ghid muntii retezat an2013 pagini 46 76 romania-natura

7/23/2019 Ghid Muntii Retezat An2013 Pagini 46 76 Romania-natura

1/31

Ic`Giurgiu(Bucure[ti)

S`la[udeSus

De pe [oseaua Petro[ani - Ha]eg, dinlocalitatea Ohaba de sub Piatr` (imagi-nea 1201, vezi pagina 37; extras de har-t`, cu actualiz`ri, dup` Romania - atlasturistic rutier, Editura Fast Print, Bucu-re[ti, 1993), se desprinde drumul asfal-tat c`tre localitatea M`lìe[ti, drum ca-re apoi (neasfaltat fiind) ajunge pn` lacabana Crnic (de unde putem urcau[or la cabanele Pietrele [i Gen]iana).

Dup` 4,8 kilometri sosim \n dreptulcet`]ii feudale S`la[u de Sus (imaginea1301), aflat` chiar pe stnga [oselei \nsensul nostru de mers. Turnul din ima-gine este cam tot ce se mai poate acumvedea din vechea construc]ie.

Reproduc \n continuare cteva din-tre explica]iile afi[ate pe panoul dinstnga intr`rii.

"Curte nobiliar` fortificat`, atestat` \nsecolul al XIV-lea. Incint` de 95 x 55 me-tri, zid gros de 1-1,10 metri. La col]urileincintei, ca [i pe laturi, erau turnuri. |ninteriorul incintei: casa de zid a cneazu-lui; o capel` de curte, cu turn clopotni]`,

\ntemeiat` \n secolul al XVII-lea [i trans-format` apoi \n capel` calvin`."

M`lìe[ti

Dup` 2,6 kilometri de la cetatea S`-la[u de Sus, suntem \n localitatea M`l`-ie[ti. Un indicator arat`, spre stnga, de-butul drumului spre cetatea feudal` M`-lìe[ti, pe o strad` \ngust`, neasfaltat`.

Dup` 800 de metri de la indicatorajungem la o ramifica]ie de str`du]e.C`tre stnga va fi drumul nostru sprecetate; localnicii sunt bucuro[i s` ne ex-plice poteca pe care sosim acolo, dup` 5

minute de la ramifica]ie (avans`m pemalul stng geografic al unei mici vì,

trecem podul pe malul ei drept geogra-fic [i, spre dreapta noastr`, apare turnulcet`]ii) (vezi imaginile 1302-1305.2).

Cetatea este a[ezat` pe un picior dedeal. |n zona ei sunt locuri de p`[unat.

ghidMun]iiRetezathid Mun]iiRetezat

46

et`]ile

feudale

S`la[u

de

Sus

[i

M`lìe[ti

et`]ilefeudale

S`la[u

de

Sus

[i

M`lìe[ti

1301 Intrarea\nperimetrulcet`]iifeudaleS`la[udeSus.

foto: Ic` Giurgiu

NaturaRomniei nr.37 martie2013;www.romania-natura.ro


2/31

1302 Labazaziduluicet`]iifeudaleM`l`ie[ti,laad`postdedogoareasoarelui.

foto: {tefania Laz`r (Bucure[ti)1303 Turnulcet`]iiM`l`ie[ti[iceamair`masdinzidulde

ap`rare;privirespreaval.foto: Ic` Giurgiu

ghidMun]iiRetezathidMun]iiRetezat

47

N

u

a

R

m

n

e

n

3

m

a

e

2

w

r

o

m

a

n

a

-n

u

a

r

o


3/31


1305 Resturiledinpiatràlecet`]iifeudaleM`lìe[ti.

foto: {tefania Laz`r (Bucure[ti)

1304 Turnulcet`]ii,v`zutdininterior.foto: {tefania Laz`r (Bucure[ti)

1303.1 Turnul-locuin]`dincetateaM`lìe[ti;

reconstituireM.H.S\ngeorzan dinRaduPopa- La\nceputurileevuluimediuromnesc.}araHa]egului.-Editura{tiin]ific`[iEnciclopedic`,Bucure[ti,1988,pagina220).

48



4/31


1305.2 CetateaM`lìe[ti,dup`V.Eskenasy[iA.Rusu dinRaduPopa - La \nceputurileevului mediu romnesc. }ara Ha]egului. -Editura{tiin]ific`[iEnciclopedic`,Bucure[ti,1988,pagina220).

