Gura Bucurei (aval dePoiana Pelegii, imaginea 880)

Punct albastru, drum forestierpân` la Gura Bucurei, aproximativ 16kilometri (din care 6 sunt pân` la ca-bana Rotunda). 5-6 ore.

Drumul de pe Valea L`pu[niculMare s-a \ntâmplat de mai multe oris` fie \ntrerupt circula]iei auto (pesegmente mai scurte sau lungi) dincauza sp`l`rii unora dintre tronsoa-nele sale de c`tre apa râului.


25


40. Valea L`pu[nicul Mare -Valea Paltina - Curm`tura Soar-bele (1930 m, trecere \n Mun]iiGodeanu, imaginea 520)

Punct ro[u. 4-5 ore.Iarna sunt por]iuni dificile sau

periculoase.Marcaj realizat \n 1998 de Clu-

bul Pronatura Deva.Din Curm`tura Soarbele, por-

nind pe creasta Mun]ilor Godeanu,aici un platou lat [i destul de plat,cùt`m spre dreapta potecii, la câ]ivazeci de metri o \ngr`m`dire de pietrede aproximativ doi metri diametru,unde de obicei este o creang` de jnea-p`n l`sat` deasupra; acolo se afl` unizvor.

41. Lunca Berhina (Valea L`-pu[nicul Mare) - St`nule]i (1930m/ imaginea 408) - creasta princi-pal` (1900 m)

Triunghi ro[u. 5-6 ore.Iarna, cu por]iuni grele sau peri-

culoase.

42. V. L`pu[nicul Mare - Cru-cea Tr`snitului - Coada Sl`veiului- Lac Ana (1979 m/ imaginea 170)- Lac Bucura (2040 m/ imagini370,372,394)

Punct galben. 8-9 ore.Iarna, cu multe por]iuni dificile

[i periculoase.|n zona Crucea Tr`snitului, când

coborâm spre Valea L`pu[nicul Mare,trebuie s` fim aten]i când semnelepunct galben, triunghi ro[u [i crucealbastr` nu mai apar \mpreun`.

43. Gura Apei (la aproximativ10 kilometri de cabana Gura Zla-ta) - drumul de contur al lacului -Muntele Zlata - Lac Z`noaga(1987 m, imaginea 131) - ValeaZ`noaga - La Clince - Coada Sl`-veiului - Lac Ana (1979 m/ imagi-nea 170) - Lac Bucura (2040 m/imagini 370,372,394)

Cruce albastr`, apoi punct ro[u.8-10 ore (cam 5-6 ore pân` la LaculZ`noaga). Poteca începe la aproxima-tiv 500 metri amonte fa]` de barajulLacului Gura Apei.

Dup` cam 2 ore de mers prin p`-dure ie[im la zona cu vegeta]ie pitic`.În amonte de stâna de sub Vârful Zla-ta este p`[une alpin`. Izvor lâng` La-cul Z`noaga, spre vest.

31 de membri de la Albamont Al-ba Iulia, condusi de Marioara Pu[cas,au ref`cut în 8 zile crucea albastr`dintre Gura Apei si Z`noaga (infor-ma]ie de la Administra]ia ParculuiNa]ional Retezat, prin intermediulFlorinei Cri[an, pentru revista Mun]iiCarpa]i, nr. 30, 2001).

44. cabana Gura Zlata (749m) - V. Zlata - V. Rade[u Mare -Lac Z`noaga (1987 m/ imaginea131) - V. Z`noaga - Crucea Tr`s-nitului - Lac Ana (1979 m/ imagi-nea 170) - Lac Bucura (2040 m/imagini 370,372,394)

Triunghi ro[u. 8-9 ore.Iarna, cu multe por]iuni dificile

sau periculoase.22 de participan]i de la Floare de

Col] Bucure[ti, condu[i de profesorulPetre Stoinea, au ref`cut, în 6 zile,marcajul triunghi ro[u de la Gura Zla-ta la Z`noaga (informa]ie de la Admi-nistra]ia Parcului Na]ional Retezat,prin intermediul Florinei Cri[an,pentru revista Mun]ii Carpa]i, nr. 30,2001).

