ghid juridic privind protectia copiilor si a...

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei 1

ghid juridic privindprotectia copiilor

si a familiei

“Copil înseamna orice fiinta din lume în vârsta de pâna la 18 ani.”(art. 1 al Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului)

Ghid juridic privind protectia copilului si a familiei2

Supervizare:

GABRIELA ALEXANDRESCUPresedinte Executiv - Organizatia Salvati Copiii

Realizare:

VALENTIN GEORGE ROMANCoordonator Program - Organizatia Salvati Copiii

Consultanti de specialitate:

EUGEN CRAIJurist - UNICEF

MIHAELA IGNATOVICIJurist - Organizatia Salvati Copiii Filiala Neamt

VALENTIN BODEAJurist - Organizatia Salvati Copiii Filiala Brasov

Organizatia Salvati CopiiiIntrarea Stefan Furtuna 3, Sector 1, 77116, BUCURESTITel.: (01) 212 6176 / (01) 311 1343Fax: (01) 312 4486E-mail: [email protected]


ghid juridicprivind

protectia copiilorsi a familiei

- martie 2002 -

Lucrare editata cu sprijinul Reprezentantei UNICEF în România


ARGUMENT

Protectia copiilor reprezinta o prioritate a politiciifiecarui stat. În acest sens, legislatia în domeniu a fostadaptata cerintelor Conventiei ONU cu privire ladrepturile copilului si a altor tratate internationale pecare România le-a ratificat.

Prezentul ghid are menirea de a oferi - fara titluexhaustiv - informatii privind actele normative în caresunt reglementate drepturile si obligatiile institutiilor siparintilor în legatura cu protectia copilului.

Este binecunoscuta dificultatea de a obtineinformatii de ordin juridic care sa raspunda unor nevoiimediate ori de a gasi interpretarea corecta a unor textede lege. Tocmai de aceea, ghidul se adreseazaparintilor si copiilor care pot consulta ghidul pe temespecifice problemelor lor. El poate fi util si personaluluiinstitutiilor de stat sau organizatiilor neguvernamentalecu preocupari în domeniul protectia copilului.

Pentru realizarea acestui ghid au fost utilizateactele normative în vigoare la data de 1 martie 2002.


CUPRINS

Comisia pentru Protectia Copilului - 7Serviciul Public Specializat pentru Protectia Copilului - 17

Protectia copilului aflat în dificultate - 27Asistentul maternal - 35Drepturile si obligatiile parintesti - 39Obligatia de întretinere - 42Încredintarea copilului spre crestere si educare unuia dintreparinti (în cazul divortului ori în situatia copilului din afaracasatoriei) - 44Dreptul parintilor de a avea legaturi personalecu copilul - 46Înapoierea copilului de la persoanele care îl tinfara drept - 47Decaderea din drepturile parintesti - 48Declararea judecatoreasca a abandonului - 49Tutela - 51Curatela - 54Adoptia - 55

Alocatia de stat pentru copii - 59Alocatia suplimentara pentru familiile cu mai multi copii - 61Concediul platit pentru îngrijirea copiilor în vârstade pâna la 2 ani, respectiv 3 ani - 64Concediile pentru sarcina si lauzie si indemnizatia dematernitate - 66Concediul si concediul medical pentru cresterea copiluluisau îngrijirea copilului bolnav - 67Alocatia pentru copiii nou-nascuti - 69Ajutorul de deces - 70Ajutorul social acordat sotiilor celor care satisfac serviciulmilitar obligatoriu - 72Ajutorul pentru încalzirea locuintei - 74Venitul minim garantat; acordarea ajutorului social - 76Cantinele de ajutor social - 83Pensia de urmas - 85Pensia de invaliditate - 88Burse pentru elevi - 89Protectia sociala a persoanelor cu handicap - 96


Încadrarea în munca a copiilor - 101Forme grave ale muncii copilului - 103Concediul de odihna si alte concedii ale salariatilorminori - 104Protectia sociala a somerilor - 105

Actele de stare civila - 110Cartea de identitate (CI) - 113Pasaportul - 116Numele copilului - 117Domiciliul copilului - 119Cetatenia copilului - 120Livretul de familie - 122Filiatia - 123

Codul penal - Raspunderea penala a copilului,Protectia familiei si copilului - 126

Dictionar - 138

Anexa (modele de actiuni în justitie, cereri,contestatii) - 143

Anexa (decizii, hotarâri ale instantelor judecatoresti) - 176

Conventia Natiunilor Unite din 20 noiembrie 1989 cu privirela drepturile copilului (traducere) - 202

Conventia privind interzicerea celor mai grave forme alemuncii copiilor nr. 182 din 17 iulie 1999 - 217

Directiile de Protectie ale Copilului - 221

Comisiile Judetene de Protectie a Copilului - 227


Comisia pentru Protectia Copilului este un organ despecialitate al Consiliului judetean, respectiv al consiliilor localeale sectoarelor municipiului Bucuresti, cu activitate decizionalaîn domeniul protectiei si promovarii drepturilor copilului, inclusivprin adoptie.

Ea se înfiinteaza prin hotarâre a Consiliului judetean,respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiuluiBucuresti.

• coordoneaza activitatea autoritatilor administratieipublice locale în domeniul autoritatii tutelare si protectieidrepturilor copilului;

• aproba strategiile judetene anuale, pe termen mediu silung, de restructurare, organizare si dezvoltare a serviciilorde sprijin si asistenta pentru prevenirea situatiilor ce pun înpericol securitatea si dezvoltarea copilului, organizate deautoritatile administratiei publice locale de pe teritoriuljudetului. Strategiile aprobate de comisie si adoptate deconsiliul judetean sunt obligatorii pentru consiliile locale.Prevederile se aplica în mod corespunzator si comisiilor carefunctioneaza în subordinea consiliilor locale ale sectoarelormunicipiului Bucuresti.

• prezinta consiliului judetean/consiliilor locale alesectoarelor municipiului Bucuresti, trimestrial sau la cerereaacestora, rapoarte generale privind activitatea de protectiea copilului, stadiul implementarii strategiilor si propuneri demasuri pentru îmbunatatirea acestor activitati;

• poate solicita primarilor luarea anumitor masuri îndomeniul autoritatii tutelare si al protectiei drepturilorcopilului;

• preia atributiile comisiilor de expertiza medicala acopiilor cu handicap si ale comisiilor de expertiza pentruînvatamântul special care se desfiinteaza;

• elibereaza certificate de încadrare într-o categorie depersoane cu handicap care necesita protectie speciala si

Comisia pentru Protectia Copilului

Aspectegenerale

AtributiileComisieipentruProtectiaCopilului


certificate de expertiza si orientare scolara pentru copii sitinerii cu handicap/deficienta care au împlinit vârsta de 18ani si care au depasit cu mai mult de 3 ani vârstacorespunzatoare clasei;

• hotaraste încredintarea copilului unei familii sau uneipersoane când parintii sunt decedati, necunoscuti, pusi subinterdictie, declarati judecatoreste morti ori disparuti, oridecazuti din drepturile parintesti si nu a fost instituita tutelaori în cazul în care copilul a fost declarat abandonat de catreinstanta judecatoreasca;

• hotaraste încredintarea copilului unui OrganismPrivat Autorizat daca nu a fost gasita o familie sau opersoana carora sa le fie încredintat copilul;

• hotaraste încredintarea provizorie a copilului catreServiciul Public Specializat pentru Protectia Copilului;

• hotaraste plasamentul copilului unei familii saupersoane care consimte la aceasta si care prezinta garantiilemorale si conditiile materiale necesare dezvoltariiarmonioase a copilului;

• hotaraste plasamentul copilului Serviciului PublicSpecializat sau unui Organism Privat Autorizat dacaplasamentul copilului la o familie sau la o persoana nu a fostposibil;

• hotaraste încredintarea copilului în vederea adoptieifamiliei care a primit atestat ca este apta sa adopte, pe operioada de minimum 3 luni;

• hotaraste mentinerea masurii plasamentului copiluluiîn regim de urgenta (masura luata de catre Serviciul PublicSpecializat), pâna la identificarea parintilor;

• poate înlocui masura plasamentului cu cea aîncredintarii, daca parintii pun în pericol securitatea,dezvoltarea sau integritatea morala a copilului prinexercitarea în mod abuziv a drepturilor parintesti sau prinneglijenta grava în îndeplinirea obligatiilor de parinte;

• verifica si reevalueaza, cel putin o data la 3 luni,împrejurarile legate de încredintarea sau plasamentulcopilului, pe baza rapoartelor si propunerilor prezentate deserviciul public specializat sau, dupa caz, de catre organismulprivat;

• revoca sau înlocuieste masura stabilita, în conditiile


legii, daca împrejurarile care au determinat stabilirea acesteias-au modificat;

• elibereaza (la cererea persoanei sau a familiei caredoreste sa adopte si pe baza rapoartelor si a propunerilorserviciului public specializat pentru protectia copilului sau aleunui organism privat autorizat) atestatul care constataexistenta conditiilor si a garantiilor morale necesare asigurariidezvoltarii armonioase a copilului;

• hotaraste asupra eliberarii avizului favorabil pentruadoptie;

• sesizeaza instanta judecatoreasa competenta, pentrudecaderea parintilor din drepturile parintesti sau, dupa caz,solicita revocarea masurii;

• supune pe parintii copilului unei perioade de probade minimum 3 luni, în cazul revenirii acestuia în mediul saufamilial, perioada în care acestia sunt supravegheati deserviciul public specializat, cu privire la exercitareadrepturilor si îndeplinirea obligatiilor pe care le au fata decopil (în acest scop comisia poate cere bilunar serviciuluipublic specializat prezentarea de rapoarte);

• poate solicita desfacerea adoptiei daca aceasta esteîn interesul superior al copilului;

• urmareste evolutia copilului si a relatiilor dintre acestasi parintii adoptivi cel putin 2 ani dupa încuviintarea adoptiei;

• aproba schimbarea educatiei scolare si credinteireligioase (în cazuri exceptionale) a copilului încredintat(pentru copilul de 14 ani se cere si consimtamântul acestuia);

• încheie acte juridice în numele copilului încredintat, oriîncuviinteaza încheierea acestor acte;

• administreaza bunurile copilului încredintat, dreptpe care îl poate delega Serviciului Public Specializat oriOrganismului Privat Autorizat, carora copilul le-a fostîncredintat;

• aproba înstrainarea bunurilor copilului de catreServiciul Public Specializat, daca actul corespunde uneinevoi sau prezinta un folos neîndoielnic pentru copil;

• odata cu hotarârea de încredintare sau plasament alcopilului, comisia va stabili, daca este cazul, si cuantumulcontributiei lunare a parintilor la întretinerea acestuia, iardaca plata contributiei nu este posibila, comisia îi poate obliga


pe parinti sa presteze o activitate neremunerata în folosulcolectivitatii, pe toata durata masurii încredintarii sau aplasamentului;

• analizeaza, cel putin o data pe an, rapoartelefinanciar-contabile privind modul de administrare abunurilor copilului. La încetarea masurii de încredintare,analizeaza raportul general privind administrarea bunurilorcopilului, pe baza carora va hotarî descarcarea de gestiune.

• acorda atestatul de asistent maternal profesionistpersoanei sau unuia dintre sotii carora le-a fost încredintatsau dat în plasament un copil (nu însa si rudelor copilului pânala gradul al patrulea inclusiv);

• autorizeaza organismele private de nationalitateromâna (al caror sediu social se afla în raza teritoriala acomisiei) sa desfasoare activitati în domeniul protectieicopilului;

• are drept de control asupra activitatii desfasurate deorganismele private autorizate. Daca se constata ca aceastaactivitate a devenit ilicita, contrara bunelor moravuri sauordinii publice, Comisia pentru Protectia Copilului va solicitainstantei judecatoresti competente dizolvarea organismuluiprivat respectiv;

• asculta rapoartele anuale de activitate ale organismelorprivate autorizate, precum si rapoartele periodice, daca seimpune.În vederea îndeplinirii corespunzatoare a atributiilor ce-i

revin, fiecare comisie pentru protectia copilului colaboreaza cucomisiile din celelalte judete si din sectoare ale municipiuluiBucuresti si poate solicita acestora prezentarea de rapoarte,propuneri sau orice alte informatii referitoare la situatia copiilorfata de care a stabilit masuri de încredintare sau de plasament.

Comisia pentru Protectia Copilului este alcatuita din 11membri si are urmatoarea componenta:

a) presedinte - Secretarul General al judetului, respectivSecretarul primariei sectorului municipiului Bucuresti;

b) vicepresedinti:• Directorul serviciului public specializat pentru protectia

copilului;• Inspectorul scolar general al inspectoratului scolar

Componentacomisiei


judetean, respectiv inspectorul scolar teritorial de sector;• un reprezentant al prefectului judetului, respectiv al

municipiului Bucuresti;c) membri:• un medic specialist pediatru, un neuropsihiatru si un

psiholog desemnati de directia de sanatate publica judeteana,respectiv a municipiului Bucuresti;

• un psihopedagog desemnat de inspectoratul scolarteritorial;

• un reprezentant al inspectoratului teritorial de politie;• reprezentantul directiei de munca si solidaritate sociala

judetene, respectiv al Directiei generale de munca sisolidaritate sociala a municipiului Bucuresti, cu atributii îndomeniul asistentei sociale;

• un reprezentant al organismelor private autorizate,propus de Secretarul General al judetului, respectiv alsectorului municipiului Bucuresti.

Sedintele comisiei au loc în spatii special amenajate care saasigure confidentialitatea datelor si a informatiilor referitoare lacopil, care sunt prezentate comisiei, precum si a dezbaterilormembrilor comisiei.

Comisia pentru Protectia Copilului este legal constituita înprezenta majoritatii membrilor sai. Hotarârile comisiei se iau cumajoritatea voturilor membrilor care o alcatuiesc. Prezentamembrilor la sedinta este obligatorie.

Secretarul comisiei participa în mod obligatoriu la sedinte,fara drept de vot.

Sedintele sunt conduse de presedintele acesteia, iar înabsenta sa, de unul dintre vicepresedinti.

Presedintele, vicepresedintii si membrii comisiei au dreptulla o indemnizatie de sedinta, al carei cuantum se stabileste prinhotarâre a consiliului judetean sau prin hotarâri ale consiliilor lo-cale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

Comisia pentru Protectia Copilului se întruneste lunar însedinte ordinare si, ori de câte ori este nevoie , în sedinteextraordinare. Convocarea sedintelor se face de catrepresedinte, iar în absenta acestuia de catre unul dintrevicepresedinti.


Comisia pentru Protectia Copilului, competenta sasolutioneze cauzele privitoare la copiii aflati în dificultate, esteaceea în a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului sau,dupa caz, cea în a carei raza teritoriala copilul a fost gasit lipsitde supraveghere sau a fost parasit.

Comisia pentru Protectia Copilului poate hotarî încredintareasau plasamentul copilului unei persoane, unei familii, unui serviciupublic specializat pentru protectia copilului sau unui organismprivat autorizat, care are domiciliul sau, dupa caz, sediul peteritoriul altei unitati ori, dupa caz, al altei subdiviziuniadministrativ-teritoriale decât cea în care functioneaza comisia,daca interesul major al copilului aflat în dificultate o impune, cuavizul favorabil al comisiei din unitatea sau, dupa caz, dinsubdiviziunea administrativ-teritoriala respectiva. Prevederea nueste aplicabila în cazul încredintarii copilului în vederea adoptiei.

Comisia pentru Protectia Copilului solutioneaza cauza întermen de cel mult 15 zile de la data sesizarii.

Sedintele comisiei nu sunt publice.În fata comisiei pot fi chemati parintii, copilul care a împlinit

vârsta de 10 ani, persoana, familia sau reprezentantulorganismului privat autorizat care doreste sa-i fie încredintat saudat în plasament copilul, precum si orice persoane care pot darelatii în cauza.

Comisia poate admite sa participe la sedinta si alte persoanedecât cele chemate, daca apreciaza ca prezenta lor este utila.

Este obligatorie prezentarea raportului referitor la anchetapsihosociala a copilului de catre specialistul serviciului publicspecializat pentru protectia copilului care a instrumentat cauza.Raportul va cuprinde date privind personalitatea, starea fizica simentala a copilului, antecedentele acestuia, conditiile în care afost crescut si a trait, orice alte date referitoarea la cresterea sila educarea copilului utile comisiei în solutionarea cauzei,propunerea unei masuri de protectie a copilului, precum si pozitiaacestuia cu privire la masura propusa.

În cazul copilului care necesita încadrare într-o categorie depersoana cu handicap si, dupa caz, orientare scolara, se prezintaraportul de evaluare complexa, a planului de serviciipersonalizat si propunerilor privind încadrarea copilului într-o

Rapoarte deprezentarea cazului

Participareaaltorpersoane lasedintelecomisiei

Termenul desolutionarea cauzelor

Competentacomisiei


categorie de persoana cu handicap, orientarea scolara a acestorasi, dupa caz, stabilirea unei masuri de protectie.

1. prezentarea de catre secretarul comisiei a datelor deidentitate ale copilului si ale persoanelor chemate în fatacomisiei pentru solutionarea cauzei, precum si a situatieiprivind convocarile acestora;

2. prezentarea raportului asupra copilului, apropunerii motivate referitoare la stabilirea unei masuride protectie a copilului, precum si a pozitiei copiluluifata de masura propusa; prezentarea acestor date siinformatii se face de specialistul sau, dupa caz, de specialistiiserviciului public specializat pentru protectia copilului, careau instrumentat cauza, care vor furniza comisiei oriceinformatii suplimentare solicitate de membrii acesteia; esteinterzisa prezentarea acestor date si informatii în prezentaaltor persoane în afara de membrii comisiei, de secretarulacesteia si de specialistii serviciului public specializat pentruprotectia copilului;

3. în cazul copilului care necesita încadrare într-o categoriede persoane cu handicap si, dupa caz, orientare scolara, seprocedeaza la prezentarea raportului de evaluarecomplexa, a planului de servicii personalizat si apropunerii privind încadrarea copilului într-o categoriede persoane cu handicap, orientarea scolara a acestuiasi, dupa caz, stabilirea unei masuri de protectie ;prezentarea acestor date si informatii se face cu respectareaconfidentialitatii prevazute mai sus, de catre specialistiiserviciului de evaluare complexa a copilului;

4. audierea persoanelor chemate în fata comisieipentru solutionarea cauzei; acestea vor fi audiate decomisie separat, în urmatoarea ordine: copilul care a împlinitvârsta de 10 ani, parintii/reprezentantul legal, persoana, fa-milia sau reprezentantul organismului privat autorizat caredoreste sa îi fie încredintat sau dat în plasament copilul,celelalte persoane chemate în fata comisiei pentru a da relatiinecesare solutionarii cauzei; dupa audierea separata aacestor persoane comisia poate proceda la o noua audierecomuna a doua sau mai multe dintre acestea; copilului carea împlinit vârsta de 10 ani i se comunica de catre presedintele

Etapelesolutionariicauzelor


Sanctiunipentrunerespectarealegii

comisiei masura propusa pentru protectia sa, consecintele pecare stabilirea acestei masuri le va avea si i se asigura dreptulde a-si exprima în mod liber opinia cu privire la masura deprotectie propusa;

5. în cazul copilului care necesita încadrare într-o categoriede persoane cu handicap si, dupa caz, orientare scolara,prezenta si audierea copilului au loc numai la solicitareaexpresa a comisiei;

6. dezbaterile membrilor comisiei cu privire lasolutionarea cauzei; în cadrul dezbaterilor membriicomisiei pot face noi propuneri pentru solutionarea cauzei;

7. supunerea la vot de catre presedinte a propunerilorprivind solutionarea cauzei si adoptarea hotarâriicomisiei; membrii comisiei care se abtin sau care voteazaîmpotriva au obligatia sa îsi motiveze votul exprimat.

Hotarârile comisiei se iau cu majoritatea voturilormembrilor ei. Acestea se redacteaza de catre secretarulcomisiei, potrivit procesului-verbal al sedintei în care au fostadoptate, în termen de 3 zile de la data tinerii sedintei. Hotarâreacomisiei va cuprinde în mod obligatoriu codul numeric personalal persoanelor care au luat în încredintare sau în plasamentcopilul, seria si numarul livretului de familie al acestora, în caresunt înregistrate datele de identificare ale copilului, precum sicodul numeric personal al copilului.

Hotarârile se semneaza de presedintele comisiei sau de unuldintre vicepresedinti, se contrasemneaza de secretarul comisieisi se înregistreaza într-un registru special de evidenta ahotarârilor; hotarârile privind încadrarea într-o categorie depersoane cu handicap si/sau orientarea scolara se înregistreazaîntr-un registru separat de evidenta.

Hotarârea Comisiei este executorie. Hotarârea Comisiei secomunica persoanelor si autoritatilor interesate în termen de 5zile de la data tinerii sedintei.

În cazul în care exista opozitie la executare, hotarârea secomunica Inspectoratului de Politie, în vederea executarii.Hotarârea Comisiei pentru Protectia Copilului poate fi atacataîn conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.

Presedintele, vicepresedintii si membrii comisiei raspund în

Hotarârilecomisiei


fata consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoa-relor municipiului Bucuresti, pentru neîndeplinirea obligatiilorcare le revin potrivit legii, precum si pentru adoptarea unorhotarâri cu nerespectarea dispozitiilor legale.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptiesau Ministerul Administratiei Publice poate propune aplicareaurmatoarelor masuri si sanctiuni:

a) retinerea partiala sau neacordarea indemnizatiei desedinta pe o perioada de pâna la 6 luni;

b) solicitarea sanctionarii disciplinare a celui vinovat decatre conducerea institutiei al carei reprezentant este, înconditiile legii;

c) revocarea calitatii de membru al comisiei;d) suportarea sumelor reprezentând drepturile încasate

necuvenit de catre beneficiari în situatia încadrarii acestoraîntr-o categorie de persoane cu handicap/deficienta.Masurile prevazute la lit. a) si b) se aplica prin dispozitie a

presedintelui consiliului judetean, respectiv a primarului sectoruluimunicipiului Bucuresti, sau, dupa caz, a conducatorului institutieial carei reprezentant este persoana în cauza. Masura prevazutala lit. c) se aplica prin hotarâre a consiliului judetean, respectiv aconsiliului local al sectorului municipiului Bucuresti.

În cazul eliberarii de certificate de încadrare într-o categoriede persoane cu handicap care necesita protectie speciala, fararespectarea criteriilor prevazute de lege, membrii comisiei vor fiobligati la suportarea sumelor reprezentând drepturile încasatenecuvenit de catre beneficiari.

Se face în scris de catre secretarul comisiei si se comunicapersoanei interesate, fie prin scrisoare recomandata, cuconfirmare de primire, transmisa cu cel putin 15 zile înainte dedata tinerii sedintei, fie prin curier, cu cel putin 5 zile înainte dedata sedintei, însotita de procesul-verbal de îndeplinire aprocedurii de convocare. Daca nu este posibila prin procedurilede mai sus, convocarea se poate face prin afisare la sediulcomisiei, precum si la sediul primariei unitatii administrativ-teritoriale pe al carei teritoriu se afla ultimul domiciliu cunoscutal persoanei interesate.

Convocarile persoanelor la comisie pentru solutionareacauzelor, confirmarile de primire a scrisorilor recomandate,

Convocareapersoanelorchemate înfataComisiei


(Ordonanta de urgenta privind protectia copilului aflat în dificultatenr. 26/1997, Ordonanta de urgenta cu privire la adoptie nr. 25/1997,Legea nr. 108/1998 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr.26/1997, Hotarârea nr. 117/1999 pentru aprobarea Normelormetodologice si a masurilor tranzitorii de aplicare a prevederilorOrdonantei de Urgenta 26/1997, Norme metodologice si masuritranzitorii din 1 martie 1999 de aplicare a prevederilor Ordonanteide urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflatîn dificultate - republicata, Metodologia de functionare a comisieipentru protectia copilului din 27 noiembrie 2001, Ordonanta deurgenta privind reorganizarea comisiei pentru protectia copilului123/2001, Hotarârea Guvernului 1205/2001, Legea 71/2002pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea comisiei pentru protectia copilului)

precum si procesele-verbale se înregistreaza într-un registruspecial de evidenta a convocarilor de catre secretarul comisiei.

Audierea se face separat în urmatoarea ordine:• copilul care a împlinit vârsta de 10 ani;• parintii acestuia;• persoana, familia sau reprezentantul Organismului

Privat Autorizat care doreste sa-i fie încredintat sau dat înplasament copilul;

• celelalte persoane chemate în fata Comisiei pentru a darelatii necesare solutionarii cauzei;

• dupa audierea separata a acestor persoane, Comisiapoate proceda la o noua audiere comuna a doua sau maimulte dintre acestea;

• presedintele Comisiei comunica copilului care a împlinitvârsta de 10 ani masura propusa pentru protectia sa siconsecintele acesteia si i se asigura dreptul de a-si exprimaîn mod liber opinia.

Audiereapersoanelorchemate înfataComisiei


AtributiileServiciuluiPublicSpecializatpentruProtectiaCopilului

Serviciul public specializat pentru protectia copilului - seînfiinteaza prin hotarârea Consiliului Judetean, respectiv aconsiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, sifunctioneaza ca institutie publica de interes judetean, respectivlocal, cu personalitate juridica.

Activitatea serviciului este coordonata de Secretarul Gen-eral al judetului, respectiv de secretarul primariei sectoruluimunicipiului Bucuresti.

Conducerea serviciului public specializat pentru protectiacopilului se asigura de directorul general si de colegiul director.

• elaboreaza proiectele strategiilor anuale, pe termenmediu si lung, referitoare la restructurarea, organizarea sidezvoltarea sistemului de protectie a copilului aflat îndificultate;

• asigura implementarea strategiilor;• coordoneaza, sprijina si controleaza, la cererea

Comisiei, activitatea autoritatilor administratiei publice localedin domeniul protectiei drepturilor copilului;

• monitorizeaza si analizeaza situatia copiilor aflati îndificultate, respectarea si realizarea drepturilor lor; asiguracentralizarea si sintetizarea acestor date si informatii;

• colaboreaza cu serviciile publice descentralizate aleministerelor si ale celorlalte organe de specialitate aleadministratiei publice centrale în vederea identificariisituatiilor deosebite care apar în activitatea de protectie acopilului aflat în dificultate, a cauzelor aparitiei acestor situatiisi a stabilirii masurilor ce se impun pentru îmbunatatireaacestei activitati;

• identifica copii aflati în dificultate si pregatestestabilirea masurilor de protectie a acestora;

• întocmeste raportul referitor la ancheta psihosociala acopilului aflat în dificultate si propune Comisiei stabilirea uneimasuri de protectie sau, dupa caz, a unei masuri educative

Aspectegenerale

Coordonareaserviciului

Serviciul Public Specializat pentruProtectia Copilului


pentru copil;• determina pozitia copilului capabil de discernamânt

cu privire la masura propusa, asigurând cunoasterea decatre copil a situatiei sale de drept si de fapt;

• acorda copilului capabil de discernamânt asistenta sisprijin în exercitarea dreptului sau la libera exprimare aopiniei;

• depune diligentele necesare pentru clarificareasituatiei juridice a copilului;

• sesiseaza instanta judecatoreasca competentapentru declararea judecatoreasca a abandonului de copii;

• acorda Comisiei, la cererea acesteia, asistentajuridica de specialitate pentru îndeplinirea atributiilor de îirevin;

• propune Comisiei pentru Protectia Copilului masuride protectie a copilului aflat în dificultate si asigura aplicareaacestora;

• identifica familiile sau persoanele carora sa le poatafi încredintat sau plasat copilul, cu prioritate printre rudeleacestuia, pâna la gradul IV inclusiv;

• asigura îndeplinirea hotarârilor Comisiei; urmarestesi supravegheaza modul de aplicare a acestor hotarâri;

• identifica, evalueaza si pregateste persoane care potdeveni asistenti maternali profesionisti si supravegheazaactivitatea acestora; încheie contracte individuale de muncacu asistentii maternali profesionisti;

• acorda asistenta si sprijin familiilor sau persoanelorcare au primit în plasament sau în încredintare copii;

• supravegheaza familiile si persoanele carora le-a fostîncredintat sau plasat un copil, pe toata durata acestei masuri,precum si pe parintii copilului, dupa revenirea acestuia înmediul sau familial;

• asigura asistenta si sprijin parintilor copilului pentru apregati revenirea acestuia în mediul sau familial;

• pregateste integrarea sau reintegrarea copiluluiîn familia sa naturala, într-o familie substitutivatemporara sau în familia adoptiva, dupa caz, inclusiv prinasigurarea unor spatii special amenajate si a mijloacelornecesare pentru contactul personal si nemijlocit al copiluluicu parintii sai; în acest scop, în cadrul serviciului public


specializat pentru protectia copilului se organizeaza sifunctioneaza centre de pregatire si sprijinire a reintegrariisau integrarii copilului în familie;

• verifica si reevalueaza, cel putin o data la 3 luni,împrejurarile legate de plasamentul sau de încredintareacopilului si propune comisiei, dupa caz, mentinerea masuriide protectie stabilite, modificarea sau revocarea acesteia;

• acorda asistenta si sprijin de urgenta parintilorcopilului, urmarind daca acestia îsi pot asuma respon-sabilitatile si daca îsi îndeplinesc obligatiile cu privire lacopil, astfel încât sa previna aparitia situatiilor ce pun înpericol securitatea si dezvoltarea copilului; în acest scop, încadrul serviciului public specializat pentru protectia copiluluise organizeaza si functioneaza centre maternale, centre deîngrijire de zi, centre de consiliere si sprijin pentru parinti,servicii de monitorizare, asistenta si sprijin al femeii gravidepredispuse sa îsi abandoneze copilul, centre de îngrijire sirecuperare de zi pentru copilul cu handicap;

• actioneaza pentru prevenirea abandonului copiilor prinplanning familial si prin educatie contraceptiva; în acest scop,în cadrul serviciului public specializat pentru protectiacopilului se organizeaza si functioneaza servicii de prevenirea abandonului copilului prin planning familial si prin educatiecontraceptiva;

• identifica copiii care pot fi protejati prin adoptie, înconditiile legii, de pe teritoriul judetului sau, dupa caz, alsectorului municipiului Bucuresti în care functioneaza, siprezinta presedintelui comisiei sau unuia dintre vicepresedinti,în termen de 5 zile de la data identificarii, datele de identitatesi alte informatii pertinente referitoare la situatia acestora, sprea fi comunicate Comitetului Român pentru Adoptii;

• identifica familiile sau persoanele care doresc sa adoptecopii de pe teritoriul judetului sau, dupa caz, al sectoruluimunicipiului Bucuresti în care functioneaza; evalueazaconditiile materiale si garantiile morale pe care acestea leprezinta si face propuneri comisiei cu privire la eliberareaatestatului de familie sau de persoana apta sa adopte copii;transmite cererile de adoptie ale acestor familii sau persoaneComitetului Român pentru Adoptii, însotite de atestatul depersoana sau de familie apta sa adopte copii, în termen de


5 zile de la eliberarea acestuia;• sprijina familiile sau persoanele atestate ca apte

sa adopte copii pentru a le fi încredintati copiii în vedereaadoptiei si face propuneri comisiei competente în acestsens; supravegheaza aceste familii sau persoane peperioada încredintarii copilului în vederea adoptiei, înconditiile legii; asigura transmiterea cererilor deîncredintare, în vederea adoptiei, Comitetului Românpentru Adoptii;

• identifica familii sau persoane potrivite pentruadoptia copiilor aflati în evidenta Comitetului Românpentru Adoptii, acorda asistenta de specialitate acestorfamilii sau persoane pentru solutionarea cererilor deîncuviintare a adoptiei, în conditiile legii;

• urmareste evolutia copiilor adoptati de pe teritoriuljudetului sau, dupa caz, al sectorului municipiului Bucurestiîn care functioneaza, precum si a relatiilor dintre acestiasi parintii lor adoptivi, pe o perioada de cel putin 2 ani dela încuviintarea adoptiilor pe care le-au sprijinit; prezintarapoarte comisiei cu privire la aceste aspecte, trimestrialsau la cererea acesteia; sprijina parintii adoptivi ai copiluluiîn îndeplinirea obligatiei de a-l informa pe acesta ca esteadoptat, de îndata ce vârsta si gradul de maturitate alecopilului o permit;

• exercita dreptul de a administra bunurile copiluluiîncredintat, în conditiile Ordonantei de urgenta aGuvernului nr. 26/1997, republicata;

• asigura dezvoltarea armonioasa, precum si mediulfamilial corespunzator pentru copiii pe care i-a primit înplasament sau în încredintare; în acest scop, în cadrulserviciului pentru probleme de protectie de tip rezidentiala copilului din cadrul serviciului public specializat seorganizeaza si functioneaza centre de plasament si centrede plasament pentru copilul cu handicap sever aflat îndificultate;

• asigura asistenta si sprijin persoanelor care suntîncredintate serviciului public specializat pentru protectiacopilului si dobândesc capacitatea deplina de exercitiu,daca îsi continua studiile, cel mult pâna la împlinirea vârsteide 26 de ani; în acest scop, acorda acestor persoane


asistenta de specialitate, precum si sprijin pentrudefinitivarea studiilor si integrarea lor sociala;

• asigura si urmareste aplicarea masurilor educa-tive stabilite de comisie; în acest scop, în cadrulserviciului public specializat pentru protectia copilului seorganizeaza si functioneaza servicii de orientare,supraveghere si sprijinire a reintegrarii sociale a copiluluidelincvent, centre rezidentiale de reeducare pentru copiluldelincvent, precum si institute medico-educative pentruprotectia copilului delincvent cu nevoi speciale;

• controleaza modul în care sunt respectate drepturilecopilului aflat în dificultate în familia naturala, substitutivasau adoptiva, precum si în cadrul centrelor de plasament saual celorlalte centre organizate pentru asigurarea protectieicopilului aflat în dificultate, copilului delincvent sau pentruprevenirea situatiilor care pun în pericol securitatea sidezvoltarea copilului si ia masuri pentru prevenirea sauînlaturarea oricaror abuzuri;

• controleaza modul în care sunt respectate si se aplicahotarârile comisiei;

• controleaza activitatea organismelor private autorizatecare desfasoara activitati în domeniul protectiei copilului aflatîn dificultate pe teritoriul unitatii sau, dupa caz, alsubdiviziunii administrativ-teritoriale în care functioneaza,prin personalul de specialitate împuternicit de comisie;

• asigura serviciile administrative si de secretariat alecomisiei;

• colaboreaza cu organismele private autorizatecare desfasoara activitati în domeniul protectiei copiluluiaflat în dificultate, cu organizatiile neguvernamentale cuactivitati în domeniul protectiei drepturilor copilului sau cuagentii economici, având posibilitatea sa încheie conventiide colaborare cu acestia, sa le concesioneze bunuri sauservicii, precum si sa închirieze bunuri sau servicii aleacestora prin licitatie organizata în conditiile legii;

• ia masuri pentru popularizarea dispozitiilor legale in-terne si internationale în domeniul protectiei drepturilorcopilului si pentru sensibilizarea opiniei publice cu privire lasituatia copiilor aflati în dificultate;

• colaboreaza cu serviciile publice specializate pentru


protectia copilului din judete si din sectoarele municipiuluiBucuresti, în vederea îndeplinirii atributiilor ce îi revin;

• elaboreaza, trimestrial sau la cererea comisiei,proiectele rapoartelor generale privind activitatea deprotectie a copilului aflat în dificultate, stadiul implementariistrategiilor aprobate de comisie si adoptate de consiliuljudetean, respectiv de consiliile locale ale sectoarelormunicipiului Bucuresti, si propunerile de masuri pentruîmbunatatirea acestor activitati.

Directorul general al serviciului public specializatpentru protectia copilului asigura conducerea executiva aacestuia si raspunde de buna lui functionare în îndeplinireaatributiilor ce îi revin. În exercitarea atributiilor ce îi revindirectorul general emite dispozitii.

Directorul general reprezinta serviciul public specializatpentru protectia copilului în relatiile cu autoritatile si institutiilepublice, cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate,precum si în justitie, si îndeplineste urmatoarele atributiiprincipale:

a) este vicepresedintele comisiei si reprezinta serviciulpublic specializat pentru protectia copilului în relatiile cuaceasta;

b) asigura executarea hotarârilor comisiei;c) exercita atributiile ce revin serviciului public specializat

pentru protectia copilului în calitate de persoana juridica;d) exercita functia de ordonator de credite al serviciului

public specializat pentru protectia copilului;e) întocmeste proiectul bugetului propriu al serviciului pub-

lic specializat pentru protectia copilului si contul de încheierea exercitiului bugetar, pe care le supune avizarii colegiuluidirector si aprobarii consiliului judetean, respectiv consiliilorlocale ale sectoarelor municipiului Bucuresti;

f) elaboreaza proiectele strategiilor anuale, pe termenmediu si lung, de restructurare, organizare si dezvoltare asistemului de protectie a copilului aflat în dificultate, inclusiva serviciilor de sprijin si asistenta pentru prevenirea situatiilorce pun în pericol securitatea si dezvoltarea copilului, pe carele prezinta pentru avizare colegiului director, apoi comisiei;

g) elaboreaza proiectele rapoartelor generale privind

AtributiileDirectoruluiGeneral


activitatea de protectie a copilului aflat în dificultate, stadiulimplementarii strategiilor prevazute la lit. f) si propunerile demasuri pentru îmbunatatirea acestei activitati, pe care leprezinta spre avizare colegiului director si apoi comisiei;

h) aproba statul de personal al serviciului public specializatpentru protectia copilului; numeste si elibereaza din functiepersonalul din cadrul serviciului public specializat pentruprotectia copilului, potrivit legii; elaboreaza si propune spreaprobare colegiului director statul de functii al serviciuluipublic specializat pentru protectia copilului;

i) controleaza activitatea personalului din cadrul serviciuluipublic specializat pentru protectia copilului si aplica sanctiunidisciplinare acestui personal;

j) constata contraventiile si aplica sanctiunile prevazutepentru nerespectarea hotarârilor comisiei.

Colegiul director se întruneste în sedinta ordinaratrimestrial, la convocarea directorului general, precum si însedinta extraordinara, ori de câte ori este necesar, la cerereadirectorului general, a presedintelui colegiului director sau a unuiadintre directorii generali adjuncti. Colegiul director îndeplinesteurmatoarele atributii principale:

a) analizeaza si controleaza activitatea serviciului publicspecializat pentru protectia copilului; propune directoruluigeneral masurile necesare pentru îmbunatatirea activitatilorserviciului public specializat pentru protectia copilului;

b) avizeaza proiectul bugetului propriu al serviciului publicspecializat pentru protectia copilului si contul de încheiere aexercitiului bugetar;

c) avizeaza proiectele strategiilor si rapoartelor elaboratede directorul general al serviciului public specializat pentruprotectia copilului; avizul este consultativ;

d) propune consiliului judetean, respectiv consiliilor localeale sectoarelor municipiului Bucuresti, modificarea structuriiorganizatorice si a regulamentului de organizare sifunctionare ale serviciului public specializat pentru protectiacopilului, precum si rectificarea bugetului serviciului publicspecializat pentru protectia copilului, în vederea îmbunatatiriiactivitatii acestuia;

e) hotaraste asupra înstrainarii mijloacelor fixe din

AtributiileColegiuluiDirector


patrimoniul serviciului public specializat pentru protectiacopilului, altele decât bunurile imobile, prin licitatie publica,organizata în conditiile legii;

f) hotaraste asupra concesionarii sau închirierii de bunurisau servicii de catre serviciul public specializat pentruprotectia copilului, prin licitatie publica organizata în conditiilelegii;

g) aproba statul de functii si salarizarea personaluluiserviciului public specializat pentru protectia copilului, cuîncadrarea în resursele financiare alocate de consiliuljudetean, respectiv de consiliile locale ale sectoarelormunicipiului Bucuresti, în conditiile legii.În exercitarea atributiilor ce îi revin colegiul director adopta

hotarâri, cu votul majoritatii membrilor.

Structura organizatorica orientativa, necesara pentruasigurarea functionarii serviciului public specializat pentruprotectia copilului, este urmatoarea:

1. Serviciul de monitorizare, sinteza, strategii si problemede coordonare a activitatii autoritatilor administratiei publicelocale în domeniul protectiei drepturilor copilului si alautoritatii tutelare;

2. Serviciul contencios;3. Serviciul de ancheta psihosociala si asistenta a copilului

pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera aopiniei;

4. Serviciul de asistenta si sprijin pentru prevenireasituatiilor ce pun în pericol securitatea si dezvoltareacopilului;

5. Serviciul pentru probleme de protectie de tip familial acopilului;

6. Serviciul pentru probleme de protectie de tip rezidentiala copilului;

7. Serviciul pentru protectia în regim de urgenta a copilului;8. Serviciul pentru protectia copilului delincvent;9. Corpul de control al activitatii de protectie a copilului

aflat în dificultate;10. Secretariatul Comisiei pentru protectia copilului;11. Serviciul de orientare complexa;12. Serviciul resurse umane;

Structuraorganizatorica


13. Serviciul economic, administrativ si financiar-contabil.În vederea asigurarii protectiei speciale de care se bucura

copiii aflati în dificultate în exercitarea si realizarea drepturilorlor, consiliul judetean, respectiv consiliile locale ale sectoarelormunicipiului Bucuresti pot aproba organizarea altor serviciisuplimentare în cadrul structurii organizatorice a serviciuluipublic specializat pentru protectia copilului si asigura încadrareapersonalului corespunzator pentru structura organizatorica.

În vederea exercitarii în mod corespunzator a atributiilor cerevin comisiei ca urmare a reorganizarii, în structura serviciuluipublic specializat pentru protectia copilului se organizeazaserviciul de evaluare complexa a copilului, care exercitaurmatoarele atributii:

a) identifica, evalueaza si monitorizeaza copiii/tinerii cuhandicap/deficienta si dificultati de învatare si adaptaresocio-scolara;

b) verifica îndeplinirea conditiilor privind încadrareacopilului într-o categorie de persoane cu handicap carenecesita protectie speciala si, dupa caz, orientare scolara;

c) efectueaza anchete sociale la domiciliul copilului;d) întocmeste rapoarte de evaluare complexa si planul de

servicii personalizat, si propune comisiei încadrarea copiluluiîntr-o categorie de persoane cu handicap, orientarea scolarasi, dupa caz, stabilirea unei masuri de protectie; propunerilede încadrare într-un grad de handicap, precum si cele carese refera la orientarea scolara se fac pe baza certificatelormedicale eliberate de medicii specialisti, a criteriilor medicalesi a instrumentelor de evaluare prevazute de lege;

e) urmareste realizarea planului de servicii personalizataprobat de comisie;

f) efectueaza reevaluarea anuala a copiilor care necesitaîncadrarea într-o categorie de persoane cu handicap, lacererea parintelui sau a reprezentantului legal, formulata cucel putin 30 de zile înainte de expirarea termenului devalabilitate a certificatului; cererea de reevaluare poate fiformulata si înainte de expirarea acestui termen daca s-auschimbat conditiile pentru care s-a eliberat certificatul deîncadrare într-o categorie de persoane cu handicap;

g) efectueaza reevaluarea anuala a copiilor cu deficienta,

Serviciul deevaluarecomplexa acopilului


la cererea parintelui sau a reprezentantului legal; cererea vafi formulata cu cel putin 30 de zile înainte de expirareatermenului de valabilitate a certificatului sau în situatia încare se constata schimbarea conditiilor pentru care s-aeliberat certificatul de expertiza si orientare scolara.

Serviciul de evaluare complexa a copilului cuprinde în modobligatoriu cel putin câte un specialist din urmatoarele categoriiprofesionale: medic pediatru, neuropsihiatru, psiholog,psihopedagog, asistent social.

(Ordonanta de urgenta privind protectia copilului aflat îndificultate nr. 26/1997, Ordonanta de urgenta cu privire la adoptienr. 25/1997, Legea nr. 108/1998 pentru aprobarea Ordonanteide urgenta nr. 26/1997, Hotarârea nr. 117/1999 pentru aprobareaNormelor metodologice si a masurilor tranzitorii de aplicare aprevederilor Ordonantei de Urgenta 26/1997, Normemetodologice si masuri tranzitorii din 1 martie 1999 de aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997privind protectia copilului aflat în dificultate - republicata,Metodologia de functionare a comisiei pentru protectia copiluluidin 27 nov. 2001, Hotarârea Guvernului 1205/2001 privindaprobarea Metodologiei de functionare a comisiei pentru protectiacopilului, Legea nr. 71/2002 pentru aprobarea Ordonantei deurgenta a Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea comisieipentru protectia copilului)

Componentaserviciuluide evaluarecomplexa


Protectia copilului aflat îndificultate

Copilul se afla în dificultate daca dezvoltarea sau integritateasa fizica sau morala este periclitata. Prin copil se întelegepersoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani si nu are capacitatedeplina de exercitiu.

Orice copil care, temporar sau definitiv, este lipsit de mediulsau familial sau care, în propriul sau interes superior, nu poate filasat în acest mediu, are dreptul la protectie si la un ajutor spe-cial din partea colectivitatii locale.

Statul garanteaza protejarea copilului împotriva oricarorforme de violenta, inclusiv sexuala, vatamare ori abuz fizic saumintal, de abandon sau neglijenta, de rele tratamente sau deexploatare, în timpul cât se afla în îngrijirea parintilor ori a unuiadintre ei, a reprezentantului sau legal sau a oricarei altepersoane.

În vederea respectarii interesului superior al copilului aflat îndificultate, Comisia pentru Protectia Copilului poate stabiliurmatoarele masuri de protectie:

A. Masurile de încredintare

I. Încredintarea copilului unei familii sau uneipersoane

• parintii copilului sunt decedati, necunoscuti, pusi subinterdictie, declarati judecatoreste morti ori disparuti si nu afost instituita tutela;

• parintii sunt decazuti din drepturile parintesti, si nu a fostinstituita tutela;

• copilul a fost declarat abandonat prin hotarâre jude-catoreasca ramasa definitiva;

• instanta judecatoreasca nu a hotarât încredintareacopilului unei familii sau unei persoane.Familia sau persoana care consimte sa-i fie încredintat copilul

trebuie sa prezinte conditiile materiale si garantiile morale

Situatii deaplicare amasurii

Copilul aflatîndificultate

Responsabi-litatea de aasiguraprotectiacopiluluiaflat îndificultate


necesare dezvoltarii armonioase a copilului.

La cererea copilului, acesta poate ramâne la familia sau lapersoana la care a fost încredintat si dupa vârsta de 18 ani, dacaîsi continua studiile dar fara a depasi vârsta de 25 ani.

Persoanele fizice carora le-a fost încredintat copilul, au fatade acesta numai drepturile si obligatiile ce revin parintilor cuprivire la persoana acestuia.

Drepturile si obligatiile parintesti cu privire la bunurilecopilului se exercita de catre Comisia pentru Protectia Copilului.Comisia poate delega dreptul de a administra bunurile copiluluiServiciului Public Specializat sau persoanelor carora le-a fostîncredintat copilul.

Pe durata încredintarii, domiciliul copilului este lapersoanele carora le-a fost încredintat.

II. Încredintarea copilului unui organism privatautorizat

În situatia în care nu a fost gasita o familie sau o persoanacorespunzatoare carora sa le fie încredintat copilul, Comisiapentru Protectia Copilului poate hotarî încredintarea acestuiaunui organism privat autorizat.

Dezvoltarea armonioasa a copilului încredintat se asigura încentrele de plasament care functioneaza în cadrul organismuluiprivat autorizat caruia i-a fost încredintat.

Masura încredintarii dureaza pâna în momentul în carecopilul poate fi încredintat unei familii sau unei persoanecorespunzatoare ori pâna la încredintarea acestuia în vedereaadoptiei.

Persoanele juridice carora le-a fost încredintat copilul, aufata de acesta numai drepturile si obligatiile ce revin parintilorcu privire la persoana acestuia.

Drepturile si obligatiile parintesti cu privire la bunurilecopilului se exercita de catre Comisia pentru Protectia Copilului.Comisia poate delega dreptul de a administra bunurile copiluluiServiciului Public Specializat sau Organismului Privat Autorizatcaruia i-a fost încredintat copilul.


Situatiadrepturilorparintesti

Duratamasurii

Duratamasurii


Domiciliulcopilului


Legaturilepersonalealeparintilor cucopilul

Pe durata încredintarii, domiciliul copilului este la organismulprivat autorizat caruia i-a fost încredintat copilul.

III. Dispozitii legale comune masurilor deîncredintare unei familii / persoane sau unuiorganism privat autorizat

Masura încredintarii poate dura cel mult pâna la dobândireacapacitatii depline de exercitiu de catre copil.

Educatia scolara si credinta religioasa a copilului pot fischimbate numai cu aprobarea Comisiei pentru ProtectiaCopilului. În cazul în care copilul a împlinit vârsta de 14 ani, secere si consimtamântul acestuia.

Exercitarea dreptului de a încheia acte juridice în numelecopilului încredintat ori încuviintarea încheierii acestor acte seface de catre Comisia pentru Protectia Copilului.

Parintii pot sa pastreze legaturi personale cu copilul, înconditiile stabilite de Comisia pentru Protectia Copilului, dacaeste respectat interesul superior al copilului. Serviciul publicspecializat pentru protectia copilului sau, dupa caz, organismulprivat autorizat va crea conditiile necesare pentru aceasta.

IV. Încredintarea provizorie a copilului catreServiciul Public Specializat

Comisia decide aplicarea acestei masuri daca încredintareacopilului unei familii sau unei persoane nu a fost posibila.

Masura se aplica pâna în momentul în care copilul poate fiîncredintat unei familii sau unei persoane corespunzatoare oripâna la încredintarea acestuia în vederea adoptiei. Ea se asiguraîn centrele de plasament care functioneaza în cadrul ServiciuluiPublic Specializat sau ale unui Organism Privat Autorizat.

Serviciul Public Specializat are fata de copil numai drepturilesi obligatiile ce revin parintilor cu privire la persoana acestuia.Drepturile si obligatiile parintesti cu privire la bunurile copiluluise exercita de catre Comisia pentru Protectia Copilului carepoate delega acest drept Serviciului Public Specializat.

Duratamasurii

Domiciliulcopilului

Educatiacopilului

Încheiereaactelorjuridice


Situatiadrepturileparintesti

Duratamasurii


Domiciliul copilului este la persoana juridica careia copilul i-a fost încredintat.

B. Masurile de plasament

I. Plasamentul copilului la o familie sau la opersoana care consimte

Daca securitatea, dezvoltarea sau integritatea morala acopilului este periclitata în familie din motive independente devointa parintilor, Comisia pentru Protectia Copilului poate hotarîplasamentul copilului la o familie sau la o persoana, la cerereaparintilor, a unuia dintre ei sau a unei rude a copilului, pâna la alpatrulea grad inclusiv.

• familia sau persoana trebuie sa consimta la aceasta;• familia sau persoana trebuie sa prezinte conditiile ma-

teriale si garantiile morale necesare dezvoltarii armonioasea copilului.Masura se mentine pâna în momentul în care pericolul care

a cauzat aplicarea masurii a fost înlaturat.

Masura plasamentului poate dura cel mult pâna ladobândirea capacitatii depline de exercitiu de catre copil. Lacererea copilului, acesta poate ramâne în familia ori la persoanala care a fost dat în plasament si dupa vârsta de 18 ani, daca îsicontinua studiile, dar fara a depasi vârsta de 26 ani.

Drepturile si obligatiile parintesti sunt mentinute de catreparinti, cu exceptia acelora care pun în pericol securitatea,dezvoltarea si integritatea morala a copilului. Acordul parintilorpentru efectuarea actelor obisnuite, necesare îndeplinirii acesteiobligatii sau înlaturarii situatiilor care ar pune în pericol securitatea,dezvoltarea sau integritatea morala a copilului, este prezumat.

Parintii au dreptul sa mentina un contact permanent sinemijlocit cu copilul, pe toata durata plasamentului. Ei au dreptulsa viziteze copilul, precum si dreptul sa corespondeze cu acesta.Parintii pot sa viziteze copilul la domiciliul persoanei sau al familieila care acesta a fost dat în plasament, numai cu acordul acestorasi în prezenta reprezentantilor Serviciului Public Specializatpentru Protectia Copilului.

Duratamasuriiplasamentului


Conditii deaplicare amasuriiplasamentului

Situatii deaplicare amasuriiplasamentului

Domiciliulcopilului


Domiciliul copilului este la persoana la care copilul a fost datîn plasament.

II. Plasamentul copilului la serviciul publicspecializat pentru protectia copilului sau la unorganism privat autorizat

În situatia în care nu a fost gasita o familie sau o persoanacorespunzatoare carora sa le fie dat în plasament copilul,Comisia pentru Protectia Copilului poate hotarî plasamentulacestuia serviciului public specializat pentru protectia copiluluisau unui organism privat autorizat.

Dezvoltarea armonioasa a copilului dat în plasament în acesteconditii se asigura în centrele de plasament care functioneaza încadrul serviciului public specializat pentru protectia copilului saual organismului privat autorizat caruia i-a fost încredintat.

În ceea ce priveste durata, situatia drepturilor parintesti sidomiciliul, reglementarile sunt identice cu cele din subcapitolul IV.

III. Plasamentul copilului în regim de urgenta

Aplicarea masurii plasamentului se face în doua situatiidistincte:

• daca parintii sau unul dintre acestia pun în pericolsecuritatea, dezvoltarea sau integritatea morala a copiluluiprin exercitarea în mod abuziv a drepturilor parintesti sau prinneglijenta grava în îndeplinirea obligatiilor de parinte;

• daca copilul este gasit lipsit de supraveghere sau esteabandonat de parinti.Serviciul Public Specializat poate decide plasamentul

copilului în regim de urgenta într-un centru de primire care esteorganizat si functioneaza în subordinea sa sau a unui OrganismPrivat Autorizat ori la o persoana sau la o familie, atestate înacest scop. Organele de Politie sunt obligate sa acorde sprijinulnecesar aplicarii acestei masuri.

Sesizarea Serviciului Public Specializat se face de catre oricepersoana care constata existenta situatiilor care impunplasamentul copilului în regim de urgenta.

Dupa luarea acestei masuri, serviciul public specializat

Domiciliulcopiluluiaflat înplasament

SesizareaServiciuluiPublicSpecializat




sesizeaza Comisia pentru Protectia Copilului în vedereaîncredintarii copilului sau mentinerii masurii plasamentului, pânala identificarea parintilor copilului. Masura internarii în regim deurgenta este dispusa de Directorul Serviciului Public Specializat.

La sesizarea serviciului public specializat, Comisia pentruProtectia Copilului se pronunta în termen de 15 zile de laplasamentul copilului în regim de urgenta. Odata cu hotarâreade încredintare, Comisia va sesiza instanta judecatoreascacompetenta, pentru decaderea parintilor sau, dupa caz, a unuiadintre acestia din drepturile parintesti. În privinta copilului lipsitde supraveghere sau abandonat, Comisia hotaraste mentinereamasurii plasamentului pâna la identificarea parintilor.

Pe durata plasamentului de urgenta si a încredintarii copiluluica urmare a plasamentului în regim de urgenta se suspendaexercitiul drepturilor parintesti.

IV. Alocatia pentru încredintare sau plasament

Dreptul la plata alocatiei de întretinere se stabileste prinhotarâre a comisiei si se acorda începând cu luna urmatoare celeiîn care s-a emis hotarârea. Dreptul la plata alocatiei deîntretinere înceteaza începând cu luna urmatoare celei în carenu mai sunt îndeplinite conditiile de acordare. Alocatia se platestepersoanei, reprezentantului familiei desemnat de Comisia pentruProtectia Copilului sau Organismului Privat Autorizat, carora le-a fost încredintat sau plasat copilul. Alocatia lunara de întretinerepentru copiii încredintati sau dati în plasament se plateste, potrivitlegii, de Directiile Generale de Munca si Protectie SocialaJudetene si a municipiului Bucuresti, fie prin mandat postal, fieîn cont personal sau, dupa caz, în contul Organismului PrivatAutorizat.

Persoana sau, dupa caz, unul dintre sotii carora le-au fostîncredintati sau plasati copii (cu exceptia rudelor pâna la gradulIV inclusiv) si care au obtinut atestatul de asistent maternalprofesionist, au dreptul la un salariu la nivelui salariului brut lu-nar al asistentului social cu pregatire medie, încadrat în functiede vechime. Perioada respectiva se considera vechime înmunca. Pentru persoanele pensionate, suma astfel acordata se

AtributiileComisieipentruProtectiaCopilului

Drepturileparintesti

ObligatiileServiciuluiPublicSpecializat

Dreptul laplataalocatiei deîntretinere

Altedrepturibanesti


va plati sub forma de indemnizatie lunara.Persoana sau familia care primeste în încredintare sau

plasament un copil beneficiaza si de alocatia de stat pentru copiisi alocatia suplimentara (vezi capitolul).

V. Înlocuirea masurii plasamentului cu masuraîncredintarii

Comisia poate înlocui masura plasamentului cu aceea aîncredintarii daca parintii pun în pericol securitatea, dezvoltareasau integritatea morala a copilului prin exercitarea în mod abuziva drepturilor parintesti sau prin neglijenta grava în îndeplinireaobligatiilor de parinte. (vezi Decaderea din drepturileparintesti si Declararea judecatoreasca a abandonulului)

În cazurile în care parintii manifesta dezinteres vadit fatade copil, nu achita contributia lunara la întretinerea acestuia saurefuza sa presteze activitatea neremunerata în folosulcolectivitatii, la care au fost obligati, Comisia va hotarî asupraînlocuirii masurii plasamentului cu aceea a încredintarii, înconditiile legii.

C. Acte necesare pentru luarea masurilor deprotectie

• sesizarea;• copii dupa certificatele de stare civila;• acte de venituri ale parintilor sau reprezentantilor legali

(daca se impune);• sentinta civila de divort sau privind stabilirea domiciliului

copilului, dupa caz;• copie dupa decizia de pensie de urmas, daca este cazul;• copii dupa actele de sanatate: parinti, copil, frati etc.,

daca se impune;• ancheta psihosociala;• genograma, matricea ciclului de viata.

• cererea persoanei care solicita luarea unei masuri deprotectie de plasament sau încredintare;

• acte de sanatate pentru copil, solicitanti si celelaltepersoane care locuiesc împreuna cu acesta;

Actenecesarepentruluareamasurii deprotectie detiprezidential

Actenecesarepentruîncredintare/plasament



• copii dupa certificatele de stare civila;• acte de venituri ale parintilor sau reprezentantilor legali

(daca se impune);• sentinta civila de divort sau privind stabilirea domiciliului

copilului, dupa caz;• copie dupa decizia de pensie de urmas, daca este cazul;• ancheta psihosociala;• genograma, matricea ciclului de viata.

(Ordonanta de urgenta privind protectia copilului aflat îndificultate 26/1997, Ordonanta de urgenta cu privire la adoptie nr.25/1997, Legea 108/1998 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta26/1997, Hotarârea 117/1999 pentru aprobarea Normelormetodologice si a masurilor tranzitorii de aplicare a prevederilorOrdonantei de Urgenta 26/1997, Metodologia de functionare acomisiei pentru protectia copilului din 27 noiembrie 2001)


Asistentul maternal

Asistentul maternal profesionist este persoana fizica,atestata, care asigura prin activitatea pe care o desfasoarala domiciliul sau cresterea, îngrijirea si educarea, necesaredezvoltarii armonioase a copiilor primiti în plasament sau înîncredintare.

Pentru ca o persoana sa primeasca atestatul de asistent ma-ternal trebuie:

• sa aiba capacitate deplina de exercitiu;• prin comportamentul ei în societate, starea sanatatii si

profilului ei psihologic, sa prezinta garantii pentru îndeplinireacorecta a obligatiilor care revin unui parinte, referitoare lacresterea, îngrijirea si educarea copiilor sai;

• sa aiba în folosinta o locuinta care acopera necesitatilede preparare a hranei, igiena, educatie si odihna aleutilizatorilor sai, inclusiv cele ale copiilor care urmeaza a fiprimiti în plasament sau în încredintare;

• persoana care a suferit o condamnare prin hotarârejudecatoreasca ramasa definitiva, pentru savârsirea cuintentie a unei infractiuni;

• parintele decazut din drepturile parintesti sau cel al caruicopil a fost declarat abandonat prin hotarâre judecatoreascaramasa definitiva;

• persoana care sufera de boli cronice transmisibile.

Persoanele care solicita obtinerea atestatului vor adresa ocerere de evaluare a capacitatii lor serviciului public specializatpentru protectia copilului pe raza caruia îsi au domiciliul sau unuiorganism privat autorizat sa desfasoare activitati de protectie acopilului aflat în dificultate, prin angajarea de asistenti maternaliprofesionisti.

Cererea va cuprinde curriculum vitae al solicitantului,precum si motivele pentru care doreste sa devina asistent ma-ternal profesionist.

La cererea de evaluare vor fi anexate:

Definitie

Conditiilepentruobtinereaatestatuluide asistentmaternalprofesionist

Persoanecare nu potfi asistentmaternalprofesionist

Procedurade atestare aasistentuluimaternal


a) copii legalizate ale actelelor de stare civila si ale actelorde studii ale solicitantului;

b) o scurta prezentare a persoanelor cu care locuiestesolicitantul, în care sa se mentioneze numele, prenumele si datanasterii acestora, precum si, dupa caz, gradul de rudenie cusolicitantul (în anumite situatii si acordul acestor persoane);

c) certificate medicale eliberate de policlinica de careapartin, care sa prezinte o evaluare completa a starii desanatate a solicitantului si a persoanelor mentionate la lit.b);

d) certificate de cazier judiciar ale solicitantului si alepersoanelor cu care acesta locuieste;

e) un document care sa ateste dreptul de folosinta alsolicitantului asupra locuintei, respectiv copie legalizata atitlului de proprietate sau a contractului de închiriere princare acesta recunoaste solicitantului un drept de folosintaasupra locuintei pe perioada nedeterminata, cunoscândspecificul activitatii pe care solicitantul urmeaza sa odesfasoare ca asistent maternal profesionist sau, dupa caz,copie legalizata a contractului de subînchiriere, încheiat înconditiile legii;

f) recomandari ale vecinilor, cunoscutilor sau rudelorsolicitantului;

g) recomandari ale reprezentantilor autoritatii publice lo-cale de la domiciliul acestuia cu privire la comportamentulsocial al solicitantului.Capacitatea de a fi atestati ca asistenti maternali

profesionisti a solicitantilor va fi evaluata de serviciul publicspecializat pentru protectia copilului sau de organismul privatautorizat, în termen de 90 de zile de la înregistrarea cererii.

Atestatul de asistent maternal profesionist se elibereazapentru o perioada de 3 ani.