1305.1 Turnul-locuin]`cuprimafazàziduluideincintàlcet`]iiM`lìe[ti;recon-stituireM.H.S\ngeorzan dinRaduPopa- La\nceputurileevu-

luimediurom-nesc.}araHa]egului.-Editura{tiin]ific`[iEnciclopedic`,Bucure[ti,1988,pagina221).

49



5/31

Coastele muntelui \ncep s` se ridice ra-pid de aici [i, dac` timpul ne permite, oexcursie c`tre altitudine poate fi foartepl`cut`; dac` este vizibilitate nu suntprobleme de orientare \n peisaj. Sper`mca imaginile s` v` conving` a vizita lo-curile.

Cit`m acum din lucrarea lui RaduPopa - La\nceputurileevuluimediu ro-mnesc.}araHa]egului. - Editura {ti-in]ific` [i Enciclopedic`, Bucure[ti,1988, paginile 219-221.

"Cetatea de la M`lìe[ti (figurile1303.1, 1305.1, 1305.2) se afl` la margi-nea dinspre munte a satului, \n cap`tulunui platou triunghiular delimitat dedou` vì care se unesc chiar sub monu-ment. Cercet`rile foarte temeinice \n-treprinse la M`lìe[ti au dus la cunoa[-terea detaliat` a monumentului [i maiales a succesiunii fazelor de construc]ie,dar inventarul arheologic recoltat s-adovedit util mai ales pentru datarea mo-dific`rilor [i amplific`rilor relativ trzii[i mai pu]in pentru precizarea \ncepu-

turilor cet`]ii. S-a confirmat c` [i la M`-lìe[ti fortifica]ia a constat ini]ial dintr-un turn p`trat cu laturile de 7,2-7,3 me-tri construit cu patru nivele din zid grosde 1,9-1,7 metri. Pn` la nivelul etajului

al doilea, grosimea zidului scade la 1,3m. Primul nivel a servit drept depozit [ipoate chiar ca temni]`, \n el ajungndu-se prin intermediul sc`rilor interioarede lemn. Intrarea din exterior se afla la\n`l]imea celui de-al treilea nivel, decila etajul II, cu ajutorul unei sc`ri mobilecare se sprijinea pe o platform` de lemnbasculant`. Spa]iul mai ferit [i eventualmai bine amenajat din \ntregul turn serezuma prin urmare la etajul al treilea,\ntr-o suprafa]` de numai 20 metri p`-tra]i, deoarece etajul IV a fost adùgatulterior, \n secolele XV-XVI, cnd turnullocuin]` devenise donjon al unei micicet`]i.

Datorit` numeroaselor adùgiri [itransform`ri precum [i gropilor f`cutede cùt`torii de comori, s`p`turile n-auputut r`spunde la toate \ntreb`rile. Ar`mas deschis` problema dat`rii primeifaze de construc]ie ca [i a prezen]ei, dela \nceput, a unor amenaj`ri care s` pro-tejeze turnul, delimitnd \n jurul lui oincint`. Autorii cercet`rii au \nclinat

spre o datare \n jurul anului 1400 [i auatribuit zidul simplu de incint` de planoval celei de-a doua faze de construc]ie,de pe la mijlocul secolului al XV-lea, ce-ea ce ne permite s` credem c` [i la \n-

ceput a existat o \mprejmuire, de tipulpalisadei, transformat` ulterior \n curti-n` \n`l]at` din zid. Apari]ia altor con-struc]ii \n interiorul incintei [i a unormici bastioane pe exteriorul zidului deincint` prezint` interes pentru istoriaarhitecturii militare."

bisericamedievalÒstrov

Putem veni spre cetatea Col] [i din

Ha]eg (spre sud-vest) pe drumul na]i-onal 68, c`tre Caransebe[ (imaginea1201, pagina 37). Cnd apare indicatorla stnga, spre Gura Zlata, mai avem 3kilometri de aici, pe asfalt, pn` \n loca-litatea Ostrov.

Biserica este atestat` ca fiind dinsecolul al XIV-lea (dar pe temelii [i maivechi), iar pictura ei din secolul al XV-lea. Cimitirul de lng` biseric` este \m-prejmuit cu 208 pietre romane (imagi-nea 1306), care au \nscrisuri sau desene/

modele. Alte date despre istoricul bise-ricii pute]i afla din articolul ap`rut \nrevista Formula As, nr. 643, noiembrie2004.


50

1306 BisericamedievalÒstrov.Imediatlngèa,cimitirul\nconjuratde208pietreromane.

foto: Ic` Giurgiu



6/31

Locurile

unde v` invit`msunt reale.