45. cabana Gura Zlata (749m) - Lac Gemenele (1900 m) -Poarta Bucurei (2280 m/ imagini75,140,170)

Interzis f`r` autoriza]ie. Marcat.6-7 ore.

Traseu prin rezerva]ia [tiin]ific`Retezat. Pentru persoanele f`r` pre-g`tire biologic` de specialitate nu arerost str`dania de a ob]ine autoriza]ie/de a parcurge acest traseu; ochiul u-nui nespecialist nu va observa aproa-pe nimic deosebit fa]` de restul masi-vului. Mai mult, peisajul general dinrezerva]ie poate fi bine v`zut de petraseele turistice de pe marginea ei:cabana Gura Zlata - Lacul Z`noaga -Poarta Bucurei; Poarta Bucurei - {auade iarn` - Vf. Retezat.

V` pute]i a[tepta la \ntâlniri cuursul.

46. cabana Gura Zlata (749m) - Clopotiva (leg`tur` spre Ha-]eg [i Subcetate)

Cruce ro[ie. Aproximativ 22 ki-lometri pân` la Clopotiva. 5½-6½ ore.

47. Lac Bucura (2040 m, ima-gini 370,372,394) - Poiana Pelea-ga (1500 m) - Gura Bucurei (ima-ginea 880)

Cruce ro[ie, band` albastr`. 2ore. Iarna pot apare por]iuni dificile.

48. Lac Bucurel - Lac Bucura(2040 m/ imagini 368,370,372,394) - Tùl Ag`]at (2208 m/ ima-ginea 130) - Vf. Judele Mare (2398m/ imagini 130,140) - Muntele {e-sele Mari - Lac Z`noaga (1987 m/imaginea 131)

Punct ro[u, apoi (din {aua Judele)triunghi ro[u (vezi [i http://www.roma-nia-natura.ro/node/906 ). 5½-6½ ore.

Iarna, traseul are multe por]iunidificile sau periculoase.

49. Lac Bucura (2040 m/imagini 368,370,372,394) - TùlPor]ii (2240 m/ imagini 140, 150) -Vf. Retezat (2482 m/ imagini10,15,43,100,102,120)

Band` galben`. 2½-3½ ore.Pe timp de iarn`, por]iuni dificile

sau periculoase.

50. Lac Bucura (2040 m/ ima-gini 368,70,372,394) - refugiu Bu-cura (2070 m) - Vf. Peleaga (2509m/ imagini 70,150,394,530)

Cruce galben`. 2½-3½ ore.Pe timp de iarn`, por]iuni dificile

sau periculoase.

51. {aua Judele - Sânt`m`ria(2400 m) - Sl`vei (2437 m/ ima-gini 75,130,140,170)

Nemarcat. 2 ore.Creasta este pres`rat` cu blocuri

mari; multe \[i dovedesc instabilita-tea de abia atunci când p`[im pe ele.

Pe timp de iarn`, por]iuni difici-le sau extrem de periculoase.

26


Bibliografie recomandat`(dac` v` intereseaz` muntele \n

detaliu ave]i ce compara, ave]i la ce v`gândi, v` pute]i da seama cât de pu-]ine cunoa[tem despre masivelenoastre montane)

D`nu] C`lin - Valea Soarbele - re-vista Mun]ii Carpa]i, nr. 19, Bucu-re[ti, 1999, pagina 42

D`nu] C`lin - Col]uri de rai - re-vista Mun]ii Carpa]i, nr. 19, Bucu-re[ti, 1999, pagina 49

Dinu Mititeanu - De la Hercu-lane la Baleia - revista Drume]ie \nRomânia, nr. 1, Bucure[ti, 2004, pagi-na 16

Nae Popescu - Mun]ii Retezat -colec]ia Mun]ii No[tri, nr. 25, Editu-ra Sport-Turism, Bucure[ti, 1982

Nae Popescu - Mun]ii Retezat -Editura Stadion, Bucure[ti, 1973

Nae Popescu - 20 de trasee \nMun]ii Retezat - Editura PartenerPlus, Bucure[ti

Nae Popescu - Z`pada purpurie -revista Mun]ii Carpa]i, nr. 5, pagini86-92, Bucure[ti, 1998

27


Harta masivului (52 x 53 centimetri) a fost împ`r]it` în6 plan[e, alipite - în paginile imediat urm`toare - astfel:

1 2 34 5 6

O hart` de 52 x 53 centimetri - nesec]ionat` în plan[e - se afl` ata[at` acestui volum.

