ghid de nursing
DESCRIPTION
asistenta medicalaTRANSCRIPT
IITehnici de evaluare !iii ingrijiri asociate nevoii
de a elimina
Determinarea cantita~ii de urina pe 24 ore
i-.:l
-+-+-
.'t,"'~".'[~~_ hi ~q~S~ :~~I
~
Ifiii
. -,.-
"', -,-
l'.~ t:.<')
D0> ""'"
~ '"""0o 0_ 0
." I
ma
-ama
m
am
am
a
ma
1t -c.. a
Z m
a
ma
m
a
m
C a~ m'Ii a(I)
f::, Z m
a-.I m:::l aa m
~ a
'''<: ~ m
~ ~am
f-;. " a
~
CmI!! (IJa
0- .~.m~G(IJ
~2 ,"0 a
f..,.: I1J '"'" a
l.U :2 ma a
!:!:! '-' ,"Z a
G m
alJ.. m
a
~ -~ a
"" az- ..~ :;'j.;..f.-:..,..~~,~;;;.a
-a'IiC.2 . 6 ,;.. I &..•. c-,
I<')
I.:; 0 0 0 0C Ii) ;! ~ 0.a: - -
'"
I0 '"'" '" -
I I ~, ~0 0 0D 0 D}, I '" D '"'" '" -
161
- oblinerea datelor privind starea mOrfo,ftJ.retional~-a apa~atull;l.renal $i asupra altor Imbolnaviri- cunoa$terea volumului diurezei- efectuarea unor determinari calitative (analize biochimice) dincantitatea totala de urina emisa- urmarirea bilanlului circulaliei lichidelor In organism = bilantullichidian (intrari-ie$iri)
160
Colectarea urine; pe 24 ore:- se pregatesc recipiente - vase cilindrice gradate, cu gat larg,spalate $i clatitecu apa distilata (pentru a nu modificacompozilia urinei) $i acoperite; se poate utiliza orice borcan de2-4 iitri pe care-I vom grada noi cu creion dermograf sau pebenzi de leucoplast- colectarea Incepe dimineala, la 0 anumita ora, $i se termina Inziua urmatoare, la aceea$i ora- se informeaza pacientul asupra necesitalii colectarii corecte aurinei $i asupra procedeului 'Pentru 0 determinare corecta:- pacientul urineaza dimineala la 0 ora fixa; aceasta cantitate de
I urina, de la prima emisie, se arunca'1- se colecteaza, apoi, tbate urinele emise In decurs de 24 de
ore, pana a doua zi, la aceea$i ora, pastrandu-se $i urina de laI ultima emisie
III De retinut:- golirea vezicii trebuie sa se faca Inainte de defecare
; - pentrl:.Hl 'impiedictl"'Procesele de ferment-alie, se'vor' adauga,la urina colectata, cristale de timol- recipientulcu urina este etichetat cu numele pacientului,numar salon, numar pat, se line la racoare $i ferit de lumina,pentru a preveni descompunerea urinei- dupa golirea recipientului, acesta se va spala $i dezinfectaconform cerinlelor- pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteazaurina din 24 ore \- pentru examene chimfce - se recolteaza 100 ml de urina.I!l Precizare:Pentru determinarea toleranlei la glucide, 100 ml de urina var fi
Lecoltali din cantitatea total a de pe 24 ore
Obiective
-,
Masurareadiurezei
l_
I
II
I
II
II
I
IIIII
IIIII
II
I
II
II
III
Alburnenornetru IEsbacil I
MATERIAL NECESAR: doua eprubete, stativ, solutie deacid sulfosalicilic 20%.
TEHNICA:- se toarna In fiecare eprubeta cate 5 ml urina;-Intr-una dintre ele se adauga 10-15 picaturi de acid sulfo-
salicilic. Ceafalta eprubeta cu urina serve$te de martor(comparatie);
- se agita $i se observa pe fond negru, comparand cu epru-beta martor.
INTERPRETARE: daca urina ramane limpede, analiza =negativa. Daca prezinta opa/escenta = urina contine albumina.
In functie de aprecierea opalescentei se noteaza rezultatulpozitiv (+), una sau mai multe cruci (slab pozitiv +; intens pozitiv++, foarte pozitiv +++).
Se face cu reactivul Esbach $i eualbuminometrul Esbach = tub de sticia care arela partea superioara notat semnul "R" (reaetiv), iarfa mijloc semnul "U" (urina). Tubul 8ste gradat lapartea inferioara de lil 1/21a 12.
TEHNICA:- se toarna In tubul Esbaeh urina pana la sem .
nul "U" $i se adauga reactiv pana la semnul "R".- se astupa tubul, apoi se agita bine prin
rasturnarea tubului pentru amestecarea urinei eureactivul;
- se lasa In stativ timp de 24 ore, apoi- se cite$te rezultatul la Inaitimea stratului
precipitat direct In g%o.
Se face cu hidroxid de sodiu 20% sau potasiu 20%.TEHNICA:- se toarna urina (5 ml) lntr-o eprubeta, apoi. ._c Se adau'ga cateva piCaturi din hidroxid de sodiu 20% sau
potasiu 20%;- se agita In forma de U.INTERPRETARE: daca exista puroi, bulele de aer ce se
formeaza In urina nu se ridica la suprafata decat cu Intarziere.
MATERIAL NECESAR: 0 eprubeta, lampa de spirt, clemapentru eprubeta, reactiv Nylander, Fehling I sau Fehling II.
TEHNICA:- se toarna In eprubeta 5 rnl urina;- se adauga 2 ml reactiv;- se Incalze$te eprubela la fierbere (eprubeta se va line eu
c1ema) = se introduce i'n flacara In pozitie lnelinata
oeterminareacalitativa aalbuminei(proteinurie)
Oeterminareapuroiului
DeterminareacaJitativa aglucozei
""N-~~l,.,,-Il.~~lr~~~~.
L
I
b
Urodensimetru
NOTAREA iN FOAIA DE TEMPERATURA
Analiza urinei
Diureza se noteaza zilnic In foaia de temperatura a pacientu/ui:- prin ha$urarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina$i zilei respective- spatiul dintre doua linii orizontale al foii de temperaturacorespunde la 100 ml de urinaCantitatea de urina eliminata In 24 ore, In mod normal, este deaproximativ1500 ml.' ';,
162
ANALIZA SUMARA A URINEI
MATERIAL NECESAR- un cilindru gradat de 100 ml,
urodensimetru, hartie de filtru (pentru.Indepartarea eventualei spume de lasuprafata urinei).
TEHNICA:- se toarna urina In cilindrul gradat;- se aspira spuma (daca exista)cu
ajutorul hartiei de filtru;- se introduce urodensimetrul (sa a
pluteasca liber In urinal; .- se cite$te valoarea densitatii pe
scara la cifra care corespunde pe menisc..de 10,supxatataurlnoi."
Densitatea normala = 1015 - 1025,Densitatea urinei 8ste influentata de
regimul alimentar, de cantitatea de urina $ide capacitatea de concentratie $i dilutie arinichilor.
Se determina cu hartie albastra $i ro$ie de turnesol.Se va determina numai din urina proaspiHa deoarece urina .
veche intra In fermentatie amoniacala care 0 alcalinizeaza. INormal, urina are 0 reactie acida, dar poate sa fie $i aicalina
sau neutra.Aciditatea urinei !n mod normal este Intre 5,6 - 6,4 (pH).
Notareadiurezei
Reactiaurinei
Examenul de urina poate furniza date asupra homeostaziei organismului.Exarnenul urinei cuprinde un exam en macroscopic (volum, transparenta,
culoare, luciu, miros, aspect, densitate}, unul microscopic (sediment = elementefigurate, cilindri, celulele epiteliale), examen bacteriologic ~i examenfizico-chimic al urinei (reactia = pH, ionograma, compozitia chimica = uree,creatinina, clorurie, proteinurie etc.).
'l:
163
I
- incalzirea se face la nivelul de sus al lichidului dineprubeta - in caz contrar continutul tubului poate ta$ni afara.