Pute]i verificacu \ncredere pe teren.

Avemast`ziacces- printeleviziune,pres`,carte[iInternet-lamultelocuridinlume,

darnu[iladiversitateapeisagisticàteritoriuluiRomniei.Pentrucèsteu[ors`\nf`]i[ezi- cudatepu]ine- regiuniunderomnii

nuvormerges`verificeinforma]ia;pentrucàducerea\nprimplanadatelorlazi,cuh`r]i[iimagini,

despreteritoriilenoastrenecesit`mult`minu]iozitate.

RevistaNATURA

ATURA

ROMNIEIOMNIEI [ii www.romania-natura.roww.romania-natura.ronuomitceesteimportant[iactual\nspa]iulgeograficromnesc,

oferìlustra]ieextremdebogat`,\npremier`detaliatexplicat`,facetrimiterilabibliografie.

{iesteastfelpreg`tit`\ncts`fieprietendenelipsitladrum,colorsaualb-negru,listat`par]ialsautotal.

Revistaofer`[iamplespa]iidepublicarepentruceicarenu-[ipotpermitecheltuielileimpusedeeditarea[idifuzareaunorlucr`ri,

maialesdespreregiunileconsiderateneinteresantedinpunctdevederegeografic,turistic,istoric.


7/31

text:Marelena[iRaduPu[carciuc(One[ti)

fotografii:Marelena[iRaduPu[carciuc;Lucia[iDominicCsudor;Elena{erbu (One[ti)

Dou` zile pentru un masiv uria[.Uria[ [i din punct de vedere al atrac-]iilor, al tenta]iilor! Problema centralà fost g`sirea unei baze de plecare, cuacces rapid la ea.

Rezolvarea problemei a nsemnatstabilirea ca baz` de plecare a comple-xului de cabane Pietrele. Aviz amato-

rilor: e necesar` rezervarea din timp a

locurilor, neap`rat telefonic [i cu vreotrei s`pt`mni nainte. Condi]ii decazare: exist` o singur` caban` caredispune de wc-uri [i bì comune inte-rioare (relativ curate), dar apa e doarrece ([i doar la bì); n rest, c`su]e,avnd acces la ap` [i wc la distan]e...apreciabile. Exist` prize la curent de220 V, dar lumina se stinge la ora 10seara.

Accesul la complexul Pietrele s-af`cut n "doi pa[i": auto pn` la Cr-nic, unde exist` spa]iu suficient pen-tru parcare, cu paz`, contra unei sumerezonabile; pe jos de la Crnic la Pie-trele, n dou` ore.

Am realizat dou` trasee n cir-

cuit, care au acoperit ntr-o m`sur`

maximal` oferta turistic`, s`-i spu-nem consacrat`, a Retezatului nordic;le vom descrie n continuare, dar f`rà intra n am`nunte, mai ales acolounde este vorba despre trasee "cla-sice".

1. complex Pietrele - cabanaGen]iana-ValeaPietrele-Curm`turaBucura- LacBucura- PoartaBucurei- {auaRetezat- VrfulRetezat-Cul-meaLolaia- ValeaStni[oara- com-plexPietrele (imagini c1 - c23)

Traseul a fost realizat n 14 ore,timp n care am inclus pauze, sufici-ent de dese [i "consistente", dar [i nu-meroase reprize foto; echipaj format

din 13 persoane, eterogen din punct


ircuite\nRetezatulnordic

ircuite

\n

Retezatul

nordic

pentruoameniigr`bi]i[inoroco[i)

c1 CabanaStni[oara,complexPietrele.(Elena {erbu)

52



8/31

de vedere al experien]ei montane,dar... disciplinat. Vremea a fost con-stant foarte bun`.

n C`ldarea Bucura, pe platformade sub Lacul Bucurel se desprindepoteca punct ro[u (semnalizat` de unstlp metalic) care duce la Lacurilen[irate (Ana, Viorica, Florica) - calecare nu se mai suprapune peste bandagalben`. Traseul, realizat n 4 ore [ijum tate, este u[or, u[or [i de urmat,c`ci poteca este foarte bun` [i foarte

bine marcat` (cu band` albastr`). DinC`ldarea Bucura am preferat urcu[ulspre Poarta Bucurei, pe poteca band`galben`, care se desprinde din bandaalbastr`, de lng` Lacul Bucurel. Da-c` am fi [tiut de noua potec` trasat`(marcat` cu punct ro[u) care suiespre Poarta Bucurei [i trece pe lng`Lacurile n[irate, probabil c` am fiavut o dilem` de op]iune.