Vârfurile Peleaga, P`pu[a [i P`pu[a Mic` (de la stânga la dreapta, vedere din amonte de {aua Plaiul Mic).foto: Eugen Vl`d`reanu (Bucure[ti)


ghid Mun]ii Retezatghid Mun]ii Retezat1

28

www.romania-natura.ro






29





30







31






32






33





V` ar`t`m \n PREMIER~V` ar`t`m \n PREMIER~foarte multe locuri.foarte multe locuri.

Pentru c` teritoriul românescPentru c` teritoriul românesc- montan [i peisagistic -- montan [i peisagistic -

este atât de pu]in cunoscuteste atât de pu]in cunoscut\ncât oricare dintre articolele\ncât oricare dintre articolele

[i ghidurile noastre este[i ghidurile noastre esteo premier` informa]ional`,o premier` informa]ional`,

fotografic`, geografic`.fotografic`, geografic`.

Articolele din revist` [i de peArticolele din revist` [i de pewww.romania-nnatura.rowww.romania-nnatura.ro

sunt ca elementele unui mare dic]ionar.sunt ca elementele unui mare dic]ionar.Le putem folosi separat dar v` indic`m [iLe putem folosi separat dar v` indic`m [i

leg`turi dintre eleleg`turi dintre elesau spre informa]ii importante.sau spre informa]ii importante.

Dorim s` v` ajut`m a descoperi diversitateaDorim s` v` ajut`m a descoperi diversitatea[i \nsemn`tatea reliefului românesc.[i \nsemn`tatea reliefului românesc.

text [i imagine:Eugen Roman (Hunedoara)

- situat` pe Valea Pietrele, la1670 m altitudine

- fost refugiu, acum caban` turis-tic`; clasificare 1 stea

- nu se serve[te mâncare, nu estebufet

- se servesc doar ceaiuri- locuri de cazare: 18 în dormito-

rul de la parter, pre] 25 lei/persoan`/noapte [i 24 în dormitorul de sus, pepriciuri, pre] 20 lei (tarifele sunt va-

labile din 15 decembrie 2008)- înc`lzire: în dormitorul de la

parter, soba de teracot` cu lemne; îndormitorul de sus, sob` de tabl`, culemne; în sala de mese, sob` cu mo-torin`

- iluminat, curent electric pro-dus de panouri solare; se pot înc`rcaacumulatori de telefon sau de camer`foto; la nevoie, exist` un generator pebenzin`

- ap`: în holul cabanei, la chiuve-t` sau afar`, la izvor

- se construie[te o anex` care va

fi folosit` pentru uscarea bocancilor[i echipamentului turi[tilor

- deservit` de 2 cabanieri anga-ja]i, astfel: de la 1 pân` în 15 ale fie-c`rei luni, Deak Ludovic (nea Loli),telefon 0721.398.509 iar din 15 pân`la sfâr[itul fiec`rei luni, Bartok Csa-ba, telefon 0721.052.920

- cabana este proprietatea Mon-tan Club „Floarea Reginei” Valea Jiu-lui, organiza]ie nonprofit, care are fi-liale în Valea Jiului, Hunedoara [iDeva.


35

cabana Gen]ianacabana Gen]iana


Nicolae Timar

Prima a[ezare turistic` de pe ValeaPietrele a fost o cas` de ad`post [i vâ-n`toare, în locul acum denumit, dup`vechii turi[ti, Casa veche; dup` uniiautori de ghiduri turistice ale Reteza-tului aceast` poian` a fost rebotezat`ca Poiana Soarelui.

