\ .

I

II

I

.~'{~I,

\1

t,~1

.J

'1\\

,i';'

~'''.

I

~

perioada II

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

- identifica cauza oboselii- ajuta pacientwl &~~ p!anific€ activit{ftile cotidien€- observa daca perioadele de odihna corespund necesita.tilororganismului- stimu!eaza. increderea pacientului in fortele proprii $i in ceicare il ingrijesc- invata pacientul cum sa execute tehnici de relaxare- ajuta la aplicarea corecta a acestora'- observa $i noteaza functiile vitale $i vegetative,somn-odihna, comportamentul pacientului- administreaza medicatia indicata de medic- observa efectul acesteia

OBIECTIVE

Pacientul safieodihnitcu

,tonusul, fizic$i psihic bunin decursde ztle

Pacient cu oboseala

Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevan. ' de a dormi !?i a se odihni

Rolul asistentei in satisfacerea nevoli de odihnaa pacientului"'

- Interven1=iile asistentei -

233

Aprecifhea gradu/ui de adaptare a pacientului la mediul spitalicesc:- activitatea din mediul spitalicesc poate avea ca elect modificarea'.obiceiurilor de somn $i odihna ale pacientilor spitalizati

,--c.importantamodificarilor depinde de"' starea fiziologica $i psihica apacientului $i de loculunde este piasat.

As/stenta trebuiesa cunoasca nevoile fiziologice de somn ale pacientilor, sa Iesupravegheze somnuldin punct de vedere cantitatili $i calitativ, sa recunoasca

,"seFnflefecare' int:if;giinesatisfacerea'nevan de' i5tiih'lia,'Sa depisteze cauie/e .$rsal(,) ,indep8.rteze.. ,

Reducerea zgomotului in mediul spitalicesc:- inchiderea u$ilor /a saloane- reducerea volumului unor aparate din apropierea saloanelor (telefon,

radio, T.V., compresoare etc.)- purtarea pantofilor cu talpa de cauciuc, nu tocuri de metal- evitarea discutiilor cu voce tare, a trantitului usilor- manipularea cu grija a carucioarelor, a truselor cu instrumente $i a

materialelor de curatenie (galeti)Asigurarea confortului:

--,diminuarea surselor de iritalie fizica.- atenuareadurerii- asigurarea unei bune igiene corporale

I ,

'I "Manifestaril de dependen1=a: '

INTERVENTIILE SISTENTEI, AUTONOME$I DELEGATE

- discuta cu pacient I pentru a identifica cauzele disconfortului(tea.rna,etc) 'j'ih: ,,1', - ~- favorizeaza odihn pacientului, prin suprimC\(~asurseior care-ipot determina disco fortul $i iritabilitatea "- creeaza senzatie e bine pacientului, prin discutiile purtate- faciliteaza contact I cu alti pacienti, cu membrii familiei- aplica tehnici de i grijire curenta, necesareobtinerii starii desatisfactie- observa $i noteazt\ schimbarile

- Palida, exprima tri$tetea

- incercanati, privire~ inceto$ata- Rar, lent, slab batJt

- Tendinta de scadere a valorii normale

Fala

4. Oboseala: tenZa~ie penibila,inso~ita de inactivi ate, stare de ,el;J,lIizare

nervoasa ~i musculara '

- Interven1=iile asistentei -Patient cu disconfort

232

OBIECTIV

Astenie ! - Scaderea fortei

Tensiuneaarteriala

OchiiPulsul

Pacientul sabenefici,e.zede confortfizic $i psihic

Starea I - Plictiseala, apatiepsihica

Greutatea 1- Scaderea acesteicorpului -

Aspectul I - Palide, transpiratii recii tegumentelor

''''oJ.' l"SomnuP"'" -I - S~nolenta diurn"" < ~"';

II

I

II

.~.~

e, in cbnti~uare,pacientului i se reco anda:

- sa-$i Tncordeze mU$chii (numaran In gand pan a la 8-10), apoi sa $i-i. re'/axeze (pe aceea$i durata); se in pe de la labele picioarelor ~i se ~ontinua

CU totcorpul pana la cap, in felul ur ator: ri - selnqordeaza puternic degetel de la picioare, apoi, se relaxeaza• -' se incordeaza $i se relaxeaza leznele- 5e continua cu gambele-incor te-relaxate, imaginandu-$i ea membrele,au devenit foartegrele, iar salt a~a""lepreseaza in sus' • .

; -; s~ i~c()rdeaza ~i, apoi, se rela aza genunchiul.Se'coT)tinua Tn acest fel, contraetand f ecare mU$chi $i numarand pana la zeee,

iar apoi sa relaxeaza.Tahnica include $i umerii: se ridica, apoi, se relaxeaza. Deasemenea,seef~etueaia mi$cari de f1exi ~i extensie ale degetelor de la maini. Dincand, in c~pd, i. :,5esugereaza pacientului ca salteaua ii preseaza spatele, coatelesau 0 altap'ar;te',~ corpu/ui, acest lucru dAndu-j 0 senzatie de p/utire.

Aplicarea :tehnicii de relaxare preze tate mai sus necesita aproximativ 15minuter.N.eto9~Jeste deosebit de efieace tunci cand pacientul 0 utilizeaza singur,de pat~q()ripe!zi:d!mineata la trezire, inai te de pranz, inainte de cina $i inainte deamerge!a culcare.

Telin..':.id.l :.de r....~..•...I.a.x...•.are., folosita in mod r~petat, contribuie la seaderea nivelului detensiurie 13. paeientului in intervalele dintre exercitii.

Un alt :~xerdt.iu de'relaxare este medit ,/ia.

EXERCIJI/ PENrrRU MEDITATIE

I: :~oj:;

a) Sa sta inpozitie $ezand sau culcat.jcu ochii inchi$i, $i se incearea relaxareatuturar rhu$Chilor, incepand cu picioarele.

b) Se inspira, lent, pe nas (se poate nu ara pana la patru); se expira lent, printrebuze (se pdate humara pana la $ase), in itm natural.

c) Se supravegheaza corpul pentru zon Ie de tensiune $i se relaxeaza con$tientaeeste zone; corpul sa fie relax at ~ odihni. .... . .. '., . . ,',

'd) Se' conUnua'respi~ia, a$a cum es e descrisa rnai -s~;,- eO~$tientizandu-se -sentimentu/ de bine al corpului; aceasta et pa poate fi coritinuat~ timp de 10-20 deminute sau, dupa cinci minute, se po ate tr :ce la punctul e) .

e) Se asculta un sunet sau se vizualize za 0 imagine pentru relaxare, in timp cese continua exercitiile deserise.

f) in acest moment, poate fifolosita ~tosugestia; de exemplu: "am controlulasupra intregului'C. orp; atunci cand sunt te sionat, ma pot 0pii, pentru a inspira totaerul de care am nevoie ~i pentru a alung tensiunea".

.. g} Dupa autosugestia mentala, se conti ua respiratia lenta $i se revine treptat lastarea mentala normala. .

h) M.~ditati~. poate fi folosita in arice mloment in care este necesara obtinereaunei stari de relaxare (de exemplu, pentru r induce somnul).

23

....(;., ~

234

- asigurarea lenjeriei pe pat curata ~i uscata- asigurarea unei temperaturi adecvate in salon- adoptarea unei pozitii comode, pe saltele confortabile- diminuarea interventiilor de ingrijire in perioadele'de somn_ promovarea unei activitati zilnice (ex. participarea la ingrijiri)_ crearea unui mediu de siguranta fizica ~i psihica (bare laterale la pat,

lumina de veghe)_ statuireapaciehtului sa-~i goleascavezi.:ia urinara inaint,e de culcare

Favorizarea ritualurilor adormirii:- aerisirea salonului- exercitii de relaxare- citit- privit la televizor

Educalia pacientului:- stabilirea unui orar de sornn ~i odihna •' !..'

- explicarea rolului somnului ~i odihnei pentru refacereaorgani~mul.ui_ necesitatea evitarii factorilor care influenteaza somnul '~i .odihna (obo-

seala, stresul, cafeaua, alcoolul, mediul cu supraTncarcare .de stimulisenzoriali) .

Exerci~ii de relaxare

Exercitiile de relaxare pomesc de la un model holistic al starii de boala $isanatate, model bazat pe prezumtia ca individul este 0 entitate psiho-biologiea

unitara .

Se pot utiliza diterite tipuri ~i tehnici de relaxare. Pacientulva fi intrebat mai intaidaca vrea sa invete 0 anumita tehnica de relaxare, pe care apoi 0 va putea aplieasingur. Daea pacientul i$i manifesta dorinta de a invata, asistenta Ii va prezenta 0

vederegen~rala asupra a ceea ce i se va cere safaca. I se va arata cat deiri1port~lf1t.este ca'grupele 11m!'! de mU$chi $i artiClJlatiile sa fiuJie:incordate $i in ,tensiune; in timpul aplicarii tehnicii de relaxare, asistenta va folosi -0 voce calma,Iini$tita. .

• Pacientul va fi rugal:_ sa se intinda foarte lini~tit, astfel ineat bratele, picioarele, spatele $i gatul

sa fie intr-o pozitie confortabila .-sa-$i aminteasca un moment sau 0 oeazie dinviata lui cand s-a simtit

foarte lini$tit $i fericit_ sa inchida oehii $i sa-$i concentreze gfmdurile asupra acestei amintiri_ sa inspire incet $i profund, de cinci ori, expirfmd lent aerul printre buzele

stranse .- sa-~i relaxeze pieptul $i stomacui

I

,t!

"\

.•~

I ~~ ..... _ ...

~~

Manifestari de independen~a

237

- Credinla: indivizii care adera la 0 religie sau la ideologie poartave$minte sau obiecte care sunt semnificative pentru ace$tia saupentru comunitatea carora Ie apar1in. In plus, purtarea uniformeipermite indivizilor sa se distinga in societate ca facand partedintr-un anumit grup.

- Emofiile: influenteaza alegerea ~i purtarea ve$mintelor carepermirr~rimarea unor' sehtimente ~i a unei tf'i'tri de confortpsihic.

Clima: cea calda obliga indivizii sa-$i aleaga ve~minte care sa Iepermita mentinerea temperaturii corpului; pentru a impiedicaacumularea de caldura $i umiditate se vor purta ve~minte albe,largi, ample, u$oare. in timp ce ve$mintele de culoare inchisa $igroase mentin temperatura corpului in limite normale,impiedicand pierderea caldurii.

Statutul social. societatea, prin normele sale, impune indivizilorun statut care-i obliga sa S8 imbrace $; sa poarte obiecte princare sa dovedeasca rangullor social. Dupa conditiile financiare.pot aparea limite in alegerea $i purtarea Imbracamintei.Munca: conditiile de munca pot, de asemenea, influen!aalegerea $i purtarea ve$mintelor. .Siguran!a muncii este data de echiparea cu obiecte speciale de Ivestimentatie. protectiv impotriva accidentelor, frigului, ..zgomotelor etc. ICullum, p'in vc,minto so poate cont,ibui la conse"'a,"a Itraditiilor $i, de aC,eea,oamenii adopta imbracamintea care Ii vadistingede ceilalti (portul popular). ,.

;i'i

I _ ~.'.•

psihOlogici

Sociologici ~iculturali

~'~n:n.ifi~li.a",;. ::~~$n:i{1t~:tqt~~ac£1 ac~.ryl corpul.uillan, i1.9scund.e. $id.1: ve!;anmtelor proteJeaza . . __

- ele sugereaza apartenenta sau neapartenenta la un grup"

social, profesional, cultural, religios etc."

Alegerea 1- ve$minte alese dupa gust $1 circumstan!e (personalitateapersonal a individului. ocazii festive, protejarea corpului de intemperii,

preferinte vestimentare, modal

Sortarea - adecvate functiilor psihologice • in concordan!a cu importan!ave~mintelor acordata Imbracamintei $i tinutei personale

Calitatea - adecvate c1imatului,statutului socio-culturalve~mintelor

.,'

n~eaza satisfacerea n~voii

236

, rJ:: :.•'''' . ,,. \!""'_~ ~t;::.. ';, ., ;". "~.i _ la. 1'..

:- ~~rsta~~empe a!ura co:puluivariaza in 'f~~ctie.de varsta; L.mdlVldull$1 proc ra ve$mmtele adecvate pentru a se proteJaIimpotriva variatiil r temperaturii mediului ambiant.- Copiii mici $i p rsoanele In varsta au'temperatura corporalamai coborata dec t persoanele adulte, decHrebuie sa utilizezeve$minte mai c" Iduroase (copiii au tendinta mai mare depierdere a tempe aturii datorita unui sistem de autoreg!are mailabil, fiind in dezv Itare, iar varstnicii, datorita diminuarii functi!iororganismului).- Talie, statura: i1vederea asigurarii star,ii"de bine, indivizii i$ialeg v8$mintele i functie de talie $istatura.- Activitate: pent u confort $i libertatea In mi$care, indivizii infunctie de activita e poarta ve$mintele adecva,te.

6. NEVOIA PE A S~ iMBRAcA $1 DEZBRAcA

Jmbriieiimintea este eel mai evident indicatoral apartenenlei la diferitele subeulturi'

(L Chelce~)

in satisfacere?ilevo,iicf.llul, contrar animalelor, are n voie de haine cu care's~~e imbrace, pentru a

se proteja de rigorile c1imei; preoc pat de sanatatea sa;el~'t$i alEi'geve$minteleadecvate circumstantelor $i necesit tilor proprii. , ,"~

Ve$mintele atesta integritatea i dividului $i ii protejeaza intimitatea' Sexuala. inplus, imbracamintea, din punct de edere estetic, contribuie;ia,,expreSia corporali'!$i participa. in mod semnificativ, la omunicare.

Defini~ie '4 p.

Este 0 necesitate proprie indivi ului de a purta imbracaminte adecvata dupacircumstante, temperatura zilei, a tivitate, pentru a-$i prot,eja corpul de rigorileclimei {frig, caldura. umiditate), per itandu-i 0 Iibertate a mi~carilor.

Ve$mintele asigura 0 buna exi enta $i proteetie a intirriiffitii sexuale $i au, deasemenea, 0 semnificatie aparte p ntru un grup, 0 ideologiesau lin statut social.

Ve$mintele pot deveni elemen de prelungire a persona,lilaiii" alegerea unuiornament, exprimand individualitate ,sentimentul de demnitate $i autorespect.

Lipsa de imbracaminte poate re rezenta 0 pierdere a libertatii (cand este obligatsa poarte ceea ce nu-i face placere $i un mijloc de pedepsire; ,

Din punct de vedere al psihiatril r, vestimentatia este un semn de sanatate. 0imbracami~te bizara, stridenta. cu multe podoabe poate exprima chiar 0 boalapsihica.

~ .• 't.-.~"-: -,4.-' •

BiologiciI'

I~I:

I

11

I'

I

1

I

1

II

1

"'"I~-I

IIIII1

.~.-'.1..1III

irnbraca~i dezbraca~inuta vestimentaradependen~a

23

- e:;;ecuri.-'-conflicte- saracie'pier'clerea cuno$tinlei

- insuficienta cunoaftere de sine, a celorlal1i :;;ia mediuluiTnConjurator

-'- insuficienta cunoa:;;ter$de sine, a mediului inconjurator

!.

:.-Apatie In a se Imbrac- Acces de melancolie

incapacitatea extrinsec,- obstacole ce impi~dica mobilizarea membrelor superioare

(aparate gipsate, sistemje de imobilizare - chingi, benzi adezive,pansamente, plagi)d~zechibre

- durere '- slabire

. - fatigabilitate

, :- tulburari de gandire-'-anxietate- stres:- pierderea imaginii de sine-:-pierderealseparatia'~~ituatie de criza

1. :Dificultatea de a 5

2. De~'nteresulpentrManifestari d

prez~nta~ doua probleme de depe

.""}j,,.' ',. ••• ::L.'.-::..•..;.~. " •• .~~ :4"," ... ," .. ':;W:-Y '. ......~

D.ficultateal i - Dificultatea de a-91Inc eia 9i descheia nasturilincapaciti:m~a 1-_ Dificultatea sau inCa acitatea de a-$i mi:;;camembrele su-de a se perioareimbraea ~I . - Dificultatea de a se inqalta 9i descaltadezbraea

" Refuzul deai .se imbraea ~idezbnlca

"'..}

~ •..-

-

"'"i

238

incapacitatea intrinseca- fezarea fizica (fracturi, arsuri, plagi)- diminuarea motricitatii membrelor superioare (slabiciune,

paralizie, hipotonie, pareze) ,- absenta unui membru superior sau unei portiuni din mem-

bru (bont)

II. Dependenta in satisfacerea nevollde a se imbraca $; dezbraca

- Interven~me asistentei -

Mentmerea independentei

Surse de dificultate

. Problemele de dependenta In satisfacerea acestei nevoi sunt:1. Dificultate de a se imbraca ~i dezbraca2~Dezinterespentru' tin uta vestimehtara ,. ,. 3~Neindemanarein a-~i alege hailie potrivite (anexele 2 ~i 3)

De ordln flzie

- invata persoana sa-:;;i aleaga imbracamintea corespunzatoare climei,temperaturii mediului Inconjurator, activitatii, varstei " '

- exploreaza gusturile :;;isemnificatia ve:;;mintelor la fiecarepersoana- Incurajeaza perSOafl':\pentru a-:;;ialege singura imbracamintea, prnamentele,

accesoriile dorite

Proprietatea - reliefeaza nivelul socio-economic, statutul socialve~mintelor

Purtarea de - pune In eviden1a rangul social, insemnatatea personala (prinobiecte medalion, talisman), functie religioasa, secta religioasa,semnificative calitatea de functionar de stat, ritualuri etc.

Exig~nte in moda, norme sociale; ordonat, curat tot timpul,lri orice activitateintimitate - functionala, estetica~ •._e- '; .< . .,. "-:.. ,. . - , .

Capacitatea - mobilitate articulara, tonus muscular, maturitate psiho-motoriefiziea de im-

~i;. ~ ; _ , ,

braeare ~idezbraeare ".:'

Talie ~i - varsta, sarcina, grad de dezvoltare a tesutului adipO'setc.statura

}, ...•

- Interven~iileasistentei -Pacient cu dificultate de a se i~braca ~I dezbraca

- Imbrckamima exc!gerata, caraghioasa, coafuri bizare

240

INTERVENTIILE A ISTENTE/, AUTONOME $1 DELEGATE

- educa pacientl privind importanta; vestimentatiei inidentificarea perso a1itatii ' ,- noteaza zilnic i teresul persoanei pentru a seimbraca $idezbraca- supravegheaza c ce se imbraca ."::' i:- explica legaturile dintre tinuta vestimentcl'r,a.limagirye$i stima~~M .. .

-.,.incurajeaza paci ntul ~;.'0

- identifica capacit tea $i limitele fizice ale persoaneiirigrijite- ii acorda timp uficient pentru a .se imbrika $i dezbraca;recomanda, daca mete$te, sa se imbrace in fotoliu $ezand- sugereaza aparti atorilor sa-i procure pacientului haine largi,U$orde imbracat, c mod de incheiere simplu; incaJtaminte fara$iret- face zilnic exercit i de motricitate fina cu pacientul descriindu-igestica necesara i bracarii- asistenta imbrac ~d:ezbr.aca pacientul in :G~z:dE;:parA1i4.ii"ilJ~me.r:nQr~or,,sustin. mt m~l11brulparalizat in timpul irnbracarii;incepe imbracareacu membrul paralizat $i apoi cu cel sanatos$i dezbr,icarea in od invers.

- evalueaza grad I ~ confuzie $i observa schimharile decomportament, ori ntandu-I regulat in timp $i spatiu- solicitapersoan- sa se imbrace, vorbindu-j. c1ar,distinct, curespect $i rabdare, respectand ritmul acesteia-: explica gesturil pe care trebuie sa Ie faca pentru a seimbraca, in Iimbaj i teligibil- a$aza obiectele 10 camera in aceea$i ordine tot. timpul, iar

. hainele in ordinea f Icsirii lor $i solicita paciefltuiuila dezbracaresa Ie puna in ordin inversa

•....~

{iliibr.~«:~rea_~i1lez6i"aC'i'rea": paciEmtu lui~,-- -------~- protejarea corpului $i asigurarea intimitatii

- alegerea lenjeriei in functie de:- sex (ci'tma$a de noapte sau pijama)- temperatura rnediului"

....oJ g.t. vatsta' , .. - -

- talie ~i statura (sa asigure lejeritatea mi$carii)- de integritate fizica $i psihica a pacientului (comoda $i cu

mod simplu de incheiere)- pregatirea lenjeriei la indemana pacientului- explicarea tuturor gesturilor ce urmeaza a fi efectuate- incurajarea pacientului sa participe, pe cat posibil, in functiede capacitatea $i Iimitele sale fizice- felicitarea pentru fiecare progres .-ajutarea pacientului in efectuarea tehnicii sau efectuarea inte-grala a tehnicii (Ia nevoie, se efectueaza de catre douaasistente).