Banda galben` nu intr` pe Poarta

Bucurei, c`ci nainte de a ajunge la easuie n spatele Um`rului Por]ii. Tra-versarea versantului vestic al VrfuluiBucura I este oarecum mai sportiv`,

dar nu dificil`. Din C`ldarea Bucurapn` n {aua Retezat am f`cut 3 ore [ijum`tate. Din {aua Retezat se poateajunge la complexul Pietrele cobo-rnd pe poteca marcat` cu triunghialbastru, n C`ldarea Stni[oara [i,mai departe, pe Valea Stni[oara. Ur-cu[ul pe Vrful Retezat se face pemarcajul dublu, band` galben` [i tri-unghi albastru.

De pe Vrful Retezat, banda gal-ben` coboar` pe un horn larg de pe

um`rul s`u nord-estic, punctul de al-titudine maxim` a vrfului fiind lamai mul]i metri spre vest fa]` deacest horn. Coborrea de pe VrfulRetezat are un oarecare grad de difi-cultate din cauza pantei mari [i a so-lului instabil pe ici, pe colo. Parcur-gerea traseului de pe Culmea Lolaianecesit` mult`... r`bdare, avnd n ve-dere cmpurile nesfr[ite de bolovanicare trebuie traversate. n general,

marcajul este satisf`c`tor, fiind nevoiede aten]ie sporit` n zonele bolov`-noase, unde, n general, lipse[te o c`-rare conturat`. Noi am p`r`sit banda

galben` n {aua Ciurila, pe care amatins-o dup` 4 ore [i jum`tate de laplecarea din {aua Retezat. Aici am in-tersectat poteca cruce albastr`, caretrece peste Culmea Lolaia, din ValeaStni[oara n Valea Ru[or. Ghida]i decrucile albastre am cobort, n jum`-tate de or`, n Valea Stni[oara, deunde am mai f`cut nc` jum`tate deor` pn` la complexul Pietrele. Bandagalben`, p`r`sit` de noi n {aua Ciu-rila, continu` pe Culmea Lolaia, pn`

aproape de cap`tul ei, cobornd n fi-nal tot la complexul Pietrele.

2.complexPietrele-T`uldintreBrazi- LacGale[u- Por]ilenchise-Vrful P`pu[a - Vrful Peleaga -CusturaPelegii- C`ldareaValeaRea- ValeaRea- ValeaPietrele- complexPietrele (imagini c24 - c46)

Cu un echipaj omogen, destul de

numeros totu[i (8 persoane), [i pevreme bun` (cu excep]ia unor reprizede ploaie [i de cea]`, la final), ne-aufost necesare 14 ore pentru a realiza


53

c2 CabanaGen]iana.(Dominic Csudor)



9/31

traseul.De la complexul Pietrele pn` la

intersec]iile cu poteca ce duce laTùl dintre Brazi se urm`re[te marca-jul triunghi ro[u. Avem dou` posibi-lit`]i de a ajunge la Tùl dintre Brazi:

- de la prima intersec]ie (carepoate fi ratat`) urm`m poteca marca-t` cu punct ro[u, care urc` pn` la

Tùl dintre Brazi, revenind apoi npoteca triunghi ro[u;- se merge pe triunghiul ro[u p-

n` la a doua intersec]ie, imposibil deratat, acolo unde se revine de fapt dela Tùl dintre Brazi n cazul alegeriiprimei variante; de aici se face pn` lalac [i napoi (cu tot cu [edin]a foto deacolo), circa o jum`tate de or`.

Dup` 4 ore de la intrarea n tra-seu se ajunge lng` Lacul Gale[u,

unul dintre cele mai frumoase dinRetezat (incluznd n apreciere [i c`l-darea n care se afl`). Adùgnd [ipopasul de pe malul sù, ne-a trebuit

a or` [i jum`tate pentru a sui apoi,continuu, pe o pant` lung` [i abrupt`pn` n [aua de sub Vrful Mare. Din[a, prindem c`rarea firav` care intr`pe creasta ngust` a Por]ilor nchise,nc` marcat cu band` ro[ie. n uneleghiduri traseul este definit ca nchis,din cauza periculozit`]ii sale. Pentruturi[tii cu ceva experien]` de mers pe

munte riscurile pot fi minime printr-o aten]ie sporit`; este vorba doar dedificult`]i de dep`[ire a ctorva pasa-je, nepunndu-se totu[i problemaunor expuneri periculoase. Dup` ie[i-rea din Por]ile nchise (timp necesaro or` [i jum`tate) a urmat, la intervalde o or` (care a cuprins [i pauza deprnz), ascensiunea P`pu[ii.