Atestatul poate fi reînnoit, suspendat sau retras de Comisiapentru Protectia Copilului, la propunerea motivata a ServiciuluiPublic Specializat pentru Protectia Copilului sau a OrganismuluiPrivat Autorizat care supravegheaza activitatea asistentului ma-ternal profesionist.

Activitatea persoanelor atestate ca asistent maternalprofesionist se desfasoara în baza unui contract de muncaîncheiat cu Serviciul Public Specializat pentru Protectia Copilului

Alte conditii


sau cu Organismul Privat Autorizat care le supravegheazaactivitatea.

Contractul individual se încheie pe perioada de valabilitate aatestatului, cu o perioada de proba de minim 3 luni.

Executarea contractului individual de munca începe la dataprimei hotarâri de încredintare sau de plasamanent a unui copilasistentului maternal profesionist respectiv.

Contractul individual de munca înceteaza în cazurileprevazute de legislatia muncii, precum si în cazul retrageriiatestatului de asistent maternal profesionist.

Contractul individual de munca se suspenda pentru perioadaîn care asistentul maternal profesionist nu are în plasament sauîn încredintare copii, precum si pentru perioada suspendariiatestatului ori în alte cazuri prevazute de lege. Persoanelepensionate, atestate ca asistenti maternali profesionisti, îsidesfasoara activitatea în baza unei conventii civile de prestaride servicii, în care este stipulata indemnizatia lunara.

În perioda de proba asistentul maternal profesionist (cuexceptia persoanelor cu studii superioare de asistentaprofesionala sociala si psihopedagogice) este obligat sa urmezecursurile de formare profesionala (cu o durata de minimum 60de ore) organizate de angajator.

Pentru fiecare copil încredintat sau primit în plasament,asistentul maternal profesionist încheie o conventie de plasamentsau de încredintare cu angajatorul.

• drepturile banesti prevazute în Ordonanta Guvernului 26/1997 cu indexarile ulterioare;

• drepturile de personal prevazute de legislatia muncii, peperioada existentei raporturilor de munca;

• dreptul la consiliere si la sprijin din partea specialistilorServiciului Public Specializat pentru Protectia Copilului sauai Organismului Privat Autorizat, în vederea îndepliniriiobligatiilor care le revin cu privire la copiii primiti înplasament sau încredintati;

• alte drepturi prevazute de lege.

• sa asigure cresterea, îngrijirea si educarea copiilor, învederea asigurarii unei dezvoltari armonioase - fizice,

Perioada deproba

Conventiade plasamentsau deîncredintare

Drepturileasistentuluimaternal

Obligatiileasistentuluimaternal


intelectuale si afective - a acestora;• sa asigure integrarea copiilor în familia sa, aplicându-le

un tratament egal cu ceilalti membrii ai familiei;• sa asigure integrarea copiilor în viata sociala;• sa contribuie la pregatirea reintegrarii copiilor în familia

lor naturala sau la integrarea acestora în familia adoptiva,dupa caz;

• sa permita specialistilor serviciului public specializatpentru protectia copilului sau organismului privat autorizatsupravegherea activitatii lor profesionale si evaluareaevolutiei copiilor;

• sa pastreze confidentialitatea informatiilor pe care leprimesc cu privire la copii.Asistentii maternali profesionisti au obligatia sa informeze

de îndata serviciul public specializat pentru protectia copilului sauorganismul privat autorizat care le supravegheaza activitatea,asupra oricarei schimbari survenite în situatia lor personala,familiala sau sociala, care ar putea influenta activitatea lorprofesionala.

Asistentul maternal profesionist si persoanele cu carelocuieste au obligatia sa prezinte anual Comisiei pentru ProtectiaCopilului un certificat medical din care sa rezulte ca stareasanatatii asistentului permite continuarea desfasurarii activitatii.Cheltuielile legale de efectuare a analizelor medicale si deeliberarea certificatului medical se suporta de angajator.

Copilul aflat în grija asistentului maternal poate fi declaratprin hotarâre judecatoreasca abandonat, daca parintii s-audezinteresat de el în mod vadit, o perioada mai mare de 6 luni.(vezi Declararea judecatoreasca a abandonului)

(Hotarârea de Guvern cu privire la conditiile de obtinere aatestatului, procedurile de atestare si statutul asistentului maternalprofesionist nr. 217/1998)

Altedispozitii


I. Continutul drepturilor si obligatiilor parintesti

Ambii parinti au aceleasi drepturi si îndatoriri fata de copiiilor minori, indiferent daca acestia sunt din casatorie, din afaracasatoriei ori adoptati.

• dreptul si obligatia de a creste copilul. Acestea constauîn asigurarea conditiilor de viata necesare dezvoltariicopilului (stare de sanatate, dezvoltarea fizica, educatie,scolarizare si pregatire profesionala), paza sisupravegherea copilului.

• dreptul de a lua anumite masuri fata de copil. Pentru aaduce la îndeplinire obligatia de a creste copilul, parintiitrebuie sa foloseasca metode educative de convingere si saformeze pe copil în asa fel încât acesta sa-si poata da seamace este bine si ce este rau si sa aleaga calea cea buna.Parintii nu trebuie în nici un fel sa primejduiasca dezvoltareafizica, intelectuala, morala ori sanatatea copilului.

• dreptul de a cere înapoierea copilului de la oricepersoana care-l tine fara drept;

• dreptul de a consimti la adoptia copilului;• dreptul de a avea legaturi personale cu copilul;• dreptul de a veghea la cresterea, educarea, învatatura

si pregatirea profesionala a copilului;• dreptul de a stabili locuinta copilului. În cazul în care

parintii nu locuiesc împreuna, acestia vor decide, de comunacord, la care dintre ei va locui copilul. Daca parintii nu cadde acord în aceasta privinta, va decide instanta jude-catoreasca dupa ascultarea autoritatii tutelare, precum si acopilului, daca acesta a împlinit vârsta de 10 ani, tinândseama numai de interesele copilului.

• dreptul si obligatia de a administra bunurile copilului;• dreptul si obligatia de a-l reprezenta pe copil în actele

civile (pâna la vârsta de 14 ani) ori de a-i încuviinta actele(între 14-18 ani) pe care le încheie singur.

Drepturile si obligatiile parintesti

Aspectegenerale

Drepturile siobligatiileparintesticu privire lapersoanacopilului

Drepturile siobligatiileparintesticu privire labunurilecopilului


Parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nicicopilul asupra bunurilor parintelui în afara de dreptul la mosteniresi la întretinere.

II. Raspunderea pentru neîndeplinirea obligatiilorparintesti

Sanctiunile ce se pot aplica parintilor pot fi de natura penala,contraventionala, civila sau de dreptul familiei.

• abandonul de familie (Cod penal). Aceastainfractiune consta în savârsirea de catre cel care areobligatia de întretinere, fata de copil, a uneia dintreurmatoarele fapte: a) parasirea, alungarea sau lasarea faraajutor, expunându-l la suferinte fizice sau morale; b)neîndeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de întretinereprevazute de lege; c) neplata cu rea-credinta, timp de 2 luni,a pensiei de întretinere stabilita pe cale judecatoreasca.

• rele tratamente aplicate minorului (Cod penal).Aceasta infractiune consta în fapta parintelui sau apersoanei careia copilul i-a fost încredintat spre crestere sieducare de a aplica masuri sau tratamente de orice fel carepun în primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala saumorala a copilului (de ex., alungarea de acasa, expunerea laîmbolnavire, aplicarea de lovituri corporale grave,amenintarea grava, lipsirea de libertate, punerea minoruluisa cerseasca sau punerea unui minor sa practice prostitutia,punerea minorului sa asiste la scene ori acte cu caracterobscen, etc.).

• retinerea fara drept de catre un parinte a copiluluisau minor (Cod penal), fara consimtamântul celuilaltparinte sau al persoanei careia i-a fost încredintat;

• fapta persoanei careia i s-a încredintat minorul prinhotarâre judecatoreasca, spre crestere si educare, de aîmpiedica în mod repetat pe oricare dintre parinti saaiba legaturi personale cu minorul (Cod penal), înconditiile stabilite de parti sau de catre organul competent;

• punerea în primejdie a unei persoane în neputintade a se apara (Cod penal). Codul Penal prevede caparasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, în orice mod, a

Aspectegenerale

Sanctiunide naturapenala


unui copil, care nu are putinta de a se îngriji, de catre acelacare îl are în îngrijire, punându-i în pericol iminent viata,sanatatea sau integritatea corporala , constituieinfractiune.

• gestiunea frauduloasa (Cod penal). Aceastaînfractiune consta în pricinuirea de pagube unui copil, cu rea-credinta, cu ocazia administrarii sau conservarii bunuriloracestuia, de catre cel care are sau trebuie sa aiba grijaadministrarii ori conservarii acestor bunuri.

• pentru manifestarea unei atitudini de dezinteres în luareamasurilor necesare de catre parinti sau persoanele carora lis-au încredintat un minor ori au în îngrijire un alienat saudebil mintal, de a-l împiedica de la fapte de vagabondaj,cersetorie, sau prostitutie;

• pentru oferirea de bauturi alcoolice spre consum într-unlocal public unui copil;

• pentru îndemnul sub orice forma al minorilor de a savârsicontraventii.

• decaderea d in drepturile parintesti (Codul familiei);• raspunderea civila a parintilor (Cod civil) pentru

faptele ilicite ale copiilor;• raspunderea pentru rea administrare (Codul

familiei). În calitatea lor de administratori, parintii raspund,ca si tutorele, pentru pagubele materiale pricinuite copiilor,din vinovatia lor.

• declararea judecatoreasca a abandonului de copii(Codul familiei).

Sanctiunide naturacivila saude dreptulfamiliei

(Codul familiei - iulie 1993, Codul Penal - modificat si republicatîn 16 aprilie 1997, Codul de Procedura Penala, Codul deProcedurî Civila, Legea 197 din 13 noiembrie 2000 pentrumodificarea si completarea unor dispozitii din Codul Penal, CodulCivil, Legea privind sanctionarea faptelor de încalcare a unornorme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice nr. 61/1991 - republicata în Monitorul Oficial 9 din 24 ianuarie 1997,Legea cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului decopii nr. 47/1993, Ordonanta Guvernului privind protectiacopilului aflat în dificultate nr. 26/1997)

Sanctiunide naturacontraven-tionala


Platapensiei deîntretinere

Actelenecesare

Organulcompetent

• parinti si copii (fara deosebire daca sunt din casatoriesau din afara casatoriei);

• adoptator si adoptat;• bunici si nepoti;• strabunici si stranepoti;• frati si surori;• celelalte persoane anume prevazute de lege.

Când parintii naturali sau adoptivi sunt despartiti în faptsau în drept si nu se înteleg asupra obligatiei de întretinere cele revine fata de copiii lor, organul competent de decizie esteinstanta pe raza careia se afla domiciliul pârâtului. Se stabilesteo pensie de întretinere. Pensia de întretinere se datoreaza dela data înregistrarii cererii de chemare în judecata.

I. Obligatia de întretinere în cazul parintilor despartitiîn fapt sau divortati

Obligatia de întretinere se executa în natura sau prin plataunei pensii în bani. Când întretinerea este datorata de parintesau de cel care adopta, ea se stabileste pâna la 1/4 din câstigulsau din munca pentru un copil, 1/3 pentru doi copii si 1/2 pentrutrei sau mai multi copii. Obligatia de întretinere înceteaza prinmoartea celui obligat la întretinere sau a celui îndreptatit la pensiade întretinere, precum si la majorat sau la îndeplinirea vârsteide 25 de ani în cazul continuarii studiilor.

• cererea de actiune în justitie în doua exemplare;• copia certificatului de casatorie (daca este cazul);• copia certificatului de nastere al copilului minor.

II. Obligatia de întretinere pentru copiii aflati îndificultate

În cazul în care Comisia pentru Protectia Copilului a hotarâtîncredintarea sau plasamentul unui copil aflat în dificultateaceasta va stabili, daca este cazul, si cuantumul contributiei

Persoaneleîntre careexistaobligatia deîntretinere

Organulcompetent

Obligatia de întretinere


(Codul familiei - iulie 1993, Ordonanta Guvernului privind protectiacopilului aflat în dificultate nr. 26/1997)

lunare a parintilor la întretinerea acestuia.Sumele astfel încasate se constituie venit la bugetul judetului,

respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, în subordineacaruia functioneaza comisia care a stabilit masura respectiva.

Daca plata contributiei la întretinerea copilului nu esteposibila, Comisia pentru Protectia Copilului poate obliga peparinte sa presteze o activitate neremunerata în folosulcolectivitatii, pe toata durata masurii încredintarii sau aplasamentului.


Organulcompetent

Drepturileparintilor

Copilul locuieste la parintii sai. Daca parintii nu locuiescîmpreuna, acestia vor decide, de comun acord, la care dintre eiva locui copilul. În caz de neîntelegere între parinti, instantajudecatoreasca va decide.

Instanta judecatoreasca va hotarî caruia dintre parinti vafi încredintat copilul. În acest scop instanta va asculta parintii siautoritatea tutelara, tinând seama numai de interesele copilului,pe care de asemenea îl va asculta daca a împlinit vârsta de 10ani. Instanta va hotarî pentru fiecare copil daca acesta va fiîncredintat tatalui sau mamei. Pentru motive temeinice, copilulpoate fi încredintat unor rude sau altor persoane, cuconsimtamântul acestora, ori unor institutii de ocrotire.

Totodata, instanta judecatoreasca va stabili contributiafiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, învataturasi pregatire profesionala a copiilor.

Parintele divortat, caruia i s-a încredintat copilul, exercita cuprivire la acesta drepturile parintesti. Când copilul a fostîncredintat unei alte persoane sau unei institutii de ocrotire,instanta judecatoreasca va stabili care dintre parinti va exercitadreptul de a-i administra bunurile si de a-l reprezenta sau dea-i încuviinta actele. Persoana sau institutia de ocrotire careiai s-a încredintat copilul va avea fata de acesta numai drepturilesi îndatoririle ce revin parintilor privitor la persoana copilului.Parintele caruia nu i s-a încredintat copilul pastreaza dreptul dea avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea lacresterea, educarea, învatatura si pregatirea lui profesionala.

Încredintarea copilului sprecrestere si educare unuia dintreparinti (în cazul divortului ori însituatia copilului din afaracasatoriei)

Aspectegenerale


Întelegerea parintilor cu privire la încredintarea copiilor si lacontributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare,învatatura si pregatire profesionala a acestora va produce efectenumai daca a fost încuviintata de instanta judecatoreasca.

În cazul schimbarii împrejurarilor, la cererea oricaruia dintreparinti sau a copilului, daca acesta a împlinit vârsta depaisprezece ani, a autoritatii tutelare sau a vreunei institutii deocrotire, instanta judecatoreasca va putea modifica masurileprivitoare la drepturile si obligatiile personale sau patrimonialeîntre parintii divortati si copii.

• cererea de actiune în justitie în doua exemplare;• copie dupa certificatul de nastere al copilului;• copie dupa certificatul de casatorie sau, dupa caz, de

nastere al parintilor;• probe pentru sustinerea actiunii;• referat de ancheta sociala efectuat de autoritatea

tutelara din care sa rezulte conditiile pe care le pot asiguraparintii copiilor. Se cere opinia organului administratieipublice locale despre parintele caruia sa-i fie încredintatcopilul.

Actenecesare

(Codul familiei - iulie 1993)

Schimbareaîmprejurarilor


Realizareaacestuidrept

Organulcompetent

Actenecesare


Dreptul parintilor de a avealegaturi personale cu copilul

Situatiicând seacordaacest drept

• parintele divortat, caruia nu i s-a încredintat copilul,pastreaza acest drept;

• în cazul încredintarii copilului din afara casatoriei (acarui filiatie a fost stabilita fata de ambii parinti) ;

• în cazul decaderii parintelui din drepturile parintesti, dacaautoritatea tutelara încuviinteaza pastrarea legaturilorpersonale.

• prin vizitarea copilului la domiciliul celuilalt parinte,stabilindu-se exact zilele si durata vizitei;

• prin lasarea copilului în grija parintelui caruia nu i-a fostîncredintat cu acceptul acestuia si fara rea-credinta, înanumite zile si între anumite ore, timp pe care-l pot petreceîmpreuna la plimbare, spectacole, etc.;

• luarea copilului cu acordul expres al parintilor ladomiciliul parintelui caruia nu i-a fost încredintat, stabilindu-se exact perioada.

Daca parintii nu se înteleg în realizarea legaturilor personalemai sus citate cu copilul, organul competent pentru solutionareaconflictului este judecatoria în a carei raza teritorialadomiciliaza copilul. Persoana care este chemata în judecata esteparintele la care se afla copilul.

• cererea de chemare în judecata în doua exemplare;• copia certificatului de nastere al copilului;• copia hotarârii de încredintare a copilului.


Copilul locuieste de drept la parintii sai sau la unul dintreparinti, ori la familia sau în institutia de ocrotire unde a fostîncredintat sau dat în plasament.

Parintii si ocrotitorii legali au dreptul sa ceara înapoiereacopilului de la orice persoana care îl tine fara drept.

Organul competent sa hotarasca înapoierea copilului de lapersoanele care îl detin fara drept este judecatoria în a carei razadomiciliaza persoana care tine copilul fara drept.

Instanta judecatoreasca va respinge cererea daca înapoiereaeste contrara intereselor copilului. Acesta va fi ascultat dacaa împlinit vârsta de zece ani.

• cererea de actiune în justitie în doua exemplare;• copia hotarârii judecatoresti prin care s-a stabilit

domiciliul copilului sau prin care copilul a fost încredintat saudat în plasament.

Aspectegenerale

Persoanelecare pot cereînapoiereacopilului

Organulcompetent

Actenecesare

Înapoierea copilului de lapersoanele care îl tin fara drept



Daca sanatatea sau dezvoltarea fizica a copilului esteprimejduita prin felul de exercitare a drepturilor parintesti, prinpurtare abuziva sau prin neglijenta grava în îndeplinireaîndatoririlor de parinte, ori daca educarea, învatatura saupregatirea profesionala a copilului nu se face în spiritul respectuluifata de normele social-morale ale societatii, se poate ceredecaderea parintelui din drepturile parintesti.

Decaderea din drepturile parintesti poate fi dispusa de catreinstanta de judecata la cererea autoritatii tutelare sau a Comisieide Protectie a Copilului.

• cerere de chemare în judecata în trei exemplare;• depunerea de probe care sa justifice cererea.

Autoritatea tutelara va îngadui parintelui decazut dindrepturile parintesti sa pastreze legaturi personale cu copilul,exceptând cazurile în care, prin asemenea legaturi, cresterea,educarea, învatatura sau pregatirea profesionala a copilului ar fiîn primejdie.

Instanta judecatoreasca va reda parintelui decazut dindrepturile parintesti exercitiul acestor drepturi, daca au încetatîmprejurarile care au dus la decadere, astfel încât, prin redareaacestor drepturi, cresterea, educarea, pregatirea scolara siprofesionala si interesele patrimoniale ale copilului sa nu mai fieprimejduite.

Redarea drepturilor parintesti poate fi ceruta de catreautoritatea tutelara sau de catre parintele decazut dindrepturile parintesti, precum si de Comisia pentru ProtectiaCopilului..

Situatii dedecadere

Actenecesare

Decaderea din drepturile parintesti

Organelecompetente

Încuviintareapastrariilegaturilorpersonalecu copilul

Redareadrepturilorparintesti

(Ordonanta de Urgenta privind protectia copilului aflat îndificultate nr.26/1997, Codul familiei - iulie 1993)


Declararea judecatoreasca aabandonului

Copilul aflat în îngrijirea unei institutii de ocrotire socialasau medicala de stat, a unei institutii private de ocrotire legalconstituita sau încredintat în conditiile legii unei persoane fizicepoate fi declarat prin hotarâre judecatoreasca abandonat, caurmare a faptului ca parintii s-au dezinteresat de el în mod vadit,o perioada mai mare de 6 luni, si daca nici o ruda pâna la gradulIV inclusiv nu a solicitat încredintarea copilului spre crestere sieducare.

Prin dezinteres se întelege încetarea imputabila a oricarorlegaturi între parinti si copil, legaturi care sa dovedeasca existentaunor raporturi parintesti normale.

Dezinteresul manifestat fata de copil poate fi dovedit cuorice mijloc de proba (de regula, pe baza fisei de vizita).

Cererea pentru declararea abandonului se adreseazatribunalului judetean sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, peraza caruia se afla sediul institutiei de ocrotire sau domiciliulpersoanei fizice careia i s-a încredintat sarcina îngrijirii copilului.

Citarea parintilor, a autoritatii tutelare si a rudelor pâna lagradul IV inclusiv care cer sa i se încredinteze copilul sprecrestere si educare, este obligatorie.

Participarea procurorului la proces este obligatorie.

Sesizarea instantei va fi facuta de serviciul public specializatsau conducerea institutiei (unitati sanitare sau organisme privateautorizate) unde se afla copilul parasit, daca institutia arepersonalitate juridica. Sesizarea poate fi facuta si de procuror,în termen de 3 luni de la data împlinirii termenului de 6 luni decând parintii au încetat legaturile cu copilul.

• cererea adresata instantei judecatoresti pentru decla-rarea judecatoreasca a abandonului;

• ancheta sociala efectuata de autoritatea tutelara com-

Aspectegenerale

Actelenecesarepentrusesizareainstantei

Organulcompetent

Cine poatesesizainstanta

Dezinteresulfata decopil


(Legea cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului decopii nr. 47/1993, Cod de Procedura Civila)

petenta cu privire la conditiile abandonarii copilului, situatiaparintilor, starea psihofizica, de instruire si educare acopilului, conditiile pe care le are si modalitatea deîmbunatatire a acestora, precum si orice alte date interesândcresterea, instruirea si educarea copilului. În cadrul ancheteisociale autoritatea tutelara îsi va exprima opinia în legaturacu pozitia sa fata de cererea de declarare judecatoreasca aabandonului.

• dovezi din care rezulta ca parintii s-au dezinteresat deel, în mod vadit, o perioada mai mare de 6 luni;

• copie legalizata dupa certificatul de nastere al copilului.Copilul care a împlinit vârsta de 10 ani va fi ascultat în instanta.

În cazul declararii abandonului, instanta deleaga exercitiuldrepturilor parintesti serviciului public specializat, institutiei deocrotire sociala sau medicala daca au personalitate juridica siorganismelor private autorizate.

Instanta competenta poate decide oricând, la cererea unuiasau a ambilor parinti, redarea exercitiului drepturilor parintesti,daca au încetat împrejurarile care au condus la declarareaabandonului si daca exercitiul acestor drepturi este în interesulcopilului. Aceste dispozitii nu se aplica în cazul în care copilul afost adoptat în conditiile legii.



Prin tutela copilului se înfaptuieste ocrotirea acestuia înconditiile în care copilul este lipsit de ocrotirea parinteasca. Tu-tela se exercita numai în interesul minorului.

Autoritatea tutelara de la domiciliul copilului. Instituireatutelei si numirea tutorelui se face prin dispozitia primarului.Tutore poate fi o ruda a copilului sau o alta persoana careîndeplineste conditiile stabilite prin lege.

În cazul în care ambii parinti sunt morti, necunoscuti, decazutidin drepturile parintesti, pusi sub interdictie, disparuti, ori declaratimorti, copilul este lipsit de îngrijirea ambilor parinti si, deasemenea, în cazul desfacerii adoptiei.

Au obligatia ca, în termen de cel mult cinci zile de la datacând se afla de existenta unui minor lipsit de îngrijire parinteasca,sa înstiinteze autoritatea tutelara:

a) persoanele apropiate minorului precum si administratoriisi locatarii casei în care locuieste minorul;

b) serviciul de stare civila, cu prilejul înregistrarii mortiiunei persoane, precum si biroul notarial de stat, cu prilejuldeschiderii unei mosteniri;

c) instantele judecatoresti, procuratura si politia cu prilejulpronuntarii, luarii sau executarii unor masuri privative delibertate;

d) organele administratiei de stat, organizatiile obstesti,institutiile de ocrotire, precum si orice alta persoana.

Numirea tutorelui se face de autoritatea tutelara, din oficiusau cu ocazia încunostiintarii acesteia de catre cei obligati saînstiinteze autoritatea tutelara.

Copilul pus sub tutela locuieste la tutore. Numai cuîncuviintarea autoritatii tutelare minorul poate avea o alta locuinta.

• copilul sau persoana pusa sub interdictie;• cel decazut din drepturile parintesti sau declarat incapabil

Tutela

Competenta

Definitie

Cine nupoate fitutore

Situatii deinstituire atutelei

Numireatutorelui

Domiciliulcopilului

Obligatia deînstiintare aautoritatiitutelare


de a fi tutore;• cel caruia i s-a restrâns exercitiul unor drepturi politice

sau civile, fie în temeiul legii, fie prin hotarârejudecatoreasca, precum si cel cu rele purtari;

• cel lipsit de dreptul de a alege si de a fi ales;• cel care, exercitând o alta tutela, a fost îndepartat din

aceasta;• cel care, din cauza intereselor potrivnice cu ale copilului,

nu ar putea îndeplini sarcina tutelei.Daca vreuna din împrejurarile mai sus-mentionate apare în

timpul tutelei, tutorele va fi îndepartat.

• cel care are vârsta de 60 de ani împliniti;• femeia însarcinata sau mama unui copil mai mic de 8

ani;• cel care creste sau educa doi sau mai multi copii;• cel care, din cauza bolii, a infirmitatii, a profesiei

exercitate, a departarii domiciliului de locul unde se aflabunurile copilului sau din alte motive întemeiate, nu ar puteasa îndeplineasca aceasta sarcina;

• cel care exercita o alta tutela sau curatela.

• cerere de instituire a tutelei;• ancheta sociala cu privire la persoana tutorelui precum

si a copilului aflat în situatia de a fi pus sub tutela;• copie dupa certificatul de nastere al tutorelui;• copie dupa certificatul de nastere al celui pus sub tutela;• certificate de sanatate pentru tutore, sot, copii si celelalte

persoane care locuiesc împreuna cu acestia.

• de a creste copilul. El este obligat sa creasca copilul,îngrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, de educarea,pregatirea scolara si profesionala a acestuia;

• de a administra bunurile copilului si de a-l reprezenta înactele civile, însa pâna la data când acesta împlineste vârstade 14 ani (dupa îndeplinirea acestei vârste, minorul îsiexercita singur drepturile si îsi executa tot astfel obligatiile,însa numai cu încuviintarea prealabila a tutorelui);

• sa prezinte anual autoritatii tutelare o dare de seamadespre modul cum a îngrijit de copil, si cum a administratbunurile acestuia;

Actenecesare

Obligatiiletutorelui

Cine poaterefuzasarcinatutelei


• la încetarea tutelei, tutorele prezinta o dare de seamagenerala.Tutorele poate raspunde civil, penal sau contraventional

pentru abaterile savârsite în exercitiul functiei sale.Autoritatea tutelara va exercita un control efectiv si continuu

asupra modului în care tutorele îsi îndeplineste îndatoririle salecu privire la minor si bunurile acestuia. Pentru înlesnireacontrolului, autoritatea tutelara va putea cere colaborareaorganelor administratiei de stat competente si institutiilor deocrotire.

• copilul aflat sub tutela a devenit major (prin împlinireavârstei de 18 ani, iar în cazul fetei care s-a casatorit înaintede împlinirea acestei vârste);

• prin decesul copilului;• în cazurile în care au încetat motivele care au determinat

instituirea acestora (de ex., parintii au fost identificati sau afost ridicata decaderea lor din drepturile parintesti).

• decesul tutorelui;• tutorele este îndepartat de la tutela;• tutorele este înlocuit la cererea sa (tutorele care a cerut

înlocuirea este obligat sa-si exercite aceste atributii pâna larezolvarea cererii sale de înlocuire);

• numirea unui alt tutore în cazul în care copilul este pussub interdictie.

Tutela este o sarcina gratuita. Cu toate acestea,autoritatea tutelara, tinând seama de munca depusa înadministrarea averii si de starea materiala a minorului si atutorelui, va putea acorda acestuia din urma o remuneratie, carenu va depasi zece la suta din veniturile bunurilor minorului.Autoritatea tutelara, potrivit împrejurarilor, va putea modifica sausuprima aceasta remuneratie.

În timpul tutelei, casatoria este oprita între tutore si persoanaminora ce se afla sub tutela sa.

Încetareafunctiei detutore

Încetareatutelei

Dispozitiispeciale



Încetareacuratelei


Organulcompetent

Actenecesare

Curatela

Cazuri deinstituire acuratelei

Curatela este un mijloc de ocrotire subsidiar si temporar alcopilului aflat într-una din situatiile prevazute de lege.

• când exista interese contrare între parinte ori tutore sicopil;

• când din cauza bolii sau din alte motive, parintele saututorele este împiedicat sa îndeplineasca un anumit act înnumele persoanei pe care o reprezinta sau ale carei acte leîncuviinteaza;

• când pâna la numirea tutorelui unui copil este nevoie detimp si se impune luarea unor masuri provizorii, între carenumirea unui curator;

• pâna la solutionarea cererii de punere sub interdictie.

Autoritatea tutelara în raza careia se afla domiciliulminorului; instituirea curatelei se face prin dispozitia primarului.

• cerere de instituire a curatelei;• ancheta sociala;• copii dupa actele de stare civila ale copilului si

persoanelor propuse sa fie curator.

Curatela înceteaza când au încetat cauzele care au dus lainstituirea acesteia sau la instituirea tutelei, etc.

Definitie


Este o masura speciala de protectie a copilului prin care sestabileste filiatia între cel care adopta si copil, precum si rudeniaîntre copil si rudele adoptatorului. Adoptat poate fi copilul pânala dobândirea capacitatii depline de exercitiu. În mod exceptionalpoate fi adoptat si majorul daca a fost crescut în timpul minoritatiide persoana sau familia care solicita încuviintarea adoptiei.

• adoptia între frati este interzisa ;• adoptia unui copil de catre mai multe persoane (cu

exceptia cazului în care ea se face de catre sot si sotie,simultan sau succesiv).

• persoanele care au capacitate deplina de exercitiu,îndeplinesc conditiile legale si care sunt cu cel putin 18 animai în vârsta decât cei pe care doresc sa-i adopte (pentrumotive temeinice, instanta judecatoreasca va puteaîncuviinta adoptia chiar daca diferenta de vârsta întreadoptat si adoptatori este mai mica);

• persoanele sau familiile care prezinta conditiile materialesi garantiile morale necesare asigurarii dezvoltariiarmonioase a copilului.

• cererea persoanei sau familiei pentru eliberareaatestatului în vederea adoptiei;

• copii dupa actele de stare civila ale persoanelorsolicitante;

• certificate medicale eliberate de policlinica teritoriala;• certificate de cazier judiciar;• ancheta psihosociala;• atestatul Comisiei pentru Protectia Copilului;• dovada ca, copilul este adoptabil (consimtamântul

parintilor firesti, hotarârea de decadere din drepturileparintesti, de declarare a abandonului, etc.);

• consimtamântul familiei sau persoanei care doreste saadopte cu specificarea ca a luat la cunostinta despre stareade sanatate a copilului;

Persoanelecare potadopta

Actenecesarepentruincuviintareaadoptiei

Definitie

Adoptiileinterzise

Adoptia


• ancheta sociala la domiciliul parintilor firesti, dupa caz;• acte de sanatate pentru copil eliberate de policlinica

teritoriala;• hotarârea Comisiei pentru Protectia Copilului de

încredintare a copilului în vederea adoptiei;• avizul favorabil al Comisiei pentru Protectia Copilului în

raza careia se afla domiciliul copilului;• consimtamântul copilului care a împlinit 10 ani;• confirmarea Comitetului Român pentru Adoptii cu

exceptia cazurilor când sotul adopta copilul celuilalt sot sauadoptatorii sunt rude pâna la gradul IV cu copilul.

Consimtamântul parintilor poate fi exprimat numai dupatrecerea unui termen de 45 de zile de la nasterea copilului.

Parintele poate revoca (retrage) consimtamântul în termende 30 de zile de la data înscrisului autentic prin care a fostexprimat. Dupa expirarea acestui termen, consimtamântulparintelui devine irevocabil.

În cazul în care copilul este declarat judecatoresteabandonat, nu este necesar consimtamântul parintilor.

În cazul în care sunt îndeplinite toate conditiile legale, pentruca adoptia sa poata fi încuviintata, Comisia pentru ProtectiaCopilului poate încredinta copilul în vederea adoptiei uneipersoane sau familii care beneficiaza de atestat prin care seconfirma ca aceasta e apta sa adopte. Comisia pentru ProtectiaCopilului poate încredinta copilul în vederea adoptiei si uneipersoane sau familii care nu are cetatenia româna dar care areresedinta pe teritoriul statului român de cel putin 6 luni.

Încredintarea copilului în vederea adoptiei dureaza mini-mum 3 luni. Perioada pentru care copilul este încredintat sestabileste de Comisia pentru Potectia Copilului odata cuîncredintarea copilului în vederea adoptiei.

La sfârsitul acestei perioade Comisia pentru PotectiaCopilului hotaraste asupra eliberarii avizului referitor laîncuviintarea adoptiei. Eliberarea avizului prelungeste de dreptperioada pentru care copilul a fost încredintat în vedereaadoptiei, pâna la încuviintarea sau respingerea cererii pentruîncuviitarea adoptiei de catre instanta.

Încredintareacopilului învedereaadoptiei

Eliberareaavizului

Consimtamântulparintilor


Cererile persoanelor sau familiilor cu domiciliul sau resedintape teritoriul statului român care doresc sa adopte vor fi transmiseComitetului Român pentru Adoptii, dupa eliberareaatestatului, numai prin intermediul serviciilor publicespecializate din subordinea Comisiilor pentru Protectia Copiluluisau al organismelor private române autorizate.

Încuviintarea adoptiei este de competenta înstantelorjudecatoresti.

Cererile privitoare la încuviintarea adoptiei se judeca înprima instanta de tribunale. Hotarârile date în cauzele avândca obiect încuviintarea adoptiei nu sunt supuse apelului, dar potfi atacate direct în recurs.

Instanta competenta este cea în a carei raza teritoriala segaseste domiciliului copilului. Cauzele pentru judecarea caroranu se poate determina instanta competenta se judeca detribunalul municipiului Bucuresti. Actiunile si cererile privitoarela încuviintarea adoptiei sunt scutite de taxa de timbru.

• copilul dobândeste prin adoptie numele celui care adopta.Daca adoptia se face de soti care nu au un nume de familiecomun, acestia sunt obligati sa declare instantei numele pecare copilul urmeaza sa-l poarte.

• pe baza hotarârii definiteve si irevocabile de încuviintarea adoptiei, serviciul de stare civila competent va întocmi, înconditiile legii, un nou act de nastere al copilului, în careadoptatorii vor fi trecuti ca fiind parintii sai firesti. Vechiulact de nastere se va pastra, mentionându-se pe margineaacestuia întocmirea noului act.

• adoptia îsi produce efectele de la data ramâneriiirevocabile a hotarârii judecatoresti.

Adoptia poate fi desfacuta la cererea copilului care a împlinitvârsta de 10 ani sau a Comisiei pentru Protectia Copilului în razacareia se afla domiciliul acestuia, daca desfacerea este îninteresul superior al copilului.

Instanta se va pronunta si cu privire la numele copilului.Parintii firesti ai copilului redobândesc drepturile si obligatiile

parintesti numai daca instanta nu decide o alta masura deprotectie a copilului, în conditiile legii.

Organulcompetentpentrueliberareaconfirmariide adoptie

Instantacompetentapentruîncuviintareaadoptiei

Efecteleadoptiei

Desfacereaadoptiei


(Ordonanta de Urgenta cu privire la adoptie nr. 25/1997)

Cererea de desfacere a adoptiei urmeaza aceleasi reguli decompetenta ca si cele pentru încuviintarea acesteia.

• de a informa copilul ca este adoptat de îndata ce vârstasi gradul de maturitate a acestuia o permite si de a notificaacest lucru Comisiei pentru Protectia Copilului;

• de a exercita drepturile si obligatiile parintesti.

• fapta parintelui, tutorelui sau ocrotitorului legal alcopilului, care pretinde sau primeste, pentru sine sau pentrualtul, bani sau alte foloase materiale în scopul adoptieicopilului se pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani;

• fapta persoanei care, în vederea obtinerii unui folos ma-terial necuvenit, intermediaza sau înlesneste adoptarea unuicopil se pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani.Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar

daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plataechivalentului lor în bani.

Obligatiileparintiloradoptatori

Sanctiuni


Alocatia de stat pentru copii

• copiii în vârsta de pâna la 16 ani;• copiii care urmeaza una din formele de învatamânt

prevazute de lege pâna la împlinirea vârstei de 18 ani;• copiii încadrati în gradul I sau II de invaliditate, pâna la

împlinirea vârstei de 18 ani;• copiii cu handicap pâna la împlinirea vârstei de 18 ani;• tinerii în vârsta de peste 18 ani pâna la terminarea

cursurilor învatamântului liceal sau profesional (tinerii carerepeta anul scolar nu beneficiaza de alocatie de stat, cuexceptia celor care repeta din motive de sanatate, doveditecu certificat medical);

• copiii cetatenilor straini si ai persoanelor fara cetatenierezidenti în România, în conditiile legii, daca locuiescîmpreuna cu parintii.

• cerere;• copie dupa certificatul de nastere al copilului;• dispozitie de instituire a tutelei, curatelei, hotarâre de

încredintare sau plasament, dupa caz;• certificat de persoana cu handicap (daca se impune).

Cererea se face în numele copilului de catre parinti sau unuldintre parinti (în caz de neîntelegere, pe baza deciziei autoritatiitutelare).

Actele se depun la:1. consiliile locale comunale, orasenesti, municipale sau

ale sectoarelor municipiului Bucuresti, unde copiii sirespectiv parintii au domiciliul sau resedinta, ori de catrereprezentantii legali pentru copiii în vârsta de pâna la 7 ani,inclusiv pentru cei care împlinesc aceasta vârsta în cursulanului scolar, pâna la data de 31 august în fiecare an si nusunt scolarizati, precum si pentru cei care au absolvitînvatamântul general obligatoriu înainte de împlinirea vârsteide 16 ani si nu urmeaza alta forma de în-vatamânt. Plata seface de catre Directia Muncii si Protectiei Sociale.

Cinebeneficiazade alocatiede stat

Actenecesare

Depunereaactelor si acereriipentrustabilireaalocatiei destat

Realizareacererii


2. la unitatile scolare unde sunt înscrisi copiii care urmeazao forma de învatamânt, precum si cei care întrerup temporarscoala din motive de sanatate dovedite cu certificatul medical;

3. la inspectoratele teritoriale de stat pentru persoanelecu handicap, pentru copiii cu handicap, precum si pentru ceicare pâna la împlinirea vârstei de 16 ani au contactat oinvaliditate încadrata în gr. 1 sau 2.Plata alocatiei de stat pentru copii se face în luna urmatoare

celei în care s-a nascut copilul. Plata alocatiei de stat pentru copiise poate face si din urma (retroactiv), dar nu mai mult de 12 luni.Plata înceteaza începând cu luna urmatoare celei în care nu maisunt îndeplinite conditiile de acordare.

• unuia dintre parinti sau, în caz de neîntelegere, pe bazadeciziei autoritatii tutelare, parintelui la care s-a stabilit,prin hotarâre judecatoreasca, domiciliul minorului ori caruiai s-a încredintat spre crestere si educare;

• tutorelui, curatorului, persoanei careia i-a fost dat înplasament familial copilul sau încredintat spre crestere sieducare.Titular al dreptului de alocatie pentru copii este copilul. Plata

alocatiei de stat pentru copiii handicapati se face prin oficiilepostale.

Cuantumul alocatiei de stat este cel stabilit în conditiile legiisi se indexeaza. Copiii cu handicap beneficiaza de alocatia destat majorata în cuantum de 100%. Alocatia de stat se acordalunar.

Cuantumul lunar al alocatiei de stat pentru copii se stabilestedupa cum urmeaza:

a) 150.000 lei, în perioada ianuarie-iunie 2002; b) 180.000 lei, începând cu luna iulie 2002.

Plate seface:

Cuantumulalocatiei

(Legea privind alocatia de stat pentru copii nr. 61/1993, Lege nr.261/1998 pentru modificarea si completarea Legii nr. 61/1993 privindalocatia de stat pentru copii, Hotarârea Guvernului privind masurilepentru aplicarea dispozitiilor Legii nr. 61/1993 referitoare lagestionarea fondurilor, stabilirea si plata alocatiei de stat pentrucopii nr. 591/1993, Hotarâre privind stabilirea cuantumuluialocatiei de stat pentru copii nr. 1040/2001)


Cuantumulalocatiei

Familia care are în întretinere doi sau mai multi copii aredreptul la alocatie suplimentara, al carei cuantum se stabilesteîn functie de numarul copiilor.

Prin familie cu mai multi copii se întelege:a) sotul, sotia si copiii lor sau ai oricaruia dintre ei, având

domiciliul comun;b) persoana singura, necasatorita, vaduva sau divortata

si copiii acesteia cu care domiciliaza si care se afla înîntretinerea sa;Sunt considerati ca facând parte din familie si copiii adoptati,

copiii aflati în plasament familial sau încredintati.

Titular al dreptului la alocatia suplimentara pentru familiilecu mai multi copii este familia, prin reprezentantul stabilitconventional, administrativ sau judecatoresc al acesteia.

Alocatia suplimentara pentru familiile cu copii se acorda, lacererea reprezentantului familiei, stabilit de catre soti sau, în cazde neîntelegere între acestia, de catre autoritatea tutelara oriinstanta de judecata, dupa caz.

• familiile care au în întretinere cel putin doi copii în vârstade pâna la 16 ani sau pâna la 18 ani, daca acestia din urmaurmeaza cursurile de zi ale unei institutii de învatamânt, suntîncadrati în gradul I sau II de invaliditate ori sunt declaraticu handicap;

• familiile cetatenilor straini sau apatrizi care au domiciliulîn România, în conditiile stabilite de legea româna.

• 40.000 lei pentru familia care are doi copii în întretinere;• 80.000 lei pentru familia care are trei copii în întretinere;• 100.000 lei pentru familia care are patru sau mai multi

copii în întretinere.Începând cu data de 1 noiembrie 1999, cuantumul alocatiei

Alocatia suplimentara pentrufamiliile cu mai multi copii

Titularuldreptului laalocatie

Beneficiarulalocatiei

Termenulfamilie cumai multicopii

Titular aldreptului laalocatiasuplimentara


Modalitateade plata aalocatiei

Suspendareaplatiialocatiei

suplimentare a fost indexat cu 25%.Alocatia suplimentara pentru familiile cu copii nu este

impozabila si nu poate fi urmarita silit decât în vederea recuperariisumelor platite necuvenit cu acest titlu.

Cuantumurile se indexeaza prin hotarâre a Guvernului.

Cerere pentru stabilirea si acordarea dreptului la alocatiasuplimentara, formulata de catre titular (reprezentantul familiei)pe baza înscrierilor din livretul de familie (vezi capitolul).

Cererea se depune la primarul unitatii administrativ-teritoriale în a carei raza teritoriala are domiciliul familiaîndreptatita.

Primarul asigura primirea, verificarea, înregistrarea sitransmiterea lunara a cererilor titularilor la directiile generale demunca si protectie sociala judetene sau a municipiului Bucuresti,dupa caz.

Dreptul la alocatia suplimentara pentru familiile cu copii sestabileste prin decizia directorului general al directiei generalede munca si protectie sociala a judetului sau a municipiuluiBucuresti, dupa caz, si se acorda începând cu luna urmatoarecelei în care s-a înregistrat cererea.

Reprezentantul legal al familiei are obligatia sa comunice, înscris, în termen de 5 zile lucratoare, orice modificare privindsituatia familiei.

Comunicarea se înregistreaza la primarul unitatii admi-nistrativ-teritoriale în a carei raza teritoriala domiciliaza titularuldreptului si se transmite directiilor generale de munca si protectiesociala judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz.

Alocatia suplimentara pentru familiile cu mai multi copii seplateste titularului, prin mandat postal sau, la cererea acestuia,în cont personal.

Pe perioada încredintarii copilului într-o institutie de ocrotire,plata dreptului la alocatia suplimentara pentru familiile cu cu maimulti copii se suspenda.

Copiii încredintati unor institutii de ocrotire nu suntconsiderati ca fiind în întretinerea familiei.

Actenecesare

Depunereacererii

Obligatiareprezentan-tului legal alfamiliei


Sumele încasate necuvenit, cu titlu de alocatie suplimentarapentru familiile cu copii, se recupereaza prin decizia DirectoruluiGeneral al Directiei Generale de Munca si Protectie SocialaJudetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, de la titularuldreptului, în termen de 3 zile de la efectuarea platii.

În cazul în care sumele platite necuvenit nu se pot recupera,integral sau partial, acestea vor fi recuperate, prin decizie deimputare sau prin angajament de plata de la persoanele vinovatede producerea pagubei, pe o perioada de cel mult 3 ani.

Contestatiile formulate de titular împotriva deciziilor destabilire a dreptului la alocatia suplimentara pentru familiile cumai multi copii, precum si împotriva deciziilor de recuperare asumelor primite necuvenit se solutioneaza potrivit Legiicontenciosului administrativ nr. 29/1990.

Contestatiile împotriva deciziilor de imputare, precum siîmpotriva angajamentelor de plata asumate se solutioneazapotrivit Codului Muncii.

Contestareadeciziilor

(Legea privind alocatia suplimentara pentru familiile cu copii nr.119/1997, Hotarârea Guvernului privind indexarea cuantumuluialocatiei suplimentare pentru familiile cu copii nr. 961/1999)

Recuperareasumelorîncasatenecuvenit


Concediul pentru îngrijirea copiilorîn vârsta de pâna la 2 ani,respectiv 3 ani

• femeile asigurate în cadrul sistemului de asigurari socialede stat;

• femeile asigurate în cadrul sistemului de asigurari socialepentru agricultori;

• femeile cadre militare în activitate;• femeile asigurate în conditiile de mai sus, care au

adoptat, au fost numite tutore, li s-au încredintat copii sprecrestere si educare sau în plasament familial.De acest concediu poate beneficia, optional, oricare dintre

parintii copilului.

Obtinerea dreptului la concediu platit pentru îngrijirea copiilorîn vârsta de pâna la 2 ani se face în baza prezentariiurmatoarelor documente, anexate la cererea solicitantului:

a) certificatul de nastere al copilului;b) dupa caz, adeverinta sau declaratia pe proprie

raspundere care sa certifice ca celalalt parinte nubeneficiaza de acelasi drept, actul de tutela, certificatul dedeces, în cazul copilului orfan de un parinte, actul de adoptie.Documentele mentionate la lit. b) vor fi prezentate lunar, cu

exceptia certificatului de deces.

Concediul se acorda, la cerere, în afara concediului platitpentru sarcina si lauzie de 126 zile, în continuarea acestuia dinurma sau oricând pâna la împlinirea de catre copil a vârstei de 2ani. Perioada concediului pentru îngrijirea copilului în vârsta depâna la 2 ani constituie vechime în munca.

Drepturile se acorda de la data depunerii cererii si se achitala termenele prevazute de reglementarile legale privind plataindemnizatiilor de asigurari sociale.

În cazul persoanelor angajate pe baza de contracteindividuale de munca pe perioade determinate, dreptul se acorda

Beneficiariiconcediului

Durataconcediului

Actenecesare


pe perioada valabilitatii contractului de munca. În situatiile deîncetare a activitatii persoanelor juridice sau fizice angajatoare,acestor persoane li se vor plati indemnizatiile cuvenite potrivit legii,direct din fondurile asigurarilor sociale, prin Directiile Judetenede Munca si Protectie Sociala. Dovada încetarii activitatiiangajatorilor se va face în conformitate cu prevederile legale.

Angajatorii nu pot dispune desfacerea contractelorindividuale de munca ale angajatilor pe timpul cât acestiabeneficiaza de indemnizatii în baza Legii nr. 120/1997.

Femeile asigurate în cadrul sistemului de asigurari socialede stat si femeile cadre militare în activitate au dreptul, pe durataconcediului pentru îngrijirea copilului, la o indemnizatiereprezentând 85% din salariul de baza si celelalte veniturisalariale pe baza carora se stabileste contributia de asigurarisociale, respectiv din venitul de asigurare.

Femeile asigurate în cadrul sistemului de pensii si altedrepturi de asigurari sociale ale agricultorilor au dreptul, pe durataconcediului pentru îngrijirea copilului, la o indemnizatiereprezentând 80% din media lunara a venitului asigurat din ultimele6 luni pentru care a fost achitata contributia prevazuta de lege.

Indemnizatia se plateste pe baza cererii-tip privind solicitareadreptului de asigurari sociale, a livretului de familie sau acertificatului de nastere al copilului si, dupa caz, a certificatuluide persoana cu handicap.

Concediul pentru cresterea copilului cu handicap pâna laîmplinirea vârstei de 3 ani se acorda, la cerere, pe baza livretuluide familie sau a certificatului de nastere al copilului si acertificatului de persoana cu handicap, emis în conditiile legii.

(Lege privind concediul platit pentru îngrijirea copilului pâna la2 ani nr. 120/1997, Precizare privind aplicarea prevederilor Legiinr. 120/1997 privind concediul platit pentru îngrijirea copiilor învârsta de pâna la 2 ani nr. 961/1997, Ordonanta de urgenta nr.102/1999, Legea nr. 10/1999, Legea 210/1999, Lege privind sistemulpublic de pensii si alte drepturi de asigurari sociale 19/2000,Norme metodologice din 4 mai 2001 de aplicare a prevederilorLegii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturide asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare)

Indemnizatiade concediu

Concediulpentrucrestereacopilului cuhandicap

Cerereapentruindemnizatiade concediu


Concediile pentru sarcina si lauziesi indemnizatia de maternitate

Asiguratele au dreptul, pe o perioada de 126 de zilecalendaristice, la concediu pentru sarcina si lauzie, perioadaîn care beneficiaza de indemnizatie de maternitate.

De aceleasi drepturi beneficiaza si femeile care au încetatplata contributiei de asigurari sociale, în conditiile prezentei legi,dar care nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calitatii deasigurat.

Cuantumul lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85%din baza de calcul stabilita conform legii.

Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetulasigurarilor sociale de stat.

Concediile medicale pentru maternitate se acorda pe operioada de 126 de zile calendaristice, dintre care 63 de zileînainte de nastere (concediu de sarcina) si 63 de zile dupa nastere(concediu de lehuzie), care se pot compensa între ele, în functiede recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare.

Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, deconcediu pentru sarcina, începând cu luna a 6-a de sarcina, dacaprezinta certificatul de persoana cu handicap.

În cazul în care copilul se naste mort sau moare dupa nastere,în perioada de lehuzie indemnizatia de maternitate cuvenita seacorda pe toata durata concediului de maternitate.

• cerere-tip pentru solicitarea drepturilor de asigurari sociale;• dupa caz, certificatul de persoana cu handicap.

Beneficiariiindemnizatieidematernitate

Cuantumulindemnizatieidematernitate

Concediilepentrusarcina silauzie

(Lege privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurarisociale nr. 19/2000, Norme metodologice din 4 mai 2001 deaplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul publicde pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile sicompletarile ulterioare)

Actenecesare


Concediul si concediul medicalpentru cresterea copilului sauîngrijirea copilului bolnav

Asiguratii au dreptul la:a) indemnizatie pentru cresterea copilului pâna la

împlinirea vârstei de 2 ani si, în cazul copilului cu handi-cap, pâna la împlinirea vârstei de 3 ani;

b) indemnizatie pentru îngrijirea copilului bolnav învârsta de pâna la 7 ani, iar în cazul copilului cu handi-cap, pentru afectiunile intercurente, pâna la împlinireavârstei de 18 ani.Indemnizatiile se suporta integral din bugetul asigurarilor

sociale de stat.Beneficiaza, la cerere, de indemnizatia pentru cresterea

copilului sau pentru îngrijirea copilului bolnav, optional, unul dintreparinti, daca solicitantul îndeplineste conditiile de stagiu decotizare prevazute de lege (cel putin 6 luni, realizat în ultimele 12luni anterioare producerii riscului sau de cel putin 12 luni cotizateîn ultimele 24 de luni anterioare producerii riscului pentruasiguratii cu contract individual de munca pe duratadeterminata).

De aceleasi drepturi beneficiaza si asiguratul care, înconditiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, caruia i s-auîncredintat copii spre crestere si educare sau în plasament fa-milial.

Indemnizatia pentru cresterea copilului pâna la împlinireavârstei de 2 ani se acorda, la cerere, pe baza livretului de familie.

Indemnizatia pentru cresterea copilului cu handicap pâna laîmplinirea vârstei de 3 ani se acorda, la cerere, pe baza livretuluide familie si a certificatului de persoana cu handicap, emise înconditiile legii.

Indemnizatia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta depâna la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afectiuni intercurentepâna la împlinirea vârstei de 18 ani se acorda pe baza

Beneficiariiindemnizatiei

Actenecesare


certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familiesi a certificatului pentru persoanele cu handicap emis, în conditiilelegii, dupa caz.

Durata de acordare a indemnizatiei prevazute pentruîngrijirea copilului bolnav este de 14 zile calendaristice pe anpentru un copil, cu exceptia situatiilor în care copilul contracteazaboli contagioase, este imobilizat în aparat gipsat sau este supusunor interventii chirurgicale; durata concediului medical în acestecazuri va fi stabilita de medicul de familie.

Cuantumul lunar al indemnizatiei pentru cresterea copiluluisau îngrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de calculstabilita conform legii, pentru asiguratii sistemului de asigurarisociale de stat.

Plata indemnizatiilor de asigurari sociale se suspenda peperioada în care beneficiarul este decazut din drepturile parintesti,respectiv din dreptul de a fi tutore, sau copilul este abandonat oriinternat într-o institutie de ocrotire.

Reluarea în plata a indemnizatiei de asigurari socialesuspendate se face la cerere, începând cu ziua urmatoare celei încare a încetat cauza suspendarii.

Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstade pâna la 7 ani si a copilului cu handicap în vârsta de pâna la18 ani pentru afectiuni intercurente se acorda pentru perioadelesi afectiunile prevazute de lege.

Durata deacordare aindemnizatieipentru.îngrijireacopiluluibolnav

Cuantumulindemnizatiei


Suspendareaplatiiindemnizatiei

Concediulmedicalpentruîngrijireacopiluluibolnav


Dreptul laalocatiapentrucopiii nou-nascuti

Actenecesare

Alocatia pentru copiii nou-nascuti

Mamele au dreptul la o alocatie pentru fiecare dintreprimii 4 copii nascuti vii, în cuantum de 1.400.000 lei. Alocatiase acorda o singura data pentru fiecare copil nascut viu.

Alocatia se poate acorda reprezentantului legal al copiluluiatunci când mama nu este în situatia de a beneficia de acest drept.

Prin sintagma copil nou-nascut se întelege copilul învârsta de pâna la 6 luni.

Acordarea dreptului si plata alocatiei pentru copiii nou-nascuti se realizeaza pe baza de cerere si acte doveditoare, prindispozitie a primarului localitatii în a carei raza domiciliaza mamasau, dupa caz, unde a fost înregistrata nasterea copilului. Dupaefectuarea platii platitorul are obligatia de a înscrie pe versoulcertificatului de nastere original mentiunea "Achitat alocatiapentru copilul nou-nascut", data, semnatura si stampila.

Actele doveditoare pentru stabilirea si acordarea dreptuluiprivind alocatia pentru copiii nou-nascuti sunt:

• certificatul de nastere în original si în copie al copilului;• declaratia pe propria raspundere privind rangul

copilului nou-nascut;• dupa caz, copiile de pe certificatele de nastere ale

copiilor nascuti anterior.

În urma analizei cererii si a actelor doveditoare primaruldispune în cel mult 10 zile de la data înregistrarii cererii, dupacaz, acordarea sau neacordarea alocatiei pentru copiii nou-nascuti. În cazul neacordarii alocatiei pentru copiii nou-nascutimotivele care au stat la baza acestei dispozitii sunt comunicatesolicitantului în termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.

Acordareaalocatiei

Definitiacopiluluinou-nascut

(Lege privind venitul minim garantat nr. 416/2001, Normemetodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privindvenitul minim garantat din 25 octombrie 2001)


Ajutorul de deces

Ajutorul de deces se acorda în cazul decesuluiasiguratului, al pensionarului sau al unui membru de familiecare nu are un drept propriu de asigurari sociale si se afla înîntretinerea titularului la data decesului.

În cazul decesului asiguratului sau al pensionaruluibeneficiaza de ajutor de deces o singura persoana care poate fiîn ordine ierarhica:

• sotul supravietuitor;• copilul;• parintele;• tutorele sau curatorul;• mostenitorul, în conditiile dreptului comun, sau, în lipsa

acestuia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielileocazionate de deces.Asiguratul sau pensionarul beneficiaza de ajutor de deces

în cazul decesului unui membru de familie aflat în întretinerea sasi care nu are un drept propriu de asigurari sociale. Se consideramembru de familie:

a) sotul;b) copiii proprii, copiii adoptati, copiii aflati în plasament

familial sau cei încredintati spre crestere si educare familiei,în vârsta de pâna la 18 ani sau, daca îsi continua studiile,pâna la terminarea acestora, fara a depasi vârsta de 26 deani;

c) parintii si bunicii oricaruia dintre soti.Dovada ca membrul de familie s-a aflat în întretinerea asi-

guratului sau a pensionarului se face prin declaratie pe propriaraspundere.

În cazul decesului copilului inapt pentru munca, indiferent devârsta, prestatia se acorda cu conditia prezentarii certificatului deîncadrare într-o categorie de persoane cu handicap sau, în lipsaacestuia, a actului medical vizat de medicul expert al asigurarilorsociale, prin care se atesta boala care l-a facut inapt pentru muncasi data ivirii acesteia.

Beneficiariiajutoruluide deces

Aspectegenerale



• cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurarisociale;

• certificat de deces - în original si copie;• actul de identitate al solicitantului;• acte de stare civila ale solicitantului, din care sa rezulte

gradul de rudenie cu decedatul, sau, dupa caz, actul careatesta calitatea de mostenitor, tutore, curator;

• acte din care sa rezulte ca s-au suportat cheltuieliocazionate de deces;

• certificatul de încadrare într-o categorie de persoane cuhandicap sau actul medical prin care se atesta boala care l-afacut inapt pentru munca pe copil si data ivirii acesteia.

Se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor socialede stat si nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu brutpe economie prognozat si facut public de catre CNPAS, con-form legii (pâna la data de 31 decembrie a anului curent).

Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familiereprezinta jumatate din cuantumul în aliniatul anterior.

Ajutorul de deces se suporta din bugetul asigurarilor socialede stat si se acorda, la cerere, pe baza certificatului de deces.

Dupa efectuarea platii ajutorului de deces platitorul dedrepturi de asigurari sociale are obligatia de a înscrie pe versoulcertificatului de deces original mentiunea "ACHITAT", data,semnatura si stampila.

Cuantumulajutoruluide deces

Actenecesare


Conditii deacordare aajutoruluisocial

Ajutorul social acordat sotiilorcelor care satisfac serviciulmilitar obligatoriu

Centrele militare organizeaza activitatea de primire, înre-gistrare si solutionare a cererilor pentru acordarea ajutoarelor,asigura evidenta si plata acestora.

Sotiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, carenu realizeaza venituri sau acestea sunt mai mici decâtsalariul de baza minim brut pe tara, beneficiaza, la cerere, deajutor social lunar, pe perioada satisfacerii serviciului militarobligatoriu de catre sot, daca se gasesc în una dintre urmatoarelesituatii:

a) sunt gravide, începând cu luna a patra de sarcina;b) au copii în întretinere în vârsta de pâna la 7 ani;c) sunt încadrate în gradul I sau II de invaliditate.

Ajutorul social lunar se acorda la cererea sotiei celui caresatisface serviciul militar obligatoriu, înregistrata la centrulmilitar care a efectuat încorporarea.

La cerere se anexeaza actul de identitate al solicitantei(copi), certificatul de casatorie (copie), acteledoveditoare privind veniturile nete realizate în lunaanterioara depunerii cererii, precum si, dupa caz,urmatoarele acte doveditoare:

a) copii ale certificatelor de nastere ale copiilor în vârstade pâna la 7 ani;

b) dovada din care sa rezulte ca solicitanta este gravida,începând cu luna a IV-a de sarcina;

c) copie dupa decizia de încadrare în gradul I sau II deinvaliditate;

d) dupa caz, copie a hotarârii definitive de încuviintare aadoptiei, de încredintare sau plasament familial al minorului,potrivit legii.

Organulcompetent

Actenecesare


În urma verificarii îndeplinirii conditiilor pentru acordareaajutorului social lunar cererile sunt aprobate sau, dupa caz,respinse de comandantul centrului militar, în termen de 15 zilede la data înregistrarii acestora.

În cazul respingerii cererii se comunica solicitantei motivelecare au stat la baza acestei decizii.

Cuantumul ajutorului social lunar este de 1.400.000 lei si seindexeaza prin hotarâre a Guvernului. Fondurile necesare pentruplata ajutorului social pentru sotiile celor care satisfac serviciulmilitar obligatoriu se suporta de la bugetul de stat.

Plata ajutorului social se efectueaza începând cu lunaurmatoare depunerii cererii si înceteaza începând cu luna urmatoarecelei în care nu mai sunt îndeplinite conditiile legale care au statla baza acordarii acestuia.

Pe perioada executarii pedepsei cu închisoarea de catre militariajutorul pentru sotiile acestora se suspenda, plata urmând sa fiereluata începând cu luna în care cei în cauza au revenit la unitatilemilitare.

Plata ajutorului social se efectueaza lunar prin mandat postal,stat de plata sau în cont curent personal.

Sotiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriubeneficiare de ajutor social, au obligatia sa comunice în scriscentrelor militare orice modificare a situatiilor care au stat la bazaacordarii acestuia, în termen de 15 zile de la data la care aintervenit modificarea.

Plataajutoruluisocial


Obligatiilesotiilor

Cuantumulajutoruluisocial

Acceptareasaurespingereacererii


Pentru perioada sezonului rece, 1 noiembrie - 31 martie,persoanele singure si familiile beneficiare de ajutor social potrivitprevederilor legale primesc, o data cu acesta, un ajutor pentruîncalzirea locuintei.

Ajutorul pentru încalzirea locuintei se cuprinde în ajutorulsocial, prin majorarea nivelului lunar al venitului minim garantat,pentru perioada prevazuta mai sus, dupa cum urmeaza:

a) cu 500.000 lei/familie sau persoana singura, în cazul încare utilizeaza pentru încalzirea locuintei energia termicafurnizata de sisteme centralizate;

b) cu 250.000 lei/familie sau persoana singura, în cazul încare utilizeaza pentru încalzirea locuintei sisteme de încalzirecu lemne, carbuni, gaze naturale si combustibili petrolieri.Cuantumurile se indexeaza anual, daca este cazul, prin

hotarâre a Guvernului.