INTERPRETARE: daca urina contine glucoza - In timp de10-15 minute lichidul din eprubeta se coloreaza In negru.
2.1. Se pregate$te materialul steril pentru reeoltare, acelasi ea $i Ipentru examenul bacteriologic al urinei.2.2. Se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelorgenitale.
3.1. Dupa 100 sau 180 de min. se face toaleta organelor genito-urinare cu apa $; sapun.3.2. Se recolteaza intreaga cantitate $i se masoara volumul(recoltarea se face din jet prin emisiune spontana sau prin Icateterism vezical). I3.3. Se trimite /a laborator, notandu-se exaet intervalul de timpIntre cele doua mictiuni si volumul urinei de la a doua micriune. I
INTERPRETARE: normal se elimina prin urina 1000 Ihematii/minut $i 1000 leucocite/minut. I
--~
1.2. Dimineata, bolnavul este rugat sa urineze, se noteaza oraexacta; aceasta urina se arunca.1.3. Din acest moment bolnavul este rugat sa ramElna eu/cattimp de 100 sau 180 de minute.1.4. Bolnavul nu bea nimic in tot acest timp (dupa unii, bolnavulbea 200 ml apa sau ceai fara zahar, imediat dupa golirea vezicii"
I urinare pentru asigurarea debitului urinar mInim). "
165
• materiale
- prosoape, acoperitoare de flanela- paravan, mU$ama $i aleza
- materiale pentru toaleta mainilor- manus;
- plosca, bazinet, urinare pentru femei $i barba!i
- tavita renala, scuipatori, pahar conic sau cutie Petri• pacient
- fizic, In functie de produsul captat
- observarea caracterelor fiziologice si patologice ale dejec!ii/or
-. descoperirea modificarilor lor pa..to..../ogice in ved.erea stabilirii ../'diagnosticului "_ ,_ ..
.- .. _" . :.'......- . _ ... - - •.....
Captarea dejec~iilor fiziologice ~i patologice.,.--.-co '."- --"~,anll\!l" _ ~iiii4~.,
2. Pregatireamaterialuluipentru reeol-tarea urinei
3. Reeoltareaurinei
Seop:
[-,I
Pregatire
L
Timpi de execufie
Se face prin metoda Erlich.Determinarea se face din urina rece pentru a nu se obtine
un rezultat fals.TEHNICA:- se toarna cate 5 ml urina In doua eprubete (una din
eprubete este martor);- intr-una din ele se picura cat eva picaturi de reactiv Erlich,- f2 compara, dupa 1-2 minute, cu eprubeta martor.INTERPRETARE: daca apare 0 culoare rosie,
urobilinogenul este crescut.Gradul de pozitivitate se apreciaza dupa intensitatea culorii:- culoarea roz spre ro$U = slab pozitiv (+);
I - culoarea rosu intens = urobilinogen crescut (++);. - culoarea ro$U aprins = (+++).
Se face prin proba Rosin, folosindca reactiv alcool iodat 6%.TEHNICA:
I - se toarna 5-6 ml urina In eprubeta;; - se preling pe marginea eprubetei-1c-'-2 m1alcdofiodat.
INTERPRETARE: daca apare un inel verde la limita deseparare a celor doualichide, bilirubina este prezenta.
DE RETINUT: In mod uzual determinarea glicozuriei se face prin teste rapide.
Se face cu reactiv Legal-Imbert $i solutie de amoniac.TEHNICA:- peste urina din eprubeta (5-6 ml) se adauga cateva
picaturi de reactiv;- se agita U$or, apoi- se prelinge pe marginea eprubetei 1 m! amoniac.INTERPRETARE: daca urina contine acetona - se
formeaza un disc violet la Iimita de separare a celor doualichide.
Determinareaurobilino-genului
Determinareabilirubinei
Studiul cantitativ al elementelor figurate $i al cilindrilor din urina S8 face printestul Addis-Hamburger:
Etapede execufie
ATENTIE! La femei nu se fac recoltari In perioada menstruala.
1. Pregatirea 11.1. Se anunta boln~vul cu 0 zi Inainte de efectuarea probei;sebolnavului I recomanda. regim fara lichide cu 24 ore Inainte.
164
r--Determinareaaeetonei
II
II
II
II
II
'I
~
I
Aspirafia gastrica = golirea stomacului de conjinut - prin intermediul unui tubintrodus Tn stomac $id18nlinerea stomacului gol, prin electuarea unor manevre deaspiratie.
....-- i se asigUra scuipatori de rulaj pentru a se putea schimba lanevoie
- dupa golire, se spala cu apa rece, apoi cu apa calda, cu periispeciale, tinute Tn solutie dezinfectanta- se sterilizeaza zilnic prin fierbere sau autoclavare-
Captarea - se a$aza pacientul, Tn functie de starea generala, in pozilievilrsaturilor $ezand, decubitdorsal, cu capul intors intr-o parte.1'.7""
- se protejeaza lenjeria de pat cu mU$ama $i aleza- se protejeaza pacientul cu prosop in jurul gatului- se Tndeparteaza proteza dentara mobila cand este cazul- i se ofera tavita renala $i/sau se sustine
I- se Tncurajeaza, i se ofera pahar cu apa sa-$i clateasea gura- i se of era cuburi de gheata, lichide reei in cantitati miei- se $terge fata, se pun comprese reci pe frunte- se pastreaza varsatura pentru vizita medicului- se noteaza caracterele varsiHurii, frecvenja- se spala $i se dezinfecteaza recipientele, se pregatesc pentrusterilizare prin fierbere sau autoclavare
Captareamateriilorfecale
Notareascaunelor
Captareaurinei
Captareasputei
7.
EXECUTIE
- se separa patul de restul salonului cu paravan- se Tndeparteaza patura $i cear$aful care acopera pacientul- se protejeaza patul cu mU$amaua $i aleza- se dezbraca pacientul (parte a inferioara)- se ridica pacientul $i se introduce bazinetul cald sub regiuneasacrala- se acopera cu lnvelitoarea pana termina actul defecarii- se efectueaza toaleta regiunii perianale- se Tndeparteaza bazinetul cu atentie- se acopera cu capacul sau Tnvelitoarea special pregatita $i seTndeparteaza din salon- se strang materialele folosite- se imbraca pacientul, se reface patul- se aerise$te salonul- se spala mainile pacientului- scaunul acoperit se pastreaza pentru vizita medicala Tn locurispecial amenajate
Notarea scaunelor, Tn foaia de temperatura, se face prin semneconventionale:- normal = I (Iinie vertic:ala)- moale ',/ (Iinie oblica)- diaree (apos) = - (Iinie orizontala)- mucus = X- puroi = P- sanguinolent = S- melena = MDaca numarul scaunelor evacuate Tntr-o zi este foarte mare,
se noteaza numarul total urmat de semnul conventionalrespectiv (de exemplu, 12, adica 12 scaune diareice-apoase).