Debutul se face din Sp`l`turaP`pu[ii, printr-un pasaj scurt de c`]`-

rare, cndva periculos, unde acum es-te montat un cablu de o]el. Restulurcu[ului nu ridic` probleme. Sui[ul[i apoi coborrea de pe P`pu[a pn` n

{aua Peleaga au durat o or`. De aici, oparte a echipajului a cobort n C`l-darea Valea Rea [i, mai departe, pe Va-lea Rea, urm`rind un foarte slab mar-caj triunghi galben, dar ajutat n ori-entare de momi de pietre cl`dite de-a lungul ntregului traseu, pn` n Va-lea Pietrele.

Ceilal]i am continuat suind pe

Vrful Peleaga, cobornd apoi pe tra-seul benzilor ro[ii pn` n dreptul [eiide dup` Col]ii Pelegii. P`r`sind pote-ca marcat`, am urcat pn` n [aua res-pectiv`, ajungnd deasupra C`ld`riiPietrele. Am cobort apoi razant, spredreapta, pentru a prinde creasta n-gust` a Custurii Pelegii, cea care des-parte C`ldarea Pietrele de C`ldareaValea Rea. O potecu]` firav este fi-del` liniei ei de maxim` altitudine [i

ne-a condus n [aua joas` din cap`tulcusturii, de unde urmeaz` o cre[teremarcant` n altitudine, de aici nce-pnd Culmea Pietrele, interfluviu n-


54

c3 AproapedebuzaC`ld`riiPietrele;ncentru,Curm`turaBucurei,ntreVrfurileCusturaBucurei stnga)[iBucuraII.



10/31

tre valea cu acela[i nume [i Valea Rea.Pe aici trece dintr-o c`ldare n cealalt`o potec` ciob`neasc`, slab conturat`,cndva marcat` cu punct rosu. Urmese mai v`d doar ici-colo. Pe o cea]`care ne-a limitat vizibilitatea la doarc]iva metri, ne-am orientat cu ajuto-rul momilor, doar ele reu[ind s` neconduc` prin haosul de stnci din

C`ldarea Valea Rea (cea mai mare su-prafa]` acoperit` de morene dintre

toate cele similare din Retezat) pn`la poteca marcat` cu triunghi galben.Din {aua Peleaga pn` aici am f`cut 2ore. Marcajul triunghi galben sfr[e[-te pe malul Prului Pietrele, pe carel-am traversat f`r` punte, ntlnind pecel`lalt mal poteca marcat` cu tri-unghi albastru, care urc` spre cabanaGen]iana. Am cobort pe ea pn` ce

am ntlnit poteca triunghi ro[u, ace-ea[i pe care am plecat diminea]` de la

Pietrele, de[i exist` o potec` nemar-cat` care scurtcircuiteaz` parte dinocolul f`cut astfel. De la ultimulreper temporal s-au scurs, pn` la fi-nalul traseului, 2 ore [i jum`tate.


55

c4 LaculPietrele,ncareseoglinde[teVrfulBucuraII.



11/31


12/31


57

c7 LacurileBucura stnga)[iBucurel;nfundal,MunteleSl`vei.

c8 Curm`turaBucurei laextremitateastng`aimaginii)[iVrfulCusturaBucurei,v`zutedinC`ldareaBucura.



13/31

58


c9 DonjonulC`ld`riiBucura,dar[ialntregiicet`]iaRetezatului,Peleaga 2509m).

c10 LaculAna,cuSl`veiulnfundal;priviredepeplatformadintreLacurileBucurel[iBucura.



14/31


59

c11,12 UrcndspreT`ulPor]ii,ntlnimunadintreemblemeleRetezatului:marmotaalpin Marmotamarmota).

N

u

a

R

m

n

e

n

3

m

a

e

2

w

r

o

m

a

n

a

-n

u

a

r

o


15/31


60

c13 T`ulPor]ii,nfa]aPor]iiBucurei,prins`ntreUm`rulPor]ii dreapta)[iTurnulPor]ii stnga;nspateles`u,Judele).(Dominic Csudor)

c14 LaculBucura,nstnga,jos[iLacurilen[irate Por]ii,Florica,Viorica,Ana,Lia)v`zutedepeUm`rulPor]ii.



