ghid de resuscitare

Ghidurile de resuscitare 2010 -Versiune de lucru-

controlul chirurgical al sursei de sangerare. Hiperkaliemia, hipokaliemia, hipocalcemia, acidemiasau alte tulburari metabolice sunt decelate prin teste de laborator sau sugerate de istoricul medical(de ex insuficienta renala- Sectiunea 8a) sau de ECG in l2 derivatii. Clorura de calciu administrataintravenos este indicata in tratamentul hiperkaliemiei, hipocalcemiei si in intoxicatia cu blocantede calciu. Hipotermia poate fi asociata frecvent cu inecul (Sectiunile 8c si d); 2es pentru a conf"trtradiagnosticul este necesar un termometru care poate masura si temperaturi sub 35'C.

[D]Cei patru 'T'

Pneumotoraxul compresiv poate ft cauza primara a PEA sau conrplicatia unei tentative de abordvenos central.Diagnosticul este clinic. Atitudinea terapeutica ce se impune este decompresiaimediata pe ac si apoi inserarea unui dren toracic. In stopul cardiac din trauma severa,decomprimarea unui pneumotorax in tensiune suspicionat poate necesita uneori efectuareatoracostomiei bilaterale.

Tamponada cardiaca este dificil de diagnosticat, deoarece semnele tipice- distensia venelorjugulare si hipotensiunea sunt mascate de stopul cardiac in sine. SCR produs prin trauma toracicapenetranta este inalt sugestiv pentru tamponada cardiaca si reprezinta indicatie depericardiocentezape ac sau toracotomie intraresuscitare ( Sectiunea 8h) 295. Ultrasonografiautilizata din ce in ce mai des intraresuscitare face ca diasnosticul de tamponada cardiaca sa fie mairapid si corect stabilit.

In absenta istoricului specific de ingdstie accidentala sau voluttara de substante toxice saltmedicamente, diagnosticul de certitudine este stabiiit doar prin teste de laborator (SectiLrnea Bb)"Cand este posibil, se administreaza antidotul in tirnpul resuscitarii, insa de cele mai multe oritratamentul este supottiv.

Trombembolismul pulmonar masiv este cauza cea mai frecventa de obstructie circulatoriemecanica. Suspiciunea de TEP este indicatie de incepere imediata a terapiei fibrinolitice(Sectiunea 4).308

[h1]4e Managementul cailor aeriene si ventilatia

Ih2]IntroducerePacientii in stop cardiorespirator deseori au calea aeriand obstruatd, de obicei secundar pierderiist[rii de conqtienfd; ocazional, obstruclia de cale aerianl poate fi cauz.a primard a stopuluicardiorespirator. Evaluarea promptS, asigurarea cbii aeriene qi ventilalia sunt obiective esen{iale,prevenini leziunile hipoxice secundare cerebrale sau a altor organe vitale. In absenla oxigenf,riiadecvate, restabilirea circulaliei spontane ar putea ti imposibilS. Acest principiu nu se aplicdstopului cardiac primar produs in apropierea unui defibrilator; in acest caz prioritatea estedefibrilarea imediatd.

ERC-CNRR Pagina242

Ghidurile de resuscitare 201,0 -Versiune de lucru-

[h2]Obstructia de cale aeriana

[h3]Cauze de obstructie

Obstruc{ia poate fi pa{ial6 sau completl; se poate produce la orice nivel, de la nas qi cavitalebucald pAn6 la trahee. La pacientul incongtient, cel mai frecvent, obstruclia se produce la nivelulpalatului moale si epiglotei.30e'310 De asemenea poate aparea prin v[rs[tur[ qi sAnge (regurgitareaconlinutului gastric sau trauml) sau prin corp str[in. Edemul laringian produs prin arsur6,inflama{ie sau anafilaxie este o altd cauzd de obstruc{ie de cale aerian6. Stimularea c[ilorrespiratorii superioare duce la instalarea spasmului laringian.Obstruclia de cale aerianl sub nivelul laringelui este mai pulin intAlnitd dar se poate produce prinsecre{ii bronqice excesive, edem de mucoasi, bronhospasm, edem pulmonar sau aspirafiaconlinutului gastric.

[h3] RecunoaEterea obstruc{iei de cale aeriand

Obstrucfiaqi ignoratdabordare gi

a

de cale aerianI poate fi subtilS gi deseori rimAne nediagnosticatl de personalul calificatde salvatorul laic. "Privegte, ascultd gi simte" este o metodd simpl6, sistematicS, deidentificare a obstrucliei de cale aerian6.Privegte migcdrile peretelui toracic gi abdominal;Ascultd gi simte fluxul de.aer de la nivelul nasului gi cavit6{ii bucale

In obstructiapartiala, fluxul de aer este redus si de obicei zgomotos.Stridorul inspirator estedeterminat de obstructie la nivelul laringelui sau superior de acesta. Wheezing-ul expiratorsemnifica obstructie a cailor aeriene inferioare, cu tendinta la colaps in timpul expirului.Altesunete caracteristice includ:

c ,,galgaitul" (gurgling) este deteminat de prezenta materialulutnivelul cailor aeriene de diametru mare.