" Viafa este ansamblul funcMorcare rezista mor/Ji "

(Bichat)

Defini1=ie

•••• 0,

7. NEVOIADE A,.M.e.NTlNE TEMPERATURA'CORPULUI-iN- LIMITE NORMAlE

Seop

Interventiileasistentei

IIDE RET/NUT:-':In::ca~!mfectiu nilopla:iiiveiul.-rhemorefor-supe.rioare;: se:inGepe'cu.aezbracare~;(memb(Uluirsanams~irnb'facarea..rncer,.a:nd~cu:memotUl:-a:fectat:;J- In cawl afectiunilor la membrele inferioare, nu se recomanda pijamaua- sustinim~amembrului paralizat.- acordarea de trmp suficient pacientului pentru a efectua tehnica- abordarea pacientului cu rabdare $i calm

Mentinerea temperaturii in limite normale esle necesitatea organismului de aconserva0 temperatura la un grad aproximativ constant, pentru a-$i menline stareade bine.

I. Independenta in satisfacerea neva;;Temperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre

termogeneza $i termoliza. Menlinerea echilibrului este asigurata de func!ionareacentrilor te\moreglatori, situati in hipotalamus.

241

.~-.

------------~--~

- Neadecvate talieil masei corporale

~~

Pacientul cutulburaripsihicereca~tigaindependentade a seimbraca $idezbraca intermen de...

OBIECTIVE

Pacientul sacunoascaimportantasatisfaceriide a seimbraca ~idezbraca intermen de...

Pacientu/ sase poataimbraca ~idezbracasingur intermen de...

AlegereainadecvaHide ve~minte

Ve~minteinconfor-tabile_.._.~.~'--

Dezbracarecontinua

"IIIIIIIIIII" =~.

III'\1-

:~IIIIIIII

.:.;

IIII

~_.,Manifestari del independen~a

,- nou-'nascut $i copilul IC 36,1-37,8° C- adult 36-3]0 C obtinut" prin masurare In cavitatea axilara-'-varstnic 35-36° C'- Prin masurarea temp raturii In cavitatile Inchise (reet, vagin,cavitatea bueala) valoril sunt eu 0,3-0,5° C mai mari decat celeaxilare.

:- culoare roz, temperat ra calduta- transpiratie minima- senzatie placuta tala e frig sau ealdura-18-250 C

- Exercijiul - In tim~UI activitatii musculare foarte intense,temperatura eorpului pate cre9te cu 2,2-2,]0 C peste valorilenormale, dar revine c nd activitatea Ineeteaza. Temperaturacbrpului scade In timp I inactivitatii.

• I - Alimentajia - ingesti de alimente, In special proteinele, ridicatemperatura corpului.

- Variafia diurna -:-tern eratura corpuJ';k.,'ariazaIn funcpe d9 orazilei: este minima Intre rele 3-5 dimineata (remisiune matinala),datorita diminuarii pro eselor metabolice In timpul somnului;este maxima seara, Int e orele 18-23 (exacerbarea vesperala);valorile matinale sunt c 0,50 C mai mici decat vesperale- Sexul - la femei te peratura corporala Inregistreaza valoripeste 3]0 C In a doua jumatate a ciclului menstrual, In timpulovulatiei.

- Anxietatea-i EmojiJle puternice ppt determina 0 cre$tere a temperaturiicorporale

_'I Locul de munca qu conditii de cre$tere sau scadere atemperaturii mediului lambiant pot determina dereglari aletE:)mperaturiicorpului

- Climatul - umed 9i cald determina cre9terea temperaturiiCorporale, climatul r ce $i umed determina scad~rea

.' t~rnperaturii corpului ,:.... ji~,_.iLocuinja - temperat ra Incaperii influenteaza temperatura;1; 'coqJt'Hui. AsHel: cam ra supralncalzita produce cre$terea.. : temperaturii corpului pr n radiatia aerului catre individ, Acela$i. \ fenomen, In sens invers se Intampla cand temper~tura locuintei

este scazuta.

~:::

---"~-'-Temperaturacorporala '

Piele

Temperaturamediuluiambia!"!t

'Pa"ctoriici:ii'i"e influe~.:!aza satisfacerca nevcii

i _ Varsta. Nou-nascu;ul $i copilul mic ~u'termoregla~ea fragila:ldatorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperatura lor !corporala este U$or influentata de cea a mediului ambiant.Temperatura corpului la nou-nascut este cuprinsalntre 36, 1 ~i37,8° C:

_ Adultull$i mentine temperatura corpului Intre 36-3]0 C

_ Varstnicul, prin diminuarea proceselor nervoase, este pre-dispus la temperaturi In jur de 35-36° C (prin diminuareaproceselor oxidative). '

Factoribiologici

242

In producerea de dildura - termogeneza - interVin procesele biochimicecaldura fiind rezultatul proceselor oxidate din organism, mai ales prin activitate~musculara $i glandulara.

In pierderea de caldura - termoliza - intervin mecanisme fizice, caldurapierzandu-se prin piele, plamani, rinichi.

Pierderile se realizeaza prin:

_ e~'aporare, care reprezinfa pierdereacaldurii datorita.(~ jnarii transpiratiei.;;ievaporarii ei prin piele. Respiratia antreneaza a pierderede caldura $i, astfelracirea corpului; ,

_ radiajie, care reprezinta pierderea dildurii sub forma de unde electromagnetice,atunci cand temperatura mediului Inconjurator este mai mica dedit temperaturacorpului; ., .._ conducjie, care reprezinta 'pierderea caldurii prin contactut direct al corpului cuobiecte reci (bai reci, cuburi de gheata); ,

_ convecjie, care reprezinta pierderea caldurii printr-o circula!ie de, aer In jurulcorpului (evantai, vant rece).

Temperatura mediului Inconjurator influenteaza termogeneza astl~l:_ cand temperatura mediului Inconjurator scade, pe cale reflexa, se produce 0

cre$tere a activitatii musculare (tremuraturi) $i deci se intensifica ,procesele oxi-dative; ~.'"::i'

_ cand temperatura mediului Inconjurator cre$te, se produce pecale r!3f1exa0diminuare a proceselor oxidative;" ;'

In pierderile de caldura intervin mecanismefizice:

_ vasoconstricjie, In caz de frig, deci pierderi redusede caldura;

_ vasodilatajie, In caz de temperatura crescuta a mediului,. decipierderi maimari de caldura.

Echilibrul dintre termogeneza $i termoliza se nume$te homeoter,mie.

..'

244 245

Manifestari de dependen~a

In evolutia oriearei febre (hipertermie) se disting trei perioade:- perioada iniliala (de debut)- perioada de stare- perioada de declinPerioada de debut poate fi de cateva are - debut brusc - sau de cateva zile -

debut lent.

Subfebrili- - mentinerea temperaturii corporale intre 37-38° Ctatea

Febra - mentinerea temperaturii corporale intre 38-39° Cmoderata _. . I

-- _.- " - .'-' ~~,Febra - mentinerea temperaturii corporale intre 39-40° C 'ridicata

Hiperpirexie - mentinerea temperaturii corporale peste 40° C

Frisoane - contraetii musculare puternice

Piele ro~ie, ~ pielea, la inceput, este palida, apoi ro$ie, calda $i transpiratacalda, umeda

Piloerectia - piele de gaina, senzalie de frig ISindrom ~ grup de semne: eefalee, curbatura, tahicardie, tahipnee,febril inapetenta, sete, oligurie, urini concentrate, convulsii, I

halucinatii, dezorientare

EruPti~". . - macule, papule, vezicule, Intalnite in bolile infeclioasecutanat~

Fel>fii . - menlinerea temperaturii corporale in perioada de stare a boliicontinua peste 3]0 C eu diferenta sub 1° C Intre valarire inregistrate dimi-

neata $i seara

Febra -' .diferenta de e~Hevagrade intre valorile inregistrate diminealaI. intermiten'ta $i seara in perioada de stare a bolii, cele mai mici valori scazand ../

sub 37°C

Febra '---'-diferenta de cateva grade intre valorile inregistratedimineata Iremitenta $i seara, In Perioada de stare a bolii, dar eele mai mid va10rinu

-scad~ub 37° C-- .'.--' k. ,h_ • - "

Febra - perioade febrile de 4-6 zile, ce alterneaza cu perioade derecurenta afebrilitate de 4---6zile, trecerile faeandu-se brusc

Febra - perioade febrile, ee alterneaza cu perioade de afebrilitate,ondulanta trecerea facandu-se lent

Ie ale hipotalamusului, provocate de ano-substante toxice piretogene (bacterii,

ului de termoreglarealdura sau frigul excesiv la care este expus

Ie: hipo- sau hiperfuncpa tiroidiana

~-~-----ratura ridicata din mediu

eratura scazuta din mediu- calitatea necores unzatoare a ve~mintelor- cuno~tinte insufi iente despre mediul inconjurator, despresine

- dereglari functionmalii cerebrale, ddroguri)- imaturitatea siste- supraincarcarea:corpul- dereglari hormon- anxietatea-mania

Survin doua probleme de depen1. Hipertermia2. Hipotermia

Sursele de dificultate ale Jcestar probleme' ~~.'dep~nden~a

Interven~iile asist.!!ntei p~ntru men~in!rea independen~eiIn satlsfacerea nevan

- cfmd temperatura m~diului ambi~nt este crescuta, inva.ta pacien.tul: .- sa reduca din alimentatiel alimentele cu valoare calorica mare; de '

exemplu, grasimile- sa consur:r:ll:~,-'ichid~~i alim nte recI _ .'''».- sa aiba 0 buna ventilatie in incapere, fa locul de munca .-0

- sa aiba imbracaminte lejer ,ampla, de culoare alba- cand temperatura mediului ambi nt este scazuta, invata pacientul:

- sa creasca cantitateade alim nte, in general,~ia celor'calorigene,in special- sa ingere lichide ~i aliment calde- sa aibi'l in incapere temper tura de 18-25° C- sa poarte imbracaminte cal uroasa

Surse deordin fizic

II. Depeden~ain sat;s~acerea nevo;; de a men~;neconstanta temperatura corpf.'lu;

J:.:

Surse deordinpsi,,!ologic.Surse deordinsociologicLipsacunoa~terii

Prezentam cele doua probleme e depen~enJa

1. HpertermiaProblema de dependentaconsta n ridicarea temperaturii corpori:lIe deasupra .

limitelor normale: 37° C la adult.Hipertermia poate constitui un me anism de aparare a organismului, pentru ca,

in momentul invaziei microbiene, termina producerea de anticorpi printrcocre$tere a metabolismului.

I

I

I

II

I

I

I

I

I

1-

:1I,1.:1"

~}

II

.'

246

Hipotermia reprezinta scaderea temperaturii corpului sub limite normale,cauzata de un dezechilibru Intre termogeneza ~itermoliza. Este mai putin nocivadecat hipertermia.

In copilarie, hipotermia este cauzatade lipsa de maturitate a mecanismelor determoreglare; la adult - de expunerea prelungifii la trig, de deregliiri endocrine, deabuzul de sedative $i alcool; la persoana varstnicii, cauza este incetinirea acfivifii/iisistemului nervos.

In evolutia oridirei febre (hipertermie) se disting frei perioade:- perioada initiala (de debut)- perioada de stare- perioada de declinPerioada de debut poate fi de cateva ore - debut brusc - sau de cateva zile -

debut lent.Perioada de stare poate sa dureze zile sau saptamani, aspectul curbei febrile

'c',"" fiind diferit, In functiede boali'i. '--,....,.Perioada de declin poate fi scurta - declin in criza - sau de cateva zile - declin

In Iiza.

I

I,'"

I

II

I,

I

I

I

I>II

IIManifestari -Iedependen1:a

Hipotermie:. : - valori ale temperatu ii corpului sub Iimita normala: 36° CHipotensiune - scaderea tensiunii a erialearterlala

Cianoza - coloratie vinetie a bu7elor, unghiilor, urechilorEritem' -:'~ro':;;eatafetii, urechilc r: mainilor,

.'7".--.-'

Edem . -:,tumefierea intregului corpgeneralizat

"Durere - la nivelul regiunii expuse la frig

OboseaJa " ' -stqr~ de epuizare mLscularaTulburari de . - vorbire lentavorbire' , I~

Somnp1enta - nevoie erescuta de s mn

Deger~~uri ';~:t-Ieziuni de necroza fa ivelul pielii, determinate de temperatura,.~X . ":;1:' scazuta

Apatie ",

- 'indiferenta

Pareste~jJ, ill, {-senzatie de amorteli i furnicaturi In regiunea expusa la frig"

"

rhipotermie" ~ Pacient cu,

! OBIECTIVE " INTERVENTlILE ASI TENTEI, AUTONOME$1 DELEGATEPaeientul,sa ' - incalze~te lent pacien ul cu paturi. termofoareaiM tempera- - ere:;;tetreptat tempen tuta mediului ambianttura corpului - recolteaza sange pe tru cercetarea glicemiei, hemogramei,In limite , hema.tocritului. . .- . t..- .

..-•. i

fiziologice - pregate~te pacientul r entru EKG

Pacientul sa' . - adiministreaza lichic e u:;;or caJdute, In cantitati mici, lafie eehilibrat ,intervale regulate de tilTphidr-oelectro- ' :....ealeuleaza raportul in esta-exereta pe 24 oreIllie

Paclentul - pune extremitatile pac entului In apa calduta de 37° Csa-~i pas- - maseaza extremitatiletreze integri-;. - administreaza tratan entul prescris: antibiotice, corticoizi,tatea tegu- , analgezicementelor

24

; I

L:-.fi> •

2. Hipotermia

- Interven~iile as!stentei -Paeient eu hipertermie

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELI:'~ATE

Pacientul - aerise:;;te Incapereasa-~i menJina - asigura Imbracaminte lejeratemperatura - aplica comprese reci, Impachetari reci, punga ,cu,gheata,corpului in frictiunilimite - incalze:;;te pacientul in caz de frisoane ','

fizi610gice - administreaza medicatia recomandata de medic: antitermice,'...r!ntibiotice

<':,.'

Paeientul sa - calculeaza bilantul ingesta-excreta pe 24 orefie eehilibrat - serve:;;te pacientul cu cantitati mari de Iichide'hidroelec-trolitic

Pacientul sa - schimba des lenjeria de pat $i de corpaiba 0 stare - mentine igiena tegumentelorde bine fizic - pregate~te psihic pacientul, Inaintea tehnicilor de recoltare :;;i

r ~i ~il1!~.c, _ examinare',,:1.. '- .. .'

Fig. 52 - Masurarealemperaturii in cavitatea

bucala

- se introduce bulbul termome-trului in rect, prin mi:;;caride ro-tatie :;;iinaintare

- termometrul va fi tinut cu manatot timpul masurarii

..,.se mentine termometrul 3. mi-nute '"- dupa terminarea timpului de menti-nere a termometrului, acesta sescoate, se $terge cu 0 compresa- se cite:;;te gradatia la care a ajunsmercurul termometrului- se spala termometrul, se scutum- se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta (sol.c10ramina 1%)- se noteaza valoarea obtinuta, pe foaia de temperatura

- notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei $itimpufui zilei, socotind, pentru fiecare linie orizontala a foii,doua diviziuni de grad

- se une$te valoarea prezenta cu cea anterioara, pentru obti-nerea curbei termice

- in alte documente medicale, se noteaza cifric- interpretarea curbei termice

.i. i~

249

• DE RETJNUT:

• in mod curent, temperatura se masoara dimineata, Intre orele 7 $i 8; $idupa-amif1za, intre orele 18 $i 19<a temperatura axilari'l reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5zecimi.degrad mai joasa' decal cea central a _.1 masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la cOpii, lapacientiiagitap, !a eei cu afectiuni ale cavitafij bucale; rnciinte cu 10 minute geifltroduc~rea-tef'AlOlI!etrUltrittl cavitatea buca!'a, paCientul'nu va consuma lichide

.reci sau calde $i niei nu va fuma• t.g~peratura masurata rectal este mai mare decat cea maslJram axilar cu0,4-050

~area temperaturji fR Feet eS~indicata la pacientii agitati $i la cei cuafectiunirectale; pentru masurarea rectala, copiii mici sunt a$ezati In decubitdorsal, cu picioarele ridicate, sau In decubit ventral• masurarea temperaturii in vagin urmare$te acelea$i etape ca la masurarea rec-tala, introducandu-se termometrul in vagin; este contraindicata in bolile aparatuluigenital feminin; valoarea ei este mai mare cu 0,50 decat cea axilara• pentru masurarea temperaturii corpului se rnai pot utiliza termometre cutanate$i termometre electronice.

,'!.;,

~Fig. 50 -" Scuiurarea

termometrului

- termometru maximal- casoleta cu tampoanle de vata :;;icomprese sterile- recipient cu solutie d6zinfectanta- tava medicala- lubrifiant- alcool medicinal- ceas- pregatireamaterialelo langa padent~ pregatirea psihica a acientului- spalarea pe maini- se scoate termom~rul din solutiadezinfeetanta, se elate te :;;ise :;;tergeeu 0 eompresa, se se ura (Fig. 50)- se verifiea daca e te in rezervormercurula) pentru masurarea H" axila (Fig. 51)

- se a:;;azapadent I in pozitie dedecubit dorsal sa in pozitia :;;ezand

- se ridica bratul p cientului ,- se :;;tergeaxila pr n tamponare cu prosopulpacientului- se a:;;azaterm trul tu rezervorul de mercur'in centrul

axilei,'paralel eu acele- se apropie bratul e trunchi, cu antebratul flectat pe supra-

fata anterioara a oracelui .i

- daca pacientul e e s1abi,t,agitat, precum $i Ia copii, bratul._ , va ftmentinut in eastapozilje de,catre asistenta--:-.:.termometruTse npne timp 'de 10' mrriufe '- .,

b) pentrumasurarea i {;avitatea bucala (Fig.'52):- se introduce term metrul in eavitatea bucala sub limba sau

pe 'latura externa a arcadei dentare- pacientul este ru at sa inchida

gura :;;i$a respire pe nas ~;~~ .- se mentine term metrul timp de ~. ,

5minute_c) pentru masurarea r ctala: """ '0 '. , , I

~ selubrifiaza term metrul ' . \:..-,~- se a:;;azapadent I in decubit la- ," "

teral, cu membre e inferioare in '- .••••...Ls~miflexie, asi urandu-i inti- Fig. 51- Masurareamltatea lemperalurii in axila

Intervenliileasistentei

Seop

Loeuri demasurare

Materialeneeesare

Tehnici de evaluare $i in rijiriasociate nevoii de amen~inetemperatura c rpului in limite normale

Masurarea emperaturii- evaluarea functiei d termoreglare:;;i termogeneza

J~xila"plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin

•....•...,::I:

II

'1

I

IIIII

II

II

~. I., i INOTAREA GRAFICA A TEMPERATURII CURSE TERMICE

.•t.

40" ' I • i .dlm"' •• I. 't I •

; 4t'L •. I' .ar ..• .,;

Ziua , .. -j'~ 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 I ,. .t. ~c~40'

14 ... : .•.. : ~ : 'IA'A.A'A A.A a.'Zile de boa/a 1 2 3 4 5 6 7 's 9, 10 .11 37' v v v Y VV'vVI

as'0 R T.A. P T OS os OS [ S OS os os cs OS [ S D a.

n (I I'a) subfebrilltate .•. . ,'.'

. , . -..H'": .•t. , , . b) febr4 iriversA

3000 60 30 160 41° .- I4to

•• i ,:40"

Jk: :,.-::' :~•• I

25 140 40° II \I A u.2500 50 ar I.1,.1 , ,I :ta" ."..- , ','..., ,j: \J~j ~ ~: • ' .7'

c) febrl interniltentl ..••r-I ly.I \..l "'v\l \f\. I:.2000 40 20 100 38° HO ,~ ; '~ d) fabrA inlennitanl4 periodicAoW

. Mf\1. Ali Ia- I1500 30 15 ;00 38° .~NY' V\A I'v

f"4

~, .13r . ,j J

"~; H--: V'V'J ~'!W"\N ~1000 20 10 80 37° I"

.

; .'

; .~ lebI:~r.ecure~. .'. ._" .'

- <."".- ~. .."" c .

~. ..•.~ .-,- . '." ~ L. ...,.•.' " r_-,~'~

IV ~-I(""40-...

500 10 5 60 36°~ 1\ A

.... "

i

Ifas- V V'-4.A ~ itA I

0 0 0 40 35° I ' V'1 ;J v r

"" ,;I 37- .' A

'Ho 'I\.f.r\../ Y, '/\ A I,A ,. f'J I,i VV"" v~........ f) febrfl ondulanta

250 tF~: 251 I'(

!.C

! "! •..:•• l'""1' ,

- EmoJii/e. Pot cre$te sudoratia; pielea esle acoperita detranspiratie $i necesita masuri specifice de igiena

- Educajia. In functie de educatie, indivizii au deprinderi igienicediferite, unii acordandu-Ie 0 atentie deosebita, allii mai putin.

- Cu/tura. Importanta curaten[ei difera dupa nivelul de cultura.Indivizii au obiceiuri .de)~;)na $i Guratenie Gare variaza cafrecventa $i manifestare.

- Curentu/ social. Apar obiceiuri deigiena $i curalenie dupamoda (coafura, produse cosmetice etc.)- Organizarea socia/Ii. Obiceiuri de igiena In functie de conditiilefizice, materiale sau de promiscuitate.