Ajutorul pentru încalzirea locuintei se acorda familiilor saupersoanelor singure beneficiare de ajutor social, dupa cumurmeaza:

a) prin achitarea la furnizor a cheltuielilor pentruconsumul de energie termica, în limita sumei prevazute înparagraful anterior la litera a), pe familie sau persoanasingura care utilizeaza pentru încalzirea locuintei energiatermica în sistemele centralizate;

b) prin achitarea la furnizor a cheltuielilor pentruconsumul de gaze naturale, în limita sumei prevazute înparagraful anterior la litera b), pe familie sau persoanasingura care utilizeaza pentru încalzirea locuintei gaze natu-rale;

c) în lei, prin majorarea cuantumului lunar al ajutoruluisocial cu suma prevazuta în paragraful anterior la litera b),pe familie sau persoana singura care utilizeaza pentru

Ajutorul pentru încalzirealocuintei

Ajutorulpentruîncalzirealocuintei

Cuantumulajutorului

Forme deacordare aajutorului


Termenul dedepunere acererii

Actelenecesare

încalzirea locuintei lemne, carbuni sau combustibili petrolieri;d) în natura, prin acordarea de lemne, carbuni sau

combustibili petrolieri, în limita sumei prevazute în paragrafulanterior la litera b), pe familie sau persoana singura, în cazulîn care acestea sunt utilizate pentru încalzirea locuintei.

Ajutorul pentru încalzirea locuintei se acorda lunar, la cerereatitularului de ajutor social, întocmita conform modelului prevazutîn anexa la prezenta lucrare, depusa la primarul localitatii, dupacum urmeaza:

a) pâna la data de 25 a lunii curente pentru luna anterioara;b) cu 10 zile înainte de data stabilita pentru plata ajutorului

social.

În cazul primelor doua forme de acordare a ajutorului,cererea este însotita, dupa caz, de unul dintre urmatoarele actedoveditoare privind consumul de energie termica sau de gazenaturale în luna anterioara:

a) dovada eliberata de asociatia de locatari sau proprietari,din care sa rezulte suma datorata pentru cheltuielile cuîncalzirea locuintei;

b) factura însotita de contractul individual pentrufurnizarea energiei termice sau a gazelor naturale.În cazul în care titularul ajutorului social nu este titularul

contractului individual de furnizare a energiei termice sau agazelor naturale, ajutorul pentru încalzirea locuintei se acordasub conditia prezentarii unui contract de furnizare a energieitermice sau a gazelor naturale, încheiat de un membru al familieibeneficiare de ajutor social.



Venitul minim garantat; acordareaajutorului social

Venitul minim garantat se asigura prin acordarea ajutoruluisocial lunar. Instituirea venitului minim garantat se întemeiazape principiul solidaritatii sociale.

• familiile în care nu se realizeaza venituri ori se realizeazavenituri mici;

• persoanele singure, fara venituri sau cu venituri mici;• sotii despartiti în fapt, daca ancheta sociala justifica

acordarea acestuia;• cetateni ai altor state sau apatrizii, în conditiile legislatiei

române, care au resedinta în România sau, dupa caz,domiciliul în România;

• persoanele fara domiciliu, aflate în situatie de nevoie, pebaza declaratiei pe propria raspundere ca nu au solicitatdrepturile de la alte primarii.

Termenul familie desemneaza:• sotul si sotia sau sotul, sotia si copiii lor necasatoriti, care

locuiesc si gospodaresc împreuna;• persoana necasatorita care locuieste împreuna cu copiii

aflati în întretinerea sa.Se asimileaza termenului familie barbatul si femeia

necasatoriti, cu copiii lor si ai fiecaruia dintre ei, care locuiesc sigospodaresc împreuna.

Prin sintagma copiii aflati în întretinere se întelege, dupacaz:

• copiii pâna la vârsta de 18 ani sau, daca urmeaza oforma de învatamânt la cursuri de zi, prevazuta de lege, pânala împlinirea vârstei de 25 de ani, daca urmeaza studiisuperioare cu durata de scolarizare de maximum 5 ani, saude 26 de ani, în cazul în care urmeaza studii superioare cudurata de scolarizare mai mare de 5 ani;

• copiii în vârsta de peste 18 ani care, în conditiile legii,

Cinebeneficiazade ajutorulsocial

Familie

Venitulminimgarantat

Copii aflatiînîntretinere


sunt declarati persoane cu handicap accentuat sau grav orisunt încadrati în gradul I sau II de invaliditate.

Termenul copil desemneaza:• copilul provenit din casatoria sotilor;• copilul unuia dintre soti;• copilul adoptat;• copilul încredintat unuia sau ambilor soti;• copilul dat în plasament familial;• copilul pentru care s-a instituit tutela sau curatela.

Prin termenul persoana singura se întelege persoana carea împlinit vârsta de 18 ani, locuieste si se gospodareste singura.

Nivelul lunar al venitului minim garantat este de:a) 1.134.000 lei pentru familiile formate din 2 persoane;b) 1.575.000 lei pentru familiile formate din 3 persoane;c) 1.953.000 lei pentru familiile formate din 4 persoane;d) 2.331.000 lei pentru familiile formate din 5 persoane;e) câte 157.500 lei pentru fiecare alta persoana peste

numarul de 5 persoane, care face parte din familie, înconditiile prezentei legi.În situatia persoanelor singure nivelul lunar al venitului minim

garantat este de 630.000 lei.Nivelul venitului minim garantat se indexeaza anual prin

hotarâre a Guvernului, în raport cu evolutia preturilor de consum.

Ajutorul social se acorda în completarea veniturilor netelunare ale familiei sau ale persoanei singure, pentru asigurareavenitului minim garantat lunar. Astfel, cuantumul ajutorului so-cial se stabileste ca diferenta între nivelul lunar al venitului minimgarantat si venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.Daca din calcul rezulta un ajutor social mai mic de 50.000 lei, seacorda 50.000 lei.

Familiile si persoanele singure cu venituri nete lunare pânala nivelul venitului minim garantat beneficiaza de o majorare cu15% a cuantumului ajutorului social pe familie, în cazul în carecel putin un membru al familiei face dovada ca lucreaza pebaza de contract individual de munca sau conventie civila deprestari de servicii.

Ajutorul social se acorda începând cu luna urmatoare celei

Nivelullunar alvenituluiminimgarantat

Cuantumulajutoruluisocial

Copil

Persoanasingura


în care s-a înregistrat cererea.

La stabilirea venitului net lunar al familiei si, dupa caz, alpersoanei singure se iau în considerare toate veniturile pe caremembrii acesteia sau, dupa caz, persoana le realizeaza, inclusiv celecare provin din indemnizatia de somaj, creante legale, conventii civ-ile de întretinere aflate în executare, indemnizatii cu caracterpermanent, alocatii de stat pentru copii, alocatii suplimentare pentrufamiliile cu doi sau mai multi copii, alocatii de întretinere pentrucopiii încredintati sau dati în plasament, burse pentru elevi sistudenti acordate în conditiile legii, precum si ajutorul care seacorda sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu.

Daca familia are în proprietate terenuri, cladiri, spatiilocative sau alte bunuri, mobile ori imobile, la stabilirea venituluinet lunar al familiei se iau în considerare arenda, chiriile ori altefructe civile, naturale sau industriale, precum si veniturile carese pot obtine, dupa caz, din valorificarea bunurilor respective, subconditia pastrarii unei locuinte minime si a bunurilor necesarenevoilor familiale.

În cazul familiei sau al persoanei singure care locuieste sigospodareste împreuna cu alte familii sau persoane singure sicontribuie împreuna la achizitionarea sau la realizarea unorbunuri si a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumulacestora, la stabilirea cuantumului ajutorului social se iau înconsiderare atât veniturile nete lunare proprii, cât si partea ce îirevine de drept din veniturile lunare nete realizate în comun cupersoanele din gospodarie.

• cererea de acordare a ajutorului social;• declaratia privind veniturile realizate în luna anterioara

depunerii cererii de catre membrii familiei, ori de persoanasingura;

• acte doveditoare privind componenta familiei, dacaeste cazul.

Componenta familiei se dovedeste cu actele de identitateale solicitantului si ale membrilor familiei si, dupa caz, cuurmatoarele acte, în copie:

a) certificatul de casatorie;b) certificatele de nastere ale copiilor;c) copie dupa hotarârea definitiva de încuviintare a

Stabilireavenituluilunar alfamilieipentrudeterminareavenituluiminimgarantat

Actenecesare

Actedoveditoareprivindcomponentafamiliei


adoptiei, de încredintare sau plasament familial al minorului,potrivit legii;

d) copie dupa actul din care sa rezulte calitateasolicitantului de tutore sau curator;

e) acte din care sa rezulte ca un membru al familieiurmeaza o forma de învatamânt;

f) copii dupa acte din care sa rezulte încadrarea, potrivitlegii, în categoria persoanelor cu handicap accentuat saugrav ori în gradul I sau II de invaliditate, pentru persoaneleaflate în întretinere;

g) dupa caz, alte acte doveditoare privind componentafamiliei.Actele de identitate sunt, dupa caz, urmatoarele:

a) cartea de identitate, buletinul de identitate sau carteade identitate provizorie, în cazul cetatenilor români;

b) carnetul de identitate, legitimatia de sedere temporarasau documentul de identitate, eliberate de autoritatile românecompetente, în cazul cetatenilor straini sau apatrizi.

Pentru solutionarea cererii pentru acordarea ajutorului so-cial primarul dispune verificarea, în mod obligatoriu, la domiciliulsau, dupa caz, la resedinta solicitantului ajutorului social, asituatiei ce rezulta din datele înscrise în actele doveditoare.

Verificarea se realizeaza de personalul din cadrul aparatuluide lucru al consiliului local, care întocmeste ancheta sociala alcarei model este prezentat în anexa legii.

La definitivarea anchetei sociale se pot utiliza si informatiide la cel putin doua persoane care cunosc situatia materiala,sociala si civila a persoanelor din gospodaria solicitantului deajutor social. La efectuarea anchetei sociale pot participa sireprezentanti ai institutiilor publice sau ai organizatiilorneguvernamentale care îsi desfasoara activitatea pe teritoriulunitatii administrativ-teritoriale respective.

Plata ajutorului social în bani se face lunar pe baza de statde plata, mandat postal sau în cont curent personal.

Data platii ajutorului social si modalitatea de plata a acestuiase stabilesc de catre primar prin dispozitie care se aduce lacunostinta titularilor.

Pentru persoanele fara domiciliu plata ajutorului social se

Verificareadatelordeclarate

Plataajutoruluisocial


realizeaza în ultima zi lucratoare a lunii curente.În functie de rezultatele anchetei sociale acordarea ajutorului

social se poate organiza si în natura, prin asigurarea, pentru totisau pentru o parte din membrii familiei, respectiv pentrupersoana singura, a unor alimente si medicamente, precum si aaltor bunuri sau produse stabilite de primar. Contravaloareabunurilor si produselor nu poate depasi cuantumul ajutorului so-cial calculat pentru luna în care se acorda.

Reprezentantul titularilor ajutorului social are obligatia sacomunice primarului în scris orice modificare intervenita cuprivire la veniturile si la numarul membrilor familiei, în termende 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea.

Persoanele apte de munca din familiile beneficiare deajutor social, precum si persoanele singure apte de muncabeneficiare de ajutor social, care nu realizeaza venituri din salariisau din alte activitati desfasurate, potrivit legii, ca membruasociat sau persoana autorizata sa desfasoare o activitateindependenta, au obligatia de a efectua lunar, cel mult 72 de ore,la solicitarea primarului, actiuni sau lucrari de interes local.

Persoanele apte de munca ce nu realizeaza venituri dinsalarii sau din alte activitati desfasurate, potrivit legii, ca membruasociat sau ca persoana autorizata sa desfasoare o activitateindependenta au obligatia sa dovedeasca, din 3 în 3 luni, cuadeverinta eliberata de agentia teritoriala pentru ocuparea forteide munca, urmatoarele:

a) sunt luate în evidenta pentru încadrarea în munca;b) nu au refuzat nejustificat un loc de munca;c) nu au refuzat nejustificat participarea la un program de

pregatire profesionala.

Persoane apte de munca sunt persoanele care:• au vârsta cuprinsa între 16 ani si vârsta stabilita de lege

pentru pensionare;• nu urmeaza o forma de învatamânt cursuri de zi,

prevazuta de lege;• au starea de sanatate si capacitatea fizica si psihica care

le fac apte pentru prestarea unei munci.Nu are obligatia de a prezenta adeverinta eliberata de

agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca:

Obligatiilereprezentan-tuluititularilor sibeneficiarilorde ajutorsocial

Persoaneleapte demunca


a) persoana care are în îngrijire, potrivit legii, unul sau maimulti copii în vârsta de pâna la 7 ani;

b) persoana care urmeaza o forma de învatamânt lacursuri de zi, prevazuta de lege, pâna la împlinirea vârstei de25 de ani sau de 26 de ani în cazul celor care urmeaza studiisuperioare cu durata de scolarizare mai mare de 5 ani;

c) persoana care îndeplineste conditiile legale de pensionare;d) persoana adulta a carei incapacitate de munca este

dovedita prin acte medicale.

Cuantumul ajutorului social se modifica în urmatoarelesituatii:

a) venitul net lunar al familiei sau, dupa caz, al persoaneisingure ori numarul membrilor familiei difera fata de cel avutinitial în vedere la calculul ajutorului social;

b) persoanele apte de munca refuza nejustificat efectuareaactiunilor sau lucrarilor de interes local;

c) persoanele apte de munca nu prezinta, din 3 în 3 luni,adeverinta eliberata de agentia teritoriala pentru ocupareafortei de munca.În cazurile prevazute la literele b) si c) cuantumul ajutorului

social al familiei se modifica prin excluderea din numarulmembrilor de familie a persoanelor respective.

În cazul beneficiarului, persoana singura si apta de muncace nu este salariata si nu realizeaza venituri din alte activitatidesfasurate ca membru asociat sau ca persoana autorizata sadesfasoare o activitate independenta, plata ajutorului socialse suspenda în urmatoarele situatii:

a) nu prezinta, din 3 în 3 luni, adeverinta eliberata de agentiateritoriala pentru ocuparea fortei de munca;

b) refuza nejustificat efectuarea actiunilor sau lucrarilorde interes local.Modificarea cuantumului ajutorului social sau, dupa caz,

suspendarea platii acestuia se face prin dispozitie scrisa aprimarului, începând cu luna urmatoare celei în care s-auconstatat motivele si se comunica titularului în termen de 15 zilede la data emiterii acesteia.

În cazul modificarii cuantumului ajutorului social si, respectiv,al suspendarii acestuia, prezentarea de catre titular, în termen

Modificareacuantumuluiajutoruluisocial

Suspendareaplatiiajutoruluisocial


de 3 luni de la data emiterii dispozitiei primarului, a adeverinteieliberate de agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de muncaatrage, dupa caz:

a) recalcularea cuantumului ajutorului special, prinincluderea în numarul membrilor de familie a persoanelorrespective;

b) reluarea platii ajutorului social, în cazul persoanei singure.

Plata ajutorului social înceteaza în urmatoarele situatii:a) veniturile nete lunare ale familiei sau ale persoanei

singure depasesc nivelurile prevazute de Legea nr. 416/2001;b) familia sau persoana singura care primeste ajutor so-

cial îsi schimba domiciliul sau resedinta în alta unitateadministrativ-teritoriala;

c) plata ajutorului social a fost suspendata si în termen de 3luni de la data suspendarii nu a fost depusa adeverintaeliberata de agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca.Plata ajutorului social înceteaza începând cu luna urmatoare

celei în care au fost constatate situatiile de încetare a platii.Încetarea platii ajutorului social se face prin dispozitie aprimarului si se comunica în scris titularului în termen de 5 zilede la data emiterii acesteia.

Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii si SolidaritatiiSociale, precum si primarii pot acorda ajutoare de urgenta, înlimita fondurilor existente, familiilor sau persoanelor care se aflaîn situatii de necesitate datorate calamitatilor naturale, incendiilor,accidentelor, precum si altor situatii deosebite stabilite prin lege.

Primarii pot organiza acordarea ajutorului social în bani, înnatura si prin plata unor cheltuieli de întretinere si încalzire alocuintei, la preturile si tarifele stabilite potrivit legii.

Primarii pot dispune ca o parte din cheltuielile cuînmormântarea persoanelor din familiile beneficiare de ajutorsocial sa fie asigurate din fondurile alocate pentru plata ajutoruluisocial, în limita sumelor cuvenite familiilor în cauza.

Încetareaplatiiajutoruluisocial

Alteajutoare deurgenta



Cantinele de ajutor social

Cantinele de ajutor sociale sunt unitati publice deasistenta sociala, cu personalitate juridica, care presteazaservicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflateîn situatii economico-sociale sau medicale deosebite. Elefunctioneaza în subordinea consiliilor locale.

• copiii în vârsta de pâna la 18 ani, aflati în întretinereaacelor familii al caror venit net mediu lunar pe o persoana înîntretinere este sub nivelul venitului net lunar, pentru opersoana, luat în calcul la stabilirea ajutorului social;

• tinerii care urmeaza cursuri de zi la institutiile deînvatamânt, pâna la terminarea acestora, dar fara a depasivârsta de 25 de ani, respectiv 26 de ani în cazul celor careurmeaza studii superioare cu o durata mai mare de 5 ani,care se afla în situatia prevazuta la primul punct;

• persoanele care beneficiaza de ajutor social sau dealte ajutoare si al caror venit este de pâna la nivelul venituluinet lunar pentru o persoana singura, luat în calcul la stabilireaajutorului social;

• pensionarii;• persoanele care au împlinit vârsta de pensionare,

aflate într-una dintre urmatoarele situatii: sunt izolate social,nu au sustinatori legali, sunt lipsite de venituri;

• invalizii si bolnavii cronici;• orice persoana care, temporar, nu realizeaza

venituri pe o perioada de cel mult 90 de zile pe an.

Nu beneficiaza de serviciile prestate de cantinele deajutor social urmatoarele persoane:

• persoanele care detin, împreuna cu membrii familiei,terenuri agricole în suprafata de cel putin 20.000 m.p. înzonele colinare si de ses si de cel putin 40.000 m.p. în zonelemontane;

• persoanele carora li s-a oferit loc de muncacorespunzator pregatirii si nivelului studiilor, situatiei

Aspectegenerale

Beneficiariicantinelorde ajutorsocial

Cine nubeneficiaza


Organulcompetent

Actenecesare

Distribuireahranei

personale si starii de sanatate, situat la o distanta de cel mult50 km de localitatea de domiciliu, sau carora li s-a recomandatde catre oficiile fortei de munca, în scris, sa urmeze cursuri decalificare, recalificare, perfectionare sau, dupa caz, alte formede pregatire profesionala si au refuzat nejustificat oferta saurecomandarea.

Serviciile sociale ale cantinelor se presteaza gratuitpentru persoanele stabilite mai sus, care nu au venituri sau alecaror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar, pentru opersoana singura, luat în calcul la stabilirea ajutorului social.

Persoanele îndreptatite sa beneficieze de serviciile cantineide ajutor social si care realizeaza venituri ce se situeaza pestenivelul venitului net lunar pentru o persoana singura, luat în calculla stabilirea ajutorului social, pot beneficia de serviciile cantineide ajutor social, cu plata unei contributii de 30% din venitulpe persoana, fara a se depasi costul meselor servite, calculatpe aceeasi perioada.

Cererile pentru prestarea serviciilor cantinei sociale seaproba de catre primar pe baza anchetei sociale sau de catre opersoana împuternicita de acesta.

În cazurile de urgenta, servirea mesei la cantina de ajutorsocial poate fi aprobata, pentru cel mult 7 zile de catre directorulcantinei.

• cerere în care se invoca motivul solicitarii serviciului deasistenta sociala;

• copii dupa actele de stare civila.

Hrana pentru cele doua mese se distribuie, de regula, o datape zi, la sediul cantinei sau prin punctele de servire organizate înacest scop. Persoanele care, din motive obiective, rezultate dinancheta sociala, nu se pot deplasa la sediul cantinei, li sedistribuie hrana pentru cele doua mese zilnice la domiciliu, o datape zi, transportul gratuit al acesteia fiind aprobat de directorulcantinei de ajutor social.

(Lege nr. 208 din 15 decembrie 1997 privind cantinele de ajutorsocial)

Gratuitateaserviciilorsociale


Pensia de urmas

Au dreptul la pensie de urmas copiii si sotul supravietuitor,daca persoana decedata era pensionar sau îndeplinea conditiilepentru obtinerea unei pensii.

Copiii au dreptul la pensie de urmas:• pâna la vârsta de 16 ani;• daca îsi continua studiile într-o forma de învatamânt

organizata potrivit legii, pâna la terminarea acestora, fara adepasi vârsta de 26 de ani;

• pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceastas-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situatiileprevazute la lit. a) sau b).

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tottimpul vietii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacadurata casatoriei a fost de cel putin 15 ani.

În cazul în care durata casatoriei este mai mica de 15 ani,dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenitsotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna,respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie în minus.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferentde vârsta, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacadurata casatoriei a fost de cel putin 1 an.

Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferentde vârsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinators-a produs ca urmare a unui accident de munca, a unei boliprofesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza veniturilunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea esteobligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariulmediu brut pe economie.

Sotul supravietuitor care nu îndeplineste conditiile prevazutela art. 67 si art. 68 alin. (1) beneficiaza de pensie de urmas pe operioada de 6 luni de la data decesului, daca în aceasta perioadanu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentrucare asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de opatrime din salariul mediu brut pe economie.

Dreptul lapensia deurmas

Dreptulcopiilor lapensia deurmas

Dreptulsotuluisupravietuitorla pensiade urmas


Sotul supravietuitor care are în îngrijire la data decesuluisustinatorului unul sau mai multi copii în vârsta de pâna la 7 anibeneficiaza de pensie de urmas pâna la data împlinirii de catreultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizeazavenituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru careasigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de opatrime din salariul mediu brut pe economie.

Pensia de urmas se calculeaza, dupa caz, din:a) pensia pentru limita de vârsta aflata în plata sau la care

ar fi avut dreptul, în conditiile legii, sustinatorul decedat;b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul

sustinatorului a survenit înaintea îndeplinirii conditiilor pentruobtinerea pensiei pentru limita de vârsta si era în plata cupensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipata, pensieanticipata partiala sau ar fi avut dreptul, în conditiile legii, launa dintre aceste categorii de pensie.

Cuantumul pensiei de urmas se stabileste procentual dinpensia sustinatorului, în functie de numarul urmasilor îndreptatiti:

a) pentru un singur urmas - 50%;b) pentru 2 urmasi - 75%;c) pentru 3 sau mai multi urmasi - 100%.

Cuantumul pensiei de urmas, în cazul orfanilor de ambiiparinti, reprezinta însumarea drepturilor de urmas, calculatedupa fiecare parinte.

Drepturile de pensie de urmas se acorda la cerere:a) începând cu luna urmatoare decesului, în cazul în care

sustinatorul decedat era pensionar, daca cererea a fostdepusa în termen de 90 de zile de la data decesului;

b) de la data decesului sustinatorului, în cazul în caresustinatorul decedat nu era pensionar la data decesului,daca cererea a fost depusa în termen de 90 de zile de laaceasta data;

c) de la data depunerii cererii, în situatiile în care s-audepasit termenele prevazute la lit. a) si b).În cazul în care urmasul îndeplineste conditiile prevazute

de prezenta lege ulterior datei decesului sustinatorului asigurat,drepturile de pensie de urmas se acorda de la data îndeplinirii

Calcululpensiei deurmas

Cuantumulpensiei deurmas

Termenelede acordarea pensiei deurmas


conditiilor, daca cererea a fost depusa în termen de 90 de zilede la data îndeplinirii conditiilor. În situatia în care s-a depasittermenul prevazutde lege, drepturile de pensie de urmas se acordade la data depunerii cererii.

• cerere pentru înscrierea la pensie de urmas;• copii dupa actele de stare civila ale solicitantilor;• copie dupa decizia de pensie/talon de pensie (pentru

cazurile în care sustinatorul decedat avea calitatea depensionar);

• adeverinta de studii (elev sau student);• acte privind cauza decesului (cu exceptia situatiilor în

care sustinatorul decedat avea calitatea de pensionar);• declaratie pe propria raspundere, din care sa rezulte

ca urmasul nu a fost condamnat prin sentinta ramasadefinitiva pentru infractiunea de omor sau tentativa de omorcomisa asupra sustinatorului decedat.Pentru cazurile în care sustinatorul decedat nu avea calitatea

de pensionar: carnetul de munca (original si copie); carnetul deasigurari sociale (original si copie); alte acte prevazute de legeprivind vechimea în munca sau vechimea în serviciu realizata înalte sectoare de activitate; livretul militar (original si copie);diploma de studii (original si copie) sau adeverinta din care sarezulte durata normala si perioada studiilor, precum sicertificarea absolvirii acestora sau a recunoasterii acestora decatre statul român; adeverinta privind sporurile si adaosurilereglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual demunca; adeverinta privind conditiile de munca speciale si/saudeosebite; dovada certificarii stagiului de cotizare; procuraspeciala pentru mandatar; adeverinta din care sa rezulte dataîncetarii calitatii de asigurat; alte acte doveditoare.

Actenecesare

(Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturide asigurari sociale, Norme metodologice din 4 mai 2001 deaplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul publicde pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile sicompletarile ulterioare)


Pensia de invaliditate

Elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau celputin jumatate din capacitatea de munca datoritaaccidentelor sau bolilor profesionale survenite în timpul si dincauza practicii profesionale au dreptul la pensie de invaliditate.

În raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducerea capacitatii de munca, invaliditatea este:

a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala acapacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, deautoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitândîngrijire sau supraveghere permanenta din partea alteipersoane;

b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala acapacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a seautoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, faraajutorul altei persoane;

c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putinjumatate din capacitatea de munca, invalidul putând sapresteze o activitate profesionala.

Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale, înfunctie de afectiune, la intervale de 6-12 luni, pâna la împlinireavârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de caseleteritoriale de pensii. Dupa fiecare revizuire, medicul expert alasigurarilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite onoua decizie prin care se stabileste, dupa caz, mentinerea înacelasi grad de invaliditate, încadrarea în alt grad deinvaliditate sau încetarea calitatii de pensionar deinvaliditate, ca urmare a redobândirii capacitatii de munca.

Dreptul lapensia deinvaliditate

Dreptul lapensia deinvaliditate

Revizuireamedicala

(Norme metodologice din 4 mai 2001 de aplicare a prevederilorLegii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturide asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare,Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturide asigurari sociale)


Burse pentru elevi

Aspectegenerale

Elevii de la cursurile de zi din învatamântul de stat pot be-neficia de burse de merit, de studiu si de ajutor social.

Acordarea de burse de la bugetul de stat reprezinta o formade sprijin material vizând atât protectia sociala cât si stimulareaelevilor care obtin rezultate foarte bune la învatatura sidisciplina.

Bursa de ajutor social poate consta, dupa caz, în:a) în învatamântul prescolar - ajutorul acordat de catre

stat pentru copii aflati în gradinitele cu program prelungit sisaptamânal, pentru suportarea unei parti din costul hranei,diferentiat în functie de numarul de copii din fiecare familie,aflati în crese si gradinite, si de veniturile lunare brute cu-mulate ale parintilor sau ale sustinatorilor legali;

b) în învatamântul primar, secundar, liceal si postlicealde stat - o suma acordata lunar elevilor, în cazul în care nubeneficiaza de bursa de studiu, în functie de veniturile lunarece revin pe membru de familie;

c) în învatamântul superior - o suma acordata lunarstudentilor, în cazul în care nu beneficiaza de bursa de studiusau de bursa de merit, în functie de veniturile lunare ce revinpe membru de familie; studentii pot beneficia si de burse deajutor social pentru maternitate, îmbracaminte sau deces;

d) în învatamântul primar, secundar, liceal, postlicealsi superior - o suma acordata ocazional elevilor sistudentilor.

I. Burse pentru elevi

Bursele de merit si bursele de studiu se acorda elevilor dinînvatamântul preuniversitar de stat (primar, secundar, liceal sipostliceal), cursuri de zi, în functie de rezultatele obtinute laînvatatura.

Bursele de merit se acorda si în trimestrul I elevilor dinclasele X-XII (XIII), daca au obtinut în anul scolar anteriormedia generala de cel putin 9,80 si respectiv media 10 la purtare.

Bursa demerit sibursa destudiu

Formeleburselor deajutorsocial


Bursa deperformanta

Ele se revizuiesc trimestrial. Bursele de merit se acorda si elevilordin învatamântul liceal daca în anul scolar anterior au fost premiatila olimpiadele internationale scolare pe discipline de învatamânt.

Burse de studiu se acorda trimestrial elevilor de la liceu, cuconditia ca media trimestriala sau anuala sa fie de cel putin 9 si10 la purtare.

În cadrul bursei de merit se instituie bursa de performanta,acordata câstigatorilor locurilor I, II si III la fazele nationale aleolimpiadelor pe discipline, elevilor calificati la olimpiadeleinternationale, altor categorii de elevi care obtin rezultate devaloare în manifestari interne si internationale cu caracter cul-tural-artistic - bursa artistica - sau cu caracter sportiv - bursasportiva - si cu caracter tehnico-stiintific - bursa tehnico-stiintifica.

Bursele de ajutor social se acorda elevilor în functie desituatia materiala a familiei sau a sustinatorilor legali ori înalte cazuri prevazute de lege. Beneficiaza de bursa de ajutor so-cial urmatoarele categorii de elevi:

a) orfani, bolnavi de TBC si care se afla în evidentadispensarelor scolare, cei care sufera de diabet, boli maligne,sindromuri de malabsorbtie grave, insuficiente renalecronice, astm bronsic, epilepsie, cardiopatii congenitale,hepatita cronica, glaucom, miopie grava, boli imunologice,cei infestati cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, cei caresufera de poliartrita juvenila, spondilita anchilozanta saureumatism articular, handicap locomotor.

b) elevii din învatamântul preuniversitar din mediul ru-ral, scolarizati într-o alta localitate, pentru care nu se poateasigura masa în natura;

c) elevii proveniti din familii care îndeplinesc în modcumulat urmatoarele conditii:

• nu realizeaza venituri net mediu lunar, pe ultimele 12 luni,pe membru de familie, mai mare de 50% din salariul minimnet pe economie;

• nu detin terenuri agricole cu o suprafata mai mare de20.000 m2‚ în zonele colinare si de ses si de 40.000 m2‚ înzonele montane;

d) elevii din unitatile de învatamânt de stat, cursuri de

Bursa deajutorsocial


zi si cursuri serale, carora li se aplica prevederile Legeanr. 42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri siacordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, celorcare au fost retinuti în perioada 16-22 decembrie 1989, înbaza certificatului care atesta calitatea sa ori a unuia dintreparinti de "Erou-martir" sau "Luptator pentru VictoriaRevolutiei Române din Decembrie 1989", cu una dintrementiunile: ranit, retinut, ranit si retinut, remarcat prin faptedeosebite, însotit de brevet semnat de Presedintele României.

Pentru obtinerea bursei de ajutor social, elevii saureprezentantii legali ai acestora depun la comisia de atribuire aburselor din unitatea de învatamânt, în termenul stabilit deaceasta, o cerere însotita de acte doveditoare privind venitulmediu net lunar pe membru de familie. La stabilirea venituluimediu net lunar pe membru de familie se iau în calcul toateveniturile cu caracter permanent, realizate de membrii familiei,cu exceptia alocatiei suplimentare pentru familiile cu multi copii.

Acordarea burselor pentru motive medicale se face cuavizul medicului abilitat sa avizeze acordarea burselor conformLegii privind asigurarile sociale de sanatate nr. 145/1997, numaidupa efectuarea unor anchete sociale pentru a se analiza stareamateriala a familiei.

Bursele se acorda pe perioada cursurilor scolare,inclusiv pe timpul pregatirii si sustinerii examenului debacalaureat sau de diploma si pe perioada practicii înproductie. Bursele de ajutor social se acorda si pe perioadavacantelor scolare pentru elevii îndreptatiti sa o primeasca, înurmatoarele situatii:

a) celor care au promovat anul scolar sau celor care lasfârsitul anului scolar sunt corigenti la o singura disciplina deînvatamânt si au media anuala la purtare cel putin 8,00, cuexceptia celor care au depasit cu 2 ani vârsta clasei respective;

b) absolventilor clasei a VIII-a care fac dovada ca aureusit la examenul de admitere în clasa a IX-a (anul I) la ounitate de învatamânt de stat, cursuri de zi;

c) celor declarati repetenti din motive medicale.Acestia beneficiaza de burse inclusiv în primul trimestru al

clasei a IX-a, respectiv anul I.

Perioada deacordare aburselor deajutorsocial

Conditiipentruobtinereabursei deajutorsocial


Aspectegenerale

Revizuireaburselor deajutorsocial

Acordareaocazionalaa burselorde ajutorsocial

Organulcompetent

Actenecesare

Nu pot constitui criterii de acordare a burselor: religia, rasa,sexul, apartenenta politica a elevului sau a familiei acestuia,apartenenta la organizatii legal constituite, studiile efectuate înstrainatate, precum si accesul la burse din alte surse.

Bursele de ajutor social se acorda la începutul anului scolarsi pot fi revizuite trimestrial, în functie de modificarile interveniteprivind veniturile nete lunare ale familiei.

Bursa de ajutor social se poate acorda si ocazional, o datape an, elevilor din învatamântul de stat, cursuri de zi, ale carorvenituri nete lunare pe membru de familie nu depasesc 75% dinsalariul minim net pe economie, pe baza documentelordoveditoare de venituri. Cuantumul bursei de ajutor socialocazional trebuie sa fie cel putin egal cu cuantumul lunar albursei de ajutor social.

• cerere;• ancheta sociala (dupa caz);• acte medicale (dupa caz);• acte de venituri;• adeverinta privind suprafata de terenuri detinute de familie.

Organul competent pentru acordarea burselor este unitateade învatamânt unde învata elevul respectiv. Consiliul deadministratie al unitatii de învatamânt are obligatia de a afisa laloc vizibil Decizia Comisiei de acordare a burselor de merit, întermen de 3 zile de la luarea deciziei.

Daca cererea de acordare a bursei de ajutor social esterefuzata, elevii sau sustinatorii legali ai acestora pot contesta înscris hotarârea consiliului de administratie al unitatii deînvatamânt, în termen de 15 zile lucratoare de la data afisarii.

Contestatiile sunt rezolvate de catre Comisia de acordare aburselor de la nivelul inspectoratului scolar, în termen de 3 zilede la data expirarii termenului de contestatie.

II. Alte facilitati pentru elevi

Elevii beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru transportullocal în comun, de suprafata si subteran, precum si pentrutransportul intern auto, feroviar si naval, în tot timpul anului


calendaristic. Cei orfani sau proveniti din casele de copiibeneficiaza de gratuitati. Elevii din învatamântul de stat sau par-ticular beneficiaza de abonamente de calatorie pe cale ferata,cu numar nelimitat de calatorii pentru distante de pâna la 75km.

Pentru distante cuprinse între 75-500 km beneficiaza deabonamente lunare pe caile ferate cu 8 calatorii simple.

Elevii beneficiaza de tarife reduse cu 50% pentru accesulla muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film si altemanifestari culturale si sportive organizate de institutii publice.

III. Burse pentru studenti

Bursele de merit si bursele de studiu se acorda studentilordin învatamântul superior de stat, cursuri de zi, în functie derezultatele obtinute la învatatura, iar cursantilor de laînvatamântul postuniversitar, bursele se acorda prin concurs.

Pot primi burse numai studentii care au efectuat integral ac-tivitatile universitare în conformitate cu planurile de învatamânt.

Nu pot constitui criterii de acordare a burselor provenite de labugetul de stat: vârsta, sexul, religia, rasa, apartenenta politica acandidatului sau a familiei acestuia, apartenenta la organizatiilegal constituite ori cu activitate conform legislatiei romane;numarul de ani petrecuti în alte institutii de învatamant, studiileefectuate în strainatate, precum si accesul la burse din alte surse.

Cuantumul burselor de merit, al burselor de studiu si alburselor de ajutor social sunt stabilite de catre senatul universitar,în asa fel încât cuantumul minim al bursei sa acopere cheltuielilede cazare si de masa în caminele, respectiv la cantinelestudentesti. Cuantumul bursei de merit se recomanda a fi cu 20- 25% mai mare decât cuantumul bursei de studiu.

Bursele de ajutor social se acorda în functie de veniturilenete medii lunare ce revin pe membru de familieurmatoarelor categorii de studenti:

a) studentilor care nu realizeaza pe ultimele 3 luni un venitlunar net mediu pe membru de familie mai mare decâtsalariul de baza minim pe tara;

b) studentilor din institutiile de învatamânt superior de statcarora li se aplica prevederile Legea nr. 42/1990 pentrucinstirea memoriei eroilor-martiri si acordarea unor drepturi

Beneficiari

Cuantumulburselor

Conditii deacordare aburselor deajutorsocial


urmasilor acestora, ranitilor, celor care au fost retinuti înperioada 16-22 decembrie 1989, în baza certificatului careatesta calitatea sa ori a unuia dintre parinti de "Erou-martir"sau "Luptator pentru Victoria Revolutiei Române dinDecembrie 1989", cu una dintre mentiunile: ranit, retinut, ranitsi retinut, remarcat prin fapte deosebite, însotit de brevetsemnat de Presedintele României.

c) studentilor orfani de ambii parinti, celor proveniti dincasele de copii sau plasament familial;

d) studentilor bolnavi TBC care se afla în evidentadispensarelor medicale, celor care sufera de diabet, bolimaligne, sindromuri de malabsorbtie grave, insuficienta renalacronica, astm bronsic, epilepsie, cardiopatii congenitale,hepatita cronica, glaucom, miopie grava, boli imunologice,cei infestati cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA, spondilitaanchilozanta sau reumatism articular. Senatele universitarepot lua în considerare si alte boli cronice.

Bursa de ajutor social se poate acorda si ocazional încuantumul unei burse de ajutor social, în limita fondurilorrepartizate pentru burse, astfel:

a) bursa de ajutor social ocazional pentruîmbracaminte se poate acorda studentilor orfani de ambiiparinti, studentilor defavorizati social, studentilor proveniti dincasele de copii sau din plasament familial, care realizeazavenituri pe membru de familie pâna la 75% din salariul debaza minim pe tara, stabilit la începutul lunii în care studentula solicitat bursa. Bursa de ajutor social ocazional se poateacorda de doua ori în decursul unui an universitar, lasolicitarea studentului, indiferent daca studentul maibeneficiaza de alta categorie de bursa;

b) bursa de ajutor social ocazional de maternitate seacorda studentei sau studentului a carei/carui sot/sotie nurealizeaza venituri, o bursa pentru nastere si lauzie si o bursapentru procurarea lenjeriei copilului nou-nascut;

c) bursele de ajutor social ocazional în caz de decesse pot acorda pentru decesul unui membru al familieistudentului(ei) (sotie, sot, copil) sau în caz de deces alstudentului(ei), necasatorit(a) sau casatorit(a), cu sotie/sotcare nu realizeaza venituri. Suma care se atribuie în caz de

Acordareaocazionalaa burselorde ajutorsocial


deces este egala cu cuantumul lunar al bursei de ajutor social.

Bursele de merit, de studiu si de ajutor social se atribuiestudentilor pe durata anului universitar (cursuri, sesiuni deexamene, activitati practice, examen de licenta sau deabsolvire), în conformitate cu planul de învatamânt, cu exceptiavacantelor.

Bursele se atribuie si pe perioada vacantelor, în cuantumulbursei de ajutor social, daca studentii bursieri sunt orfani de ambiiparinti, daca provin din case de copii sau din plasament familial orisunt bolnavi T.B.C. si se afla în evidenta dispensarelor medicale,sufera de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbtie grave,insuficiente renale cronice, astm bronsic, epilepsie, cardiopatiicongenitale, hepatita cronica, glaucom, miopie grava, boliimunologice, sunt infestati cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA,spondilita anchilozanta sau reumatism articular acut.

Studentii care urmeaza concomitent doua specializari îninstitutii de învatamânt superior de stat pot beneficia de bursede la bugetul de stat numai de la una dintre institutii, cu conditiaca numarul total al anilor în care beneficiaza de bursa sa nudepaseasca numarul anilor de studiu prevazut ca durata descolarizare la specializarea de la care urmeaza sa beneficiezede bursa.

Absolventii cu diploma de licenta care urmeaza o a douaspecializare sau studentii reînmatriculati pot beneficia de bursede la bugetul de stat, cu conditia ca numarul anilor în care aubeneficiat de bursa sa nu depaseasca numarul anilor de studiuprevazut ca durata de scolarizare la specializarea de la careurmeaza sa beneficieze de bursa.

Durataburselor

Alte situatii

(Hotarârea Guvernului 859/1995, Hotarâre pentru modificareasi completarea Hotarârii Guvernului nr. 859/1995 privindacordarea de burse si alte facilitati financiare si materiale pentrucopiii, elevii, studentii si cursantii din învatamântul de stat nr.214/1996, Criteriu din 3 septembrie 1998 de acordare a burselorsi a altor forme de sprijin material pentru elevii din învatamântulpreuniversitar de stat, cursuri de zi, Criteriu general din 8 au-gust 1997 de acordare a burselor si a altor forme de sprijinmaterial pentru studentii si cursantii din învatamântul superiorde stat, cursuri de zi, Legea învatamântului 84/1995)


Categorii deafectiunicaredeterminastarea dehandicap

Certificatuldeexpertiza siorientarescolara siprofesionala

Protectia sociala a persoanelor cuhandicap

Persoanele cu handicap sunt acele persoane care au undezavantaj datorat unor deficiente fizice, senzoriale, psihicesau mentale, care le împiedica sau le limiteaza accesul normalsi în conditii de egalitate la viata sociala, potrivit vârstei, sexului,factorilor sociali, materiali si culturali, necesitând masuri deprotectie speciala în vederea integrarii lor sociale. Prindeficienta se întelege absenta, pierderea sau alterarea uneistructuri anatomice, fiziologice sau psihologice.

• afectiuni dermatologice;• afectiuni osteoarticulare;• afectiuni musculare;• colagenoze;• afectiuni respiratorii;• afectiuni cardio-vasculare;• afectiuni digestive;• afectiuni renale;• afectiuni anemii hemolitice cronice necompensate,

afectiuni hematologice;• boli cu deficit imunitar cronic;• tulburari cronice de metabolism si nutritie;• afectiuni endocrine;• persoanele cu lupus visceralizat;• afectiuni neurologice. Aceste afectiuni au un caracter

handicapant si în raport cu intensitatea deficitului functionalcare poate fi mediu, accentuat sau grav.

• afectiuni oculare;• afectiuni ORL;• infectie HIV/SIDA cu deficienta functionala.

Certificatul de expertiza si orientare scolara siprofesionala este eliberat de Comisia pentru Protectia Copilului,atât pentru copii cât si pentru tinerii cu handicap/deficienta careau împlinit vârsta de 18 ani si care au depasit cu mai mult de 3

Aspectegenerale


ani vârsta corespunzatoare clasei scolare.Eliberarea certificatului este scutita de taxa de timbru.Actele necesare pentru eliberea certificatului:

• cererea parintelui sau a reprezentantului legal;• certificatul medical eliberat de medicul specializat;• stabilirea QI în cazul copilului cu deficiente mentale;• copii dupa certificatul de nastere, respectiv cartea de

identitate;• caracterizarea scolara, daca se impune.

• acces liber si egal în orice institutie de învatamântobisnuit, în raport cu restantul functional si potentialul recu-perator;

• pregatire scolara la domiciliu pentru copiii nedeplasabili,pe durata învatamântului obligatoriu prevazut de lege;

• alocatie de stat pentru copiii cu handicap, în conditiilesi în cuantumul prevazute de lege, majorat cu 100%;

• alocatie de întretinere pentru copiii cu handicap, aflatiîn plasament familial sau încredintati, potrivit legii, unei familiisau unui Organism Privat Autorizat, în cuantumul prevazutde lege, majorat cu 50%;

• locuri de odihna gratuite în tabere, atât pentru copiiicu handicap, cât si pentru copiii prescolari, elevi sau studentiai persoanelor cu handicap, o data pe an;

• un asistent personal pentru copiii cu handicap grav.

Asistentul personal al persoanei cu handicap este persoanacare supravegheaza, acorda asistenta si îngrijire permanentacopilului sau adultului cu handicap grav.

În cazul copilului sau adultului cu handicap, fara discer-namânt, asistentul personal nu poate fi angajat decât cu acordulfamiliei sau al sustinatorilor legali ai persoanei cu handicap.

• sa participe la instructajul anual privind asistentaspecifica, organizat de primaria în a carei raza teritoriala îsiare domiciliul sau resedinta persoana cu handicap grav;

• sa presteze persoanei cu handicap toate activitatile siserviciile prevazute în contractul individual de munca sau înconventia civila încheiata cu autoritatile publice;

• sa trateze cu respect, buna-credinta si întelegerepersoana cu handicap si sa nu abuzeze fizic sau moral de

Drepturilecopiilor cuhandicap

Asistentulpersonal

Obligatiileasistentuluipersonal


Drepturilepersoaneicareîngrijesteun copil cuhandicap

Actenecesarepentruangajareaasistentuluipersonal

starea de incapacitate în care se gaseste aceasta;• sa sesizeze autoritatile publice locale si inspectoratele

de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap despreorice modificare survenita în starea fizica, psihica sau socialaa persoanei cu handicap, de natura sa modifice acordareadrepturilor sau a accesibilitatilor prevazute de lege.

• sa întocmeasca semestrial un raport de activitate, avizatde asistentul social din cadrul aparatului propriu al consiliuluilocal în a carui raza teritoriala îsi are domiciliul sau resedintapersoana cu handicap grav sau, dupa caz, de persoanadesemnata de angajator, care va cuprinde date privindevolutia persoanei cu handicap grav în raport cu obiectiveleprogramului individual de recuperare si integrare sociala, încazul existentei unui astfel de program. Raportul va fi adusla cunostinta persoanei cu handicap grav, sub semnaturaacesteia sau, dupa caz, a reprezentantului legal.

• concediu platit pentru îngrijirea copilului cu hadicap, pânala împlinirea vârstei de 3 ani;

• concedii medicale pentru îngrijirea copiilor cu handicapaccentuat sau grav, care necesita tratament pentru afectiuniintercurente, pâna la împlinirea de catre copil a vârstei de18 ani;

• gratuitatea serviciilor hoteliere, în cazul însotirii în spitala copiilor cu handicap, pentru membrul familiei care îlînsoteste.

• un salariu la nivelul salariului minim brut lunar alasistentului social personal;

• un program de lucru care sa nu depaseasca în medie 8ore pe zi si 40 de ore pe saptamâna.

• recunoasterea perioadei respective ca vechime înmunca.

• cerere;• certificat de persoana cu handicap;• copie certificat de nastere;• recomandare medicala pentru medicamente, proteze,

etc;• hotarârea Comisiei de Protectie a Copilului (dupa caz).


Contractul individual de munca al asistentului personalse încheie cu primarul localitatii de domiciliu sau, dupa caz, deresedinta, stabilita potrivit legii, a persoanei cu handicap grav, pebaza Hotarârii Consiliului local.

Contractul individual de munca se întocmeste în 3 exemplare,câte unul pentru fiecare parte contractanta, iar cel de-al treileaexemplar se transmite Inspectoratului de Stat Teritorial pentruPersoanele cu Handicap, în termen de 5 zile de la încheiereaacestuia.

Contractul individual de munca se încheie pe duratadeterminata, în functie de valabilitatea certificatului de persoanacu handicap, dar nu mai mult de un an, cu posibilitatea prelungirii.Pentru asistentii personali ai persoanelor cu handicap gravcontractul individual de munca se încheie pe duratanedeterminata.

Copiii cu handicap beneficiaza de alocatia de stat majorataîn cuantum de 100%. Alocatia de stat se acorda lunar.

Cuantumul lunar al alocatiei de stat pentru copii se stabilestedupa cum urmeaza:

a) 150.000 lei, în perioada ianuarie-iunie 2002;b) 180.000 lei, începând cu luna iulie 2002.

(Ordonanta de urgenta privind protectia speciala si încadrareaîn munca a persoanelor cu handicap nr. 102/1999, Metodologiedin 8 noiembrie 2001 privind functionarea comisiilor de expertizamedicala a persoanelor cu handicap, Legea privind alocatia de statpentru copii nr. 61/1993, Hotarâre privind stabilirea cuantumuluialocatiei de stat pentru copii nr. 1040/2001, Ordonanta Guvernuluiprivind protectia copilului aflat în dificultate nr.26/1997, Legeanr. 71/2002 de aprobare a Ordonatei de urgenta nr. 123/2001,Hotarârea Guvernului 1205/2001)

Alocatia destat pentrucopiii cuhandicap

Organulcompetent


Încadrarea în munca a copiilor

Vârsta deangajare

Copiii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajati cu contract demunca ca salariati. Copiii între 15 si 16 ani pot fi angajati numaicu încuviintarea parintilor sau a tutorilor, numai în munci potrivitecu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele lor.

Copiii au dreptul si obligatia sa-si continue studiile pentruabsolvirea învatamântului general obligatoriu. Unitatile care auîncadrat în munca tineri în vîrsta de 15-16 ani au obligatia sa-isprijine în vederea continuarii învatamântului general obligatoriu.

Încadrarea se face cu încuviIntarea ambilor parinti saua ocrotitorilor legali pentru copiii care nu au împlinit vârsta de 16ani. Încadrarea copiilor se face numai pentru munci potrivitecu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele lor.

Încuviintarea poate fi retrasa daca dezvoltarea minorului estepericlitata, caz în care contractul de munca înceteaza.

Avizul medicului este o conditie necesara si prealabila.

Încadrarea în munca a unei persoane se realizeaza prinîncheierea unui contract individual de munca în forma scrisa,obligatie ce revine persoanei fizice sau juridice în beneficiul careiaeste prestata munca, denumita angajator.

Munca poate fi prestata si prin încheierea de conventii civilede prestari de servicii în forma scrisa si înregistrata într-unregistru special.

Angajatorii au obligatia sa înregistreze atât contracteleindividuale de munca, cât si conventiile civile de prestari deservicii la directiile generale de munca si protectie sociala, întermen de 20 de zile de la încheierea acestora.

Pentru protectia sanatatii lor, tinerii sub vârsta de 18 ani,încadrati în munca, nu pot fi repartizati la locuri de munca cuconditii vatamatoare, grele sau periculoase si nu pot fi folositila munca în timpul noptii.

De asemenea, tinerii încadrati în munca, în vârsta de pîna la18 ani, nu pot fi folositi în munca peste durata legala a zilei delucru, decât în cazurile prevazute de lege.

Încuviintareaparintilor siavizulmedicului

Contractulindividualde munca

Protectiacopiilor sitinerilor


Se interzice folosirea tinerilor sub vârsta de 16 ani laefectuarea operatiilor manuale de încarcare, descarcare si trans-port, iar a tinerilor sub vârsta de 18 ani la operatiile cu materialesi produse periculoase (foarte toxice, explozive etc.).

Este interzisa munca tinerilor sub 18 ani sau a femeilor lalucrarile de vopsit care comporta utilizarea carbonatului bazic deplumb (ceruza), a sulfatului de plumb sau a miniului de plumb, sia tuturor produselor care contin acesti pigmenti.

Pentru copiii cu vârsta cuprinsa între 16 si 18 ani, maselemaxime admise de transportat, de sustinut sau de ridicat, suntstabilite în raport cu vârsta si sexul si anume, pentru femei (5kg) si pentru barbati (12 kg).

Exista activitati cu risc mare în care munca tinerilor sub 18ani este interzisa, ca de exemplu lucrul la înaltime, unele activitatidin exploatari forestiere, exploatari miniere etc., care suntreglementate prin Normele Specifice de Protectie a Muncii.

• cerere• adeverinta medicala;• copie dupa actele de studii;• cazier judiciar;• o recomandare de la ultimul loc de munca sau de la

unitatea de învatamânt;• curriculum vitae;• repartitia de la fortele de munca (dupa caz).

(Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului,ratificata prin Legea 18/1999, Constitutia României, Codul Muncii- Legea nr. 10/1972, republicata în 12 noiembrie 1997, Normegenerale de protectia muncii din 1 ianuarie 1996, Legea 6/1992privind concediul de odihna si alte concedii ale salariasilor, Legeanr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelorîncadrate în munca)

Actenecesarepentruangajare


Cele mai grave forme ale muncii copiilor sunt: a) toate formele de sclavie sau practicile similare, ca de

exemplu: vânzarea de sau comertul cu copii, servituteapentru datorii si munca de servitor, precum si munca fortatasau obligatorie, inclusiv recrutarea fortata sau obligatorie acopiilor în vederea utilizarii lor în conflictele armate;

b) utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopulprostituarii, productiei de material pornografic sau despectacole pornografice;

c) utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopulunor activitati ilicite, mai ales pentru productia si traficul destupefiante, asa cum le definesc conventiile internationalepertinente;

d) muncile care, prin natura lor sau prin conditiile în carese exercita, sunt susceptibile sa dauneze sanatatii, securitatiisau moralitatii copilului.

Orice membru (stat semnatar al Conventiei) trebuie, tinândseama de importanta educatiei pentru eliminarea muncii copiilor,sa ia masuri eficiente pentru:

a) a preveni angajarea copiilor în cele mai grave forme alemuncii copiilor;

b) a prevedea ajutorul direct necesar si adecvat pentru a-i sustrage pe copii de la cele mai grave forme ale munciicopiilor si a asigura readaptarea lor si integrarea lor sociala;

c) a asigura accesul lor la educatia de baza gratuita si, oride câte ori este posibil si potrivit, la formarea profesionala atuturor copiilor sustrasi de la cele mai grave forme ale munciicopiilor;

d) a identifica copii expusi în mod particular riscurilor si aintra în contact direct cu ei;

e) a tine seama de situatia particulara a fetelor.

(Conventia nr. 182 din 17 iulie 1999 privind interzicerea celormai grave forme ale muncii copiilor si actiunea imediata învederea eliminarii lor)

Forme grave ale muncii copilului

Formegrave alemunciicopilului

Obligatiilestatelorsemnatare


(Legea nr. 6/1992 privind concediul de odihna si alte concediiale salariatilor, Hotarârea Guvernului nr. 250/1992)

Concediufara plata

Dreptul laconcediu deodihna

Tinerii salariati în vârsta pâna la 18 ani, au dreptul la unconcediu platit de odihna de minim 24 zile lucratoare.

Se ia în considerare vârsta pe care acesti tineri au avut-o la1 ianuarie din anul calendaristic respectiv.

Nevazatorii au dreptul în fiecare an calendaristic, la unconcediu de odihna suplimentar de 6 zile lucratoare.

Salaria tii încadrati în grade de invaliditate au dreptul înfiecare an calendaristic, la un concediu de odihnasuplimentar de 3 zile lucratoare.

Pe perioada concediului de odihna se acorda o indemnizatiecare nu poate fi mai mica decât salariul de baza, sporul devechime si eventual indemnizatia pentru functia de conducere,luate împreuna.

Orice conventie prin care se renunta total sau în parte ladreptul la concediu de odihna este interzisa.

Concediul platit pentru evenimente familiale deosebite:• 5 zile pentru casatoria salariatului;• 3 zile pentru nasterea unui copil;• 3 zile pentru decesul sotului sau al unei rude pâna la

gradul 2 a salariatului.

Se acorda tinerilor salariati din unitatile bugetare si regiileautonome, pâna la 90 zile lucratoare anual sau mai mult de 90de zile pentru:

a) sustinerea examenului de bacalaureat, admiteres.a.m.d.;

b) pentru interese personale altele decât cele prevazuteexpres de lege pe durata stabilita prin acordul partilor.Concediile fara plata acordate în conditiile lit. a) nu afecteaza

vechimea în munca.

Concediupentruevenimentedeosebite

Concediul de odihna si alteconcedii ale salariatilor minori


Protectia sociala a somerilor

Persoana care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:a) este în cautarea unui loc de munca de la vârsta de mini-

mum 16 ani si pâna la îndeplinirea conditiilor de pensionare;b) starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac

apta pentru prestarea unei munci;c) nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau

realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri maimici decât indemnizatia de somaj ce i s-ar cuveni potrivitprezentei legi;

d) este în cautarea unui loc de munca;e) este înregistrata la Agentia Nationala pentru Ocuparea

Fortei de Munca sau la alt furnizor de servicii de ocupare,care functioneaza în conditiile prevazute de lege.

Persoana înregistrata la Agentia Nationala pentru OcupareaFortei de Munca sau la alt furnizor de servicii de ocupare,acreditat în conditiile legii, pentru a fi sprijinita în ocuparea unuiloc de munca.

Persoanele în cautarea unui loc de munca se pot afla în unadintre urmatoarele situatii:

a) au devenit someri în sensul precizat mai sus;b) nu au putut ocupa un loc de munca dupa absolvirea unei

institutii de învatamânt sau dupa satisfacerea stagiului militar;c) ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc

schimbarea acestuia;d) au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie

internationala, conform legii;e) straini care au fost încadrati în munca sau au realizat

venituri în România, conform legii;f) nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau

dupa eliberarea din detentie.

Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectivdomiciliul, în România ori sucursala, filiala, agentia, reprezentantadin România a unei persoane juridice straine cu sediul în

Definitie:somer

Calitatea deangajator

Calitatea depersoana încautareaunui loc demunca


strainatate, autorizata potrivit legii, care încadreaza forta demunca în conditiile legii.

Persoana fizica care realizeaza venituri, potrivit legii, si esteasigurata pentru riscul pierderii locului de munca, prin platacontributiei de asigurari pentru somaj.

Perioada în care s-a platit contributia de asigurari pentru somajatât de catre asigurat, cât si de angajator sau, dupa caz, numai decatre asigurat.

O compensatie partiala a veniturilor asiguratului ca urmare apierderii locului de munca sau a veniturilor absolventilorinstitutiilor de învatamânt si militarilor care au efectuat stagiulmilitar si care nu s-au putut încadra în munca;

1. Somerii sunt persoanele care se pot gasi în una dintreurmatoarele situatii:

a) le-a încetat contractul individual de munca din motiveneimputabile lor;

b) le-au încetat raporturile de serviciu din motiveneimputabile lor;

c) le-a încetat mandatul pentru care au fost numiti saualesi, daca anterior nu au fost încadrati în munca sau dacareluarea activitatii nu mai este posibila din cauza încetariidefinitive a activitatii angajatorului;

d) militari angajati pe baza de contract carora li s-adesfacut contractul înaintea expirarii duratei pentru care afost încheiat;

e) le-a încetat raportul de munca în calitate de membrucooperator, din motive neimputabile lor;

f) au încheiat contract de asigurare pentru somaj si nurealizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizatepotrivit legii venituri mai mici decât indemnizatia de somajce li s-ar fi cuvenit potrivit legii;

g) au încetat activitatea ca urmare a pensionarii pentruinvaliditate si care, în cazul recuperarii capacitatii de munca,nu mai pot fi reîncadrate în munca din cauza încetarii defini-tive a activitatii angajatorului sau din lipsa unui post vacantde natura celui ocupat anterior;

h) la încetarea concediului platit pentru cresterea copilului

Expresiastagiu decotizare

Calitatea deasigurat

Expresiaindemnizatiede somaj

Situatii desomaj


pâna la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazulcopilului cu handicap, în conditiile legii, nu a mai fost posibilareluarea activitatii din cauza încetarii definitive a activitatiiangajatorului;

i) nu s-au putut reîncadra în munca dupa efectuareastagiului militar din cauza încetarii definitive a activitatiiangajatorului;

j) reintegrarea în munca, dispusa prin hotarârejudecatoreasca definitiva, nu mai este posibila la unitatile lacare au fost încadrate în munca anterior, din cauza încetariidefinitive a activitatii, sau la unitatile care au preluatpatrimoniul acestora;

k) le-a încetat activitatea desfasurata exclusiv pe bazaconventiei civile.2. Sunt asimilate somerilor persoanele care îndeplinesc

urmatoarele conditii:a) sunt absolventi ai institutiilor de învatamânt, în vârsta

de minimum 18 ani, care într-o perioada de 60 de zile de laabsolvire nu au reusit sa se încadreze în munca potrivitpregatirii profesionale;

b) sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cuhandicap sau sunt absolventi ai institutiilor de învatamânt, învârsta de 16 ani, care, în cazuri justificate, sunt lipsite desustinatori legali sau ai caror sustinatori legali dovedesc casunt în imposibilitatea de a presta obligatia legala deîntretinere datorata minorilor;

c) sunt persoane care, înainte de efectuarea stagiului militar,nu au fost încadrate în munca si care într-o perioada de 30 dezile de la data lasarii la vatra nu s-au putut încadra în munca.

Somerii prevazuti în subcapitolul “Situatii de somaj”, partea1., beneficiaza de indemnizatie de somaj daca îndeplinesccumulativ urmatoarele conditii:

a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele24 de luni premergatoare datei înregistrarii cererii;

b) nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitatiautorizate, potrivit legii, venituri mai mici decât indemnizatiade somaj;

c) nu îndeplinesc conditiile de pensionare, conform legii;d) sunt înregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de

Conditii deobtinere aindemnizatieide nastere


munca în a caror raza teritoriala îsi au domiciliul sau, dupacaz, resedinta, daca au avut ultimul loc de munca ori aurealizat venituri în acea localitate.Constituie stagiu de cotizare si perioadele în care angajatorul

nu a platit contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj si seafla în procedura de executare silita, reorganizare judiciara,faliment, închidere operationala, dizolvare, lichidare sau nu si-aachitat contributiile datorita unor situatii de forta majora.

Somerii prevazuti în subcapitolul “Situatii de somaj”, partea2. beneficiaza de indemnizatii de somaj daca îndeplinesccumulativ urmatoarele conditii:

a) sunt înregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei demunca în a caror raza teritoriala îsi au domiciliul;

b) nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitatiautorizate, potrivit legii, venituri mai mici decât indemnizatiade somaj;

c) nu îndeplinesc conditiile de pensionare, conform legii.

Organul competent pentru acordarea indemnizatiei desomaj este Directia Muncii si Protectiei Sociale prin oficiile forteide munca de la domiciliul, sau dupa caz, de la resedintasolicitantului.