. ,,sforaitul" (snoring) apare cand faringele este partial obstruatepiglota.

o ,,tipatul" (crowing) semnifica spasmul laringian.

strain lichid sau semisolid la

de catre palatul moale sau

Efortul respirator la pacientul cu obstructie completa de cale aeriana determina miscareaparadoxala a toracelui si abdomenului, deseori descrisa ca ,,respiratie in dinti de fierastrau".Candpacientul incearca sa inspire are loc retractiatoracelui si expansiunea abdomenului; in expir seproduce fenomenul invers.Aceasta respiratie paradoxala difera fata de schita respiratorie normala amiscarii sincronizate a abdomenului(in jos si in afara, prin contractia diafragmului) cu ridicareaperetelui toracic. In obstructia de cale aeriana sunt folositi si muschii respiratori accesori pentru aiealizamiscarea peretelui toracic. Identificarea respiratiei paradoxale presupune examinareacompleta a gatului, toracelui si abdomenului. Evaluarea trebuie sa cuprinda si auscultatiapulmonara- absenta murmurului vezicular apare in obstructia completa; orice respiratiezgomotoasa indica obstructie partiala. La pacientul apneic obstructia completa de cale aerianadltermina imposibilitat ea de iproduce inflatia pulmonara in timpul incercarii de ventilatie cu

ERC-CNRR Pagina243


presiune pozitiva. Leziunile neurologice si a altor organe vitale pot aparea in cateva minute dacanu se reuseste restabilirea patentei caii aeriene pentru a permite ventilatia adecvata, cu instalareaconsecutiva a stopului cardiac.

[h2]Eliberarea cailor aeriene cu tehnici de bazaOdat[ recunoscutl obstruc{ia, trebuie luate imediat mdsuri de eliberare a CAS. Sunt descrise treimanevre menite sI elibereze CAS obstruate din cauza limbii sau a altor structuri anatomice de laacest nivel: hiperextensia capului, ridicarea mandibulei, subluxalia mandibulei.

Ih3]Hiperextensia capului si ridicarea mandibulei

Salvatorul se pozitione aza aJ o mana plasata pe fruntea pacientului, impingand usor capul sprespate, in timp ce cu degetele celeilalte maini ridica mentonul, producand extensia structurilorcervicale anterioare(Fig. 4.3).3 1 1 -316

Fig.4.3 Fig.4.4z

ERC-CNRR Pagina244


Fig.4.4b

Ih3] Subluxatia mandibulei

Este o manevrl alternativ[ pentru deplasarea spre anterior a mandibulei qi inldturarea obstruc{ieiprodusi de palatul moale qi epiglotd. Indexul qi celelalte degete se plaseazS in spatele unghiuluimandibulei, imping6nd in sus qi spre anterior; cu ambele policele se impinge uqor mentonulmentindnd cavitatea bucal[ deschisd (Fig.a.a.).

Aceste manevre simple, de schimbare a poziliei, au succes in majoritatea cazurllor de obstruclieprodusdprin relaxarea{esuturilormoi; dac5prin aceste manevre nu se obline o cale aerianb liber[,se cautl alte cauze de obstrucfie, orice corp strdin vizualizat in cavitatea bucald se indep[rteazbdigital, cu o pensa sau aspirator; se inldturd fragmente dentare sau dinli dislocali, insd se lasd peloc protezele dentare bine fixate (faciliteazd efectuarea ventila{iei gurb la gur5 prin pdstrareaconturului structurilor anatomice).

[h3]Managementul cailor aeriene la pacientii cu suspiciune de leziune de coloana cervicala

Dac[ se ridicd suspiciunea de leziune spinalS (de exemplu victimd a unei cdderi de la inll]ime,victima unui traumatism cranian sau cervical sau scufundare in ape de mic[ addncime) esteobligatoriu ca in timpul resuscit[rii capul, gdtul, trunchiul qi regiunea lombar[ sd fie menfinute inpozilie neutrd; hiperextensia excesivd a capului poate agrava un traumatism cervical 9i poate ducela leziuni de cordon spinal;317-321 aceastd complicafie insd nu a fost documentatd iar riscul relativnu este cunoscut. C6nd existl suspiciunea de leziune de coloand cervicali, eliberarea cdii aerienese face prin manevra de subluxare a mandibulei sau de ridicare a acesteia, combinate custabilizarea manuald in linie a capului.qi gAtului. 322,323 DacS obstruclia de cale aerianb cu riscvital persistl, in pofida aplicdrii corecte a manevrei de subluxare sau de ridicare a mandibulei, sepoate asocia un grad mic de extensie a capului pAnd la deschiderea cdii aeriene; explica{ia acesteiasocieri este c[ stabilirep unei c[i aeriene patente este un obiectiv mult mai important decAt grijapentru o potengial5 leziune de coloand cenrical6.