Manifestari de independen1=8- lungime, suplete, stralucire

-'-configuratie normala, curatenie

- mucoasa umeda, tose nazale libere

- dentitie alba, completa, fara carii- mucoasa.bucala umeda $i roz- gingiile aderent!3 dintilor $i roz

- curate, taiate scurf, culoare roz

- curata, neteda, catifelata, elastica, pigmentata normal

- baie, dU$ (frecventi:l, durata)- spalarea dintilor (frecventa, periaj corect, produse folosite)- spalarea parului (frecventa, produse folosite)

n. Dependenta in satisfacerea neva;;Cand aceasta nevoie nu este salisfacuta, apar cinci probleme de dependenta:

1. Carenfe de igiena2. Alterarea tegumentelor $i a fanerelor3. Dezinteres fala de masurile de igiena (vezi anexele 2 $i 3)4. Dificultate de aurma prescripJiile de igiena (vezi anexa 2)5. Alterarea mucoaselor (vezi anexa 3)

253

l~,t~f~Jl~iile.'asistentei ,pent...u m.en.~ne~eajndepend~ntei, in sa:tisfacerea nevoii

- exploreaza obiceiurile pacientului- planifica un program de igiena cu pacientul, in functie de activrratile sale-:-il invata masuri de igiena corporala

Factoripsihologici

Factorisociologici "

urechi

cavitatebucala

nas

I

"""1l- ;

.Rana daca se deschide anevoie se ;nchide.•(proverb roman esc)

I CURAT, iNGRIJIT,ENTELE $1 MUCOASELE

252

_,:- Varsta La COPil1i persoanele iri \larsta, pielea este mai. '''sensibilA, 'ma1 puti rezistenta la variat~'dErtemperatura, la

microbi $i la infectii. n urma imbatranirii, dintii pot sa slabeascain rezistenta $i cad parul devine mai puti'ri rezistent $i la felunghiile.-c Temperatura. Da orita variatiilor de temperatura, pielea se Iusuca, se deshidrat aza. CaM temperatura este prea ridicata,pielea participa la termoreglare prin glandele sudoripare,eliminand 0 cantitat de sudoare (transpiratie)._ ExerciJii/e fizice. cestea amelioreaza circulatia $i faciliteazaeliminarea de$euril r din organism prin piele._ Afimentalia. Abs btia unei cantitati suficiente de Iichide daelasticitate pielii

Defini~e:

F~tori_bioiogici

8. NEVOIA DE ADE A PROTEJA TEGU

Datorita alcatuirii sale variate, piele indepline$te 0 serie de functii, $i anume:_ apara organismul impotriva agentilor atogeni, impiedicand patrunderea acestora_ il apfml impotriva unor radiatii (ultrav olete), prin pigmentii pe care ii contine_ receptioneaza excitatiile termice, tac ile $i dureroase_ participa la excretia substantelor rezultate din metabolism: prin glandelesudoripare, elimina apa, dorura de so iu, uree, glucoza, corpi cetonici_ participa la termoreglare atat prin te moliza, cat$i prin mentinerea temperaturii,prin stratul adipos ce are rot de izolato termic_ participa la absorbtie (unele medica ente pot fi absorbite pri[lpiele, intrand apoiin circulatia generala)_ participa la respiratie, 0 cantitate ica de O2 poate intra prin pielella fel, seelimina 0 cantitate mica de CO2, .

Pentru a indeplini aceste roluri tr~bUie ca pielea sa fiecurata, sa~atoasa $iingrijita. Pielea se prelunge$te prin ucoase care acopera 0, fif,iciile ~,nas,oc,hi,urechi, vagin, rect), care la randul J r trebuie sa fie curate$i ingrijite pentru aasigura binele individului $i buna funct onare a organelor respective. '

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

I. Independen~a fa sat;sfacerea neva;;

A fi curat, ingrijit $i a-ti proteja tegumentele $i mucoasele sunt 0 necesitatepentru a-ti mentine 0 tinuta decenta $il pielea sanatoasa, a$a incat aceasta sa-$ipoata indeplini functiile:

IIi

II .IIIIIII

i

I, .

II,\

IIIIIIII-II,

..~.

IIII

-:"1'>

INTERVENTIILE ASI$TENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

- Interven~iileasistentei -

- absenta dirtilor- carii dentare- culoare galbena a diltilor- proteze dentare neln rijite- prezenta tartrului pe inti (depuneri dure $i adezive)- halena fetida (miros eplacut al gurii)- limba Incarcata~ fisuri'ale blizelor I'd ••••.•

- netaiate-murdarieacumulata I capatul unghiilor

-gri sau neagra, in an mite locuri- barba murdara'- aspra

- nu se spala'-"',nuse piaptana-:-dezinteres fata de mapurile de igiena-.degaja miros dezagraabil

- ajuta pacientul, In f.unftie de starea generala, sa I$i faca baiesau 00$, sau Ii efectue a toaleta pe regiuni- pregate$te materialel pentru baie- pregate$te cada- asigura temperatura c merei (20-22° C)~i a apei (37-38° C),...ajuta pacientulsa imbrace, sa se pieptene. sa-~i faca

,"lioaleta ca'.rnatiibucale~' a-$i taiEt'anghiil~' •... ,."- pentru efectuarea to letei pe regiuni, pregate$te saionul $imaterialele, protejeaza pacientuJ cu paravan ~H convinge cutact 9i cu blandete sa a cepte- efectueaza toaleta ca, itatii bucale la pacientii incon$tienti

- identifica, Impreun v cu pacientul cauzele $i motivatiapreocuparii pentru aspe tul fizic ~i Ingrijrile igienice~ ajuta pacientul sa-9i s himbe atitudinea fata de aspectul saufizic ~i fata de Ingrijirile i ienice- con$tientizeaza pacie tul In legatura cu importanta men!ineriicurate a tegumentelor, entru prevenirea imbolnavirilor

Pacientcu carenJe igienice

cavitateabucala

unghiile

"::'.1'

OBJECTIVE,

Pacientul,saprezintetegumentele~i mucoaselecurate

Bolnavulsa-~i redo-bandeascastima de sine

1_'.•.....•...'" .

Surse de dificultate- insuficienlii intrinsecii: .- slabiciunea sau paralizia membrelor superioare- lezare fizica- circulatie inadecvata- insuficienlii extrinseca:- orice pied,ica a,mi9-cariie .•••.- imobilitate- puncte de presiune- dezechilibru:-durere- slabiciune- dezechilibru endocrin

- tulburari de gandire- anxietate, stres- pierderea imaginii corporale- situatie de criza

- saracie- e~ec- conflict

- lipsa de cuno~tinte- insuficienta cunoa~tere de sine, a altora ~i a mediului i'!i;on-jurator

. "-,

Prezentam doua probleme de dependenl8

Surse deordin fizic

254

Surse deordinpsihologic

Surse deordinsociologic

Lipsacunoa~terii

parul - murdar ~i gras, In dezordine- pediculoza .,

urechile - murdarie acumulata In conductul auditiv extern- pavilioane murdare- murdarie retroauriculara

nasul - rinoree- cruste

1. Carente de igienaNeglijenta In masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat, fie din

cauza bolii sau a sJabiciunii, fie prin refuzul de a se spaJa, are .drept consecintaaparent<;LOen,eJi'igrijitI.egumente:1e....liW1tmurdare 9llqsa goarta desd'lisainfeqiJlor.

Manifestari de dependen~a

." ~~.

,,;i:j

II~IIIII

i",\;I,~o i

'ij'r

2. Alterarea tegL mentelor !ji f'anerelor

Leziunile la nivelul tegumentelo pot fi cauzate de diminuarea circulatieisanguine in punctele de presiune, prir iritatia produsa de ve~minte (haine necores-punzatoare) $i prin acumulare de mur ::larie. ..

Organismul uman, prin functia ce aparare a pielii, este protejat impotrivaagentilor externL Totu$i, aCB$tia rel $esc;uneori,' in functie. de gradul,.(".10vul-'nerabilitate. sa provoace leziunL

o presiune exercitata un anumit til np asupraunei regiuni, prin tulburarile trofieepe care Ie determina, produce apariti, escarelor sau ehiar necroza tesutuluL

Murdaria acumulata la nivelul pielii produce cruste ce pot degenera in ulceratii.Orice leziune a pieIii este 0 poart de intrare a germenilor patogeni, de unde

rezul~ importanta mentinerii integrita i eL

Manifestar de dependen~a

eritem - pata congestiva d torata vasodilatatiei

excoriatii - pierdere de sub tanta superficiala, aparuta in urma unuitraumatism (frecven dupa prurit)

cruste -Ieziune elementarIi secundara, datorita uscarii unei serozitatiprovenite dintr-o ulc ~ratie {vezicula. flictena); se prezinta ca micidepozite de fibrina. brovenita din plasma sanguina

vezicule r~ - ridicaturi ale epidErmului (ba$ic~ rotunde, ~~ dimensiuni mici,pline cu lichid dar ~i de cele mai multe ori insotite. de prurit ~idurere

. .pustule - abces minuseul la suprafata tegumentului. IOfalizat la

radaeina firului de iPar$i constituind a~a-n4mitele leziuni defoliculita (CO$uri);pct fi primitive sau secundah3,prin InfectareaveziCulelor care se ustulizeaza .. . ..,

papule -Ieziuni caracteriza e printr-o ridicatura circumscrisa $i solida la••• 1.". '::,;;.:-::..i_ supraJat~ ~felii~_ea .~ ~Q~!or~$te~, unei ingro$a.ri ,a. gj~lii

(hipertrdfie, fie:une mftltratll apoase(~dert1locat)

fisuri - intreruperi liniare ~Iecontinuita.tii tegumentului

descuamatie - desprinderea eel lelor cornoase, superficiale, din epiderma(furfuracee, pitiriazi( a, lamelara sau in lambour)

acnee - pustuladeterminc a de un agent patogen specific

furuncule - infectie specifi a folicuh..ilui pilosebaceu, produsa destafilococul auriu

intertrigo - micoza cutanat[ " situata la nivelul plidlor ~i interdigital,caracterizata prin eritem pruriginos, apoi, ..decolorare epi-dermica, secretie ~i depozit albicios, prin macerarea epidermeicornoase cu fisurar a fundului pliulu;

256 I

vitiligo - leuco-melano-dermie de natura, probabil, neuroendocrina,caracterizata prin pete acromice, marginita de 0 zonahiperpigmentata

.

ulceratii - pierdere de substanta rezultand dintr-un proces patologie ceactioneaza asupra pielii; poate fi superficiala (eroziune) sau

-= ., prqfunda (exulceratie $i ulceratie propriu-zisa). .,<~escare - distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala -

de obicei, prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua;se pot produce $i prln actiunea directa a unor factori infectio$isau prin toxinele lor, sau sub actiunea unor substante chimicecaustice

edeme - acumulare de liehid seros in tesuturi

varice - dilatari permanente ale venelor superficiale, insotita deinsuficienta valvulelor peretelui venos; sensul circu/atieivenoase este inversat in ortostatism

hemoroizi - afectiuni ale plexurilor venoase anale ~idin partea terminala arectului, constand in dilatarea acestor vene, eu aparitia deproeese inflamatorii $i trombotice

ulcere vari- - erodare a tesutului pe teren varicos~6ase

alopecie - lipsa paritiala sa", totala a parului

- Interven~iile asistentei -

Pacient cu alterarea tegumentelor ~i fanerelor

.OB.IECTJvE . JWERvENTlJL!i ..AStSTEN"lE{AUTONOME $1 DEEEGATEc ,, .

Pacientul ~sa - ia masuri de prevenire a infectiilor nosocomialenu devina -leziunite care s-au suprainfectat vo<Ii protejate eu pansament Isursa de ill- efectuat in conditi; de perfecta asepsie, atat a tegumentelor,fecJii nosoco- materialelor cat $i a mainilor persoanei care II executa Imiale - pansameDtul se va face cu blEmdete, pentru a nu distruge

tesuturile nou formate prin procesul de vindecare- desfacerea pansamentelor se va face bland, umezindu-Ie lanevoie- supravegheaza ca pansamentele sa nu fie prea stranse,pentru a nu impiedica circulatia sanguina

257

.( :'

258

Tehnici de evaluare $i ingrijiri asociate! nevoiide a fi curatJ ingrijitJ de a proteja '

tegumentele$i mucoasele

~ -I.IIIIIII~.II

•••• :"A--.:l .~ •.

IIII259

• Principii:- se apreciaza starea genera/a a bolna ului, pentru a evita 0 toaleta prea lunga,

prea obositoare .- se verifica temperatura ambianta, pe tru a evita racirea bolnavului- se evitacurentii de aer prin inchidere geamurilor $i a u$ilor- se izoleaza bolnavul (daca e posibil rintr-un paravan) de anturajul sau- sepregatesc in apropiere materia/el necesare toaletei, schimbarii lenjeriei

patului $; a bolnavului $i pentru prevenirea escarelor- bolnavul va fidezbracat complet ~i s' vaacoperi cucear$af ~i patur~ -- se descopera progresiv numai partea care se va spala- Sestoarce corect buretele sau manu$ de baie, pentru a nu se scurge apa in

pat sau pe bolnav-se sapune~te ~i se c1ate$tecu 0 mana ferma, fara brutalitate, pentru a favoriza

circulatiasCinguir1a.- apa::c~ldatre~uie sa fie din abundenfa schimbata de cate ori este nevoie, fara

a sa las.f's~pi.JnLlrlnapa- se insrsta la pliuri, sub sani, la maini ~ in spatiile interdigitale, la coate ?i axile- se mobiliz,eazaarticulafiile in toata mplitudinea lor $i se maseaza zonele

predispuseescar€llor- ordinea in care se face toa/eta pe regi ni: spalat, datit, uscat- se muta mU$amaua ~i aleza de prot ctie, In tunetie de regiunea pe care 0

spalam.• Etapele toaleteiSe va respectaurmatoarea succesiune: incepe cu fata, gatul ~i urechile; apoi,

bratele$i mainile;partea anterioara a tora elui, abdomen, fata anterioara a coap-se/or; se intoaree bolnavul in decubit lateral i se spala spatele, fesele ~ifata poste-rioara ael28.pselor, din nou in decubit dors I, se spala gambala $i picioarele, orga-nele genitale externe - ingrijirea parului, to leta cavitapi bucale.

Igiena cavitatii bucale la bolnavul incon tient $i comatos ~i preveilirea uscariicorneei --t vezi "Breviar de explorari tunct onale ~i de ingrijiri speciale acordatebolnavului" - LucreJja Titirca, Editura VJ la Medica/a Romfineasca; Bucure$ti,1994. .

• DE$TIUT:- inajnte de a incepe baia pe regiuni, aSist~ta va colecta date cu prjvire la stareaRqf~l!tului - puis, te.nsiuOG,re.sph:a.1ie<;E.re mobiliz.are i se permite. in.qiua.respectiva, daea se poate spala singur, pe are parte a corpului;_. toaleta pe regiuni a pacientului im bilizat la pat permite examinareategumentelQr $i: .observarea unor modifica i-de exemplu, ro~eata. iritatie - ~iluarea unormasuri terapeutice;- pentru activarea circulatiei sanguine, f,dupa spalarea intregului corp, sefrictioneaza cu a/cool mentolat indeosebi re iunile predispuse la escare;- pacientii care se pot deplasa vor face aie la dU$ sau la cada, sub supra-vegherea personalului de ingrijire.

II DE EVITAT:- in timpul baii pe regiuni a pacientului imo~i1izat la pat, udarea aparatului gipsat,a pansamentului.

~"".::;.

- multe dintre leziuni sunt determinate de hipersensibilitateaorganismului fata de unele alimente; ca urmare, asistentaindruma pacientul sa consume alimente neiritante $i neexcitante- controleaza alimentele provenite de la apartinatori- invata pacientul sa consume legume, fainoase, fructe $izarzavaturi- con9tientizeaza pacientul 9; familia in legatura cu rolul nociv aI

, I aleoolu!ui, caf-elei, <condimentelor, ,alirpentelor pr?jite,,1'conservelor, afumaturilor " .

- incurajeaza pacientul in permanenta (leziuniie suntsuparatoare prin pruritul pe care II produc, prin aspectuldizgratios prin posibilitatea de a lasa cicatrice) , ,- ii explica necesitatea interventiilor ,- preleveaza produse specifice pentru investigatii de laborator(cruste, puroi, fire de par, unghii)

~~

Pacientul safie echilibratnutriJional,pentru favori-zarea cicatri-zariileziunilorcutanate

Pacientul saaiba 0 starede bine tizic~i psihic

Toaleta pacientolui

Generalita~iToaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate

de asistenta medicaJacu scopul de a asigura confortul $i igiena bolnavului.Consta Tn menpnerea pieHi in stare de curatenie perfecta 9i in prevenirea

aparitiei leziunilor cutanate, fiind 0 conditie esentiala a vindecarii.Toaleta pacientului poate fi:

- zilnica - pe regiuni- sAptamfmaJasau baia generala

In functie de tipul pacientulu~acesta:~, .' :.: n-are nevoie de ajUtor' ~ ',".

- are nevoie de sprijin fizic$i psihic- are nevoie de ajutor partial:....necesita ajutor complet

.Obiective:- indepartarea de pe suprafata pielii a straiului cornos descuamat $; impregnat

cu secretiile glandelor sebacee $i sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturide dejectii $i alte substante straine, careadera la piele

- deschiderea orificiilor de excrelie ale glandelor pielii- inviorareacirculaiiei cutanate $i a intregului organism- producerea unei hiperemii active a pielii, carefavorizeaza mobilizarea

anticorpilor-Iini$tirea bolnavului, crearea unei stari pl,\cute de confort.

:..' ..~

fNGRIJIREA URECHILOR.

- se reintroduce sonda gastrica, iar sonda pentru oxigeno-terapie se poate reintroduce in cealalta fosa nazala

- se fixeaza sonda

ingrijiri - Se controleaza functionalitatea sondefor dupa curalarea mu-ulterioare coasei nazale •

," :.I~~~ . - se suprayegh.eazaJespirapa pacientului - - -

Seop -' menlinerea starii de euratenie a pavilionului urechii $i aconductului auditiv extern- indepanarea depozitelor naturale (cerumen) sau a celorpatologice

Pregatiri • materiale- tampoane sterile, montate pe beti$oare, tavita renala, apa,

sapun, manu$i3.de baie, prosop• padentul

- se-irifOtfueaza- se intoarce cu capul pe partea opusa

Tehniea . - se curata conductul auditiv ~ /' . d. . -In exexlem cu lamponul uscal' ~~ se spala pavilionul urechii t"\ I ----

ell mana acoperita cu manu$a de •bumbae co sapun, curiWnd cu (t;J ~ ~ediuatenpe $anturile pavifionului $i .,,-.. "regiunea retroauriculara V '...z' -.- police

-." . ~.f •." .•..•.-s&fjmpe~~$te, se usuc.~~ .' . Ii"""" -: ••.•.'"

prosopul pa~I!lonul urechll $1 Fig_53 _ CuraJarea conductuluiconductul audltlv extern auditivextern

ingrijiri - se introduce in conductul auditiv extern un tampon de vataulterioare absorbant

I II

IIDE EV!TAT:• introdueerea tamponuluipestelimita vizibilit,Wi (pericolIde lezare a timpanului) I

.",',

• DE EVITAT:'J

- contactul mainilor cu secretiile nazale

261

.OE$TIUT:• fiecare ureche se curata cu un tampon'separat• daca prin conduetul auditiv extern S8 scurgeI.e.r. sau sange, va fi informat medicul

I

II

.

Executarl a ingrijirilor

iNGRIJIR A OCHILOR

Seop - prevenirea infeetiilo oculare- indepartarea secret ilor

Pregatiri ' .,7"., .materiale '': ."

- apa, prosop, tam oane din tifon, comprese, manu$ide baie• pacientul

- se informeaza (i il9rijirea se face in cadrul toaletei zilnice)

Tehnica - se indepa.rteaza sel retiile oculare de la comisura externa sprecea interna, cu ajutor f unui tampon steril- se spala ochii cu m~na acoperifa cu mfmu~i. se Iimpezesc ~ise ~terg eu prasopul urat

• DE $TIUT:-Ia paeientuf incon$tient, prin !ipsa reft xufui palpebral, pentru a mentine supfeteaeorneei, se picura .Jacrimi artificiale" in fiecare ochi; iar daea ochiul ramanedeschis (comeea se usuca), se aplief comprese imbibate in ser fiziolo~ie $i saindeparteaza in mod regulat secretiile oculare.

iNGRIJlRiAM 'rJCOASEINAZALE

Seop - mentinerea permeapilitatii cailor respiratorii superiaare- preventrea escaref r, inf.ectiilor naza/e, in y.azuJin care pa-cientu1 prezinta sond~ introduse pe aceastacale (pentru oxi-genoterapie, pentru evacuarea continutului gastric).

Pregatiri • rnateriale i

"I.,'--tampoane steril , montate pe bastona$~; ser, fiziologic,. . H20'~'tl:iltlatii,"tfu~arenala, matfusi de cauciU'c'" .. ',._""

• pac/entUl"- se informeaza, i seexplica ne.cesitatea tehnicii, i se

intoarce caput u or intr -() parte

Tehnica - se eurata fosele na7ale, fiecare cu cate un tampon umezit inser fiziologic- daca pacientul pre~ nta 0 sanda:

- se dezlipe$te ro Inplastul cu care este fixatii- se retrage sond 5-6 cm- se eurata tubul u un tampon de urmele de romplast- se indepiirteaz crustela dupa mucoasa nazala cu tam-

ponul umezit in apa oxigenata diluata

'60

II-IIIII

-•-.~,;(~(i

IL;

11

•t;;IItf;;~,:.\1

II

IIII

II

II,II

I'I ~

• DE EVITAT:- lezarea lesuturilor adiacente (rise dehembf-agie la hemofilici, rise de infectii- panaritii - la diabetici)

- pentru starea de bin~ a pacientului- igienic., - sp.a.la~ela una-~ua saptamani, fa pacientul cu spitalizareu'ldel~ngat~ . ~, , ._C_

- distrugerea par .Hilor-pregatirea pentru ex meli E.E.G.- pregatirea pentru op ralie la fata, nas

~ fracturi ale craniUfli, traumatisme mari, pacienti cu staregenerala alterata, febr Ii, cu boli ale pielii capuluiZilnic: se face perier a, pieptanarea ;;i, eventual, lmpletireaparului

• Gondijii de mediu:- temperatura 22-2~oC- inchiderea ferestr1efor,evitarea curenlilor de aer

t ..