16/31

61


c15 T`ulAg`]at cuz`pad`),v`zutdesubBucuraI.ncentrulimaginii,TurnulPor]ii[iJudele;ndreaptalor,C`ld`rileJudele[i{tirbu nplanulmaiapropiat).(Dominic Csudor)

c16 Lacurile{tirbu[iGemenele,nRezerva]ia[tiin]ific`;vederedesubBucuraI.



17/31


62

c17 PrivindspreVrfulBucuraI,dup`cei-amtraversatcoastelevestice ndreaptaimaginii)veninddepeUm`rulPor]ii.(Dominic Csudor) c18 Spre{auaRetezat[iVrfulRetezat

veninddesubBucuraI.(Dominic Csudor)



18/31


63

c19 Vederedin{auaRetezatspreC`ldarea[iValea

Stni[oara,str`juitepedreaptadeCulmeaStni[oara.

c20 Impresionant vedereoferit`deVrfulRetezatasupraziduluideincint alC`ld`riiBucura njum`tateadreapt`aimaginii),dominat dePeleaga,zidspartadncdeCurm`turaBucurei- prins ntreVrfurileBucuraII dreapta),respectivCusturaBucurei.StngaimaginiiarencentruVrfulP`pu[a.ntreceidoiuria[iaiRetezatului,Curm`turaPelegii.



19/31

64


c21 Lolaia,v`zut`depeVrfulRetezat.22 TraversndmareadebolovanidepeLolaia;nspate,VrfulRetezat.

N

u

a

R

m

n

e

n

3

m

a

e

2

w

r

o

m

a

n

a

-n

u

a

r

o


20/31


65

23 Subpraguldincentrulimaginiiseafl`{auaCiurila,deundecoboar`,

spredreapta,nValeaStni[oara,potecacrucealbastr`.

24 T`uldintreBrazi.



21/31


66

25 SpreC`ldareaGale[.ncentrulimaginii,P`pusa,iarndreapta,aproape,CulmeaValeaRea.

26 FrumosulLacGale[.



22/31


67

27 LaculGale[,v`zutdepepotecaceurc`spre[auadesubVrfulMare.

28 Depeaceeasipotec`,imagineaPor]ilornchise.



23/31


68

29 n[auadesubVrfulMare.

30 PecreastaPor]ilornchise;ndreapta,C`ldareaGale[.



24/31


31 T`ul}apului,v`zutdepePor]ilenchise.

32 CaprenegrenC`ldareaGale[,subPor]ilenchise.

69



25/31


70

33 VederecuLaculGale[,depecreastaPor]ilenchise.

34 Por]ilenchise,v`zutedelaie[ireaspreP`pu[a.



26/31


36 {auadesubCapulV`iiRele.ndreapta,C`ldareaP`pu[a,nstnga C`ldareaValea

Reaiarnfundal,VrfulMare.

35 P`pu[a,vederedinsprePor]ilenchise.

71



27/31


72

37 C`ldareaValeaRea,ntreCulmeaPietrele[iCulmeaValeaRea dreapta).Din[auaadnc ceprecedeCulmea

Pietreleseformeaz potecacetraverseazàpointregulcmpdelespezic`treLacurileVìiRele.nplanndep`rtat,VrfulRetezat[iCulmeaLolaia.

38 Privindtotdin[auadesubCapulVìiRele,ca[inimagineaanterioar`,seremarc CusturaPelegii,careleag`Col]iiPelegiideCulmeaPietrele.



28/31

73


39 PasajdificillaintrareapeVrfulP`pu[a,dinSp`l`turaP`pu[ii.

40 Privireretrospectiv depeVrfulP`pu[aasupratraseuluidelaVrfulMare nspate)laCapulV`iiRele.

N

u

a

R

m

n

e

n

3

m

a

e

2

w

r

o

m

a

n

a

-n

u

a

r

o


29/31


74

41 LaculP`pu[av`zutdepeVrfulPapu[a.

42 PrivindmaimareleRetezatului,Peleaga,depevecinulP`pu[a;jos,Curm`turaPelegii.



30/31


75

44 VederedinCurm`turaPelegii:c]ivadintreCol]iiPelegii[iCusturaPelegii.

43 VedereaversantuluivesticalP`pu[ii,dinCurm`turaPelegii.



31/31


45 Evaluareasui[uluisprePeleaga,dincurm`turacuacela[inume.

46 LaculPeleagav`zutdesubVrfulPeleaga;nspate,P`pu[aMic`.


ghid muntii retezat an2013 pagini 46 76 romania-natura

Documents