--.: servirea urinarelor, ca $i Tndepartarea ior S8 fac"e in modasemanator cu a bazinetelor- urinarele pot Ii plasate pe suportul de sarma, fixate lamarginea patului- dupa utilizare, se golesc imediat, se spala la jet de apa calda$i se dezinfecteaza
- se face Tn recipiehte spalate, sterilizate, uscate, cu solutie lizol3% $i fenol 2,5%, amestecata cu soda caustica (fara solutiedezinfectanta atunci cand sputa trebuie examinata la laborator)- se instruie$te pacientul sa nu Tnghita sputa, sa nu 0 Tmpra$tie,sa foloseasca recipientul dat
"--
166
~--
Indicalii
Echipamen-tul necesar
Aspira~ia gastrica
- sindromul de staza gastrica este 0 indieatie majora; uzual,este efectuata Tn urmatoarele cazuri:
- obstructie intestinala (ocluzie)- ileus paralitic- preoperator - Tn intervenlii chirurgicale abdominale,
gastrice (ulcer gastric perforat, va rice esofagiene sau gastriee)! ... - postoperator (gastrectomie, colr~cistectomi8.)I_ Precizare:
In afara de a$a-zisa aspirajie activa, continua, intubalia gastricade evacuare a conjinutului stomacal are urmatoarele indieatii:- obstacol digestiv la nivelul stomacului, duodenului sau pilorului- hemoragie digestiva superioara, cu aeumularea unor cantitalimari de sange Tn stomae- pareza gastrica Tn cadrul tubului digestiv, de stres
- carucior- sonda - nazo-gastrica; se folosesc, de obicei, sonde eu lumenmic, preferandu-se, Tn ultimul timp, sonde de plastic cu varf bonl$i cateva orificii latera!e = sonde Levin cu un singur lumen
167
IIIIIIIIIIIIIII,I'
.-.-_.,,'--~
'""1
168
=- ._.~~-~~~~
(,
- securizeaza sonda la nas sau fata, cu banda adeziva- aspira continutui gastric printr-o aspirajie continua sau inter-mitenta, In funcjie de recomandarea mediculuiDupa suprimarea aspiraliei gastrice asistenta:- se asigura ca, dupa manevra, pacientul sta conlortabil pe catposibil- IndFplirteaza rnaterialeie loloslte- Inregistreaza tehnica efectuata- monitorizeaza pacientul pentru orice efecte post-rnanevra :;;i Ieraporteaza rnedicului
169
- prevenirea lezarii mucoaselor " . "- securf'Latea sahder, lanas sau la faja,atunei ca:nd aceastaaajuns 11'1 stomac, de a$a maniera Incat aceasta sa nu presezemucoasa nazala; restul sondei se fixeaza la pat sau la hainelepacientului- lubrifierea sondei cu lubrifiant solubil In apa, I- pastrarea umeda a mucoaselor; se pot oleri pacientuluibomboane tari ce trebuie supte $i care stimuleaza salivajia- ingrijirea frecventa a cavitajii bucale $i nazale pentru a preveniuscaciunea lor din cauza prezenlei sondei- eliminarea excesului de secretii din jurul narilor $i aplicarea delubrifiant hidrosolubil pentru a preveni consolidarea secreliilor- modificarea frecventa a pozijiei pentru prevenirea presiuniiexercitate de sonda asupra mucoasei faringiene
r-
PromovareacorHortului
••iii DE RETINUT:
• Aspiralia continua poate fi efectuata: cu ajutorul unei pornpe sau prin intra-ducerea capatului distal al sondei nazo-gastrice intr-un recipient asezat rnai josdedit stomacul pacientului.,. Aspiratia intermitenta: cu ajutorul ullei pompe sau cu ajutorul unei seringi. intreaspiratii, capatul sondei se inchide. Aspiratia intermitenta este lolosita la sondeleeu un singur lumen.
• Daca exista suspiciunea unei astupari a sondei, ea va fi perrneabilizata prinIntroducerea unor rnici cantitali de aer sau ser fiziologic (nu se lolosesc soluliihlpertone ).
• Cantitatea Iichidului de staza aspirata din ~;tomac va fi masurata cuexactitate $iealculata ca pierdere in cadrul bilanjului hidric.• Suprimarea aspirajiei gastrice se lace dupa 0 pensare prealabila de circa 6 orea sondei deaspiratie, timp in care nu trebuie sa apara semne de intoleranla gas-triea.
• Comunicarea, in special cea verbala, poate fi redusa, 0 coala de hartie si un cre-ion, puse la indemana, pot fi de un real ajutor pentru pacient.
/,-.- \
i"(, !, /.'.j
'?~':~A" \L;;.•, .•f.... f.!(t ;" I~'~, , -yo I:J~~'/l
/ ., '. ~
!)~;,.<~~,.// /-) ii \
in lipsa unoI' asHel de sonde, ele pot fi improvizate din trusede perfuzie.Orice sonda de aspiratie gastrica va trebui sa aiM notate,Inainte de a fi introdusa, dimensiunile de 50 $i 60 cm de lacapatul distal.
- materiale pentru proteclia pacientului $i a patului ($ervelele,$orturi.tayit.:i! renala,mu$ama, aleza) .'
i - recipientpentru proteza dentara, daca este cazul- material necesar pentru curatarea narilor - la nevole- lubrifiant - hidrosolubil- seringa de 20 ml- recipient pentru lichidul de aspiralie- hartie de turnesol pentru testarea aciditalii- pensa hemostatica - la nevoie- pompa de aspira!ie sau seringa de calibru mat mare
inainte de toate, asistenta:- explica pacientului scopultubajului, explica manevra, Iica$tiga consimtamantul $icooperarea- asigura izolarea pacientului- asigura pacientului 0 poziliecat mai confortabila $i re-
'Taxanta, " informeaza asupraduratei interventiei- Indeparteaza proteza den-tara - daca exista - Intr-unrecipient etichetat cu nume- roaga pacientul sa-$i sufle
Fig. 19 - Miisurarea sondei Levin nasul, p~ v ran,?,. fiecan:; nara1. distanta de la ureche la nas sau curata nanle daca este2, distanta de la nas la • necesar
r extremrtatea Inferroara a • b v • tid "-
"
apendicelui xifoid _ - Intrea a pacle~ u . aca aredefect nazal
I - masoara, cu aproxirnalie, distanta de la narile pacientului la
Istomac $i noteaza pe tubul nazo-gastric sau masoara distanjaconlorm ligurii 19- introduce sonda In stomac (vezi tubaj gastric)- verilica daca sonda a ajuns In stomac prin una dinurmatoarele metode:
- aspira con!inutul gastric $i testeaza aciditatea cu hartie deturnesol
- introduce 20 ml de aer in stomac cu ajutorul unei seringi, intimp ce 0 a doua asistenta asculta abdomenul cu ajutorulunui stetoscop; un vuiet va fi auzit In cazul plasarii corectea sondei In stomac
'I
'II
(I.1
IIIII i Efectuarea
manevrei
I(I
~
1
170
Tubajul intestinal - aspira~ie intestinala continua
Tubajul intestinal = introducerea prin gun'i sau nas a unei sonde de plastic saude cauciuc In intestin, dincolo de Iimitele duodenului.
Scop: alimentarea sau hidratarea; aspiratia intestinala continua.
ASPIRATIA INTESTINALA CONTINUA
III1I,I
II
IIIII
)/~11'//i'~'"JhJ')\(N./
Fig. 21 - Aparat improvizat pentrurealizarea vidului necesar
aspiratiei continue
\I
171
Recipientul de colectare poate fi racordat la urmatoarelesisteme de aspiratie:
- aspirator electric- trompa de vid - care aspira aerul din recipient In funclie deintensitatea cUrentului de apa din relea (vezi aspiraliapleurala)
In cazulln .careaparatura nu poale fi racordata la releaua deapa, vidul r'lJCesar se realli:eaza prin diferile mecanismeimprovizate pe principiul vaselor comunicante.
Se vor folosi doua recipiente cu capacitate de cille 10 I.Unul va fi astupat cu dop de cauciuc, prin care lrec doua
tuburi de sticla, unul lungpana la fundul vasului, celalallscurt, numai pana sub niveluldopului.
Sorcanul astupat $i umplutcu apa este atarnat pe unstativ - cu gura In jos. Tubullung se racordeaza la sondaaspiratoare, iar cel scurt seracordeaza fa un tub decauciuc sau plastic prevazulcu c1emaHoffman. Aces! tubpatrunde in al doilea borcansituat cu 1,5 m sub nivelulprimului.
Sistemul funclioneaza Infelul urmator: se deschideclema Hoffman iar apa Incepesa curga in borcanul de jos,realizand 0 presiune negativain borcanul de sus..Vidul creat va exercita 0 forta de aspiralieasupra conlinutUfui intestinal. Dezavantajul acestui aparar: ga-zele din intestin Humplu foarte repede $i borcanul aspiratortrebuie mereu umplut cu apa. Din acest motiv s-au conslrui!modele de aparate dupa principiul de funclionare al apara!elorde pneumotorax, unde, dupa scurgerea apei dintr-un recipient inaltul, se inverseaza pozitia celor doua aparate (Fig. 21).