[h3]Tehnici adjuvante de eliberare a cailor aeriene

ERC-CNRR Pagina245


Desi nu exista date publicate cu referire la utllizarea canulelor oro- sau nazofaringiene intimpul RCP, ele sunt deseori utile gi uneori esenliale pentru men{inerea deschis[ a c[ilor aeriene,mai ales dacl resuscitarea este de lungd duratS. Menlinerea poziliei capului qi gAtului este necesardpentru pilstrarea alinierii cdilor aeriene; deqi pipa oro- si nazofaringiand ridici limba de pe peretelefaringian posterior, la un pacient inconqtient ar putea fi necesard asocierea hiperextensiei capLrlui qiridicarea mandibulei.

Ih4] Canula orofaringiani

Pipa Guedel este fabricati intr-o gamd largd de dimensiuni, de la cele pentru nou-ndscut la celepentru adult; estimarea dimensiunii necesare pentru fiecare caz se face prin mlsurarea distan{ei dela incisivi la unghiul mandibulei. Cele mai folosite marimi pentru adulti sunt 2,3,si 4 (mica, medie,mare).

Fig.4.5

La pacienlii cu reflexele de fund de g6t pdstrate este permanent prezent riscul de stimulare areflexului de voml qi/sau de inducere a unui laringospasm; din acest motiv canula orofaringiand sefoloseste doar la pacientii comatosi (Fig.a.s). Acest dispozitiv se poate obtura la trei nivele:'-"porfiunea distal[ a pipei poate fi acoperitd de limb[ sau epiglotd sau pipa poate fi fixatd in valecula.

[h4] Canula nazofaringiani

Este mai bine toleratl decat canula orofaringiana de pacienfii cu starea de conqtienld mai putinalterata. Poate fi solugia salvatoare la pacientii cu trismus sau leziuni oro-maxilo-faciale. Inserliainadecvati in cavitatea craniand, a unei canule nazofaringjene,\n cazul prezentei unei fracturi debaz; de craniu, este un ipcident posibil dar extrem de rar. 32s'326 In cazul certitudinii sau suspiciuniiprezentei unei fracturidebaz| de craniu, este indicatd utilizareaunei canule orofaringiene, dar dacdaplicarea acesteia nu este posibil[ qi calea aerian| este obstruatl, introducerea cu grtjd' a unei canuleiazofaringiene poate fi salvatoare de via![ (beneficiile depasesc riscurile).

ERC-CNRR Pagina246

Ghidurile de resuscitare 20rc -Versiune de lucru-

Dimensiunea canulelor nazofaringiene este notat[ in milimetri, conform diametrului interior, iarlungimea cregte direct proporlional cu diametrul. Metodele tradilionale de apreciere a dimensiuniinecesare (compararea cu degetul mic sau cu narina) nu se coreleazd cl particularitdlile cdiloraeriene gi^prin urmare sunt metode ineficiente.327 Pentru adul{i sunt indicate pipele cu diametrul de6-7 mm.In aproximativ 30%o din cazuri, introducerea canulei nazofaringiene produce leziuni alemucoasei nazale cu epistaxis secundar.328 Dac[ dimensiunea selectatd este mai mare decAt ceanecesar[, poate stimula reflexele laringiene sau glosofaringiene, cu inducerea laringospasmului sauvomei.

Ih3]OxigenulIn timpul RCP se administreaza oxigen ori de cate ori acesta este disponibil. Nu exista date care saarate care este saturatia optima in oxigen.q sangelui arterial (SaOz) in timpul resuscitarii. Exista oserie de rezultate de la studii pe animale"" sicateva observatii clinice care indica o asociere intreSaO2 crescuta dupa restabilirea circulatiei spontane si prognosticul rezervat.330 O masce de oxigenstandard asigurb o concentralie a oxigenului in aerul inspirat de 50o/o cu condi{ia ca fluxul si fiesuficient de mare. O mascl la care este ataqat un rezervor poate asigura o concentralie de oxigenin aerul inspirat de 85%o la fluxuri de 10-15 L/minut. Inilial, se administreazd. cea mai mareconcentrafie de oxigen posibild, care ulterior este titratd sub controlul saturaliei periferice(pulsoximetrie) qi a gazelor arteriale astfel incat SaO2 sa se mentina intre94-98%io.