- oblinerea unei apa~nlelngrijite a pacientului- Indepartarea depo~itului subunghial, care conline germenipatogeni- evitarea leziunilor utanate prin grataj la pacien!ii cu prurit ;;i.de asemenea la pad ntii agitaliZilnjc:;,u'J~me se sp a cu ap~~i,s.iipun,;;iGu periula deunghii.Pentru s'pafarea picio ului, acesta va fi introdus Intr-un ligheancu apa, dupa care se va face taierea unghiilor.

~ materiale- apa, sapun, periula~ forfecula de unghii, pila, prosop• pacientul

- se informeaza, s ~eaza comod, relaxat

- se taie unghiife cu a enlie,fa niveluJdegetului, pentru a degajaparlile laterale spre nu se aduna murdaria, apoi, se pilesc;mana sau picioruf se a~aza pe un prosop pe care se aduna

incorect corect I fragmentele taiate

•... -.:.....

Scop

• DE $TIUT=- instrumentele dupa utilizare sedezinfecteaza

Pregatiri

I

~,

,'te ,.

RDE EVITAT:• contactul mainilor cu secreliasalivara a pacientului sau cu.materialul folosit

~lNGRLJjB:E.A7;)J. vITAfji}iiJcAl!E ~

- oblinerea unei stari de bine a pacientuhJI ~.- profilaxia cariilor dentare- profilaxia infecliilor cavitalii bucale

- se strang materialele- se a~aza pacientul in pozitie confortabila

• materiale."",

- pentrurpai;jJJiJtuU:6h$tieii# periula;: past~Lde dinli, prosop"tavila renala, pahar cu apa

- pentru pacientul incon~tient: comprese, tampoane steriledin tifon, instrumentar steril (deschizator de guia, spatulalinguala, pensa porttampon), glicerina boraxata 20%, tavilarenala, manu~i de cauciuc sterile.pacientul

-V;Oh$tient?J este a~ezat In pozitie ~ezand sau'in decubitlateral stang, cu prosopulln jurul gatului

- incon$tient: pozilie In decubit dorsal, capullntr-o parte, cuprosopul sub barbie

-fll.clc[entI.JJ.~on$ti.ent_este servit, pe rand, cu materialele ~i ajutatsa-~i fadi toaleta cavitatii bucale- pacientul incon$tient:

- se introduce deschizatorul de fjiifa Intre arcadele dentare- se ;;terg Iimba, bolta palatina, suprafala interna ~i externa

a arcadelor dentare cu tampoane Imbibate In glicerina boraxata,cu mi;;cari dinauntru In afara

- se ;;terg dintii cu un alt-tampon- la sfar~it se ung buzele

262

• DE $TIUT:• la pacientii incon~tienli, care prezinta protezadentara, aceasta se va scoate, spala ~i pastraintr-un pahar mat cu apa• toaleta caviUllii bucale la pacientul incon-~tient se poate face ;;i cu indexul accperit cuun tampon de tifon, mana fiind Imbracata Inmanu;;a

Pregatiri

Tehnica

{Seop.

\lngr1lfri:l•uJterioare~r~,,~-, -- ~"'"I

264

.~-~

.DE EVITAT:• contaminarea regiunii geni-tale cu microorganisme dinregiunea anala, prin mi$cari despalare dinspre anus spreIsimfiza pubiana. I

TOALETA INTIMA

- igienic- mentinerea unei stari de confort fizic

Partile intime ale corpului sunt expuse infectiilor, ulcerelor depresiune, mirosurilor neplacute, avand in vedere anatomia $ifiziol()gia lor (pliuri ale pfelii, orW~ naturale ale corpului, -glande; -organe excretoare).

Se executa de mai multe ori pe zi la pacientii incon$tienti, cusonde vezicale, inaintea interventiilor chirurgicale in regiuneaanala, organe genitale sau pe diile urinare $i in perioadelemenstruale.

Dam pacientul este ifldependent, i se pregatesc materialelepentru a se ingriji singur.

• materiale- paravan, doua bazinete, tampoane sterile din vata, pensa

porttampon, cana cu apa calda, sapun Iichid, prosop, manu~ade cauciuc, manU$a de baie, mU$ama, aleza; se controleazatemperatura apei• pacientul

- se informeaza, se asigura intimitatea- se pregate$te patul cu mU$ama, pacientul fiind in pozitie

ginecologica <~- se serve~te un bazinet pentru a-$i goli vezica urinara- ramane in pozitie ginecologica cu al doilea bazinet curat

sub regiunea sacrata

- se imbraca manu$a de cauciuc, apoi cea de baie- se spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus, turnandapa $i sapun lichid- se Iimpeze$te abungent- se scoate bazinetul-~'se usuca"feg;unea genitala anaJa,'pliurife ,- ~--c._- S8 pudreaza cu talc pliurile

- se 'indeparteaza materialele, se aranjeaza patul- pacientul este a$ezat comed

Seop

Pregatiri

Tehnica

Ingrijiriulterioare

• DE$TIUT:• spalarea organelor genitale externe se

I poate face cu tampoane de vata montate pepensaporttampon• la barbat, se degaja glandul de preput $iseIspala cu prudeR.ta (se previne piHrunderea I

. sapunului in uretra) I2651-:-:

~d

Fig. 54 - PW'Zi/ii/epacientului pentru spa/area paruluia) $8zand pe scaun;. $8'Zand in pat; c) decubit dorsal (s<lffeaua indoita,

acoperita cu mU$<1ma, . /igheanul pe somierii); d) decubit dorsal, obHc in pat

- se acopera caPt pacientului cu 0 basmaluta- se reinstaleaza acientul in pozitie confortabila- obiectele folosit se dezinfecteaza

ritt.

- se pregate$te tul $i se protejeaza cu mU$ama $i aleza. .c:..'S£3' umeze$tt'r-p ul, se $amporreaia . .-- 'C,. ~_ ..

,.:'.'!

- sa maseaza u or pielea capului cu pLJlpaaeg~tului, sespala de doua-trei 0 .

- se Iimpeze$te p rul din abundenta, se acopera cu prosopuluscat

- se usuca parul, sa piaptana cu blandete

• materiale- pieptene, $ampon,lsapun insecticid (daca este cazul), uscator,

, lighean, apa calda, ~u$ama, aleza, pmsoape• pacientul

- se informeaza. • t ., • ~ .1' •.~!~ . '. :;,:, ..

- pozitia se aleg in functiede star'easa (Fig. 54):

- $ezand pe un scaun

- $ezand in at- decubit do sal in pat, cu salteaua indoita sub torace- decubft do sal, oblic in pat

Tehniea

Ingrijiriulterioare

=.: .."

I;j~.

I"

I

III

II

II

I

,~•I~•~f:

it,'1

Fig. _55 - Regiuni expuse escarelor -:"

; ,,1

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

II

I

"I

i:~,

SISTEM DE EVAL UARE A RISCULUI

Nota Stare Stare Stare Capacitate Incontinenla Staregenerals nutrltionals psihicli de mobilizare cutanata

0 BUNA BUNA aport BUNA INDEPENDENT INDEPENDENT BUNAfara pato- alimentar $i - participa I, - merge singur -logie curisc de lichide activita~ coti (carje, carucior)

I,- .• :.j$1"'- .; ,i :,.,-,

suficient diene $ii~1 - se ridica singur,-' : iD:,~ accepta - se poate mi$ca

beaJa in pat

1 MIJLOCIE . L1MITATA MIJLOCIE SEMIDEPENDENT INCONTINENTA DESHI"I J'i\ PERIODICA DRATARE

CUTA"NATA

- patologie - aport de ~deprimat - are nevoie de - mai pulin de -pielecu rise calorii, pro- lara motiv ajutor pentru mers o data de pe zi Imbatra-crescut teine $i Ii- - are nevoie $i activitati coti- nita

- -ca$exie chide Iimitat de stimulare diene- obezitate 1 1/24h pentru acti-

vitali coti-diene

2 PROASTA PROASTA PROASTA DEPENDENT INOONTINEN" P.IELECUrA URINARA ERITEM

-fie palo- -aport - confuz sau - mobilizare din .-"~,logie neuro- alimentar agitat (tre- pat in fotoliu culogica, cu insuficient buie supra- sau lara ajutorpierdere de (prost com- vegheat per- - nu poate stasensibilitate pensat) manent pen- decat In pat sau in- sauaso- - alimenta- tru activitap fololiuciere depa- lie paren- cotidiene)Iologli cu rise lerala

3 F. PROASTA F. PROASTA F. PROASTA IMOBILIZAT INCONTINEN- DURERETADE URINA iN RE--- - - .- ..$1 FEOAIE mONEl\"

EXPtJsA-fie pato- - nu se - semicon- - nu parase~teIogie neuro- hrane~te $tient patul mai mult delogica, cu -alimentalie -coma o ora pe zipierdere de parenterala - stare sta nemi$catsensibilitate paliativa letargica$i motrici!ale'- fie starnuterminal

-MODERAT de la 61a 8RISO -MARE dela91a12

I-F, MARE de la 13 la 18

26

fI

",f'l

. .•J"'.6&

CD OSUlOCClPlTAl@ SCAPUlA([l COLOMIA VERTEBRAtA@ COTUl@ CREASTA IlIACA@ SACRUM(j) lSCHlONUl@ TENDONlllLUI ~CH~@ CAlCAlUl@ URECHEA@ UMARUl@l SPINA ILJAcA

ANTEAlOAAATROHANTERUL

COAPSAPORTIUNEA UEDIANA

A GENUNCHIUlUI@ PORTIUNWATEIWA

"A GENUNCHIlJLUI-@ MA!.EJ)LA MEclAlA@l MAlEOLA LATERALA@ PORTIUNEA LATERALA

A TAlPIl

Escarele de decubit

266

pefinilia.Es<:~rele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse intre doua p/anufi dure (os $i

pat). -.,; •.'"-cauzele potfi:

a) generale sau determinate, de exemplu:.~paralizii ale membrelor .- stari de subnutrilie- obezitate-varsUi- bolnavi adinamici cu ateroscleroza

b) locale sau favorizante. in evitarea carora intervine asistenta medicala:- mentinerea indelungata In aceea$i pozilie \- cute ale lenjeriei de pat $i de corp- firimituri (biscuili, paine, gips)- igiena defectuoasa

-B,ggl1;!.ni eXRyse.:::-Efucarelor (Fig. 55)-apjecuoit" dorsal $i anu-

me:- regiunea occipitala~ omoplali-;-£oate-"j:egiunea sacrococcigiana- calcclieb) Decubit lateral- umar- regiunea trohanteriana- felele laterale ale genun-

chilor~ maleolec) Decubit ventral-tample~ umeri- creasta iliaca~genunchi~ degetele picioarelorRiscurile sunt determinate

de: starea generala, stareanutrilionala, starea psihica,capacitatea de mobilizare,incontinenla, starea pielii (vezisistem de evaluare). Evaluarea riscului la escare se face Iii internarea bolnavului inspital $i la fiecare 8 sau 10 zile, Tnfunclie de evolulie (se pun note).

,"

.4.~.

269

Alimentatia trebuie sa fie bogata in proteine - [2entr,!!.,atavorTZacicatriz~2i in y~e, tinand cont Insa de varsta~i greutatea bolnavului. In ceea ce prive~te hidratarea,necesarul de lichide se va completa cu 1,5 - 2 Iia 24 de ore.

.~n masaj__Obiective:

- javorizeaza vascularizatia profunda ~i superficiala- Indeparteaza celulele descuamate $i destupa glandele

sebacee- rehidrateaza pielea (masajcu unguent hidratant sau apa ~i

sapun) .- favorizeaza starea de bine Si confort, Inlatura durerea,

a:nX1etatea~i ajuta la regasirea tOftel ~r energTe'l-.-----In<;iif;ajii: .. - .

...:"pentru toti boinaviiimobilizati care prezinta factori de risc-In momentul schimbarii pozitiei, pe toate regiunile expuse

Principii:- se face intotdeauna Poepielea curata,. dupa ce bolnavul a

lost spalat si i s-a schimbat a$ternutul- se face cu un unguentpe mana goala, in direetia circulatiei

'oeiiitoarcere, de jos in sus, iar la ceafa ~i umeri - invers,de sus In jos, Si circular spre exterior

- se face pe 0 zona mainiare decal sURrafata interesata.;...masajl1t'nu~tfeb(.Ii"esa fie dDreros, potitia oofnavului sa fie

confortabila, iar durata sa de aproximativ 15 minute.Contraindicajii:

- nu ,se face bolnavului cu febra, suferind de cancer, cuinfectii ale plelii sau cu septicemie.

Materiale necesare:- unguentul

Instalarea pacientului:- se Inchid ferestrele, se a$aza bolnavul Intr-o pozi!ie

variabila, In functie de zona Si, in acela$i timp, confortabilapentru asistenta medicala.

• ~~area alternativa de cald $i frig~ se face In loc de masaj

AlimentaUe ~ihidrataree~ia

Folosirea Se pot folosi:nrllfefilll"elor """'-=saltele speciale (eventual, blana de oelie)«<.2m~~men-- --perne aeolverse dimensiuni Si forme (pentru genunchi,tare, nece- ' ''tenaonurrLir;ll;cl1i1e)sarepentnr - colaci de cauciuc~venire~-":- - pentru ungerea pielii, oxid de zinc cu vitamina A+D2i't!!$carelor. . ;--talc pe panza",-_.....--'00::-'_. - _

/FavQrizarea~.----"""-"--vascut!d~

Jiei in zonele..;.---_._--comprimate-_.

[I

-._aspectul cutantL.- zonele de mas j----- ------

268

MIJLOACEIDE PRE VENIRE

- evita imobilizarea-~s:; face la 2 sau 3 ore; la nevoie, mai des- este necesara 0 foie de supraveghere a escarelor, in care senoteazfl: _on ----. ----

-'::"orele de schim are Si pozipa: 14 - DO----16-0LS

-18~ no"20 - OLD

S --- subiective - usturime -durereemne

--- obiective -mctema - plaga(superficial) - ulceratie piele- alingere de ':ulceratie muschiepiderma - ulceratie p€ma la ossau derma(profund)

Stadii ---------------~ Stadiull--~ Stadiulll------_~ Stadiullil

• PRECIZARE:Pe baza notelor acordate (de la lla 3) pentru fiecare criteriu, se poate face

aprecierea riscului in functie de totalu obtinut, care poate varia intre 0 Si 18.o alta grila de evaluare a risculu de escare este grila lui NORTHON (vezi

nBreviar de explorari funclionale $i ingrijiri specialti' ed. a II-a, autor Lucretia

Ti~i{~lt., ....., ""':_"~"

=----~...,.Schimbareadepozifie ~

AsigurareaCOilfOrtU1ui ~imentinereal:)olnavOlul_,ilili~~iii~~ELdeigienLperfecta--_.

'il.....tIII.,.,,*k,III

flj.

t":'..,t"

'.! ..,

"

'I:

"..!~

1>,..1' ..,I ,.

DefinifiePlagile sau ranile = leziuni traumatice, caracterizate prin intreruperea

continuitatii tegumentelor sau a mucoaselor (solutie de continuitate); leziunea pieIHsau a mucoasei poate-fi cu sau tara leziuni tisulare de protunzime.

Criterii declasificare

Obiective:- favorizeaza revascularizatia tisulara, provocand, alternativ,

o vasodilatatie $i 0 vasoconstrictie locala (se'face de malmulte ori).

Indica/ii:- escare stadiul II ~

Pozi/ia bo/navu/ui: \...••.-Gala masaJ --,uateria/enecesare:

- cuburi de gheata $i apa caldaTehnica:

- se aplica compresa cu gheata de mai mLJlteori pe ioculescarei, pentru a obpne 0 vasoconstrictie

- apoi, se Tncalze$te $i se usuca zona prin tamponare, panase obtine 0 vasodilatatie

- se face de 3-4 oriTratament:

a) Local, Tnfunctie de stadiu- pentru stadiuJ I, masaj, unguente, violet de gentiana- pentru stadiul II, cald $i frig, pansament gras (cu

zahar), bioxiteracor..:-pentru stadiullll, pansamente

b) GeneralSe retera la alimentatie, tratamentul cu antibiotice $i al starii

generale.Complica/ii: . ""

- infectii Ibcalecaie plagii- septicemie

[NGRIJIREA PUG/LOR

~~Du{Xl tipu/ df!ac/iune a agentu/ui vu/nerant (agentului traumatic)p/agi/e pot fi:1. mecanice:

- prin taiere ,- prin iniepare, arme albe, insecte etc.- prin contuzii, prin lovire- prin strivire- prin arme de foc ' ,_ prin mU$Catura de animale salbatice, de animale'domes-

tice- prin inu$catura de $arpe, vipera

270

;-.~~~

',';'

2. termice: - cal ura, frig, electricitate3. agenti ioniza ti: radiatii4. agenti chimic : acizi, baze, saruri

Dupa circumstan/e e de producere pot fi:a) accidentale - de munca, de circulatie, casniceb) intentionale suicid, agresiunic) iatrogene - i erventii chirurgicale, injectii, punctii

pupa timpu/ sr;urs.e /a,producf}(e:- recente (sub ore)- vechi - care epa$eSC6 ore de la producere; acestea se

considera pia. i infectateDupa profunzime:

- superficiale; p ofundeDupa straturi/e an tomice interesate - pentru cavitati naturale(abdomen, torace, raniu), pot fi:

- nepenetrante cand nu depa$esC inveli~ul seros- penetrante - se refera la lezarea seroasei parietale

(peritoneu, pi ura, dura mater); plagile penetrante pot fisimple sau p t interesa $i un viscer parenchimatos saucavitar = pe orante (vezi capitolul "Traumatisme"Urgenle med o-chirurgicale - Lucretia Titirca) .

Dupa evo/u/ie pot fl'- necomplicate; omplicate

Plagi/e prin taiere:- au margi~ii!e egulate, limitate, se vindeca repede. Cele

operatorii sunt de obicei, asepticePlagile prin in/epali :

- sunt cele mai recvente $i cele mai in$elatoare, gravitatealor este Tn r ort cu adancimea, sediul $i gradul deinfectare; plag Ie limitate'adanci favorizeaza dezvoltareagermenilor an erobi; plagilor prin Tnteparecu creion chimicIe trebuie aco data 0 atentie deosebita, mai ales cand inplaga, raman fragmente de creion, deoarece substantachimica conti ua sa aclioneze $i sa distruga tesuturile;Tn1epaturilem inii pot produce leziuni inftamatoare. '

- determina pan ritiiP/agi/epr/n contuzi .

- in cazul unor 'contuzii profunde se pot produce leziunidistructive, d ci plagi ale organelor profunde: creier,mU$chi, ficat, plina,rfnichi, intestin etc., fara sa existe 0plaga a pielii

P/agile prin mU$catlra de animate:. - se suprainfect aza cu regularitate; pot fi poarta de intrare

pentru turbare mU$caturile de vipera prodUc fenomenegenerale toxic .

P/agile prin arme cJ, foc:- se caracterize za prin distructii mari, sunt foarte comp/exe

271

I'.IIIIIIIIIIII.'1

.••II'''. ,

v Fig. 56. P/aga asepticaSe-curaja sau dezinfecteaza in

spira/a, de /a interior spre exterior_Germenii din zonele invecinate

sunt astfel indepartaJi.

273

- plaga sa fie protejata de factorii nocivi - termici, infectio$idin mediul Inconjurator

- sa fie asigurat un repaus al regiunii lezateTratamentul local af plagilor sa se faca cu ajutorulpansamentelor{vezi: "Tehn;ca pansamentelor" In Urgen.temed;co-chirurgicale, de Lucretia Titirca) .

Oriee plagci'~~identala seconsid~a~onta~inata cu microbichiar din momentul in care s-a produs. in primele 6 ore de laproduce rea unei plagi, fortele proprii ale organismului combatefectul nociv af microbilor, distrugandu-i (prin diapedeza,fagocitoza). Dad! nu s-a tratat 0 plaga In primele 6 are _ Imicrobii, atat cei aerobi cat $i cei anaerobi, se dezvolta foarte Imull. Piagile netratate In timp uti! devin purulente, se potcomplica cu gangrene gazoase, flegmoane, abcese, septicemii.

De aceea, este necesar un prim ajutor la locul accidentului.Ingrijirile plagilor la locul accidentului sunt descrise la

capitolul "Traumatism' in Urgen.te medlco-chirurgicale _Lucretia Titirca.