Daca nu dispunem de nici una din posibilitatile aminlile,atunci aspiralia se va face cu 0 seringa tip Guyon, Record saualt lip, de calibru mare, cu care se va face aspiralia din 10 In 10minute.- Res!ul materialelor necesare se vor pregati ca ~i pentruaspiralia gastrica $i tubajul duodenal.
Mecanismeimprovizatepe principiulvaselorcomunicante
.j.••..•••"'7':/, ~----
- extragerea lichiaeior $i a gazelor din intestin pentru a prevenidistensia intestinaia cauzata prin acumularea de gaz $i lichide(decompresiune)- In cawl Intreruperii tranzitului intestinal; In obstructiaintestinala - cand gazele $i lichidele nu pot fi absorbite saueliminate pe cale naturala- ca masura profilactica - Inaintea unei interventii chirurgicalepe abdomen - pentru a preveni varsaturile postoperatorii $itensiunea (presiunea) asupra suturii operatorii ce pot produceruperea (dislocarea) acesteia sau pentru a preveni 0 obstructieintestinala postoperatorie- pentru temporizarea unei interventii chirurgicale, In caz deileus mecanic- ca metoda de tratament In cazul ileusului paralitic, pentrudecompresia tractului gastrointestinal
- sonda lunga - Miller-Abbott = 3 m Clf!umen dublu (Fig. 20)
0.0 O'O.Cl /' "'~ "~." ~..~__ •..
-./
\\>= II.~-_._- - i- _,_~ _ ,:7 .c:r=~j/V Fig.20- Sanda Miller Abbott
.- -i - un lumen. se t~rminaprip,tr'un balona$ de caucil:::::eu q I
.capacitate de 50 ml-care paaie fiumflat prin lumenSalonul umflat asigura Inainlarea sondei In intestin,
reprezentand un excitant mecanic In declan$area mi$carilorperistaltice.- celalalt lumen, de calibru mai mare, se termina printr-o olivametalica $i serve$te la aspirarealichidelor $i a gazelor.
In lipsa sondei Miller-Abbott, se poate folosi $i sondaduodenala Einhorn.- recipient de colectare - borcan de 5-10 I, In care se realizeazao presiune negativa; mecanismele de aspiratie a aerului dinrecipient pentru a realiza un vid sunt diferite.
Echipamen-tul necesar
Indicatii
172
- vine de la cuvantul grecesc "stoma", care inseamna gura saugaura
- creareaprintr-o interwerijie chirur]kalaa unei deschizaturi(stome) prin care se realizeaza 0 comunicare intre un organcavitar 9i tegument sau realizarea unei noi deschideri intre douaformajiuni
StomiileDEFINIREA TERMENILOR
Stoma
Anusartificial
stomie
lIeostomie
Colostomie
Urostomie
173
- orificiu intestinal artificial creat printr-o intervenjie chirurgicala,in vederea eliminarii conjinutului intestinal
In funcjie de locul stomei, se folosesc diferite denumiri,astfel:- deschiderea $i fixarea operatorie a intestinului subjire lanivelul pielii peretelui abdominal
In ileostomie, anusul artificial (stoma) este la nivelul ileonului.
- deschiderea $i fixarea colonului la suprafala pereteluiabdominal, printr-o intervenlie chirurgicala.
Colostomia poate fi temporara sau definitiva. Anusul artificialcreat (stoma) poate fi la nivelul colonuluiascendent, transvers sau descendent.
- nefrostomie = crearea operatorie a uneicomunicari intre rinichi $i piele printr-osonda, in vederea derivarii urinei inexterior- ureterostomie (directa) = aducerea ure-terului la piele printr-o stoma (Fig. 22)- cistostomie = aducerea vezicii urinarela piele printr-o stoma (cistostomie dederivajie temporara sau definitiva)__ uretrostomie.(perin€)ala) = aducereauretffiila pielea'perineului tot printr-ostomaPrecizare: - urostomiile interne nu Iedefinim, deoarece nu constituie 0 Fig. 22 - Urete~os10rnie
problema de practica pentru asistentele cutanata
medicale IGastrostomie 1- crearea unei comunicari intre stomac $i peretele abdominal .
printr-o stoma efectuata chirurgical. Scopul- nutrilia pacientului.
COL OS TOMIILE
Colostomia poate Ii la nivelul colonului ascendent, transvers, descendent. Celmai frecvent folosita este colostomia la nivelul colonului descendent pentrucancerul sigmoid ian, rectal sau anal.
..'-
Pregatirea pacientului:- asistenta informeaza, explica 9i pregate9te pacientul psihic $ifizic, ca 9i Tn cazul aspirajiei gastrice- pregate$te patul cu lenjerie curata, cu mU$ama, traversa cu-rata, pentru a nu deranja ulterior pacientul (intervenjia fiind delunga durata) . .. ..;:- informeaza paeie'ntulasupra duratei carep'~~le fi 1-2 zile 9i rriciinidlt- introducerea sondei pana Tn duoden se face la fel ca $i latubajul duodenal (vezi tehnica tubajului duodenal)- pentru introducerea sondei Tnprofunzime mai mare, asistentaumfla balona$ul prin lumenul corespunzator; balona9ul vaTnainta Tn intestin tragand dupa el sonda; viteza de Tnaintareeste de 1 em pe minut; Tnaintarea sondei poate fi facilitata prinmodificarea pozijiei pacientului, astfel:
- culcat pe partea dreapta 2 ore- culcat Tn decubit dorsal 2 ore, apoi- culcat pe partea stanga 2 ore
- asistenta verifica profunzimea sondei - prin citirea cifrelormarcate pe sonda; poate fi pana la 3 m de la arcada dentara- cand sonda a ajuns inprofunzimea dorita, asistenta dezumflabalona$ul- apoi, racordeaza tubul mai gros al sondei la aparatul deaspirat- deschide robinetul sondei 9i Tncepe aspirajia- pe tot timpul aspirajiei, se va pastra 0 igiena bucala riguroasa(irepro$abila) pentru a preveni infecjiile bucale virotice $imicotice.
Sonda se va mobiliza de mai multe ori pe zi pentru a preveniescarele intranazale.
Efectuareamanevrei
IlIllDE RETINUT:
• deoarece prin aspirajie se pierdcantitali mari de Iichide $i saruri"minerale,lichidele administrate se vor nota pentru bilanjul Iichidian• aspiralia intestinala trebuie sa fie insojita totdeauna de hidratarea $imineralizarea organismului(lichide $i electroliji administrate parenteral).lichidele extrase vor fi masurate $i notate exact pentru calcularea bilanjului hid ric• extragerea sondei se face cu sistemul de aspirajie in funcjiune pentru aindeparta lichidele, gazele acumulate pe parcurs Tn intestin, duoden, stomac• indepartarea sondei dureaza 15-20 minute; uneori este nevoie ca extragerea sase faca mai Incet, cate 15-20 cm la fiecare 10 minute• dupa terminarea aspirajiei, hidratarea $i mineralizarea pacientului se va face peealea indicata de medic pana la recuperarea pierderilor.
IIIII
II
IIIII
I
II
II
II
I
IIII
:~~~g~~aparate: @, ~~- pot sa.fie ~nc~ise (ca u~ .sa~Ule.t)A \ CJ) \\...0)sau deschlse III partea IIlfenoara ~_" III ~pentru a permite golirea (Fig. 23)
- fixarea pungilor se face cu un _adeziv care se afla pe suprafata --de fixare a pungii (Fig. 24) Fig. 23 - A. pungii inchisii
Unelepungi au protectoare cutana~ '.~ B. punga d8sch:S3te care permit protejarea pielii Incaz de iritatii sau alergii din cauzaadezivului
• aparat cu centura, tara adeziv:- este compus dintr-un inel (disc)pecare se fixeaza punga; ineluleste prevazut cu doua urechiu$eIn care se fixeaza centura.