Ih3]AspiratiaSe foloseste o sonda de aspiratie rigida cu orificii largi (Yankauer) pentru indepartarea secretiilordin caile aeriene superioare (sange, saliva, continut gastric). Aspiratia se utilizeaza cu prudenta lapacientii cu reflex de fund de gat prezent, din cauza riscului de varsatura.

Ih2]Ventilatialnstituirea rapidd a ventilafiei artificiale este necesard pentru toli pacienfii la ventila{ia spontanleste inadecvati sau absenti. Ventilalia gur5-la-gur[ este eficientd dar concentralia oxigenului inaerul asigurat de ventila{ia salvatorului (aer expirat) este doar de 16'17%; din acest motiv estenecesari inlocuirea acesteia cu ventilatie cu concentratii mai mari de oxigen. de indata ce acestlucru este posibil. Pocket mask este un dispozitiv utilizat pe scar[ larg6; este o mascd similard celeide anestezie care permite ventila{ia gur6-la-mascd are o valvi unidireclionald care direclioneazdaerul expirat de pacient departe de salvator; masca este transparentd qi permite vizualizareaeventualelor secrelii

- sfinge sau lichid de vlrsiturd; unele mdgti au un conector care pertnite

administrarea de oxigen. Cdnd nu existd conector, administrarea suplimentard de oxigen se poateface prin introducerea tubului pe una dintre pa4ile miqtii, cu asigurarea etanqeit[tii adecvate perelieful facial (utilizarea'ambelor mAini permite o etanqeizare maximd) (Fig.a.6.).

ERC-CNRR Pagina247


Fig.4.6.

Utllizarea unor volume tidal mari sau a unor fluxuri inspiratorii exagerate duce la crestereapresiunii in c[ile aeriene, determinand inflalie gasIricia, cu risc de regurgitare qi aspiraliepulmonard secundara. Riscul de inflaJie gastrici este crescut de:

. cale aeriand obstruatd prin pozifie incorectd a capului qi gdtului;o sfincter esofagian incompetent (prezent la tofi pacienlii in stop cardiac);. presiuni de inflatie crescute.

Dimpotriva, daca fluxul inspirator este prea scazut, timpul inspirator va creste, cu diminuareaconsecutiva a timpului pentru efectuarea compresiilor toracice. Fiecare ventila{ie trebuie sd dureze1 secundi qi sd asigure volumul de aer necesar pentru miqcarea adecvatd a peretelui toracic;aceastd reguli reprezintd un compromis intre administrara unui volum ventilator adecvat, cu riscminim de inflalie gastricS qi efectuarea corectS a compresiilor toracice.in timpul resuscitlrii cu cale aeriand neprotejat5, se administreazd, 2 ventilalii dupd fiecaresecvenfi de 30 compresii toracice.

[h3]Baloane de ventilafie autogonflabile

Balonul de ventila{ie autogonflabil poate fi conectat la o mascd faciall,la o sondd de intubalietraheal6 sau orice dispozitiv supraglotic; in absenfa oxigenului suplimentar, baloaneleautogonflabile permit ventilafia cu aer atmosferic (2lVo oxigen). Dacd se poate ataqa un rezervor,la un flux de aproximitiv lQt/min pot fi atinse concentralii de oxigen in aerul inspirat deaoroximativ 850/o.

ERC-CNRR Pagina24B


Degi ansamblul mascd-balon permite ventilalie cu concentralii mari de oxigen, utilizarea luinecesitd un salvator instruit, fiind relativ dificil5 men{inerea etangeitdfii mbqtii pe reliefurile facialeqi menlinerea paten{ei cdii aeriene

- cu o mdn6

- in timp ce cu cealaltA man6 se comprimi

balonul."' Orice scdpare de aer pe l6ngd mascl induce hipoventilalie gi orice tentativd de ventilaliecu calea aeriand obstruatd poate produce inflatie gastricd 332'333 lpro"es care reduce suplimentareficienfa ventilaliei qi creqte semnificativ riscul de regurgitare gastricl gi aspiralie pulmonard).""Manevra de presiune cricoidian[ reduce riscul de regurgitare335'336 dar necesitd salvator antrenat(incorect apliiat5, aceastl manevrd poate face mult mai dificild ventilarea pacientului) .335'337-340

Este preferabil5 tehnica ventildrii pe mascd qi balon cu doud persoane (Fig. a.7.); o persoandmenline masca in pozilie, utilizdnd manevra de subluxalie a mandibulei, cu ambele mdini, in timpce o a doua persoand comprimd balonul. Avantajele acestei metode sunt obtinerea unei etanqeitdlimai bune a m6gtii qi ventilalia eficient5, cu riscuri minime.