A[ezat` la o altitudine de 1550metri, casa de ad`post Pietrele era con-struit` din lemn, pe funda]ie de piatr`;urmele funda]iei se mai pot vedea [i înzilele noastre, prim`vara, imediat dup`topirea z`pezii [i toamna târziu, cândvegeta]ia dispare.

A fost construit` cu dou` înc`peri[i cu un pridvor orientat spre est, deunde se putea admira culmea carepleac` din Vârful Mare [i Gale[ul. Pro-prietate a grofului Ocskay, care era [iproprietarul acestor meleaguri, înaintede na]ionalizarea din 1947, casa dead`post a fost mistuit` de incendiu înprim`vara lui 1931.

În acela[i an, toamna, începe con-struirea unei alte case de ad`post [i vâ-n`toare, de data aceasta mai jos, la oaltitudine de 1480 metri, pe platformadin aval de actuala caban` Pietrele [i laaproximativ 200 metri de intrarea înzona Parcului Na]ional Retezat. De da-ta aceasta este construit` cu parteruldin piatr` [i cu un etaj din lemn, pozi-]ionat` cu vederea spre sud [i cu pers-pectiva zonei nordice a Retezatului,putându-se admira de aici cele patruvì [i culmi: Gale[, Valea Rea, Pietrele,Stâni[oara.

Construc]ia este terminat` în anul1933 [i dat` în folosin]` ca o caban` devân`toare, angajat` fiind ca îngrijitoare[i paznic de vân`toare Maria Magdale-na Hamzu, din Câmpul lui Neag.

Din neglijen]a celor care frecven-tau aceast` caban`, în iarna anului 1934este mistuit` de flac`ri, ruinele ei pu-tând fi v`zute [i ast`zi la intrarea încomplexul de cabane Pietrele, pe loculunde o potecu]` urc` spre a[a-zisul loc

de campare a cabanei Pietrele, al c`ruicorp principal a ars în 6 ianuarie 2007(acel loc de la intrarea în complexul decabane, nu cel de lâng` ap` - not` Eu-gen Roman, Hunedoara).

În acei ani iau fiin]` în ]ara noastràsocia]ii turistice ca: S.K.V.,A.D.M.I.R., T.C.R. (Turing ClubulRomâniei), cu sedii la Sibiu, Bra[ov,Bucure[ti; prin grija celui din urm`, seînfiin]eaz` T.C.R. filiala Deva, avândpe atunci ca pre[edinte pe NicolaeDinu. Cu sprijinul grofului Ocskay,care doneaz` terenul respectiv T.C.R.-ului, începe, în prim`vara lui 1934,construirea actualei cabane Pietrele,impropriu numit` a[a, a[ezarea ei fiindpe Valea Stâni[oara, în amonte cu circa500 metri de confluen]a acestei vì cuValea Pietrele.

Este dat` în func]iune în vara lui1935, cu denumirea de Casa T.C.R.Pietrele. Este deservit` de aceea[i le-gendar` cabanier` [i cunosc`toare a Re-tezatului, Maria Magdalena Hamza,ajutat` în lunile de var` de nana Tia, ofemeie din satul Pe[tera, ai c`rei ur-ma[i pot fi întâlni]i [i azi pe potecileRetezatului.

Construit` în întregime din lemn,avea la parter buc`t`rie, hol [i trei ca-mere. Din hol urca o scar` la etaj, undede o parte [i alta a unui coridor plasat

la mijloc, pe toat` lungimea cabanei,erau construite 6 plus 6 camere, cu lu-minatoare pe acoperi[, dotate cu 3 sau4 paturi fiecare. Totalul capacit`]ii decazare în timpul verii era de 50-60 per-soane, iar în timpul iernii doar de 20locuri în dormitoarele de la parter, careerau dotate cu sobe de înc`lzit.

Pân` pe 6 ianuarie 2007, vecheacaban`, mult modificat`, a fost punctulde administrare a întregului complexPietrele, cu s`li de mese, buc`t`rie [idormitoarele personalului. Pe lâng`vechea caban` au fost construite zecemicrocabane [i vila Stâni[oara, toateplasate pe Valea Stâni[oarei, în stângaPârâului Stâni[oara.