Dezavantajele acestui tip deaparat: Fig. 24 - Aparat colector la
- nu sunt etan$e pentru materiile cop:i cu stomiefecale $i mirosuri
- pot produce leziuni sub aparat- pot favoriza aparitia sau agravarea prolapsului $i aeventraliei
- sistemul de aparat cu doua piese (mai perteetionat)- este compus dintr-o placa de proteclie a pielii pe care sefixeaza punga
In primele zile din perioada postoperatorie asistenta:- panseaza rana abdominala folosind tehnica aseptica cu-noscuta (vezi tehnica pansamentului)- din prima zl dupa operalie, ajuta pacientul sa se ridice- In a doua sau a treia zi dupa operalie, chirurgul veri/icapermeabilitatea stome;; In acel moment, adesea se evacueazaun scaun pastos, mirositor; asistenta previne pacientul, chiar dela prima tehnica de Ingrijire, asupra caracterului scaunuluievacuat-:-prot~jep.c~?patul cUJ1lasticacoperit c;:u.ale;;;l_ •........::"explica pacientului practica de Ingrijire, Ii ca$tiga Increderea $icooperarea; II Tncurajeazasa participe la Ingrijire .- asigura intimitatea pacientului $i-I ajuta sa se a$eze Intr-opozitie confortabila-Imbraca manu$i (nesterile)- a$aza un prosop de hartie sau 0 fa$a In jurul stomei pentru aproteja zona Inconjuratoare de scurgeri sau revarsari- observa pacientu/ Tntot timpul acestei activitali /'- gole$te aparatul colector $i masoara conlinutul daca se cere- Indeparteaza fin aparatul :::J- spala pielea din jurul stomei numai cu apa calda $i.sapunneutru; sapunul obi$nuit poate cauza iritarea pielil
175
Conduitaasistentei inpractica deingrijire
,l'
174
fNGRlJlREA PACIENTULUI COL OS TOMIZA T
Asistenta nu poate sa dea ingrijiri $i educatie unui pacientdaca nu cunoa$te toate aspectele problemei pe care Ie prezintaun pacient cu colostomie: ce gande$te pacientul? ce simte?dorinlele, refularea, spaima etc.
Ea trebuie sa stabileasca cu pacientul un climat de increderecare sa-i U$ureze adaptarea la noua situalie. ,
Asistenta trebuie sa-$i puna in praCiic~'cuno$tintele depsihologie $i sa execute intervenliile in funclie de personalitateapacientului.
$ocul cauzat de colostomie, diagnosticul de cancermic$oreaza capacitatea de adaptare a pacientului $i a familieisale la noul mod de viala.
Pacientu/ poate fi anxios, mahnit pentru diagnostic $ioperatie. Dore$te sa $tie: in ce consta c%stomia, ce-I vaimpiedica sa-$i indeplineasca activitatea? Asistenta iI va ajuta $iIncuraja In a$a fel Incat el sa poata suporta mai u$or situaliainevitabila.
Este bine ca asistenta sa se gandeasca la experienta dificilaprin care trece pacientul; el probabil n-a vazut niciodata 0 inciziechirurgicala, cu atat mai pulin 0 colostomie; asistenta poate sao'obi$nuiasca, Inca Inaintea operatiei, cu imaginea de sine. Iipoate face desene, sau Ii va arata fotografii In care sunt prezen-tate imagini corporale schimbate prin colostomie. Acestea,aratate Inainte de operalie, pot reduce $ocul resimlit de pacient,atunci cand i$i va vedea plaga operatorie pentru prima data.
In cursul conversaliei din perioada preoperatorie, asistentaasigura pacientul ca imediat dupa operalie va fi Ingrijit $i va fieducal ca sa se poata apoi Ingriji singur, mentionand ca azi miide persoane, avand 0 colostomie, duc 0 viata activa norrrdla.
- masuta sau tava pentru materiale- un lighean/vas cu apa calda- fa$a sau prosoape de hartie..'-,-.ap,lrat colector polrivit('p8nga colectoare)-foarteci- cana de masurat conlinutui- manu$i (nesterile)- crema "de bariera" pentru protejarea pielii din jutul stomei- deodorant daca e nevoie- recipient pentru materialtll murdar (Ie$i, comprese)
Exista 0 mare varietate de pungi colectoare $i aparate cucentura. Alegerea tipului de material colector este In functie demai multe criterii: tipul stomei, localizarea, gradul de autonomie,personalitatea, activitalile pacientului, timpul pe care iI are pa- .
I cientulla dispozilie pentru Ingrijirile sale, instalaliile sanitare etc, j
Sus}inereapsihologica
I>'
Aparatecolectoare
f--Asigurareaechipamen-tului necesar. pentruingrijireastomei
~
j
B
._-_.1
111 (/
A
Fig. 28 -Introducerea saculuide drenajin vasul WC.ului
Fig. 21 A. Rasfrangereasacuiuide drenaj$i infa$urareapesfeinel
B. Adaptareafa centuraa inefului(cusaculde drenaj)
177
- punga pentru pansa-mentul $i compresele \folosite .- pansament pentru aacoperi colostomia
- prima clisma se poate.efectua. in a opta, a zeceazi postoperator $i numaidaca exista recomandareamedicului- Inainte de inceperea pri-mei clisme se verifica sen-sui traiectului intestinal,printr-un tU$eu de intro-ducere a "colotipului"- perioada cea mai fa-vorabila pentru clisma estein convalescen!a - intre 3saptamani $i 2 luni dupainteNentia chirurgicala- clisma se face la inteNalde 2-3 zile-Ia ore fixe, indiferent in ceperioada a zilei
- recipientul umplut cu so-IU!ie de irigat se fixeaza pesuport- pacientul se a$aza pe unscaun sau poate sa stea inpicioare, in fat a chiuveteide WC- extremitatea inferiora asacului de drenaj seintro-duce In .chiuveta WC-ului '''''1,
sau intr-un recipient co-lector (Fig. 28)- se elimina aerul din tubulirigatorului- se introduce colotipul instoma prin extremitateasuperioara a sacului dedrenaj- la inceput se introduc injur de 500 ml so/utie, apoitreptat pana la 1000 ml- solutia = apa curatacalduta
Recomandarit':.
Efectuareairigaliei
j
I
"''''1
(
Fig. 26 - Realizareauneiirigaliicucanula
colotip
~
176
In cazul golirii $i spalarii intestinului prinirigatie pregatim:- irigator pentru colostomie, tub, adaptor(Fig. 26)- canula c%tip (speciala pentru clisma)- solutie (apa) calduta- vaselina pentru lubrifierea canulei- suport pentru irigator- sac de drenaj cu adeziv care se fixeaza di-rect pe piele - sau un sac de drenaj cu un inelpentru fix area sacului (fig. 27 A, B)
- incurajeaza pacientulsa-$i priveasca stoma $i-iexplica ce face- obselva culoarea $i as-pectul stomei $i a pieliidimprejur (ro$eata, iritatii)- $terge cu meticulozitatepielea din ju'rul stomei .... Fig. 25 A. Ridicareamembranei- aplica 0 crema protec- protectoarein vedereafixariitoare, care apoi se pungiicolectoareindeparteaza B.Adaptareapungiicolectoare- fixeaza aparatul nouI pregatit astlel incat sa nu permita nici 0 scurgere in jurul stomei
I(Fig. 25 A $i 8)- se asigura ca pacientul se poate simti cat mai conforlabil.
EchipamentpentruirigaJje
/R/GAREA COLONULU/ PR/N STOMA (CLISMA)- eliminare regulata -
Scopul irigarii este de a goli colonul de gaze, mucus $i excremente, pentru capacientu/ sa poata sa-$i urmeze activitatile sale. 0 irigare este 0 clisma.
Irigarea este bine sa se faca la ore regulate $i se prefera dupa 0 masa, caciingestia de hrana stimuleaza peristaltismul $i defecatia.
Irigarea (clismC'!).este rezervata numai pacientilor cu colostomie stanga.Contraindicajii:
• la persoanele In varsta cu stare generala alterata.Ia debi/i
e prudenta in caz de colon irad/at sau diverticuloza de colone la pacienti cu angina pectorala in antecedente.