Fig. 4.7.

Odati cu insertia unei sonde traheale sau a unui dispozitiv supraglotic, ventilalia se face la o ratdde lg/minut,lard necesitatea de oprire a compresiilor toracice. Etanqeitatea pe laringe, oferitb demasca laringiand nu este suficient de bund pentru a preveni scdparea unui mic volum de aer cAnd oventilalie coincide cu o gompresie toracic[; scdpbrile moderate de aer sunt acceptate, mai ales dacamare parte din acest volum este evacuat prin cavitatea bucali. Scdpdrile de volume mari de aerdetermina o ventilalie inadecvat6, situalie in care devine necesard intreruperea compresiilor pentruadministrarea ventilatiilor eficiente, folosind un raport compresii-ventilatii de 30:2-

ERC-CNRR Pagina249


In prezenta unei cai^aeriene patente, doar prin compresii toracice se relizeaza un grad deventilatie pulmonara.'*o Oxigenul poate fi administrat pasiv, fie cu ajutorul unui tub trahealadaptat (tub Boussignac),348,350 fie asociind o canula orofaringiana la masca standard deoxigen (fara imbogatitor de oxigen).35l Desi un studiu a aratat ca supravietuirea cu statusneurologic nealterat a fost mai mare la pacientii cu SCR instalat in prespital (prin FV) in cazuladministrarii pasive de oxigen (canula orofaringiana si masca de oxigen) decat la cei ventilati pemasca si balon, aceasta a fost o analiza retrospectiva,cu multiple posibilitati de eroare."t Nuexista date suficiente care sa sustina sau sa respinga ipoteza potrivit careia folosirea de rutina aadministrarii pasive a oxigenului in timpul RCP ar determina cresterea supravietuirii, fata deadministrarea oxigenului prin ventilatie cu presiune pozitiva. Pana cand se vor obtine datesuplimentare, administrarea pasiva a oxigenului fara ventilatia pacientului, in timpul RCP, nueste recoman data a fi lutilizata de rutina.

[h2]Dispozitive alternative de cale aeriana

Intubalia traheei este considerata a ft metoda optima de protezare a caii aeriene. S-a demonstratinsd cd fbrd instruire adecvata gi fdr6 experienfd, rata de incidenld a complicaliilor, ca de

_exe-mplunerecunoaqterea intubdrii esof:agien e 16-tlV", in unele studii efectuate cu paramedjci)352-35s saudeplasarea sondei traheale din pozitia normala, este inacceptabil de mare."o Tentativeleprelungite de intubafie traheald au efecte negative; intreruperea compresiilor toracice in timpulacestor manevre duce la compromitereaperfuziei cerebrale qi coronariene. O serie de dispozitivealternative au fost luate in considerare pentru managementul cdilor aeriene in timpul RCP;Combitubul, masca laringianS, tubul laringian si I-gel sunt doar o parte din aceste dispozitivestudiate pAnd acum. Nici unul din studiile realizate nu a indeplinit conditiile pentru a permite caobiectivul principal sa fie evaluarea supravietuirii, mai degrabd s-au concentrat asupra ratei desucces a inserfiei qi ventilafiei. Dispozitivele supraglotice de cale aeriana se insera mai usor decatsonda traheala si, spre deosebire de aceasta, pot fi in general pozitionate fara intrerupereacompresiilor toracice.357

Nu existl date care si suslini utilizarea de rutini a unei anumite tehnici de management a cdiiaerine in timpul RCP; alegerea tehnicii de asigurare a cdii aeriene depinde de circumstanlele deinstalare a stopului qi de experienla salvatorului.

[h3]Masca laringiani (LMA)Masca laringiana (Fig. a.S.) poate fi inserata mai rapid si mai usor decat sonda traheala.3s8-36s Afost studiata folosirea mastii laringiene clasice (cLMA), care este reutilizabila, in timpul RCP,insa nici unul din aceste studii nu a:comparat direct acest dispozitiv cu sonda traheala. Exista ovarietate larga de masti laringiene de unica folosinta care sunt folosite in timpul RCP, insa eledifera de masca laringiana clasica; nu sunt disponibile date publicate despre performanta acestordispozitive.'6u Rut.l.l.aportate de ventilatie eficienta lg-{*Out RCP folosind masca laringianasunt foarte mari pentru studiile din spital (86-100%)3et-370, dar mai putin impresionante (71-g1voyztt-ztz pentru stopurile cardiace din prespital; motivul pentru aceste rezultate relativdezamagitoare nu este cunoscut.