Aici, yom mentiona, pe scurt, cateva masuri de prim ajutor:-hemostaza- aplicarea unui pansament protector- transportuf accidentatului la 0 unitate sanitara

- calmarea durerii.,- c"- toaleta locala minutioasa, procedEmdastfel:

- daca plaga este Intr-o regiune cu par, se rade parulfn jurulplagii pana la 0 distantade 6 cm de marginea plagii

- se spala pielea nelezata din jurul plagii eu apa $i sapun,apoi cu ser finologic

-. S8 dezinfecteaza cu. J alcool sau cu tinctura deTc;'d'"= Aienjiet PIeJea dJrijurul

"-I plag;; ~edezJnfecteaza p(in 'badijonare, care Incepe delanga plaga $i se Indepar-teaza de aceasta (Fig. 56).

Se curata, apo;, p/aga curivanol 1%0, c10ramina 4 %0dor activ sau, mai bine, cuapa oxigenata care antre-r;-eaza la suprafata miciicorpi straini prin spuma pecare 0 produce; apaoxigenata are $i actiunehemostatica.IL_

272

Simptome locale:- durerea este variabila ca intensitate, poate ceda spontansau dupa an ialgice; reaparitia cu caracter pulsatil atrageatentia asupr dezvoltarii infectiei

- impotenla tv elionala este partiala sau totala $i are dreptcauza dur rea sau lezarea elementelor musculo-.articulare, 0 a&~3,u nervoase ,~

Semne obiective: .- prezenla un i solulii de continuitate; in plagile mari,a$a-numitele plagi cu mari dilacerari, ..se pot observadistrugeri ma i atat de piele, cat ~i de vase, mU$chi, nervi,fragmente e oase sau diferite organe situate inprofunzime; neori, parti din aceste organe pot sa iasa prinmarginile pia H;aceasta de nu~te evisceraJie.

- hemoragia e e variabila, ca $i abundenta sangerarii, Infunctie de va ul lezat.

Semne generale:- pulsuJ poate fi rapid - tahicardic - In plagi Insotite dehemoragii ex erne sau interne sau de $OCtraumatic.

- tensiunea art riala - daca scade- denota prezenta uneihemoragii sa a unui $OC traumatic

- febra poate avea semnificatia debutului infectiei sauresorbtia uno hematoame

- se poate realiza rin vindecare primara; vindecare secundara,vindecare tertiaraVindecarea pdrrl,ara (.per primam" sau .• per primamintentionem"):

- este Vinde]caa ce se obpnede la Incaput, fara complicatii;este v:inde ea ideala pentru arice p1aga operatorie;vindecarea s produce in 6-8 zile

Vindeearea secv dara ("per secundam~ sau .per secundamintentionem"):•..:-:-)n acest tip qe. Yindecar:.e_~~ intotdeauna pr~n~. . infectia, spre osebire de vindecarea primaraVindecarea ter/iar. ("per te~iam intentionem"):

- se produce a unci cand 0 plaga evolueaza un timp pe Iinia .vindecarii se undare ~ apoi se sutureaza In scopulscurtarii evol tiei

Tratamentul va iaza In functie de niveiuf lei care se acordilasistenta (Iocul ac identului, la dispensar sau la spital).

Indiferent de ni elul la care se intervine, pentru a Ingriji 0plaga in mod core punzator sa cere ca:

- Ingrijirea sa s faca in conditii de asepsie perfecta- sa se asigu e, prin pansament, 0 bljna -absorbtie asecretiilor

Simptomato-logia plagilor

Vindecareaplagilor

Tratamentullocal alplagilor

~t~11',I

iii~~,~(.r~

I'

I

II

II

I

I

I

II

I

'1'"

Plagi prin intepare pu spini vegetali:- spinul trebuie ex1rascomplet, la nevoie, recurgEtndu-sela

incizie chlrurgicala- daca el nu s-a ex~ras,este posibila dezvoltarea unei infecfii

(abces, flegmon)Profilaxia antitetanls este obligatorie.Plagile prin infep re plantara (cl1j,~sarma) favorizeaza

dezvoltarea unor infe tii virulente; se trateaza chirurgical Inservicii de specialitate.

Plagile prin intep tura de insecta (albine, viespi), prininoculare de venin, pr uc fenom~ealergice: prurit, hiperemie,edem local sau. une ri, edem glotic cu crize de sufocare,frisoane, convu1sii,:;>ocanafilactic sau colaps.

Tratamentul este, n general, ~a indicatia medicului (vezilJrgenle.medico-chi rfjicaJe - Lucretia Titirca.

As/tel: Plagile ve hi, infectate, secretante, nesuturate seaseptizeaza prin sp lari cu solutiii antiseptice, pansamentelocale umede cu clo amina ~i rivanol sau solutie de antibioticconform antibiogram i. Pansamentul umed se mai nume~temicroclimat umed ~i e realizeaza intr-o tavila renala sterila, Tncare sa imbiba do a-trei comprese cu solutia indicata.Compresa umE1~~,.J.',.,fi acoperita. cu" ur,,~-,doufi;.cor:npreseuscate, apoi se 'tix aza pansamentul, lie prin Tnfa$urare(bandajare), fie fixan compresa care acopera pansamentul culeucoplast sau cu 9 lifix; piagile vechi se panseaza ~i secontroleaza zilnic.

Foarte importanti Obligatoriu, in ambele cazuri, se faceprofilaXia tetanosufui, conform Ordinului ministrului sanatafii,aprobat cu nr. I.M./67 0 din 02.03.1995 (vezi schema de "Con-duita profilactica $i ter peutica in cazul plagilor tetanigene").

215

F'.

~.,..-

Tipuriparticularede plagi

j~grijj."ea.'llnei plagi

~

~ I r

,,;'

3,000-20:000 U.A.i.DUpA DESENSIBI.LlZARE

NU*

SERJ1£:TEROLOGANTITETANIC

Ag. 57. Plaga septica.Se curii/ii circular, de fa exterior

spre interior, pentru a evitaantrenarea germfmilor din plaga..

VTASAUefT

1 DozA0,5m! LM.

PENICrUNA601J.OOo-1.200.000u.i. SAU .MOLDAMIN SAUERITROMJCINA INDOZE CORESPUN-zATOARE .

TRATAMENT CUANTIBIOTICE

PENICILINA 600.000-12001>00 u.i. SAUMOLDAMIN SAUERITROMIClNA INDOZE CORESPUN-zATOARE

~:..:...

DA

CUR.A.TIREACHIRURGICALA:;>1 ASEPTlZAREApLAGII

3-'DOZ£:' ~xO,5mlI.M.(PRIMAIMEDIATDupARANIRE,IAR URMA.TOARELELA INTERVALDE 14 ZJLE

* Exceptie, cazunle de Politraumatisme grave, cu pierderi masive de sange, ~ipersoanele infectale.HIV, la care se va adminislra LM. in doza unica ser antilelanic (3.000-20.000 U.A.L, in raport cuvarsta ~i riscullelanigen).

V.T.A. = VACCIN TETANIC ABSORBIT; d. T. = BIVACCIN DEFTERO TETANIC TIP ADULT

NEVACCINAr' DA

VACCINATCOMPLETSAUREVACCINAT

STAREA DEIMUNITATE

274

ObservaJie: extragerea corpilor straini din plaga, precum ~iexcizarea ~i indepartarea tesuturilor devitalizate sunt realizatede medic; daca este cazul, va face hemostaza prin legaturavasului ~i sutura plagii; aceste plagi se pot vinqeca .perprimam".

Atenlie! Este interzisa explo-rarea instrumentala oarba a uneiplagi . in afara unui .!'~rviciuchin..irgicalde specialitate.

Plagile vechll Plagile care dep~esc 6 ore dela accident se considera infectate; Iise face acela~i tratament descrismai sus, insa plaga nu se sutureazaprimar.

De reJinut: La plagile septice,pielea din jurullor se curata circular,de la exterior spre interior (Fig. 57/I

MINISTERUL SANATATIIAPROBAT CU NR. LM./6730 din 02.03. 95

CONDUIT A PROFILACTlC/i. $1 TERAPEUTIc/i. iN CAZUL PUGILORTETANIGENE

.';

Factorii care influen~eaza satisfacereanevoii

277

- EmoJii/e $i anxietatea pot provoca la individ utilizareamecanismelor de aparare ce permit conservarea integritatii fatade agresiuni de ordin psihologic- Stresul - fiecare stare de stres poate influenta adaptareaindividului la toate formele de agresiune stimulate demecanismele de aparare

~ Sa/ubritatea 'mediu/ui " , '1-~"

Un mediu sanalos este esential persoanelor pentru un trai farapericole.Sunt necesare urmatoarele conditii:- temperatura ambianta 18,3° - 25° C- umiditatea mtre 30%-60%- lumina - nid prea Intunecoasa, nici prea luminoasa- zgomot - a carui intensitatesa nu depageasca 120 decibeli

. - mediul ambiant sa contina un minim de microorganisme,produse chimice, fum- condiN de securifate (precautie atunci cand se folosescaparate, obiecte care ar fi surse de accident)- Rol social. in functie de exigentele locului de munca $i alemuncii lor, indivizii trebuie sa utilizeze masuri de protectieImpotriva tuturor perico/elor.Astfel, salariatii trebuie sa aiba un mediu inconjurator $i conditiide munca care sa Ie permita satisfacerea nevoilor de munca; ceicu un post cu responsabilitati trebuie sa foloseasca perioada G!flbcdestindere pentru a preveni stresul 9i surmenajul.- Organizarea socia/a. Societatea prevede masuri legale caretrebuie luate pentru protectia individului contra perico!elor; intoate societatile sunt /egiferate masuri de prevenire aaccidentelor, de prevenire a imbo!navirilor; In p!us,societatease ocupa $i de bunul mers a/ individului pe parcursuf ani/or deviata, prin masurile de proteetie ~i de asigurari sociale.Aceste masuri vizeaza: prevenirea imbolnavirilor $i mentinereastarii de saniitate-, folosind un evantai multiplu de metoda de,~uc~ie.)!Jformatii, publicitateetc. ., = , ,_,-,~'-...',- Clima. In functie de c1ima, individul Lttilizeaza rne-tode deautoaparare fata de conditiile nefavorabile c1imatice,ln locuintasau in locurile colective. '- Religia. Practicarea unor religii este 0 preocupare ideologicace permite individului sa-$i mentina securitatea psihologica.- Cultura. Masurile de protectie contra pericolelor sunt variate infunctie de cultura, ele sunt reliefate In traditii, fiind masuri socio-economice ale unei societati.- EducaJia. Parintii informeaza copilul In ceea ce prive$temasurile de securita:te ce trebuie luate in lunga perioada decre~tere; $coala se ocupa de educatia copiilor, adultulsocialmente este obligat sa cunoasca posibilele pericole pentrua stabili masurile de prevenire pe care sa Ie apliee.

Factorisociolbgici

i._,.

i;-' Factoripsihologici

I

I'

~1'~.,..

76

- VarstaPersoana adulta are bilitatea de a se protejaAre cunQ9tinte despr sine 9i dezvoltarea sas.CqpiJiJl pemepe . nsltJ.,•.,pericolutui 9i In fUr:!9!!ede_ri.tfQ9J'-Jdezvoltarii sale mintal ,descopera putin celte'putin autoprOte<::tiqcontra pericolelor, pa a la varsta adulta- PersoaneJe In vars • prezinta diminuarea funcjiilor senzoriale9i motorii ~i,In conse inta, trebuie sa-9i ia masuri particulare deautoaparare

- Mecanismu/ de aut aparare. Individul posedamecanisme deautoaparare Innascu e (exempiu: termoreglar~~) sa:ui~su~itede-a lungul experient i sale; rezistenta la Imbolnaviri eSIe datade protectia sa imuni ara naturala sau dobfmdita, prin crearea -de anticorpi specifici In urma unor imbolnaviri infectioase sauprin vaccinare.

Defini~ie:

Factoribiologici

• V;a}a 'omulu; este un razbo; .impotriva rauta};; omulu;, •

(Gracian)

9. NEVOIA DE A IEVITA PERICOLELE

Nevoia de a evita pericolele estel 0 necesitate a fiintei umane pentru a fiprotejata contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru mentinereaintegritatii sale fizice ~i psihice.

I. Independents i, satisfacerea nello;;Viata oricarui individ poate fi ameninlata la un moment dat de osuferinta brusca,

care II va aduce Intr-o situatie critidi.De-a lungul vietii, oamenii sunt cohtinuu asaltati de stimuli veniti din mediul

inconjurator 9i anturaj.Organismul uman este protejat c-on~aagresiunilor de toate felurile (agenti fizici,

chimici, microbieni sau din alte moti e), pentru ca poseda numeroase mediinaturale ca: parul la nivelul orificiilor, cretiile pielii, ca obstacole de penetrare aagenti10rexterni.

:r"" EI este capabil isaJ$i mentina in~egritatea prin mecanismele naturale de •autoaparare. '

I'

I

I

I

I

IIII

II

I

1..,--,--

I

Interven~iileasistentei pentru men~nerea independen~ei

Pentru mentinerea unui mediu sanatos:- educa pacientul pentru evitarea poluarii atmosferei cu praf, tncarditura

microblana prin ~tergerea umeda a mobilierului ~iaerisirea incaperilor- indeparteaza sursele cu miros dezagreabil ' .- participa la programe de propaganda ~i control, de educatie a populatiei

pentru mentinerea unui mediu sanatos, in comunitate, unitati de invatamantPentru prevenirea accidemelor: '., ',.. .,- ,""',

-face edueatie pentru prevenirea accidentelor, verifica dadl sunt ,respectatenormele de securitate a muncii, normele ergonomice in unitatile cu activitati cu risede accidente

_ exploreaza pericofele reale ~i cele potentiale la locul demunca;;i la domiciliuPentru prevenirea infectiilor:

_ supravegheaza daca sunt respectate :normele de igiena,salubritate,dezinfectie, dezinsectie, deratizare ;;i circuitele functionale '

_ asigura implicarea popu1atiei in aplicarea programelor pentru mentinerea ~ipromovarea sanatatii " ,,' ,

_ supravegheaza starea de sanatate a populatiei ~colare' prin controaleperiodice; face controale periodice persoanelor cu risc crescut la infectie

- organizeaza - efectueaza imunizarile obligatorii

278

II

II

I

I

I

I

I

I

'.I~'

TII,.... (~

tJI. .•....;:"-.

vezi anexele 2 ~i 3

Insuficienlii intrinsecii- deficit senzorial- Iipsa de sensibilitate- atectare tizicaDezechilibru- durere- dezechilibru meti:iboli- dezechilibru electrolitiSurmenaj- saturatie senzoro-per~eptuaUi

- tulburari de gandire.'- anxietate- stres- pierdere - separatie- pierderea rmaginli coiborafe- situape de criza

- insalubritatea mediulu- poluare- conditii deficitare de niunca (absenta masurilor de protecfie)- Iipsa amenajarilor sanjtare- saracie - promiscuitat

- insuficienta cunoa~t~re de sine, a altora ~i a mediuluiinconjurator

II. Dependenta in Isatisfacerea neva;;

Sursele de dificultate sunt ~omunecelor doua problemede dep.nden~a

: ",.

Surse deordin fizic

Cand nevo,ia de a evita pericolele ~u este satisfacuta, pot surveni mai multe< probleme.

1. Vulnerabilitatea fa.ade pericole2. Afectarea fizica Si psihica -3. Anxietate4. Durere5. Stine" depre-sfva .6. Pierderea stimei de sine7. Pierderea imaginii de sine8. Pierdere, separare9. Frica

lipsa •cunoasterii

;,i"'7

Manifestari de independen~a

Masuri de pre venire a:- accidentelor- infectiilor- bolilor- agresiunilor, agentilor fizici (mecanici, termici), chimici (arsurichimice, intoxicatii), agresori umani, animale ~i autoagresiuni'(mutifari,'suicid) ""'F"

Stare de Iini~te a individului care se simte la adapost de toatepericolele.Individul poate realiza control liber asupra mediului inconjurator.Masuri- metodede destindere, de relaxare ~ide control al emoliilor;- utilizarea mecanismelor de aparare in diferite situalii;- raspuns eficace ~i adaptat la agent stresant;- practicarea unui obicei, crez, religie

Mediu sanatos:- salubritatea mediului- calitatea ~i umiditatea aerului 30%-60%- temperatura ambianta intre 18,3°,25° C- fara poluare fonica, chimica, microbiana- mediu de siguranta- masuri de protectie sociala'.,.

Securitateasociologica

Securitateapsihologica

Securitateafizica

,-

t

IiMI'

Prezentam in continuare doua probleme: - l!1terven~iileasistentei -

;-.asigura conqiliil~, de m-,ediuad~cyate, pentrua, evita p~ric.oleJeprin accidEmtare . .- amplaseaza pacientul in salon in functie de starea, afectiunea$i receptivitatea sa- ia masuri sparite de evitare a transmiterii infectiilor in cazulimbolnavirilor cu boli transmisibile - prin izolarea pacientilor,respectarea circuitelor, masuri de igiena spitaliceasca (conditiide cazare, microclimat, alimentatie, aprovizionare cu apa,indepartarea reziduurilor, sterilizare, curatenie, dezinfectie)- urmare$te $i apreciaza corect potentialul infectios al pa-cientului, receptivitatea sa $i aplica masurile de izolare asurselor de infectie- alege procedurile de investigatie $i tratament cu risc minim deinfectie- informeaza ;oi stabile$te impreuna cu pacientul planul de re-

o cuperare a' s'ta:i'iide sanatate $i cre$tere a rezistentei orga-nismului, efectueaza imunizarile specifice $i nespecificenecesare

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

Pacient cu vulnerabilitate fala de peri cole

OBIECTIVE

Pacieot~~'i .beneficiezede un mediude siguranJafaraaccidente $iinfecJii

Pacientulsa,fie echilibratpsihic

- favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu- creeaza un mediu optim pentru ca pacientul sa~$i poataexprima emotiile, nevoile .

- ajuta pacientul sa-$i recunoasca anxietatea ).- f,!r'1tzfta~?mijloace de cOl]-lunj~re ~d_ecvate .s..tariipacienwJui;fumiz:e?za infoimi3.tiilede care are neVoie- furnizeaza explicafii clare $i deschise asupra i'ngrijirilorprogramate- invata pacientul tehnici de relaxare- face masaj al spatelui, mainilor $i picioarelor- incurajeaza pacientulla lectura, activitati etc., pentru a inlaturastarea de anxietate- asigura legatura pacientului cu familia prin vizite frecvente- invala familia pentrua ingriji pacientul. cu boli psihice,degenerative, daca este necesar, in vederea reintegrarii safe Il Isociale . I

281

III

Manifestari de dependen~a

280

- Neatenpa poate fi responsabila de accidente rutiere, demunca sau alli age itraumatici, fizici, chimid . ,.- Tegumentele pot i lezate prin contact prelungit cu substanteiritante, corozive, in ipsa echipamentului de proteqie- Aparilia de leziuni a nivelul spatiilor interdigitale, plici datarateumezelii, caldurii, i bracaminte neadecvata

- Deshidratarea, ed malierea predispuri tegumentele la lazare.

- Neingrijirea core~punzatoare a acestor infectii poate dacomplicalii mai m~ri (pulmonare, cardiace, ale sistemuluinervos, septicemie)~_

- Comportamentul ~ate fi modifi.:at cu tendinta spre depresiesau agresivitate in f arte multe boli psihice;bolnavul poate aveatentativa de sinucid re sau poate deveni agresiv fala de ceidin jur.In unele forme inst~bile in cadrul unor psihopatii, bolnavii potface acte antisocial - incel'ldieri.In alte cazuri; bol avii pot face actiuni impulsive - crima,automutilare, sinuci

Imbolnavirile fre vente favorizeaza scaderea rezistenteiorganismultJi de au aparare- Fatigabflitate - sla ire fizicai adinamie, lipsa de forta.- Surmenaj - fatig bilitatea excesiva care influenteaza orga-nismul; apar.ein ur unui exces de efort flZic, psihic - mundi

"extehuai'ita "c ~...""'"

1. Vulnerabilitat:ea fa1:a de pericole

PredispoziJjela infecfii:gripaabces etc.

Comporta-mentdepresiv $iagresiv

Predispoziliela accidente:raniricaderi

PredispoziJiela:imbolnavirifrecvente,fatigabifitate,surmenaj"

Susceptibilitatea individului de a fi rfectata integritatea sa f.iZica.$i psihica. .Pericolul de infectii, accidente, bo i este mare la organismele slabite, obosite,

surmenate .. "";i~ ".' . '7. '~-'

~.:4-_

III

~

Iw

i

I

i

•,

II

III

Manifestari de dependen1=a

2. Alterarea integrita1=iifizice sau psihiceori amandoua; efectul unei boli

sau al unui stres, la nivel fizic sau psihic

Semne ..... Se;t';;Nileleinflamatiei: - .- ~ .- --

inflamatorii - durere-ro~eata locala a regiunii respective-tumefaqie (marirea in volum)- limitarea mi~carilor segmentului afectat- caldura locala .

Semne de - agitatieinsecuritate - iritatiepsihologica - agresivitate

- neincredere- frica- idei de sinucidere

I.