Pe 6 ianuarie 2007, corpul princi-pal al complexului a ars.

(aceasta este o parte dintr-un arti-col publicat în Buletinul din septem-brie 2000, realizat de Montan Club„Floarea Reginei”, de Nicolae Timar,pre[edintele clubului; complet`ri, Eu-gen Roman, Hunedoara)


36

cabana Pietrelecabana Pietrele

Corpul principal, ars în ianuarie 2007.foto: Ic` Giurgiu


text [i imagini:Eugen Roman (Hunedoara)

Martie 2008. Am avut bucuria,dar [i triste]ea, s` fac o tur` de-o zi,pe schiuri, pân` la fosta caban`Baleia, împreun` cu doi amici.

Am plecat pe schiuri din preajmapunctului numit Pinul cu Fluturi(957 m alt.), pe vechiul drum foresti-er prin p`dure, marcaj triunghi albas-tru, la ora 9,20, tare bucuro[i pentruc` era timp superb. Vajnicul jeep nedusese din comuna Pui, trecând prinHobita, 13 din cei 22 km pân` laBaleia, scutindu-ne astfel de efortulde a merge pe picioare, cu schiurilepe rucsac. Z`pada era destul de bun`,avea o u[oar` crust` care se rupea subschiurile celui din fa]`, presupunândastfel un mic efort în plus. Cei dinurm` mergeau foarte bine pe urmelef`cute. A[a c` am f`cut urme cuschimbul. Unul dintre amici, bunschior de pârtie, nu mai fusese nicio-dat` pe schiuri de tur`. Iat` c` nu maieram eu încep`torul. A[a c` pe el îll`sam mai pu]in timp în fa]`. Pe par-curs, fiind cald, z`pada s-a maiînmuiat, chiar dac` eram în p`dure,devenind astfel mai grea. Ajun[i într-un loc însorit, la circa 1200 m altitu-dine, facem un popas, f`r` s` ne d`mschiurile jos. Plec`m [i dup` câtevasute de metri constat c`, de[i eramde data asta ultimul, merg tot maigreu. Nu-mi vine s` cred, dar da,z`pada a început s` se lipeasc` defoci. La ceilal]i nu. Presupun c` dincauza faptului c` eu am stat pe un locîn plin soare, z`pada fiind în acel locmai ud`, ei stând mai în umbr`. Tragdup` mine picioarele cum pot, îmizic c` e bine, c` fac mu[chi, mai cur`]schiurile cât de cât cu be]ele, dardup` un timp nu se mai poate. Neoprim într-un alt lumini[, îmi dauschiurile jos, le [terg [i le pun lauscat, stând astfel aproape jum`tatede or`. Era tare pl`cut, soare, cald,f`r` vânt. Plec`m [i da, alt` via]`.

Dup` un timp trecem peste CreastaSerelului, ie[im din p`dure [iîncepem s` urc`m u[or, apoi mai pro-nunta], pe o coast` expus` la soare,dup` care urma s` termin`m urcu[ul.Ne bucur`m de asta, dar nu pentrumult timp. Desi scurt`, a fostpor]iunea cea mai grea, enervant`.Z`pada a început s` se lipeasc` nudoar de foci ci [i de schiuri, sub talp`,f`când astfel s` ajungem cu c`lcâielemai sus decât dac` am fi folositîn`l]`toarele, înaintand astfel greu [itot oprindu-ne ca s` ne cur`]`m. Nebucuram îns` de priveli[tea care ni s-a deschis spre Mun]ii {ureanu.Ajun[i în sfâr[it sus, ne permitem opauz`, cu desc`l]at de cl`pari, lasoare; de acolo nu mai aveam decât15-20 minute de mers. Ne bucurams` d`m jos focile, mergem pu]in pe opor]iune orizontal`, ce fain alunec`!Apoi urmeaz` o u[oar` coborâre, darpu]in mai jos de bifurca]ia de unde sepleac` spre cabana Pietrele suntemnevoi]i s` d`m schiurile jos deoarecemai erau doar pete de z`pad`. Ne

bucur`m de brându[ele întâlnite, depriveli[tea ce se descoper` spreRetezatul sudic. Ne întrist`m la ved-erea cioatelor care au fost odat`molizi. L`s`m schiurile proptite deun ciot [i coborâm, în 5 minute, lacaban`. Era ora 14,20. Aici, alt`triste]e. Sigur, [tiam c` aceast`caban` e închis`, dar una e s` [tii [ialta e s` vezi. Pe dinafar` înc` nuar`ta groaznic.