Indemnizatia de somaj se acorda somerilor prevazuti însubcapitolul “Situatii de somaj”, partea 1., pe perioade stabilitediferentiat, în functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza:

a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare depâna la 5 ani, dar nu mai putin de 1 an;

b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizarecuprins între 5 si 10 ani;

c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare maimare de 10 ani.Cuantumul indemnizatiei de somaj este o suma fixa,

neimpozabila, lunara, reprezentând 75% din salariul de bazaminim brut pe tara, în vigoare la data stabilirii acestuia.

Indemnizatia de somaj se acorda somerilor prevazuti însubcapitolul “Situatii de somaj”, partea 2., pe o perioada de 6 lunisi este o suma fixa, neimpozabila, lunara, al carei cuantumreprezinta 50% din salariul de baza minim brut pe tara, în vigoarela data stabilirii acesteia. Indemnizatia de somaj se acorda osingura data, pentru fiecare forma de învatamânt absolvita.

Organulcompetent

Cuantumulindemnizatieide nastere


Angajatorii care încadreaza în munca pe duratanedeterminata absolventi ai unor institutii de învatamânt primesc,pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare absolvent, o suma lunarareprezentând un salariu minim brut pe tara în vigoare.

Angajatorii care încadreaza în munca pe duratanedeterminata absolventi din rândul persoanelor cu handicapprimesc, pe o perioada de 18 luni, pentru fiecare absolvent, osuma lunara reprezentând 1,5 salarii minime brute pe tara învigoare. Angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile demunca sau de serviciu ale acestora cel putin 3 ani de la dataîncheierii.

Prin absolvent al unei institutii de învatamânt se întelegepersoana care a obtinut o diploma sau un certificat de studii, înconditiile legii, în una dintre institutiile de învatamânt gimnazial,profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat oriparticular, autorizat sau acreditat în conditiile legii.

Absolventii pot fi încadrati o singura data pentru fiecareforma de învatamânt, în termen de 12 luni de la data absolviriistudiilor.

În perioada celor 3 ani, absolventii pot urma o forma depregatire profesionala, organizata de catre angajator, în conditiilelegii. Cheltuielile necesare pentru pregatirea profesionala vor fisuportate, la cererea angajatorilor, din bugetul asigurarilor pentrusomaj.

Angajatorii care înceteaza din initiativa lor raporturile demunca sau de serviciu ale absolventilor, anterior termenului de 3ani prevazut, sunt obligati sa restituie, în totalitate, agentiilorpentru ocuparea fortei de munca sumele încasate pentru fiecareabsolvent, plus dobânda aferenta, calculata la nivelul celeiacordate de trezoreria statului pentru bugetul asigurarilor pentrusomaj.

(Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj sistimularea ocuparii fortei de munca)

Stimulareaangajatorilor


I. Înregistrarea nasterii

Întocmirea actului de nastere se face la autoritateaadministratiei publice locale în a carei raza administrativ-teritoriala s-a produs evenimentul.

• certificatul medical constatator al nasterii;• declaratia verbala a urmatoarelor persoane: oricare

dintre parinti sau, daca acestia, din diferite motive, nu o potface, medicul, persoanele care au fost de fata la nastere saupersonalul din unitatea în care a avut loc nasterea, rudele orivecinii care au luat cunostinta despre nasterea unui copil;

• actul de identitate al mamei si al declarantului;• dupa caz, certificatul de casatorie al parintilor;• declaratia de recunoastere, în cazul unui copil din afara

casatoriei, recunoasterea paternitatii având loc în momentuldeclararii nasterii;

• declaratia scrisa a parintilor, în cazul în care acestia aunume de familie diferite ori exista neconcordanta întreprenumele copilului trecut în certificatul constatator sideclaratia verbala a declarantului;

• dispozitia primarului, în cazul în care parintii nu se întelegcu privire la numele de familie sau prenumele copilului.

Au obligatia de a face declaratia de nastere oricare dintreparinti, iar daca, din diferite motive, nu o pot face, obligatia declarariirevine medicului, persoanelor care au fost de fata la nastere saupersonalului din unitatea în care a avut loc nasterea, rudelor orivecinilor care au luat cunostinta despre nasterea unui copil.

• 15 zile pentru copilul nascut viu si în termen de 3 zilepentru copilul nascut mort. Termenele se socotesc de la datanasterii si sunt calculate pe zile.

• 24 de ore de la data decesului, în cazul în care copilulnascut viu a decedat în perioada primelor 15 zile de lanastere. Termenul se calculeaza pe ore.

Organulcompetent

Actenecesare

Termenulde declararea nasterii

Actele de stare civila

Obligatia dea facedeclaratiade nastere


Când declaratia de nastere a fost facuta dupa expirareatermenelor prevazute mai sus, în limita termenului de un an de lanastere, întocmirea actului de nastere se face cu aprobareaprimarului. Termenul este calculat pe ani. Nedeclararea nasteriiîn termenele legale constituie contra-ventie si se sanctioneazacu amenda între 30.000 lei si 60.000 lei.

Când declaratia a fost facuta dupa trecerea unui an de ladata nasterii, întocmirea actului se face în baza hotarâriijudecatoresti definitive si irevocabile, care trebuie sa continatoate datele necesare întocmirii actului de nastere. Actiunea seintroduce la judecatoria în a carei raza are domiciliul persoanainteresata sau unde are sediul institutia de ocrotire a copilului.

Întocmirea actului de nastere al copilului gasit se face, întermen de 30 de zile de la data gasirii copilului, la autoritateaadministratiei publice locale în a carei raza administrativ-teritoriala a fost gasit, pe baza procesului-verbal întocmit depolitie, de medic si de reprezentantul autoritatii administratiei publicelocale, caruia îi revine si obligatia de a face Declaratia de înregistrarea nasterii. Daca nu se cunosc numele de familie si prenumelecopilului, acestea se stabilesc prin Dispozitie de catre primarullocalitatii unde se înregistreaza nasterea. Persoana care a gasitcopilul este obligata sa anunte, în termen de 24 de ore, politia si saprezinte copilul cu toate obiectele si înscrisurile aflate asupra lui.

În situatia în care copilul este abandonat de catre mama înspital, conducatorul unitatii sanitare are obligatia sa sesizezepolitia în termen de 24 de ore de la constatarea acestui fapt.

Daca nu a fost stabilita identitatea mamei în termen de 30de zile, întocmirea actului de nastere se va face pe bazacertificatului medical constatator al nasterii si a procesului-ver-bal încheiat de politie, de conducatorul unitatii sanitare si dereprezentantul autoritatii administratiei publice locale caruia îirevine si obligatia de a face Declaratia de înregistrare a nasterii.

II. Casatoria

Barbatul se poate casatori numai daca a împlinit vârsta de18 ani, iar femeia numai daca a împlinit 16 ani.

Cu toate acestea, pentru motive temeinice (de ex., graviditatea)

Organulcompetent

Întocmireaactului denastere alcopiluluigasit

Întocmireaactului denastere alcopiluluiabandonat

Conditii devârstaprivindcasatoria

Trecereaunui an dela datanasterii


se poate încuviinta casatoria femeii care a împlinit 15 ani.Încuviintarea se da de Presedintele Consiliului judetean sau dePrimarul General al Municipiului Bucuresti, în raza careia îsi aredomiciliul femeia, si numai în temeiul unui aviz dat de catre medic.

1. Casatoria se încheie de catre ofiterul de stare civila(primarul comunei, orasului, primarii de sectoare sauprimarul general al Municipiului Bucuresti sau delegatiiacestora) la sediul autoritatii administratiei publice locale amunicipiului, sectorului municipiului Bucuresti, orasului saucomunei în a carei raza administrativ-teritoriala îsi aredomiciliul sau resedinta unul dintre viitorii soti.

2. Casatoria se poate încheia în afara sediului autoritatiiadministratiei publice locale , cu aprobarea primarului,daca din motive temeinice unul dintre soti se afla înimposibilitatea de a se prezenta.

• declaratia de casatorie (care se face personal de viitorii soti);• actele de identitate;• certificatele medicale privind starea sanatatii acestora;

Certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiteriisi trebuie sa cuprinda mentiunea expresa ca persoana sepoate sau nu se poate casatori;

• daca este cazul, dovezi privind desfacerea sau încetareacasatoriei anterioare;

• în cazul existentei unor impedimente rezultate dinconditiile de vârsta, rudenie fireasca sau adoptie, se cereaprobarea presedintelui consiliului judetean sau a primaruluigeneral al municipiului Bucuresti;

• încuviintarea primarului pentru încheierea casatorieiînainte de împlinirea termenului de 10 zile de la înregistrareadeclaratiei de casatorie;

• în cazul casatoriei între cetatenii straini, dovezi eliberatede misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale tarilor aicaror cetateni sunt, din care sa rezulte ca sunt îndepliniteconditiile de fond, cerute de legea lor nationala, pentruîncheierea casatoriei.

Actelenecesarepentruincheiereacasatoriei

(Legea cu privire la actele de stare civila nr. 119/1996,Metodologia pentru aplicarea unitara a dispozitiilor Legii nr. 119/1996, Codul familiei, Decretul privind persoanele fizice si juridicenr. 31/1954)

Organulcompetent


Organulcompetent

Persoanelecarora li seelibereaza onoua CI

Aspectegenerale

Conditia devârstaprivindeliberareaCI

Cartea de identitate este documentul care se elibereazacetateanului român cu domiciliul în România, la împlinirea vârsteide 14 ani, si cu care se face dovada identitatii, a cetatenieiromâne si a domiciliului.

Cu cel putin 15 zile înainte de împlinirea vârstei de 14 ani,persoana fizica sau reprezentantul sau legal trebuie sa solicitesectiei de evidenta a populatiei eliberarea cartii de identitate.

Minorilor care, la împlinirea vârstei de 14 ani se gasescinternati în unitati de protectie sociala, li se elibereaza carti deidentitate prin grija administratiei unitatilor respective.

Cartea de identitate se întocmeste si se elibereaza de catresectia de evidenta a populatiei de la domiciliul sau resedintapersoanei care face cererea. Cartea de identitate se întocmestepe baza actelor cu care, potrivit legii, se face dovada în fataorganelor de politie, a numelui, starii civile, cetateniei române,domiciliului, precum si, dupa caz, a situatiei militare.

Cartea de identitate provizorie se elibereaza:a) persoanelor care au pierdut sau carora li s-a distrus,

deteriorat ori furat cartea de identitate, pâna la eliberareaalteia;

b) persoanelor care nu poseda toate actele necesareeliberarii cartii de identitate.Pentru cartea de identitate provizorie, termenul de

valabilitate se stabileste de sectia de evidenta a populatiei, faraa depasi 1 an.

Se elibereaza o noua carte de identitate atunci când:• copilul împlineste vârsta de 14 ani;• termenul pentru care cartea de identitate eliberata a

expirat;• s-a modificat data sau locul nasterii, numele sau

prenumele titularului ori prenumele parintilor;• a fost anulata cartea de identitate;

Cartea de identitate (CI)

Conditii deeliberare aunei noicarti deidentitate


• cartea de identitate a fost pierduta, distrusa, deterioratasau furata;

• fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cufizionomia titularului actului;

• interdictia de a se afla în anumite localitati a expirat saus-a revocat;

• în cazul schimbarii domiciliului.

Cu cel putin 15 zile înainte de împlinirea vârstei de 14 ani,cei în cauza sau reprezentantii lor legali vor solicita formatiunii deevidenta a populatiei, eliberarea cartii de identitate. Cererii pentrueliberarea cartii de identitate, li se vor alatura urmatoarele acte:

1. certificat de nastere (original si copie);2. actele de identitate ale ambilor parinti sau actul de

identitate al reprezentantului legal (original si copie);Daca parintii au domicilii diferite, acestia vor da declaratii

cu privire la adresa unde minorul va avea domiciliul stabil. Încazul în care parintii sunt divortati, este necesara hotarâ-rea dela divort prin care copilul a fost dat spre crestere si educare unuiadintre parinti si prin care s-a stabilit domiciliul acestuia.

3. actul cu care se face dovada spatiului de locuit (origi-nal si copie);

4. taxa ce reprezinta contravaloarea cartii de identitate,incluzând si valoarea fotografiei preluata cu ajutorulcalculatorului (digital);

5. timbru fiscal de 1.000 lei.

1. cerere pentru eliberarea actului de identitate (formular);2. certificat de nastere (original si copie);3. certificat de casatorie (original si copie);4. actul de identitate mai vechi (original si copie):

• buletin de identitate;• carte de identitate;• adeverinta de identitate.

5. livret militar (în original si copie). În cazul persoaneicare îndeplineste conditiile satisfacerii stagiului militar însa,din diferite motive nu a fost încorporata (de ex. - persoana încauza este student sau din motive de sanatate a amânat dataîncorporarii), se va adauga la actele necesare si o adeverintade luare în evidenta de catre Centrul Militar Judetean sau,dupa caz, Centrul militar al sectorului unde persoana are

ActelenecesarepentrueliberareaCI pentrucopiii careîmplinesc14 ani

ActelenecesarepentrueliberareaCI


(Legea cu privire la evidenta populatiei si cartea de identitate nr.105/1996, Hotarârea Guvernului nr. 112/1997 privind organizareaactivitatii de eliberare a cartilor de identitate, procedura depreschimbare esalonata a buletinelor de identitate actuale, precumsi aspectele privind termenele de valabilitate a acestora)

domiciliul. Aceeasi procedura se aplica si persoanei care afost clasata (cu revenire) în timpul satisfacerii stagiului militar.

6. actul care face dovada spatiului de locuit (original sicopie);

7. timbru fiscal de 1.000 lei;8. taxa ce reprezinta contravaloarea cartii de identitate,

incluzând si valoarea fotografiei preluata cu ajutorulcalculatorului (digital).

1. act de identitate;2. certificat de nastere (original si copie);3. certificat de casatorie, dupa caz (original si copie);4. act cu care se face dovada spatiului de locuit;5. livret militar, de la Comisariatul Militar;6. certificate de nastere pentru copiii sub 14 ani care îl

însotesc pe titular la domiciliu (original si copie);7. timbru fiscal de 5.000 lei.Persoana care îsi schimba domiciliul este obligata ca, în

termen de 15 zile de la data mutarii la noua adresa, sa se prezintela formatiunea de evidenta a populatiei pentru eliberarea unei noicarti de identitate. În situatia în care solicitantul nu este titularulspatiului de locuit, este necesara prezenta titularului pentru a dao declaratie de primire în spatiu a solicitantului.

1. Sectia de politie (directia de evidenta informatizata) decare apartine (cu domiciliul) solicitantul pentru eliberarea cartiide identitate;

2. Ghiseul de primire a actelor pentru primirea unui formularcerere ce se completeaza numai pe prima pagina în vedereaeliberarii actelor de identitate;

3. Ghiseul unde se preda formularul cerere împreuna cucelelalte acte mai sus aratate, pentru eliberarea unui bon deordine ce va fi înmânat persoanei ce se ocupa de fotografiere.De la acelasi ghiseu se obtine data de prezentare a persoaneipentru ridicarea actului de identitate solicitat.

ActelenecesarepentrueliberareaCI în cazulschimbariidomiciliului

Locurile deeliberare aCI


Pasaportul

Pasapoartele se elibereaza, la cerere, persoanelor care auîmplinit vârsta de 14 ani.

Copiii care nu au împlinit vârsta de 14 ani vor fi înscrisi înpasapoartele însotitorilor. În cazul când calatoresc neînsotiti li seelibereaza pasapoarte individuale.

Pentru înscrierea în pasaportul unuia dintre parinti a copiilorcare nu au împlinit vârsta de 14 ani este necesarconsimtamântul scris al celuilalt parinte. Consimtamântul scrisnu este necesar pentru parintele caruia minorul i-a fostîncredintat prin hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva.

Pasapoartele simple se elibereaza de Ministerul de Interneprin Directia de pasapoarte sau sectiile teritoriale subordonatesi se pastreaza de catre titulari.

Cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple se depun,personal de catre solicitanti la Directia de pasapoarte sau, dupacaz, la serviciile teritoriale pe raza carora au domiciliul.

• carte de identitate sau buletin de identitate (original sicopie);

• 2 fotografii tip pasaport;• 2 chitante CEC;• 2 formulare tip care se gasesc la Directia de

Pasapoarte;• certificat de nastere (original si copie).

Organulcompetent

Actenecesare

Conditia devârstaprivindeliberareapasaportului

(Ordonanta nr. 65/1997 privind regimul pasapoartelor înRomânia, Legea nr. 216/1998 pentru aprobarea OrdonanteiGuvernului nr. 65/1997)


Numelecopiluluidincasatorie

Copilul din casatorie primeste numele de familie comunal parintilor. Daca parintii nu au nume de familie comun, copilulva lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reu-nite. În acest caz, numele copilului se va stabili prin întelegereaparintilor si se va declara, odata cu nasterea copilului, la serviciulde stare civila. În lipsa unei asemenea întelegeri, autoritateatutelara în raza careia se afla domiciliul copilului va hotarî, tinândcont de opinia parintilor, daca copilul va purta numele unuia dintreei sau numele lor reunite.

Copilul din afara casatoriei dobândeste numele de familie alaceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost mai întâi stabilita.

În cazul în care filiatia a fost stabilita ulterior si fata decelalalt parinte, instanta judecatoreasca va putea daîncuviintarea copilului sa poarte numele acestuia din urma.

În cazul în care copilul a fost recunoscut în acelasi timp deambii parinti, el va lua numele de familie al unuia dintre ei orinumele lor reunite.

Copilul dobândeste prin adoptie numele celui care îl adopta;daca adoptia se face de catre soti care nu au nume de familiecomun, acestia sunt obligati sa declare instantei numele pe carecopilul urmeaza sa-l poarte.

La desfacerea adoptiei, copilul adoptat redobândestevechiul sau nume de familie; instanta judecatoreasca, pentrumotive temeinice, va putea însa încuviinta ca adoptatul sapastreze numele de familie dobândit prin adoptie.

Numele de familie si prenumele copilului gasit, se stabilesc,prin Dispozitie, de primarul comunei, orasului, municipiului saual sectorului municipiului Bucuresti, în raza caruia a fost gasit copilul.

Numele se poate schimba pe cale administrativa.Pentru copil, cererea de schimbare a numelui se face, dupa

caz, de parinti sau, cu încuviintarea autoritatii tutelare , detutore. Daca parintii nu se înteleg cu privire la schimbarea

Numele si prenumele copilului

Numelecopiluluidin afaracasatoriei

Numelecopiluluiadoptat

Numele siprenumelecopiluluigasit

Schimbareanumelui siprenumeluicopilului


Prenumelecopilului

Actenecesarepentruschimbareanumelui

(Legea cu privire la actele de stare civila nr. 119/1996, Codulfamiliei - iulie 1993, Decretul cu privire la nume nr. 975/1968)

Organulcompetent

numelui copilului, decizia va fi luata de autoritateatutelara. În cazul în care copilul a împlinit vârsta de 14ani, cererea va fi semnata si de acesta.

Pentru persoana pusa sub interdictie cererea deschimbare a numelui se face de catre tutore, cuîncuviintarea autoritatii tutelare.

Schimbarea numelui de familie al copilului se poatecere odata cu schimbarea numelui de familie al parintilorsau pentru motive temeinice, si separat. Schimbareaprenumelui copilului se poate cere oricând.

Prenumele se stabileste la data înregistrarii nasterii,pe baza declaratiei de nastere facuta de cel care declaranasterea, sub rezerva declaratiei scrise si a celuilaltparinte, daca exista neconcordanta între declaratia denastere si declaratia de nastere verbala facuta de cel caredeclara nasterea.

• cererea de schimbare a numelui;• copii certificate ori legalizate de pe certificatele

de stare civila ale celui care solicita schimbareanumelui;

• un exemplar al Monitorului Oficial al Românieiîn care a fost publicata cererea de schimbare a numelui;

• actul de consimtamânt, dat în forma autentica,al celuilalt sot, în cazul schimbarii numelui de familiecomun purtat în timpul casatoriei;

• copia deciziei de aprobare a autoritatii tutelare,în cazul în care parintii nu se înteleg cu privire laschimbarea numelui copilului;

• orice alte acte pe care solicitantul le consideranecesare pentru motivarea cererii sale.

Cererea de schimbare a numelui se depune laprimaria comunei, orasului, municipiului sau sectoruluimunicipiului Bucuresti unde domiciliaza parintii sau, dupacaz, tutorele.


Copilul locuieste la parintii sai.Daca parintii nu locuiesc împreuna, acestia vor decide, de

comun acord, la care dintre ei va locui copilul.Domiciliul copilului este stabilit la parintii sai sau la acela

dintre parinti la care el locuieste statornic. Domiciliul copilului,în cazul în care numai unul dintre parintii sai îl reprezinta ori încazul în care se afla sub tutela, precum si domiciliul persoaneipusa sub interdictie, este la reprezentantul legal.

În caz de neîntelegere între parinti, va decide instantajudecatoreasca tinând seama de interesele copilului, care valua în considerare recomandarea autoritatii tutelare, precumsi opinia copilului, daca acesta a împlinit vârsta de zece ani.

Copilul pus sub tutela locuieste la tutore. Numai cu în-cuviintarea autoritatii tutelare copilul poate avea o altalocuinta.

Pe durata încredintarii sau plasamentului, domiciliulcopilului este la persoanele carora le-a fost încredintat sau datîn plasament.

Domiciliulîn caz deneîntelegereîntre parinti

Domiciliul copilului

Domiciliulcopiluluiaflat subtutela,încredintatsau dat înplasament

(Codul familiei - iulie 1993, Decretul 31/1954 privind persoanelefizice si juridice)

Domiciliulcopilului


Dobândireacetateniei

Cetatenia copilului

Cetatenia româna a copilului se dobândeste prin:• nastere;• adoptie;• acordarea la cerere;

Copiii nascuti pe teritoriul României, din parinti cetateniromâni, sunt cetateni români. Sunt, de asemenea, cetateni românicei care:

• s-au nascut pe teritoriul statului român, chiar daca numaiunul dintre parinti este cetatean român;

• s-au nascut în strainatate si ambii parinti sau numai unuldintre ei are cetatenia româna.Copilul gasit pe teritoriul statului român este cetatean român,

daca nici unul dintre parinti nu este cunoscut.

Cetatenia româna se dobândeste de catre copilul cetateanstrain sau fara cetatenie prin adoptie, daca adoptatorii suntcetateni români, iar adoptatul nu a împlinit vârsta de 18 ani. Încazul în care numai unul din adoptatori este cetatean român,cetatenia adoptatului minor va fi hotarâta, de comun acord, decatre adoptatori. În situatia în care adoptatorii nu cad de acord,instanta judecatoreasca competenta sa încuviinteze adoptiava decide asupra cetateniei copilului, tinând seama de intereseleacestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani estenecesar consimtamântul acestuia. Daca adoptia se face de catreo singura persoana, iar aceasta este cetatean român, copiluldobândeste cetatenia adoptatorului.

În cazul declararii nulitatii sau anularii adoptiei, copilulcare nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat ca nu a fostniciodata cetatean român, daca domiciliaza în strainatate saudaca paraseste tara pentru a domicilia în strainatate.

În cazul desfacerii adoptiei, copilul care nu a împlinit vârstade 18 ani pierde cetatenia româna pe data desfacerii adoptiei,daca acesta domiciliaza în strainatate sau daca paraseste tarapentru a domicilia în strainatate.

Dobândireacetatenieiprin nastere

Dobândireacetatenieiprin adoptie


Copilul nascut din parinti cetateni straini sau fara cetateniedobândeste cetatenia româna odata cu parintii sai.

În cazul în care numai unul dintre parinti dobândestecetatenia româna, parintii vor hotarî, de comun acord, cu privirela cetatenia copilului. În situatia în care parintii nu cad de acord,tribunalul în raza caruia se afla domiciliul copilului va decide,tinând seama de interesele acestuia. În cazul în care copilul aîmplinit vârsta de 14 ani este necesar si consimtamântul acestuia.

Copilul dobândeste cetatenia româna pe aceeasi data cuparintele sau.

Cetatenia româna se poate acorda si persoanei care a avutaceasta cetatenie si care cere redobândirea ei, cu pastrareacetateniei straine si stabilirea domiciliului în tara sau cumentinerea acestuia în strainatate.

Parintii care se repatriaza si solicita redobândirea cetatenieiromâne hotarasc si în privinta cetateniei copiilor lor minori. Însituatia în care parintii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliulminorului va decide, tinând seama de interesele acestuia. Încazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesarconsimtamântul acestuia.

Dovada cetateniei române se face cu cartea de identitate,pasaportul sau certificatul constatator.

Cetatenia copilului pâna la vârsta de 14 ani se face cucertificatul sau de nastere, însotit de cartea de identitate saupasaportul oricaruia dintre parinti. În cazul în care copilul esteînscris în cartea de identitate sau în pasaportul unuia dintre parinti,dovada cetateniei se face cu oricare din aceste acte.

Daca dovada cetateniei copilului pâna la vârsta de 14 ani nuse poate face în conditiile alineatului precedent, dovada se vaputea face cu certificatul eliberat de organele de evidenta apopulatiei.

Dovada cetateniei copiilor gasiti se face, pâna la vârsta de14 ani, cu certificatul de nastere.

Dobândireacetatenieiprinacordarea lacerere

Dovadacetateniei

(Legea nr. 21/1991 cu privire la cetatenia româna, republicataîn MO nr. 98 din 6 martie 2000, Constitutia României)

Redobândireacetateniei


Livretul de familie este un act care reflecta componentafamiliei, filiatia copiilor si situatia lor juridica fata dereprezentantii legali. Titular al livretului de familie este familia.

Livretul de familie se elibereaza, gratuit, de catre serviciulde stare civila al consiliului local în a carui raza teritoriala aredomiciliul reprezentantul familiei.

Livretul de familie se elibereaza cu ocazia oficierii casatorieisi se semneaza de catre primar sau de delegatul acestuia. Livretulde familie se elibereaza si familiilor constituite pâna la data intrariiîn vigoare a prezentei hotarâri, la cererea scrisa a reprezentan-tului familiei, pe baza datelor din certificatul de casatorie, actelede identitate ale sotilor, certificatele de nastere ale copiilor,certificatul de deces al unuia dintre soti sau copii, hotarârilejudecatoresti de desfacere a casatoriei prin divort ori din documen-tele care atesta modificarea relatiilor de autoritate parentala, încre-dintare sau plasament familial al copiilor si, dupa caz, adoptia copiilor.

În cazul în care componenta familiei, filiatia copiilor sausituatia lor juridica fata de reprezentantii legali se schimba,modificarea livretului de familie se face de catre serviciul destare civila al consiliului local din localitatea de domiciliu.

În caz de pierdere, furt, deteriorare sau distrugere, serviciulde stare civila al consiliului local elibereaza un duplicat al livretuluide familie, pe baza declaratiei pe propria raspundere areprezentantului familiei.

În situatia desfacerii casatoriei prin divort sau a anulariiacesteia, livretul de familie se retrage si se anuleaza, eliberându-se un nou livret de familie parintelui caruia i-au fost încredintaticopii sau, dupa caz, ambilor parinti când acestia formeaza fiecareo familie împreuna cu copiii încredintati.

Livretul de familie

Aspectegenerale

Eliberarealivretului defamilie

Modificarealivretului defamilie

(Legea nr. 119/1997 privind alocatia suplimentara pentru familiilecu copii, Hotarâre nr. 495/1997 privind continutul, eliberarea siactualizarea livretului de familie)

Eliberareaduplicatului


Dovadafiliatiei fatade mama

I. Filiatia fata de mama

Filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii.

Daca nasterea nu a fost înregistrata în registrul de starecivila ori daca copilul a fost trecut în registrul de stare civilaca nascut din parinti necunoscuti, mama poate recunoaste pecopil.

Recunoasterea se poate face fie prin declaratie laserviciul de stare civila, fie printr-un înscris autentic, fie printestament.

Dovada filiatiei fata de mama se face prin certificatulconstatator al nasterii. În cazul în care, din orice împrejurari,dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatulconstatator al nasterii, ori în cazul în care se contesta realitateacelor cuprinse în certificatul constatator al nasterii, dovadafiliatiei fata de mama se poate face în fata instanteijudecatoresti prin orice mijloace de proba.

Actiunea pentru stabilirea filiatiei fata de mama apartinenumai copilului; ea poate fi pornita de reprezentantul legal, încazul în care copilul este minor sau pus sub interdictie.

Dreptul de a porni actiunea pentru stabilirea filiatiei fatade mama nu trece asupra mostenitorilor copilului; ei pot continuaactiunea pornita de acesta. Actiunea pentru stabilirea filiatiei fatade mama poate fi pornita si împotriva mostenitorilor pretinseimame.

Actiunea nu se prescrie în timpul vietii copilului.

II. Filiatia fata de tata

Copilul nascut în timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei.Copilul nascut dupa desfacerea, declararea nulitatii sauanularea casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei, daca afost conceput în timpul casatoriei si nasterea a avut loc înainte

Filiatia

Dovadafiliatiei fatade mama

Recunoaste-rea filiatiei

Actiunea înjustitie acopiluluipentru sta-bilireafiliatiei fatade mama

Filiatia fatade tata(regula, caprezumtierelativa)


ca mama sa se fi recasatorit.

Paternitatea poate fi tagaduita daca este cu neputinta casotul mamei sa fie tatal copilului.

Actiunea în tagaduirea paternitatii poate fi pornita numaide sot; mostenitorii pot continua actiunea pornita de el.

Daca sotul mamei este pus sub interdictie, actiunea vaputea fi pornita de tutore , însa numai cu încuviintarea autoritatiitutelare. În toate cazurile, mama copilului va fi citata.

Actiunea în tagaduirea paternitatii se prescrie în termende sase luni de la data când tatal a cunoscut nasterea copilului.

În cazul în care, mai înainte de împlinirea acestui termen,tatal a fost pus interdictie, un nou termen curge pentru tutorede la data când acesta a aflat despre nasterea copilului. Dacaactiunea nu a fost pornita de acesta, ea poate fi pornita de tatadupa ce i s-a ridicat interdictia, în termen de sase luni.

Copilul conceput si nascut în afara casatoriei poate firecunoscut de catre tatal sau; dupa moartea copilului, acestapoate fi recunoscut numai daca a lasat descendenti firesti.

Recunoasterea se face prin declaratie depusa la serviciulde stare civila, fie odata cu înregistrarea nasterii, fie dupaaceasta data; recunoasterea poate fi facuta si prin înscrisautentic sau testament. Recunosterea, chiar facuta prin testa-ment, nu se poate revoca.

Recunoasterea care nu corespunde adevarului poate ficontestata de orice persoana interesata.

Daca recunoasterea este contestata de mama, de celrecunoscut sau de descendentii acestuia, dovada paternitatiieste în sarcina autorului recunoasterii sau a mostenitorilorsai.

Actiunea în stabilirea paternitatii copilului din afara casatorieiapartine copilului si se porneste în numele sau de catre mama,chiar daca este minora, ori de reprezentantul lui legal.

Dreptul de a porni actiunea în stabilirea paternitatii nu treceasupra mostenitorilor copilului; ei pot continua actiunea pornitade acesta. Actiunea în stabilirea paternitatii poate fi pornita siîmpotriva mostenitorilor pretinsului tata.

Actiunea întagaduireapaternitatii

Recunoaste-rea filiatieifata de tata

Contestarearecunoasteriifiliatiei fatade tata

Actiunea înstabilireapaternitatii


Actiunea în stabilirea paternitatii copilului din afara casatorieipoate fi pornita în termen de un an de la nasterea copilului.Termenul se calculeaza pe ani.

Daca un copil a pierdut calitatea de copil din casatorie caurmare a unei hotarâri judecatoresti, termenul de un an pentrupornirea actiunii în stabilirea paternitatii copilului din afaracasatoriei va curge de la data când acea hotarâre a ramasdefinitiva.

În cazul în care mama copilului a convietuit cu pretinsul tataori daca acesta din urma si-a îndeplinit obligatiile de întretinere acopilului, termenul de un an se calculeaza de la încetareaconvietuirii ori a întretinerii.

Timpul cuprins între a trei sutea si a o suta optzecea zidinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii.

(Codul Familiei - iulie 1993)

Timpullegal alconceptiunii

Termenulactiunii înstabilireapaternitatii


Codul penalRaspunderea penala a copiluluiProtectia familiei si copilului

I. Raspunderea penala a copilului

Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu raspunde penal.Minorul care are vârsta între 14 si 16 ani raspunde penal,

numai daca se dovedeste ca a savârsit fapta cu discernamânt.Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani raspunde penal, cu

exceptia cazului când se dovedeste ca nu a avut discernamânt.

Fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masuraeducativa ori i se poate aplica o pedeapsa. La alegerea sanctiuniise tine seama de gradul de pericol social al faptei savârsite, destarea fizica, de dezvoltarea intelectuala si morala, decomportarea lui, de conditiile în care a fost crescut si în care atrait si de orice alte elemente de natura sa caracterizezepersoana minorului.

Pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea uneimasuri educative nu este suficienta pentru îndreptarea minorului.

Masurile educative care se pot lua fata de minor sunt:a) mustrarea;b) libertatea supravegheata;c) internarea într-un centru de reeducare;d) internarea într-un institut medical-educativ.

Masura educativa a mustrarii consta în dojenirea minorului,în aratarea pericolului social al faptei savârsite, în sfatuireaminorului sa se poarte în asa fel încât sa dea dovada deîndreptare, atragându-i-se totodata atentia ca daca va savârsi dinnou o infractiune, se va lua fata de el o masura mai severa sau i seva aplica o pedeapsa.

Masura educativa a libertatii supravegheate consta înlasarea minorului în libertate pe timp de un an, sub supravegheredeosebita. Supravegherea poate fi încredintata, dupa caz,parintilor minorului, celui care l-a înfiat sau tutorelui. Daca acestia

Limiteleraspunderiipenale (art.99, C.pen.)

Consecinteleraspunderiipenale (art.100, C.pen.)

Masurileeducative(art. 101,C.pen.)

Mustrarea(art. 102,C.pen.)

Libertateasupravegheata(art. 103,C.pen.)


nu pot asigura supravegherea în conditii satisfacatoare, instantadispune încredintarea supravegherii minorului, pe acelasi inter-val de timp, unei persoane de încredere, de preferinta unei rudemai apropiate, la cererea acesteia, ori unei institutii legalînsarcinate cu supravegherea minorilor.

Instanta pune în vedere, celui caruia i s-a încredintatsupravegherea, îndatorirea de a veghea îndeaproape asupraminorului, în scopul îndreptarii lui. De asemenea, i se pune învedere ca are obligatia sa înstiinteze instanta de îndata, dacaminorul se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupralui sau are purtari rele ori a savârsit din nou o fapta prevazuta delegea penala.

Instanta poate sa impuna minorului respectarea uneia saumai multora din urmatoarele obligatii:

a) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;b) sa nu intre în legatura cu anumite persoane;c) sa presteze o activitate neremunerata într-o institutie de

interes public fixata de instanta, cu o durata între 50 si 200de ore, de maximum 3 ore pe zi, dupa programul de scoala,în zilele nelucratoare si în vacanta.Instanta atrage atentia minorului asupra consecintelor

comportarii sale.Dupa luarea masurii libertatii supravegheate instanta

încunostiinteaza scoala unde minorul învata sau unitatea la careeste angajat si, dupa caz, institutia la care presteaza activitateastabilita de instanta.

Daca înauntrul termenului prevazut în alin. 1 minorul sesustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui sau arepurtari rele, ori savârseste o fapta prevazuta de legea penala,instanta revoca libertatea supravegheata si ia fata de minormasura internarii într-un centru de reeducare. Daca faptaprevazuta de legea penala constituie infractiune, instanta iamasura internarii sau aplica o pedeapsa.

Termenul de un an prevazut în alin. 1 curge de la data puneriiîn executare a libertatii supravegheate.

Masura educativa a internarii într-un centru de reeducarese ia în scopul reeducarii minorului, caruia i se asiguraposibilitatea de a dobândi învatatura necesara si o pregatireprofesionala potrivit cu aptitudinile sale.

Internareaîntr-uncentru dereeducare(art. 104,C.pen.)


Masura internarii se ia fata de minorul în privinta caruiacelelalte masuri educative sunt neîndestulatoare.

Masura internarii într-un institut medical-educativ se ia fatade minorul care, din cauza starii sale fizice sau psihice, arenevoie de un tratament medical si de un regim special deeducatie.

Masurile prevazute în art. 104 C. pen. si 105 C. pen. se iaupe timp nedeterminat, însa nu pot dura decât pâna la împlinireavârstei de 18 ani. Masura prevazuta în art. 105 trebuie sa fieridicata de îndata ce a disparut cauza care a impus luareaacesteia. Instanta, dispunând ridicarea masurii prevazute în art.105, poate, daca este cazul, sa ia fata de minor masura internariiîntr-un centru de reeducare.

La data când minorul devine major, instanta poate dispuneprelungirea internarii pe o durata de cel mult 2 ani, daca aceastaeste necesara pentru realizarea scopului internarii.

Daca a trecut cel putin un an de la data internarii în centrulde reeducare si minorul a dat dovezi temeinice de îndreptare, desârguinta la învatatura si la însusirea pregatirii profesionale, sepoate dispune liberarea acestuia înainte de a deveni major.

Daca în perioada liberarii acordate potrivit articolului 107 C.pen. minorul are o purtare necorespunzatoare, se poate dispunerevocarea liberarii.

Daca în perioada internarii într-un centru de reeducare sauîntr-un institut medical-educativ ori a liberarii înainte de a devenimajor, minorul savârseste din nou o infractiune pentru care seapreciaza ca este cazul sa i se aplice pedeapsa închisorii, instantarevoca internarea. În cazul când nu este necesara o pedeapsa,se mentine masura internarii si se revoca liberarea.

Pedepsele ce se pot aplica minorului sunt închisoarea sauamenda prevazute de lege pentru infractiunea savârsita. Limitelepedepselor se reduc la jumatate. În urma reducerii, în nici un cazminimul pedepsei nu va depasi 5 ani.

Când legea prevede pentru infractiunea savârsita pedeapsadetentiunii pe viata, se aplica minorului închisoarea de la 5 la 20de ani.

Pedepsele complementare nu se aplica minorului.

Internareaîn institutulmedical-educativ(art. 105,C.pen.)

Duratamasuriloreducative(art. 106,C.pen.)

Liberareaminoruluiînainte de adeveni major(art. 107,C.pen.)Revocarealiberarii sauinternariiminorului(art. 108,C.pen.)

Pedepselepentruminori (art.109, C.pen.)


Condamnarile pronuntate pentru fapte savârsite în timpulminoritatii nu atrag incapacitati sau decaderi.

În caz de suspendare conditionata a executarii pedepseiaplicate minorului, termenul de încercare se compune din duratapedepsei închisorii, la care se adauga un interval de timp de la 6luni la 2 ani, fixat de instanta. Daca pedeapsa aplicata esteamenda, termenul de încercare este de 6 luni.

O data cu suspendarea conditionata a executarii pedepseiînchisorii aplicate minorului în conditiile art. 110 C. pen., instantapoate dispune, pe durata termenului de încercare, dar pâna laîmplinirea vârstei de 18 ani, încredintarea supravegherii minoruluiunei persoane sau institutii din cele aratate în art. 103 C. pen.,putând stabili, totodata, pentru minor una sau mai multe obligatiidintre cele prevazute în art. 103 alin. 3 C. pen.

Sustragerea minorului de la îndeplinirea obligatiilor prevazuteîn art. 103 alin. 3 C. pen. poate atrage revocarea suspendariiconditionate.

II. Infractiuni contra familiei

Încheierea unei noi casatorii de catre o persoana casatoritase pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.

Persoana necasatorita care se casatoreste cu o persoanape care o stie casatorita se pedepseste cu închisoare de la 6 lunila 3 ani.

Faptele prevazute în prezentul articol nu se sanctioneazadaca prima sau cea de-a doua casatorie este declarata nulapentru alt motiv decât bigamia.

Fapta persoanei casatorite de a avea relatii sexuale afarade casatorie se pedepseste cu închisoare de la o luna la 6 lunisau cu amenda.

Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabilaa sotului nevinovat.

Sotul nevinovat poate cere oricând încetarea urmaririi penalesau a procesului penal, iar dupa ramânerea definitiva a hotarârii,încetarea executarii pedepsei.

Proba adulterului se poate face numai prin procesul-verbalde constatare a infractiunii flagrante sau prin scrisori care emana

Suspendareaconditionataa executariipedepsei(art. 110,C.pen.)

Suspendareaexecutariipedepseisubsupravegheresau subcontrol (art.1101, C.pen.)

Bigamia(art. 303,C.pen.)

Adulterul(art. 304,C.pen.)


de la sotul vinovat.Urmarirea sau procesul penal înceteaza si în caz de moarte

a sotului care a facut plângerea, precum si în caz de anulare acasatoriei sotului vinovat.

Urmarirea penala nu poate începe daca fapta a fost comisadupa îndemnul sau încurajarea celuilalt sot, sau daca viataconjugala era întrerupta în fapt si sotii traiau despartiti.

Savârsirea de catre persoana care are obligatia legala deîntretinere, fata de cel îndreptatit la întretinere, a uneia dintreurmatoarele fapte:

a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, expunându-l la suferinte fizice sau morale;

b) neîndeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de întretinereprevazute de lege;

c) neplata cu rea-credinta, timp de doua luni, a pensiei deîntretinere stabilite pe cale judecatoreasca, se pedepseste,în cazurile prevazute la lit. a) si b), cu închisoare de la 6 lunila 2 ani sau cu amenda, iar în cazul prevazut la lit. c), cuînchisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda.Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila

a persoanei vatamate.Împacarea partilor înlatura raspunderea penala.Daca partile nu s-au împacat, dar în cursul judecatii

inculpatul îsi îndeplineste obligatiile, instanta, în cazul cândstabileste vinovatia pronunta împotriva inculpatului ocondamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei,chiar daca nu sunt îndeplinite conditiile de aplicare a suspendariiconditionate

Revocarea suspendarii conditionate nu are loc decât în cazulcând, în cursul termenului de încercare, condamnatul savârsestedin nou infractiunea de abandon de familie.

Punerea în primejdie grava, prin masuri sau tratamente deorice fel, a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a minorului,de catre parinti sau de catre orice persoana careia minorul i-afost încredintat spre crestere si educare, se pedepseste cuînchisoare de la 3 la 12 ani.

Retinerea de catre un parinte a copilului sau minor, fara

Abandonulde familie(art. 305,C.pen.)

Releletratamenteaplicateminorului(art. 306,C.pen.)


consimtamântul celuilalt parinte sau al persoanei careia i-a fostîncredintat minorul potrivit legii, se pedepseste cu închisoare dela o luna la 3 luni sau cu amenda.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta persoanei careiai s-a încredintat minorul prin hotarâre judecatoreasca, sprecrestere si educare, de a împiedica în mod repetat pe oricaredintre parinti sa aiba legaturi personale cu minorul, în conditiilestabilite de parti sau de catre organul competent.

Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabilaa persoanei vatamate.

Împacarea partilor înlatura raspunderea penala.

III. Infractiuni privitoare la asistenta celor în primejdie

Parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, în orice mod, aunui copil sau a unei persoane care nu are putinta de a se îngriji,de catre acela care o are sub paza sau îngrijire, punându-i înpericol iminent viata, sanatatea sau integritatea corporala, sepedepseste cu închisoare de la unu la 3 ani."

Este aparata de pedeapsa persoana care, dupa savârsireafaptei, îsi reia de buna-voie îndatoririle.

Omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a înstiintaautoritatea, de catre cel care a gasit o persoana a carei viata,sanatate sau integritate corporala este în primejdie si care estelipsita de putinta de a se salva, se pedepseste cu închisoare de lao luna la 1 an sau cu amenda.

Neînstiintarea autoritatii de catre cel ce gaseste o persoanaabandonata sau pierduta, care are nevoie de ajutor, fiindu-i pusaîn pericol viata, sanatatea ori integritatea corporala, sepedepseste cu închisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda.

IV. Alte infractiuni care aduc atingere unor relatiiprivind convietuirea sociala

Fapta persoanei care, având capacitatea de a munci,apeleaza în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor mate-rial, se pedepseste cu închisoare de la o luna la 3 ani.

Fapta persoanei care nu are locuinta statornica si nicimijloace de trai si care, desi are capacitate de a munci, nu

Punerea înprimejdie auneipersoane înneputinta dea se îngriji(art. 314,C.pen.)

Lasareafara ajutor(art. 315,C.pen.)

Lasarea faraajutor prinomisiunea deînstiintare(art. 316,C.pen.)

Cersetoria(art. 326,C.pen.)

Vagabondajul(art. 327,C.pen.)

Nerespectareamasurilorprivindîncredintareaminorului(art. 307,C.pen.)


exercita în mod obisnuit o ocupatie sau profesie, ori nu presteazanici o alta munca pentru întretinerea sa, se pedepseste cuînchisoare de la o luna la 3 ani.

Fapta persoanei care îsi procura mijloacele de existenta sauprincipalele mijloace de existenta, practicând în acest scopraporturi sexuale cu diferite persoane, se pedepseste cuînchisoare de la 3 luni la 3 ani.

Îndemnul sau constrângerea la prostitutie ori înlesnireapracticarii prostitutiei sau tragerea de foloase de pe urmapracticarii prostitutiei de catre o persoana, precum si recrutareaunei persoane pentru prostitutie ori traficul de persoane în acestscop, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicereaunor drepturi.

Daca fapta prevazuta în alin. 1 este savârsita fata de un mi-nor sau prezinta un alt caracter grav, pedeapsa este închisoareade la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au servit sau au fostdestinate sa serveasca, direct sau indirect, la comitereainfractiunii prevazute în alin. 1 si 2 si cele care au fost dobânditeprin savârsirea acesteia se confisca, iar daca acestea nu segasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

Tentativa se pedepseste.

V. Infractiuni privitoare la viata sexuala

Actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferitsau de acelasi sex, prin constrângerea acesteia sau profitând deimposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa, sepedepseste cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unordrepturi.

Pedeapsa este închisoarea de la 5 la 18 ani si interzicereaunor drepturi, daca:

a) fapta a fost savârsita de doua sau mai multe persoaneîmpreuna;

b) victima se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, pazasau în tratamentul faptuitorului;

b1) victima este membru al familiei;c) s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii

corporale sau a sanatatii.

Prostitutia(art. 328,C.pen.)

Proxenetismul(art. 329,C.pen.)

Violul (art.197, C.pen.)


Pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani siinterzicerea unor drepturi daca victima nu a împlinit vârsta de15 ani, iar daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinucidereavictimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani siinterzicerea unor drepturi.

Actiunea penala pentru fapta prevazuta în alin. 1 se pune înmiscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.

Faptele prevazute în alin. 1, 2 lit. b) si c) si alin. 3 teza I nu sepedepsesc daca înainte ca hotarârea sa fi ramas definitiva aintervenit casatoria dintre autor si victima. În caz de participatie,în alte conditii decât aceea prevazuta în alin. 2 lit. a), casatoriadintre autor si victima produce aceleasi efecte si fata departicipanti.

Actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferitsau de acelasi sex care nu a împlinit vârsta de 15 ani sepedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unordrepturi.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza actul sexual, de oricenatura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex între 15-18 ani, daca fapta este savârsita de tutore sau curator ori decatre supraveghetor, îngrijitor, medic curant, profesor sau edu-cator, folosindu-se de calitatea sa.

Când fapta prevazuta în alin. 1 a fost savârsita înîmprejurarile prevazute în art. 197 alin. 2 lit. b) ori daca fapteleprevazute în alin. 1 si 2 au avut urmarile prevazute în art. 197alin. 2 lit. c), pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani siinterzicerea unor drepturi.

Daca fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsaeste închisoarea de la 7 la 18 ani si interzicerea unor drepturi.

Fapta aceluia care, prin promisiuni de casatorie, determinao persoana de sex feminin mai mica de 18 ani de a avea cu elraport sexual, se pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Împacarea partilor înlatura raspunderea penala.

Actele de perversiune sexuala savârsite în public sau dacaau produs scandal public se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5ani.

Actele de perversiune sexuala cu o persoana care nu a

Actul sexualcu un minor(art. 198,C.pen.)

Seductia(art. 199,C.pen.)

Perversiuneasexuala (art.201, C.pen.)


împlinit vârsta de 15 ani se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7ani si interzicerea unor drepturi.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si actele deperversiune sexuala cu o persoana între 15-18 ani, daca faptaeste savârsita de tutore sau curator ori de catre supraveghetor,îngrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se decalitatea sa.

Actele de perversiune sexuala cu o persoana în imposibilitatede a se apara ori de a-si exprima vointa sau prin constrângere sepedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Daca fapta prevazuta în alin. 1-4 are ca urmare vatamareagrava a integritatii corporale sau a sanatatii, pedeapsa esteînchisoarea de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi, iar dacaare ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa esteînchisoarea de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi.

Când actele prevazute la alin. 1 se savârsesc în cadrulfamiliei, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 3 ani.

Constituie acte de perversiune sexuala orice acte nefiresti înlegatura cu viata sexuala.

Actele cu caracter obscen savârsite asupra unui minor sauîn prezenta unui minor se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la2 ani sau cu amenda.

Raportul sexual între rude în linie directa sau între frati sisurori se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Hartuirea unei persoane prin amenintare sau constrângere, înscopul de a obtine satisfactii de natura sexuala, de catre o persoanacare abuzeaza de autoritatea sau influenta pe care i-o conferafunctia îndeplinita la locul de munca se pedepseste cu închisoarede la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Tentativa infractiunilor prevazute în art. 197-198 si 201-203se pedepseste.

VI. Infractiuni contra libertatii persoanei

Lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal sepedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.

În cazul în care fapta este savârsita prin simularea de calitatioficiale, prin rapire, de o persoana înarmata, de doua sau mai

Coruptiasexuala (art.202, C.pen.)

Incestul (art.203, C.pen.)

Sanctionareatentativei(art. 204,C.pen.)

Lipsirea delibertate înmod ilegal(art. 189,C.pen.)

Hartuireasexuala (art.2031, C.pen.)


multe persoane împreuna sau daca în schimbul eliberarii se cereun folos material sau orice alt avantaj, precum si în cazul în carevictima este minora sau este supusa unor suferinte ori sanatateasau viata îi este pusa în pericol, pedeapsa este închisoarea de la5 la 12 ani.

Daca pentru eliberarea persoanei se cere, în orice mod, castatul, o persoana juridica, o organizatie internationalainterguvernamentala sau un grup de persoane sa îndeplineascasau sa nu îndeplineasca un anumit act, pedeapsa este închisoareade la 5 la 15 ani.

Daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinucidereavictimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani.

Tentativa faptelor prevazute în alin. 1-3 se pedepseste.Constituie tentativa si producerea sau procurarea

mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de masuri în vedereacomiterii faptei prevazute în alin. 3.

Punerea sau tinerea unei persoane în stare de sclavie,precum si traficul de sclavi, se pedepsesc cu închisoare de la 3la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa se pedepseste.

Fapta de a supune o persoana, în alte cazuri decât celeprevazute de dispozitiile legale, la prestarea unei munci contravointei sale sau la o munca obligatorie, se pedepseste cuînchisoare de la 6 luni la 3 ani.

VII. Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau asanatatii

Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferintefizice se pedepsesc cu închisoare de la o luna la 3 luni sau cuamenda.

Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamarece necesita pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 dezile se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cuamenda.

Faptele prevazute la alin. 2 savârsite asupra membrilorfamiliei se pedepsesc cu închisoare de la unu la 2 ani sau cuamenda.

Împacarea partilor înlatura raspunderea penala,

Sclavia (art.190, C.pen.)

Supunereala muncafortata sauobligatorie(art. 191,C.pen.)

Lovirea saualte violente(art. 180,C.pen.)


producându-si efectele si în cazul în care actiunea penala a fostpusa în miscare din oficiu.

Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatiio vatamare care necesita pentru vindecare îngrijiri medicale decel mult 60 de zile se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

11Fapta prevazuta la alin. 1 savârsita asupra membrilorfamiliei se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.

Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabilaa persoanei vatamate. În cazul faptelor prevazute la alin. 11

actiunea penala se pune în miscare si din oficiu.Împacarea partilor înlatura raspunderea penala,

producându-si efectele si în cazul în care actiunea penala a fostpusa în miscare din oficiu.

Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatiio vatamare care necesita pentru vindecare îngrijiri medicale maimult de 60 de zile, sau care a produs vreuna dintre urmatoareleconsecinte: pierderea unui simt sau organ, încetarea functionariiacestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea,avortul, ori punerea în primejdie a vietii persoanei, se pedepsestecu închisoare de la 2 la 7 ani.

Când fapta a fost savârsita în scopul produceriiconsecintelor prevazute în alineatul precedent, pedeapsa esteînchisoarea de la 3 la 10 ani.

Tentativa faptei prevazute în alin. 2 se pedepseste.

Daca vreuna dintre faptele prevazute în art. 180-182 a avutca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 5la 15 ani.

Fapta prevazuta în art. 180 alin. 2 care a pricinuit o vatamarece necesita pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 10zile, precum si cea prevazuta în art. 181, savârsite din culpa, sepedepsesc cu închisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

Daca fapta a avut vreuna din urmarile prevazute în art. 182alin. 1, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sauamenda.

Când savârsirea faptei prevazute în alin. 1 este urmareanerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevederepentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru îndeplinirea

Vatamareacorporalagrava (art.182, C.pen.)

Lovirile sauvatamarilecauzatoarede moarte(art. 183,C.pen.)

Vatamareacorporaladin culpa(art. 184,C.pen.)

Vatamareacorporala(art. 181,C.pen.)


Interdictiade a reveniîn locuintafamiliei pe operioadadeterminata(art. 118,C.pen.)

Pruncuciderea(art. 177,C.pen.)

unei anume activitati, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2ani sau amenda.

Fapta prevazuta în alin. 2 daca este urmarea nerespectariidispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere aratate în alineatulprecedent se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Pentru faptele prevazute în alin. 1 si 3, actiunea penala sepune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.Împacarea partilor înlatura raspunderea penala.

VIII. Omuciderea

Uciderea copilului nou-nascut, savârsita imediat dupanastere de catre mama aflata într-o stare de tulburare pricinuitade nastere, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.

IX. Masura de siguranta

Când persoana condamnata la pedeapsa închisorii de celputin un an pentru loviri sau orice alte acte de violentacauzatoare de suferinte fizice si psihice, savârsite asupramembrilor familiei, daca instanta constata ca prezenta acesteiaîn locuinta familiei constituie un pericol grav pentru ceilaltimembri ai familiei, poate lua fata de aceasta persoana masurainterzicerii de a reveni în locuinta familiei, la cererea partiivatamate. Aceasta masura poate fi luata pe o durata de pâna la2 ani.

(Codul Penal al României din 16 aprilie 1997, publicat în 16aprilie 1997, Lege nr. 197/2000 pentru modificarea sicompletarea unor dispozitii din Codul penal, Ordonanta deurgenta 89/2001 pentru modificarea si completarea unor dispozitiidin Codul penal referitoare la infractiuni privind viata sexuala,Lege 61/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta aGuvernului nr. 89/2001 pentru modificarea si completarea unordispozitii din Codul penal referitoare la infractiuni privind viatasexuala)


avizul Comisieipentru ProtectiaCopilului

cerere dechemare înjudecatacertificatconstatator

circumscriptie

• mijloc legal prin care se cere instantei judecatoresti solutionareaunui conflict care se refera la respectarea unui drept si/sau îndeplinireaunei obligatii legale;

• acte de pastrare, întretinere si folosire a lucrurilor copilului, faraa le înstraina (vinde);

• persoana care prin actul juridic al adoptiei dobândeste calitateade fiu (fiica) fata de o persoana sau familie;

• persoana sau familia care îsi asuma drepturile si obligatiileparintesti fata de adoptat;

• suma de bani;

• perioada cuprinsa între 1 ianuarie si 31 decembrie;

• casatoria poate fi declarata nula în urmatoarele situatii: eroareaasupra identitatii fizice a celuilalt sot; eroare provocata de catre unuldintre soti (de ex., unul dintre soti a ascuns, cu intentie, o boala gravade care suferea); violenta (de ex., constrângerea prin amenintareexercitata asupra unuia dintre soti sa-si declare consimtamântul lacasatorie);

• persoana fara nici o cetatenie;

• constatarea facuta de catre Comisia pentru Protectia Copiluluiconform careia familia sau persoana care doreste sa adopteîndeplineste conditiile materiale si garantiile morale necesare asigurariidezvoltarii armonioase a copilului;

• organ administrativ (comunal, orasenesc, municipal sau de sec-tor al municipiului Bucuresti) cu atributii în ceea ce priveste ocrotireacopilului;

• în cazul adoptiei, hotarârea prin care se prelungeste de dreptperioada pentru care copilul a fost încredintat în vederea adoptiei, pânala încuviintarea sau respingerea cererii de catre instanta;

• act de procedura prin care se sesizeaza instanta cu judecarea cuprivire la solutionarea unei cauze civile;

• înscris eliberat de un organ de stat prin care se constata un faptjuridic (nasterea etc.);

• raza administrativ - teritoriala;

Dictionar

actiune înjustitie

administrareabunurilor copilului

adoptat

adoptator

alocatia deîntretinerean calendaristic

anulareacasatoriei(nulitate relativa)

apatrid

atestat

autoritateatutelara


descendentifiresti

• hotarârea de a consimti la încheierea unui act juridic asupracareia nu se mai poate reveni;

• copil conceput si nascut fara ca parintii acestuia sa fie casatoriti;

• copilul nascut în timpul casatoriei;

• în context, la aceeasi valoare;

• o surta prezentare a experientei si pregatirii profesionale a uneipersoane, folosita în special la obtinerea unui loc de munca;

• casatoria poate fi anulata daca a fost încheiata în urmat. conditii:cu încalcarea legii cu privire la vârsta matrimoniala; de catre o persoanacare este deja casatorita; între persoane care sunt rude în gradulinterzis de lege; între cel care adopta sau ascendentii lui, pe de o parte,si cel adoptat ori descendentii acestuia , pe de alta parte; de alienatulsau debilul mintal; fara consimtamântul viitorilor soti, ori acesta nu afost exprimat cu respectarea conditiilor de forma necesare încheieriicasatoriei; de catre un functionar care nu avea împuternicirea dedelegat de stare civila, cu exceptia cazului în care a exercitat în modpublic atributiile de delegat de stare civila; între persoane de acelasi sex;

• copiii si urmasii lor, fara deosebire de sex si indiferent daca suntdin aceeasi casatorie sau din casatorii diferite;

• locuinta statornica (permanenta) si principala a unei persoane;

• dreptul pe care îl are copilul de a cere si obtine întretinere de lapersoanele prevazute de lege;

• în context, dreptul copiilor de a-i mosteni pe parinti;

• legatura de sânge dintre copil si parinti care rezulta din faptulconceptiei si al nasterii;

• forma pe care trebuie sa o îndeplineasca un înscris întocmit curespectarea anumitor conditii de catre un functionar de stat;

• reprezentarea grafica a unei structuri familale pe diferite nivelurigenerationale;

• actul adoptat de instanta judecatoreasca care poate fi pus înexecutare;

• în sens restrâns, împrejurari care împiedica încheierea casatoriei:existenta unei casatorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soti, rudenia(tatal cu fiica, mama cu fiul, bunicul cu nepoata, bunica cu nepotul,fratele cu sora, unchiul cu nepoata, matusa cu nepotul, varul cu varalui), adoptia (între adoptator sau ascendentii lui, pe de o parte, siadoptat ori descendentii lui, pe de lata parte; între copiii adoptatorului,pe de o parte, si adoptat si copiii acestuia pe de alta parte; între adoptatiide catre aceeasi persoana), tutela (între tutore si copilul aflat sub tu-

consimtamântirevocabilcopil conceputsi nascut înafara casatoriei/ copil dincasatoriecuantum egal

curriculum vitae

declarareanulitatii casatoriei(nulitate absoluta)

domiciliu

dreptul laîntretineredreptul lamostenire

filiatia

forma autentica

hotarâre judec.definitiva siirevocabila

impedimente lacasatorie

genograma


Monitorul Oficialal Românieinumele reuniteale sotilor

nume de familiecomunobligatia deîntretinere acopilului

încredintareacopiluluiunui SPSsau OPA

încredintareacopilului uneifamilii sau uneipersoane

încetareacasatoriei

încredintarea învederea adoptiei

înscris autentic

înscrisuri

judecata înprima instanta

mijloace deproba

tela sa), alienatia si debilitatea mintala (alienatul si debilul mintal nu sepot casatori atât în momentele în care nu se gasesc în stare deluciditate, cât si în momentele de luciditate temporara);

• organ de jurisdictie ale carui functii specifice constau înjudecarea proceselor privind raporturile civile, comerciale, de munca,de familie, penale, administrative, precum si orice alte cauze pentru carelegea nu stabileste o alta competenta. Instantele judecatoresti sunt:judecatoriile, tribunalele, curtile de apel si Curtea Suprema de Justitie;

• intervine în cazul decesului unuia dintre soti, declarariijudecatoresti a mortii unuia dintre soti si recasatoririi unuia dintre sotiîn cazul decesului celuilalt;

• masura decisa de Comisia pentru Protectia Copilului în vedereaadoptiei;

• masura de protectie pe care Comisia pentru Protectia Copiluluio poate lua daca nu exista familii sau persoane corespunzatoare carorasa le fie încredintat copilul;

• masura de protectie pe care Comisia pentru Protectia Copiluluio poate lua în cazul în care: parintii copilului sunt decedati,necunoscuti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti oridisparuti sau decazuti din drepturile parintesti, si nu a fost instituitatutela; copilul a fost declarat abandonat prin hotarâre ramasadefinitiva;

• în sens larg, orice act scris;

• vezi forma autentica;

• prima etapa a judecatii care începe în momentul sesizarii instanteisi se încheie în momentul pronuntarii unei hotarâri judecatoresti defini-tive;

• înscrisuri, depozitii ale martorilor, recunoasterea uneia dintreparti, expertiza, cercetarea la fata locului prin care se constata existentaunor situatii juridice sau elemente de fapt care pot fi folosite ca proba;

• publicatie în care apar actele normative;

• numele de familie care cuprinde atât numele de familie la sotuluicât si numele de familie al sotiei;

• numele pe care s-au înteles sa-l poarte ambii soti;

• îndatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda copiluluimijloacele necesare pentru educarea, pregatirea scolara siprofesionala;

• sunt parintii, tutorii, curatorii, persoana, familia sau serviciul

instantajudecatoreasca

ocrotitori legali


specializat carora le-a fost încredintat sau dat în plasament copilul;

• legatura juridica dintre copil si tatal sau;

• parintii care au dat viata copilului;

• suma de bani, stabilita de catre instanta de judecata, pe careunul dintre soti este obligat sa o plateasca celuilalt pentru întretinereacopiilor;

• pericolul care este pe cale sa se produca;

• în context, copilul recunoscut si mostenitorii sai, mama copiluluirecunoscut, barbatul care a facut recunoasterea si mostenitoriiacestuia, procurorul când considera ca este în interesul copilului;

• persoana care nu are discernamânt datorita faptului ca sufera dealienatie si debilitate mintala;

• masura de protectie pe care serviciul public specializat pentruprotectia copilului o poate lua în situatii exceptionale daca: parintii sauunul dintre acestia pun în pericol securitatea, dezvoltarea sauintegritatea morala a copilului prin exercitarea în mod abuziv adrepturilor parintesti sau prin neglijenta grava în îndeplinireaobligatiilor de parinte; copilul este gasit lipsit de supraveghere saueste parasit de parinti.