I

I

I

I

I

I

II

I

II

I

-I-I

aerisirea incaperilor0'-.. - o;.;:.""-~ ~

Masuri

verificarea instalaliilorde incalzire dinlocuinte, ~coli, spitale,instituFi

folosirea instalatiilorde eonditionare a ae-rului, pentru a reduceumiditatea

co.".secinJelea1cJiunii

ra, umiditatea, radiatiilechimice - 02,substantele naturale sau

sintetizat de ombacterii, irusuri, paraziti, fungirezulta di interrelatiile dintre oameniapa, aer I, solulimbraca intea, locuinta, alimentatiaau actiun favorabila asupra mentinerii ~i intaririisanatatiiducJ;l pr~ducerea de boli, la alterarea starii desan~tate

fizici .chimiei

patogeni

biologicisocialinatUraii. artificialisanogeni

CONSECINTELE ASUPRA ORGANISMULUIPRIN ACTIUNEA UNOR FACTORI PATOGENI

~ creseuta

- scaderea con- hipo e, tulburan.,. ",,-c~ntratiei.dg Q2 .sen riede,motom,

. con Isii, moarte~ prezenta CO in hipox e, crize angi-aerul inspjrat noas ,cefalee,

dispn e, pierdereacuno tintei, moartescad rea evapo-rarii ei prin piele

- erescuta, a50- Isenz tie de discon-ciata cu cre~terea fort p in 'expuneretemperaturii prelu gita, poate

apare $ocul termie

Factorul. e9_p.logic

Dupa naturalor

DupaprovenienJaDupainfluenJaasupra stariide satJatate

Tehnici de evaluar $i ingrijiriasociatenevoiide a e ita pericolele

Factorii e mediuSanatatea, ca ~i boala, recunoa~te 0 serie de factori care 0 determina ~i pot fi

considerati factori etiologici ai sanatatii. i se pot grupa in factori interni $i factoriexterni. Dil) il1t.E'Jrelati.afactorilor interni a celor e.xtE:!rnisepoa_te rn~ntinE!staT!~ade sanatate "'s1tt! se' poate de"cla;-f~a.st rea" de boala, rolul hotarator revenindfactorilor ecologici.

Factorii externi care actioneaza asup organismului se mai numesc factor; demediu sau factori ecologici..

CLASIFICAREA FAC ORILOR ECOLOGICI

Aerul

Umiditatea

• Ecologia - ~tiinta care se ocupa de re'atf'e dintre organisme ~imediul de viala

28Iil

- Interven1=-iileasistentei -

282

INTERVENTilLE ASIST-EtnE1, AUTONOME~I DELEGATE

- ajuta ~i supline~te pacientul in satisfacerea nevoilor-orga-nismului- determina pacientul sa participe la luarea deciziilor privindingrijirile- administreaza tratament medicamentosantiinflamator,antiinfectios - i i -

- aplicamasurile de prevenire a complicatiilor septice-'"7 fojgse$te ;.metQ.dftderelaxare pa;;iva;"pe e.x.emp!l,I,J~api~muz;icala, masaj

- asigura un mediu de protectie psihica adecvat starii de boalaa pacientului, prin inlaturarea excitantilor psihici - aplica tehnicide psihoterapie adecvate- asigura conditiile de mediu adecvate (camera izolata, aerisita,temperatura adecvata, semiobscuritate)- incurajeaza pacientul sa comunice cu cei din jur, sa-~i exprimeemotiiie, nevoile, frica, opiniile- invata pacientul sa foloseasca. mijloacele de autoaparare(pentru persoanele cu rise sporit la pericol)

-.J

Pacient cu alterarea integritatii f.izice ~i psihice

Pacientul sabeneficiezede siguranlapsihologica,pentruinlaturareastarii deanxietate

OBIECTIVE

Pacientulsa-$isatisfacanevoileinfunctie destarea desanatate ~ik~radulde, dependenla

IIi:Lr".'1:,!.,l:.:":

,;1

_"."''''"''''''''''''~.''"':''"

Temperatura - crescuta ir solatie, arsuri evitarea expunerii pre,lungite la soare

- scazuta h potermie, dege- incalzirea optima ar turi, risc crescut locuintelor, locurilor dep~ntru copii $i per- munca, spitalelors~an~IA var~tnice ' ..

"C, ',.", " ', '. . ,~ - ,-

Luminozitatea -diminuata f(~tor de risc pen- asigurarea iluminatuluit ~ eaderi, in cazul public, al locuintelorp~rsoanelor varst-nce

Zgomotul - cre$terea inten- tl Iburari ale auzului de ordin urbanistic; desitati1$i a timpului o oseala, insom- ordin educativede actiune ne, H.TA

Alhnentatia - reducerea pro- n asigura nevaile verificarea calitatii1einelor, lipidelor, n Jtritive ale orga- alimentelor,glucidelor n smului - avitami- pastrarea Tnconditii- poluata chimic nne, hipoprotei- igienice, Tnfrig1dere,

, - contaminata cu n3mie congelatoaregermeni patolo- ir toxicatii acute sau spalarea fructe!or,

,. gici c on~e,tulburari zarzavaturilor,g'lstrointestinale, preilffsrarea igienica aboli infectioase alimentelor

Apa -lipsa iod gU$a endemica asigurarea conditiilor-Iipsa i1uor cadi dentare de potabilitate a apei,- poluare chimica if toxicatii acute" fiemerea ei- contaminare cu c onicegermeni micro- epidemii hidricebien.i ....

to.colnfa' , -lirnf n anifestari alergic-e,"aslgurarea condittilor --c"- igrasie boli reumatismale; . igienice '$1de confort- aglomerari accidente, caderi, din constructia locuintei- improvizalii in e ectrocutare, arsuri

instalatif ri~c crescut pentru- suprafatcl redu- v 3.rstnici,copiisa Ii )sa confortului so-

leal

Factorii - bacterie bbli infecto-conta- ventilajie, curatenie,biologici - virusuri 9 oase sau parazi- indepMarea rezidu-

- parazili t re, cu poarta de urilor, dezinfectie, dez-- fungi ir trare respiratorie, inseclie, deratizare,

d gestiva, cutanaia sterilizare,

284

Mediul securizant !ji de protec~ie

Mediul securizant este mediul care reduce la minimum riscurile de ranire,accidente, infectii, reaetii nedorite la tratament, asigura intimitatea pacientuluLMediul terapeutic de protectie are rolul de a crea 0 ambianta placuta, care areactiune favorabila asupra sistemului nervos central $i izoleaza pacientul deconditiile negative ale mediului, ~~!bil suprasoliCita[]Vsau epui?ant ai, scoartei

, cerebrale, ' ,

Caracteristicile Efectele asigurarii unui mediumediului securizant securizant

- nevoHe umane pot fi Tnspital:satisfacute -, reducerea duratei de spitalizare- riscurile fizice, - diminuarea frecventei accidentelorchimice sunt diminuate asociate tratamentului ~i riscului de urmari- riscurile de transmitere judiciare

ja agentilor patogeni $iparazitari -reducerea numaruluide i'mbolnavirisunt minime profesionale- masurile de igiena sunt - scaderea costului global al serviciilor derespectate sanatate- poluarea este minima la domieiliu:

- reducerea riscului de accidente $i Tmbol-.,'. naviri, de apelare la serviciile de sanatate

;- promovarea saQ.,atatii~,' -

Asigurarea mediului terapeutie de proteelie presup1Jne:-crearea unei ambiante placute in spital- holuri, coridoare, saloane aranjate cu

flori, curate- inlaturarea exei1anli1orauditivi, vizua1i,olfactivi- pregatirea psihiea a pacientului inaintea efectuarii oriearei tehnici de nursing- asigurarea odihnei pasive $i active a pacientului- prezenta permanenta a asistentei Tnpreajma pacientului

,,,,-,.atitudine:a>€lebunavointa,solicitudine,rasj:x:lflSj3fOmpt la ehemarea paGientului$i famifiei acestuia.""

Masuri in vederea asigurarii mediului securizantpentru pacientul spitalizat

CONSTRUCTIA $1 FUNCTIONAREA SPITALELOR

Spitalele se eonstruiese in zone nepoluate, in sistem monobloc sau pavilionar,ferite .de zgomot, ineonjurate de zone verzi, in afara centrului ora$ului, dar cumijloace de transport $i comunicare cu ora$ul; functionalitatea lor asigura conditiisuperioare de igiena,

Spitalele au Tneomponenla:1. serviciu de primire - loc de prelucrare sanitara a pacientului (baie,

deparazitare, imbraeare cu eehipament de spital) $i a hainelor sale

285

ente impermeabile, marcate cu diferite c lori; fiecare spital este dotat cu crematoriupentru de$eurile (reziduurile) considerate infectate; transportul acestora in spital seface cu Iifturi destinate special;

- reziduurife lichide se indeparteaza rin releaua de canalizare;- resturile de alimente provenite de fa pacienli se indeparteaza dupa ce au fost

fierte, pentru a distruge eventualii germe i patogeni;- recipientele, containerele colectoare de reziduuri se spala $i se dezinfecteaza

dupa folosire;- de$eurile reciclabile $i curate .~.. "':i.iii, fUme radiologic£<,ambalaje; mase

plastice, de~euri metalice - se aduna in ontainere speciale.

.;~

III"

I'IIII

II

cry'

·[~re~eijireainft;!ctn~er.i6t;r~I~Risijll~~j;~J~.~~p;"-~~~~~"'"

£<;.,.--".

DefiniJie:Infectiile intraspitalice$ti - sau infecliiJe nosocorniale -sunt imbolnaviri de natura

infeclioasa, manifeste clinic, eontractate n spital $i care apar in timpul spitalizariisau dupa externare.

La aceste infectii, care apar la pers anele asistate, se adauga $i infectiilecontractate de. personalul medical, in ti ul acordarii lrigrijirilor. Ele se Impart indoua mari categorii:

- bali transmisibile, contractate in spit f ~i determinate de germeni patogeni;- infectii cu germeni .conditionat pat eni", care apar la grupuri cu rezistenfa

scazuta la infeqie (nou-nasculi, varstnici, olnavi cu bolicronice, bolnavi cu defecteimune), la cei expu$i unor proceduri medi o-chirurgicaJe precum punet;i, examinariendoscopice, perfuzii, transfuzii, dializa; a e$ti germeni care, In mod obi$nuit, suntnepatogeni, condilioneaza factorii enu erali, determinand infecfij locale saug~nera:le. _ .•.•

Pentru prevenirea infecpilor Intraspitali e~ti, masurile care' se'iau tin seama deetiopatogenia, frecvenla $i gravitatea or, cat $1 de particularita!ile clinico~epidemiologice.

Transmiterea infectiei de la 0 persoan. la alta este un proces in lant. Aeest lantcompor':tf'$aSeYerigi, conform schemel at turate. Fiec;areetapa a lanfului depindede succesulreali:iarii etapei precedema aca se reu$e$te sa se rupa acest lant,boala nu se mai propaga. Soliditatea lant lui depinde de soliditatea verigilor sale.

Prezentam cateva masuri ce deter ina intreruperea lanlului procesuluiintectios, actionand asupra verigilor sale.,.

Miisuri de preve ire' a irifec~iIIor .

CIRCUITELE FUNCT/o !,4LEALE SP/TALULUI

Circuitul funclional reprezinta sensul de drculalie, in interiorul unitalilor sanitare,ale unor materiale $i instrumente:

- circuitul septic este sensul de circu ~e care fndica introducerea germenilorpatogeni generatori de infeclii, in interiorul unitalii sanitare

- circuitul aseptic este sensul de cire lalie care asigura conditii de protecfieimRotriva infecliilor, in interiorul unei unital sanitare. .

In interiorul spitalului, seimpune respe area urmatoarelor eircuite funclionale:- circuitul de intrare ~i ie~ire al per onalului- circuitul de primire a bolnavului i spital- circuitullenjeriei

(dezinfec!ie, deparazitare, pastrare); -Ioc de intfllnire a pacienlilor cu diferiteaf~c!iuni! ceea <?eJmpu,:!e~vitarea ra~p~n<;firiiinfec~ii1or,prin servicii proprii depnmlre In sectille pedlatne, obstetnca-glnecologre; seclia boli infeclioase(amplasata intr-o construclie separata) dispune, in cadrul serviciului deprimire, de un serviciu de triaj;

2. sec/ia cu paturi - unitate funclionala de baza a spitalului care cuprinde25-100 de paturi- in spitalele monobloc, la nivelurile inferioare, sunt amplasate secliile de

chirurgie.,,,pbstetrica, ortopedie, uro!og~ {in secliile <;Ie opstetricasediferenliaza unitati de ingrijire pentru na$teri fiziologice $i patologicepentru nou-nasculi); . '

- in secliHe de pediatrie se diferenliaza unitali de ingrijire pentru copii dediferite varste $i pentru mame;

- sa/onu/, locul de ingrijire a pacientului:- orientat de preferinta spre sud, sud-est, sud-vest, pentru a fi insorit;- de preferat, cu numar redus de paturi;- cu mobilier redus, U$or de intretinut, estetic;- perelii vopsiti in culari pastelate, lavabili;-iluminare naturala buna, artifidala difuza, indirecta sau semidirecta;- dotat cu apa curenta;- temperatura: 18-20°C, ziua; 16°C, noaptea, pentru adulp;

2Q-22°C,pentru copiii mici, $i22-24°C pentru sugari;

- ventilatie U$or reglabila prin ferestre;- suprafala $i cubaj de aer pentru 0 persoana, in funclie de specificul

secliei $i numarul de paturi din salon (6-12 m2/persoana); "3. seiViciile de diagnostic $i tratament - prin dotarea de care dispu~1~curteazii

timpul de spitalizare; este necesara planificarea padenlilor pe ore, pentru a evitaintalnirea pacienlilor din diferite seclii $i a$teptarea pentru examinare;

4. anexele gospodare$ti au 0 mare importanta in asigurarea condiliilorsuperioare de igiena: .,,{,'

- blocul alimentar asigura circuitul igienic al alimenteloi', circuital fiind astfeldirijat incat in nici un moment sa nu se Intalneasca alimentele brute cu celesemipreparate sau finite;

- pregatirea alimentatiei sugarului se face in bucatariile de lapte;- spalatoria asigura circuituligienic allenjeriei din spital; in seqia de spital, se

pastreazanuhiarlenjenacLimta; cea murdara 'seifansporta'l~'S'pafa.tOfie, in sad"impertPeabili; aid, lenjena contaminata cu secrelii, excretii sau prcivenind dinsecliile de bali infecto-contagioase se dezinfecteaza $i, apoi, se spala mecanic;lenjeriacurata ~i cea murdara se pastreaza in incaperi separate.

• Alimentarea cu apa a spitalelor - apa distribuita trebuie sa inc;leplineascacondijiile de potabilitate ,

- sa fie distribuita in mod continuu, pentru a 'asigura necesitatiJe de igiena apacienlilor $i personaiului, cat $i menlinerea curaleniei in c1adire $i lagrupurilesanitare.• fndepartarea reziduurilor $i de$eurilor:

_ reziduunle solide, colectate din saloane, cabinete, sali de pansamente, opera-!ii, sali de na~tere se indeparteaza dupa fiecare interven!ie; se colecteaza in recipi-

286

~

r

--.. Sensul de propagare a infecliei

289

- J~~inte$i dupa contactul cu un padent sau unobieet cu cares~JtlfJru~paoentuf """'.. .... . , .' ~o. .~. ,c ,:c._:- tnatntea fblosirii materialuLui steril- mamtea InterventiilOrasupra corpului pacientului (injectii,penuZll, alimentatie)- dupa atingerea unej parti a corpului, posibil contaminata cumicrobi=aupamanuirea secretiilor si excretiilor pacientului (urina,fecale, sange). . -- du a scoaterea manu~i1orde iucru-las ar~ltul programu ui de munca~ se folose$te apa CUrenta,sapunul, periuta; spalarea dureaza003.minute, se face pe toate suprafetele mainilor, inclusi~spapile interdigitale ..:...uscarea mElinfise face cu prosep de unica fo!osinta sau, depreferat, cu aer card cd hartie absorbanta

Indicatii

- circuitul alimentelor ~i veselei- circuitul instrumentelor ~imaterialelor- circuitul vizitatorilor.

Circuitele septice trebuie sa fie separate de cele aseptice.

CURATENIA

CiJratenia repreiihta indepartarea tbtaJa a prafului,a riltfraariei' ~i a produsel~rstralne.~ ,A.c~astaeste etapaobli~orie inainteaaplicarii metodelorde dezinfectie$i sterilizare.

a) In intretinerea general~ a incaperilor (saloane, cabinete, grupuri sanitare, bai;sali de pansamente, sali de operatie), curat~mia se face zilnic ~i consta din:

-curatarea patului, a saltelei, a pernei, a mobilierului, a peretilor, a chiuvetei-materiale folosite - carpe, galeti,detergenti, spalator de podele-:-se incepe cu spatiile curate- se face zilnic ~i ori de dUe ori este nevoie.

b) C~ratenia pacientului cbnsta in baiafacuta in mod regulat cu apa, sapun,spalarea parului, schimbarea lenjeriei.

c) Curatenia personalului sanitar presupune spalarea mainilor ~i curatareaechipamentului de protectie.

'rl.

.SpALAREA MAINILORt """'-_~.,.~

Spalarea mainilQr este cea mai importanta procedura pentru prevenirtEl;;infeclii!br intraspitalice$ti, pentru camana este principal a cale de transmitere.

Tipuri de spa/are a mainilor:a) spalarea igienica de bazab) spalarea pentru decontaminarec) spalarea chirurgicala - mai putin i.Jtilizatade asistenta.

a) Spalarea igienica a mainilor

Tehnicade spalarea mainilor

..

dezinfec-~acAi-mica

a produ-

~

selor.' bi~IO~ice

rncme-rareapro-

duselorbiologice

..•.~

\

\.Iecale

\

sange

ecretii• diverse 5 .

irat• aeru\ exp

~.- .'.\ C'!fiIE'I1:t,q,'~tY

"bacterii

EPIDEMIOLOGIC AL INFECTIEI

~

'ZOlarea bolnavilor .11_ respectareacircuitelor functionale

_ V_d_i_n_s_pi_ta_'_.......,:i.4!;(J :~)\H~E~l~FE;~:f.!F'<

'.pacien~ul .• personalul. . medical

• alimentel • echipamentulde lucru

'lichidelecontaminate

\ .:;:~~'~... ,~

igienapersonalului,a echipamen-tului de protectie

Izolareapersoanelorcu rezistenta {.scazutaCaJirea ~organismului "Tratarea ..-1'(bolii "-a/

I

Vaccinare w::>

utUiza-rea Iteh- ~. dige5\i'la

nieiloraseplice " cutar'a\a

c> Masuri care intrerup lanful proc~sulul infeclios aclionand asupra verigilor lanJului

288

.~

.. ~

_. \." a~_~, ~,_.

I'11~ik'II~t:

290

II

I

I

II

I

I

I

I

II

I

Chimice:• substantecu actiuneoxidanta:-<~Ioros - ~tergere . avimentul • peretii - solutie 20 g%o(25% Cla"Ctiv) Cl faianta, uleiati (O,s:goJoC::-eFaCti\'f)-

- amestec cu . r9du~~lePCitolpgi<,;e.-'---suspensie 200.',-.- • 'prodds~le .-'- (s uta, urina, fecale) g%o(5 g% CI activ)-spalare, . V.C. - solutie .4D~~Qg%o~tergere (1-=1-;25g°70-CI"iCtiv)- submerjare2 ore • r losca, urinarul - solutie40 g%o(1 g%(dupa spalare) .( Iitele CIactiv) 1 volumsolu-

lie pentru1 volumobrect

- subme~are2 ore ./ njeria alba -:~ie1 0-15 g%o(0,25-0,37g% CI ac-tiv) supernatantul sefolose~te

,

c o v

~tergere .p avimentul - solufie 20 g%o(25% CI activ) • I eretii cu faianta, (0,5 g% CI activ)

• UIE iati

....:. lir,. - :;;tergere '-. c iuvete - solutie 10 g%o• b i (0,25 g% CI activ)

.•:: i 'J:, .c dite~\:':-~tergere • n u~amale din cau- - solutie 5 g%ospalare ciu (0,25 g% CI activ)

• j~carii din materialpIa tic

- submerjare • te mometre - solutie 5 g%o~. ".,;;;....; _. dupa spa/are •••' , ~ ' ,0 ~ .. •... (O,125 g% CI aotiv)=

- spalare • pi~gile ..:.solutie 4 g%o -

(O,100g% CI activ)

- Javel - solid - submerjare • VE sela solutia de lucru:3,5g/tableta • Ie~jeria 1-2 tablete la 10 !itri.

de apa- pulberizare pe • pcviment 1 tableta, elibereazasuprafete • suprafete mese 1,5 9 clor activ• pEreti.fa tani• pi~cine

29~Ii

'-I.. ,..

~,. ~_d

(DE2TNf;ECTlA7~:ae~'

b) Spa/area pentru decontaminare _

Mijroace Procedee de Ce se dezinfecteazaforosite aplicare -

Mecanice - spalare cu apa .Ienjeria:;;isapun • tegumentele pacientului

-'i

_. ~~.~":' • mainil~ personalului

- indepartarea • suprafetele meselorprafului (~tergere • patul , '.

eu carpa umezrra • noptierele ~i alt mobiliersau aspirare) • masa de operatie

• pardoseala

Rzice - radiatiile • suprafelele: masa de operatie, de pan-ultraviolete samente, patul

:::..,= •. ...... ~..:. .. . ~aeru,J~n i~ri ~..~ .•....

'- dlrdura uscata • lenjeria de pat ~i corp prin ca/care cu fieru!- . .-~InCInS• de~eurile: de pansamente, produseleanatomopatologice, obiectele de unica

1- cloldu," umeda

folosinla (seringi, perfuzoare) prill incinerarein cuptoare speciale

• lenjeria, vesela, tacamurile prin jierbere 30de minute din momentul inceperii fierberii• hainele, salterele, pernele Cll '(apori de apa

.'. _. sub presiune

DefinilieDezinfectia reprezinta distrugerea agentilor patogeni (virusuri, bacterii,

protozoare, fungi) sau conditionat patogeni, de pe tegumente:;;i obiecte din mediulextern. .