II Atenlie
Folosirea sondelor sau cateterelor de orice tip prezinta rise de perforare a,intestinului. SeJoiose$te doar "GOlotipul",caresuwima acest.risc;,.
I
I,I
II
II
IIIIIII,I
- irigatorul se ridica la nivelul capului pacientului- In caz de colici se opre$te introducerea apei- se a$teapta relntoarcerea lichidului de spalatura, care dureaza 15minute; In acest timp, pacientul poate sa citeasca sau sa asculleradioul, se Indeparteaza materialele folosile- stoma se acopera cu pansament $i compreseII Important:
Asistenta Incurajeaza pacientul sa observe bine tehnica, Iiexplica fiEici.ue etapa, astfellndit Eil sa fie capabil sa a executesingur.
REINTEGRAREA PSIHO-SOCIALA A PACIENTULUI COLOSTOMIZAT
Este indicat ca asistenta sa etectueze vizita la domiciliul pacientului pentru avedea modulln care acesta s-a adaptat In mediul de acasa.
Mentinerea Ingrijirea slomei ca atare nu este a practica sterila, trebuieunui mediu Ins? mentinute standarde ridicate de curatenie.de igiena Ingrijirea stornei trebuie privita ca a forma de toaleta $i sela standarde efectueaza a spalare minutioasa pe mana. Pacientul trebuieridicate Invatat sa-$i protejeze pielea impotriva iritarii $i infectiei.
Infectiile pielii din jurul stomei pot fi bacteriene $i fungice.Cea mai frecventa infectie este cea cu Candida albicans. Deasemenea, se va atentionaasupra faptului ca orice stoma cudrenaj ooate duce la iritarea pielei daca aceasta nu este adecvalprotejdS.. De aceea, atunci cand exista regurgitari de la punga,aceasta trebuie imediat schimbata.
Continutul pungii de la stoma trebuie golit la toaleta. Pungilemurdarite trebuie tratate ca $i gunoi. Odata ajuns acasa,pacientul va fi instruit sa Inveleasca punga In hartie, in ziar sau
, In alta punga de plastic, dupa ce a fast golita $i sa a arunce lacO$.ul de gunoi.
In timpul noptii, pacientul poate sa nu foloseasca pungacolectoare, ci numai pansament absorbant
Comunicarecf ' '0 sarcina de baZEl'a asistentei medical€ tlste sa ajulc>-pepadent sareziste psihic, sa faca fala stresului creat de imaginea corporalamodificala, sa-I ajute sa se acceple, sa se adapteze psiho-social.Capacilatea insuficienta de a face fata bolii poale producedeleriorareacronica sau permanenta a calitalii vielii pacienlului $i a familiei sale.Dintre loti membrii echipei de ingrijire, asislenla esle cea mai In masurasa evalueze reaclia psiho-sociala a pacienlului tala de suferinla sa. Eaobserva deseori la pacienti semne care 0 fac sa-$i dea seama caace$tia nu fac fata schimbarilor din viata lor.Astfel, 0 asislenla cu abilitate inluitiva poaleevalua slarea psihica apacientului dupa modul in care suspina, dupa felul cum prive$le in golpe fereaslra sau dupa felul relaliilor sale cu familia: lensionate,Incordate elc. Acesla reprezinla un lip inluiliv de comunicare.
178
r---
.' r-'
Pentru a promova adaptarea pacientului la schimbare, asislentalrebuie sa caule modalilali de inlervenlie pentru a-i diminua tristelea $ipentru a preveni inslalarea unei depresii.
Astfel, asistenla lrebuie sa Incurajeze pacientul:- sa vorbeasca despre propria-i stoma, despre problemele sale,
sa-$i elibereze lrislelea vorbind- sa-I faca sa vada ca-linlelege, sa-I faca sa simta ca-i Inleles- siH cree?e 0 atmosfera de: lini$te, calm, re!axanta, ca In felul.
acesla sao;ofere pacientului posibililatea de a pune intrebari, maiales ca 0 preocupare a pacientului este frica degajarii unui mirosneplacul de la nivelul stomei.
Simplul fapl ca poate sa discule libel' despre grijile sale, ca se simteinleles poale fi Iini$tilor $i constituie 0 u$urare deosebita pentru pacient.
Asislenta trebuie sa-i explice pacientu!ui chiar din momentul primeimanevre de ingrijire ca, 0 data ce se stabilizeaza funclia intestinaJa,mirosurile neplacute nu VOl'mai fi 0 problema. 0 data ce i se va permiteun regim alimental' normal, el I$i va da seama care alimente VOl'produce miros mai neplacut $i pe acestea Ie poate exclude dinalimentalie.
Se poale folosi deodorant local sau aparate cu filtre care rezolvaproblema mirosurilor.
Pentru ca intervenliile asistentei sa aiba rezultatul doril, ea trebuiesa $lie sa ca$tige Increderea pacientului, sa $tie ce sa faca pentru a-ialunga lrislelea, sa $tie cum sa-i vorbeasca pacientului ca sa-Iconvinga ca 0 tristele prelungila poate deprima sistemul imunologie alorgrinismului.
Cand pacientul este deprimat, asistenta poale interveni spunandu-i"Ie(va) inleleg, sunt alaturi de line(dumneavOaSlra)".
Asislentele care au un comportament rece, dislant nu sunt capabilesa acorde un sprijin moral de buna calilale. Asislenta lrebuie sa $tiesa-i asigure confort pacientului, permilandu-i sa-$i descarce lensiunile$tiind ca prin aceasla lrislelea $i deprimarea pacientului se VOl'diminua..Ascultarea este 0 componenta majora a comunic8rii. Actul ascultarii
este adesea mai de ajutor decat orice sfaturi.Calea cea mai importanta de a-I ajuta pe pacient este ca prin
comunicare non-v~rbala~a arale ca.ea,JWeste dera(1j{3tade faptu/ cao ftJnclie norma/a a (;(Jrpu/iJiare /ocintr-o a/ta zona a acestuia.Comunicarea non-verbala prin geslica se refera la modul in careasislenta se comporla alunci, cand efectueaza Ingrijirea stomei:privirea, expresia felei, modul in care se mi$ca etc. loale sunt mesajenon-verbale pe care pacienlul Ie receplioneaza cu implicalii negativesau pozitive.o alIa problema importanta a pacientului coloslomizat este
leama de reaclia membrilor familiei $i a prietenilor, teama derespingere. Pacientul i$i pune 0 serie de Inlrebari: "cum VOl'
reacliona oamenii/sotul (solia) fala de coloslomia mea?" "Estecineva care ma poate ajuta?"
Cand IipSe$le lncrederea in allii, pacientul i$i pierde $iinerederea in el insu$i, eeea ce " face sa se izoleze social. De
179
II
,,>.1
IIII,IIIIIII
IIIIIIIIII
I/JI
'III" ~.-;
IIII
Regimulalimentar
EHminarea, -'-.::;.~
aceea, este esenji I ca asistentasa-$i rezervetimp Tncadrul viziteila domiciliu,pentr a discutacu familiadespreimportantasprijinuluice trebuie acordat pacientului,atat moral cat $i fizic.
Increderea pa ientului ca membrii familiei $i prietenii nu-I vorabandona, II ajut pe acesta sa nu se izoleze social de ceilalti,inclusivde membr i familieL
Pent~ a ajut . pacientul,sase adapteze .Ia ,noua situatie, .asislenta lrebuie a-I puna la dispozitie Iiteraturaadecvata desprepropriul tip de sto a.
De asemenea, planificarea unei vizite din partea cuiva care adepa$itcu succes onfruntareacu aceastasituatiede colostomizat,face ca pacientul a capete sperante.
o data ce pa ientul poate beneficia de un regim alimentarnormal, eliminare materiilor fecale se produce mal frecvent.Printr-un proces d observare pacientul trebuie incurajat sa cu-noasca efectele p care Ie au diferite alimente asupra eliminariifecalelor. Astfel, e va fi Tnstare sa-$i potriveasca regimul de a$anatura ca sa se fo meze un scaun mai solid. Acest proces poatedura mai multe 5 ptamani iar asistenta vacontinua' sa acordeajuter $i sa dea sf turi In legatura cu regimul potrivit.