De[i e mai frumos de stat afar`,dorim s` intr`m, s` vedem.Deplorabil, trist. Sufletul mi-e greu.În aceast` caban` am stat os`pt`mân` cu so]ia [i fiul meu. Peatunci, cabana era p`r`sit` doar deturi[ti, nu [i de cabanier. Inspect`mtoat` cabana, g`sim ceva lemnecr`pate [i o u[` încuiat`, unde st`paznicul (vara). Regret`m c` am luatsacii de dormit, s` fi r`mas o noapte.Dup` 16,30 spunem adio drag`caban`! Ajungem la schiuri, mai priv-im o dat` spre z`ri, o lu`m cu schi-urile pe um`r pân` unde începem s`coborâm. De aici constat`m c` nu e


37

cabana Baleiacabana Baleia

Pornim la drum.


a[a cum ne-am dorit, pe drumulforestier parcurs [i la urcare nualunec`m foarte tare, z`pada e moale[i nici panta nu e pronun]at`. Dar,merge, ne mai ajut`m de be]e, destulde mult. A[a c` facem, f`r` nici ooprire, 2 ore pân` la ma[in`.


Spre nic`ieri.

Vedere de la cabana Baleia (dezafectat`):creasta sudic` din partea estic` a masivului.

l l

Cus

tura

2457

l l l

Ciu

mfu

Mar

e23

35

lM`r

ii23

40

vârf

de

2289

m(î

n sp

ate

este

Gru

niu

Mar

e,22

94 m

)

l

Laz

`ru

2282 l l

V`ca

rea

2238

38


text:Ic` Giurgiu (Bucure[ti)

fotografii:Ic` Giurgiu, {tefania Laz`r

Acces \n zon`

De la pu]ini kilometri sud de ora[ulHa]eg (imaginea 1201; extras de hart`,cu actualiz`ri, dup` Romania - atlas tu-ristic rutier, Editura Fast Print, Bucu-re[ti, 1993), din localitatea Sânt`m`riaOrlea, din apropierea bisericii reformate(secolul al XIII-lea, vezi imaginile 1202[i 1203) se desprinde drum asfaltat c`-tre localitatea Râu de Mori.

Dup` 18,2 kilometri ajungem \n sa-tul Col], \n dreptul bisericii Col] (ima-ginea 1212; unele date istorice lahttp://www.formula-as.ro/articolprint.php?id=4127). De cealalt` parte a dru-mului, pe malul drept geografic al Râu-[orului, spectaculos vizibil` de la cevadistan]` (imaginea 1204), \nainte de asosi la biserica Col], se afl` cetatea Col](imaginile 1206-1211).

Urcare la cetate

Potec` cu triunghi albastru care \n-cepe la intrarea din aval \n sat (spre Nuc-[oara; nu exist` indicator), suind spreculmea malului drept geografic al Râu-[orului; semnele apar dup` ce urc`m 1-2minute; localnicii, rromi, nu [tiu de mar-caj, sau nu vor s` spun` c` acesta exist`.

Pân` la un indicator (spre Nuc[oara [icetatea Col]), la ramifica]ie de c`i marca-te (vezi traseul 2), facem 15 minute, peo potec` p`mântoas`, acoperit` de boltaarborilor; de la indicator mai facem 5-7minute, spre dreapta, pân` la cetate, peo alee prin p`dure.

Pentru vizitarea cet`]ii merit` s` alo-

c`m 30-45 de minute. De la cetate, aflat`deasupra abruptului care coboar` \n ValeaRâu[or (imaginea 1205) perspectiv` deo-sebit` spre Vf. Retezat.