Indicafii - se face dupa ingrijirea pacientului cu boli infectioase- aiJj5a contactul cu material infectat (urina, fecale, sange, sputasau alte secretll) .- dupa activitali de curatare a instrumentelor (e bine sa sefoloseasca manu~l)

Tehnica de - se executa spalarea de fond a mainii cu apa, sapun, ~eriul~ ~i)spaJare .. se usuca;, apOI,;sa ?plica 2 x 5ml soll:.flieoezlI:lfectanta a COO) .

aupa care nu se mai usuca mana - __ •- de~~ia maiRilGf---tl:@hlliefacuta de personalur medical, devizita ori 9i de paeienti

rl1I,IIIIIIIIIIII

"' 'C"'_~" ""'"

"

-apa - spalare .llagile - solutie3% (prepa,oxigenata rata din perhidrol

30%)

- perman- - spalare. . lagile . - solutie 1 g/10 000ganatul de • lucoaselepotasiu

.~•... ;J~!

• substante,. ....... . - ,.

, care produchidroliza:- soda - spalare ., esela - solutie 1-2 g%de rufe $tergere • tacamurile

• (u$umeaua

• substanlecare produccoagulareaproteinelor:- aleooJul - badijonare, • egumentele -ateooI70°

$tergere • uprafata mesei deo~eratie• I:tmpa scialitiea

• saruri ale'metalelorgrele:

niJ~oasele -1 g/5000- oxicianura - spalare .-de mereur• iodolori .•• -badfjonare . egumentele - septozol- septozol - tinetura de iod- ioduJin (2% iod)solutie apoasa - alcool iodatsau alcoolica - benzina iodata

(1% iod)"'--betadine - badiJonare te~umente:

~~: ;Mi:J ~ ",'I""~.' ~ inainte de injaclii" ""S9Il,1fi'e JO",-mglml.- .. - ". p neW,operaW 1-2 min.

in tratarea plagilor solulie 1/1ain ectate- bai dezinfectante solutie 11100

• formolul - submerjare, . enjeria colorata - solutie 2g%-5 g%pulverizare, . ncaperi (saloane) - 10-15 g/m3 solulievaporizare . altele, paturi aldehida formica

- Desogen - submerjare . esela solutia de lucru 0,5%

(amoniu - pulberizare . )ahare 50ml Ja10 Iitri de apa

euaternar, glu- - aerosolizare . uprafete de lucru sisteme desprayere

taraldehida, . erul din saloane cu picatura fina

glyoxal, . ali de operatiespumanti) . )ansamente

:92

Pentru eficienfa dezinfecfiei se respecta:- ~impulde actiune (care depinde de produs)-- concentratia dezinfectantului (mai mare pentru zonele cu incareatura mare

. microbiana). - temperatura .

- inactivarea dezinfectantelor (impiediearea asocierii a doua dezinfeetante carese inactiveaza reciproc). - rezist~h1r~eli11enilorfatadeamimitedeiinfectante (de ex., sporii rezistc'i"la'alcool) saurezistenta secundara (prin utilizarea frecventa a unui produs, germeniidevin rezistenti la el).

Pentru prepararea $i aplicarea solutiilor dezinfectante se utilizeaza manu$i dincauciuc.

Dezinfectia se executa conform ordine/or 190/26 mai 1982 $i 984/23 iunie 1994" ale Ministerului SanatatiL

{!2EZ/NE~PJlAJ5!:./~JAt i'~~~~

Dezinfectia pielii este 0 etapa obligatorie inainteaexecutarii unor tehnici precum:injectii, pynctii, intervenlii chirurgieale.

Schema in trepte, pentru dezinfecfia pie/;;

TIP I (risc redus de infectie)IndicaJii . - injectia intradermica, subcutanata, intravenoasa, recoltari de sangeTehnica - se aplica dezinfeGtai~ul pe piele eu un tampon imbibat, durata de

actiune fiind30", pana cand se evapora dezinfectantulTIP II (risc mediu de infectie)

Indicatii ..:..cateterizarea venelor in vederea perfuziei continue, injectiaintramusculara, recoltarea sangelui pentru hemocultura

Tehnica - se curata pielea cu tamponul imbibat in dezinfectant, apoi cu untampon steril

- se aptica inca 0 data dezinfectantul $i se $terge pielea cu tamponulsteril, durata .dea<?!iunefiiod de cca 30"

. . 'oS! t ,. ~1f.?:4n(rise mare de infeqie;) -,~ .•. .~ . .c:.. •..•••._ .

IndicaJii - - operatii, punetiiarteriale; punctiile unor cavitati (pleurala, articulara,osoasa etc.)

Tehnica - se curata pielea cu alla $i sapun, se epileaza, se degreseaza- se aplica dedoua ori dezinfectantui, ia interval de 2'30"; duratatotala de actiune este de 5 minute

Persoana care executa dezinfectia poarta manusi sterile.

DEZ/NSECTIA

Dezirisectia reprezinta totalitatea precedeelor de prevenire $i distrugere ainmultirii insectelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (muste, gandaci,paduchi etc.).

293

~echlpamente medicate este

II

Ce se IParametrii de Observa~jj I Isterllizeaza sterilizare

trecereprin nuare eficienta I If1acara pentruinstru-mentarulmetalic

indi/zire pana se sterilizeaza

I Ila rci~u inainte~idupatolosire

180°C-60 min valabilitate24 h,

I160°C-120 min dacanu au tostdeschisecutiile

100°C-30 min valabi[itate3-6 h, I,,:---.1

dinmomentul dacatrusanu ainceperii tostdeschisafierber;i

valabilitate24 h, I I134°C-2,4 atm10 min in cutii metalice(vezianexa1) saucasolete,

I Idacanu au fastdeschiseI

121"C-1, 1 alnilval~""at' 24ii; I I20 min . dacacutlile(vezianexa2) nu au fast

deschise

I"ale 50o-60°C-4-6 h sterilizarease I Ipia tice, facenumaiinen.oscoape ambalajspecialter osensibile (pungi, Iplastic,hartie)

valabilitate6 luni

II

flambare

Procedee

etuvacu aercald

fierbere

incalzirefaro~u

autoclavare

autoclavare

caldurauscata

ca.ldu.rauHleda

oxid deetilen(E.T.O.)gaz

~,,:.~\~c

DERATIZAREA

STERlLlZAREA

- Dezinseclia profilacticc!i consta in masurile igienico-sanitare ale locuin1elorale subsolurilor $i in masuri individuale ale persoanelor, pentru a impiedic~dezvoltarea insectelor.

- Dezinseclia de combatere se reafizeaza prin procedee fizice, chimice ~ibiologice.Procedeele fizice - constau in indepartarea mecanica a insectelor: pieptanare

periere a parului, scuturarea lenjeriei, calcatul cu fieruiincins.. . .." .. . .. .. _ ..

Procecieeie chimice - se ~tiir~~a substan1echimIce sub form"ade pulberi, solU1ii,aerosofi, gaze cu efect imediat sau remanent una-douasaptamfini sau luni, urmarind distrugerea insectelor.

Prin deratizare se in1elege totalitatea procedeelor f%site pentru prevenirea ~idistrugerea rozatoarelor care au rol in transmiterea bombr infec1ioase ($oareci,$obolani etc.). ~r

- Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca din construc1ia c1adirilor,pentru a preveni patrunderea rozatoarelor.

- Deratizarea de combatere consta in folosirea unor procedee mecanice(curse), chimice (substan1e raticide ce patrund pe cale digestiva S;:lU inhalatorie,producand moartea) $i biologice.'

DefinilieSterilizarea reprezinta procesul de distrugere a tuturor microorganismelor vii

(bacterii, virusuri, inclusiv spori) de pe instrumentarul medical, materialul moale,echipamentele chirurgicale $i de laborator ce vin in contact direct sau indirect cupacientul. .

Eficien1a procesului de sterilizare depinde de pregatirea materiafuluicontaminat inainte de a fi supus sterilizanL

Co;;ro'uF ;teriliza;/7~ste' Obli;;~~U ~ se fa~ ~u' :j~toru,i~~~~;t~~i1or fizid,chimici $i biologici.

Nota - Metodele de dezinfectie $i sterilizare sealeg tinand cont de tipul deinstrumente, de modul de utilizare ~ide recomandarile producatorului.

297

..~

fiole cu 0 solutie chimica de culoarero$ie, duoa sterilizare, solutia vi(eaza 1;;1 ,.. t: ~';-~~ .. ' , '_ '. . •. :. . ~ ~ - .,." _~

verde -

solutia este transparenta, incolora $ivireaza de la incolor la brun candsterilizarea este corecta

banda de hartie imprimata chimic cu unmarker martor $i un alt marker deculoare garbena sau incolora, care dupasterilizare vireaza la culoareamarkerului martor.

se utilizeaza pentru sterilizarea cu aburi,fiola cu indicator - fiind mov Inainte desterilizare, I$i pastreaza culoarea,dupasterilizarea corecta. Dadi vireaza spregall:1en,.nfi' s-au~' auns"-parametrii destei'i1izare.

se utilizeaza pentru sterilizarea uscata

$i cu gaz. Continutul fiolelor este deculoare verde, ramane verde dacasterilizarea este corecta $i vireaza spregalben, daca nu s-au atios parametrii desterilizare.

- indicatori lichizi

pentru sterilizarea laabur (acid benzoic)

- indicatori stripuri

- banda adeziva test I se utilizeaza pentru diferentiereapachetelor, casoletelor sterile de cele

::'~.

nesterile. Demonstreaza' ~doar ca

pachetul, casoleta au trecut procesul desterilfzare.

- indicatori Iichizipentru sterilizqrea

"cu aer c~ld ' .

- bacilul. stearo-termophilus

- indicatori chimiciimpregnati pemarginea pungilotdin plastic

- bacilul subtilis

'4"~'~ ~"?-

Chimici

Biologici(cea maisigurametoda dec~ntroi~.se face In

fie..Clre

saptamfma

I,','..'~"

I'.:.......,

Scopul utilizarii $i transformari aleindicatorului

tempe~atura de fierbere, temperaturapentru 'autoclavare; presiunea din auto-clav pentru sterilizareadiferitelor mate-riale; etapele procesului de sterilizare laautoclav (Indilzire, evacuarea aerului,sterilizarea ~i uscarea materialelor)(vezi anexele 1 ~i2)

~96

Indicatorul

- imprimantegrafice-diagrame

termometrul- manometruJ

Tip deindicatori

Fizici

:":::--

I

I

I

I

I

I

III

I

I

'I

:1

II

298

I

I

I

1

1-

I

1;..•'.•....:-.........:

'III

~1

..l.~

evacuare I00:07

: 13.5 kPa9. I. kPa

p2plmaxplm!nTmaxTmln

srlrsitCcasplmaxpl'min

srlrsit evacuare 2Ceas 00:11plmax: 20.S kPaplmin: 11.1 kPa

P4 CauciucStart: 00:04 31.05.2001

Generator propriu

Sflrslt evacuare 3Ceas 00: 16plmax: 20.2 kPaplmin: 11.1 kPa

lnceputul lncalzlrilCeas00: 17plmin : 119.7 kPa

Inceput sterilizareCees 00:19p2 : 222.0 kPapI : 210.6 kPaT : 121.3 oC

Sflrsit'sterilizareCeas 00:39

Timpul sterilizari i00/20101

: 217.8 kPa: 213.0 kPa

209.6 kPa123.1 OC

-= 121.3 0C

Inceputul usoar'i i 1-.Ceas 00:43pI : 1~.~ kPaT : 70.4 oc

Sfirsitul uscarli 1Ceas 00.51pI : 6.3 kPa

Sflrsit programCeBs 00:53

Lungime progr.00:48:S6Sarja 01516

Fara eroare

29

evacuare 119:3712.0 kPa9.1 kPa

p2plmaxplminTmaxTm!n

srirSltCeasplmqXplmin

Aparatql sterivap

Pi? UniversalStart: 19:34 14.(.5.260:

Generator propriu

srirsit evacuare cCeas 19:46plmax: 20.6 kPaplmln: 11.1 kPa

tpceput ;!?ter 11i:zare.' Ceos L" 1.9:59p2 = 318.2 kPapI : 311.7-kPaT = 134.1 0C

Sfirslt evacuare 3Ceas 19:54plmax: 20.7 kPaplmln': 1'.GkPa

Inceputul incalzlrijCees 19;55plmin : 129.7 kPa

srirsit'aterilizareCCClS . 20: 09

Timpul ~tcrillzerji0~: Ul ;\J2322.3 kPCl314.0 k.PCl310.7 kPCl135.9 oC

: 134.1 oC

DIAGRAMA ISTERIUzAR/I

Incepl.ttuL.uscar.1i. 1Ceas 20:;6pI : 10.5 kPaT : 90.9 oc

sr Irs itul uscar ii 1Ceas 20:24p1 : 5.3 kPa

srirsit. programCeas 20:26

Lunglme progr.0D:51:47Sarja 01281

Fara eroare

Mod de sterilizare

lodofori,Solutii pe baza de clorTimp de contact 10. min

Aburi sub presiune,caldura uscata,oxid de etilen,aburi la joasa presiunetormaldehida ",,_sterilizanti chimici:glutaraldehida 2%,acid peraceticdiferite concentratii

Dezinfeqie la nivel inCllt"cu glutaraldehida 2%, acidperacetic diferlte concentratii,Pasteurizare umeda(70DC-30 min)Dezinfectie cu alcooletilicsauizopropolic 70.-90%lodofori,hipoclorit de sodiu, 5,,25%

PLA TOUL STERIUzAR/I10 min.-Sterilizare program 2. universal20. rnff1:-Sterilizare program 4

Stetoscoape, bazinete,suprafata meselor,pavimentul

Termometre (orale saurectal e)

Cazi de baie

Exemple

Implante, bisturie, ace,alte instrumentechirurgicale$i stomatologice,accesoriileendoscoapelor

Edoscoape flexibile,laringoscoape, tuburiendotraheale, echipamentpentru anestezie $irespiratie asistata

.ill' - -

Categorie deinstrumente

-.

Semicritice -carevin in contactcu mucoasele saucu solutii decontinuitate alepielii

1291- - - - - - - "119L~~---Wk~nl40J - • ') M I..:==-~ --~-'--~3 '- ~-= -==- It- -=-- -=-:---= ~

3' 12/ 21/2.1' 25' B5' 1ft iffi' fo'

Critice - patrundin tesuturilesterile sau insistemul vascular

---trNon-critice - carevin in contactnumai cu pieleaintacta

P"esi(!Jl? kPJItj?(!C;;<__ 4 .31[J_.- ---_. . . -- / II

.. ,' I

I

301

Plan de ingrijire pentru pacientul cu durere

.~ ..•.~

--.J

~'",".=~.¥

- daca oconsidera nemeritata sau ca pe 0 amenintareavietii sale, 0 va exprima usor- cultura

- unii raspund cu stoicism in fata durerii (indienii, chinezii)- altii tind sa reactioneze expresiv (popoarele latine)

- mediul~ reactfa'pctcientfilui difefaiJ1funqie de Ibcuj Tncare se afla:

acasa, 14Iocul de munca, in spital- rolul avut in dinamica famiHala

- 0 mama singura, cu trei copU, ignora durerea, fiind nevoitasa mearga la serviciu pentru intretiJ1erea familiei- prezenta unor persoane "cheie"-suport

- un pacient pentru care sustinerea altoraeste importanta vasimti cu adevarat nevoia de a semnala deschis durerea- toleranta la durere (pragul de la care nu mai poate suporta 0durere mai intensa sau de lunga durata):

1) este influentata de vointa persoanei ~i de convingerile sale2) persoana cu toleranta ridicata poate suporta suferinte

intense, fara ajutor3) persoana cu toleranta scazuta cauta sa-si aline durerea

I inainte ca aceasta sa apara (cere algocalmin)4) uneori. asistentaeste tentata sa se ooupe de pacientul a

carili' toleranta la durere este crescuta, neglijand pe cel ce nupoate suporta chiar durerea u~oara

I. Colectarea j' - reactia pacientului la dureredate lor - caracteristicile durerii

- debut $1durata- locaJizare $i ;radiere

~. , ~... .:..intens/fate . "",'

- caracterul ei- factori declan$atori sau agravanti- masuri luate pentru ameliorare $i etectul terapeutic al acestora- influentci durerii asupra activitatii cotidiene- semne Si simptome care insotesc durerea:

-cefaJee- greturi- ameteli- mictiuni frecvente

- resurse de adaptare:...:.sustinerea afectiva- sustinerea spiritualaI

- Este considerata 0 ~enzatie cauzata de un stimul fizic sau deo disfunctie organica- este un motiv free nt de adresabilitate la medic- este problema cea ai des intfdnita in practica madicala- aredreJ:)t eJect.suteinta ,-,.,

- daca sursa durerii u poate fi precizata (deci, nu are 0 baza'organica). exista teninta de a ne indoi de realitatea ei ~i aconsidera persoana T cauza ca pe un pacientdificil. vaicaret,plangacios- suprafata tesuturil~r lezate este un indicator al intensitatiidurerii- un pacient cu dur re. cronica ~i prelungita sutera mai putindecat unul cu durere cuta de scurta durata- membrii personalul i de ingrijire sunt mai bine calificati pentrua defini natura durerii unui pacient

- sustinerea partii du eroase- pozitie antalgica- grima,Se, gemete, plans, maxilare crispate- adreseaza trecvent ~ntrebari- agjtatle~- imobilitate

-capacitate de atent*' redusa- evitarea raporturilor sociale- uneori. aceste ma ifestan lipsesc, ceea ce nu Tnseamna ca-pacientul nu sufera

'- factorii care dimin eaza nivelul de con$tienta (anestezice,afectiuni neurologice)-lipsasomnului am~ifica perceptia'cfurerii~ experiente dureroa e aritYiioafe: .' -.'~~'.. - .:.:un padent poat avea dificultati cand suporta prima oaradurerea

- 0 durere care i-iost aJinata it tace ,sa fie mai bine pregatitpent-ru a lua masuri eicace Tn situatii sirnitare

- un pacient c experiente dureroase nu accepta,obligatoriu, durerea i ~or- anxietatea

- persoana cu enlotivitate stabila tolereaza mai bine du-rerea- valori atasate durert' .

- daca pacientul considera durerea ca' pe 0 slabiciunapersonaia sau 0 pede psa meritata, soar putea sa nu 0 exprime

t-f~

Durerea

Reacliapacientului ladurere

Prejudecali $iidei false de-spre durere

Factori careinfluenleazapercep-lia •du-rerii $l"h~aC';'lia pacleh~tului

~Irl,I, I

I

I

II

I

I

II

II

I

I

I.,

II

I

I

I

II

I'i~

I

I

"I"'-'- •..,;.-~

(fndfferent daca experienta epozitiva sau negativa, ea poate fiun factor stresant)

- este raspunsul organlsmului la acliunea unor factori internisau externi- poate avea consecintel fizice, emotionale, sociale

- graviditate- divort- pensionare

- promovarea unui co ept de sine pozitiv:- incurajarea pacie tului la arice progres obtinut- implicarea pacien ului in efectuarea ingrijirilor sale

- reducerea intensitalii durerii:- tehnici de relaxar (reduc $i starea de anxietate)- administrarea tra amentului medicamentos preseris de

medic....•• I - acupunctvra ," .'.1. ~interventii ale ...

- anestezie local a - medicului- asigurarea odihnei

- administrarea ana gezicelor inainte de culcare cu 30'

- pacientul declara am Iiorarea durerii- pacientul resimte sta a de contort- pacientul i~i poate ef ctuapartial ingrijirile igienice- pacientul cunoa1;>te1;>iaplica corect tehnicile de relaxare

Rolul asistenteiin amelior~rea reac~iiloremo~ionale~i comportamdntale la stres

Factori destres, in ex-perienJa deviaJa

• DE RETINUT:- interventiile trebuie individualizate

- se vor asigura diferite metode de al nare a durerii- se va alina durerea inainte de a se ntensifica- se vor folosi masuri potrivite la mo entul potrivit- se va tine seama de dorinta pacien ului de a participa la masurile de alinare- inainte de a abandonai6 masura lu ta, mai incercati 0 data

- chiar daca durerea a fost ~urata parti I, pacientul are nevoie de supraveghere1;>iatenpe ,- daca pacientul nu resimte u~urarea durerii, efortul asistentei de a-I invataautoingrijirea 1;>imotivatia pentru a Ie pTa tica este zadarnic- un pacient cu durere cronica nealinata poate daveni u1;>orprada celor care pre-scriu remedii ne1;>tiinpfice, sau se poate i drepta spre consum de alcool $i droguri- nu se vor. da false sperante in at nuarea durerii - dupa administrarea

. tratamentului - iotrucat pacientu1 i1;>iva ierde increderea

~;:

302

- ajutarea pacientului sa descrie coreet durerea $i. sa sesizezemomentele de remisie sau exacerbare:

- se va manifesta intelegere fata de suferinta pacientului- pentru localizarea durerii, asistenta va folosi repere

anatomice 1;>iterminologia descriptiva- pentru intensitatea durerii, va ruga pacientul sa utilizezetermeni ca: u1;>oara,moderata, intensa, insuportab~a- daca pacientul nU-1;>igase1;>tecuvinte pentru a descrie durerea,II va ajuta dandu-i exemple, facand analogii- asigurarea confortului 1;>iindepartarea factoritor agravanti:

- a1;>ezarea p8.cientului in pozitie corespunzatoare- intinderea cgar~afuritor " ..- retragerea tubulaturii pe care sta culcat pacientul- largirea bandajelor prea stranse- schimbarea pansamentelor umede- verificarea temperaturii apei de baie- respectarea regimului dietetic- sustinerea inciziei chirurgicale in timpul tusei sau a

exercitiilor respiratorii- evitarea expunerii tegumentelor 1;>ia mucoaselor agentilor

iritanti 'urina, secretii, materiiJ.ecale}~ •~ . ~o

- prell.enirea retentiei urinare- prevenirea constipatiei- 0 pregatire preoperatorie adecvata- educatie postoperatorie

- stimulare cutanata:- aplicarea agentilor tizici 'c~ldura, trig)- frectii .- masaj

- distragerea atentiei:- meloterapie. carti, reviste, TV.,... fixarea atentiei pe alte probleme decat ale durerii

respective

II. Analiza $iinterpretareadatelor

- durere legata de fractura, traumatism- disconfort legat de durere- anxietate legata de durere nealinata- alterarea mobilitatii fizice, legata de durere- deficit de autoingrijiri, legate de durere- perturbarea conceptului de sine, legata de durerea cronica- insomnie legata de durere ..