Regimul alime tar al purtatorului de stoma va fi bogat Inproteine $i hidrati e carbon,.sarac Tngrasimi. Se vor prefera ali-mente cu continu redus Tn'terulaza sprea evita reziduul im-portant, fermentat a intestinala $i emisia abundenta de gaze.
In prima perio da se vor reduce fructele $i salatale crude.Se recomand : carne fiarta (raso!) de vita, vitel, pasare,
pe$te slab, orez, ranzeturi nefermentate, ceai, lapte, se evitabauturile reci.
Este nevoie ca pacientul sa-$i stabileasca un orar fix pentrumese.
Prezentaunei stOnTe schimbacomplet modulrn caremateriile 'recale 5 eliihmlYldin corp $i pacierifOltn'ib'uie sa 'fIB'ajutat sase adapt ze cu noul mod de viata.
In perioada i ediat postoperatorie, spre deosebire dedefecarea norma'", pacientul nu are nici un control asupramateriilor fecale liminate printr-o stoma. Aceasta este 0 altaproblema despre care pacientul trebuie sa rnvete. Inilial,materiile fecale u 0 consistenla fluida intrucat funclia deabsorblie a apei pate fi derivata.
Dupa doua s u trei saptamani, cand pacientul poateeonsuma un regim normal, se poate forma un scaun semi-solid,mai ales cand sto a este 0 colostomie in colonul,transvers saudescendent. In c Ie din urma, se poate ajunge la un controlasupra frecvenlei functiei intestinale astfel Incat punga destomie sa nu mai e nevoie de a fi purtata continuu.
180
Curafeniapersonala ~lImbracarea
Activitatea
Exprimarea,.sexualitaJil
P"';~..:: .
In caz de ileostomie Insa, continutul evacuat este de con-sistenla lichida $i bogat Tn enzime digestive care pot cauza.excoriatia $i ereziunea pielii. Continutul curge aproape continuu,necesitand purtarea constanta a unei aparaturi.
Problemele pacientului, legate de mirosul neplacut, !eama demurdarie $i complicatii ale pieIii sunt mai accentuate. In aeestesituatiicel rnai potrivitaparat esteo punga cu capat deschis,cawpoatefi golita regulat. .. Aparaturile trebuie .golite sau 'schimbate de cate ori este
.,necesar pentru a fmpiedica suprainearearea ~i perieolulscurgerii pe pfelea Inconjuratoare (de obicei, se schimba candsunt la 1/3 sau 1/2 pline); allfel, devin grele $i greu de manuiLOrice inro$ire, umflare sau anormalitati ale stomei sau zonei depiele dimprejur trebuie raportata.
Ingrijirea stomer trebuie coordonata eu dU$ul~i baia de dUeori este posibil; aparatura poate fi golita $i fndepartata(schimbata), in zonapielii, poate fi spalata Inainte de baie saudU$;aparatura noua se potrive$te dupa aceea.
Majoritatea pungilor sunt rezistente $i permit baile $i dU$uLo data ce pacientul s~arefaeut dupa operalie $i este In stare
sa faca,fata noului fel de viata, el se va Intoarce la munea $i stilulnormal de viata. Pana $i inotul se poate include fn aelivita!ile derecreare, folosind 0 aparatura mica, temporara.
Pentru persoanele a carer eonditie 0 permite, recuperareaoptima este realizata J8; trei luni dupa carei$i pot reluaactivitatile normale, incluzand lucruL
Pentru calatorii, seturile de rezerva trebuie purtate asuprapersoanei, mai degraba deeat sa fie transportate in bagaje (sepot pierde sau fntarzie sosirea).
Sfaturi de ajutor se pot obtine de la asistenta ~i de la grupulde sustinere potrivit.
Schimbarea care apare In cadrul relaliei intime este foartecompJexa. Calitatea relaliei sexuale a unui euplu poate fiafectata negativ. Rolul asistentei este sa fneurajeze paeientulprintr:.Qdiscutie.J.efer~toarela revenirea luiia:.oactivitate ..se.~yala.normala. Meliales.dad!' stoma e permanenta, alterarea imaginiicorporale estemajora, pacientul se eonsidera mutiiat, poatecrede ca nu este atragator din punct de vedere sexual pentrupartenerul sau, simtindu-se respins, $i exista pericolul deretragere in sine $i de depresie.
Daca solul/solia f$i prive$te partenerul ea pe un invalid,aceasta va afecta readaptarea lui. Primul pas in a-I reda fnere-derea fnsinetrebuie sa fie acceptarea lui de catre personalulspitalului. EI insu$i trebuie sa aleaga caruia dintre prieteni $irude Ie va vorbi despre stoma $; acceptarea din partea aeestoraII va ajuta sa se reabiliteze. Sfaturile inainte de operalie $isuslinerea constanta din partea tuturor Ii vor ridiea moralul $; IIvor ajuta sa scape de repulsia iniliala aproape inevitabila, maiales ca unii pacienli eu stoma pot avea probleme eu funelia
181
t:-;;:.. ••..
j
182
I
II
I
11,1
I. . II!
IIIIIII
Cl>(I)
.l\l(I)
ro(I)
Cl>uCl>cCl>iiiCl>cltl~.cu
:5Cl\l
:.0;:lU
WIiiro0..
.<Jicu'.!:?~EQJ(I)
;:ll\l;:l QJcliiQ) ~u 0.- c.Ol~o 0o u:8 ~_ 'l\lm-., ...• :::J....•.E ~l,'
:= OlC 'w(- '-Cl>::l'Co'l\l >U Cl>~"S'0 ()o .-~l?'co Olc"w.Z )('0
• .M
ooC\JC\J
.;;:'(jj..9?Iii~
ooC\JC\J
Iii~
.;;:.~c
J!?:0'00CQ)(I)
.S
ooOJ
Q3"EQ)
'5. ..J! B~Q)~)ro'5. E(I) 0ltl >
83
, <tl C> .'0 Q) Q)
'00 J!? ~ l\l :u E~ :a"w 2 i3 ~ a-u.2 0 E .- '6 0cOoQ).!:w(jj.-(I)_c.EE_
~Iii
oo(0
o~}",.I:
oo(")
•~Iii
oo(")
I..
C:Jltlu(I)
oo /.!~ ,.I,:.~,
EVl:'=::L..o l\l.0 _<tl :J<D(jjE u
oo(")
ooLO
ooLO
oo(")
. ,-
oo,-
.ltlC
, "C:J
oo(0
> "L;" 2'~:JC(I)-Cl>~.~.s'-.0 -'O.......,ltl
...Joct.r::I-~ONI-
.r::lI\l.r::o.r::~('I,.r::(0,....r::(0,...,.r::to
.;:'in:.!!!
.r::to i. ,.r:: .o
...J I' 0oct.r:: ..1., 0I-~. (")0('1. ,-I-
B/LANT LlGH/DlAN
.r::(0.•..,.r::to
.r::~ I g..1;, .....(0(0.•..