Istoric

Sub cetate, pe malul drept al Râu[o-rului, au fost descoperite ruinele uneicur]i. Etapa ini]ial` a cet`]ii a constatdintr-un turn locuin]` cu plan p`trat, culaturile de 7,50 m, ridicat din zid gros de1,7-1,8 m pe un col] de stânc` ce iese \nconsol` deasupra abisului, fapt ce a de-terminat [i numele cet`]ii, pe care-l g`-sim consemnat \nc` din anul 1501.

S-au mai p`strat zidurile a dou` etaje


39

Ai [ansa, dumneata poate,s` sco]i v`lul de pe câ]iva ani ai vie]ii lui Jules Verne

Cetatea Col]Cetatea Col]

1201 Harta 1.



40

1202 Biserica Sânt`m`ria Orlea (secolul alXIII-llea), v`zut` din lateral, ceea ce permites` observ`m c` nu are geamuri la ferestreleturnului (pe aici, iernile, dar mai ales vânturilesunt destul de aspre).

foto: Ic` Giurgiu



41

deasupra parterului dar, ]inând seam` deanalogia oferit` de turnul de la M`l`-ie[ti, este cert c` [i la Col] au existat dela \nceput cel pu]in patru nivele, fiecarecu câte 20-22 metri p`tra]i suprafa]ùtil`. Actuala intrare din incint` \n par-terul turnului este mai nou`; ini]ial seafla [i aici o scar` de lemn exterioar` careducea la primul sau al doilea etaj, deunde se ajungea apoi, pe sc`ri interioare,\n celelalte \nc`peri. (dup` Radu Popa -La \nceputurile evului mediu românesc.}ara Ha]egului. - Editura {tiin]ific` [iEnciclopedic`, Bucure[ti, 1988, paginile221-222)

Istorie literar`

O parte din drumurile care se \n-dreapt` spre cetatea/ castelul Col] sunt\ntâmpinate de panouri care anun]` cìntr`m pe circuitul "Jules Verne".

Citisem, de mult, Castelul din Car-pa]i, al autorului francez. Acum, pentruc` v`zusem [i cetatea Col], am recitit ro-manul scris \n 1892 (edi]ia 1980, EdituraIon Creang`, Bucure[ti).

Iat` câteva extrase din acest volum:"...de la poalele Retezatului care dominò vale fertil`..."; "...[optea ...Jiul valah";ciobanul Frig este din satul Vere[ti, de peversantul meridional al Muntelui Ple[a;"castel... pe o culme singuratic` a PasuluiVulcan, \n partea superioar` a unui podi[numit Dealul Gorgan..."; castelul este pemalul drept al Jiului (vezi pagina 11).

Din respectiva traducere, care, dup`ce d` “reperele” geografice ne las` \n ma-re \ncurc`tur` dac` \ncerc`m s` ni le ima-gin`m corelate \n spa]iu (de exemplucontradic]ia: satul Vere[ti este pe versan-tul meridional al Muntelui Ple[a, dar pemalul... drept al Jiului de Vest) afl`m c`

Ion Hobana, \n volumul 20.000 de pagini\n cùtarea lui Jules Verne (Bucure[ti,Editura Univers, 1979) are un capitol,Cântecul amintirii, \n care comenteaz`romanul lui Jules Verne despre casteluldin Carpa]i.

Am reu[it s` g`sesc cartea lui Ion Ho-bana, am citit-o [i nu v` recomand s` nuo lectura]i. Afl`m din capitolul respectivo serie de date interesante din punct devedere istoric. Nu le redau, nici m`car \nsintez`, pentru c` v-a[ \ncurca [i maimult cu elemente care nu prea pot fi ver-ificate. Apoi, Ion Hobana adopt` ipotezalansat` de Simion S`veanu, care crede c`

sursa de inspira]ie pentru castelul din ro-man a fost cetatea/ castelul Col].