~~j . J. .

III. Planificare I -pacientul sa resimta scaderea intensitatii durerii- pacientul sa declare ameliorarea disconfortului- pacientul sa fie capabil sa-1;>iefectueze ingrijirile igienice- pacientul sa cunoasca tehnici noninvazivede ameliorare adurerii

IV. Inter-venfii-execu-fie

III.1IIIIII.1I,IIIII _

Factori destres inmediulspitalicesc

Reacfjapacientului lastres

IntervenJiileasistentei

0'1 •.••• ~ ..• \o

- internarea pentru 0 oala care pune viata in pericol- pierderea unui orga ,a unei functii-' acceptarea unei int rventii chirurgieale- explicarea inadecva a a tratamentului ~i a tehnicilor- izolarea in cazulbo ilor contagioase- atitudinea indiferent a echipei de ingrijire.- prezenta ullof}bgln igrav in ac~la~i salon :", ; _ . .'- mediu necunoscut s u dezagreabll din punct de vedere estetic

, - prezenta unei apar uri necunoscute- schimbari in gradul e intimitate

- cre~terea valoriJor funcpilor vitale (puis, tenslune arteriala,respiratie)- palme umede ~ ree- cefalee- modificari de apetit- mictiuni frecvente- nervozitate- modificarea obi~nu~1telor alimentare- modificarea somnul i- diminuarea stimei sine- seaderea atentiei la detalii- pierderea interesulu- lipsa motivatiei

- identificarea agenti or stresanti~(rajutarea pacientului sa~1evalueze- incurajarea paeient lui sa formuleze propriile sale obiective- identificarea resurs lor de adaptare a pacientului $i a moduluicum pot fi ele utilizate- erearea de obI~ui te noi (in situatiile de stres, obieeiurileservese la eonservare energiei)-evitarea schimbarii vor fi' acceptate sChimbarile necesare ~iinevitabile; tensiunea creata prin mai mulle schimbiiri cre$teriscul stresuJui) . .- aeordarea" timpu( I necesar •...Pentru ca. paciemttir'"sa 'sa.concentreze asupra a entilor stresanp$i sa sa adapteze- modificarea mediu ui (fara surse de stres; un mediu desiguranta)- educatia pacientului

- utilizarea eficien a a timpului liber (0 persoana care-$iutilizeaza eficac timpul trai~te mai putin stresul legat deactivitati sociale, amiliaTe);

- practicarea exer itiilor fizice (scade starea de tensiune $iu$ureaza relaxar a)

- alimentatia ratio ala (obiceiurile alimentare nesanatoasepot exacerba rea tia la stres)

- odihna suficienta (ajuta la controlul stresului)

- utilizarea tehnicilor de relaxare- incurajarea pacientului sa dezvolte contacte sociale, sa

participe la activita1i recreative- ajutarea pacientului in rezolvarea unei probleme de stres

imediat, in sensul perceperii realiste. a evenimentului $i autilii:~rit;rnecvate a mecanis~elor de adaptar~

. - explicarea tehnicilor ce urmeaza a fi efectuate- facilitarea vizitelor prietenilor, a familiei

Exemple de interven~ii autonomecorespunzatoare prob/eme/or asociate nevoii de a evita perico/ele (exempleselectate din: L. Grondin, RJ. Lussier, M. Phaneuf, L. Riopelle, P/anification dessoins infirmiers. Mode/e d'interventions autonomes).

Tn incheierea capitolului COrTsacrat etapelor procesului de ingrijire yomexemplifica diferitele tipuri de interven1ii autonome pe care asistenta medicalatrebuie sa Ie desfa~oare. Am ales, pentru ilustrare, interven1iile corespunzatoareproblemelor de dependenta asociate nevoi; de a evita perico/e/e, intrucat aceste[ipuri de prob/eme (anxietate, durere, stare depresiva, frica etc.) se regasesc /atoate nevoi/e prezentate $i sunt inta/nite in majorj&dea bali/or.

/ntervenjii/e sunt prezentate atat in funcjie de pioblemele [PJ identificate, cat $iTnfuncJie de diagnosticul de ingrijire (problema + eli%gie) [DI = P + Ej.

IntervenJii corespunzatoare

AsiStenta:- favorizeaza adaptarea persoanei la noul mediu- identifica impreuna cu persoana cauza anxieta1ii$ilsau factoriideda09atori: metode de investigare, tratamenteetc.-fumiz~il expricatii. ~clare $i deSGhise .asup.;;:aingrijirilor.programate. _ .'C"" ajuta persoana sa-$i recunoasca anxietatea- creeaza un c1imatde intelegere empatica- asigura un c1imatde calm$i securitate- respecta tacerile $i plfmgerile persoanei pentru a-i permitesa-~i controleze emo1ii1e- asigura un c1imat caim, de securitate, la ilevoie, veioza,clopotel, semnal de alarma etc.- diminueaza stimulii auditivi $i vizuali: zgomote $i luminaintensa

I - asigura activita1idistractive, la alegerea pacientului1- pr~ve~e un. ti~P!. zil~ic~ pentru a permite pacientul~i s~-$iI expnme Incertltudmlle $1sa fie sigur de prezenta noastra- raspunde la intrebarile persoanei

305

[DI]: Anxie-tate mode-rata cauzatade lipsa decunoa$tere amijloacelorajutatoare

[P]: Anxietatesevera

.~

[P]: Dificul-tate/ incapa-citate de a-$ipastrasanatatea

Precizare: ~- in timpul zilei, cel putin 0 data, asistenta trage s.cau.nul lan.gapatul pacientului $i sta de yorba cu el ... ,-- Acest gest insufla un sentiment puternic, nca asistenta nu vafugi Tndataafara pe u$a"Pacientului Ti pareti mai disponibila $i mai interesata depersoana sa I

- poar simplul fapt di altci.r~a Tntelege 0 problema pOflte 1ilini$titor, Tipoate oferi un selitiment de siguranla ;- Daca pacientul se simte Tnteles,anxietatea sa se va diminua.

- identifica cuno$tintele pe care Ie. are persoana pentru a-$idiminua anxietatea- II Tnvatatehnici de relaxare- II determina sa practice 0 tehnica de reraxare de, .. ori/zi- sugereaza persoanei iJtilizarea gi:mdurilor pozitive privindevenimentele amenintatoare (Ia nevoie)- verifica cum a TnlelesTnvatamintele, informaliile date.

in afara interventiilor expuse anterior:- diminueaza stimulii auditivi $ivizuali: radio, zgomote, lumina,televizor etc.- sta In preajma persoanei, la nevoie- determina persoana sa practice exercitii de relaxare: respiralieabdominala profunda., concentranducse asupra. Gxpiratiei ...minute, de ... ori/zi lrI

- Tn caz de hiperventilatie, asistenta Ti spune persoanei sarespire in acela$i timp cu ea Tntr-unritm lent- explica faptul ca diminuarea respiratiei la un ritm de 10-12minute il poate ajuta- permite unui membru al familiei sa stea langa persoana, panacand panica va ceda- prevede 0 perioada de timp, zilnic, pentru a permite persoaneisa-$i exprime sentimentele- evita~.atinga persoanafara.permisiunoo eL- Tndeparteaza ..toateelementele amenintatoare pentrupersoana sau altii- tine mana persoanei, daca 0 dore$te-face masaj aJspatelui, mainilor $i picioarelor ... minute, de ...oritzi

- aJuta persoana sa identific:e factorii care-i altereazacapacitatea de a-$i conserva sanatatea- face cu persoana un bilant al fortelor $i deficientelor sale- face un plan zilnic de mentinere a sanatatii, cu persoana $aucu un apartinator: alimentatie, Tngrijiride baza, somn, exer~itii.eliminare etc. .

306

[P]: Durereacuta

- asigura un climat cat ai personal posibil: obiecte personale,fotografii etc. aduse de casa- explica toate tratamen ele viitoare $i masurile de luat- furnizeaza explicatii si pie Tnacord cu nivelul de Tntelegerealpersoanei- identifica cu persoa a apartinatorii care-i pot .servi desustinatori $i-i include ace~tia Tn programarea planului dementinere a san<\tati,i,.... .- aduce la cuno$tinJa, j" ainte de e~ternare, datele conlroalelormedicale la spital sau di pensar- recomanda un compo ent pozitiv cu privire la conservareasanatatii

- evalueaza caracteri ticile durerii: localizare, intensitate,durata, frecventa, facto i care-i cresc sau diminueaza inten-sitatea- stabile~te schema a aritiei ~i diminuarii durerii pentru aregrupa TngrijirileTncons cinta- observa pozitia de prot clie adoptata de persoana- plaseaza persoana Tnt 0 pozitie antalgica- utilizeaza mijloace sup imentare pentru reducerea durerii: baicalde, punga cu gheata au apa calda, daca este indicat- recomanda persoanei sa semnaleze durerea de la aparilie(intarzierea face grea re ucerea durerii)- asociaza medicatia nalgezica cu un masaj, 0 atingereterapeutica- determina persoana 5 practice 0 respkl';;ie abdominala 5-10minute dupa administrar a medicatiei analgezjce- arata persoanei ca se preocupa de ea cia un tot unitar, nunumai,de durerea sa- informeaza pacientuJ T termeni simpli- informeaza asupra evol iei durerii, a diminuarii ~i tolerantei ~iacFunii medicamentului .- ajuta persoana Tn ac ivitatile. zUnice, la .nevoie, penlru a-ipermite sa-$i conserve e ergia- schimba pozilia in pat, a •.. ore-;;:,~xplicaperso~ ~:i, ste perllJi,s,?-.ase pli:mga sau,saiJie[eaina, sa-~i exprime rna ia sau frustrarea .- Invata persoana cu sa-$i .a:dministreze medicamentele,efectele lor secundare ~i urata de actiune- pentru diminuarea dure ii ajuta persoana Tnactivitatea zilnica:alimentatie, hidratare, igi na, mobilizare etc. ~i progresiv lasapersoana sa Ie Tndepline sca singura- evalueaza capacitatea izica a persoaneiin caz de capacitate fizic buna, pentru diminuarea durerii:- ajuta persoana Tndepl arile sale, la nevoie- 0 determina sa practi e exercitii ale musculaturii, in limitatoleranlei, ... minute/ora, e.,. ori/zi- administreaza analgezi ul cu 20-30 de minute Tnainte de afaceexercitii sau activita:t

307

III

.> :.

II:I.I........•....

II..-.0>

I>.--"-'-.

I:IIII

IIJ

"~.:-

I'.-I [TIl]: Friea - exploreaza obiectul fricii, pentru a identifica cu precizie ce

pricinuita de gaseste persoana ca amenintare In aceasta experienta:•..•... '!n,capacitatea m.ij/oace. ~e investigare, anestezie, interventie, chimioterapie," de a face tata radioteraple sau alte tratamente; frica de diagnostic gray, de

realitatii' ,'. durere, de a fi singura.' tratamamului' - identifica nivelul anxief~Wipersoanei

I.

'. • - ciarifica perceperea eronata tala de obieciul fricii I• 309

[lI

[P]: Durere

I I eroniea

I I . .;

II [P]: Stare

depresiva

II

J,~II I [P]: Pert~r- .

barea stlmelde sineI~,,-

IIII

- foloseste la aleger a persoanei, mijloace dedestindere:masaj, lectura, muzica tc.- imobilizeaza regiune dureroasa- programeaza activita ile tinand cont de Iimitelepersoanei- sugereaza sa crea ca progresiv durata exe~citiilor Si miS-qlrilor, fara sa Elx.pgere.e. ' _ ,- )~'"- face un masaj al spat lui, mainilor si/sau picioarelor, la nevoie .- in caz de migrena, ugereaza persoanei sa se culceintr-ocamera linistita cu 0 pu ga de gheata pe cap Si un servetel recepe ochi, la primele se ne ale migrenei

- limiteaza atentia a{;ola timpul prezent)- arata calm, caldura, ar fara exuberanta, penthJ a fi in acordcu sentimentele perso nei- subliniaza necesitate ingrijirii personale: coafura, manichiura,barba etc.- determina pacientul • practiceexercifii musculare ... minute,de ... ori/zi- felicita pacientul dac executa activitap- determina persoana sa practice afirmatii despre sine: .suntcapabila, sunt sanatoa a, sunt calma Si flexibfla"- sugereaza sa sei talneasca cu opersoana care a traitaceeasi problema

Precizare: pentru ;ace diterenta intre: perturbarea stimeide sinesi perturbarea i aginii de sine, dam.definitia fiecareia.

Definijie: diminuar a sentimentelor propriei valeri Si acompetentei..e;,../ntervenfif:..•..~,'--

- dupa ce asculta per~oana,limiteaza expresi~l:sentj'mer'ltelor'negative ,- identificacu persoan situatiile Sievenimentele care sunt celemai amenintatoare pen ru ea- exploreaza cu perso na mecanismele de adaptare pe care IefolO5este pentru a. fa e fata- situafjilor: cerere de informatii,reflectare, confidente; paus, canalizarea energiilor In munca,menaj, alcool, umor, dr g, medicamente, hipersomnie.- intareste mecanismel sanatoase de adaptare- determina pacientu sa participe la activitati recreative,educative, care sa-i pe mita recastigarea stimei de sine

1---i iJ)I]: Pertur-! barea stimei

de sine, eau-zata cie ne ..adaptarea lao criza sau 0situatie ;0

[P]: Pertur-barea ima-ginii de sine

[P]: Friea

...:.;,;;,.

-explica persoanei ca toate pierderile ocazionale (divort. somaj,retragere) cer 0 perioada de adaptare- subliniaza ca fiecare adaptare aduce la inceput un sentimentde insecuritate- .ajuta sa accepte situatia, explicandu-i ca dependenta fizicanu-i diminueaza \(jiloarea umana..c'detennma paciehtul ~a partieipe, pe-'SID poslbil, lalngrijirilesale pentru a-i da sentimentul de control al situatiei- planifica impreuna cu persoana ingrijirile cotidiene, asUelincatsa-i redea progresiv independenta

Definifie: perceptie negativa pe care individul 0 incearcaprivind aspectul fizic in urma pierderii unui organ sau a uneifunctii, sau amenintare la adresa integritatii personalitatiL

/ntervenfii:- evalueazagradul anxietiItii care insoteste pierderea fizica- permite sa-si exprime negarea, la inceput, pentru a 0 ajuta sase adapteze-dopa calva timp, va limita negarea $io va readuce la realitatecu abilitate- ajuta persoana sa se puna in valoare prin aspectul ei: coafuranoua, imbracaminte care-i sta bine '-'explica persoanei ca e normal sa resimta manie. frustrare satrdepresie in aceasta situatie- 0 determina progresiv sa-si priveasca plaga, amputatia,colostomia, mastectomia, arsura etc.- 0 face sa pamcipe progresiv la ingrijiri: ingrijirea colostomiei,pansament etc.

- identifica, impreuna cu persoana, natura, intensitatea, cauzelefrieii, la nevoie..,...familia~~aza-persoona cu mediul nou .. =, ~,,. ~-'="- furnizeazaexpJicafi[ scurte, precise; a-supra'i'ngrijiriJorprogramate- p1anificaCU 0 echipa de Ingrijire 0 perioada de ... minute zilnic,in preajma persoanei

[P]: Risc deaccident

-II

I

I"

I

I

III

I

I

I

II

- orienteaza persoana n timp, spatiu 9i anturaj, lafiecare ... ore- daca se manifesta 0 anxietate puternica sau panica, seplanifica interventiile p trivite- determina factorii e risc: deficite senzomotorii, confuzii,hipotensiune ortostatic ,slabiciune etc.- mentine urmatoarele mijloace de siguranta

• aparate de mobil tate: baston, carje, proleze, cadru de.sustinere pentru, ers, balustrade ;pe.f~ scari, -bare desprijin

• dopotel de apel• mijloace de imobilil• pantofi potriviti• pardoseala uscatarcale de mi~care Iibera

- ajum persoana sa in pJineasca anumite activitati- informeaza persoan asupra masurilor de securitate caretrebuie respectate- evalueaza forta musi'ara a bicep9ilor 9i a cvadricep~ilor- propune exercitii de i tarire a acestor mU$chi- a9aza patul in poziti cea mai joasa (cu exceptia procedu'rilorde ingrijire)- mentine blocate rotHel'epatului- plaseaza in perma~enta la indemana bolnavului efectelepersonale ale acestuia- asigura scaunul specIal de toaleta, la nevoie ,- expJicapersoanei cu~ sa procedeze la transbordari (din pat in:-' 1<0,

scaun etc.)- supravegheaza temp$ratura apei 9i alimentelor, pentru a evitaarsurile- niJ lasa la indeman~ persoanei medicamente ~i substantepericuloase (chibrituri e c.)- aranjeaza spapul i conjurator al persoanei, impreuna cuaceasta, pentru a evita biectele ~i situatiile ce ar putea generaaccidente

' •.••1- men1ine.~~Heincuiat1:' cheia, daca este r,evoie ~,,",•..,~,- nu lasapersoana in ada tara supraveghere- asigura 0 iluminare corespunzatoare Tn permanenta-, cu 0veioza de noapte- anticipeaza necesiUiti'e persoanei, la nevoie- se asigura ca persoara baa $i mananca incet, penlru a evilariscul de sufocare- evita alimentele usca* pentru persoanele care au tendinta desufoc:arein caz de crize convutsfe:- supravegheaza accid ntele, pericolele de cadere- nu introduce nimic inte dinti, daca gura este inchisa

I

- inaintea oricarei examinari sau tratament, aduce la cun09tintapersoanei semnele la care trebuie sa tie mai atentc19i CSvasimti- spune persoanei ca nici 0 decizie nu 0 va Iud tara sa 0consulte- rrientioneaza rezultatele investigatiilor '- explica persoanei care se teme de singuratate ca un membrual,~chipeLdelngrJlire va .ILiapi::;pozitia sa, la neV9.~

- supravegheaza persoane cu halucinatii, la ... minute- asigura un c1imat de securitate: ridica lateralele patului,elimina toate obiectele ce ar putea rani persoana sau pe ceilalfj- evita sa judece sau sa minimalizeze impresiile dezagreabilecauzate de dezorientare, i1uzii9i halucinatii- evita discutiile lungi asupra continutului halucinatiilor; Ii vaspune simplu ca nu este ceea ce ea percepe- stabile~te limitele comportamentului neacceptat: violenteverbale sau altele

310

- corecteaza la nevoie opiniile gre~ite- identifica, impreuna cu persoana, elementele care intra inconflict cu tratamentul: religie, cultura, mod de viata- identifica, impreuna cu persoana, cetelalte cauze ale refuzuluisau: frica, durerea, experientele trecute sau experienteleapartinatorilor, lipsa de cuno9tinteetc.- explica persoanei ca este normal sa-i fie frica, sa tiedepresiva, sa simta frustrarea sau mania in aceste circumstante- explica persoanei ca mania, frustrarea etc. fac parte dinevolutia normala a boJii- manifestii 0 atitudine de "a nu judeca" tata de refuzultratamentului- 0 determinii sa se exprime asupra efectelor secundaredezagreabile ale tratamentului: greturi, varsaturi, staredepresiva,somnolenta, diminuarea libidoului etc.- daexplicatii precise asupra efecfelorsecundare ~ia metodelorde"'a leljimitllla~ """,'0 ....,.. ., =, ~,C', .",

in caz de insatisfactie privind sistemul de ingrijiri:- permite exprimarea criticilor pentru a face modificarile posibile- ililesne~te intalniri cu autoritaliie, la nevoie- respecta interdictiile ~i regulile religioase- acorda persoanei $i apartinatorilor suficient timp. pentru aintegra informa1iile primite in ;sistemul lor de valori $i culturainainte de a lua 0 decizie- inaintea oricarui tratament, examinare, va ~pecificc.: lacetrebuie sa fie atenta :;;ice va simti- nu-i comunica multe detalii care pentru persoana anxioasa arputea fi daunatoare

[DI]: Frica,din cauzatulburarilorde gandire

[P]: Refuz dea se con-forma trata-mentelor

.-. L-~