• masura de protectia pe care Comisia pentru Protectia Copiluluio poate lua daca securitatea, dezvoltarea sau integritatea morala acopilului este periclitata în familie din motive independente de vointaparintilor;

• masura de protectie pe care Comisia pentru Protectia Copiluluio poate lua daca nu exista persoane sau familii corespunzatoare la carecopilul sa poata fi dat în plasament;

• în context, depasirea termenul prevazut de lege pentruexercitarea dreptului de a introduce actiunea în justitie;

• teritoriul (judet, municipiu, oras, comuna) în limitele caruiaautoritatea administrativa este competenta;

• exercitarea în mod abuziv a unui drept, ignorând drepturilecelorlalti;

• document aflat la primarii în care se înregistreaza actele si faptelede stare civila;

• persoana care a pierdut cetatenia româna si care doreste sa si-o redobândeasca prin revenirea în tara;

• revenirea definitiva în România a unei persoane care a pierdutcetatenia româna;

pensie deîntretinere

pericol iminent

persoanainteresata

persoana pusasub interdictie

plasamentul înregim de urgenta

plasamentulcopilului la ofamilie sau la opersoana

plasamentul laSPS sau la unOPA

razaadministrativ-teritorialarea-credinta

registrul destare civila

repatriat

repatriere

prescriere

paternitatea

parinti naturali


resedinta

serviciul destare civila

schimbareanumelui defamilieîprenu-melui pe caleadministrativa

sub tutela

tutore

• persoana (parinte, tutore, curator) sau institutia de ocrotire careîncheie un act juridic în numele si pe seama copilului;

• împuternicirea legala prin care o persoana (parinte, tutore, cura-tor) sau institutia de ocrotire încheie un act juridic în numele si peseama copilului;

• locuinta vremelnica (temporara) a unei persoane;

• organ al administratiei publice locale care întocmeste,înregistreaza acte sau fapte de stare civila si înscrie mentiuni în actelede stare civila;

• înlocuirea, printr-o cerere motivata adresata primariei în a careiraza teritoriala se afla domiciliul solicitantului, a numelui de familie saua prenumelui cu un alt nume sau prenume. Cererea se înainteaza decatre primarie, prin organele de politie, Inspectoratului General alPolitiei care solutioneaza cererea.

• situatia în care copilul se afla sub ocrotirea unei alte persoane,alta decât parintii lui;

• persoana desemnata sa ocroteasca un copil, în situatiile în careparintii nu o pot face;

• sotul sau ruda apropiata, daca aceasta din urma locuieste sigospodareste împreuna cu faptuitorul.

Membru defamilie (CodulPenal)

reprezentantlegal

reprezentareacopilului


Anexa (modele de actiuni înjustitie, cereri, contestatii)

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul .................. (în cazul în care copilul este minor sau pus subinterdictie, actiunea se porneste de reprezentantul sau legal al carui nume sicalitate se trec în actiune), domiciliat în localitatea .............., judetul ........, str......, nr. ..., etajul ...., apart. ......, chem în judecata si personal la interogatoriupe ..........., domiciliata în localitatea ..........., judetul ..........., str. ........, nr. ......,etajul ......, apart. ......, pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa stabiliti casubsemnatul sunt fiul pârâtei si s-o obligati pe aceasta sa-mi plateascacheltuieli de judecata si onorariu de avocat. Va rog, de asemenea, sa dispuneticomunicarea hotarârii de admitere a prezentei actiuni Serviciului de stare civilaal ............ pentru a opera mentiunea stabilirii filiatiei.

Motivele actiunii sunt urmatoarele:În fapt, în actul de nastere înregistrat la nr. .............. din ............. la

Serviciul de stare civila al ..............., prin care se constata nastereasubsemnatului, a fost facuta mentiunea ca sunt nascut din parinti necunoscuti.Aceasta mentiune nu corespunde realitatii în ceea ce priveste filiatia materna,asa cum rezulta dintr-o serie de fapte, si anume:

1. pârâta mi-a acordat îngrijirea si cresterea pe care ar fi acordat-opropriului ei fiu timp de ani, stabilind între ea si subsemnatul raporturile dintremama si copil;

2. ea a recunoscut în repetate rânduri fata de prietenii apropiati ca suntcopilul ei nascut în afara casatoriei;

3. în perioada anterioara nasterii mele, ea a fost însarcinata si nu estecunoscut ca ar fi nascut un alt copil sau ca ar fi suferit vreun accident care sacompromita sarcina.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 50, 51 si 52 din Codulfamiliei.

Înteleg sa ma folosesc de interogatoriul pârâtei - care urmeaza a fi citatacu aceasta mentiune, de proba cu acte, si anume de certificatul constatator alnasterii mele precum si de dovada cu martori, pentru care propun pe:

1. ...................... (numele si prenumele martorului), din localitatea............, judetul ............, str. .................. nr. ....., etajul ......, apart. .......;

2. ....................., din localitatea ............., judetul ........., str. ................., nr......., etajul ......, apart. .......;

Depun prezenta cerere, precum si copii dupa certificatul constatator alnasterii mele, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si celalaltpentru a fi comunicat pârâtei.

Data ..........Semnatura reclamantului, ........................DOMNULUI PRESEDINTE AL .......................

Actiune înstabilireafiliatiei fatade mama


DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul .................... (numele si prenumele reclamantului),domiciliat în localitatea .............., judetul ............., str. ..............., nr. ......, etajul......, apart. ......, chem în judecata si personal la interogatoriu pe ..................(numele si prenumele pârâtei), domiciliata în localitatea ..............., judetul............., str. ................, nr. ......., etajul ....., apart. ......., în nume propriu si careprezentanta legala a minorului pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sahotarâti ca recunoasterea de catre pârâta a numitului minor nu corespunderealitatii. Cer, de asemenea cheltuieli de judecata si onorariu de avocat.

Motivele actiunii sunt urmatoarele:În fapt, subsemnatul sunt nascut din casatoria pârâtei cu sotul ei ..........Dupa moartea acestuia din urma, pârâta, prin declaratia declaratia

autentificata sub nr. ...... din ............ la Biroul notarial ......... a recunoscut peminorul ........... ca fiind copilul ei, nascut în afara casatoriei cu tatal meu, desiîn registrul de stare civila al Serviciului de stare civila din ........ sub nr. ..... din......, aceasta nastere a fost înregistrata cu mentiunea “din parinti necunoscuti”.

În realitate, recunoasterea nu corespunde realitatii pentru urmatoarelemotive:

1. copilul recunoscut nu a folosit si nu foloseste nici în prezent stareacivila a pârâtei, ci a fost si este îngrijit si crescut de soacra ei;

2. aceasta din urma a prezentat în perioada anterioara nasterii copilului,toate semnele de sarcina, fara sa se stie sa fi nascut un copil sau sa fi suferitvreun accident care sa compromita sarcina;

3. pârâta a afirmat fata de martori ca, în realitate, copilul recunoscut deea este nepotul, nu fiul ei.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 49 din Codul familiei.Înteleg sa ma folosesc de interogatoriul pârâtei - care urmeaza a fi citata

cu aceasta mentiune - de proba cu acte, si anume de certificatul constatator alnasterii mele si de certificatul constatator al nasterii minorului recunoscut,precum si de dovada cu martori, pentru care propun pe:



Depun prezenta cerere, precum si copii de pe actele de care înteleg sa mafolosesc, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si celalalt pentrua fi comunicat pârâtei:

Data ..........Semnatura reclamantului, ........................DOMNULUI PRESEDINTE AL ............................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata .................. (numele si prenumele reprezentantului legal alreclamantei) domiciliata în localitatea ................, judetul ............., str. ..............,nr. ......, etajul ...... apart. ......, în calitate de reprezentanta legala a fiului meuminor ....................., chem în judecata si personal la interogatoriu pe ................

Actiune încontestarearecunoasteriicopilului decatre mama

Actiune înstabilireafiliatiei fatade tata (înstabilireapaternitatii)


Actiune încontestarearecunoasteriipaternitatii

(numele si prenumele pârâtului), domiciliat în localitatea .........., judetul..........., str. .........., nr. ..., etajul ....., apart. ......, pentru ca prin hotarârea ce vetipronunta sa stabiliti ca sus-numitul minor este copilul din afara casatoriei alpârâtului si sa-l obligati pe acesta din urma sa-mi plateasca cheltuieli dejudecata si onorariu de avocat. Va rog, de asemenea, sa dispuneti comunicareahotarârii de admitere a prezentei actiuni la Serviciul de stare civila al ...........pentru a opera mentiunea stabilirii filiatiei în actul de nastere.

Motivele actiunii sunt urmatoarele:În fapt, pârâtul a convietuit cu mine cu începere de la ............. si pâna la

............ Din aceste relatii s-a nascut la data de .............. copilul nostru

......................... a carui nastere a fost înregistrata în registrul Serviciului destare civila de pe lânga Consiliul Local al ..................... sub nr. ............... din................... În actul de nastere întocmit cu aceasta ocazie, s-a trecut numelemeu ca mama, iar în ceea ce priveste tatal s-a trecut mentiunea necunoscut. Dela nasterea copilului si pâna la data la care pârâtul a încetat sa convietuiasca cumine, acesta din urma s-a comportat ca tata al copilului, îngrijindu-se decresterea si întretinerea lui si oferindu-i mijloacele necesare în acest scop.

Dat fiind ca perioada de concepere a copilului coincide cu perioada deconvietuire a pârâtului cu mine si tinând seama de faptul ca pârâtul s-acomportat timp de ani ca tata al copilului meu, sunt întrunite conditiile necesarepentru stabilirea paternitatii. În ceea ce priveste termenul de introducere aacestei cereri, mentionez ca ea este facuta înauntrul timpului de un an de la datala care pârâtul a încetat sa mai convietuiasca cu mine si sa mai întretina pe copil.

În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 56, art. 59, art. 60,art. 64 si art. 86 din Codul familiei.

Înteleg sa ma folosesc de interogatoriul pârâtului - care urmeaza a fi citatcu aceasta mentiune - de proba cu acte, si anume de certificatul consta-tatoral nasterii fiului meu si de scrisorile pârâtului prin care recunoaste pater-nitateacopilului, precum si de dovada cu martori pentru care propun pe:


2. ....................., din localitatea .............., judetul ........., str. ..............., nr......., etajul ......., apart. ........

Depun prezenta cerere, precum si copii de pe actul de care înteleg sa maservesc, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si altul pentru afi comunicat pârâtului.

Semnatura reclamantei, ......................DOMNULUI PRESEDINTE AL .............................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul ................. (numele si prenumele reclamantului) domiciliatîn localitatea .........., judetul .........., str. ............, nr. ...., etajul ...., apart. ......,chem în judecata si personal la interogatoriu pe ............ (numele si prenumelepârâtului) domiciliat în ............ judetul .........., str. ............, nr. ......, etajul .......,apart. ......., în nume propriu si ca reprezentant legal al minorului ............(numele si prenumele celui recunoscut), pentru ca prin hotarârea ce vetipronunta sa constatati ca recunoasterea de catre pârât a paternitatii asupranumitului minor, recunoastere constatata prin actul autentificat de Biroul


notarial .............. sub nr. ..........., din .........., nu corespunde realitatii si sadispuneti anularea mentiunii facute în acest sens în registrul de stare civila al............ Cer, de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu de avocat.

Motivele actiunii sunt urmatoarele:În fapt, subsemnatul sunt fiul pârâtului nascut din casatoria sa cu

.................., Prin actul autentic sus-mentionat, tatal meu a recunoscut, însa, caar fi tata al minorului ................., nascut în afara casatoriei, din relatiile sale cu.................. În realitate, aceasta declaratie este cu totul necorespunzatoaresituatiei adevarate, întrucât la data conceptiei minorului, tatal meu se gasea înstrainatate. Într-adevar, pârâtul a lipsit din tara în lunile ianuarie - mai 199....,iar minorul s-a nascut la 10 decembrie din acelasi an.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 58 din Codul familiei.Înteleg sa ma folosesc de interogatoriul pârâtului - care urmeaza a fi citat

cu aceasta mentiune de proba cu acte, si anume de certificatele constatatoarea nasterii mele si a nasterii minorului recunoscut, precum si de proba cumartori, pentru care propun pe:



Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele sus-mentionate, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si altul pentrua fi comunicat pârâtului.

Semnatura reclamantului, ........................DOMNULUI PRESEDINTE AL .................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul ................ domiciliat în ..........., judetul ........., str. .............,nr. ......., ap. ...., chem în judecata si personal la interogatoriu pe .......................domiciliata în ............, judetul ........, str. ........, nr. ...., ap. ....., în nume propriusi în calitate de reprezentanta a copilului minor .............., pentru ca prinhotarârea ce veti da, sa constatati ca numitul minor nu este fiul meu rezultatdin casatoria cu pârâta si sa anulati mentiunea facuta în acest sens în actul denastere înregistrat sub nr. ........ din ............... în registrul Serviciului de starecivila al .............. Cer, de asemenea cheltuieli de judecata si onorariu de avocat.

Motivele actiunii:În fapt, am fost casatorit cu pârâta de la .............. pâna la .........., când

sentinta civila nr. ......... din .............. a ...................., a fost admisa actiunea meade divort. în timpul casatoriei, sotia mea a nascut pe minorul pârât, a caruinastere a fost înregistrata sub nr. .......... din .......... la serviciul de stare civilaal ..............., cu mentiunea numelui meu ca tata. În realitate în timpul cuprinsîntre a trei suta si a suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului, subsemnatulam lipsit din tara, fiind plecat în ........... între datele de .......... si de ............ Esteevident, deci, ca eu nu pot fi tatal minorului pârât.

În drept, îmi întemeiez cererea pe disp. art. 54 si 55 din Codul familiei.Înteleg sa ma folosesc de interogatoriul pârâtei, de dovada cu acte

(certificat constatator al casatoriei subsemnatului cu pârâta, certificat

Actiune întagaduireapaternitatii


Cerere dechemare înjudecatapentruacordareapensiei deîntretinerecopilului

Cerere pen-tru încre-dintareacopiluluisprecrestere sieducareunui parinte

constatator al nasterii minorului pârât, adeverinta eliberata de ........... din carerezulta perioada lipsei mele neîntrerupte din tara), precum si de dovada cumartori, pentru care propun pe: ..............................

Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele sus-mentionate, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si celalaltpentru a fi comunicate pârâtei.

Semnatura reclamantului, ......................DOMNULUI PRESEDINTE AL ............................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata(ul) .............. domiciliat(a) în ............., în numele si careprezentant(a) legal(a) a(al) minorului ............, chem în judecata si personalla interogatoriu pe pârâtul(a) ..........., domiciliat(a) în ........., pentru a fiobligat(a) la

PENSIE DE ÎNTRETINEREurmând sa contribuie lunar la cheltuielile de întretinere a minorului mai

sus-numit si sa-mi plateasca cheltuielile de judecata pe care le voi face cu acestproces.

Motivele actiunii:În fapt, din casatoria mea cu pârâtul(a) a rezultat minorul mai sus-numit.

La data de .......... pârâtul(a) a parasit domiciliul comun. Copilul a ramas subîngrijirea mea si pentru ca pârâtul(a) refuza sa acorde de bunavoie întretinereminorului, va rog sa fie obligat la întretinere în raport de posibilitatile materialepe care le are. Este salariat(a) la ..........., si totodata poseda alte bunuriaducatoare de venituri, printre care un teren în suprafata de ......

În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 107 raportat la art. 86si art. 94, C. fam. si va rog sa admiteti actiunea si sa obligati pe pârât(a) sacontribuie lunar la cheltuielile de întretinere a copilului minor.

În dovedirea actiunii înteleg sa ma folosesc de interogatoriul pârâtului(ei)si de relatiile pe care instanta urmeaza sa le ceara în legatura cu veniturile pecare le realizeaza.

Depun actiunea în dublu exemplar la care anexez copia certificatului decasatorie si copia certificatului de nastere al copilului minor.

Data depunerii ..............Semnatura, ..........DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ..................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata(ul) ............ domiciliat(a) în ............., în numele si careprezentant(a) legal(a) a copilului meu minor .........., chem în judecata sipersonal la interogatoriu pe sotul(ia) pârât(a) ............ domiciliat(a) în ............,pentru

ÎNCREDINTAREA COPILULUI MINORurmând ca, prin hotarârea ce veti pronunta, sa-mi încredintati mie spre

crestere si educare pe sus-numitul minor. Cer, de asemenea, ca pârâtul(a) safie obligat(a) sa contribuie la întretinerea minorului si sa-mi plateasca cheltuieli


de judecata.Motivele actiunii:În fapt, sunt casatorit(a) cu pârâtul(a) de la data de .........., iar din

casatorie a rezultat minorul .........., nascut la data de ...........Datorita unor neîntelegeri ne-am despartit în fapt la data de .............

Minorul a fost luat de pârât(a) si dus la parintii lui(ei). Acestia sunt în vârsta,nu au locuinta corespunzatoare si conditii materiale suficiente pentru a asiguracopilului o buna crestere si dezvoltare. Copilul a fost luat si dus la ei numaiîn scopul ca pârâtul(a) sa nu poata fi obligat(a) la întretinere, dovada ca niciacum nu contribuie cu nimic la cresterea si educarea copilului.

Având în vedere ca pâna în prezent copilul a fost crescut de mine, din carecauza îmi este puternic atasat sufleteste, vârsta sa, împrejurarea ca eu ma potocupa personal de cresterea si educarea lui, ca am conditii materiale mai bunedecât pârâtul(a) si parintii sai, va rog sa-mi încredintati mie copilul spre cresteresi educare.

De asemenea, va rog ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) la întretinereaminorului, în raport de veniturile pe care le realizeaza si de nevoile copilului,precum si la cheltuieli de judecata.

În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 100 C. fam. raportatla art. 42 C. fam. care se aplica prin asemanare, si pe dispozitiile art. 107, art.86 si art. 94 C. fam. cu privire la obligarea pârâtului(ei) la întretinere.

În dovedirea actiunii înteleg sa ma servesc de interogatoriul pârâtului(ei),de ancheta sociala pe care o va face autoritatea tutelara si de declaratiilemartorilor: ............. .................. ..................

Depun cererea de chemare în judecata în dublu exemplar, timbru fiscal învaloare de ........ lei si timbrul judiciar în valoare de ......... lei.

Anexez copia certificatului de casatorie si copia certificatului de nastereal copilului minor.

Data depunerii ..............Semnatura, ..........DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ..................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata(ul) ............. domiciliat(a) în ........... în numele si careprezentant(a) legal(a) a-l(a) copilului meu minor ........... chem în judecata sipersonal la interogatoriu pe sotul(a) pârât(a) ..........., domiciliat(a) în .........,pentru

STABILIREA DOMICILIULUI MINORULUI LA MINE.De asemenea, va rog ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) sa contribuie la

cheltuielile de crestere, educare, învatatura si pregatire profesionala a copiluluisi sa-mi plateasca cheltuielile de judecata pe care le voi face cu judecarea acesteicauze.

Motivele actiunii:În fapt sunt casatorit(a) cu pârâtul(a) de la data de .......... iar din casatorie

a rezultat minorul ............, nascut la data de ............De la data de ......... nu mai locuim împreuna si datorita neîntelegerilor

existente între noi, nu am reusit sa decidem, de comun acord, la care din noi salocuiasca copilul minor.

Cerere dechemare înjudecatapentru sta-bilireadomiciliuluicopilului


Cerere demodificare amasurii în-credintariisau stabiliriidomiciliuluicopilului

Pâna în prezent, pârâtul(a) a manifestat un total dezinteres fata decresterea, educarea si supravegherea copilului, sarcina aceasta revenindu-mi înexclusivitate. Datorita acestui fapt copilul îmi este foarte atasat si este îninteresul lui de a locui în continuare împreuna cu mine. De aceea, va rog sa-miadmiteti actiunea si sa stabiliti la mine domiciliul copilului minor.

De asemenea, va rog ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) sa contribuie lacheltuielile de crestere, educare, învatatura si pregatire profesionala aminorului, sub forma unei pensii de întretinere lunara.

În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 100, art. 107, art. 86si art. 94 C. fam.

În baza art. 274 C. proc. civ. va rog ca pârâtul(a) sa fie obligat la platacheltuielilor de judecata pe care le voi face.

Dovada actiunii înteleg s-o fac cu interogatoriul pârâtului(ei), cu anchetasociala pe care o va efectua autoritatea tutelara si cu declaratiile martorilor:................ ............... ....................

Depun actiunea în dublu exemplar, timbrata cu timbru fiscal în valoare de.......... lei, copia certificatului de casatorie, copia certificatului de nastere alcopilului si timbrul judiciar în valoare de ......... lei.

Data depunerii ..............Semnatura, ..........DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata(ul) ............, domiciliat(a) în .............. chem în judecata sipersonal la interogatoriu pe pârâtul(a) domiciliat(a) în ............, pentru ca prinhotarârea pe care o veti pronunta, sa

MODIFICATI MASURA DE STABILIREA DOMICILIULUIminorului .......... (sau de încredintare a minorului spre crestere si educare)

în sensul de a se stabili domiciliul minorului la mine (sau ca minorul sa-mi fiemie încredintat spre crestere si educare).

Va rog, de asemenea, ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) sa contribuie lacheltuielile de crestere, educare, învatatura si pregatire profesionala a copiluluisi sa-mi plateasca cheltuielile de judecata.

Motivele actiunii:În fapt, prin sentinta civila nr ...... din .......... pronuntata de ........ s-a

stabilit la pârât(a) domiciliul minorului mai sus-numit (sau minorul mai sus-numit a fost încredintat spre crestere si educare pârâtei(ului). Modificareaacestei masuri este ceruta de interesele minorului, caruia pârâta(ul) nu-i poateasigura conditii necesare pentru o dezvoltare corespunzatoare atât sub aspectmaterial, cât si sub aspect moral si afectiv. Motivul îl constituie împrejurareaca pârâta(ul):

a) a fost condamnat(a) la o pedeapsa cu privare de libertate;b) a fost arestat(a);c) este grav bolnav(a) si se afla internat(a) într-un spital unde va sta o

lunga perioada;d) a parasit pe minor, care se afla sub îngrijirea bunicilor sau a altor

persoane etc. În aceasta situatie, mentinerea masurii respective ar avea consecintedaunatoare asupra bunei dezvoltari fizice, cresterii si educarii minorului.


De aceea, va rog sa admiteti actiunea si sa modificati masura respectiva,în sensul ca domiciliul minorului sa fie stabilit la mine (sau minorul sa-mi fieîncredintat spre crestere si educare), deoarece dispun de posibilitati materialesuficiente, am o buna comportare morala, astfel încât pot asigura minorului omai buna crestere si educare.

Va rog, de asemenea, ca pârâta(ul) sa fie obligat(a) sa contribuie lacheltuielile de crestere si educare a copilului minor, sub forma platii unei pensiilunare.

În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 44 C. fam., iar în ceeace priveste obligatia de întretinere pe dispozitiile art. 107 raportat la art. 86 siart. 94 C. fam.

În dovedirea actiunii înteleg sa ma folosesc de interogatoriul pârâtei(ului),de ancheta sociala care va fi efectuata de autoritatea tutelara, urmatoarele acte:............, precum si de declaratiile urmatorilor martori: .............

Depun actiunea în dublu exemplar, timbrata cu timbru fiscal în valoare de........ lei, la care anexez copia sentintei civile, prin care s-a dispus masura ceurmeaza a fi modificata si timbrul judiciar în valoare de ......... lei.


DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatii (numele si prenumele ambilor reclamanti), ambii domiciliatiîn localitatea ................., judetul .............., str. ............., nr. ........, etajul .........,apart. ........, chemam în judecata si personal la interogatoriu pe (numele siprenumele pârâtului), domiciliat în localitatea ................ judetul ..........., str.............., nr. ......., etajul ........, apart. ........, pentru ca prin hotarârea ce vetipronunta sa-l obligati sa ne înapoieze pe fiul nostru în vârsta de ...... ani, pe careîl tine fara drept. Cerem, de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu deavocat.

Motivele actiunii sunt urmatoarele:În fapt subsemnatii suntem parintii copilului, iar pârâtul este bunicul

matern. La data de ............, fiul nostru a fost trimis de noi sa-si petreaca varala pârât. Ulterior, însa, acesta din urma a refuzat sa ne restituie copilul si cândne-am prezentat la domiciliul pârâtului pentru a-l lua cu noi, am constatat cafusese trimis de pârât într-un loc necunoscut.

În drept, ne întemeiem cererea pe dispozitiile art. 103 din Codul familiei.Întelegem sa ne folosim de proba cu interogatoriul pârâtului - care urmeaza

a fi citat cu aceasta mentiune si de proba cu martori, pentru care propunem pe:1. ................. (numele si prenumele martorului), din ................, judetul

..........., str. ..........., nr. ......, etajul ...... apart. ......;2. ................, din ..............., judetul .............., str. ..............., nr. ......, etajul

......, apart. ......;Depunem prezenta cerere în dublu exemplar, dintre care unul pentru

instanta si altul pentru a fi comunicat pârâtului.Semnatura reclamantilor, ........................DOMNULUI PRESEDINTE AL .....................

Cerereaparintilorpentruînapoiereacopilului dela opersoanacare îl tinefara drept


Cerere dechemare înjudecatapentruînapoiereacopilului dela persoanacare îl tinefara drept

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul(a) ............., domiciliat(a) în ............. în numele si careprezentant(a) legal(a) a-l (a) minorului ............ nascut la data de .........., chemla judecata si personal la interogatoriu pe pârâtul(a) ..............., domiciliat(a) în.............. pentru ca, prin hotarârea ce veti pronunta, sa-l(o) obligati sa-mi

ÎNAPOIEZE MINORUL,pe care îl tine fara drept.De asemenea, cer ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) sa-mi plateasca cheltuieli

de judecata.Motivele actiunii:În fapt, prin sentinta civila nr. .......... din ........... pronuntata de judecatoria

........... minorul sus-numit mi-a fost încredintat spre crestere si educare (saui s-a stabilit domiciliul la mine).

La data de .........., în lipsa mea, pârâtul(a) a luat copilul si l-a dus ladomiciliul sau (al parintilor sau al concubinei(ului) etc.), fapta care poate aveaconsecinte grave asupra bunei dezvoltari fizice, asupra cresterii si dezvoltariiminorului. De aceea, va rog sa apreciati ca este în interesul minorului sa-mi fieînapoiat si sa pronuntati în acest sens o hotarâre.

În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitia art. 103 C. fam.În dovedirea actiunii înteleg sa ma servesc de interogatoriul pârâtului(ei),

de ancheta sociala care va fi efectuata de autoritatea tutelara si de declaratiilemartorilor: ............... ................... .................

Depun actiunea în dublu exemplar, timbrata cu timbru fiscal în valoare de....... lei, copia sentintei civile precitata si timbrul judiciar în valoare de ...... lei.

Data depunerii ..............Semnatura, ..........DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ...............

DOMNULUI PRESEDINTE,

Subsemnatii -----, domiciliati în -----, în numele si ca reprezentati legali aifiului(cei) nostru(noastre) -----, nascut(a) la -----, va rugam sa

ÎNCUVIINTATI CA MINORUL SA POARTE NUMELE TATALUIMotivele actiuni:În fapt, din relatiile noastre de concubinaj, s-a nascut minorul(a) ..........

a carui nastere a fost înregistrata pe numele mamei. Ulterior, prin declaratiaautentificata sub nr .......... din .......... la .........., copilul a fost recunoscut si demine care sunt tatal lui.

La data de .........., noi, parintii copilului, ne-am casatorit si am luat numede familie comun de ...........

Copilul locuieste împreuna cu noi.În drept, ne întemeiem cererea pe disp. art. 64 al. 2 C. fam.Va rugam sa admiteti cererea si sa încuviintati minorului sa poarte numele

......Anexam la prezenta cerere copia certificatului de nastere a copilului,

declaratia autentica de recunoastere a copilului din partea tatalui si copiacertificatului nostru de casatorie.

Depunem timbru fiscal în valoare de .. lei si timbru judiciar în valoare de .. lei.

Încuviintareacopilului sapoarte nu-mele tatalui


Data depunerii ..........Semnatura ..........DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ..........

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul(a) ........., domiciliat(a) în ............, chem în judecata (pe calede ordonanta presedintiala) pe pârâtul(a) ............, domiciliat(a) în .............,pentru ca, prin hotarârea ce veti pronunta, sa-l(o) obligati sa-mi permita

SA AM LEGATURI PERSONALE CU MINORULnascut la data de ........., care se afla sub cresterea si îngrijirea sa.De asemenea, cer ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) sa-mi plateasca cheltuieli

de judecata.Motivele actiunii:În fapt, din casatorie (sau concubinaj) a rezultat minorul mai sus-numit,

care se afla sub îngrijirea pârâtului(ei), fiindu-i încredintat (sau la care s-astabilit domiciliul) prin sentinta civila nr. ...... din ......... pronuntata deJudecatoria .............

Pârâtul(a) îmi interzice sa am legaturi personale cu copilul, motiv care madetermina sa introduc prezenta actiune.

Rog sa fie obligat(a) sa-mi permita sa am legaturi personale cu minorul,în modul urmator (se enunta modalitatea propusa).

În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 43 alin. 3 raportat laart. 97 C. fam. (sau pe dispozitiile art. 581 C. proc. civ.).

În dovedirea actiunii înteleg sa ma servesc de interogatoriul pârâtei(ului)si de declaratiile martorilor: ............... ................ ................

Anexez copia certificatului de nastere al copilului si copia sentintei civ-ile precizata.

Depun actiunea în dublu exemplar, chitanta de plata taxei de timbru învaloare de ......... lei si timbrul judiciar în valoare de ......... lei.

Data depunerii ..............Semnatura, ..........DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI .................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata ....., domiciliata în ....., în numele si ca reprezentanta legala aminorului ......, chem în judecata si personal la interogatoriu pe sotul meu, pârâtul..... domiciliat în ...., pentru ca prin hotarârea ce o veti pronunta, sa-l obligati sa-mi

REMITA ALOCATIA DE STATpe care a încasat-o, în suma de .............. lei, în perioada .............., cu titlu

de alocatie de statsauneîncasata, din vina lui, pentru perioada ......, reprezentând alocatia de stat

cuvenita minorului, si în continuare sa fie obligat la plata alocatiei de stat ce o vaprimi de la unitatea la care este salariat, precum si cheltuielile de judecata.

Motivele actiunii:În fapt, din casatoria noastra a rezultat minorul ...., nascut la data de ....

Chemare înjudecatapentru aavea legaturipersonalecu copilul

Actiune înjustitiepentru plataalocatiei destat


De la data de .............. suntem despartiti în fapt, iar minorul se afla înîntretinerea mea exclusiva.

Pârâtul este (sau a fost) încadrat la .............. si a încasat (sau din vina luinu a încasat) alocatia de stat cuvenita minorului pentru perioada .............. sinu mi-a remis-o (sau din aceasta cauza nu mi-a remis-o).

În baza principiului îmbogatirii fara just temei (sau în baza art. 998-999 C.civ.), va rog ca pârâtul sa fie obligat sa-mi remita suma încasata (sau sa fie obligatsa ma despagubeasca cu suma cuvenita copilului si neîncasata din vina lui).

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 7 alin. 1 si 2 si art. 8 dinLegea nr. 61/1993.

De asemenea, va rog sa obligati pe pârât si la plata alocatiei de stat ce ova primi în viitor de la unitatea la care este încadrat.

Dovada actiunii înteleg sa o fac cu adresa nr. ........... din ........... ce mi-a fosttrimisa de la unitatea la care lucreaza (sau a lucrat) pârâtul, din care rezulta caa încasat suma de ...........lei, pentru perioada ..........., cu titlu de alocatie destat (sau din vina lui nu a încasat alocatia de stat cuvenita pentru ca nu aîntocmit formele necesare sau a refuzat sa încaseze alocatia).

În caz de nevoie va rog sa cereti oficiului relatii de la unitatea amintita.Depun actiunea în dublu exemplar si copia certificatului de nastere a copilului.Data depunerii ..............Semnatura, ..........DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI .................

DOMNULE PRESEDINTE,

Autoritatea tutelara (sau Parchetul ..............).În temeiul art. 109 C. fam. si art. 45 C. proc. civ.,Chemam în judecata si personal la interogatoriu pe ......., domiciliat(a, ti)

în ............, nascut(a, ti) la ..........., în ............., pentru a se pronuntaDECADEREA ACESTUIA(EIA, ORA) DIN DREPTURILE

PARINTESTIMotivele actiunii:În fapt, (se enunta motivele si probele care justifica luarea masurii

decaderii drepturilor parintesti).În drept, îmi întemeiez actiunea pe disp. art. 109 C. fam. (si art. 45 C. pr. c.).Dovada actiunii o facem cu interogatoriul partii pârâte, acte si martori.Depunem actiunea în ..... exemplare pentru a se comunica parintelui

(parintilor) pârât (pârâti) si autoritatii tutelare (daca este facuta de parchet).Data depunerii ..............Semnatura si parafa, ....................DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI ...............

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul ........ (numele si prenumele petitionarului) domiciliat înlocalitatea ....., judetul ......, str. ......, nr. ....., etajul ........, apart. ......, va rog sahotarâti, dupa ascultarea autoritatii tutelare de pe lânga Consiliul Local al .....si a sotiei mele ........... (numele si prenumele celuilalt parinte), domiciliata în

Actiune înjustitiepentrudecadereadindrepturileparintesti

Cerereaparinteluidecazut dindrepturileparintesti dea i se redaexercitiulacestordrepturi


localitatea ........, judetul ......., str. ......., nr. ....., etajul ...., apart. ......, sa mi seredea exercitiul drepturilor parintesti asupra fiului meu ....., în vârsta de ....,exercitiu care mi-a fost ridicat prin sentinta civila nr. .... din ..... a ......

Motivele actiunii sunt urmatoarele:În fapt, prin hotarârea sus-mentionata, ............. s-a pronuntat decaderea

subsemnatului din drepturile parintesti asupra fiului meu ..........., retinând înfapt ca din cauza alcoolismului am dovedit o atitudine abuziva si neglijenta carea pus în primejdie sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului. La scurt timpdupa pronuntarea acestei hotarâri, subsemnatul m-am supus unui tratamentde dezintoxicare, fiind internat timp de .......... la Spitalul ..................., de undeam iesit complet vindecat. De atunci, am dus o viata ordonata si m-am încadratîn munca, unde depun o activitate apreciata.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 112 din Codul familiei.Înteleg sa ma folosesc de dovada cu acte, si anume de hotarârea de

decadere a subsemnatului din drepturile parintesti si de certificatul medical dincare rezulta completa mea vindecare, precum si de proba cu martori, pentrucare propun pe:

1. ................. (numele si prenumele martorului), din ................, judetul..........., str. ..........., nr. ......, etajul ...... apart. ......;

2. ................, din ..............., judetul .............., str. ..............., nr. ......, etajul......, apart. .......

Depun prezenta cerere, precum si copii certificate de pe actele sus-mentionate, în triplu exemplar, dintre care unul pentru instanta si alte douapentru a fi comunicate autoritatii tutelare si sotiei mele.

Semnatura petitionarului, .........................DOMNULUI PRESEDINTE AL ............................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata ......... cu sediul în ........., chem în judecata pe ........., cudomiciliul în ........., pentru ca pe cale de hotarâre judecatoreasca

SA DECLARE ABANDONATpe minorul(minora) ......... nascuta la data de ........., în ........., aflat în în-

grijirea ......... ca urmare a faptului ca pârâtul(tii) s-a(u) dezinteresat de el, în modvoit, o perioada mai mare de 6 luni.

Motivele actiunii:În fapt, (se enunta starea de fapt si motivele care justifica luarea acestei

masuri).În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 2 alin. 2 din legea nr. 47

din iulie 1993.Dovada cererii o facem cu acte.Depunem cererea în ..... exemplare, pentru a se comunica autoritatii

tutelare si .......Anexam actele prevazute de art. 2 alin. 3 din legea citata.Data depunerii .........Semnatura si eventual parafa .........DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI .........

Actiune înjustitiepentrudeclarareaabandonului


DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul(a) ........, domiciliat(a) în ........, tatal(sau mama)minorului(ei) ........., nascut(a) la data de ........., în ........., aflat în îngrijirea .......,care, prin hotarâre judecatoreasca nr. ......... din ......... a Tribunalului ......., lacererea ....... a fost declarat abandonat de catre mine, va rog sa dispuneti

REDAREA DREPTURILOR PARINTESTIpentru ca au încetat cauzele care au condus la declararea abandonului si

reluarea exercitiului acestor drepturi este în interesul minorului.Motivele actiunii:În fapt, prin hotarârea judecatoreasca ........ din ........ a Tribunalului ........

la cererea formulata de ........ s-a declarat abandonat minorul(a) ........ care estefiul (fiica) mea (meu) pentru ca .........

În prezent au încetat cauzele care au determinat luarea masurii respective,pentru ca .........

De aceea, va rog sa dispuneti sa mi se redea exercitiul drepturilor parintesti.În drept îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 6 din Legea nr. 47 din

7 iulie 1993.Dovada actiunii o fac cu .........Depun cererea în ........ exemplare.Data depunerii ........Semnatura ........DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI -----

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata .................... (numele si prenumele reclamantului),domiciliata în judetul .........., str. .............., nr. ......., etajul ......., apart. ........,chem în judecata si personal la interogatoriu pe sotul meu .................,domiciliat în localitatea ..............., judetul ............, str. .............., nr. ......., etajul..........., apart. ........, pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa desfaceticasatoria încheiata între subsemnata si pârât în fata delegatului de stare civilaal .............. la data de ........... si înscrisa în registrul de stare civila sub nr. ...........din acel an, obligând totodata, pe pârât sa-mi plateasca cheltuieli de judecatasi onorariul de avocat. Va rog sa dispuneti ca pentru termenul de judecata safie citata si autoritatea tutelara de pe lânga Comitetul executiv al ConsiliuluiLocal al ................

Motivele actiunii sunt urmatoarele:(În fapt, pârâtul ma supune unui regim de insulte si violente care fac cu

neputinta continuarea casatoriei pentru mine. Astfel, în repetate rânduri, elvine beat acasa si atunci ma insulta si ma bate, provocând scandaluri. Pe de altaparte, el refuza sa-mi dea banii necesari întretinerii gospodariei, uneorilasându-ma cu totul fara mijloace câte o luna, doua.)

Din casatoria noastra au rezultat doi copii, si anume ................. (numelesi prenumele copilului), în vârsta de ...... ani, si ................... în vârsta de ..... ani,pe care va rog, sa mi-i încredintati spre crestere si educare, tinând seama atâtde vârsta lor, cât si de faptul ca, dat fiind brutalitatea de care da dovada pârâtul,el nu prezinta garantia ca va exercita o influenta binefacatoare asupra educatieilor.

Cerere dedivort (1)

Actiune înjustitiepentruredareadrepturilorparintesti


Dat fiind ca subsemnata voi continua sa ma ocup de cresterea si educareacopiilor si pentru a nu se crea pentru ei o situatie de stânjenire ca urmare afaptului ca vor avea un alt nume decât cel pe care l-as purta eu, va rog saadmiteti sa port numele sotului meu si dupa desfacerea casatoriei urmatoarele:tinând seama de faptul ca pârâtul a avut în timpul casatoriei un salariu de .......lei iar subsemnata am depus o munca neîntrerupta în cadrul gospodariei.

Va rog, sa recunoasteti dreptul subsemnatei de a continua sa locuiascaîmpreuna cu copiii în locuinta pe care o ocupam în prezent, din ..........., judetul............ str. ........... nr. ....., etajul .......... apart. ......, înlocuind în contractul deînchiriere pe sotul meu, care în prezent este titularul acestui contract.

În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 38 din Codul familieiîn ceea ce priveste divortul, ale art. 40 din Codul familiei în ceea ce privestepastrarea numelui de familie al pârâtului, ale art. 36 din Codul familiei în ceeace priveste împartirea bunurilor comune.

Înteleg sa ma folosesc pentru dovedirea sustinerilor mele de interogatoriulpârâtului - care urmeaza a fi citat cu aceasta mentiune - de proba cu acte, sianume de certificatul constatator al casatoriei subsemnatei cu pârâtul, decertificatele constatatoare ale nasterii copiilor, de adeverinta din care rezultasalariul primit de pârât în timpul casatoriei si de contractul de închiriere alocuintei detinute de noi, precum si de proba cu martori pentru care propun pe:



Depun prezenta cerere, precum si copii certificate de pe actele sus-mentionate, în trei exemplare, dintre care unul pentru instanta si celelalte douapentru a fi comunicate pârâtului si autoritatii tutelare de pe lânga Consiliul local.................

Data ..........Semnatura reclamantei, ......................DOMNULUI PRESEDINTE AL ..............................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata(ul) ......., domiciliat(a) în ......., chem în judecata pe sotul(sotia) mea (meu) ......., domiciliat(a) în ......., pentru

DIVORTurmând ca pe baza probelor ce vor fi administrate instanta sa hotarasca:a) în baza art. 37 alin 2 C. fam., desfacerea casatoriei înregistrata sub nr

....... din ....... la ....... din vina pârâtului(ei).b) în baza art. 42 alin. 1 C. fam., sa-mi fie încredintat spre crestere si

educare a copilului minor ......., nascut la data de ......., conform certificatuluide nastere nr. ....... înregistrat la ........

c) în baza art. 42 alin. 3 C. fam., obligarea pârâtului(ei) sa contribuie lacheltuielile de crestere, învatatura, educare si pregatire profesionala a copilului,potrivit dispozitiilor art. 94 C. fam.

d) în baza art. 36 alin. 1 C. fam., împartirea bunurilor comune dobânditeîn timpul casatoriei;

e) în baza art. 41 C. fam., pârâtul(a) sa-mi fie obligat(a) sa-mi acorde

Cerere dedivort (2)


întretinere pentru ca ma aflu în nevoie din pricina incapacitatii de muncasurvenita înainte de casatorie (ori în timpul casatoriei);

f) în baza art. 22 din legea nr. 5 din 1973, sa-mi atribuie beneficiulcontractului de închiriere privitor la locuinta;

g) în baza art. 40 C. fam., sa reluam numele avute înainte de casatorie.Rog ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) la plata cheltuielilor de judecata pe care

le voi face cu acest proces.Motivele actiunii:În fapt, ne-am casatorit la data de ......., iar din casatorie au rezultat (sau

nu) copii minori.În continuare trebuie facute referiri scurte la toate capetele de cerere

enuntate mai sus, si anume:a) precizarea daca sunt despartiti în fapt, de la ce data, si apoi prezentarea

motivelor temeinice datorita carora raporturile dintre soti sunt atât de grave siiremediabil vatamate, încât continuarea casatoriei este vadit imposibila pentrucel care cere desfacerea ei;

b) daca din casatorie au rezultat copii, trebuie aratat sub a carui cresteresi îngrijire se gasesc si motivat cui anume trebuie încredintati în continuare;

c) daca se solicita întretinere pentru copii, se vor indica date privitoare lastarea materiala a parintilor;

d) daca sotul reclamant este în nevoie si solicita întretinere, trebuie aratatde ce incapacitatea de munca s-a ivit înainte de casatorie sau în timpul casatoriei,daca este totala sau partiala, temporara sau permanenta si cum o dovedeste;

e) daca se cere împartirea bunurilor comune, acestea trebuie enuntate sitrecuta valoarea fiecarui bun, pentru ca daca sotul pârât contesta existenta unorbunuri, reclamantul(a) este obligat(a) sa mai timbreze actiunea la valoareabunurilor nerecunoscute;

f) cât priveste acordarea beneficiului contractului de închiriere, trebuiedate relatii despre locuinta respectiva, atasat contractul de închiriere si aratatemotivele pentru care o cere;

g) cu privire la numele pe care urmeaza sa-l poarte dupa desfacereacasatoriei, daca reclamanta doreste sa poarte numele de familie al celuilalt sotsi dupa desfacerea casatoriei, trebuie aratate motivele care justifica cererea;

h) daca se cere cheltuieli de judecata, trebuie aratat din ce se compun.În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 37 alin. 2, art. 38 , art.

42 alin. 1 si 3, art. 36 alin. 1, art. 40, art. 41, art. 86, art. 94, art. 107 C. fam.,art. 22 din Legea nr. 5/1973 si art. 276 C. pr. civ. Pentru dovedirea actiunii întelegsa ma folosesc de proba cu acte si proba cu martorii ........

Anexez la prezenta actiune, pe care o depun în dublu exemplar,urmatoarele acte: certificatul de casatorie, copia certificatului de nastere alcopilului minor ......., copia contractului de închiriere.

Pentru stabilirea taxei de timbru depun adeverinta privind veniturile dinmunca realizate în ultimele 12 luni, certificatul de la primaria ....... privindstarea materiala si declaratia autentica de la Notarul public privind veniturilerealizate în ultimele 12 luni.

Depun timbrul judiciar în valoare de ....... lei.Data depunerii .......Semnatura .......DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI .......


DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata ........... (numele si prenumele reclamantei), domiciliata înlocalitatea ............, judetul ........ str. .........., nr. ....., etajul ...., apart. ......, chemîn judecata si personal la interogatoriu pe sotul meu ............... (numele siprenumele reclamantului), domiciliat în localitatea ....... judetul ....., str. ....., nr......., etajul ......., apart. ......., pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa-lobligati sa-mi plateasca o pensie de întretinere lunara în suma de .............. leicu începere de la data prezentei actiuni si pâna la ramânerea definitiva ahotarârii de divort. Cer, de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu deavocat.

Motivele actiunii sunt urmatoarele:În fapt, pârâtul a introdus împotriva mea o actiune de divort, care se

gaseste pendinte la acest tribunal si care formeaza obiectul dosarului nr. ..........Concomitent cu introducerea actiunii, sotul meu a parasit domiciliul conjugal,lasându-ma cu desavârsire fara mijloace. Mentionez ca subsemnata sunt lipsitade orice venit, deoarece, din pricina sanatatii, sunt inapta de munca; sotul meuprimeste un salariu de ......... lei lunar de la întreprinderea unde lucreaza.

În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 41, alin. 1 si art. 86 dinCodul familiei.

Înteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul pârâtului - care urmeazaa fi citat cu aceasta mentiune - si de proba cu acte, si anume de adeverintaasupra salariului primit de acesta si de certificatul asupra starii sanatatii mele.

Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele sus-mentionate, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si altul pentrua fi comunicat pârâtului.

Semnatura reclamantei, ......................DOMNULUI PRESEDINTE AL ..........................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata ................... (numele si prenumele reclamantei) domiciliataîn localitatea ....... judetul ............., str. ............., nr. ........, etajul ........, apart.........., chem în judecata Comitetul executiv al Consiliului Local al ......, cusediul în localitatea ........, judetul ..........., str. ........., nr. ....., pentru ca, prinhotarârea ce veti pronunta, sa dispuneti înregistrarea în registrul de nascuti peanul ......., a nasterii fiicei mele ........, nascuta la data de ........ în localitatea .......,judetul ........., str. ....., nr. ......, etajul ...., apart. ...., din parintii .......

Motivele cererii sunt urmatoarele:În fapt, nasterea fiicei mele la data si locul mentionate mai sus nu a fost

declarata si înregistrata la Serviciul de stare civila, la timpul cuvenit.În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 23, alin. 2 din Decretul

nr. 31/1954 si ale art. 21 din Legea nr. 119/1996.Înteleg sa ma folosesc de dovada ce va rezulta din cercetarile organelor de

politie - cercetari pe care va rog sa le ordonati - si de proba cu martori pentrucare propun pe:

1. ............. (numele si prenumele martorului), din ............., judetul ...........,str. ..........., nr. ......, etajul ...... apart. ......;

2. ........., din ........, judetul .........., str. ..........., nr. ...., etajul ....., apart. ....;

Actiune înjustitiepentrureclamareaîntretineriide catreunul dintresoti în timpulprocesuluide divort

Cererepentruînregistra-rea tardiva anasterii


Depun prezenta cerere, în dublu exemplar, dintre care unul pentruinstanta si altul pentru a fi comunicat Comitetului executiv al Consiliului Localal ...................

Semnatura reclamantei, ......................DOMNULUI PRESEDINTE AL .........................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) în ..........., chem în judecata si per-sonal la interogatoriu pe sotul(ia) meu(a) ............, domiciliat(a) în ..............,pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa dispuneti

ÎMPARTIREA PROVIZORIE A LOCUINTEIcare constituie domiciliul nostru comun, precum si obligarea sa la plata

cheltuielilor de judecata.Motivele actiunii:În fapt, sunt casatorit(a) cu pârâtul(a) si domiciliul comun îl constituie

imobilul situat în ............., compus din ..... camere, cu doua intrari separate.Pârâtul(a) are o comportare violenta fata de mine si de copii, în sensul ca

zilnic ne bate, ne ameninta cu moartea si ne alunga din domiciliu. Datoritaacestei comportari am fost internat(a) în mai multe rânduri în spital, suntnevoit(a) sa dorm împreuna cu copiii pe la diferiti cunoscuti si vecini.

Pentru evitarea pericolului unor noi violente din partea sotului(ei), va rogsa hotarâti împartirea provizorie a folosintei locuintei comune. În acest scopcer sa mi se atribuie folosinta celor doua camere cu intrare din strada principala,iar pârâtului(ei) sa-i fie repartizate celelalte doua camere.

În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 36 alin. 2 C. fam. (siart. 581 C. proc. civ., în cazul când se cere împartirea pe cale de ordonantapresedintiala).

Dovada actiunii înteleg sa o fac cu raspunsurile pe care pârâtul(a) le va dala interogatoriul ce i se va lua, de proba cu o cercetare la fata locului pe careurmeaza sa o efectueze instanta, de dovada cu acte medicale si proba cumartorii: .............. .................... ..................

Depun prezenta cerere în dublu exemplar, timbru fiscal în valoare de .......lei si timbrul judiciar în valoare de ........ lei.

Data depunerii ..............Semnatura, ..........DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI .................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata(ul) ............, domiciliat(a) în ............., chem în judecata sipersonal la interogatoriu pe sotul(ia) meu(a) .............., domiciliat(a) în .............pentru a fi

EVACUAT(A)din locuinta care constituie domiciliul comun si totodata sa fie obligat(a)

sa-mi plateasca cheltuieli de judecata.Motivele actiunii:În fapt sunt casatorit(a) cu pârâtul(a), iar din casatorie au rezultat minorii:

Chemare înjudecatapentruîmpartireaprovizorie alocuintei

Cerere dechemare înjudecatapentruevacuareasotuluiturburent


............. .....................Pârâtul(a) are viciul betiei, este violent(a), provoaca scandaluri, tulbura

linistea colocatarilor. Seara de seara vine acasa în stare de ebrietate, ma bateatât pe mine cât si pe copii si suntem permanent amenintati cu moartea.

Comportarea lui constituie o amenintare permanenta asupra sanatatii sivietii noastre.

Întrucât locuinta se compune dintr-o singura camera si practic nu poatefi împartita va rog sa dispuneti evacuarea pârâtului (chiar daca esteproprietarul locuintei).

În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 24 lit. b Legea nr. 5/1973 (si art. 581 C. proc. civ. când se cere pe cale de ordonanta presedintiala).

Va rog sa hotarâti evacuarea pârâtului(ei) (fara somatie sau trecereavreunui termen).

Depun actiunea în dublu exemplar si chitanta de plata taxei de timbru învaloare de ......... lei si timbrul judiciar în valoare de ............ lei.


DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata(ul) ............. domiciliat(a) în ............... în numele si careprezentant(a) legal(a) a minorului ............., chem în judecata si personal lainterogatoriu pe pârâtul(a) ............., domiciliat(a) în ................, pentru ca, pebaza hotarârii ce veti pronunta, sa dispuneti

MAJORAREA PENSIEI DE ÎNTRETINEREla care a fost obligat(a) prin sentinta civila nr. ........ din ............, pronuntata

de judecatoria ...............De asemenea, cer obligarea sa la plata cheltuielilor de judecata pe care le

voi face cu acest proces.Motivele actiunii:În fapt, prin hotarârea mai sus mentionata pârâtul(a) a fost obligat(a) sa

plateasca lunar suma de .......... lei pensie de întretinere pentru minorul nascutla data de ......... La stabilirea acestei pensii s-au avut în vedere nevoileminorului si posibilitatile materiale ale pârâtului(ei), care se cifrau la un venitmediu net lunar de .......... Aceasta situatie de fapt s-a schimbat. Nevoileminorului, care acum este în vârsta de ...... ani si este elev, au crescut si în acelasitimp au crescut si posibilitatile materiale ale pârâtului(ei), care realizeaza dinsalariu un venit mai mare decât cel avut în vedere la stabilirea pensiei deîntretinere, a carei majorare o solicit.

În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 44 raportat la art. 94C. fam.

În dovedirea actiunii, înteleg sa ma folosesc de raspunsurile pârâtului(ei)la interogatoriu, de relatiile pe care va rog sa le cereti de la unitatea ........... undepârâtul(a) este salariat(a), în legatura cu venitul net lunar realizat în ultimele8 luni.

Depun actiunea în dublu exemplar, precum si copia sentintei civile nr......... din ..........

Data depunerii ..............

Cerere demajorare apensiei deîntretinere


Semnatura, ..........DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul ........ (numele si prenumele reclamantului) domiciliat înlocalitatea .......... judetul ..........., str. ......, nr. ..., etajul ......., apart. ......, chemÎn judecata si personal la interogatoriu pe ........... (numele si prenumelepârâtei), domiciliata în localitatea ........ judetul ........, str. ........, nr. ...., etajul....., apart. ......, pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa hotarâti reducereapensiei de întretinere pe care o datorez pârâtei pentru întretinerea fiului nostru......... si la plata careia am fost obligat prin sentinta nr. ........ din ............. a........... de la suma de ........... lei lunar la suma de ........ lei lunar.

Motivele actiunii sunt urmatoarele:În fapt, prin sentinta sus-mentionata am fost obligat sa platesc pârâtei o

pensie lunara de .............. lei, pentru întretinerea fiului nostru.Cuantumul pensiei a fost fixat în functie de salariul subsemnatului la acea

data, care era de ............. lei, si de lipsa de venituri a pârâtei.Cu începere de la data de ............., însa, subsemnatul primesc un salariu

mai mic si anume de .................... lei iar pe de alta parte pârâta este în prezentfunctionara, primind un salariu de ................... lei. Dat fiind ca s-a schimbatsituatia de fapt care a dus la stabilirea cuantumului pensiei, urmeaza ca acestcuantum sa fie reapreciat.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 94, din Codul familiei.Înteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul pârâtei - care urmeaza

a fi citata cu aceasta mentiune - si de proba cu acte, si anume de adeverinta dincare rezulta salariul meu în prezent. În acelasi timp, va rog sa obligati pe pârâtasa faca dovada veniturilor sale.

Depun prezenta cerere, precum si copii de pe adeverinta sus-mentionata,în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanta si altul pentru a ficomunicat pârâtei.

Semnatura reclamantului, ........................DOMNULUI PRESEDINTE AL ...................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul ...................... domiciliat în ............, judetul ..............., str...................., nr. ......., ap. ....., în calitate de tutore al minorului chem în judecatasi personal la interogatoriu pe ........................ domiciliat în ................., judetul..............., str. ..........., nr. ....., ap. ....., pentru ca prin hotarârea ce veti pronuntasa anulati contractul de vânzare-cumparare intervenit la data de ................ întrenumitul pârât în calitate de cumparator si .................. în calitate de vânzator,ca tutore al sus-numitului minor, contract având drept obiect ................... Cer,de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu de avocat.

Motivele actiunii:În fapt de la data .............. si pâna la data ................, ca tutore al minorului

a functionat ........................... La data de ............... el a vândut, în calitate detutore al numitului minor, pârâtului, la pretul de ..................... lei, obiectul sus-

Cerere dereducere apensiei deîntretinere

Actiune înanulareauneiînstrainari abunurilorunuiincapabil,consimtitade tutore faraîncuviintareaprealabila aautoritatiitutelare


mentionat fara a cere si obtine prealabila încuviintare a autoritatii tutelare.În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 129 din Codul familiei.Înteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul pârâtului, care urmeaza

a fi citat cu aceasta mentiune, de proba cu acte (chitanta sub semnatura privatadin ................. prin care se constata încheierea actului atacat si procesul-ver-bal de inventariere a bunurilor minorului în care figureaza si obiectul vândut),precum si de proba cu martori.

Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele sus-mentionate si de pe decizia de numire a mea ca tutore, în dublu exemplar, dintrecare unul pentru instanta si altul pentru a fi comunicat pârâtului.

Semnatura reclamantului, ..........DOMNULUI PRESEDINTE AL ......................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul .............................. domiciliat în ..............., judetul ...........,str. ..................., nr. ......., ap. ....., în calitate de tutore al minorului chem înjudecata si personal la interogatoriu pe ................. domiciliat în ....................,judetul ..............., str. ..........., nr. ....., ap. ....., pentru ca prin hotarârea ce vetipronunta sa anulati contractul de vânzare-cumparare având ca obiect...........,intervenit la data de ............. între numitul minor, ca vânzator pe de o parte,si pârât, ca cumparator, pe de alta parte. Cer, de asemenea, cheltuieli dejudecata si onorariu de avocat.

Motivele actiunii:În fapt, la data de ........... minorul .............. a vândut pârâtului la pretul

de ....... lei, un ............ asa cum rezulta din actul încheiat sub semnatura privataîncheiat cu acea ocazie. Deoarece, minorul vânzator are ........ ani, deci o capaci-tate de exercitiu restrânsa, el nu putea sa înstraineze un bun al sau faraîncuviintarea prealabila a tutorelui, adica a mea si a autoritatii tutelare.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 129 si 133 din Codulfamiliei si ale art. 9 din Decretul nr. 31/1954.

Înteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul pârâtului, care urmeazaa fi citat cu aceasta mentiune, de proba cu acte (actul sub semnatura privataîncheiat cu ocazia vânzarii si certificatul constator al nasterii minorului),precum si de proba cu martori.


Semnatura reclamantului, .........DOMNULUI PRESEDINTE AL .....................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul ................... domiciliat în ..........., judetul ....................., str...................., nr. ......., ap. ....., în calitate de tutore al minorului chem în judecatasi personal la interogatoriu pe ................. domiciliat în ........, judetul ........., str......., nr. ....., ap. ....., pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa anulaticontractul de locatiune al imobilului situat în ....., judetul ......, str. ...., nr. ....,

Actiune înanulareauneiînstrainari,faraîncuviintareaprealabila areprezentan-tului legal siautoritatiitutelare, decatre copilulcare a împli-nit 14 ani

Actiune înanulareaunui actîncheiat, faraîncuviintareaprealabila areprezentantu-lui legal, decatre mino-rul de 14 ani


numar carte funciara ....., nr. topografic ......, contract intervenit la data de........... între sus-numitul minor ca locator si pârât ca locatar. Cer, de asemenea,cheltuieli de judecata si onorariu de avocat.

Motivele actiunii:În fapt, minorul are vârsta de ......, si prin urmare, desi se bucura de ca-

pacitate de exercitiu restrânsa, totusi nu putea încheia actul a carui anulare secere, fara o prealabila încuviintare a tutorelui sau, adica a mea.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 133 din Codul familieisi ale art. 9 din Decretul nr. 31 din 30 ianuarie 1954.

Înteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul pârâtului, care urmeazaa fi citat cu aceasta mentiune, de proba cu acte (contractul a carui anulare o cersi certificatul constator al nasterii minorului), precum si de proba cu martori.


Semnatura reclamantului, ........DOMNULUI PRESEDINTE AL .....................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul ......... (numele si prenumele reclamantului), domiciliat înlocalitatea ........, judetul ........, str. ..........., nr. ....., etajul ........., apart. .........,în calitate de tutore al minorului1) ............ chem în judecata si personal lainterogatoriu pe ............... (numele si prenumele pârâtului) domiciliat înlocalitatea ................, judetul ........., str. ........, nr. ....., etajul ........, apart. ........,pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta, sa anulati contractul de vânzare-cumparare a unui costum de haine, contract intervenit la data de .......... întresus-numitul minor, ca vânzator, si pârât, ca cumparator. Cer de asemenea,cheltuieli de judecata si onorariu de avocat.

Motivele actiunii sunt urmatoarele:În fapt, la data de ......... minorul ..........., în vârsta de ...... ani, a vândut

pârâtului în schimbul sumei de ......... lei, un costum de haine din bunurilemostenite de la tatal sau. Desi ulterior încheierii contractului am atras atentiapârâtului ca minorul, neavând 14 ani este lipsit de capacitatea de exercitiu,totusi el a refuzat prin scrisoarea din ....... sa restituie lucrul vândut si saprimeasca pretul, pretinzând ca vânzarea este valabila.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 11 din Decretul nr. 31/1954 si ale art. 25 alin. 2 din Decretul nr. 32/1954.

Înteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul pârâtului - care urmeazaa fi citat cu aceasta mentiune - de proba cu acte, si anume de certificatulconstatator al nasterii minorului si de scrisoarea din prin care pârâtulrecunoaste încheierea contractului de vânzare-cumparare, precum si de probacu martori, pentru care propriu pe:

1. ..................... (numele si prenumele martorului), din ............, judetul..........., str. ..........., nr. ......, etajul ...... apart. ......;

2. ........................., din ..............., judetul ................, str. ..............., nr. ......,etajul ......, apart. ......;

Depun prezenta cerere, precum si copii de pe actele sus-mentionate side pe decizia de numire a mea ca tutore, în dublu exemplar, dintre care unul

Actiune înanulareaunui actjuridicincheiat deminorulcare nu aîmplinit 14ani (sau depersoanapusa subinterdictie)


pentru instanta si altul pentru a fi comunicat pârâtului.Semnatura reclamantului, ........................DOMNULUI PRESEDINTE AL ..........................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul ........... domiciliat în ......... judetul ...... str. ......... nr. .... etajul.... apart. nr. ...., chem în judecata si personal la interogatoriu pe .......... si pe........... ambii domiciliati în ............ judetul ........ str. .......... nr. .... etajul .... apart.nr. .... pentru ca prin hotarârea ce veti pronunta sa-i obligati sa-mi plateascasuma de lei ...... ce reprezinta repararea prejudiciului pe care mi l-a cauzat fiullor minor ....... în ziua de .........