ERC-CNRR Pagina251i


F'ig 4.8.

Pentru personalul fara experienta, ventilatia pacientilor aflati sub anestezie este mai eficienta simai usoara folosind rnur"u laringiana decat masca de anestezie si balon.33l Este de preferat chiarevitarea ventilatiei pe masca si balon ori de cate ori masca laringiana poate fi inserata faraintarztere, deoarece folosirea ansamblului balon-masca laringiana in timpul resuscitarii scadeincidenta regurgitarii, comparativ cu folosirea mastii de anestezie si a balonului."* IJn studiu aaratat valori asemanato are ale gazelor arteriale la pacientii resuscitati cu succes in prespital,indiferent daca aufost ventilati pi masca si balon ,uu ,-u folosit masca laringiana.3Ta

Comparativ cu intubalia traheald, dezavantajele utilizirii LMA sunt creqterea riscului de aspiraliebronqicd gi imposibilitatea ventilSrii eficiente a pacienlilor cu complianld pulmonard redusb saucu complianfd redus[ a peretelui toracic. Nu existl date care si stabileascd dacl este posibil6 saunu ventilatia eficientd prin LMA frrd intreruperea compresiilor toracice. Ventilatia eficienta intimpul efectuarii compresiilor toracice reprezintd unul din principalele avantaje ale r,rtiliz[riisondei traheale. Exista extrem de putine caztri de aspiratie traheo-bronsica raportate in cazulfolosirii LMA in timpul RCP.

Ih3]CombitubulEste un tub cu lumenul dublu, care se introduce ,,in orb" in cavitatea bucal5 qi care realizeazd ocale aeriand patentd indiferent de pozifionarea sa finald (in trahee, respectiv in esofag). Existamulte studii d"rp.. utilizarea Combitubului in RCP, ventilatia eficienta fiind realizata in 79-98o/o

ERC.CNRR Pagina252


dintre pacie nti.372'37s-382 Datele obtinute in doua studii rando mizate de tip caz-control au aratat canu exista nici o diferenta in ceea ce priveste supravietuirea intre folosirea Combitubului sau aintubatiei traheale pentru SCR din prespital.381'tn Utilizarea Combitubului este in scadere, inmulte tari fiind inlocuit de alte dispozitive, cum ar fi tubul laringian.

[h3]Tubul laringian (LT)A fost introdus in 2001 (Fig.a.9.); este cunoscut ca dispozitivul supraglotic,,rege" in SUA. Lapacientii sub anestezie, performantele LT sunt superioare celor ale cLMA si ProSeal LMA.383'384Dupa doar doua ore de instruire, asistentele au inserat cu succes LT si au ventilat corespunzator80% din pacientii in SCR din prespital (24 d,e cazuri din 30).38s Versiunea de unica folosinta atubului laringian (LT-D) a fost inserata cu succes de catre paramedici in92 de cazuri de SCR inprespital(85 din prima incercare si 7 din a doua).386 Intr-un studiu de RCP realizat pe manechin,folosirea LT-D a redus semnificativ timpul de ,,no-flow" in comparatie cu sonda traheala.3g7

[h3] I-gel

Mansonul dispozitivului este fabricat dintr-un elastomer termoplastic si nu necesita a fr umflat;partea longitudinala are incorporate un dispozitiv antimuscatura si un tub ingust de drenajesofagian (Fig a.10). E,ste foarte facil de inserat, necesitand inpJryc-tie minima, si poate realiza opresinne de etanseitate la nivel laringian de 20-24 cmHzO. 388' 38e h doua studii efectuate pemanechin insertia l-gel a fost semnificativ mai rapida decat in cazul altor disspozitivesupraglotice de cale iriana.3sT'3e0 Usurinta cu care se insera I-gel si scaparile aerice reduse ilfac ca teoretic sa fie un dispozitiv foarte atragator intraresuscitare pentru cei nefamiliartzati cumanevra de intubatie traheala. Exista raportari despre folosirea I-gel ir],tinpul stopului cardiac,insa se asteapta mai multe date despre utilizarea lui in aceasta situatie. )at' raz

ERC-CNRR Pagina253


Fig.4.10i

[h3]Alte dispozitive de cale aeriana

[h4]ProSeal LMA

ProSeal LMA (PLMA) a fost studiata in amanunt la pacientii aflati sub anestezie, insa nu existastudii in ceea ce priveste functionarea si performanta in timpul RCP.Are cateva proprietati care ofac, teoretic, mai potrivita pentru afiutilizata in timpul RCP decat cLMA: etanseitate mai buna lanivel laringian, permitand ventilatia cu presiuni mai mari, "' includerea unui tub de drenaj gastriccare permite aspirarea continutului gastric lichidian regurgitat la nivelul esofagului superior sipasajul unui tub gastric pentru drenarea continutului gastric lichid, precum si un dispozitivantimuscatura.ProSealLMA este usor mai dificil de inserat decat cLMA si relative scumpa. Supreme LMA este oversiune de unica folosinta a PLMA. Studiile effectuate la pacientii sub anestezie au atatat ca estemai usor de inserat decat PLMA si asigura o presiune de etanseizare la nivel laringian de 24-28cmHzO. 3e4-3e6 Sunt asteptate date despre ttilizarea SLMA in stopul cardiac.