Nu m` lansez \n analizarea ipoteze-lor [i contradi]iilor n`scute de ele, ar fi odiscu]ie prea lung` [i cred c` aici oare-cum inutil`; pentru c` elemente care arfi putut risipi o parte din \ndoielile privi-toare la localiz`rile geografice din roman- dând verdictul fic]iune sau transpune-re literar` a unor repere existente - nu aufost luate (sau nu au putut fi luate) \nconsiderare de c`tre Ion Hobana [i Si-mion S`veanu, ca de exemplu: h`r]ile to-pografice din perioda sfâr[itului de secolXIX; recens`mintele administra]iei dinaceea vreme.

1203 Biserica Sânt`m`ria Orlea, v`zut` din[oseaua Petro[ani - Ha]eg (\ncerca]i \ntâi lacasa din stânga - cum privim - s` afla]i undea]i putea g`si cheia de la intrare; interiorulbisericii este interesant de v`zut iar expli-ca]iile ce le-aa]i putea primi la fa]a loculuiprind contur istoric dac` suntem \n interi-orul construc]iei).

foto: Ic` Giurgiu


1205 De la cetatea Col] se casc`sub noi Valea Râu[or; \n ultimulplan, dac` vremea e bun`, sprestânga, apare Vf. Retezat.

foto: {tefania Laz`r (Bucure[ti)

1204 Cetatea Col], pe malul dreptal V`ii Râu[or, a[a cum o vedem de laintrarea dinspre aval a micului satCol], \nainte de a ajunge la m`n`s-tirea cu acela[i nume.

foto: Ic` Giurgiu

42


Nat

ura

Rom

ânie

i, nr

. 37,

mar

tie 2

013;

ww

w.r

oman

ia-nn

atur

a.ro


1208 Cetatea Col].Turnul, v`zut de la baz`

[i zidul de ap`rare.foto: Ic` Giurgiu

1209 Cetatea Col]. Zidul de ap`rare.foto: Ic` Giurgiu

43



1210, 1210a Cetatea Col].Zidul de ap`rare, \n aceea[izon` ca [i \n imagineaanterioar`.

foto: Ic` Giurgiu

44


Mult mai "poli]ist" este volumul luiSimion S`veanu, Pe urmele lui JulesVerne \n Romania (Editura Albatros, Bu-cure[ti, 1980). Sunt mai insistent decât\n paragraful anterior ca s` v` recomandcitirea lui. Ve]i descoperi multe fapteinedite legate de Jules Verne, petrecutela... Curtea de Arge[, Homorod sau Bu-cure[ti. {i - ciudat c` nici una dintre per-soanele care se mi[c` \n intimitatea ma-rilor biblioteci nu a preluat [tafeta, r`s-punzând cu da sau nu ipotezelor avan-

sate de Simion S`veanu - ve]i \n]elege c`exist` [ansa ca poate chiar Dvs., \ntâm-pl`tor desigur, s` pute]i demonstra ce s-a\ntâmplat cu câ]iva ani mai pu]in claridin biografia lui Jules Verne!

Nu [tim dac` Jules Verne [i-a \nchi-puit c` unii români vor \ncerca s` desci-freze ce a fost informa]ie exact` [i ceanume imagina]ie \n a[ezarea casteluluidin Carpa]i. Ce-i drept, nu am citit edi-]ia \n francez`, ca s`-mi dau seama dac`

[i acolo autorul amestec` (voit?) sudul cunordul; [i s` v`d care sunt acolo denumi-rile exacte de locuri [i oameni, pentru c`traducerile romanului le-au aranjat \nfunc]ie de vremurile când au ap`rut.

Dac` Jules Verne a vrut s` ne lase o[arad` literar`, a reu[it. Pentru c` [arad`geografic` nu este; datele topo [i toponi-mele, veridice \n bun` parte (raportate lacuno[tin]ele noastre de azi), se contrazicteribil.


1211 Cetatea Col] (dup` V. Eskenasy,\n Radu Popa - La \nceputurile evuluimediu românesc. }ara Ha]egului. -Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`,Bucure[ti, 1988, pagina 222).

45

1212 Biserica Col], pe malulstâng geografic al V`ii Râu[or.

foto: {tefania Laz`r (Bucure[ti)


ghid muntii retezat an2013 pagini 01 45 romania-natura

Documents