Cer, de asemenea, cheltuieli de judecata si onorariu de avocat.Motivele actiunii:În fapt, numitul minor are ..... ani, este fiul pârâtilor si locuieste la acestia.

În ziua de ..... el a intrat cu un câine în gradina mea de zarzavat si, jucându-sesi alergând, a distrus întreaga mea recolta de toamna, provocându-mi unprejudiciu de ........ lei.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 1000, alin. 2 Codul civilÎnteleg sa ma folosesc de interogatoriul pârâtilor - care urmeaza a fi citati

cu aceasta mentiune si de proba cu martori, pentru care propun pe:1. .......... din ......... judetul ....... str. .......... nr. .... etajul .... apart. nr. ....2. ......... din ........... judetul ....... str. .......... nr. .... etajul .... apart. nr. ....Depun prezenta actiune în trei exemplare, dintre care unul pentru instanta

si celelalte doua pentru a fi comunicate pârâtilor.Data ..............Semnatura reclamantului, ........................DOMNULUI PRESEDINTE AL ...................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul(a) .............., domiciliat(a) în ...............,FormulezCERERE PENTRU ÎNCUVIINTAREA ADOPTIEIminorului(ei) .........., fiul (fiica) lui .......... si al (a) ............, nascut(a) la

........, în ........., cu domiciliul în ............., urmând sa citati în cauza pe: - parintii minorului: ............ ..........., domiciliati în ............, - pe minor (daca a împlinit 10 ani); - Comisia pentru protectia copilului; - Comitetul Român pentru adoptii.Motivele actiunii:În fapt, (se prezinta motivele si probele care justifica încuviintarea adoptiei).În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 14 si urm. din O.U.G.

nr. 25/1997 privind adoptia.Dovada cererii o fac cu declaratiile pe care le vor face în instanta partile

ce urmeaza a fi citate, acte si martori.Depun cererea în ....... exemplare pentru a se comunica parintilor

minorului(ei) si autoritatii tutelare.

Actiune înjustitiepentrureparareaprejudiciuluicauzat decopil

Cererepentruîncuviintareaadoptiei


Anexez chitanta de plata taxei de timbru în valoare de ....... lei si timbruljudiciar în valoare de ......... lei.

Data depunerii ..............Semnatura, ..........DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI .................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) în ..........., chem în judecata si per-sonal la interogatoriu pe pârâtul(a) .........., domiciliat(a) în .........., pentru cape baza probelor ce vor fi administrate, sa hotarâti:

CONSTATAREA NULITATII ADOPTIEIminorului(ei) ........., încuviintata prin decizia nr. ..... din ....... emisa de

........... (sau sentinta civila nr. ...... din ........ a Judecatoriei (sau Tribunalului).Rog ca pârâtul(a) sa fie obligat(a) la plata cheltuielilor de judecata.Motivele actiunii:În fapt, prin decizia nr. .... (sau sentinta civila nr. ...) din data de .... emisa de

......, s-a dispus încuviintarea adoptiei minorului(ei) ...... nascut(a) la data de

....., având ca parinti firesti pe ...... (În continuare se prezinta, pe scurt si concis,starea de fapt, motivul care justifica introducerea si admiterea actiunii).

În drept îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile art. 22 din O.U.G. nr. 25/1997.În dovedirea actiunii înteleg sa ma servesc de interogatoriul pârâtului(ei),

de proba cu acte, martori si expertiza medico-legala etc.Depun prezenta cerere în .... exemplare si timbru fiscal în valoare de ......

lei si timbrul judiciar în valoare de .......... lei.Data depunerii ..............Semnatura, ..........DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI .............

DOMNULE PRESEDINTE,


ANULAREA ADOPTIEIminorului(ei) ........., încuviintata prin decizia nr. ..... din ....... emisa de






Cerere deconstatare anulitatiiadoptiei

Cerere deanulare aadoptiei



DOMNULE PRESEDINTE,


DESFACEREA ADOPTIEIminorului(ei) ........., încuviintata prin decizia nr. ..... din ....... emisa de







DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul ......... (numele si prenumele reclamantului), domiciliat înlocalitatea .......... judetul ......., str. .............., nr. ......., etajul ........., apart. ..........,chem în judecata pe ........ domiciliat în localitatea ................ judetul ..........., str............... nr. ........, etajul ........, apart. ........, pentru ca prin hotarârea ce vetipronunta dupa ascultarea delegatului autoritatii tutelare de pe lânga ConsiliulLocal al ..............., sa desfaceti înfierea fiului meu firesc ................. (numele siprenumele înfiatului), de catre numitul pârât, înfiere ce a fost încuviintata desus-mentionata autoritate tutelara prin decizia sa nr. ...... din ......., si sadispuneti anularea actului de nastere întocmit cu ocazia înfierii si anulareamentiunii facute în consecinta pe actul constatator al nasterii firesti.

Motivele actiunii sunt urmatoarele:În fapt, prin decizia nr. .......... din ............. a Comisiei pentru protectia

copilului din ...................... s-a încuviintat înfierea numitului meu fiu de catrepârât. Aceasta încuviintare a fost data fara a mi se cere consimtamântul, care,în conformitate cu legea, era indispensabil. În acelasi timp, conditiile moralesi materiale pe care subsemnatul le pot oferi pentru buna educare si dezvoltarea copilului sunt cu mult mai avantajoase decât cele pe care le poate oferipârâtul.

Cerere dedesfacere aadoptiei

Actiune înjustitiepentrudesfacereainfieriipentru lipsaconsimtamântuluiunui dintreparintiifiresti


În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 7 din O.U.G. nr. 25/1997.Înteleg sa ma folosesc de dovada cu acte, si anume de certificatul

constatator al nasterii fiului meu si de dosarul cu lucrarile de încuviintare aleînfierii pe care va rog sa dispuneti a fi aduse de la autoritatea tutelara, precumsi de dovada cu martori, pentru care propun pe:



Depun prezenta actiune, precum si copie certificata de pe actele pe careînteleg sa le folosesc, în trei exemplare, dintre care unul pentru instanta sicelelalte doua pentru a fi comunicate pârâtului si autoritatii tutelare.

Semnatura reclamantului, ........................DOMNULUI PRESEDINTE AL .......................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata ......... (numele si prenumele reclamantei), domiciliata înlocalitatea ...., judetul ....., str. ...., nr. ...., etajul ...., apart. ...., chem în judecatasi personal la interogatoriu pe ........ (numele si prenumele pârâtului) domiciliatîn localitatea ..... judetul ....., str. ....., nr. ...., etajul ....., apart. ....., pentru ca prinhotarârea ce veti pronunta dupa ascultarea autoritatii tutelare de pe lângaConsiliul Local al .......... sa desfaceti înfierea fiului meu firesc ........ (numele siprenumele înfiatului), de catre pârât, înfiere ce a fost încuviintata de sus-numita autoritate tutelara prin decizia sa nr. ....... din .........., sa dispunetianularea actului de nastere întocmit cu ocazia înfierii si anularea mentiuniifacute în consecinta pe actul constatator al nasterii firesti si sa restabilitidrepturile mele parintesti asupra numitului minor.

Motivele actiunii sunt urmatoarele:În fapt, prin decizia nr. ........ din ....... a autoritatii tutelare de pe lânga

Consiliul Local al ......., s-a încuviintat înfierea numitului meu fiu de catre pârât.Cercetând conditiile în care este crescut si întretinut înfiatul în familia pârâtului,am constatat ca el traieste într-o atmosfera de imoralitate, violenta si totalaneîngrijire. Astfel, copilul este pus sa participe la jocurile de carti pe care leorganizeaza pârâtul cu diversi cunoscuti ai sai pâna noaptea târziu, este batut cusalbaticie pentru tot ceea ce considera pârâtul ca reprezinta o abatere de laeducatia pe care pretinde ca i-o da si este cu totul neîmbracat si nespalat. Înaceasta situatie, este în interesul minorului ca înfierea sa fie desfiintata.

În drept, îmi întemeiez actiunea pe dispozitiile O.U.G. nr. 26/1997privind protectia copilului aflat în dificultate.

Înteleg sa ma folosesc de proba cu interogatoriul pârâtului - care urmeazaa fi citat cu aceasta mentiune - de dovada cu acte, si anume de certificatulconstatator al nasterii minorului si de decizia de înfiere data de autoritateatutelara, precum si de proba cu martori pentru care propun pe:

1. ....... (numele si prenumele martorului), din localitatea ...., judetul ......,str. ....... nr. ...., etajul ......, apart. .......;

2. ...., din localitatea ..., judetul ....., str. ........, nr. ..., etajul ... apart. ....;Depun prezenta actiune, precum si copii certificate de pe actele sus-

Actiune înjustitiepentrudesfacereaînfieriipentru altemotive


mentionate, în trei exemplare, dintre care unul pentru instanta si celelalte douapentru a fi comunicate pârâtului si autoritatilor tutelare.

Semnatura reclamantei, ......................DOMNULUI PRESEDINTE AL .....................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul(a) .............., domiciliat(â) în .................FormulezCERERE PENTRU ÎNCUVIINTAREA ADOPTIEIminorului(ei) .........., fiul (fiica) lui .......... si al (a) ............, nascut(a) la

......... în .........., domiciliat(a) în ............, urmând a fi citati în cauza:- sotul meu (sau sotia mea) ............, domiciliat(a) în ............, în calitate de

parinte firesc al minorului(ei);- ..........., domiciliat(a) în ..........., în calitate de tata (sau mama) firesc

(fireasca) al minorului(ei);- minorul(a) (daca a împlinit 10 ani);- Comisia pentru protectia copilului;- Comitetul Român pentru adoptii.Motivele actiunii:În fapt, minorul(a) este rezultat(a) din casatoria celor doi parinti firesti

enuntati, care au divortat, si minorul(a) a fost încredintat(a) spre crestere sieducare sotiei mele (sau sotului meu).

La data de ....... m-am casatorit cu mama (sau tatal) minorului(ei) si deatunci ma comport ca un(o) adevarat(a) tata (mama) a minorului(ei) care, avândvârsta de 10 ani, consimte sa fie adoptat(a) de mine.

La rândul sau, tatal firesc (sau mama fireasca) este de acord cu aceastaadoptie, pentru ca este în interesul copilului minor.

De aceea, în urma probelor care se vor administra, va rog sa încuviintatiadoptia minorului(ei) de catre mine.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 14 si urm. din O.U.G.nr. 25/1997 privind adoptia.

Dovada cererii o fac cu declaratiile pe care le vor face în instanta partilece urmeaza a fi citate si ascultate, acte si martori.

Depun cererea în ..... exemplare, pentru a se comunica partilor citate.Anexez chitanta de plata taxei de timbru în valoare de .......... lei.Data depunerii .............. Semnatura, ..........DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI ....................

DOMNULE NOTAR PUBLIC,

Subsemnatul(a) ........., domiciliat(a) în ........, în calitate de reprezentantlegal al minorului (sau interzisului) .........., fiul lui ...... si al ...., nascut la datade ......., declar ca

ACCEPT PENTRU EL, SUB BENEFICIU DE INVENTAR,SUCCESIUNEA DEFUNCTULUI(EI) ........., decedat(a) la ........., în ..........,cu ultimul domiciliu în ............, al carui(ei) mostenitor legal(a) sau testamentareste minorul în calitate de ..................

Acceptareasuccesiuniisub beneficiude inventarfacuta decopilul de14 ani

Cererepentruîncuviintareaadoptieiformulatade unuldintre sotipentrucopilulceluilalt sot


Anexez copia certificatului de nastere al minorului (sau interzisului), câtsi decizia nr. ......... din .......... a autoritatii tutelare ........... care stabilestecalitatea mea de reprezentant legal si ca sunt autorizat sa accept succesiuneasub beneficiu de inventar.

Data depunerii ..............Semnatura, ..........DOMNULUI NOTAR PUBLIC ................


Subsemnatul(a) ........., domiciliat(a) în ........, în calitate de reprezentantlegal al minorului (sau interzisului) .........., fiul lui ...... si al ...., nascut la datade ......., declar ca

ACCEPT PENTRU EL, SUB BENEFICIU DE INVENTAR,SUCCESIUNEA DEFUNCTULUI(EI) ........., decedat(a) la ........., în ..........,cu ultimul domiciliu în ............, al carui(ei) mostenitor legal(a) sau testamentareste minorul interzis în calitate de ..................

Anexez copia certificatului de nastere al minorului (sau interzisului), câtsi decizia nr. ......... din .......... a autoritatii tutelare ........... care stabilestecalitatea mea de reprezentant legal si ca sunt autorizat sa accept succesiuneasub beneficiu de inventar.

Data depunerii ..............Semnatura, ..........DOMNULUI NOTAR PUBLIC ................


Subsemnatul(a) ............., fiul lui si al ............., nascut(a) la data de ..........,domiciliat(a) în ..............., în calitate de mostenitor legal sau testamentar aldefunctului (ei) .......... decedat(a) la în ............, cu ultimul domiciliu în ...........declar ca ACCEPT SUCCESIUNEA RESPECTIV SUB BENEFICIU DEINVENTAR, declaratie pe care o fac în prezenta reprezentantului meu legal............, domiciliat în .............

Anexam urmatoarele acte: ........ care stabilesc calitatea mea de mostenitor.Data ........Semnatura minorului, ....................Semnatura reprezentantului legal, ....................DOMNULUI NOTAR PUBLIC .................

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) în ............, va rog sa hotarâtiAMÂNAREA EXECUTARII PEDEPSEI DE ... ÎNCHISOARE,deoarece ma aflu într-una din situatiile prevazute de lege care va permite

sa amânati executarea.Motive:În fapt, prin sentinta penala (civila) nr. .........., din ..........., pronuntata de

Acceptareasuccesiuniisubbeneficiu deinventarfacutapentru unminor sub14 ani decatrereprezentantiilor legal

Acceptareasuccesiuniisubbeneficiu deinventarfacutapentru unminorinterzis decatrereprezentantiilor legal

Cererea deamânare aexecutariipedepsei cuînchisoarea,


............, în dosarul nr. ............, s-a dispus în baza art. ..... condamnarea meala pedeapsa de ..... închisoare;

S-a retinut în sarcina mea faptul ca .............Hotarârea este definitiva, urmând sa fie pusa în executare.Cer amânarea executarii hotarârii, deoarece:- sufar de o boala care ma pune în imposibilitate de a executa pedeapsa

sau masura educativa anuntata, dovada care o fac cu actul medico-legal pe care-l anexez la prezenta cerere si, daca este nevoie, va rog a se încuviinta efectuareaunei expertize medico-legale;

- sunt gravida, dovada actul medical pe care-l anexez;- am un copil mai mic de un an, dovada copia legalizata de pe certificatul

de nastere al copilului, pe care o anexez;- din cauza unor împrejurari speciale si anume .............. executarea

imediata a sanctiunii va avea consecinte grave pentru mine, familie sau unitateala care lucrez.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 453 lit. a, b si c din C.proc. pen.

Dovada cererii înteleg s-o fac cu actele enuntate si cu orice mijloc de probaadmis de lege.

Data depunerii ..............Semnatura, ..........DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ..........

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) în ............, va rog sa hotarâti AMÂNAREA EXECUTARII SANCTIUNII CONTRAVENTIO-

NALE DE ... ÎNCHISOARE CONTRAVENTIONALA,deoarece ma aflu într-una din situatiile prevazute de lege care va permite


............, în dosarul nr. ............, s-a dispus, în baza art. ....., sanctionarea meacu ........... închisoare contraventionala;







Cererea deamânare aexecutariisanctiuniicontraventio-nale cuînchisoarecontraventio-nala




DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul(a) ..........., domiciliat(a) în ............, va rog sa hotarâtiAMÂNAREA EXECUTARII MASURII EDUCATIVE A

INTERNARII ÎNTR-UN INSTITUT DE REEDUCARE,deoarece ma aflu într-una din situatiile prevazute de lege care va permite


............, în dosarul nr. ............, s-a dispus, în baza art. 101 lit. c, C. pen.,aplicarea masurii educative de trimitere a mea într-un centru de reeducare, petimp de ...........









DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul(a) ............., domiciliat(a) în ............, actualmente arestat(a)în penitenciarul .......... (sau în centrul de reeducare ...........)

Respectuos va rog sa dispunetiÎNTRERUPEREA EXECUTARII PEDEPSEI DE ... ÎNCHISOARE,pentru motivul ca ma gasesc într-una din situatiile prevazute de lege, care

va da dreptul sa hotarâti întreruperea executarii.Motivele cererii:

Cererea deamânare aexecutariimasuriieducativede internarea minorilorîntr-uninstitut deeducare

Întrerupereaexecutariipedepsei cuînchisoare


În fapt, prin sentinta penala (civila) nr. ........., din .........., pronuntata de............ în dosarul nr. .........., s-a dispus, în baza art. ..., condamnarea mea lapedeapsa închisorii de ...

S-a retinut în sarcina mea faptul ca ..........................Hotarârea este definitiva si fiind pusa în executare la data de ......... am

început executarea.Pentru ca ma gasesc într-unul din cazurile prevazute de art. 453 C. proc.

pen., care poate determina întreruperea executarii si anume:a) sufar de o boala care ma pune în imposibilitate sa continui executarea,

constatare care se poate face prin efectuarea unei expertize medico-legale;b) sunt gravida, dovada pe care o fac cu actul medical eliberat de medicul

locului unde execut sanctiunea;c) am un copil mai mic de un an, dovada pe care o fac cu copia legalizata

de pe certificatul de nastere al copilului;d) din cauza unor împrejurari speciale si anume ....... continuarea

executarii va avea consecinte grave pentru mine, familie sau unitatea unde eramîncadrat în munca, cu sediul în ..... va rog sa hotarâti luarea acestei masuri.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 455 raportat la art. 453lit. a, b si c din C. proc. pen.

Dovada cererii o fac cu actele enuntate, pe care le anexez cu alte mijloacede proba.


DOMNULE PRESEDINTE,


Respectuos va rog sa dispunetiÎNTRERUPEREA EXECUTARII SANCTIUNII CONTRAVEN-

TIONALE DE ... ÎNCHISOARE CONTRAVENTIONALA,pentru motivul ca ma gasesc într-una din situatiile prevazute de lege, care

va da dreptul sa hotarâti întreruperea executarii.Motivele cererii:În fapt, prin sentinta penala (civila) nr. ........., din .........., pronuntata de

............ în dosarul nr. .........., s-a dispus, în baza art. ...., sanctionarea mea cu .....închisoare contraventionala.






de pe certificatul de nastere al copilului;

Întrerupereaexecutariisanctiuniicontraventio-nale cuînchisoare


d) din cauza unor împrejurari speciale si anume ....... continuareaexecutarii va avea consecinte grave pentru mine, familie sau unitatea unde eramîncadrat în munca, cu sediul în ..... va rog sa hotarâti luarea acestei masuri.




DOMNULE PRESEDINTE,


Respectuos va rog sa dispunetiÎNTRERUPEREA EXECUTARII MASURII EDUCATIVE DE

INTERNARE ÎNTR-UN CENTRU DE REEDUCARE,pentru motivul ca ma gasesc într-una din situatiile prevazute de lege, care

va da dreptul sa hotarâti întreruperea executarii.Motivele cererii:În fapt, prin sentinta penala (civila) nr. ........., din .........., pronuntata de

............ în dosarul nr. .........., s-a dispus, în baza art. 101 lit. c C. pen., aplicareamasurii educative de trimitere a mea într-un centru de reeducare.






de pe certificatul de nastere al copilului;d) din cauza unor împrejurari speciale si anume ....... continuarea

executarii va avea consecinte grave pentru mine, familie sau unitatea unde eramîncadrat în munca, cu sediul în ..... va rog sa hotarâti luarea acestei masuri.




Întrerupereaexecutariimasuriieducative ainternariiminorilorîntr-uninstitut dereeducare


DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul(a) ......... minor(a), aflat(a) la centrul de reeducare de la data........... va rog sa dispuneti

LIBERAREA MEA ÎNAINTE DE A DEVENI MAJOR.Motivele cererii:În fapt, la data de ...... am comis fapta constând în ..... si prin hotarârea

penala nr. ..... din ...... a ...... în dosarul penal nr. ......, în baza art. .... s-a dispusinternarea mea în centrul de reeducare, în care ma aflu de la data de ......

Întrucât de la data internarii a trecut mai mult de un an si am dat dovezitemeinice de îndreptare, de sârguinta si învatatura, va rog sa dispuneti liberareamea înainte de a împlini 18 ani.

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozitiile art. 107 C. pen.Data depunerii ..............Semnatura, ..........DOMNULUI PRESEDINTE AL ...............

DOMNULE PRESEDINTE,

Centrul de reeducare cu sediul în .......... solicitam:REVOCAREA INTERNARII MINORULUI............ fiul lui ........si al ........, nascut la data de ....... cu domiciliul în .......,

care în prezent se afla internat în unitatea noastra, masura dispusa prin sentintapenala nr. ........ din ......... a .............

Motive:În fapt, prin hotarârea precitata s-a retinut ca minorul a savârsit

infractiunea prevazuta si pedepsita de art. ...... si în baza art. 101 lit. c (sau d)din C. penal, s-a dispus internarea sa într-un centru de reeducare.

Punându-se în executare aceasta hotarâre, minorul a fost internat înunitatea noastra si la data de ......... a savârsit o noua infractiune, respectiv ................... pentru care este judecat.

Dat fiind comportamentul periculos pe care minorul continua sa-l aiba,socotim ca se impune aplicarea pedepsei închisorii si revocarea internarii.

În drept, ne întemeiem cererea pe dispozitiile art. 108 alin. 2 C. pen.Semnatura si parafa ...................DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI .................

DOMNULE PRESEDINTE,

Institutul medical-educativ cu sediul în .......... solicitam:REVOCAREA INTERNARII MINORULUI............ fiul lui ........si al ........, nascut la data de ....... cu domiciliul în .......,

care în prezent se afla internat în unitatea noastra, masura dispusa prin sentintapenala nr. ........ din ......... a .............

Motive:În fapt, prin hotarârea precitata s-a retinut ca minorul a savârsit

infractiunea prevazuta si pedepsita de art. ...... si în baza art. 101 lit. c (sau d)

Cerere deliberare aminoruluidin centruldereeducareînainte de adevenimajor

Revocare ainternariiminoruluiaflat într-uncentru dereeducare

Revocare ainternariiminoruluiaflat într-uninstitutmedical-educativ


din C. penal, s-a dispus internarea sa într-un institut medical-educativ.Punându-se în executare aceasta hotarâre, minorul a fost internat în

unitatea noastra si la data de ......... a savârsit o noua infractiune, respectiv ................... pentru care este judecat.

Dat fiind comportamentul periculos pe care minorul continua sa-l aiba,socotim ca se impune aplicarea pedepsei închisorii si revocarea internarii.

În drept, ne întemeiem cererea pe dispozitiile art. 108 alin. 2 C. pen.Semnatura si parafa ...................DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI .................


Anexa (decizii, hotarâri aleinstantelor judecatoresti)

Sectia penala a Curtii de apelDecizie nr. 1285Rdin 19 octombrie 1999

Nerespectarea unor dispozitii legale privind abandonul de familie.

Prin decizia penala nr. 1285/19.10.1999 a Curtii de Apel Galati s-au admis recursurile declaratede Parchetul de pe lânga Tribunalul Vrancea si de inculpatul C.M.

S-a casat în parte sentinta penala nr. 178/30.04.1999 a Judecatoriei Panciu si în totalitatedecizia penala nr. 575 din 14.07.1999 a Tribunalului Vrancea si în rejudecare, conform disp. art. 305alin. 4 C. pen., s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 6 luni închisoareaplicata inculpatului prin sentinta recurata, pe durata termenului de încercare de 2 ani si 6 luni,stabilit în baza art. 82 C. pen.

Înlatura din sentinta penala recurata dispozitiile art. 305 alin. ultim C. pen., privind revocareasuspendarii conditionate a executarii pedepsei de 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr.288/27.06.1996 a Judecatoriei Panciu, precum si dispozitia privind aplicarea pedepsei accesorii ainterzicerii drepturilor prev. de art. 64 C. pen., pe durata prev. de art. 71 C. pen. Mentine celelaltedispozitii ale sentintei penale recurate.

În retinerea netemeiniciei si nelegalitatii hotarârilor pronuntate, Curtea a retinut urmatoarele:în sarcina inculpatului C.M. s-a retinut ca prin sentinta civila nr. 613/27.05.1998 a JudecatorieiPanciu a fost obligat sa plateasca câte 50.000 lei lunar cu titlu de pensie de întretinere pentru minoreleV. si I.F.

În perioada octombrie 1998 - martie 1999 inculpatul nu a mai platit pensia de întretinere,acumulându-se o restanta de 600.000 lei.

În timpul procesului penal inculpatul a platit în totalitate pensia restanta, dar si în aceastasituatie reprezentantul legal al partilor vatamate a cerut condamnarea inculpatului.

Creându-se aceasta stare juridica, în cauza deveneau incidente disp. art. 305 alin. 4 C. pen.,trebuind sa se dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei, neimpunându-se revocareasuspendarii conditionate a pedepsei de 6 luni aplicata prin sentinta penala nr. 288/27.06.1996,indiferent ce temei legal s-ar invoca: art. 305 alin. 5 C. pen. sau art. 83 C. pen.

Daca s-ar proceda altfel, fie asa cum a hotarât Judecatoria Panciu, facând aplicarea disp. art.305 alin. 5 C. pen., fie asa cum a statuat instanta de apel facând aplicarea disp. art. 305 alin. 4 C.pen. privind pedeapsa de 6 luni aplicata în prezenta cauza si art. 83 C. pen. privind pedeapsa de6 luni aplicata anterior tot pentru abandon de familie, s-ar înfrânge vointa legiuitorului prin care seprotejeaza practic interesele beneficiarilor pensiei de întretinere la care a fost obligat inculpatul,dându-i-se acestuia posibilitatea sa contribuie si pe mai departe la întretinerea celor aflati în nevoie.


Sectia penala a Curtii de apelDecizie nr. 371din 31 decembrie 1997

Abandon de familie.

Inculpatul, condamnat pentru infractiunea de abandon de familie prevazuta în art. 305 lit. c Codpenal, savârsita prin neplata, cu rea-credinta, timp de peste 2 luni a pensiei de întretinere datoratapentru copilul sau minor, sustine, în recurs, invocând cazul de casare prevazut în art. 385‰ al. 1pct. 17 Codul de procedura penala, ca în mod gresit s-a retinut existenta relei-credinte, atâta vremecât, potrivit art. 462• Codul de procedura civila, obligatia de întretinere se executa din oficiu si, deci,nu lui îi incumba obligatia de plata.

Motivul de recurs nu este fondat, deoarece împrejurarea ca nu s-a cerut executarea hotarâriicivile prin care s-a stabilit pensia de întretinere este lipsita de relevanta în ceea ce priveste existentainfractiunii de abandon de familie, atâta vreme cât obligatia de plata a pensiei revine inculpatului.

Sectia penala a Curtii supreme de justitieDecizie nr. 1748din 9 iulie 1996

Abandon de familie, conditia relei-credinte.

Latura subiectiva a infractiunii de abandon de familie prevazuta în art. 305 alin. 1 lit. c din Codulpenal se caracterizeaza prin rea-credinta, ceea ce înseamna ca persoana obligata la plata pensiei deîntretinere are posibilitatea de a o plati, dar refuza sa o faca timp de 2 luni.

În consecinta, nu savârseste aceasta infractiune cel care, din cauza lipsei mijloacelor materiale,este împiedicat sa plateasca pensia de întretinere, nefiind, deci, de rea-credinta.

Prin sentinta penala nr. 1219 din 15 decembrie 1994 a Judecatoriei Dragasani, ramasa definitivaprin neapelare, inculpata P.M. a fost condamnata pentru savârsirea infractiunii de abandon defamilie prevazuta în art. 305 lit. c din Codul penal.

În motivarea sentintei se retine ca, desi inculpata a fost obligata, prin sentinta civila nr. 2960din 23.XI.1993 a Judecatoriei Dragasani, la plata lunara a pensiei de întretinere pentru cei trei copiiminori ai sai, cu rea-credinta nu s-a achitat de aceasta obligatie.

Recursul în anulare declarat în cauza este fondat.Potrivit art. 305 lit. c din Codul penal, constituie infractiunea de abandon de familie si se

pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, neplata cu rea-credinta, timp de 2 luni, a pensiei deîntretinere stabilita pe cale judecatoreasca.

Desi, legiuitorul a incriminat neplata timp de 2 luni a pensiei de întretinere stabilita pe calejudecatoreasca, numai când aceasta se datoreaza relei-credinte a inculpatului, element ce trebuiedovedit în fiecare caz supus judecatii.

Este incontestabil ca, din aprilie 1993, inculpata nu a achitat pensia de întretinere datorata celor3 copii minori ai sai; nici în cursul urmaririi penale si nici din partea instantei nu a existat însapreocuparea stabilirii relei-credinte.

Examinând actele dosarului, se constata ca inculpata, la numai 3 zile dupa parasirea sotului sia celor 3 copii minori, a nascut un copil, iar ulterior, un altul. Este evident ca aceste împrejurari auinfluentat posibilitatile de obtinere a unor mijloace materiale de plata pensiei de catre inculpata.

Din acte mai rezulta ca, în perioada februarie - septembrie 1993, inculpata a câstigat lunar sumeîntre 18.000 si 36.000 lei, ceea ce dovedeste imposibilitatea ei de a îndeplini obligatia de plata a


pensiei de întretinere, si exclude reaua-credinta.În consecinta, fapta inculpatei nu întruneste elementele constitutive ale infractiunii de aban-

don de familie si, ca atare, se impunea achitarea acesteia.

Sectia penala a Curtii supreme de justitieDecizie nr. 725din 25 martie 1997

Abandon de familie.

Prin sentinta penala nr. 2661 din 9 noiembrie 1994 a Judecatoriei Galati, inculpatul M.G. a fostcondamnat pentru savârsirea infractiunii de abandon de familie prevazuta în art. 305 lit. c din Codulpenal.

Instanta a retinut ca, obligat fiind prin sentinta civila la plata pensiei de întretinere în favoareacopilului sau minor, inculpatul, cu rea-credinta, nu a îndeplinit aceasta obligatie timp de 2 luni.

Tribunalul Galati, prin decizia penala nr. 649 din 27 septembrie 1995, a mentinut condamnareainculpatului. Curtea de Apel Galati, prin decizia penala nr. 247 din 11 aprilie 1996, a respins recursulinculpatului.

Recursul în anulare declarat în cauza este fondat.Potrivit art. 305 lit. c din Codul penal, constituie infractiunea de abandon de familie neplata

cu rea-credinta, timp de 2 luni, a pensiei de întretinere stabilita pe cale judecatoreasca.Asadar, pentru existenta acestei infractiuni în modalitatea retinuta de instante era necesar sa se

dovedeasca, sub aspectul laturii subiective, ca faptuitorul, desi avea posibilitatea îndepliniriiobligatiei sale, cu rea-credinta nu a facut-o.

Instantele erau datoare, deci, sa verifice daca inculpatul a fost sau nu de rea-credinta.În speta, din probele administrate rezulta ca inculpatul, din motive independente de vointa sa,

nu a avut posibilitatea materiala sa-si îndeplineasca la timp obligatia de întretinere.EI a sustinut, constant, ca neplata pensiei de întretinere s-a datorat lipsei resurselor materiale,

nefiind încadrat în munca si având înca alti 4 copii minori. Pentru dovedirea afirmatiilor sale a depuscertificatele de nastere ale celor 4 copii si certificatul de casatorie cu mama acestora, precum si actedin care rezulta ca nu realizeaza venituri si este înscris la Oficiul de Munca si Protectie Sociala Galati,fara a beneficia de ajutor de somaj.

Ignorând aceste probe, instantele au condamnat pe inculpat cu motivarea ca acesta are capaci-tate de munca.

Or, împrejurarea ca inculpatul este apt de munca nu echivaleaza cu stabilirea relei-credinte,element al infractiunii prevazute în art. 305 lit. c din Codul penal.

În consecinta, în baza probelor administrate în cauza, se impune achitarea inculpatului întemeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d din Codul de procedura penala.

Sectia penala a Curtii supreme de justitieDecizie nr. 374din 8 martie 1991

Abandon de familie, rol activ al instantei.


În vederea îndeplinirii obligatiilor de plata a pensiei de întretinere de catre inculpat, în cursulprocesului, cu consecintele decurgînd din prevederile art. 305 alin. 4 Cod penal, instanta este datoaresa aiba rol activ, conform art. 4 Cod procedura penala. Aceasta cerinta este îndeplinita în situatia cânds-au acordat în cauza cinci termene de judecata, la una din ele inculpatul angajîndu-se sa plateascapensia restanta, iar la termenul urmator nu s-a mai prezentat la proces, neachitîndu-si nici obligatia.

Împrejurarea ca dupa ramînerea definitiva a hotarîrii inculpatul a achitat cea mai mare parte dinpensia de întretinere restanta este lipsita de efect juridic.

Inculpatul a fost condamnat pentru savârsirea infractiunii de abandon de familie prevazuta deart. 305 lit. c Cod penal.

Instanta a retinut ca inculpatul a fost obligat prin sentinta civila la plata unei pensii de întretinereîn suma de 400 lei pentru copilul sau minor; ulterior a fost redusa la 200 lei lunar.

S-a mai retinut ca de doi ani inculpatul, cu rea-credinta, a refuzat sa mai plateasca pensia deîntretinere, ramînînd restanta - pâna la sesizarea instantei - cu suma de 7.800 lei.

Recursul extraordinar declarat în cauza, pentru lipsa rolului activ al instantei, nu este întemeiat.Asa cum rezulta din actele aflate la dosar, prima instanta s-a conformat dispozitiilor art. 4 Cod

procedura penala, depunînd staruinta pentru ca inculpatul sa-si îndeplineasca obligatia de întretinerea copilului sau, scop în care a acordat cinci termene de judecata, inculpatul fiind citat si cu mandatde aducere.

Prezent la termenul din 30 ianuarie 1990, inculpatul s-a angajat sa achite întreaga datorie, primainstanta acordîndu-i un nou termen la 27 februarie 1990, când acesta nu s-a prezentat, ceea ceconfirma reaua sa credinta privind neplata pensiei datorate copilului sau minor.

Desi inculpatul a achitat în cursul lunii aprilie 1990 suma de 7.900 lei, el nu poate beneficia deart. 305 alin. 4 Cod penal, întrucît plata - doar partiala la acea data a pensiei de întretinere restanta- nu s-a facut, asa cum prevede textul citat, în cursul judecatii, ci dupa ramînerea definitiva a hotarîriide condamnare.

Sectia penala a TribunaluluiDecizie nr. 511din 31 decembrie 1990

Abandon de familie.

Recursul prin care inculpata (condamnata în baza art. 305 lit. c C. penal, pentru faptul de a nufi achitat, cu rea-credinta, începînd din luna august 1987, pensia de întretinere, de 700 lei lunar,stabilita judecatoreste în favoarea celor doi copii minori al sai) solicita achitarea, cu motivarea ca,în urma nasterii unui al treilea copil, în anul 1986, a cerut reducerea pensiei de întretinere si ca înlunile iunie si/7/1989 a platit suma de 2.000 lei în contul pensiei restante, nu este întemeiat.

Împrejurarea - de altfel nedovedita - ca inculpata ar fi solicitat, în prezent, instantei civilereducerea pensiei de întretinere la care a fost obligata este irelevanta sub aspectul retinerii infractiuniiîn discutie, deoarece eventuala pronuntare în viitor a unei hotarâri de reducere a pensiei stabilita înfavoarea primilor doi minori nu ar putea influenta cu nimic cuantumul debitului restant, de cîte 700lei lunar, din luna august 1987, pîna la data cînd ar urma sa fie pronuntata acea hotarâre. Cît privesteîmprejurarea ca în cursul lunilor iunie si/7/1989 inculpata a achitat suma de 2000 lei, care urmeazaa fi scazuta din totalul debitului, este de observat ca - desi corespunde realitatii -, ea nu este de naturaa înlatura incidenta art. 305 lit. c Cod penal.


Sectia de contencios administrativ a C.S.J.Decizie nr. 762din 6 martie 2000

Alocatie suplimentara pentru copii. Sistare. Nelegalitate.

În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 119/1997 familia care are în întretinere doisau mai multi copii are dreptul la alocatie suplimentara, al carei cuantum este în functie de numarulcopiilor.

Reclamantii au contestat dispozitia Directiei Generale de Munca si Protectie Sociala PrahovaPloiesti de a sista plata alocatiei suplimentare pentru cei doi copii minori ai lor, în suma de 40.000lei lunar.

Tribunalul Prahova, si-a declinat competenta în favoarea Curtii de apel Ploiesti, care a respinsactiunea pe considerentul ca reclamantii nu au facut dovada domiciliului comun, situatie în care nu puteaubeneficia de plata alocatiei suplimentare pentru copii lor minori nefiind îndeplinite conditiile legii.

Recursul declarat de reclamanti este fondat.În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 119/1997 familia care are în întretinere doi

sau mai multi copii are dreptul la alocatie suplimentara, al carei cuantum este în functie de numarulcopiilor.

Potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 lit. a din aceeasi lege, prin familie se întelege sotul, sotia si copiilor sau a oricaruia dintre ei, având domiciliul comun.

Daca sotii nu au domiciliu comun, fara a fi divortat, acestia stabilesc de comun acord care dintre eieste reprezentantul legal al familiei, acea persoana urmând a încasa alocatiile cuvenite.

În caz de neîntelegere, conform art. 3 alin. 2 din Legea precizata, autoritatea tutelara sau instantade judecata va stabili care dintre soti are calitatea de reprezentant legal al familiei.

În speta, s-a efectuat o ancheta sociala de catre autoritatea tutelara de la domiciliul reclamanteiprin care s-a stabilit ca minorele rezultate din casatorie locuiesc împreuna cu mama lor, învata lascoala din localitate, sunt sanatoase, au comportare corespunzatoare si se bucura de conditii socialesi morale corespunzatoare. S-a precizat în finalul anchetei ca aceasta a fost efectuata pentru a fiprezentata Directiei Generale de Munca si Protectie sociala Prahova în vederea încasarii alocatieisuplimentare pentru minori de catre persoana care îi are în întretinere efectiva, respectiv reclamanta.

De altfel, instanta de fond avea oricum obligatia, potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 119/1997, sa decida ei însasi care este reprezentantul legal al familiei, având la dispozitie date suficientepentru desemnarea acestei persoane, inclusiv elementele de fapt rezultate din ancheta tutelara.

Respingând totusi actiunea, prin raportare la un text care nu este incident în situatia din speta,hotarârea pronuntata apare netemeinica si nelegala.

În consecinta, recursul fiind fondat urmeaza a fi admis a se casa sentinta atacata, iar în fond,a se admite contestatia introdusa împotriva deciziei D.G.M.P.S. a judetului Prahova de sistare aalocatiei suplimentare pentru copii urmasi ai reclamantilor, a se stabili ca reclamanta are calitate dereprezentant legal al familiei, fiind îndrituita sa încaseze alocatiile suplimentare ale copiilor minorisi, drept urmare a fi obligati pârâta sa-i achite toate sumele datorate cu acest titlu, din momentulsistarii platilor, în continuare.

Vizând si cererea de daune formulata în cauza, se precizeaza ca este fondata în limita sumei de1 milion, reprezentând prejudiciul suferit prin neachitarea alocatiilor cuvenite, dispunându-seobligarea pârâtei la plata acestei sume cu titlu de despagubiri.


Sectia civila a Curtii supreme de justitieDecizie nr. 816din 29 aprilie 1992

Adoptie, încuviintare, ancheta sociala, obligativitate.

Conform prevederilor art. 5, alin. 3 din Legea nr. 11/1990, efectuarea anchetei sociale esteobligatorie.

Privitor la acest aspect, urmeaza a se retine ca textul de lege mentionat nu face nici o distinctiesi nici o precizare privind ancheta sociala la domiciliul parintilor firesti sau la domiciliuladoptatorilor.

În speta, exista ancheta sociala efectuata la domiciliul adoptatorilor de organele competente dintara lor si ancheta sociala de la resedinta mamei firesti.

Pentru a se aprecia daca adoptia este în interesul celui adoptat, este esentiala ancheta socialade la domiciliul adoptatorilor, ancheta sociala de la domiciliul parintilor firesti reprezentând unelement de comparatie.

Sectia civila a Curtii supreme de justitieDecizie nr. 499din 15 februarie 2000

Adoptie. Nulitate. Invocarea în apel a unui alt motiv de nulitate. inadmisibilitate.

Chiar daca actiunea introductiva de instanta este redactata, deficitar, concluzionând dupa stareade fapt învederata ca la adoptie a lipsit consimtamântul liber exprimat; iar temei de drept invocanumai dispozitiile art. 22 din “Ordonanta Guvernului (publicata în M.Of. din 18 iunie 1997”), înmotivarea cererii se fac referiri la împrejurarea esentiala în opinia reclamantei ca adoptia nu a fostreala, ci de convenienta, facuta în scopul de a proteja minora de suferintele cauzate prin situatia tataluisau, chestiuni precizate astfel ca temeiuri ale actiunii si prin încheierea de sedinta din 23 septembrie1998 în fata primei instante.

Or, asa cum sustine recurenta, astfel de chestiuni de fapt, nu tin de existenta sau viciereaconsimtamântului, ci de domeniul juridic al cauzei, ca element al actului juridic respectiv, ce poatedetermina, prin inexistenta, falsitatea sau ilicitatea sa, lipsirea de efecte a unui act juridic, conformprevederilor art. 966 C. civ.

Ca atare, raportat la starea de fapt invocata de reclamanta, instanta era obligata sa fixeze cadruljuridic exact, temeiul sau temeiurile de drept ale actiunii, prin punere în discutia partilor, cu atât maimult cu cât prin actiune nu s-a precizat un asemenea temei de drept.

Mentionarea formala si generica, din oficiu, în motivarea sentintei a art. 948, 953, 961 C. civ.,dispozitii care acopera întreg domeniul conditiilor de valabilitate ale unui act juridic, cu referire lacel al consimtamântului, eventual viciat prin toate modurile posibile: eroare, violenta sau dol, nu estenici suficienta, nici corespunzatoare.

Instanta de apel, constatând ca în aceasta faza de judecata nu se pot invoca, pentru prima data,în raport de prevederile art. 292 C. proc. civ., alte temeiuri juridice - în speta lipsa cauzei - nu puteatotusi, sau tocmai de aceea, sa discute pe fond temeinicia acestei chestiuni de fapt si de drept; parteafiind lipsita astfel de beneficiul celor doua grade de jurisdictie.

Ca atare, retinând ca obiect de judecata îl formeaza si cauza actului juridic, ca element esential


pentru validitatea adoptiei, pentru cercetarea, si sub acest aspect, a actiuni chiar cu administrareade probe în completare, pentru respectarea tuturor gradelor de jurisdictie, recursul urmeaza a fi admissi cauza trimisa spre rejudecare la prima instanta.

Sectia civila a Curtii supreme de justitieDecizie nr. 830din 19 martie 1996

Adoptie - desfacere, interesele minorului - înteles.

Potrivit art. 66 din Codul familiei, adoptia se poate încuviinta numai în interesul adoptatului,iar conform art. 81 din acelasi cod, adoptia se poate desface daca aceasta este în interesul înfiatului.

Ca urmare, atât la încuviintarea, cât si la desfacerea adoptiei din noianul de interese ce pot existadeterminante sunt interesele adoptatului.

Restul intereselor, de orice natura, a parintilor firesti, a bunicilor, etc., oricât de justificate siprofunde, nu pot fi avute în vedere la încuviintarea sau desfacerea adoptiei.

Împrejurarea ca adoptatorii au divortat si ca atare nu se mai înteleg nici comportareanecorespunzatoare a adoptatorului si în general nici raporturile, oricât de degradate, dintre fostii soti,nu justifica, în sine, desfacerea adoptiei.

Dimpotriva, interesele minorei cer mentinerea adoptiei, chiar daca aceasta este nefast afectatade împrejurarile la care s-a facut referire.

Astfel, minora în prezent eleva s-a facut cunoscuta cu numele dobândit prin adoptie, sub acestnume a devenit premianta clasei, a participat la câteva concursuri de muzica cu succes, numai peadoptator îl stie drept tata, pe tatal firesc nu-l cunoaste, care la rândul lui nu o cunoaste pe adoptatacu care de la vârsta de 11 luni nu s-a mai întâlnit, iar în prezent nu doreste desfacerea adoptiei.

Pe de alta parte, interesul material, dreptul la întretinere, la fel este un interes legitim aladoptatului care pledeaza în interesul legii pentru mentinerea adoptiei, în ciuda împrejurarilornecorespunzatoare existente în cauza.

Sectia civila a Curtii supreme de justitieDecizie nr. 34din 10 ianuarie 1995

Adoptie, consimtamântul parintelui firesc.

Potrivit art. 4 lit. a din Legea nr. 11/1990, printre actele ce trebuie sa fie prezentate pentru aputea fi încuviintata adoptia este necesara si declaratia autentificata de consimtamânt la adoptie, datade parintele sau parintii firesti, tutore sau ocrotitorii legali ori, dupa caz, avizul autoritatii tutelare.

În speta, s-a respins cererea de încuviintarea adoptiei cu motivarea ca lipsa consimtamântuluitatalui natural este o cauza de nulitate a adoptiei, deoarece reprezinta un drept personalnepatrimonial aflat în exercitiul exclusiv al tatalui firesc.

Numai în cazul prevazut de art. 7 din Legea nr. 11/1990, când adoptia priveste un copil pentrucare este necesara punerea sub tutela, dar aceasta nu a fost înca instituita, pentru a încuviinta adoptiainstantei judecatoresti îi este suficient avizul autoritatii tutelare competente a întocmi ancheta


sociala.Nefiind într-o atare situatie, cele doua instante au apreciat corect ca nu poate fi admisa cererea

în absenta declaratiei de consimtamânt la adoptie data de tatal firesc al minorei si ca nu se poatesuplini consimtamântul prin hotarâre judecatoreasca.

Sectia civila a Curtii supreme de justitieDecizie nr. 1514din 23 mai 1995

Desfacerea adoptiei.

Din principiul potrivit caruia adoptia se face numai în interesul celui adoptat, rezulta ca si ladesfacerea acesteia trebuie sa se tina seama exclusiv de interesul adoptatului, iar nu de vreun interesal adoptatorilor. De aceea, adoptatorii sunt exclusi dintre persoanele care pot cere desfacerea adoptieiîn conditiile art. 81 din Codul familiei.

Asa fiind, actiunea formulata în cauza de adoptatoare a fost corect respinsa de prima instanta.Instanta de apel admitând actiunea adoptatoarei, dar nu ca una în desfacerea adoptiei - în care

adoptatoarea nu avea calitate procesuala activa - ci ca pe o actiune în anulare, a retinut, în esenta,ca desi cu ocazia încheierii actului de adoptie toate partile “au declarat ca înteleg sa-si asume toateconsecintele adoptiei, de ordin moral si material, în realitate vointele lor nu s-au concretizat în aceledeclaratii”, urmarindu-se doar îngrijirea fiicei handicapate a adoptatorilor de catre minor si, respectiv,asigurarea vocatiei acestuia la succesiunea adoptatorilor.

Sarcina de a îngriji de fiica handicapata revenea de la lege minorului adoptat, în calitate de frate,astfel încât asumarea unei astfel de obligatii, corelativ cu interesul urmarit constând în dobândireavocatiei la succesiunea adoptatorilor, nu pot fi considerate ca fiind contrare spiritului legii, care saduca la anularea adoptiei.

Cât priveste neîntelegerile ivite între cele doua familii, de aproape 4 ani de la încuviintareaadoptiei, ca urmare a decesului adoptatorului, acestea nu justifica punerea în discutie a însasilegalitatii actului adoptiei, la încheierea caruia au fost întrunite toate cerintele de fond si de forma,impuse de lege.


Adoptie, încuviintare, avizul autoritatii tutelare - caz în care este necesar.

Potrivit art. 4 lit. a din Legea nr. 11/1990 privind încuviintarea adoptiei, modificata prin Legeanr. 48/1991, la cererea pentru încuviintarea adoptiei se vor atasa, printre alte acte, declaratiaautentificata de consimtamânt la adoptie, data de parintele sau parintii firesti, tutore sau ocrotitorilegali ori, dupa caz, avizul autoritatii tutelare, precum si certificatul medical privind starea de sanatatea minorului, eliberat, dupa caz, de policlinica judeteana, municipala sau de sector.

Prin art. 7 alin. 1 din aceeasi lege se stabileste ca, în cazul în care adoptia priveste un copil pentrucare este necesara punerea sub tutela, dar aceasta nu a fost înca instituita, instanta judecatoreasca va


încuviinta adoptia cu avizul autoritatii tutelare competente a întocmi ancheta sociala.Referindu-se la cazurile în care este necesara instituirea tutelei minorului, art. 113 din Codul

familiei mentioneaza, printre altele, pe cel în care parintii sunt disparuti.Drept urmare în cazul în care, cu ocazia verificarilor efectuate de organele de politie, care au

în atributii si tinerea evidentei populatiei, se va stabili ca mama fireasca a minorei este, într-adevar,disparuta, instanta va putea face aplicatiunea dispozitiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 11/1990 si art.70 alin. 3 teza II din Codul familiei, încuviintând adoptia doar pe baza avizului autoritatii tutelarecompetente a întocmit ancheta sociala.


Adoptie, scopul în care se încuviinteaza.

Potrivit art. 66 din Codul familiei, adoptiunea se face în interesul celui adoptat, iar înconformitate cu art. 20 din Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de AdunareaGenerala O.N.U. la 20 noiembrie 1990 (ratificata prin Legea nr. 18/1990), orice copil care este lipsit,temporar sau definitiv de mediul sau familiar, sau care, în propriul interes, nu poate sa fie lasat înacest mediu, are dreptul la protectie si un ajutor special din partea statului care poate fi acordat,printre altele, si sub forma adoptiunii.

De asemenea, potrivit art. 21 din aceeasi conventie, în cazul adoptarii de catre straini se va aveaîn vedere ca minorii sa beneficieze de garantiile si normele echivalente asigurate pe plan national destatul care accepta astfel de adoptiuni.

Instanta este obligata, deci, sa verifice temeinic toate conditiile de fond si de forma prevazutede art. 66 - 71 din Codul familiei si de Legea nr. 11/1990 privind încuviintarea adoptiunii pentru aputea stabili daca înfierea s-a facut sau nu în interesul minorului.

Sectia civila a Curtii de apelDecizie nr. 25din 2 noiembrie 1994

Adoptie, conditia vârstei adoptatorului.

La încuviintarea adoptiei este determinant interesul minorului, potrivit art. 66 din Codul familiei.Aprecierea interesului copilului trebuie sa se faca atât de autoritatea tutelara, cât si de instanta,

în cadrul si în limitele dispozitiilor legale.Aceasta conduce la obligatia verificarii conditiilor de fond ale adoptiei prin prisma unor criterii

obiective.În afara exceptiilor prevazute, nu pot adopta decât persoanele majore si care sunt cu cel putin

18 ani mai în vârsta decât cel ce urmeaza a fi adoptat.Daca prevederea referitoare la vârsta minima a adoptatorului are caracter de ordine publica si

deci trebuie respectata, nu acelasi lucru se poate retine cu privire la vârsta maxima a acestuia care,indiferent de nivelul atins, nu poate conduce la refuzul încuviintarii adoptiei, decât în conditiiledovedite, din care sa rezulte ca vârsta înaintata constituie o piedica de neînlaturat pentru îndeplinirea


scopului adoptiei.Deci, stabilirea subiectiva a unei limite superioare de vârsta contravine legii si uneori motivatiei

adoptiei, care poate fi dictata de considerente exclusiv morale.În speta, din ansamblul probelor administrate a rezultat ca reclamantul, desi în vârsta de 72 ani,

este sanatos, nu a suferit condamnari, are o situatie materiala foarte buna, fiind proprietarul a douaimobile, locuind împreuna cu minorul si mama acestuia. Sotia adoptatorului este decedata, acestaneavând descendenti.

În ce o priveste pe mama minorului, aceasta este somera si deci cu posibilitati reduse deîntretinere, atât pentru ea cât si pentru minor.

Este adevarat ca din ancheta sociala efectuata în cauza, a rezultat ca minorul nu poate fiadoptat, datorita vârstei adoptatorului, concluzie gresit însusita de instanta de fond, deoareceobligativitatea efectuarii anchetei sociale (art. 3 alin. 3 din Legea nr. 11/1990) nu impune ca instantade judecata sa-si însuseasca concluziile acestei anchete.

Solutia adoptata trebuie sa fie rezultatul analizei întregului material probator examinat în lu-mina interesului primordial al minorului.

Dovedindu-se, dimpotriva ca adoptatorul din punct de vedere medical si biologic este apt sa-si îndeplineasca obligatiile parintesti, în temeiul art. 296 Cod procedura civila s-a admis apelul sis-a schimbat în tot sentinta apelata, în sensul ca s-a admis actiunea în baza art. 66 - 72 din Codulfamiliei si a dispozitiilor Legii nr. 11/1990, încuviintându-se adoptia minorului cu toate efectele uneifiliatii firesti.

Curtea ConstitutionalaDecizie nr. 277din 9 octombrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) lit. a) dinOrdonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei,aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/1998

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) lit. a)din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, aprobatacu modificari prin Legea nr. 87/1998, exceptie ridicata de Anton Tudor în Dosarul nr. 139/2001 alTribunalului Brasov - Sectia civila.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din 2 octombrie 2001 în prezenta autorului exceptieisi a reprezentantului Ministerului Public si au fost consemnate în încheierea de la acea data, cândCurtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 9 octombrie 2001.

C U R T E A,având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:Prin Încheierea din 22 februarie 2001, pronuntata în Dosarul nr. 139/2001, Tribunalul Brasov

- Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic aladoptiei, aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/1998, exceptie ridicata de Anton Tudor.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile legalecriticate “restrâng în mod nelegal dreptul unei persoane care a crescut un copil de a-l adopta, dupaîmplinirea vârstei majoratului, conditionându-l de necesitatea exprimarii consimtamântului parintilorfiresti”, încalcându-se în felul acesta prevederile art. 45, 49 si 54 din Constitutie, privind protectia


copiilor si a tinerilor, respectiv restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati siexercitarea cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor constitutionale. Se mai sustine ca, de vremece persoana ce ar urma sa fie adoptata a devenit majora, “nu se mai impune exprimareaconsimtamântului parintilor firesti atâta timp cât persoana în cauza a dobândit capacitate deplinade exercitiu, putând sa-si exercite drepturile în mod liber, fara îngradiri”.

Tribunalul Brasov, exprimându-si opinia, apreciaza ca exceptia este neîntemeiata, deoarecetextele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, încheierea de sesizarea fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-siexprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciaza ca prevederile art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonantade urgenta a Guvernului nr. 25/1997 nu contravin dispozitiilor art. 45, 49 si 54 din Constitutie.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupraexceptiei de neconstitutionalitate.

C U R T E A,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de

judecatorul-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 7 alin. (1) lit. a) dinOrdonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, publicata înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 12 iunie 1997, aprobata cu modificari prin Legeanr. 87/1998, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 29 aprilie 1998. Acestedispozitii au urmatorul continut: “Pentru încuviintarea adoptiei sunt necesare:

a) consimtamântul, exprimat în forma autentica, al parintilor sau, dupa caz, al parintelui laadoptia copilului de catre o persoana sau familie propusa de Comisia pentru protectia copilului;”.

Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta aGuvernului nr. 25/1997 contravin prevederilor constitutionale ale art. 45 privind protectia copiilorsi a tinerilor, ale art. 49 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si ale art.54 referitor la exercitarea cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor constitutionale. Aceste texteconstitutionale au urmatorul continut:

- Art. 45: “(1) Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta înrealizarea drepturilor lor.

(2) Statul acorda alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav orihandicapat. Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege.

(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau carele-ar pune în primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise.

(4) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati.(5) Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea

libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica, culturala si sportiva a tarii.”;- Art. 49: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrâns numai prin lege si

numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori amoralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenireaconsecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atingeexistenta dreptului sau a libertatii.”;

- Art. 54: “Cetatenii români, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile silibertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa încalce drepturile si libertatile celorlalti.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 7 alin. (1) lit.a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/1997 nu contravin în nici un mod prevederilor art.


45 din Constitutie, ci, dimpotriva, constituie o expresie a aplicarii acestora. Reglementarea regimuluijuridic al adoptiei se înscrie, în general, în masurile speciale de protectie a copiilor si tinerilor.

De asemenea, nu sunt incidente în speta nici prevederile art. 54 din Legea fundamentala, carese refera la exercitarea cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor constitutionale, dispozitia legalacriticata neavând ca obiect reglementarea si exercitarea unor asemenea drepturi.

Curtea Constitutionala constata însa ca în textul art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentaa Guvernului nr. 25/1997, care impune pentru încuviintarea adoptiei, ca o conditie obligatorie,“consimtamântul, exprimat în forma autentica, al parintilor sau, dupa caz, al parintelui”, nu se facenici o distinctie în raport cu statutul persoanei care urmeaza sa fie adoptata, daca aceasta a dobânditsau nu capacitatea deplina de exercitiu. Rezulta, prin urmare, ca textul de lege criticat cereconsimtamântul parintilor firesti si pentru încuviintarea adoptiei unei persoane care a dobânditcapacitatea deplina de exercitiu.

Curtea retine ca aceasta conditionare a încuviintarii adoptiei de exprimarea acordului parintilorfiresti restrânge dreptul persoanei de a dispune de ea însasi, drept consacrat prin art. 26 alin. (2)din Constitutie, potrivit caruia “Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea însasi, daca nu încalcadrepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri”.

Curtea constata, de asemenea, ca restrângerea exercitiului dreptului persoanei cu capacitatedeplina de exercitiu de a dispune de ea însasi, prin dispozitia legala examinata, nu se justifica prinnici una dintre situatiile sau motivele pentru care prevederile art. 49 alin. (1) din Constitutie permitrestrângerea prin lege a exercitiului unor drepturi sau libertati. Asadar, dispozitiile art. 7 alin. (1) lit.a) din ordonanta de urgenta a Guvernului, în masura în care conditioneaza încuviintarea adoptieipersoanei care a dobândit capacitatea deplina de exercitiu de exprimarea consimtamântului parintilorfiresti, sunt contrare si prevederilor art. 49 alin. (1) din Constitutie.

Aceasta solutie a Curtii se poate întemeia si pe prevederile Pactului international cu privire ladrepturile civile si politice, ratificat de România în anul 1974. Astfel, în conformitate cu prevederileart. 16 din acest pact “Orice om are dreptul de a i se recunoaste pretutindeni personalitatea juridica”,iar, potrivit art. 24, pentru copil, masurile de ocrotire din partea familiei, a societatii si a statului,sunt justificate numai de conditia sa de minor.

Pentru considerentele aratate urmeaza ca exceptia de neconstitutionalitate sa fie admisa.Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum

si al art. 2 alin. (2), al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata, cu majoritate de voturi,

C U R T E AÎn numele legiiD E C I D E:Admite exceptia de neconstitutionalitate, ridicata de Anton Tudor în Dosarul nr. 139/2001 al

Tribunalului Brasov - Sectia civila, si constata ca dispozitiile art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanta deurgenta a Guvernului nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic al adoptiei, aprobata cu modificari prinLegea nr. 87/1998, sunt neconstitutionale în ceea ce priveste cerinta exprimarii consimtamântuluiparintilor firesti pentru încuviintarea adoptiei persoanei care a dobândit capacitate deplina deexercitiu.

Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.Definitiva si obligatorie.Pronuntata în sedinta publica din data de 9 octombrie 2001.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Florentina Geangu


Sectia penala a TribunaluluiDecizie nr. 77din 15 februarie 1993

Savârsirea unei perversiuni sexuale asupra unei minore.

Prin sentinta penala nr. 771/1993 a Judecatoriei Sibiu inculpatii R.G. si F.M. au fost condamnatila 4 ani si 2 luni, respectiv 4 ani si 3 luni închisoare pentru comiterea infractiunii de perversitatesexuala si la 1 an si 2 luni, respectiv 1 an si 3 luni închisoare pentru savârsirea infractiunii de coruptiesexuala. În baza art. 33 lit. b si art. 34 lit. a Codul penal, s-a dispus ca inculpatii sa execute pedeapsacea mai grea, sporita la 4 ani si 3 luni, respectiv la 4 ani si 7 luni închisoare.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, prima instanta a retinut, în fapt, ca în seara de 11 iunie 1991inculpatii si un cetatean pe nume Sorin (neidentificat pâna în prezent si netrimis în judecata), prinamenintari, si violente, au obligat partea vatamata A.D, în vârsta de 15 ani, sa întretina relatii sexualepe cale bucala. Faptele inculpatilor au cauzat victimei suferinte morale, traume sufletesti, existândchiar si pericolul sinuciderii. Împotriva acestei sentinte au declarat recurs inculpatul R.G. si parteavatamata A.D.

Inculpatul a criticat hotarârea pentru gresita sa condamnare pentru infractiunea de perversiunesexuala, pentru ca nu s-a produs scandal public si pentru condamnarea sa prea aspra, solicitândsuspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau dispunerea executarii pedepsei la locul demunca. A solicitat si achitarea pentru coruptie sexuala.

Partea civila a solicitat, prin recurs, acordarea unei sume de 7.500 lei, reprezentândcontravaloarea transportului la organele de urmarire penala si la instanta.

Examinând hotarârea atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, precum si din oficiu cuprivire la aspectele de legalitate si temeinicie ale acestuia, tribunalul constata ca: ambele recursurisunt fondate în parte sub unele din motivele invocate si din oficiu instanta constata si existenta altormotive, pentru care aceste recursuri vor fi admise, cu extinderea recursului si în ce-l priveste peintimatul inculpat F.N.

În completarea starii de fapt retinute de prima instanta, instanta de recurs a stabilit (fapt confirmatsi prin declaratiile victimei), ca faptele s-au savârsit pe rând, de fiecare inculpat, la intervale de timp sila departare de grup ce nu permitea ca ceilalti sa observe ce se savârseste, si sa se ajute între ei.

Sub acest aspect s-a aratat ca în mod gresit prima instanta a retinut agravanta prevazuta la art.75 lit. a Codul penal si deci, prin admiterea recursului va fi înlaturata.