[h4]Intubating LMA trt*Ol

ERC-CNRR Pagina254


Ih3] Securizarea sondei traheale

Deplasarea accidentala a sondei traheale poate aparea in orice moment, mai frecvent in timpulefectuarii manevrelor de resuscitare sau pe durata transportului. Cea mai eficienta metoda desecurizare urmeaza inca a fi determinata; este indicat a se fixa cu benzi de leucoplast, fasa saudispozitive speciale.

Ih2] C ricotiroidotomia

Se pot intdlni situalii cdnd al'f,t ventilafia pe mascd gi balon cAt qi intuba\ia traheei sau folosireadispozitivelor supraglotice de cale aeriana sunt imposibil de realizat (traumd facial| sau extinsa,obstrucJie laringiana prin edem sau corp strain). Asemenea situalii impun efectuareacricotiroidotomiei pe ac sau chirurgicale. Traheotomia de urgenld nu este de recomandat fiindcronofagd gi presupun6nd abilitdli chirurgicale precum qi instrumentar adecvat.Cricotiroidotomia chirurgicald asigur[ o cale aeriand definitivd care poate fi utilizatd pentruventilafie p6'ndla efectuarea intubdrii semi-elective sau a traheostomiei. Puncfia cricotiroidianl esteprocedura de ales intr-o asemenea situafie, realizdndu-se rapid qi cu echipament minim. Este omdsur[ temporari pAnd la realizarea unei cbi chirurgicale. Asigurl oxigenare pe o perioad[ scurtlde timp; necesitl o canuli cu diametru mare, care sd nu se cudeze, o surs5 de oxigen cu presiunemare; prezinti risc crescut de barotraumi qi este ineficientb la pacienlii cu traumi toracicS. Existdde asemenea risc de ventilafie inadecvatd sau imposibild prin cudarea canulei; nu poate fi utilizatl'in timpul transportul ui.

IhU4f Circulatia

[h2] Medicamente si fluide utilizate in stopul cardiorespirator

Acest capitol cuprinde: medicamente folosite intraresuscitare; medicatie antiaritmica in perioadaperiarest; alte medicamente folosite in perioada periarest; fluide; cai de administrare amedicamentelor. S-au efectuat eforturi sustinute ca aceste ghiduri sa contina informatii exacte, insamajoritatea datelor acttalizate sunt furnizate de companiile farmaceutice relevante pe piata.

[h2]Medicamente utilizate intraresuscitare

in timpul terapiei imediate a unui stop cardiorespirator sunt recomandate numai cdteva droguri,evidentele stiintifice pe care se bazeaza utilizarea lor fiind limitate (in ceea ce priveste intervaluloptim de administrare a medicamentelor, ordinea in care acestea se efectueaza, precum si dozaoptima). Administrarea lor trebuie avutd in vedere numai dupd aplicarea gocurilor electrice (dacdacestea sunt indicate) qi ilupS ce s-au inceput compresiile toracice 9i ventilafia mecanici.

ERC-CNRR Pagina259


In primele minute dupd oprirea cordului, victima mai poate respira slab sau poate avea gaspurirare, zgomotoase care nu trebuie confundate cu respiralia normal[. Incerecarea de a determinaexistenfa unei respiralii normale privind-ascultAnd-simlind nu trebuie sb dureze mai mult de l0secunde. Dacd salvatorul nu este sigur cd victima respird normal trebuie sd acfioneze ca gi cum eanu ar respira normal .

5a. Dacd victima respirl normal

se aqeazd victima ?n pozilie de siguranJd (vezi mai jos);salvatorul va trimite sau va pleca dupa ajutor

- va apela 112 sau numirul local de urgenfb,

pentru chemarea ambulanfei;va continua sd evalueze respirafia victimei urmirind dac[ aceasta ramAne normali.