În ce priveste încadrarea juridica a faptelor celor doi inculpati, tribunalul examinând continutulinfractiunii prevazute de art. 201 alin. 2 raportat la art. 200 alin. 2 Cod penal, constata ca aceastainfractiune presupune, sub aspectul laturii obiective, o actiune de perversiune sexuala, iar pentruretinerea agravantei de la alin. 2 a art. 201 Codul penal, cerintele constau în aceea ca aceste acte sase fi savârsit asupra unui minor si sa fi produs scandal public.

Prin urmare, legiuitorul a incriminat ca forma agravata savârsirea unor astfel de acte asupra unuiminor, astfel ca nu se poate retine ca aceasta agravanta ar constitui în mod separat si o alta infractiune,aceea de coruptie sexuala absorbita de infractiunea de perversiune sexuala în forma agravanta.

În temeiul acestor considerente, se vor admite recursurile, iar ambii inculpati vor fi achitatipentru infractiunea prevazuta de art. 202 Codul penal.

Sustinerea apararii ca nu s-ar fi produs scandal public nu poate fi retinuta pentru ca de fapteleinculpatilor a luat cunostinta atât un martor cât si rudele victimei care au fost neplacut impresionatede cele întâmplate.

Tribunalul socoteste fondat si recursul partii civile cu privire la majorarea cheltuielilor judiciare.


Sectia penala a Curtii de apelDecizie nr. 5AAdin 6 ianuarie 1998

Tentativa de viol - coruptie sexuala, situatie din care nu se poate retine concursul deinfractiuni.

Prin sentinta penala nr. 208 din 15 octombrie 1998, Tribunalul Botosani l-a condamnat pe inculpatpentru doua infractiuni de coruptie sexuala prevazute de art. 202 cu aplicarea art. 41-42 Cod penal.

S-a retinut ca, în zilele de 8 mai si respectiv 12 mai 1998, inculpatul a ademenit cu bomboanedoua fetite de 7 ani si le-a dus în locuinta sa, unde s-a dezbracat de pantaloni si a încercat sa întretinape rând raporturi sexuale, producându-le leziuni specifice - respectiv congestie intensa a introituluivaginal si a mucoasei labiilor mici.

Prin decizia penala nr. 5 din 6 ianuarie 1999, Curtea de Apel Suceava a admis apelul inculpatuluisi a recalificat faptele în doua tentative la infractiunile continuate de viol, prev. de art. 20 raportatla art. 197 alin. 1 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 Cod penal, care absorb în continutul lor sielementele constitutive ale infractiunilor de coruptie sexuala.

Actele obscene savârsite asupra unui minor se încadreaza în dispozitiile art. 202 Cod penalcât timp ramâne în acest stadiu de obscenitate. Daca însa faptuitorul merge mai departe, încercândraporturi sexuale prin constrângere, nu ne gasim în prezenta a doua infractiuni distincte, cea mai gravaabsorbind în continutul ei actele obscene care au fost comise în realizarea altui rezultat, respectiv violul.

Sectia penala a Curtii de apelDecizie nr. 431din 23 octombrie 2000

Viol, victima care nu a împlinit vârsta de 14 ani, imposibilitatea retragerii plângeriide catre tatal victimei.

Când victima violului este o minora care nu a împlinit vârsta de 14 ani retragerea plângerii decatre tatal acesteia nu este admisibila. Atât textul art. 197 alin. 4 cât si cel al art. 131 alin. 5 Cod penalexclud aceasta posibilitate.

Prin sentinta penala nr. 579 din 23 iunie 2000 a Tribunalului Timis s-a dispus, în baza art. 10lit. h raportat la art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedura penala, încetarea procesului penal fata de inculpatulV.V. pentru tentativa la infractiunea de viol, prevazuta de art. 20, 197 alin. 3 Cod penal.

Instanta a retinut ca tatal partii vatamate în vârsta de 13 ani a declarat ca îsi retrage plângereasi nu are pretentii fata de inculpat.

Împotriva sentintei a declarat apel Parchetul de pe lânga Tribunalul Timis criticând-o pentrunelegalitate în sensul ca nu se putea lua act de retragerea plângerii.

Apelul este fondat. Curtea de Apel Timisoara a admis apelul, a desfiintat sentinta si a trimiscauza la instanta de fond pentru rejudecare.

Retragerea plângerii nu era posibila, în primul rând, datorita interdictiei în acest sens stabilitaîn art. 197 alin. 4 Cod penal care stabileste ca actiunea penala se pune în miscare la plângere prealabilanumai pentru fapta comisa în forma simpla (art. 197 alin. 1 Cod penal). Per a contrario, formelecalificate se urmaresc din oficiu. În acest sens exista si formularea din art. 131 alin. 5 Cod penal, princare se stabileste ca daca cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capaci-


tate restrânsa, actiunea penala se pune în miscare si din oficiu (daca nu exista plângere). Ori, în speta,partea vatamata este în vârsta de 13 ani, iar actiunea penala, punându-se în miscare din oficiu, excludeposibilitatea retragerii plângerii.

Sectia penala a Curtii de apelDecizie nr. 210din 14 martie 2000

Infractiunea prevazuta de art. 201 cod penal, elementele constitutive, cerinta esentialaca fapta sa se consume între persoane de sex diferit.

Potrivit art. 201 Cod penal, constituie infractiunea de perversiuni sexuale, savârsirea de actede perversiuni sexuale, care au produs scandal public. O conditie esentiala, fara de care nu existaaceasta infractiune, este aceea ca ea sa se consume între persoane de sex diferit.

Prin sentinta penala nr. 80 din 19 ianuarie 1999 a Judecatoriei Cluj-Napoca a fost condamnatinculpatul R.R. pentru savârsirea infractiunii de perversiuni sexuale prevazute de art. 201 alin. 2raportat la art. 200 alin. 2 si 3 Cod penal la o pedeapsa de 6 ani închisoare.

S-a retinut ca în cursul anului 1998 inculpatul, aflându-se la domiciliul conjugal, de mai multeori a întretinut, prin constrângere relatii sexuale orale cu fiul sau minor.

Tribunalul Cluj, prin decizia penala nr. 611 din 2 iulie 1999, a respins ca nefondat apeluldeclarat de inculpat.

Împotriva acestei solutii a promovat recurs inculpatul, solicitând reducerea pedepsei.Recursul declarat este fondat, dar pentru alte motive decât cele invocate de inculpat.În actul de sesizare a instantei fapta a fost încadrata ca infractiune de perversiune sexuala

prevazuta de art. 201 alin. 2 raportat la art. 200 alin. 2 si 3 Cod penal.Prin acte de perversiuni sexuale se înteleg orice acte nefiresti în legatura cu viata sexuala, altele

decât cele prevazute de art. 200 Cod penal.O conditie esentiala si fara de care nu exista aceasta infractiune, este aceea ca ea se consuma între

persoane de sex diferit. Cu alte cuvinte, daca actele nefiresti legate de viata sexuala au loc întrepersoane de acelasi sex, ele constituie infractiune prevazuta de art. 200 Cod penal.

De aceea încadrarea juridica data prin rechizitor si mentinuta de instantele de fond si apel, nueste corecta, urmând ca în baza art. 334 Cod procedura penala, sa se procedeze la schimbareaîncadrarii juridice în infractiunea de relatii sexuale între persoane de acelasi sex, în forma calificataprevazuta de art. 200 alin. 2 si 3 Cod penal, întrucât partea vatamata este un minor aflat înimposibilitatea de a se apara.

ParcheteRezolutie nr. 811Pdin 24 februarie 1997

Abandonarea copilul nou-nascut, în casa scarii unui bloc, în apropierea usilorapartamentelor.

Fapta învinuitei de a lasa (abandona) copilul nou-nascut, în casa scarii unui bloc, în apropiereausilor apartamentelor, nu constituie infractiune de pruncucidere, prevazuta de art. 177 Cod penal,


întrucât asupra noului-nascut nu s-au exercitat acte de violenta si nici alte manevre de curmare avietii, iar tentativa la aceasta infractiune nu este incriminata. Fapta sa nu constituie nici tentativa lainfractiunea de omor calificat, prevazuta de art. 174 combinat cu art. 175 lit. c si d Cod penal,întrucât învinuita nu a exercitat acte violente asupra victimei si nici infractiunea de punere înprimejdie a unei persoane în neputinta de a se îngriji, prevazuta de art. 314 Cod penal, deoarece nus-a realizat latura obiectiva a acestei infractiuni, care cuprinde actiunea-inactiunea sub forma unormanifestari alternative, cum ar fi parasirea, alungarea, lasarea fara ajutor sau punerea în pericoliminent a vietii, sanatatii sau integritatii corporale.

Sectia penala a Tribunalului SupremDecizie nr. 867din 13 aprilie 1983

Omor calificat. Pruncucidere.

Prin sentinta penala nr. 55/1982 a Tribunalului Judetean Buzau, inculpata N.V. a fostcondamnata pentru savârsirea infractiunii de pruncucidere prevazuta de art. 177 Cod penal, prinschimbarea încadrarii juridice din infractiunea de omor calificat prevazuta de art. 174 raportata laart. 175 lit. c Cod penal.

Instanta a retinut ca, în ziua de 29 mai 1982, în jurul orei 9, inculpata a dat nastere, la domiciliulsau, unui copil, fara sa fie asistata de vreo persoana. Imediat dupa nastere, a înfasurat noul-nascutîntr-un pulover, dupa care l-a abandonat lânga un gard în apropierea locuintei sale.

Scâncetul copilului a fost auzit de o martora care, recunoscând puloverul, i-a atras atentiainculpatei ca daca nu va lua copilul din locul unde l-a abandonat, va anunta organele de militie.

Inculpata a luat copilul si ajungând în locuinta, l-a sugrumat cu o basma dupa care l-a îngropatîn apropierea casei.

Din raportul de expertiza medico-legala rezulta ca inculpata a nascut un copil viu, la termen,iar moartea s-a datorat asfixiei mecanice prin strangulare, dupa nastere copilul a trait 1-2 ore.

Recursul declarat în cauza de catre procuror este întemeiat.Potrivit art. 177 Cod penal, infractiunea de pruncucidere se comite în cazul când uciderea noului

nascut a fost savârsita imediat dupa nastere, de catre mama aflata într-o stare de tulburare pricinuitade nastere.

Din materialitatea faptelor, asa cum se desprind din probele dosarului, rezulta ca inculpata nuse afla într-o stare de tulburare pricinuita de nastere, ci a ucis copilul în mod deliberat.

Faptul ca inculpata a urmarit uciderea noului nascut îl dovedeste atât comportarea sa anteroara,cât si cea ulterioara evenimentului nasterii.

Astfel, inculpata a ascuns sarcina, fara a aduce la cunostinta acest lucru nici organelor medicalede specialitate pe care era obligatav sa le încunostinteze ca a ramas însarcinata, pentru a fi luata înevidenta si a i se acorda asistenta medicala cuvenita, si nici chiar sotului sau.

În ziua când a avut loc nasterea, inculpata nu a spus nimanui despre acest lucru, iar dupa cea dat nastere copilului, convinsa fiind ca nimeni nu are cunostinta despre acest lucru, l-a abandonatîntr-un loc putin circulat, sperând ca, în acest fel, nu va fi descoperita.

Dupa ce a ridicat copilul din locul unde l-a abandonat, în momentul în care a ajuns acasa,inculpata l-a sugrumat cu ajutorul unei basmale si cu mâinile si pentru a sterge orice urma, a îngropatcadavrul în gradina. Atare actiuni demonstreaza, neîndoielnic, intentia deliberata si persistentainculpatei în uciderea copilului, ceea ce exclude starea de tulburare sub imperiul careia sa fi fostcomisa fapta.


Ca atare, prima instanta a dat faptei o gresita încadrare juridica în infractiunea de pruncucidere,inculpata savârsind infractiunea de omor calificat prevdzutd de art. 175 lit. c. Cod penal.

Sectia civila a TribunaluluiDecizie nr. 158din 7 februarie 1990

Ocrotirea minorilor. Domiciliul. Cererea parintelui de a-i fi înapoiat.

În principiu, parintii au dreptul sa ceara înapoierea copilului de la orice alta persoana care îl tinefara drept. Totusi instanta judecatoreasca poate sa respinga cererea daca înapoierea este contraraintereselor copilului (art. 103 din Codul familiei).

În situatia în speta, supusa judecatii, reclamantul, în timpul casatoriei sale, a întretinut legaturide concubinaj cu alta femeie, care - în anul 1982, a dat nastere unui copil de sex feminin, minora fiindcrescuta de la nastere de mama ei si de parintii acesteia, adica de bunicii materni. Dupa decesul mameisale - în anul 1989 - minora ramânând la bunici, reclamantul, care între timp reluase legaturileconjugale, a solicitat, în calitate de tata, sa-i fie înapoiata, actiunea care a fost respinsa, solutieconfirmata în recurs. În acest sens s-a motivat, pe de o parte, ca minora, ramânând dupa decesulmamei sale la bunicii materni, între ei s-au statornicit legaturi de profunda afectiune, iar, pe de altaparte, ca ar fi în detrimentul minorei sa fie redata tatalui ei pentru ca, pe lânga lipsa unor conditii optimede viata pe care, spre deosebire de bunicii materni, i le-ar putea asigura reclamantul, ar fi privita cudusmanie întrucât este rodul legaturilor de concubinaj datorita carora familia reclamantului a fostdezmembrata timp îndelungat (de 9 ani). În consecinta, s-a apreciat ca interesul minorei impune ca ea safie lasata în continuare la bunicii materni spre crestere si educare.

Sectia penala a Curtii de apelDecizie nr. 456din 28 septembrie 1995

Abandon de familie, obligarea inculpatului si la plata pensiei de întretinere restantainadmisibilitate.

Prin sentinta penala nr. 2763/1994 Judecatoria Tecuci condamnându-l pe inculpatul A.P. la 6luni închisoare pentru comiterea infractiunii de abandon de familie prev. de art. 305 lit. c Cod penal,l-a obligat în mod gresit si la plata pensiei de întretinere restanta în suma de 99.600 lei catre parteacivila M.P. din moment ce aceasta avea deja un titlu executoriu, respectiv sentinta civila de obligarela pensie de întretinere pentru cei doi copii minori rezultati din casatorie.

Infractiunea de abandon de familie nu este susceptibila în principiu de repararea prejudiciuluiprodus (plata pensiei de întretinere restanta) pentru ca în aceasta situatie s-ar ajunge la o dublaobligare a inculpatului la plata acesteia, o data în cadrul titlului executoriu (sentinta civila de obligarela pensie) si a doua oara pe baza sentintei penale de condamnare a inculpatului.


Sectia de contencios administrativ a C.S.J.Decizie nr. 586din 6 martie 1998

Autoritate tutelara. Decizie privind instituirea tutelei unui minor. Act avândcaracteristicile unui act administrativ supus atât controlului administrativ, cât sicontrolului instantei de contencios administrativ.

Decizia de instituire a tutelei, emisa în executarea atributiilor sale de catre autoritatea tutelara,constituie un act juridic care produce efecte în sfera relatiilor specifice dreptului familiei, dar arecaracteristicile unui act administrativ supus atât controlului administrativ, cât si controlului judiciarîn baza art. 1 din Legea nr. 29/1990.

Reclamantii N.V. si N.L. au cerut anularea deciziei nr. 288 din 31 mai 1994 a PrimarieiSectorului 1 Bucuresti Serviciul autoritate tutelara, prin care G.A. a fost numita în calitate de tutoreal minorului M.A. nascut la 15 decembrie 1986.

Totodata, au cerut obligarea organului administrativ sa emita decizie de numire a reclamantilorîn calitate de tutore al minorului.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de Contencios Administrativ, prin sentinta civila nr. 328 din8 aprilie 1997, a respins actiunea ca inadmisibila.

Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea de Apel a stabilit ca reclamantii nu au un dreptrecunoscut de lege, în sensul art. 1 din Legea nr. 29/1990, asa încât actiunea reclamantilor de anularea deciziei nr. 288 din 31 mai 1994 prin care matusa materna a fost numita tutorele minorului M.A.este inadmisibila.

Prima instanta considera ca reclamantii pot avea numai un interes pentru obtinerea calitatii detutor, ceea ce este insuficient pentru solutionarea actiunii pe calea contenciosului administrativ.

Cu privire la cel de-al doilea capat de actiune, privind numirea reclamantilor în calitate de tutoreal minorului, Curtea de Apel a stabilit ca cererea excede cadrul Legii nr. 29/1990. Împotriva acesteihotarâri au declarat recurs reclamantii, cu motivarea ca au interes în calitate de bunici ai minorului,dar si un drept recunoscut de lege sa ceara anularea deciziei prin care G.A. a fost numita tutore alminorului ramas orfan.

Recursul este întemeiat.Potrivit dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 29/1990, orice persoana fizica sau juridica daca se

considera vatamata în drepturile sale recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prinrefuzul nejustificat al unei autoritati administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un dreptrecunoscut de lege, se poate adresa instantei judecatoresti competente, pentru anularea actului,recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata.

În cauza, primarul sectorului 1 Bucuresti, prin dispozitia nr. 288 din 31 mai 1994, a instituittutela minorului M.A. numind în calitate de tutore pe G.A., matusa materna a minorului.

Autoritatea tutelara, ca organ cu atributii specifice, exercita aceste atributii care tin atât dedreptul familiei cât si de dreptul administrativ, prin acte administrative precum si fapte si operatiitehnice materiale.

Decizia de instituire a tutelei, emisa în exercitarea atributiilor sale de catre autoritatea tutelara,constituie un act juridic care produce efecte, în primul rând, în sfera relatiilor specifice dreptului familiei,dar are caracteristicile unui act administrativ supus atât controlului administrativ, cât si controlului judiciarîn baza art. 1 din Legea nr. 29/1990.

Dispozitiile art. 60 din Codul familiei prevad expres necesitatea controlului ierarhic tocmai da-toritaefectelor specifice pe care le produc actele administrative emise de catre autoritatile tutelare în sferadreptului familiei, deci existenta acestora nu poate exclude controlul judiciar asupra acestor acte.

Pe de alta parte, în conditiile în care, prin legea administratiei locale nr. 69/1991, organizarea


si functionarea administratiei publice se întemeiaza pe principiile autonomiei locale sidescentralizarii, cu atât mai mult se impunea existenta controlului legalitatii actelor administrativeexercitat de instantele de contencios administrativ.

Fata de cele constatate, prima instanta în mod gresit a stabilit ca actiunea formulata de M.V.bunica paterna a minorului si G.A. matusa, este inadmisibila.

Dimpotriva, reclamantele, rude apropiate ale minorului N.A. si care l-au avut în îngrijire operioada de timp, pot cere anularea actului mentionat pe calea contenciosului administrativ.

În consecinta se va admite recursul, se va casa sentinta atacata si se va trimite cauza pentrurejudecare aceleiasi instante.

Sectia civila a Tribunalului SupremDecizie nr. 88din 18 ianuarie 1990

Ocrotirea minorilor, încredintarea acestora odata cu pronuntarea divortului uneiinstitutii de ocrotire, admisibilitate.

Printre dispozitiile luate de instanta odata cu pronuntarea desfacerii casatoriei este si ceaprivind mentinerea masurilor de ocrotire a minorilor care fusesera încredintati unei institutii deocrotire de catre Comisia pentru Ocrotirea Minorilor, urmînd ca pe perioada vacantelor sa fieîncredintati tatalui spre crestere si educare.

În raport de prevederile art. 42 alin. 2 din Codul familiei, aceasta dispozitie trebuie înteleasaca o masura luata chiar de instanta, în sensul ca pentru motive temeinice au fost încredintati uneiinstitutii de ocrotire respectiv unei case de copii scolari.

Fata de aceasta situatie, se impune, totodata, ca instanta sa stabileasca contributia fiecaruiparinte la cheltuielile de crestere, educare, învatatura si pregatire profesionala a celor trei minoriîncredintati casei de copii scolari, avîndu-se în vedere dispozitiile art. 42 alin. 3 din Codul familiei.

De aceea, mama urma sa fie obligata si ea la plata contributiei catre institutia de ocrotire si numai trebuia sa fie obligata si la plata pensiei de întretinere pentru minori, catre tatal acestora, cumgresit a hotarît judecatoria.

Sectia civila a Curtii de apelDecizie nr. 560din 8 aprilie 1994

Legaturi personale cu minorul. Dreptul parintelui. Continut.

Dreptul parintelui de a avea legaturi personale cu minorul, prevazut de art. 43 alin. 3 Codfamiliei, nu poate fi limitat decât în situatia în care acest drept a fost exercitat în mod abuziv.

Daca nu se dovedeste aceasta împrejurare în concret a dreptului parintelui nu trebuie stânjenitaprin prezenta obligatorie a celuilalt parinte, comunicarea dintre parinte si copil urmând sa aiba locîn mod firesc, fara nici o restrângere.

Prin sentinta civila nr. 14/1993, Judecatoria sectorului 3 Bucuresti a admis actiunea formulatade reclamantul O.I. împotriva pârâtei G.C., a stabilit programul de vizitare al minorei D., nascutala 27.09.1991, de catre tata, pentru duminica între orele 10,00-19,00, din doua în doua saptamâni.


Prin decizia civila nr. 643A/3.12.1993, Tribunalul Municipiului Bucuresti - sectia a III-a civilaa admis apelul reclamantului, a schimbat sentinta Judecatoriei, în sensul încuviintarii reclamantuluisa ia cu sine pe minora, cu obligatia lui de a o readuce la domiciliul pârâtei la sfârsitul programului.

Împotriva deciziei tribunalului a formulat recurs pârâta Z.C., solicitând stabilirea programuluide vizitare a minorei D., în vârsta de 2 ani si 3 luni, de catre pârâtul G.I., la 2 ore, la 2 saptamâni,fara drept de luare a copilului de catre tata.

S-a aratat ca în raport de vârsta copilului, care are un program strict de masa, joaca si somn,separarea lui de mama i-ar putea provoca traume psihice, cu consecinte pentru toata viata, mai alesca nu si-a cunoscut tatal pâna acum.

Recursul nu este fondat.Solutia tribunalului este legala si temeinica, întrucât a aplicat corect prevederile art. 43 alin. 3

Cod familiei.În aplicarea acestor dispozitii legale, pentru a i se da posibilitatea parintelui de a întretine legaturi

persoane cu minorul ce nu i-a fost încredintat, se impune ca exercitarea în concret a acestui dreptsa nu fie stânjenita de prezenta permanenta a celuilalt parinte, comunicarea dintre cei doi trebuindsa aiba loc în mod firesc, fara nici o restrângere.

O astfel de comunicare se poate realiza, de regula, în afara domiciliului copilului si al parinteluicaruia i-a fost încredintat, fara asistenta acestuia.

Nu este de admis ca tatal, care are alta specialitate decât pediatria, nu poate asigura osupraveghere deplina copilului sau, care, într-adevar, are o vârsta frageda si o evolutie normala.

Pentru aceste considerente, recursul va fi respins, ca nefondat.

Sectia civila a Curtii de apelDecizie nr. 1722din 9 noiembrie 1998

Încredintare minori, criterii ce trebuie avute în vedere.

Interesele copiilor minori care trebuie sa fie avute în vedere cu ocazia încredintarii sunt legatede vârsta acestora, de comportarea parintilor înainte de desfacerea casatoriei, de gradul de atasamentsi de grija pe care parintii au manifestat-o fata de copii, de legaturile afective care exista între parintisi copii.

În cauza, copii sunt la vârste, cuprinse între 11 si 13 ani, care nu reclama în mod specialsupravegherea materna de care, oricum, nu au beneficiat în perioada în care s-au aflat numai subîngrijirea pârâtei. Faptul ca minorii si-au exprimat în mod constant dorinta de a fi încredintati tataluieste o consecinta a comportamentului necorespunzator pe care pârâta l-a avut si reprezinta, pe dealta parte, un indiciu cu privire la afectiunea pe care acesta o poarta tatalui.

Este corect considerentul retinut de instantele anterioare, potrivit caruia copiii au nevoie de grijasi afectiunea materna, cum nu este mai putin adevarat ca acestia au nevoie în egala masura de grijasi afectiunea paterna. Aceasta constituie, însa, normalitatea vietii de familie de care cei trei copii aufost lipsiti, mai întâi, prin plecarea tatalui si apoi, prin plecarea mamei. Dupa acest din urma moment,copiii au avut parte de o mai buna îngrijire si atentie fapt ce le-a întarit dorinta de a ramâne cu tatal lor,chiar daca conditiile materiale - relevate în urma cercetarii locale - nu sunt dintre cele mai bune.

În aceste împrejurari, mentinerea masurii încredintarii minorilor pârâtei ar constitui o solutieformala, a carei executare nu s-ar putea realiza, cu atât mai mult cu cât dorinta copiilor nu le afecteazainteresele, ocrotirea parinteasca oferita de tata fiind corespunzatoare.


Sectia civila a Curtii de apelDecizie nr. 219din 29 ianuarie 1997

Dreptul familiei, obligatie de întretinere, caracter, recuperare a cheltuielilor.

Potrivit art. 95 Codul familiei, obligatia de întretinere este strict personala, ea se stinge numaiprin moartea debitorului sau cea a creditorului, încât, în principiu este netransmisibila.

Singura exceptie de la aceasta regula este aceea ca obligatia de întretinere se transmite asupramostenitorilor persoanei obligate la întretinere sau asupra acelei persoane care l-a întretinut pe minorfara sa fi avut o asemenea îndatorire în conditiile art. 96 din Codul familiei.

În consecinta, persoana obligata la plata pensiei de întretinere nu se poate elibera de îndatorirealegala transmitând-o altei persoane.

Cu toate acestea, caracterul personal si netransmisibil al obligatiei de întretinere nu excludeposibilitatea de a fi executata prin mandat sau, pe timpul unei împiedicari, de o alta persoana înnumele celei obligate si pentru ea, din proprie initiativa. În aceste situatii, persoana care a prestatîntretinerea poate pretinde despagubiri de la cel obligat legal, fie în virtutea contractului de mandat(expres sau tacit) potrivit art. 1574 Cod civil, fie a gestiunii de interese (art. 99 Cod civil).

Astfel, bunicul, care întretine copilul minor al fiului sau, desi nu are aceasta îndatorire, poatepretinde a fi despagubit cu cheltuielile facute, numai daca nu a înteles sa faca o liberalitate.

În speta, actiunea bunicilor materni, care în urma decesului fiicei lor au întretinut nepotul timpde mai multi ani, tatal fiind total dezinteresat, este întemeiata, acesta urmând sa plateascadespagubiri.

Curtea ConstitutionalaDecizie nr. 47din 23 martie 1999

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23-30 cuprinse încap. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflatîn dificultate, republicata

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 si 18 dinOrdonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat în dificultate,exceptie ridicata din oficiu de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ înDosarul nr. 461/1998 aflat pe rolul aceleiasi instante.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din data de 16 martie 1999, în prezenta Comisieijudetene pentru protectia copilului de pe lânga Consiliul Judetean Ialomita, reprezentata prin ElenaGrecu, consilier juridic, precum si a lui Constantin Constantin, reprezentantul legal al minorului,fiind consemnate în încheierea din acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera,a amânat pronuntarea pentru data de 23 martie 1999.

C U R T E A,având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:Prin Încheierea din 12 mai 1998, pronuntata în Dosarul nr. 461/1998, Curtea de Apel Bucuresti

- Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia deneconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 si 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997privind protectia copilului aflat în dificultate, exceptie ridicata din oficiu de aceeasi instanta.

În motivarea exceptiei instanta considera, în esenta, ca dispozitiile art. 17 si 18 din Ordonanta


de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 contravin prevederilor art. 45 alin. (1) din Constitutie, potrivitcarora "Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta în realizareadrepturilor lor", deoarece fata de copiii care au savârsit o fapta prevazuta de legea penala, dar carenu raspund penal, aceste dispozitii prevad aceleasi masuri educative ca si cele din Codul penal,pentru minorii care raspund penal. Instanta considera ca dispozitiile atacate contravin siprevederilor art. 20 din Constitutie, potrivit carora "Dispozitiile constitutionale privind drepturilesi libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate în concordanta cu Declaratia Universala aDrepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte", iar daca existaneconcordanta între acestea si legile interne, au prioritate reglementarile internationale. Instanta arataca reglementarea tratamentului minorilor care au savârsit o fapta prevazuta de legea penala, dar nuraspund penal, nu corespunde cerintelor art. 37 lit. b) si ale art. 40 din Conventia cu privire ladrepturile copilului, adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 siratificata de România prin Legea nr. 18 din 27 septembrie 1990.

Autoarea exceptiei apreciaza ca masurile educative prevazute la art. 17 si 18 din Ordonanta deurgenta a Guvernului nr. 26/1997 nu sunt masuri specifice categoriei de minori care nu raspund penalpentru faptele lor si deci ele nu reprezinta o protectie reala a minorului. De asemenea, se sustine caactul normativ nu a preluat din Codul penal prevederile care garanteaza dreptul copilului la aparare,ci doar prevederile referitoare la "obligatia de a se prezenta comisiei raportul referitor la anchetapsihosociala a copilului". Acest raport trebuie sa cuprinda si date referitoare la discernamântulcopilului, însa "specialistul serviciului public specializat, care întocmeste acest raport, nu este înmasura sa se pronunte în legatura cu acesta". Instanta de judecata îsi motiveaza exceptia deneconstitutionalitate aratând ca dispozitiile legale nu au reglementat o protectie speciala a copiiloraflati în dificultate si ca institutiile de ocrotire a acestor copii nu sunt înfiintate înca. Centrele dereeducare prevazute în Codul penal sunt organizate si functioneaza în conformitate cu Decretul nr.545/1972 privind, executarea masurii educative a internarii minorilor infractori într-un centru dereeducare. Internarea minorilor care nu raspund penal "în astfel de centre este exclusa".

Legislatia în vigoare, se arata în finalul amplei si aprofundatei motivari a instantei,reglementeaza organizarea si functionarea exclusiva a unor forme de învatamânt special pentruintegrarea copiilor cu cerinte educative speciale.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, au fost solicitate punctele de vedereale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Presedintele Camerei Deputatilor, în punctul sau de vedere, apreciaza ca exceptia deneconstitutionalitate este nefondata pentru urmatoarele considerente:

a) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 a fost modificata prin Legea nr. 108 din 2 iunie1998 pentru aprobarea respectivei ordonante. Astfel s-a inclus în corpul acesteia un capitol nou,intitulat "Masuri educative fata de copilul care a savârsit o fapta prevazuta de legea penala, dar carenu raspunde penal". De asemenea, a fost modificat atât art. 17, fiind completat cu 5 alineate noi(17•-17…), "care, desi reiau, în buna parte, prevederi ale Codului penal, contin totusi diferentiericu privire la masurile educative pentru cele doua categorii de minori", cât si art. 18, prin eliminareaprevederii "Masurile educative si modalitatile aplicarii acestora sunt cele prevazute de legea penala".Asadar, exceptia de neconstitutionalitate vizeaza "un text legislativ în prezent depasit".

b) Se arata ca este neîntemeiata sustinerea instantei potrivit careia ordonanta de urgentacontravine dispozitiilor art. 40 din Conventia cu privire la drepturile copilului, întrucât nu seprevede o procedura care sa asigure "dreptul la aparare" pentru minori si pentru ca din Comisiapentru protectia minorilor nu face parte si un reprezentant al justitiei. Este adevarat ca în conventiese prevede obligatia ca orice minor sa beneficieze de o "asistenta juridica sau orice alta asistentacorespunzatoare", iar cauza sa fie examinata de catre o "autoritate sau o instanta judiciaracorespunzatoare". Însa, se apreciaza în punctul de vedere examinat, notiunea de "copil", în sensulconventiei, are în vedere minorul pâna la vârsta de 18 ani, iar garantiile procesuale "ar urma sa-sigaseasca aplicare, în mod obligatoriu, numai în cadrul unui proces, în situatia categoriei de minori


infractori ce poarta raspundere pentru faptele savârsite". În speta însa copiii aflati în dificultate suntsupusi numai unor masuri educative luate de o comisie administrativa, fara procedura specifica unuiproces, care ar face necesara aplicarea "garantiilor procesuale".

c) Cu privire la critica potrivit careia dispozitiile art. 17 si 18 din Ordonanta de urgenta aGuvernului nr. 26/1997 contravin prevederilor art. 45 alin. (1) din Constitutie, se sustine ca acesttext constitutional are valoare de principiu si este aplicabil pentru toate domeniile, iar adoptareaordonantei în discutie, precum si ratificarea conventiei mentionate nu fac decât sa confirmepreocuparea statului român pentru realizarea obiectivului cuprins în textul constitutional indicat.

Guvernul, în punctul sau de vedere, arata, de asemenea, ca exceptia de neconstitutionalitate esteneîntemeiata pentru urmatoarele motive:

a) Cu privire la critica autoarei exceptiei, potrivit careia dispozitiile art. 17 si 18 din Ordonantade urgenta a Guvernului nr. 26/1997 contravin prevederilor art. 45 alin. (1) din Constitutie, se arataca prevederile acestor texte referitoare la masurile educative "se înscriu în regimul de protectie al uneicategorii de copii aflati în dificultate". Normele ce reglementeaza aceste masuri "tind sa realizezeechilibrul între nevoile de reintegrare sociala ale copilului, aflat într-o situatie particulara întrucât acomis o fapta prevazuta de legea penala, si nevoile fundamentale ale comunitatii de protectieîmpotriva faptelor antisociale". Deci masurile educative la care se refera art. 17 si 18, desi "seregasesc sub aceeasi denumire si continut în Codul penal, nu au natura juridica a sanctiunilor de dreptpenal". Fara a fi consecinte ale raspunderii penale, aceste masuri pot servi intereselor de formaresi reintegrare sociala a copilului care a savârsit fapte antisociale. Potrivit punctului de vedere alGuvernului, reglementarea masurilor educative, ca masuri de protectie a copilului care nu raspundepenal, este susceptibila de perfectionare, în special în directia "masurilor aplicate în comunitate sicrearea unor institutii specializate în formarea si educarea copiilor aflati în astfel de situatii".

b) Referitor la critica potrivit careia sunt încalcate dispozitiile art. 37 lit. b) din Conventia auprivire la drepturile copilului, se sustine ca aceasta nu este întemeiata, pentru ca, prin hotarâri,Comisia pentru protectia copilului poate lua "masurile educative privative de libertate numai cuavizul procurorului, individualizându-le în functie de criterii strict delimitate". Se mai sustine caaceste hotarâri sunt supuse controlului judecatoresc potrivit art. 29 din ordonanta. Astfel, se asigurasi "respectarea uneia dintre garantiile prevazute în art. 40 alin. 2 din Conventia cu privire la drepturilecopilului". Existenta "unei proceduri în fata Comisiei pentru protectia copilului, si nu în fatainstantelor judecatoresti, este armonizata cu prevederea art. 40 alin. 3 lit. b) din conventie. Mai mult,ordonanta de urgenta a Guvernului privind protectia copilului aflat în dificultate, în întregul ei,reflecta cerintele cuprinse în art. 40 alin. 4 din conventie".

În final se conchide ca "regimul masurilor educative instituit prin ordonanta este perfectibil,în sensul promovarii masurilor neprivative de libertate, ca un reflex al noii legislatii europene îndomeniu, în contraponderea masurilor educative privitoare la internare".

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.C U R T E A,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si

Guvernului, raportul judecatorului-raportor, sustinerile partilor, concluziile procurorului sidispozitiile legale atacate, raportate la prevederile Constitutiei si ale Conventiei cu privire ladrepturile copilului, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, CurteaConstitutionala este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost legalsesizata.

I. Prin Încheierea din 12 mai 1898 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contenciosadministrativ, Curtea Constitutionala a fost sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate adispozitiilor art. 17 si 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectiacopilului aflat în dificultate. Textele atacate au urmatorul cuprins:

- Art. 17: "(1) Fata de copilul aflat în situatia prevazuta la art. 16, Comisia pentru protectia


copilului este obligata sa ia o masura educativa, la sesizarea oricarei persoane, a procurorului, aorganelor de politie sau a parintilor acestuia.

(2) În stabilirea masurii educative, Comisia pentru protectia copilului va tine seama de gradulde pericol social al faptei savârsite, de dezvoltarea fizica, intelectuala si afectiva a copilului, decomportarea lui, de conditiile în care a fost crescut si în care a trait si de orice alte elemente de naturasa caracterizeze personalitatea acestuia.

- Art. 18: (1) Masurile educative si modalitatile aplicarii acestora sunt cele prevazute de legeapenala, care se aplica corespunzator vârstei si gradului de maturitate a copilului, în vederearespectarii interesului superior al acestuia:

(2) În cazul stabilirii masurii libertatii supravegheate, Comisia pentru protectia copilului poatedispune încredintarea supravegherii copilului Serviciului public specializat pentru protectia copilului."

Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, prin Legea nr. 108 din 2 iunie 1998 s-au adusmodificari si completari Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997. Dispozitiile art. 17 si 18au fost reformulate, noile texte fiind sistematizate în cadrul unui nou capitol, intitulat "Masurieducative fata de copilul care a savârsit, o fapta prevazuta de legea penala, dar care nu raspundepenal". Art. 17 a fost completat cu cinci articole noi, care au preluat dispozitiile cuprinse la art. 101-106 din Codul penal, cu unele modificari nesemnificative. În baza aceleiasi legi, Ordonanta de urgentaa Guvernului nr. 26/1997 a fost republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din24 iulie 1998, dându-se articolelor o noua numerotare, iar dispozitiile modificatoare analizate suntcuprinse la art. 23-30 din cap. III, al carui titlu este mentionat mai sus.

Aceste dispozitii au urmatorul cuprins:- Art. 23: "(1) Copilul care a savârsit o fapta prevazuta de legea penala, dar care nu raspunde

penal, beneficiaza de protectie în conditiile prezentei ordonante de urgenta.(2) Nu raspunde penal copilul care nu a împlinit vârsta de 14 ani sau care are vârsta între 14

si 16 ani, daca nu se dovedeste ca a savârsit fapta cu discernamânt.- Art. 24: (1) Fata de copilul aflat în situatia prevazuta la art 23 comisia va lua una dintre

urmatoarele masuri educative:a) mustrarea;b) libertatea supravegheata;c) internarea într-un centru de reeducare;d) internarea într o institutie medical-educativa.(2) La stabilirea masurii educative comisia va tine seama de gradul de pericol social al faptei

savârsite, de dezvoltarea fizica, intelectuala si afectiva a copilului, de comportarea lui, de conditiileîn care a fost crescut si în care a trait si de orice alte elemente de natura sa caracterizeze personalitateaacestuia.

- Art. 25: Masura educativa a mustrarii consta în dojenirea copilului, în aratarea pericoluluisocial al faptei savârsite, în sfatuirea copilului sa se poarte în asa fel încât sa dea dovada deîndreptare, atragându-i-se totodata atentia ca, daca va savârsi din nou o infractiune, se va lua fata deel o masura mai severa sau i se va putea aplica o pedeapsa;

- Art. 26: (1) Masura educativa a libertatii supravegheate, consta în lasarea copilului în libertatetimp de un an, sub supraveghere deosebita. Supravegherea poate fi încredintata, dupa caz, parintilor,adoptatorului sau tutorelui copilului. Daca nici unul dintre acestia nu poate asigura supraveghereaîn conditii satisfacatoare, comisia dispune încredintarea supravegherii copilului, pe acelasi intervalde timp, unei familii sau unei persoane de încredere, unul organism privat autorizat sau serviciuluipublic specializat.

(2) Persoana careia i s-a încredintat supravegherea copilului are obligatia de a vegheaîndeaproape asupra comportarii acestuia, în scopul îndreptarii lui, precum si obligatia de a înstiinta,de îndata, comisia atunci când copilul se sustrage de la supraveghere, are purtari rele ori a savârsitdin nou o fapta prevazuta de legea penala.

(3) Comisia poate sa impuna copilului respectarea urmatoarelor obligatii:


a) sa nu frecventeze anumite locuri stabilite; b) sa nu intre în legatura cu anumite persoane; c)sa frecventeze cu regularitate scoala sau un curs de calificare.

(4) Comisia atrage atentia copilului asupra consecintelor comportarii sale.(5) Dupa luarea masurii libertatii supravegheate, comisia încunostinteaza scoala la care copilul

învata.(6) Daca înauntrul termenului de supraveghere copilul se sustrage de la supravegherea ce se

exercita asupra lui sau are purtari rele ori savârseste din nou o fapta prevazuta de legea penala,comisia revoca masura libertatii supravegheate si ia fata de copil masura internarii într-un centru dereeducare sau într-o institutie medical educativa.

- Art. 27: (1) Masura educativa a internarii copilului într-un centru de reeducare se ia în scopulreeducarii copilului, caruia i se asigura posibilitatea de a dobândi învatatura necesara si o pregatireprofesionala, potrivit aptitudinilor sale.

(2) Masura internarii se ia fata de copilul în privinta caruia ceielalte masuri educative suntneîndestulatoare.

- Art. 28: Masura internarii într-o institutie medical-educativa se ia fata de copilul care, din cauzastarii sale fizice sau psihice, are nevoie de tratament medical si de un regim special de educatie.

- Art. 29: (1) Masurile prevazute la art 27 si 28 se iau pe timp nedeterminat, însa nu pot duradecât pâna la împlinirea de catre copil a vârstei de 18 ani. Masura prevazuta la art 27 trebuie sa fieridicata de îndata ce a disparut cauza care a impus luarea acesteia. Comisia, dispunând ridicareamasurii prevazute la art. 28, poate, daca este cazul, sa ia fata de copil masura internarii într-un centrude reeducare.

(2) La data când copilul devine major, comisia poate dispune prelungirea internarii pe o duratade cel mult 2 ani, daca aceasta este necesara pentru realizarea scopului internarii.

- Art. 30: (1) Masurile educative prevazute, la art. 24 se iau la sesizarea procurorului, aorganelor de politie, a scolii, a parintilor sau a oricarei persoane interesate.

(2) Masurile educative prevazute la art. 24 lit. b)-d) se iau numai cu avizul procurorului.(3) La luarea masurilor educative, comisia va tine seama de gradul de pericol social al faptei

savârsite, de dezvoltarea fizica, intelectuala si afectiva a copilului, de comportarea lui generala, deconditiile în care a fost crescut si în care a trait si de orice elemente de natura sa caracterizezepersonalitatea acestuia."

În practica sa jurisdictionala Curtea Constitutionala a statuat în mod constant ca, atunci când,dupa ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitia legala a fost modificata, exceptia poatesa fie examinata, daca textul legal, în noua sa redactare, conserva reglementarea initiala. De aceea,având în vedere si considerentele expuse mai sus, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra exceptieide neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23-30 cuprinse în cap. III "Masuri educative fata decopilul care a savârsit o fapta prevazuta de legea penala, dar care nu raspunde penal" din Ordonantade urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicata.

II. Pentru a stabili în ce masura exceptia de neconstitutionalitate este întemeiata, Curteaurmeaza sa examineze prevederile legale atacate, spre a constata daca acestea sunt în concordantacu dispozitiile art. 45 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Copiii si tinerii se bucura de un regimspecial de protectie si de asistenta în realizarea drepturilor lor".

Dispozitiile legale analizate îsi propun sa reglementeze protectia copilului aflat în dificultatecare, desi savârseste fapte prevazute de legea penala, nu raspunde penal. Sediul materiei este Codulpenal, care la art. 99 prevede ca minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu raspunde penal, iarminorul care are vârsta cuprinsa între 14 si 16 ani raspunde penal numai atunci când se dovedesteca a savârsit fapta cu discernamânt. Aceste norme legale sunt în concordanta cu prevederile art. 40pct. 3 lit. a) din Conventia cu privire la drepturile copilului (adoptata de Adunarea Generala aNatiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 si ratificata de România prin Legea nr. 18 din 27 septembrie1990), prevederi care au urmatorul cuprins: "Statele-parti se vor stradui sa promoveze adoptareade legi, de proceduri, crearea de autoritati si institutii special concepute pentru copiii banuiti, acuzati


sau declarati ca ar fi comis încalcari ale legii penale, si în special: a) sa stabileasca o vârsta minimasub care copiii vor fi prezumati ca nu au discernamântul de a încalca legea penala."

Asadar, minoritatea faptuitorului, în conditiile descrise mai sus, este o cauza care înlaturacaracterul penal al faptei, pentru considerentul ca faptuitorul nu are capacitatea de a-si da seamade semnificatia sociala a actelor sale de conduita si de a-si controla comportamentul în raport cuaceste acte. Caracterul penal al faptei este înlaturat, în astfel de situatii, ca urmare a înlaturariivinovatiei minorului în savârsirea faptei, iar vinovatia minorului este înlaturata, la rândul ei, dinpricina insuficientei dezvoltari a facultatilor psihice, care face posibil ca minorul sa nu înteleagacaracterul si efectul faptelor sale si sa nu le poata stapâni. Însa, chiar daca fapta antisociala savârsitade un astfel de minor nu atrage raspunderea sa penala, ea trebuie sa constituie temeiul luarii fata deminor a unor masuri de ocrotire, care au un dublu caracter: acela de protectie sociala a minorilor fatade factori ce ar periclita dezvoltarea armonioasa a personalitatii lor, precum si acela de aparare asocietatii fata de pericolul proliferarii unor asemenea fapte.

Este însa de retinut, fata de cele expuse mai sus, ca dispozitiile legale examinate nu se integreazaîn spiritul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicata, si anume de ocrotire aminorilor aflati în dificultate. Aceasta pentru ca reglementarea asa-numitelor masuri educative re-produce în întregime prevederile art. 102-106 din Codul penal referitoare la: mustrare, libertateasupravegheata, internarea într-un centru de reeducare si internarea într-un institut medical-educativ.Aceste masuri educative aplicabile minorilor care raspund penal sunt însa sanctiuni de drept penal,la fel ca si pedepsele, alcatuind împreuna un sistem sanctionator special pentru minori, carefunctioneaza paralel cu sistemul sanctionator pentru majori.

Având în vedere aceste considerente, Curtea constata ca dispozitiile art. 23-30 din Ordonantade urgenta a Guvernului nr. 26/1997, republicata, sunt neconstitutionale, întrucât prevad, pentruocrotirea minorului care nu raspunde penal, aceleasi masuri educative ca si cele prevazute în Codulpenal, natura juridica a acestora din urma fiind aceea de sanctiuni de drept penal. Sunt încalcate astfeldispozitiile art. 45 alin. (1) din Constitutie, în aplicarea carora legiuitorul ar fi trebuit sa reglementezeun regim special de protectie si de asistenta pentru categoria de copii aflati în dificultate care nuraspund penal, deosebit de regimul sanctionator al minorilor care raspund penal.

Sunt relevante în acest sens dispozitiile art. 25 din ordonanta, în care sunt reproduse prevederileart. 102 din Codul penal, inclusiv sub aspectul referirii la savârsirea, din nou, a unei "infractiuni"si la posibilitatea aplicarii unei pedepse.

Or, fata de minorul care nu raspunde penal nu se poate aplica o pedeapsa, putând fi luate, înstadiul actual al legislatiei, numai "Masurile privind protectia copilului aflat în dificultate",prevazute la cap. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copiluluiaflat în dificultate, republicata.

Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si al art. 2 alin. (3),al art. 12 alin. (2), al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicata,

C U R T E AÎn numele legii D E C I D E:Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata, din oficiu, de Curtea de Apel Bucuresti -

Sectia de contencios administrativ în Dosarul nr. 461/1998, aflat pe rolul aceleiasi instante si constataca sunt neconstitutionale dispozitiile art. 23-30 cuprinse în cap. III din Ordonanta de urgenta aGuvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat în dificultate, republicata în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 276 din 24 iulie 1998.

Definitiva si obligatorie. Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului siGuvernului. Pronuntata în sedinta publica din data de 23 martie 1999.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,LUCIAN MIHAI


Conventia Natiunilor Unite cuprivire la drepturile copilului

Organizatia Natiunilor UniteConventia din 20 noiembrie 1989cu privire la drepturile copilului (traducere)

Republicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 314 din 13 iunie 2001

PREAMBUL

Statele parti la prezenta conventie,având în vedere ca, în conformitate cu principiile proclamate de Carta Natiunilor Unite,

recunoasterea demnitatii si a drepturilor egale si inalienabile ale tuturor membrilor familiei umaneconstituie fundamentul libertatii, dreptatii si pacii în lume,

având în vedere ca în Carta popoarele Natiunilor Unite au proclamat din nou încrederea lor îndrepturile fundamentale ale omului, în demnitatea si valoarea persoanei umane si au hotarât sapromoveze progresul social si conditii mai bune de trai în contextul unei libertati sporite,

recunoscând faptul ca Natiunile Unite, în Declaratia Universala a Drepturilor Omului si înpactele internationale privind drepturile omului, au proclamat si au convenit ca fiecare poate sa seprevaleze de drepturile si de libertatile enuntate de acestea, fara nici o deosebire de rasa, culoare, sex,limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, nationalitate si origine sociala, situatie materiala,statut la nastere sau alt statut,

amintind faptul ca în Declaratia Universala a Drepturilor Omului Natiunile Unite au proclamatdreptul copiilor la îngrijire si asistenta speciale,

având convingerea ca familia, ca unitate de baza a societatii si ca mediu natural destinat cresteriisi bunastarii tuturor membrilor sai si, în special, a copiilor, trebuie sa beneficieze de protectia si deasistenta de care are nevoie pentru a-si putea asuma pe deplin responsabilitatile în cadrul societatii,

recunoscând ca pentru dezvoltarea plenara si armonioasa a personalitatii sale copilul trebuiesa creasca într-un mediu familial, într-o atmosfera de fericire, dragoste si întelegere,

tinând seama de faptul ca un copil trebuie sa fie pe deplin pregatit sa traiasca independent însocietate si sa fie educat în spiritul idealurilor proclamate în Carta Natiunilor Unite si, în special,în spiritul pacii, demnitatii, libertatii, tolerantei, egalitatii si solidaritatii,

având în vedere ca necesitatea de a extinde protectia speciala acordata copilului a fost enuntataîn Declaratia de la Geneva din 1924 privind drepturile copilului si în Declaratia drepturilor copilului,adoptata de Adunarea Generala la 20 noiembrie 1959, si a fost recunoscuta în Declaratia Universalaa Drepturilor Omului, în Pactul international privind drepturile civile si politice (în special art. 23si 24), în Pactul international privind drepturile economice, sociale si culturale (în special art. 10)si în statutele si instrumentele aplicabile ale institutiilor specializate si ale organizatiilorinternationale preocupate de bunastarea copilului,

având în vedere ca, asa cum s-a aratat în Declaratia drepturilor copilului, “data fiind lipsa sade maturitate fizica si intelectuala, copilul are nevoie de protectie si îngrijire speciale, inclusiv de oprotectie juridica adecvata, atât înainte cât si dupa nasterea sa”,

reamintind dispozitiile Declaratiei cu privire la principiile sociale si juridice aplicabileprotectiei si bunastarii copiilor, cu referire speciala la practicile în materie de plasament familial side adoptie pe plan national si international, precum si Regulile minimale standard ale Natiunilor


Unite privind administrarea justitiei în cazul minorilor (Regulile de la Beijing), Declaratia privindprotectia femeilor si copiilor în caz de stare de urgenta si de conflict armat,

recunoscând ca în toate tarile lumii exista copii care traiesc în conditii extrem de dificile si careau nevoie de o atentie deosebita,

tinând seama de importanta traditiilor si a valorilor culturale ale fiecarui popor în protejarea sidezvoltarea armonioasa a copilului,

recunoscând importanta cooperarii internationale destinate îmbunatatirii conditiilor de trai alecopiilor din toate tarile si, în special, din tarile în curs de dezvoltare,

convin dupa cum urmeaza:

PARTEA I

ARTICOLUL 1

În sensul prezentei conventii, prin copil se întelege orice fiinta umana în vârsta de pâna la 18 ani,exceptând cazurile în care legea aplicabila copilului stabileste limita majoratului sub aceasta vârsta.

ARTICOLUL 2

1. Statele parti se angajeaza sa respecte si sa garanteze drepturile stabilite în prezenta conventietuturor copiilor din jurisdictia lor, indiferent de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica saualta opinie, de nationalitate, apartenenta etnica sau originea sociala, de situatia materiala,incapacitatea fizica, de statutul la nastere sau de statutul dobândit al copilului ori al parintilor saual reprezentantilor legali ai acestuia.

2. Statele parti vor lua toate masurile de protejare a copilului împotriva oricarei forme dediscriminare sau de sanctionare pe considerente tinând de situatia juridica, activitatile, opiniiledeclarate sau convingerile parintilor, ale reprezentantilor sai legali sau ale membrilor familiei sale.

ARTICOLUL 3

1. În toate actiunile care privesc copiii, întreprinse de institutiile de asistenta sociala publicesau private, de instantele judecatoresti, autoritatile administrative sau de organele legislative,interesele copilului vor prevala.

2. Statele parti se obliga sa asigure copilului protectia si îngrijirea necesare în vederea asigurariibunastarii sale, tinând seama de drepturile si obligatiile parintilor sai, ale reprezentantilor sai legalisau ale altor persoane carora acesta le-a fost încredintat în mod legal, si în acest scop vor lua toatemasurile legislative si administrative corespunzatoare.

3. Statele parti vor veghea ca institutiile, serviciile si asezamintele care raspund de protectia siîngrijirea copiilor sa respecte standardele stabilite de autoritatile competente, în special celereferitoare la securitate si sanatate, la numarul si calificarea personalului din aceste institutii, precumsi la asigurarea unei supravegheri competente.

ARTICOLUL 4

Statele parti se angajeaza sa ia toate masurile legislative, administrative si de orice alta naturanecesare în vederea punerii în aplicare a drepturilor recunoscute în prezenta conventie. În cazuldrepturilor economice, sociale si culturale statele parti se obliga sa adopte aceste masuri, fara aprecupeti resursele de care dispun si, daca este cazul, în cadrul cooperarii internationale.

ARTICOLUL 5

Statele parti vor respecta responsabilitatile, drepturile si îndatoririle ce revin parintilor naturali


ai copilului sau, dupa caz si conform traditiei locale, membrilor familiei largite sau comunitatii,tutorilor sau altor persoane care au, prin lege, copii în îngrijire, de a asigura, de o manieracorespunzatoare capacitatilor în continua dezvoltare ale copilului, îndrumarea si orientarea necesareîn exercitarea de catre copil a drepturilor recunoscute în prezenta conventie.

ARTICOLUL 6

1. Statele parti recunosc dreptul la viata al fiecarui copil.2. Statele parti vor face tot ce le sta în putinta pentru a asigura supravietuirea si dezvoltarea

copilului.

ARTICOLUL 7

1. Copilul se înregistreaza imediat dupa nasterea sa si are, prin nastere, dreptul la un nume,dreptul de a dobândi o cetatenie si, în masura posibiliului, dreptul de a-si cunoaste parintii si de afi îngrijit de acestia.

2. Statele parti vor veghea ca aplicarea acestor drepturi sa respecte legislatia lor nationala siobligatiile pe care acestea si le-au asumat în temeiul instrumentelor internationale aplicabile înmaterie, în special în cazul în care nerespectarea acestora ar avea ca efect declararea copilului caapatrid.

ARTICOLUL 8

1. Statele parti se obliga sa respecte dreptul copilului de a-si pastra identitatea, inclusivcetatenia, numele si relatiile familiale, astfel cum sunt recunoscute de lege, fara nici o imixtiune ilegala.

2. În cazul în care un copil este lipsit în mod ilegal de toate sau de o parte din elementeleconstitutive ale identitatii sale, statele parti vor asigura asistenta si protectia corespunzatoare pentruca identitatea acestuia sa fie restabilita cât mai repede posibil.

ARTICOLUL 9

1. Statele parti vor veghea ca nici un copil sa nu fie separat de parintii sai împotriva vointeiacestora, excepând situatia în care autoritatile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare sicu respectarea legilor si a procedurilor aplicabile, ca aceasta separare este în interesul suprem alcopilului. O astfel de decizie poate deveni necesara în cazuri particulare cum ar fi, de exemplu, încazul copiilor maltratati sau neglijati de parinti sau în cazul în care parintii traiesc separat si seimpune luarea unei hotarâri cu privire la locul de resedinta a copilului.

2. În toate cazurile prevazute la paragraful 1. din prezentul articol toate partile interesatetrebuie sa aiba posibilitatea de a participa la dezbateri si de a-si face cunoscute punctele de vedere.

3. Statele parti vor respecta dreptul copilului care a fost separat de ambii parinti sau de unuldintre ei de a întretine relatii personale si contacte directe cu cei doi parinti ai sai, în mod regulat,exceptând cazul în care acest lucru contravine interesului suprem al copilului.

4. Când separarea rezulta din masuri luate de catre un stat parte, precum detentia, închisoarea,exilul, expulzarea sau moartea (inclusiv moartea, indiferent de cauza, survenita în timpul detentiei)ambilor parinti sau a unuia dintre ei ori a copilului, statul parte va furniza, la cerere, parintilor,copilului sau, dupa caz, unui alt membru al familiei informatiile esentiale despre locul unde se gasescmembrul sau membrii familiei, exceptând cazul în care divulgarea acestor informatii ar aduceprejudicii bunastarii copilului. Statele parti vor veghea, de asemenea, ca prezentarea unei astfel decereri sa nu antreneze prin ea însasi consecinte daunatoare pentru persoana sau persoaneleinteresate.


ARTICOLUL 10

1. În conformitate cu obligatia ce revine statelor parti potrivit art. 9 paragraful 1., orice cereredepusa de un copil sau de parintii acestuia, în vederea intrarii într-un stat parte sau a parasiriiacestuia în scopul reîntregirii familiei, va fi examinata de statele parti cu bunavointa, umanism si cuoperativitate. Statele parti vor veghea, de asemenea, ca depunerea unei astfel de cereri sa nuantreneze consecinte nefaste asupra solicitantilor si membrilor familiei acestora.

2. Copilul ai carui parinti îsi au resedinta în state diferite va avea dreptul de a întretine, în afaraunor situatii exceptionale, relatii personale si contacte directe, în mod regulat, cu ambii sai parinti.În acest scop si în conformitate cu obligatia care revine statelor parti în temeiul art. 9 paragraful 1.,statele parti vor respecta dreptul copilului si al parintilor sai de a parasi orice tara, inclusiv proprialor tara, si de a reveni în propria lor tara. Dreptul de a parasi orice tara nu poate fi îngradit decât derestrictiile prevazute în mod expres de lege si care sunt necesare pentru protejarea sigurantei nationale,a ordinii publice, a sanatatii publice sau a bunelor moravuri ori a drepturilor si libertatilor altora sicare sunt compatibile cu celelalte drepturi recunoscute în prezenta conventie.

ARTICOLUL 11

1. Statele parti vor lua masuri pentru a combate actiunile ilegale de transferare si de împiedicarea reîntoarcerii copiilor în, respectiv din, strainatate.

2. În acest scop statele parti vor promova încheierea de acorduri bilaterale si multilaterale sauaderarea la acordurile existente.

ARTICOLUL 12

1. Statele parti vor garanta copilului capabil de discernamânt dreptul de a-si exprima liber opiniaasupra oricarei probleme care îl priveste, opiniile copilului urmând sa fie luate în consideraretinându-se seama de vârsta sa si de gradul sau de maturitate.

2. În acest scop copilului i se va da, în special, posibilitatea de a fi ascultat în orice procedurajudiciara sau administrativa care îl priveste, fie direct, fie printr-un reprezentant sau un organismcompetent, în conformitate cu regulile de procedura din legislatia nationala.

ARTICOLUL 13

1. Copilul are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a cauta, dea primi si de a difuza informatii si idei de orice natura, indiferent de frontiere, sub forma orala, scrisa,tiparita sau artistica ori prin orice alte mijloace, la alegerea copilului.

2. Exercitarea acestui drept poate face subiectul restrictiilor, dar numai al acelor restrictii expresprevazute de lege si absolut necesare pentru:

a) respectarea drepturilor sau a reputatiei altora; saub) protejarea securitatii nationale, a ordinii publice, a sanatatii publice si a bunelor moravuri.

ARTICOLUL 14

1. Statele parti vor respecta dreptul copilului la libertatea de gândire, de constiinta si religie.2. Statele parti vor respecta drepturile si obligatiile parintilor sau, dupa caz, ale reprezentantilor

legali ai copilului de a-l îndruma în exercitarea dreptului sus-mentionat, de o maniera care sacorespunda capacitatilor în formare ale acestuia.

3. Libertatea de a-si manifesta propriile convingeri religioase sau alte convingeri nu poate fiîngradita decât de restrictiile prevazute în mod expres de lege si care sunt necesare pentru protectiasecuritatii publice, a ordinii publice, a sanatatii publice si a bunelor moravuri sau a libertatilor sidrepturilor fundamentale ale altora.


ARTICOLUL 15

1. Statele parti recunosc drepturile copilului la libertatea de asociere si la libertatea de întrunirepasnica.

2. Exercitarea acestor drepturi nu poate fi îngradita decât de restrictiile prevazute în mod expresde lege si care sunt necesare într-o societate democratica, în interesul securitatii nationale, al siguranteisau ordinii publice ori pentru a proteja sanatatea publica sau bunele moravuri ori pentru a protejadrepturile si libertatile altora.

ARTICOLUL 16

1. Nici un copil nu va fi supus unei imixtiuni arbitrare sau ilegale în viata sa privata, în familiasa, în domiciliul sau ori în corespondenta sa, precum si nici unui fel de atac ilegal la onoarea si reputatiasa.

2. Copilul are dreptul la protectia garantata de lege împotriva unor astfel de imixtiuni sauatacuri.

ARTICOLUL 17

Statele parti vor recunoaste importanta functiei îndeplinite de mijloacele de informare în masasi vor asigura accesul copilului la informatie si materiale provenind din surse nationale siinternationale, în special cele care urmaresc promovarea bunastarii sale sociale, spirituale si moralesi a sanatatii sale fizice si morale. În acest scop statele parti:

a) vor încuraja difuzarea, prin mijloacele de informare în masa, de informatii si materiale deinteres social si educativ pentru copil si care sunt în conformitate cu art. 29;

b) vor încuraja cooperarea internationala în producerea, schimbul si difuzarea de astfel deinformatii si materiale provenind din surse culturale, nationale si internationale;

c) vor încuraja producerea si difuzarea de carti pentru copii;d) vor încuraja mijloacele de informare în masa sa tina seama, în mod deosebit, de nevoile

lingvistice ale copiilor autohtoni sau ale celor care apartin unui grup minoritar;e) vor favoriza elaborarea unor principii calauzitoare adecvate, destinate protejarii copilului

împotriva informatiilor si materialelor care dauneaza bunastarii sale, având în vedere prevederile art.13 si 18.

ARTICOLUL 18

1. Statele parti vor depune eforturi pentru asigurarea recunoasterii principiului potrivit caruiaambii parinti au responsabilitati comune pentru cresterea si dezvoltarea copilului. Parintii sau, dupacaz, reprezentantii sai legali sunt principalii responsabili de cresterea si dezvoltarea copilului.Acestia trebuie sa actioneze, în primul rând, în interesul suprem al copilului.