5b. Daci victima nu respird sau respird anormal

salvatorul va trimite pe cineva dupd ajutor, sI gdseascl gi s[ aducd un DEA dacl acestaeste disponibil; sau, dac[ este singur va folosi telefonul mobil pentru alertareaserviciilor de urgen![

- salvatorul va pdrasi victima numai daci nu are altd alternativ6.

se incep compresiile toracice dupd cum urmeazd:o se ingenuncheazd,lirnglvictim[;o salvatorul plaseazl podul unei palme pe centrul toracelui victimei; (care este in

jumitatea inferioard a sternului victimei)o podul palmei celeilalte mAini se plaseazd peste cea aflati.pe toraceo se intrepStrund degetele mdinilor evitAndu-se compresia pe coastele victimei. Nu se

indoiesc coatele. Nu se vor face compresii la nivelul abdomenului superior sau lanivelui apendicelui xifoid (partea inferioara a sternului).

o salvatorul se va poziliona vertical deasupra toracelui victimei qi va efectuacomprimarea sternului cu cel pufin 5 cm (fdrd a dep[qi insi 6 cm)

o dupd fiecare compresie indepirtafi presiunea exercitati pe torace fdrd a pierdecontactul intre mdini sau intre palml qi stern; repetali compresiile cu o frecvenli decel pulin 100 pe min (frrd a depdqi 120 pe min)

o compresiile qi decompresiile trebuie sd fie egle ca intervale de timp.

6a. Combinarea compresiilor toracice cu ventilatiile.

. dupb 30 de compresii se deschide calea aeriand folosind hiperextensia capuluiridicarea mandibulei

a

a

$r

ERC-CNRR PaginaTT


(Fig 2.s)se penseazl pdrtile moi ale nasului folosind policele qi indexul mdinii de pe frunte.se dechide cavitatea bucald a victimei mentinAnd insd bbrbia ridicatS.salvatorul inspiri normal qi pune buzele in jurul gurii victimei asigurdnd o bundetangeitate.

r salvatorul expird constant in gura victimei pre! de I secundd, ca intr-o respiralienormal[, urm[rind ridicarea peretelui anterior al toracelui

. se mentine capul in hiperextensie qi bdrbia ridicatd, se indepdrteazd gura de guravictimei qi se urmdreqte revenirea toracelui la pozilia inilialS ca intr-un expir normal;aceasta este o ventilafie eficienti.

. se inspiri normal qi se repetl ventilalia pentru a obline douS ventilalii eficiente. Celedouiventilalii trebuie sd fie efectuateinmai pufin de 5 secunde. Apoi, fbrl intdrziere,se repozi{ioneazd corect mAinile pe sternul pacientului gi se efectueazd incd 30 decompresii toracice.

o se continu[ efectuarea compresiilor toracice qi a ventilaliilor intr-un raport de 30:2.o intreruperea manevrelor pentru reevaluarea victimei este indicatl doar dac[ aceasta dd

semne de trezire: se miqc6, deschide ochii sau respiri normal; altfel nu intrerupeliresuscitarea.

DacI primele ventilalii nu produc ridicarea peretelui toracic, atunci, inaintea utmdtoarei incercdri:. se privegte in gura victimei qi se indeplrteazd orice obstruclie;. se reverificd extensia capului qi ridicarea mandibulei;. oricum nu sunt recomandate mai mult de doul incercdri de a ventila inaintea

relulri i compresii lor.DacI sunt prezenli mai. mult de un salvator, cel[lalt ar trebui sd preia resuscitarea la ftecare 2minute pentru a evita apari\ia oboselii. Asigurafi-vd cI intreruperea compresiilor este minimd intimpul schimbului salvatorilor.

a

a

a

ERC-CNRR Pagina 1B


[h2] Obstruclia de cale aeriand cu corp striin (OCSCA)

Obstrucfia de cale aeriand cu corp striin (OCSCA) este o cauzd neobignuitd, dar potenlial tratabildde moarte accidentall.eT Semnele qi simptomele care fac posibild difern{a intre obtrucfia ugoard decale aerianl qi cea severi sunt rezumate in Tabelul 1.1. Algoritmul de interven{ie in caz deOCSCA la adult este prezentat in Figura 1.3.

Obstructia cailor aeriene superioare cu corpi straini

Fig.1.3.

th| Terapia electrici: defibrilatoarele externe automate, defibrilarea, cardioversia 9ipacing-ul

[h2] Defibrilatoarele externe automate

Defibrilatoarele externe automate (DEA) sunt dispozitive sigure gi eficiente atunci cdnd suntfolosite de persoanele laice sau de salvatori profesionigti (in spital sau in afara lui). Folosirea DEAde catre o persoani laicd permite defibrilarea cu multe minute inainte de sosirea ajutoruluicalificat.

[h3] Secvenla utilizirii DEA

Algoritmul ERC de utilizarea DEA este arbtat in Figura 1.4.

ERC-CNRR Pagina2l

ghid de resuscitare

Documents