2. Pentru garantarea si promovarea drepturilor enuntate în prezenta conventie statele parti voracorda ajutor corespunzator parintilor si reprezentantilor legali ai copilului în exercitarearesponsabilitatii care le revine în legatura cu cresterea copilului si vor asigura crearea institutiilor,asezamintelor si serviciilor de îngrijire a copiilor.

3. Statele parti vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a asigura copiilor ai caror parintimuncesc dreptul de a beneficia de serviciile si asezamintele de îngrijire a copiilor, pentru care eiîndeplinesc conditiile cerute.

ARTICOLUL 19

1. Statele parti vor lua toate masurile legislative, administrative, sociale si educativecorespunzatoare, în vederea protejarii copilului împotriva oricaror forme de violenta, vatamare sau


abuz, fizic sau mental, de abandon sau neglijenta, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuzsexual, în timpul cât se afla în îngrijirea parintilor sau a unuia dintre ei, a reprezentantului orireprezentantilor legali sau a oricarei persoane careia i-a fost încredintat.

2. Aceste masuri de protectie vor cuprinde, dupa caz, proceduri eficiente pentru stabilirea deprograme sociale care sa asigure sprijinul necesar copilului si celor carora le-a fost încredintat,precum si pentru instituirea altor forme de prevenire si pentru identificarea, denuntarea, actionareaîn instanta, anchetarea, tratarea si urmarirea cazurilor de rele tratamente aplicate copilului, descrisemai sus, si, daca este necesar, a procedurilor de implicare judiciara.

ARTICOLUL 20

1. Copilul care este, temporar ori permanent, lipsit de mediul sau familial sau care, pentruprotejarea intereselor sale, nu poate fi lasat în acest mediu are dreptul la protectie si asistenta specialedin partea statului.

2. Statele parti, în conformitate cu legislatia lor nationala, vor asigura protectie alternativa pentruun astfel de copil.

3. Aceasta protectie poate include, mai ales, plasamentul familial, “kafalah” din dreptul islamic,adoptia sau, în caz de necesitate, plasarea în institutii corespunzatoare de îngrijire a copiilor. Înalegerea uneia dintre aceste solutii este necesar sa se tina seama în mod corespunzator de necesitateaunei anumite continuitati în educarea copilului, precum si de originea sa etnica, religioasa, culturalasi lingvistica.

ARTICOLUL 21

Statele parti care recunosc si/sau autorizeaza adoptia vor veghea ca interesele supreme alecopilului sa primeze si:

a) vor veghea ca adoptia unui copil sa fie autorizata numai de autoritatile competente careverifica, în conformitate cu legea si cu procedurile aplicabile, precum si pe baza tuturor informatiilorpertinente si credibile, ca adoptia se poate realiza luând în considerare statutul copilului în raportcu parintii, cu rudele si cu reprezentantii sai legali si, daca este cazul, ca persoanele interesate si-audat consimtamântul cu privire la adoptie în cunostinta de cauza în urma unei consiliericorespunzatoare;

b) recunosc ca adoptia în strainatate poate fi considerata ca un mijloc alternativ de asigurarea îngrijirii necesare copilului, daca acesta, în tara de origine, nu poate fi încredintat spre plasamentfamilial sau spre adoptie ori nu poate fi îngrijit în mod corespunzator;

c) vor asigura ca, în cazul adoptiei în strainatate, copilul beneficiaza de garantiile si standardeleechivalente celor existente în cazul adoptiei nationale;

d) vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a se asigura ca, în cazul adoptiei în strainatate,plasamentul copilului nu conduce la obtinerea de câstiguri materiale necuvenite pentru persoaneleimplicate;

e) promoveaza obiectivele prezentului articol, încheind aranjamente sau acorduri bilaterale orimultilaterale, dupa caz, si se straduiesc, în acest cadru, sa asigure ca plasarea copiilor în strainatatesa fie efectuata de autoritatile sau organele competente.

ARTICOLUL 22

1. Statele parti vor lua masurile necesare pentru ca un copil care cauta sa obtina statutul derefugiat sau care este considerat refugiat în conformitate cu reglementarile si procedurileinternationale si nationale aplicabile, fie ca este singur sau însotit de mama ori de tata sau de orice altapersoana, sa beneficieze de protectia si asistenta umanitara corespunzatoare, pentru a se putea bucurade drepturile recunoscute de prezenta conventie si de celelalte instrumente internationale privind


drepturile omului sau ajutorul umanitar la care respectivele state sunt parti.2. În acest scop statele parti vor contribui, dupa cum considera necesar, la toate eforturile

întreprinse de O.N.U. si de alte organizatii guvernamentale sau neguvernamentale competentecooperând cu O.N.U., pentru a proteja si ajuta copiii care se gasesc într-o astfel de situatie si pentrua gasi parintii sau alti membri ai familiei oricarui copil refugiat, în vederea obtinerii informatiilornecesare pentru reîntregirea familiei sale. În cazul în care parintii sau alti membri ai familiei nu potfi gasiti, copilului i se va acorda aceeasi protectie ca oricarui alt copil care este temporar sau totallipsit de mediul sau familial, indiferent de motiv, în conformitate cu principiile enuntate în prezentaconventie.

ARTICOLUL 23

1. Statele parti recunosc ca pentru copiii handicapati fizic si mental trebuie sa se asigure o viataîmplinita si decenta, în conditii care sa le garanteze demnitatea, sa le favorizeze autonomia si sa lefaciliteze participarea activa la viata comunitatii.

2. Statele parti recunosc dreptul copiilor handicapati de a beneficia de îngrijiri speciale siîncurajeaza si asigura, în masura resurselor disponibile, la cerere, copiilor handicapati careîndeplinesc conditiile prevazute si celor care îi au în îngrijire, un ajutor adaptat situatiei copilului sisituatiei parintilor sau a celor carora le este încredintat.

3. Recunoscând nevoile speciale ale copiilor handicapati, ajutorul acordat conform paragrafului2. al prezentului articol va fi gratuit ori de câte ori acest lucru este posibil, tinând seama de resurselefinanciare ale parintilor sau ale celor care îi au în îngrijire, si va fi destinat asigurarii accesului efectival copiilor handicapati la educatie, formare profesionala, servicii medicale, recuperare, pregatire învederea ocuparii unui loc de munca, activitati recreative, de o maniera care sa asigure deplinaintegrare sociala si dezvoltare individuala a copiilor, inclusiv dezvoltarea lor culturala si spirituala.

4. În spiritul cooperarii internationale, statele parti vor favoriza schimbul de informatiirelevante în domeniul medicinei preventive si al tratamentului medical, psihologic si functional alcopiilor handicapati, inclusiv prin difuzarea si accesul la informatii referitoare la metodele derecuperare, educare si formare profesionala, în scopul de a permite statelor parti sa îsi perfectionezecapacitatile si competentele si sa îsi extinda experienta în aceste domenii. În aceasta privinta se vatine seama, în mod deosebit, de nevoile tarilor în curs de dezvoltare.

ARTICOLUL 24

1. Statele parti recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai buna stare de sanatateposibila si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare. Ele vor depune eforturi pentru agaranta ca nici un copil nu este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii.

2. Statele parti vor depune eforturi pentru a asigura aplicarea efectiva a acestui drept si, în moddeosebit, vor lua masurile corespunzatoare pentru:

a) reducerea mortalitatii infantile si a celei în rândul copiilor;b) asigurarea asistentei medicale si a masurilor de ocrotire a sanatatii pentru toti copiii, cu accent

pe dezvoltarea masurilor primare de ocrotire a sanatatii;c) combaterea maladiilor si a malnutritiei, inclusiv în cadrul masurilor primare de ocrotire a

sanatatii, recurgând, printre altele, la tehnologii accesibile si la aprovizionarea cu alimente nutritive sicu apa potabila, luând în considerare pericolele si riscurile de poluare a mediului natural;

d) asigurarea ocrotirii sanatatii mamelor în perioada pre si postnatala;e) asigurarea ca toate segmentele societatii, în mod deosebit parintii si copiii, sunt informate,

au acces la educatie si sunt sprijinite în folosirea cunostintelor de baza despre sanatatea si alimentatiacopilului, despre avantajele alaptarii, ale igienei si salubritatii mediului înconjurator si ale preveniriiaccidentelor;

f) crearea serviciilor de medicina preventiva, de îndrumare a parintilor si de planificare familiala,


si asigurarea educatiei în aceste domenii.3. Statele parti vor lua toate masurile eficiente corespunzatoare, în vederea abolirii practicilor

traditionale daunatoare sanatatii copiilor.4. Statele parti se angajeaza sa favorizeze si sa încurajeze cooperarea internationala în vederea

asigurarii, în mod progresiv, a deplinei înfaptuiri a dreptului recunoscut în prezentul articol. În aceastaprivinta se va tine seama, în mod deosebit, de nevoile tarilor în curs de dezvoltare.

ARTICOLUL 25

Statele parti recunosc dreptul copilului care a fost plasat de catre autoritatea competenta pentrua primi îngrijiri, la protejarea sau tratarea afectiunilor sale fizice ori mentale, dreptul la verificareaperiodica a tratamentului respectiv si a oricaror alte aspecte legate de plasarea sa.

ARTICOLUL 26

1. Statele parti recunosc dreptul oricarui copil de a beneficia de asistenta sociala, inclusiv deasigurari sociale, si vor lua masuri pentru asigurarea exercitarii depline a acestui drept în conformitatecu legislatia lor nationala.

2. La acordarea indemnizatiilor prevazute de lege se va tine seama, când este cazul, de resurselesi situatia copilului si ale persoanelor responsabile de întretinerea sa, precum si de orice alteîmprejurari care au legatura cu cererea de acordare a indemnizatiilor, înaintata de copil sau în numelesau.

ARTICOLUL 27

1. Statele parti recunosc dreptul oricarui copil de a beneficia de un nivel de trai care sa permitadezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala.

2. Parintilor si oricarei alte persoane care au în grija un copil le revine în primul rândresponsabilitatea de a asigura, în limita posibilitatilor si a mijloacelor lor financiare, conditiile de viatanecesare în vederea dezvoltarii copilului.

3. Statele parti vor adopta masurile corespunzatoare, tinând seama de conditiile nationale si înlimita mijloacelor lor, pentru a ajuta parintii si alte persoane care au în grija un copil sa valorifice acestdrept si vor oferi în caz de nevoie asistenta materiala si programe de sprijin destinate, în principal,satisfacerii nevoilor de hrana, îmbracaminte si locuinta.

4. Statele parti vor lua toate masurile adecvate pentru recuperarea pensiei alimentare pentrucopil de la parintii sai sau de la alte persoane care raspund din punct de vedere financiar pentruacesta, atât pe teritoriul statului parte, cât si în strainatate. Astfel, în situatia în care persoana careraspunde din punct de vedere financiar pentru copil nu locuieste în statul în care locuieste copilul,statele parti vor încuraja aderarea la acorduri internationale sau încheierea de asemenea acorduri,precum si adoptarea oricaror alte întelegeri corespunzatoare.

ARTICOLUL 28

1. Statele parti recunosc dreptul copilului la educatie si, în vederea asigurarii exercitarii acestuidrept în mod progresiv si pe baza egalitatii de sanse, în special, statele membre vor avea obligatia:

a) de a asigura învatamântul primar obligatoriu si gratuit pentru toti;b) de a încuraja crearea diferitelor forme de învatamânt secundar, atât general, cât si profesional

si de a le pune la dispozitia tuturor copiilor si de a permite accesul tuturor copiilor la acestea, dea lua masuri corespunzatoare, cum ar fi instituirea gratuitatii învatamântului si acordarea unui ajutorfinanciar în caz de nevoie;

c) de a asigura tuturor accesul la învatamântul superior, în functie de capacitatea fiecaruia, printoate mijloacele adecvate;


d) de a pune la dispozitie copiilor si de a permite accesul acestora la informarea si orientareascolara si profesionala;

e) de a lua masuri pentru încurajarea frecventarii cu regularitate a scolii si pentru reducerea rateiabandonului scolar.

2. Statele parti vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a asigura aplicarea masurilor dedisciplina scolara într-un mod compatibil cu demnitatea copilului ca fiinta umana si în conformitatecu prezenta conventie.

3. Statele parti vor promova si vor încuraja cooperarea internationala în domeniul educatiei, maiales în scopul de a contribui la eliminarea ignorantei si a analfabetismului în lume si de a facilita accesulla cunostinte stiintifice si tehnice si la metode de învatamânt moderne. În aceasta privinta se va tineseama, în special, de nevoile tarilor în curs de dezvoltare.

ARTICOLUL 29

1. Statele parti sunt de acord ca educatia copilului trebuie sa urmareasca:a) dezvoltarea plenara a personalitatii, a vocatiilor si a aptitudinilor mentale si fizice ale

copilului;b) cultivarea respectului pentru drepturile omului si libertatile fundamentale, precum si pentru

principiile consacrate în Carta Natiunilor Unite;c) educarea copilului în spiritul respectului fata de parintii sai, fata de limba sa, de identitatea

si valorile sale culturale, fata de valorile nationale ale tarii în care acesta locuieste, ale tarii de origine,precum si fata de civilizatii diferite de a sa;

d) pregatirea copilului sa îsi asume responsabilitatile vietii într-o societate libera, într-un spiritde întelegere, de pace, de toleranta, de egalitate între sexe si prietenie între toate popoarele si grupurileetnice, nationale si religioase si cu persoanele de origine autohtona;

e) educarea copilului în spiritul respectului fata de mediul natural.2. Nici o dispozitie din prezentul articol sau din art. 28 nu va fi interpretata de o maniera care

sa aduca atingere libertatii persoanelor fizice sau juridice de a crea si conduce institutii de învatamânt,cu conditia ca principiile enuntate în paragraful 1. al prezentului articol sa fie respectate si ca educatiadata în aceste institutii sa respecte normele minimale prescrise de stat.

ARTICOLUL 30

În statele în care exista minoritati etnice, religioase sau lingvistice ori persoane de origineautohtona copilul apartinând unei astfel de minoritati sau având origine autohtona nu va fi privatde dreptul la viata culturala proprie, de dreptul de a-si declara apartenenta religioasa si de a-sipractica propria religie, precum si dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alti membri aigrupului sau.

ARTICOLUL 31

1. Statele parti recunosc copilului dreptul la odihna si la vacanta, dreptul de a practica activitatirecreative proprii vârstei sale, de a participa liber la viata culturala si artistica.

2. Statele parti respecta si promoveaza dreptul copilului de a participa pe deplin la viataculturala si artistica si încurajeaza punerea la dispozitie acestuia a mijloacelor adecvate de petrecerea timpului liber si de desfasurare a activitatilor recreative, artistice si culturale, în conditii de egalitate.

ARTICOLUL 32

1. Statele parti recunosc dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploatarii economice side a nu fi constrâns la vreo munca ce comporta vreun risc potential sau care este susceptibila sa îicompromita educatia ori sa îi dauneze sanatatii sau dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale


ori sociale.2. Statele parti vor lua masuri legislative, administrative, sociale si educative pentru a asigura

aplicarea prezentului articol. În acest scop si tinând seama de dispozitiile aplicabile ale celorlalteinstrumente internationale, statele parti se obliga, în special:

a) sa fixeze o vârsta minima sau vârste minime de angajare;b) sa adopte o reglementare cu privire la orele si la conditiile de munca;c) sa prevada pedepse sau alte sanctiuni corespunzatoare, pentru a asigura aplicarea întocmai

a prezentului articol.

ARTICOLUL 33

Statele parti vor lua masuri corespunzatoare, inclusiv masuri legislative, administrative, socialesi educationale, pentru a proteja copiii contra folosirii ilicite de stupefiante si substante psihotrope,asa cum sunt acestea definite de conventiile internationale în materie si pentru a preveni folosireacopiilor în scopul producerii si al traficului ilicit de astfel de substante.

ARTICOLUL 34

Statele parti se angajeaza sa protejeze copilul contra oricarei forme de exploatare sexuala si deviolenta sexuala. În acest scop statele vor lua, în special, toate masurile corespunzatoare pe plannational, bilateral si multilateral, pentru a împiedica:

a) incitarea sau constrângerea copiilor sa se dedea la activitati sexuale ilegale;b) exploatarea copiilor în scopul prostitutiei sau al altor practici sexuale ilegale;c) exploatarea copiilor în scopul productiei de spectacole sau materiale cu caracter pornografic.

ARTICOLUL 35

Statele parti vor lua toate masurile necesare, pe plan national, bilateral si multilateral, pentrua preveni rapirea, vânzarea si traficul de copii în orice scop si sub orice forma.

ARTICOLUL 36

Statele parti vor proteja copilul contra oricarei forme de exploatare daunatoare oricarui aspectal bunastarii sale.

ARTICOLUL 37

Statele parti vor veghea ca:a) nici un copil sa nu fie supus la tortura, la pedepse sau la tratamente crude, inumane sau

degradante. Pedeapsa capitala sau închisoarea pe viata fara posibilitatea de a fi eliberat nu va fipronuntata pentru infractiunile comise de persoane sub vârsta de 18 ani;

b) nici un copil sa nu fie privat de libertate în mod ilegal sau arbitrar. Arestarea, detinerea sauîntemnitarea unui copil trebuie sa fie conforma cu legea si nu va fi decât o masura extrema si cât maiscurta posibil;

c) orice copil privat de libertate sa fie tratat cu omenie si cu respectul cuvenit demnitatii umanesi de o maniera care sa tina seama de nevoile persoanelor de vârsta sa. Astfel, orice copil privat delibertate va fi separat de adulti, cu exceptia cazurilor în care se apreciaza ca fiind în interesul majoral copilului sa nu se procedeze astfel, si va avea dreptul de a mentine contactul cu familia sa princorespondenta si vizite, în afara unor cazuri exceptionale;

d) copiii privati de libertate sa aiba dreptul de a avea acces rapid la asistenta juridica sau la oricealta asistenta corespunzatoare, precum si dreptul de a contesta legalitatea privarii lor de libertate,în fata unui tribunal sau a unei alte autoritati competente, independente si impartiale, si dreptul lajudecarea în procedura de urgenta a cazului respectiv.


ARTICOLUL 38

1. Statele parti se angajeaza sa respecte si sa asigure respectarea regulilor dreptului umanitarinternational aplicabile în caz de conflict armat si menite sa garanteze protectia copilului.

2. Statele parti vor lua toate masurile posibile pentru a garanta ca persoanele care nu au împlinitvârsta de 15 ani sa nu participe direct la ostilitati.

3. Statele parti se vor abtine de a înrola în fortele lor armate persoane care nu au împlinit vârstade 15 ani. Atunci când încorporeaza persoane mai mari de 15 ani, dar mai mici de 18 ani, statele partise vor stradui sa înroleze, cu prioritate, pe cei mai în vârsta.

4. Conform obligatiei care le revine în virtutea dreptului umanitar international de a protejapopulatia civila în caz de conflict armat, statele parti vor lua toate masurile fezabile, astfel încât copiiiafectati de conflictul armat sa beneficieze de protectie si de îngrijire.

ARTICOLUL 39

Statele parti vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a facilita recuperarea fizica sipsihologica si reintegrarea sociala a copiilor, victime ale unei forme de neglijenta, exploatare sau abuz,de tortura sau pedeapsa ori tratamente crude, inumane sau degradante ori victime ale unui conflictarmat. Aceasta readaptare si aceasta reintegrare se vor desfasura în conditii care favorizeazasanatatea, respectul de sine si demnitatea copilului.

ARTICOLUL 40

1. Statele parti recunosc oricarui copil banuit, acuzat sau cu privire la care s-a dovedit ca a comiso încalcare a legii penale dreptul la un tratament conform cu simtul demnitatii si al valorii personale, caresa întareasca respectul sau pentru drepturile omului si libertatile fundamentale ale altora si care satina seama de vârsta sa, precum si de necesitatea de a facilita reintegrarea sa în societate si asumareade catre acesta a unui rol constructiv în societate.

2. În acest scop si tinând seama de dispozitiile în materie ale instrumentelor internationale,statele parti vor veghea, în special:

a) ca nici un copil sa nu fie banuit, acuzat sau declarat vinovat de o încalcare a legii penaledatorita unor actiuni sau omisiuni care nu erau interzise de dreptul national sau international înmomentul comiterii lor;

b) ca orice copil banuit sau acuzat de o încalcare a legii penale sa aiba garantate cel putinurmatoarele drepturi:

(i) de a fi prezumat nevinovat pâna la stabilirea vinovatiei sale conform legii;(ii) de a fi informat în cel mai scurt termen si direct despre acuzatiile care i se aduc sau, daca

este cazul, prin intermediul parintilor sai sau al reprezentantilor legali si de a beneficia de asistentajuridica sau de orice alt fel de asistenta corespunzatoare, în vederea formularii si sustinerii apararilorsale;

(iii) dreptul la examinarea, fara întârziere, a cauzei sale de catre o autoritate sau o instantajudiciara competenta, independenta si impartiala, printr-o procedura de audiere echitabila siconforma cu prevederile legii, în prezenta celor care îi asigura asistenta juridica sau de alta natura, iar dacaacest lucru nu este considerat contrar interesului major al copilului, tinând seama mai ales de vârsta oride situatia acestuia, în prezenta parintilor sai sau a reprezentantilor sai legali;

(iv) de a nu fi constrâns sa depuna marturie sau sa marturiseasca ca este vinovat; dreptul dea interoga sau de a cere interogarea martorilor acuzarii, de a obtine aducerea si interogarea martorilorapararii, în conditii de egalitate;

(v) daca se dovedeste ca a încalcat legea penala, dreptul de a recurge la o cale de atac cu privirela decizie si la orice masura luata în consecinta, în fata unei autoritati sau a unei instante judiciaresuperioare competente, independente si impartiale, conform legii;


(vi) dreptul de a fi asistat gratuit de un interpret, daca nu întelege sau nu vorbeste limba utilizata;(vii) dreptul la respectarea deplina a vietii sale private, în toate fazele procedurii.3. Statele parti se vor stradui sa promoveze adoptarea de legi si proceduri, înfiintarea de

autoritati si institutii, special concepute pentru copiii banuiti, acuzati sau gasiti vinovati de încalcarealegii penale si, în special:

a) sa stabileasca o vârsta minima sub care copiii sa fie prezumati ca neavând capacitatea de aîncalca legea penala;

b) sa ia, ori de câte ori este posibil si recomandabil, masuri de solutionare a cazurilor acestorcopii, fara a recurge la procedura judiciara, cu conditia ca drepturile si garantiile legale sa fie respectatepe deplin.

4. Va fi prevazuta o întreaga gama de dispozitii, precum cele referitoare la îngrijire, orientaresi supraveghere, la îndrumare, la perioadele de proba, la plasamentul familial, la programe deeducatie generala si profesionala si la solutii alternative celor privind îngrijirea într-un cadruinstitutional, pentru a asigura copiilor un tratament în interesul bunastarii lor si proportional cusituatia lor si cu infractiunea savârsita.

ARTICOLUL 41

Nici o dispozitie din prezenta conventie nu aduce atingere prevederilor mai favorabile pentrurealizarea acestor drepturi ale copilului care pot figura:

a) în legislatia unui stat parte; saub) în dreptul international în vigoare pentru statul respectiv.

PARTEA a II-a

ARTICOLUL 42

Statele parti se angajeaza sa faca larg cunoscute atât adultilor, cât si copiilor principiile sidispozitiile prezentei conventii, prin mijloace active si adecvate.

ARTICOLUL 43

1. În vederea examinarii progreselor înregistrate de statele parti în executarea obligatiilor pe caresi le-au asumat în virtutea prezentei conventii, se instituie un comitet al drepturilor copilului, alecarui atributii sunt descrise mai jos.

2. Comitetul se compune din 10 experti de o înalta tinuta morala si care poseda o competentarecunoscuta în domeniul reglementat de prezenta conventie. Membrii Comitetului sunt alesi destatele parti din rândul cetatenilor lor si actioneaza în nume propriu, tinându-se seama de necesitateaasigurarii unei repartitii geografice echitabile si a reprezentarii principalelor sisteme juridice.

3. Membrii Comitetului sunt alesi prin vot secret de pe o lista de persoane desemnate de stateleparti. Fiecare stat parte poate desemna un candidat dintre cetatenii sai.

4. Primele alegeri vor avea loc în termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezenteiconventii, iar ulterior, la fiecare 2 ani. Cu minimum 4 luni înaintea datei fiecarei alegeri SecretarulGeneral al Organizatiei Natiunilor Unite va invita în scris statele parti sa propuna candidatii lor într-un termen de doua luni. Secretarul General va întocmi apoi o lista alfabetica a candidatilor astfeldesemnati, indicând statele parti care i-au desemnat, si o va comunica statelor parti la conventie.

5. Alegerile vor avea loc la reuniunile statelor parti, convocate de Secretarul General, la sediulONU. La aceste reuniuni, la care cvorumul se întruneste cu doua treimi din numarul statelor parti,candidatii alesi în Comitet sunt cei care obtin cel mai mare numar de voturi si majoritatea absolutaa voturilor reprezentantilor statelor parti prezente si votante.

6. Membrii Comitetului se aleg pentru un mandat de 4 ani. Ei pot fi realesi la o noua prezentare


a candidaturii lor. Mandatul a 5 membri desemnati la primele alegeri va înceta dupa 2 ani. Numelecelor 5 membri vor fi trase la sorti de catre presedintele reuniunii, imediat dupa prima alegere.

7. În caz de deces sau de demisie a unui membru al Comitetului sau daca, pentru orice alt motiv,un membru declara ca nu îsi mai poate exercita functiile sale în cadrul Comitetului, statul parte care aprezentat candidatura membrului respectiv numeste un alt expert dintre cetatenii sai pentru a ocupapostul vacant pâna la expirarea mandatului respectiv, sub rezerva aprobarii de catre Comitet.

8. Comitetul aproba regulamentul sau de ordine interioara.9. Comitetul alege biroul sau pentru o perioada de 2 ani.10. Adunarile Comitetului se tin, în mod normal, la sediul ONU sau în orice alt loc

corespunzator stabilit de Comitet. Comitetul se reuneste, de regula, în fiecare an. Durata sesiunilorsale se stabileste si, daca este cazul, se modifica de catre reuniunea statelor parti la prezentaconventie, sub rezerva aprobarii de catre adunarea generala.

11. Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite pune la dispozitie Comitetuluipersonalul si dotarile necesare acestuia pentru a-si îndeplini eficient functiile încredintate conformprezentei conventii.

12. Membrii Comitetului creat în virtutea prezentei conventii primesc, cu aprobarea adunariigenerale, indemnizatii din resursele Organizatiei Natiunilor Unite, în conditiile si modalitatile fixatede adunarea generala.

ARTICOLUL 44

1. Statele parti se angajeaza sa supuna Comitetului, prin intermediul Secretarului General alOrganizatiei Natiunilor Unite, rapoarte privitoare la masurile pe care le adopta pentru punerea învigoare a drepturilor recunoscute în prezenta conventie si la progresele realizate în exercitareaacestor drepturi:

a) în termen de 2 ani începând de la data intrarii în vigoare a prezentei conventii pentru stateleparti interesate;

b) în continuare, la fiecare 5 ani.2. Rapoartele întocmite conform prezentului articol trebuie, daca este cazul, sa arate cauzele

sau dificultatile care împiedica statele parti sa se achite pe deplin de obligatiile prevazute în prezentaconventie. Ele trebuie, de asemenea, sa cuprinda informatii suficiente pentru a da Comitetului o ideeexacta asupra aplicarii conventiei în tara respectiva.

3. Statele parti care au prezentat Comitetului un raport initial nu vor repeta în rapoartele pecare le prezinta ulterior conform prezentului articol, paragraful 1. alin. b), informatiile de baza pecare le-au comunicat anterior.

4. Comitetul poate cere statelor parti toate informatiile complementare referitoare la aplicareaconventiei.

5. Comitetul înainteaza la fiecare 2 ani Adunarii Generale, prin intermediul Consiliului Eco-nomic si Social, un raport de activitate.

6. Statele parti asigura difuzarea pe scara larga a propriilor rapoarte pe teritoriul lor.

ARTICOLUL 45

Pentru a promova aplicarea efectiva a conventiei si a încuraja cooperarea internationala îndomeniul vizat de conventie:

a) Institutiile specializate, Fondul Natiunilor Unite pentru Copii si alte organe ale NatiunilorUnite au dreptul de a fi reprezentate la analizarea modului de aplicare a acelor dispozitii din prezentaConventie, care tin de mandatul lor. Comitetul poate invita institutiile specializate, FondulNatiunilor Unite pentru Copii si orice alte organisme competente pe care le va consideracorespunzatoare sa dea avize specializate asupra aplicarii conventiei în domeniile care tin demandatele lor respective. Comitetul poate invita institutiile specializate, Fondul Natiunilor Unite


pentru Copii si alte organe ale Natiunilor Unite sa îi prezinte rapoarte asupra aplicarii Conventieiîn sectoarele care tin de domeniul lor de activitate.

b) Comitetul transmite, daca considera necesar, institutiilor specializate, Fondului NatiunilorUnite pentru Copii si altor organisme competente orice raport al statelor parti, care contine o cereresau care specifica necesitatea asigurarii de consultanta ori asistenta tehnica, însotit, daca este cazul,de observatiile si sugestiile Comitetului referitoare la cererea sau specificatia respectiva.

c) Comitetul poate recomanda adunarii generale sa ceara Secretarului General sa dispunaefectuarea, în numele Comitetului, a unor studii asupra problemelor specifice care afecteazadrepturile copilului.

d) Comitetul poate face sugestii si recomandari de ordin general, pe baza informatiilor primiteîn conformitate cu art. 44 si art. 45. Aceste sugestii si recomandari de ordin general se vor transmitetuturor statelor parti interesate si se vor supune atentiei adunarii generale, însotite, daca este cazul,de observatiile statelor parti.

PARTEA a III-a

ARTICOLUL 46

Prezenta conventie este deschisa spre semnare tuturor statelor.

ARTICOLUL 47

Prezenta conventie face subiectul ratificarii. Instrumentele de ratificare vor fi înaintateSecretarului General al Organizatiei Natiunilor Unite.

ARTICOLUL 48

Prezenta Conventie va ramâne deschisa aderarii oricarui stat. Instrumentele de aderare vor fiînaintate Secretarului General al Organizatiei Natiunilor Unite.

ARTICOLUL 49

1. Prezenta conventie va intra în vigoare în a treizecea zi de la depunerea la Secretarul Generalal ONU a celui de-al douazecilea instrument de ratificare sau de aderare.

2. Pentru fiecare stat care va ratifica prezenta conventie sau care va adera la aceasta dupadepunerea celui de-al douazecilea instrument de ratificare sau de aderare conventia va intra în vigoareîn a treizecea zi de la depunerea de catre statul respectiv a intrumentului sau de ratificare sau deaderare.

ARTICOLUL 50

1. Orice stat parte poate sa propuna un amendament si sa depuna textul acestuia la SecretarulGeneral al Organizatiei Natiunilor Unite. Secretarul General va comunica propunerea deamendament statelor parti, cerându-le sa îi faca cunoscut daca sunt în favoarea convocarii uneiconferinte a statelor parti, în vederea examinarii propunerii si a supunerii ei la vot. Daca în termende 4 luni de la aceasta comunicare cel putin o treime din numarul statelor parti se pronunta înfavoarea convocarii unei asemenea conferinte, Secretarul General convoaca conferinta sub auspiciileOrganizatiei Natiunilor Unite. Orice amendament adoptat de majoritatea statelor parti prezente sivotante la conferinta este supus spre aprobare adunarii generale.

2. Orice amendament adoptat conform dispozitiilor paragrafului 1. al prezentului articol vaintra în vigoare dupa aprobarea sa de catre Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite sidupa acceptarea sa cu o majoritate de doua treimi din numarul statelor parti.


3. La intrarea sa în vigoare amendamentul are forta obligatorie pentru statele parti care l-auacceptat, celelalte state ramânând legate de dispozitiile din prezenta conventie si de toateamendamentele anterioare acceptate de ele.

ARTICOLUL 51

1. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va primi si va comunica tuturor statelortextul rezervelor formulate de state la data ratificarii sau aderarii.

2. Rezervele incompatibile cu obiectul si scopul prezentei conventii nu sunt admise.3. Rezervele pot fi retrase în orice moment printr-o notificare în acest sens adresata

Secretarului General al ONU, care va informa, în consecinta, toate statele parti la conventie.Notificarea va produce efecte de la data la care este primita de Secretarul General.

ARTICOLUL 52

Orice stat poate denunta prezenta conventie printr-o notificare scrisa adresata SecretaruluiGeneral al Organizatiei Natiunilor Unite. Denuntarea produce efecte la un an de la data la carenotificarea a fost primita de Secretarul General.

ARTICOLUL 53

Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite este desemnat ca depozitar al prezenteiconventii.

ARTICOLUL 54

Originalul prezentei conventii, ale carei texte în limbile araba, chineza, engleza, franceza, rusasi spaniola sunt autentice în egala masura, va fi depus la Secretarul General al Organizatiei NatiunilorUnite.

Drept care plenipotentiarii subsemnati, împuterniciti în mod corespunzator de guvernele lorrespective, au semnat prezenta conventie.


Organizatia Internationala a MunciiConventie nr. 182 din 17 iulie 1999privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor si actiuneaimediata în vederea eliminarii lor (traducere)Publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 577 din 17 noiembrie 2000

Conferinta Generala a Organizatiei Internationale a Muncii,convocata la Geneva de Consiliul de administratie al Biroului International al Muncii, care s-

a reunit la 1 iunie 1999 în cea de-a 87-a sesiune,considerând necesitatea de a adopta noi instrumente în privinta interzicerii si eliminarii celor

mai grave forme ale muncii copiilor, ca prioritate majora a actiunii nationale si internationale, mai alesa cooperarii si asistentei internationale, pentru a completa Conventia si Recomandarea privindvârsta minima de angajare, 1973, care ramân instrumente fundamentale în ceea ce priveste muncacopiilor,

considerând ca eliminarea efectiva a celor mai grave forme de munca a copiilor necesita o actiuneimediata de ansamblu, care sa tina seama de importanta unei educatii de baza gratuite si de necesitateade a-i sustrage pe copiii în cauza de la toate aceste forme de munca si de a asigura readaptarea lorsi integrarea lor sociala, luând în considerare si nevoile propriilor familii,

reamintind Rezolutia privind eliminarea muncii copiilor, adoptata de Conferinta Internationalaa Muncii la cea de-a 46-a sesiune a sa, în 1996,

recunoscând ca munca copiilor este determinata într-o mare masura de saracie si ca solutia petermen lung rezida într-o crestere economica sustinuta care sa conduca la progres social si, în par-ticular, la atenuarea saraciei si la educatie universala,

amintind Conventia drepturilor copilului, adoptata la 20 noiembrie 1989 de Adunarea Generalaa Natiunilor Unite,

amintind Declaratia Organizatiei Internationale a Muncii referitoare la principiile si drepturilefundamentale în munca si mecanismul sau de aplicare, adoptata de Conferinta Internationala aMuncii la cea de-a 86-a sesiune în 1998,

amintind ca unele dintre cele mai grave forme ale muncii copiilor sunt acoperite de alteinstrumente internationale si, în particular, de Conventia asupra muncii fortate, 1930, si deConventia suplimentara a Natiunilor Unite privind abolirea sclaviei, a comertului cu sclavi si ainstitutiilor si practicilor similare sclaviei, 1956,

dupa ce a decis sa adopte diverse propuneri referitoare la munca copiilor, problema careconstituie punctul 4 al ordinii de zi a sesiunii,

dupa ce a decis ca aceste propuneri vor lua forma unei conventii internationale,adopta la 17 iunie 1999 conventia urmatoare, care va fi denumita Conventia privind cele mai

grave forme ale muncii copiilor, 1999.

ARTICOLUL 1

Orice membru care ratifica prezenta conventie trebuie sa ia masuri imediate si eficiente pentru

Conventia privind interzicerea celormai grave forme ale muncii copiilor


a asigura interzicerea si eliminarea urgenta a celor mai grave forme ale muncii copiilor.

ARTICOLUL 2

În sensul prezentei conventii, termenul copil se aplica tuturor persoanelor în vârsta de pânala 18 ani.

ARTICOLUL 3

În sensul prezentei conventii, expresia cele mai grave forme ale muncii copiilor include:a) toate formele de sclavie sau practicile similare, ca de exemplu: vânzarea de sau comertul cucopii, servitutea pentru datorii si munca de servitor, precum si munca fortata sau obligatorie,inclusiv recrutarea fortata sau obligatorie a copiilor în vederea utilizarii lor în conflictele armate;b) utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopul prostituarii, productiei de materialpornografic sau de spectacole pornografice;c) utilizarea, recrutarea sau oferirea unui copil în scopul unor activitati ilicite, mai ales pentruproductia si traficul de stupefiante, asa cum le definesc conventiile internationale pertinente;d) muncile care, prin natura lor sau prin conditiile în care se exercita, sunt susceptibile sadauneze sanatatii, securitatii sau moralitatii copilului.

ARTICOLUL 4

1. Tipurile de munca vizate la art. 3 lit. d) trebuie sa fie stabilite de legislatia nationala sau deautoritatea competenta, dupa consultari cu organizatiile patronilor si lucratorilor interesate, luându-se în considerare normele internationale pertinente si, în particular, paragrafele 3 si 4 aleRecomandarii privind cele mai grave forme ale muncii copiilor, 1999.

2. Autoritatea competenta, dupa consultari cu organizatiile interesate ale patronilor silucratorilor, trebuie sa localizeze tipurile de munca astfel determinate.

3. Lista cuprinzând tipurile de munca determinate conform paragrafului 1 al prezentului articoltrebuie sa fie periodic examinata si, la nevoie, revizuita dupa consultari cu organizatiile interesateale patronilor si lucratorilor.

ARTICOLUL 5

Orice membru trebuie, dupa consultari cu organizatiile patronilor si lucratorilor, sa stabileascasau sa desemneze mecanisme adecvate pentru monitorizarea aplicarii dispozitiilor care dau efectprezentei conventii.

ARTICOLUL 6

1. Orice membru trebuie sa elaboreze si sa puna în aplicare programe de actiune în vedereaeliminarii cu prioritate a celor mai grave forme ale muncii copiilor.

2. Aceste programe de actiune trebuie sa fie elaborate si puse în practica dupa consultareainstitutiilor publice competente si a organizatiilor patronilor si lucratorilor si, daca este cazul, culuarea în considerare a opiniilor altor grupuri interesate.

ARTICOLUL 7

1. Orice membru trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a asigura punerea efectiva înpractica si respectarea dispozitiilor care dau efect prezentei conventii, inclusiv prin stabilirea siaplicarea de sanctiuni penale sau, daca este cazul, de alte sanctiuni.

2. Orice membru trebuie, tinând seama de importanta educatiei pentru eliminarea munciicopiilor, sa ia masuri eficiente într-o perioada determinata, pentru:


a) a preveni angajarea copiilor în cele mai grave forme ale muncii copiilor;b) a prevedea ajutorul direct necesar si adecvat pentru a-i sustrage pe copii de la cele mai graveforme ale muncii copiilor si a asigura readaptarea lor si integrarea lor sociala;c) a asigura accesul lor la educatia de baza gratuita si, ori de câte ori este posibil si potrivit, laformarea profesionala a tuturor copiilor sustrasi de la cele mai grave forme ale muncii copiilor;d) a identifica copii expusi în mod particular riscurilor si a intra în contact direct cu ei;e) a tine seama de situatia particulara a fetelor.3. Orice membru trebuie sa desemneze autoritatea competenta însarcinata cu punerea în

practica a dispozitiilor prezentei conventii.

ARTICOLUL 8

Membrii trebuie sa ia masurile corespunzatoare pentru a se sprijini reciproc în punerea înpractica a dispozitiilor prezentei conventii printr-o cooperare si/sau o asistenta internationalaconsolidata, inclusiv prin masuri de sustinere a dezvoltarii economice si sociale, a programelor deeradicare a saraciei si educatiei universale.

ARTICOLUL 9

Ratificarile prezentei conventii vor fi comunicate directorului general al Biroului Internationalal Muncii si vor fi înregistrate de acesta.

ARTICOLUL 10

1. Prezenta conventie nu îi va obliga decât pe membrii Organizatiei Internationale a Muncii alecaror ratificari vor fi fost înregistrate de directorul general al Biroului International al Muncii.

2. Conventia va intra în vigoare la 12 luni dupa ce ratificarile a 2 membri vor fi fost înregistratede directorul general.

3. Ulterior aceasta conventie va intra în vigoare pentru fiecare membru la 12 luni dupa data lacare ratificarea sa va fi fost înregistrata.

ARTICOLUL 11

1. Orice membru care a ratificat prezenta conventie poate sa o denunte dupa expirarea uneiperioade de 10 ani dupa data initiala de la intrarea în vigoare a conventiei, printr-un act comunicatdirectorului general al Biroului International al Muncii si înregistrat de acesta. Denuntarea nu va aveaefect decât dupa un an de la înregistrarea ei.

2. Orice membru care a ratificat prezenta conventie si care, în termen de un an dupa expirareaperioadei de 10 ani mentionate la paragraful precedent nu va folosi posibilitatea de denuntareprevazuta în prezentul articol, va fi legat pentru o noua perioada de 10 ani si, prin urmare, va puteasa denunte prezenta conventie la expirarea fiecarei perioade de 10 ani în conditiile prevazute înprezentul articol.

ARTICOLUL 12

1. Directorul general al Biroului International al Muncii va notifica tuturor membrilorOrganizatiei Internationale a Muncii înregistrarea tuturor ratificarilor si tuturor actelor de denuntarecare îi vor fi comunicate de catre membrii acesteia.

2. Notificând membrilor organizatiei înregistrarea celei de-a doua ratificari care îi va fi fostcomunicata, directorul general va atrage atentia membrilor Organizatiei Internationale a Munciiasupra datei la care prezenta conventie va intra în vigoare.


ARTICOLUL 13

Directorul general al Biroului International al Muncii va comunica secretarului general alNatiunilor Unite, în scopul înregistrarii, informatii complete în privinta tuturor ratificarilor si tuturoractelor de denuntare pe care le va fi înregistrat conform articolelor precedente.

ARTICOLUL 14

De fiecare data când va considera necesar Consiliul de administratie al Biroului Internationalal Muncii va prezenta Conferintei Generale a Organizatiei Internationale a Muncii un raport asupraaplicarii prezentei conventii si va examina daca exista posibilitatea sa fie înscrisa pe ordinea de zia Conferintei problema revizuirii sale totale sau partiale.

ARTICOLUL 15

1. În cazul în care Conferinta va adopta o noua conventie care ar duce la revizuirea totala saupartiala a prezentei conventii si daca noua conventie nu dispune altfel:

a) ratificarea de catre un membru al noii conventii care implica revizuirea va atrage de drept,fara a tine seama de prevederile art. 11, denuntarea imediata a prezentei conventii, cu conditiaca noua conventie care atrage revizuirea sa intre în vigoare;b) începând cu data intrarii în vigoare a noii conventii care atrage revizuirea prezenta conventieva înceta sa mai fie deschisa ratificarii de catre membri.2. În orice caz prezenta conventie va ramâne în vigoare în continutul si forma sa actuala pentru

acei membri care au ratificat-o, dar care nu au ratificat conventia de revizuire.

ARTICOLUL 16

Versiunile în limbile franceza si engleza ale textului prezentei conventii au valoare egala.Textul precedent este textul autentic al conventiei adoptate în unanimitate de Conferinta

Generala a Organizatiei Internationale a Muncii la cea de-a 87-a sesiune care a avut loc la Genevasi care a fost declarata închisa pe data de 17 iunie 1999.

Drept urmare, si-au pus semnaturile în aceasta a optsprezecea zi a lunii iunie 1999:

Alhaji Muhammad Mumuni,Presedintele Conferintei

Juan Somavia,Directorul General al Biroului International al Muncii


Directiile de Protectie ale Copilului

Directia Generala pentru Protectia Copilului AlbaDirector: Sorin Valerian ChirilaPiata Iuliu Maniu 20, cod 2500, ALBA IULIATelefon/fax: 058-81.70.37, 058-81.82.66

Directia Generala pentru Protectia Copilului AradDirector: Editha IuhasyStr. 1 Decembrie 1918 10/12, cod 2900, ARADTelefon/fax: 057-21.00.55, 057-21.00.35

Directia Generala pentru Protectia Copilului ArgesDirector: Adrian MacoveiP-ta Vasile Milea nr. 1, Et. 3, camera 117, cod 0300, PITESTITelefon/fax: 048-22.25.78, 048-22.25.78

Directia Generala pentru Protectia Copilului BacauDirector: Sorin BrasoveanuStr. George Bacovia nr. 57, cod 5500, BACAUTelefon/fax: 034-11.90.42, 034-11.90.42

Directia Generala pentru Protectia Copilului BihorDirector: Liana BârsanStr. Parcul Traian nr. 10, cod 3700, ORADEATelefon/fax: 059-47.63.71, 059-44.74.35

Directia Generala pentru Protectia Copilului Bistrita NasaudDirector: Adela CârcuP-ta Petru Rares nr. 1A, cod 4400, BISTRITATelefon/fax: 063-23.23.84, 063-23.23.84

Directia Generala pentru Protectia Copilului BotosaniDirector: Maria Felicia MihaiP-ta Unirii nr. 5, cod 6800, BOTOSANITelefon/fax: 031-51.10.47, 031-53.79.93

Directia Generala pentru Protectia Copilului BrasovDirector: Luminita OlteanuBdul Iuliu Maniu nr. 6, cod 2200, BRASOVTelefon/fax: 068-41.68.99, 068-41.71.00


Directia Generala pentru Protectia Copilului BrailaDirector: Alexandrina BroascaP-ta Ghioceilor nr. 8, cod 6100, BRAILATelefon/fax: 039-67.78.39, 039-69.48.75

Directia Generala pentru Protectia Copilului BuzauDirector: Marcela DumitrasBdul Nicolae Balcescu nr. 48, cod 5100, BUZAUTelefon/fax: 038-71.10.52, 038-72.11.43

Directia Generala pentru Protectia Copilului CalarasiDirector: Dumitru PandreaStr. 1 Decembrie 1918 1, cod 8500, CALARASITelefon/fax: 042-31.79.85, 042-31.10.60

Directia Generala pentru Protectia Copilului Caras SeverinDirector: Ana VasileP-ta 1 Decembrie 1918 nr. 7, Etaj 3, cod 1700, RESITATelefon/fax: 055-22.43.00, 055-22.43.02

Directia Generala pentru Protectia Copilului ClujDirector: Nicoleta BradStr. G-ral Eremia Grigorescu 37-39, cod 3400, CLUJ-NAPOCATelefon/fax: 064-42.01.46, 064-42.06.01

Directia Generala pentru Protectia Copilului ContantaDirector: Doina VasileBdul Tomis nr.51, cod 8500, CONSTANTATelefon/fax: 041-63.61.40, 041-69.41.37

Directia Judeteana pentru Protectia Copilului CovasnaDirector: Herbszt IstvanStr. Libertatii nr. 4, cod 4000, SFÂNTU GHEORGHETelefon/fax: 067-31.11.90-int.743, 067-31.46.60

Serviciul Public Specializat pentru Protectia Copilului DâmbovitaDirector: Corneliu VoicaStr. I.C.Vissarion nr. 1, cod 0200, TÂRGOVISTETelefon/fax: 045-63.58.39, 045-21.76.86

Directia Generala pentru Protectia Copilului DoljDirector: Viorica CroitoruStr. Nicolae Titulescu 32, cod 1100, CRAIOVATelefon/fax: 051-41.71.13, 051-41.78.38

Directia Generala pentru Protectia Copilului GalatiDirector: Lidia Gabriela Nica


Str. A.I.Cuza nr. 72, cod 6200, GALATITelefon/fax: 036-31.10.86, 036-47.94.76

Directia Generala pentru Protectia Copilului GiurgiuDirector: Viorica StanculescuStr. Mihai Viteazul nr. 4, cod 8375, GIURGIUTelefon/fax: 046-21.95.97, 046-21.40.11

Directia Generala pentru Protectia Copilului GorjDirector: Constantin PreoteasaStr. P-ta Victoriei nr. 2-4, cod 400, TÂRGU-JIUTelefon/fax: 053-21.74.62, 053-21.51.11

Directia Generala pentru Protectia Copilului HarghitaDirector: Ion ProcaStr. Zold Peter nr. 2-4, cod 4100, MIERCUREA CIUCTelefon/fax: 066-17.10.13, 066-11.47.11

Directia Generala pentru Protectia Copilului HunedoaraDirector: Gabriel CiupeB-dul Decebal Bl. P, parter, cod 2700, DEVATelefon/fax: 054-23.33.41, 054-23.43.84

Directia Generala pentru Protectia Copilului IasiDirector: Pintilie PenciucComplex Tudor Vladimirescu nr. 69, O.P.10, C.P.20-25, cod 6600, IASITelefon/fax: 032-17-77-31, 032-27.96.54

Directia Generala pentru Protectia Copilului IalomitaDirector: Paul MarcuStr. Dobrogeanu Gherea Nr. 1, cod 9400, SLOBOZIATelefon/fax: 043-21.66.57, 043-23.10.88

Serviciul Public Specializat pentru Protectia Copilului IlfovDirector: Teodor BirisStr. Unirii nr. 120, cod 8113, Comuna BalotestiTelefon/fax: 01-795.19.47, 01-795.19.57

Directia Generala pentru Protectia Copilului MaramuresDirector: Ana MoldovanStr. Tibles nr. 5, cod 4800, BAIA MARETelefon-fax: 062-21.30.92, 062-21.39.45

Directia Generala pentru Protectia Copilului MehedintiDirector: Georgeta AprotosoaieCalea Traian nr. 89, cod 1500, TURNU SEVERINTelefon/fax: 052-32.44.60, 052-31.92.66


Directia Generala pentru Protectia Copilului MuresDirector: Domby Carol LadislauStr. Gheorghe Marinescu nr. 62, cod 4300, TÂRGU-MURESTelefon/fax: 065-21.16.99, 065-21.15.61

Directia Generala pentru Protectia Copilului NeamtDirector: Mihaela Lazar IgnatoviciStr. Alexandru cel Bun nr. 27, cod 5600, PIATRA NEAMTTelefon/fax: 033-23.74.38, 033-23.49.30.

Directia Generala pentru Protectia Copilului OltDirector: Cristina Staicu PatruStr. Sevastopol nr. 2, cod 0500, SLATINATelefon/fax: 049-41.26.25, 049-41.26.92

Directia Generala pentru Protectia Copilului PrahovaDirector: Mihaela CiobanuStr. Andrei Muresanu nr. 58, cod 2000, PLOIESTITelefon/fax: 044-19.98.76, 044-11.14.00

Directia Generala pentru Protectia Copilului Satu MareDirector: Voicu D. RusuStr. Corvinilor nr. 18, cod 3900, SATU MARETelefon/fax: 061-71.07.27, 061-71.07.28

Directia Generala pentru Protectia Copilului SalajDirector: Elisabeta CiuleanP-ta 1 Decembrie 1918 nr. 12, cod 4700, ZALAUTelefon/fax: 060-61.50.17, 060-61.50.17

Directia Generala pentru Protectia Copilului SibiuDirector: Anca DraganStr. Oituz nr. 31, cod 2400, SIBIUTelefon/fax: 069-23.25.75, 069-23.25.75

Directia Generala pentru Protectia Copilului SuceavaDirector: Laurentiu UliciStr. Stefan cel Mare nr. 36, cod 5800, SUCEAVATelefon/fax: 030-52.28.88, 030-52.33.37

Directia Generala pentru Protectia Copilului TeleormanDirector: Alexandra GeorgescuStr. Dunarii nr. 7, cod 0700, ALEXANDRIATelefon/fax: 047-31.66.11, 047-31.66.12

Directia Generala pentru Protectia Copilului TimisDirector: Rodica Bara


B-dul Revolutiei 1989 nr. 17, cod 1900, TIMISOARATelefon/fax: 056-19.02.81, 056-19.40.30

Directia Generala pentru Protectia Copilului TulceaDirector: Ion CalinaStr. Gavrilov Corneliu nr. 120, cod 8800, TULCEATelefon/fax: 040-51.64.66, 040-51.64.66

Directia Generala pentru Protectia Copilului VâlceaDirector: Maria MunteanuBdul Tudor Vladimirescu 28, cod 1000, RÂMNICU VÂLCEATelefon/fax: 050-73.53.67, 050-73.47.58

Directia Generala pentru Protectia Copilului VasluiDirector: Stefanica Armeanu IonelStr. Gheorghe Doja nr. 51, Moara Greci, cod 6500, VASLUITelefon/fax: 035-36.10.88.

Directia Generala pentru Protectia Copilului VranceaDirector: Danut CeamburuStr. 1 Decembrie 1918 nr. 32/3, cod 5300 FOCSANITelefon/fax: 037-23.07.89, 037-23.07.88

Municipiul Bucuresti

Sector 1Directia pentru Protectia Drepturilor Copilului sector 1Adresa: str. Ion Slatineanu, nr. 16, sector 1, cod 711374, BucurestiTelefon/fax: 01-210.18.06, 01-210.15.81Director: Danut Fleaca

Sector 2Directia pentru Protectia Drepturilor Copilului sector 2Adresa: str. Dimitrie Racovita nr. 22, scetorul 2, BucurestiTelefon/fax: 01-310.2417, 01-314.47.94Director: Monica Nedef

Sector 3Directia pentru Protectia Drepturilor Copilului sector 3Adresa: str. Vasile Lucaciu nr. 34, sector 3, BucurestiTelefon/fax: 01-321.63.62, 01-320.98.64Director: Florin Vasile Alexandru


Sector 4Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului sector 4Adresa: str. Soldat Enache Ion, nr. 1A, sectoe 4, BucurestiTelefon/Fax: 01-449.04.81, 01-499.04.81Director: Anda Târlea

Sector 5Directia pentru Protectia Copilului Aflat în Dificultate sector 5Adresa: Bdul Regina Elisabeta nr. 29-31, sector 5, BucurestiTelefon/fax: 01-310.17.32, 01-310.17.31Director: Florentina Marin

Sector 6Serviciul Public pentru Protectia Copilului sector 6Adresa: str. Orhideelor nr. 6, sector 6, BucurestiTelefon/fax: 01-212.63.11; 01-212.63.14Director: Cristina Morariu


Alba – Piata I.C. Bratianu nr. 1, cod 2500 Alba IuliaPresedinte: Mariana HurbeanTelefon/fax: 058-811.145, 058-813.325

Arad – Bdul Revolutiei nr. 75, cod 2900 AradPresedinte: Ioan SilaghiTelefon/fax: 057-281.600, 057-250.170

Arges – Piata Vasile Milea nr. 1, cod 0300 PitestiPresedinte: Gheorghe StanTelefon/fax: 048-217.800, 048-220.137

Bacau – Bdul Marasesti nr. 2, cod 5500 BacauPresedinte: Ioan IonitaTelefon/fax: 034-134.225, 034-135.012

Bihor – Bdul I.C. Bratianu nr. 8, cod 3700 OradeaPresedinte: Aurel DemianTelefon/fax: 059-411.774, 059-434.484

Bistrita-Nasaud – Piata Petru Rares nr. 1, cod 4400 BistritaPresedinte: Iosif RedlTelefon/fax: 063-231.474, 063-214.750

Botosani – Piata Revolutiei nr. 1-3, cod 6800 BotosaniPresedinte: Nicolai ColesniucTelefon/fax: 031-531.635, 031-515.020

Brasov – Bdul Revolutiei nr. 5, cod 2200 BrasovPresedinte: Mariana TiharauTelefon/fax: 068-417.903

Braila – Piata Independentei nr. 1, cod 6100 BrailaPresedinte: Nicu FilotiTelefon/fax: 039-619.600, 039-611.765

Bucuresti, sector 1 – Bdul Banu Manta nr. 9, cod 781711Presedinte: Lisete MinaTelefon/fax: 01-222.36.25, 01-222.56.40

Comisiile Judetene de Protectie aCopilului


Bucuresti, sector 2 – Str. Olari nr. 11-13, cod 703173Presedinte: Toma SutruTelefon/fax: 01-252.80.15, 01-252.77.59

Bucuresti, sector 3 – Str. Parfumului nr. 2-4, cod 741213Presedinte: Marius MihaitaTelefon/fax: 01-322.74.88

Bucuresti, sector 4 – Str. G. Cosbuc nr. 6-16, cod 705091Presedinte: Violeta TurcuTelefon/fax: 01-336.30.11, 01-337.07.90

Bucuresti, sector 5 – Bd Regina Elisabeta 29-31, cod 706021Presedinte: Cristina FeurdeanTelefon/fax: 01-314.21.09, 01-314.49.90

Bucuresti, sector 6 – Calea Plevnei nr. 147-153, cod 771311Presedinte: Gheorghe FloricicaTelefon/fax: 01-637.42.80, 01-212.63.24

Buzau – Bdul Nicolae Balcescu nr. 48, cod 5100 BuzauPresedinte: Dumitra DraghiciTelefon/fax: 038-416.643, 038-423.862

Calarasi – Str. 1 Decembrie 1918 nr. 1, cod 8500 CalarasiPresedinte: Aurel LascuTelefon/fax: 042-331.790, 042-331.609

Caras-Severin – P-ta 1 Decembrie 1918 nr. 1, cod 1700 ResitaPresedinte: Ion ImbrescuTelefon/fax: 055-211.420, 055-211.127

Cluj – Bdul 21 Decembrie nr. 58, cod 3400 Cluj-NapocaPresedinte: Mariuca PopTelefon/fax: 064-194.889, 064-196.726

Constanta – Bdul Tomis nr. 51, cod 8700 ConstantaPresedinte: Mircea Spânoche StoenescuTelefon/fax: 041-613.193

Covasna – Str. Libertatii nr. 4, cod 4000 Sfântu GheorghePresedinte: Iosif KemenesTelefon/fax: 067-311.190

Dâmbovita – Str. Independentei nr. 1, cod 0200 TârgovistePresedinte: Ivan Vasile IvanoffTelefon/fax: 045-611.654, 045-212.230

Dolj – Str. Uniriii nr. 18, cod 1100 Craiova


Presedinte: BarbarasaTelefon/fax: 051-411.655

Galati – Str. Domneasca nr. 56, cod 6200 GalatiPresedinte: Liviu Coman-KundTelefon/fax: 036-413.574, 036-460.703

Giurgiu – Str. C.Dobrogeanu Gherea nr. 3-5, cod 8375 GiurgiuPresedinte: Dinu FlorianTelefon/fax: 046-214.594, 046-216.511

Gorj – Str. Victoriei nr. 2-4, cod 1400 Târgu JiuPresedinte: Yoica ZamfirescuTelefon/fax: 053-214.006, 053-212.023

Harghita – Piata Libertatii nr. 5, cod 4100 Miercurea CiucPresedinte: Arpad EgyedTelefon/fax: 066-114.668, 066-171.478

Hunedoara – Str. 1 Decembrie nr. 35, cod 2700 DevaPresedinte: Dana DanTelefon/fax: 054-211.350, 054-214.130

Iasi – Str. Stefan cel Mare si Sfânt nr. 69, cod 6600 IasiPresedinte: Ioan SerbinaTelefon/fax: 032-210.344, 032-210.336

Ialomita – Str. Matei Basarab nr. 29, cod 8400 SloboziaPresedinte: Constantin StoenescuTelefon/fax: 043-230.200, 043-230.250

Ilfov – Str. Gral Gh. Manu nr. 18, cod 78112 Bucuresti sector 1Presedinte: Valeriu RadulescuTelefon/fax: 01-659.53.05, 01-311.14.17

Maramures – Str. Gh. Sicai nr. 46, cod 4800 Baia MarePresedinte: Ionel PopTelefon/fax: 062-213.092, 062-213.945

Mehedinti – Str. Traian nr. 89, cod 1500 Turnu SeverinPresedinte: Ioana VeberTelefon/fax: 052-312.717, 052-312.417

Mures – Str. Revolutiei nr. 45, cod 4300 Târgu MuresPresedinte: Viorica MateiTelefon/fax: 065-163.211, 065-168.718

Neamt – Str. Alex. cel Bun nr. 27, cod 5600 Piatra NeamtPresedinte: Daniil HarasemiucTelefon/fax: 033-212.890, 033-211.569


Olt – Bdul Alexandru I. Cuza nr. 14, cod 0500 SlatinaPresedinte: Marin DobreTelefon/fax: 049-412.431, 049-431.122

Prahova – Bdul Republicii nr. 2, cod 2000 PloiestiPresedinte: Pavel MihailTelefon/fax: 044-146.802, 044-115.816

Salaj – Piata 1 Decembrie 1918 nr. 13, cod 4700 ZalauPresedinte: Mircea ChisuTelefon/fax: 060-662.064, 060-661.097

Satu Mare – Piata 25 Octombrie nr. 1, cod 3900 Satu MarePresedinte: Cornelia BotaTelefon/fax: 061-710.651, 061-713.072

Sibiu – Bdul Gral Magheru nr. 14, cod 2400 SibiuPresedinte: Andrei PolefkaTelefon/fax: 069-217.733, 069-218.159

Suceava – Str. Stefan cel Mare nr. 36, cod 5800 SuceavaPresedinte: Costache AchiteiTelefon/fax: 030-210.148, 030-222.839

Teleorman – Str. Dunarii nr. 178, cod 0700 AlexandriaPresedinte: Rodica VrabieTelefon/fax: 047-311.201, 047-312.494

Timis – Bdul Revolutiei din 1989 nr. 17, cod 1900 TimisoaraPresedinte: Petrisor NadasteanTelefon/fax: 056-193.655, 056-194.591

Tulcea – Str. Pacii nr. 20, cod 8800 TulceaPresedinte: Constantin CabuzTelefon/fax: 040-514.240, 040-513.071

Vâlcea – Bd Gral Praporgescu nr. 5, cod 1100 Râmnicu VâlceaPresedinte: Constantin DirineaTelefon/fax: 050-738.498, 050-735.617

Vaslui – Str. Stefan cel Mare nr. 79, cod 6500 VasluiPresedinte: Gheorghe StoicaTelefon/fax: 035-361.088, 035-361.090

Vrancea – Bdul Dimitrie Cantemir nr. 1, cod 5300 FocsaniPresedinte: Toader GhetuTelefon/fax: 037-217.710, 037-626.611


Pentru actualizarea ghidului a fost consultatabaza de date legislativa ” Lege 4” a firmei Indaco Systems

Tel. (01) 3112382 / 3112384www.indaco.ro

ghid juridic privind protectia copiilor si a...

Documents