';:>\11•..--=
Bifantul vizeaza mentinerea unui leehilibru Intre pierderile de apa $i canlitalilecare vor trebui administrate.C\J
'3a;{jt-
Tabelul1B/LANT /NTRARI-/E$/RI
Intrari leslrlbauturi =: 1000 urina =: 1000-1500alimente =: 1000 scaun =: 100metabolism =: 300 pierderi insensibile =: 800------------.---.--------- ----------------------.----
Perfuzii Pierderi anormale(vezi calculul ritmului de - febraadministrare a solutiilor -vornaperfuzabile) - diaree
- fistule
Dormitul
II DE RETINUT: I-- Pentru fieeare grad peste 37 grade Celsius, se va caleula 0 pierderJsuplimentara de 500 ml apa. '1- Se va nota, de asemenea, de cate ori a fost schimbat un pansament ~i gradulde Imbibare. Se eslimeaza ca, printr-un pansament abundent 1mbibal, se pojpierde circa 500-700 ml apa. !--'In.bilantechi)i,bral Intre inlran $,i ie.$iri mentinen hidratare constanta. _ J
. • . I
!
sexuala prin inhibitie psihica. Barbatii pot avea probleme de imcpotenta, iar femeile pot avea dispareunie ~i, inevitabil, prezent~unei aparaturi de stoma abdominal a necesita 0 gandire ~i inge1niozitate In plus In timpul actului sexual. Sfaturile din parte~asistentei, a medicului, a grupului potrivit de sustinere vor fi d$ajutor In aceasta situatie, care poate fi doar temporara. Und,este posibil, partenerii sexuali trebuie inclu~i In sfaturile dinainte~i de dupa operati~. _ i
•••••. •. ; • 'j} ..••.;'Q.. .": • :' ~ " ,. -t-Ingrijirea stomel llebuie sa aiba loc Inainte ca pacientul sa SEI
culce. Se spera ca aceasta va Impiedica necesitatea golirii sa4schimbarii unei aparaturi ~i astfel nu va Impiedica somnul. qdata ce pacientul mananca un regim normal ~i s-a acol1)odat c~propriile-i cerinte, este probabil ea stoma sa nu mai necesitEjvreo atentie peste noapte. Se poate folosi 0 punga mai mare Intimpul noptii, daea este eazul, -aeeasta va fi de ajutorlpacientilor eu ileostomie. j
II
Urmarirea bilan~ului lichidian II
Pentru a urmari bilantullichidian In organism, este necesar sa se noteze atat intraril~cat ~i ie$irile (diureza masurata eu exactitate ~i alte pierderi). Intrari.'~ sunt constituit~prin apa din alimente $i bauturi (apa, supe, ceai etc.), pe de 0 parte, $i prin apa provenit~din metabolismul celular, pe de alta parte (vezi tabelele 1 ~i 2), in unele eazuri sunt ~ialte intrari: perfuzie, transfuzie etc. le$irile sunt eonstituite pr.in urina, ~eaun ~i pierde iinsensibile (eale pulmonara $i cutanata) sau pot fi pierderi anr.J:[TIale,patologice: pierde iIn eaz de febra, varsaturi, diaree, aspiratii, fistule, drenaje etc'- care vor fi, de asemene ,masurate, evaluate cat mai exact $i notate pentru bilantullichidian. I
l
:3co-=r'0'Jll'
:3OJ,(f)
c....,OJ,:JQ.
(")o:JQ.
~;
(")OJ,:J-~OJ(")cocoOJ~.
•
(f)
co
~..::~--~... r-
-Ql+=-::lUQl><W
--,c:.~.-•.. -,;:..C:C1lo.~U-c
I~-
e.ouen
-
Q,)
nir..0~
N r..0
"'" U> :e~E ...•'x ~.0 leaC. c:ccr (-
,ccr 'iii,U'6 .-ccr .-_."- lea(J:) ~,.- ::J"'" II)II r..en
L{) eaII),.- 0 r..x (J:) ea
0 x r..0 (J:) ::J0 III,- lea
II :E'Sc'E-...'C::l,ccU'0.
--
>CtiNccr(j)
E:5
---
B..~&1iJjE .9,ccr"S
'.;::-eenE-e(j)E'-cE_.E(~$:°w~c:(/).=
lLJc2(j)(j)
... ::lenu-:::! u.- ccr Q)en '-en 'w. ccr;(ii ~ 'SRN u - u_ c._'S c,ccr
;:j~ ~"S::~ if "EEC~ ::l ~ ,~ -...
itct 'CQ).!:!1 en'Vi , R ::l
~~•...
.bgccro 'C ,ccr::l U
'~ e.'afE ;(0 '5.~() Q) >ca :;::.. '- U II'S'C:::! -eitt~o 'a.~~
(j)NO>II '-+=- ::l en- (j). 0s:3 ::l 't: '_ C/) 0 ;(0
0 Q)"c; . ,ccr '-::;@ en e.,ccr,ccr0 ~ ::l'- - U(j) (j)ii) ccr -... ::l (j)
~~ '-'::l c.- - .'::? ::lQ) .c'- -e e. 0 c--lLJ cc Q) E.!: 'E '- t5 'Ectct .•....•b"'O ctS 0
J:!:!::;~ +=njctS .•....II t5 a~ •..• _ ccr J:!:! x (J:)
::;1' uen::l:5 (j) x,ccr ~.5-e .!:!1 x
S (j)(.)~ :=: O"C:>("(j 'S" ~ ,ccr '--J~ Eccrccritt 0 '- 0 0
0 0 '-0~ ::l (j)- 0 (j) co :-::: en ,ccrc:to-:J .•.... '-ccr ccr.S:'!(j) co B •... co E~ ouccre. B ::llLJ cu •..• B 'E ct:::J :~::)~~"-Q.)co-u'-oen
gsoe.i5 .. .. ..c.~'m U ,... N CO)
(j) C1l C1l C1l-e N '3 '3 :i.~ >eu.~ (j)E E Ei.LEE.b •.. •.. ...::l (j),KJ 0 0 0E.~Q. Ll. Ll. Ll.
-
Factorii care influen~eaza satisfacerea nevoii
realizarea mi$carilor. MU$chiiactioneaza prin proprietatilor lor: excitabilitate, contrac-tibilitate, elasticitate. Aparatul vestibular mentine echilibrul static $i dinamic al corpului.
Sistemul nervos - cerebelul -, alaturi de aparatul vestibular, contribuie la regla-rea echilibrului, dar regleaza totodata $i tonusul muscular $i mi$carile fine.
I ......::r:::.~rt".i;-- __ ------------- • ,~._ .• ---. - •.
Postura - functia corpului omenesc, bazata pe actiunea sinergica $iadecvata coordonata a elementelor aparatului locomotor $i a sistemului(sau atitu- nervos, cu ajutorul carora se mentine stabilitatea, echilibrul $;dinea) raporturi constante Intre corp $i mediu $i intre diferite segmente
ale corpului
~
IIIII~I.carl
adecvate
IIII
~
- in picioare (ortostatism) - c~pul drept inainte- spatele drept- bratele pe langa corp- $oldurile, gambele drept- piciorulln unghi de 90 d~ grade cu gamba
- ~ezand - capul drept- spatele drept, rezemat- bratele sprijinite- coapsele orizontale- gambele verticale.- piciorul In unghi de 90 Ide grade cu gamba, sprijinit pe
podea- cu/cat (c1inostatism)_ - de,cubitdorsal (pe spate) _....•.. - declJbit lateral, stang sa drept (lntr-o parte)- decubit ventral (pe abdo en)
- Tipuri de mi~cari:
'- abduc/ie - mi$cari de ind~partarefata de axul median alcorpului
- adduc/ie- mi$cari de apropi re fata de axul median al corpului- f/exie/extensie- mi$cari de propiere sau indepartare a douasegmente apropiate (brat, ant brat, gamba-coapsa) ...,- rota/ie - mi$care realizata In urul axului care trece pririlungulsegmentului care se deplase a' .
- pronalie/supina/ie - pronatia ste mi$carea de rotatie amainii,prin care palma prive$te in j s, iar supinatia este nli$caryainversa; la picior, palma prive te lateral, cu margineaexternaridicata - pronatie, invers fiind upinatia- circumduc/ie - mi$care co plexa, care totalizeaza flexia,extensia, abductia $i Ie asociaz cu rotatia- Exercijii fizice: - sunt activita i fizice efectuate cu scopul de aimbunatati randamentul mU$chi tar $i circulatia- active - executate de catre in ivid- pasive - mi~cari ale articula iilor, executate de catre 0 altapersoana
- izomerice - contractii muscul re in care lungimea mU$chiuluiramane neschimbata, crescand numai tensiunea sa (exemplu:contractia l'f;J$chilor pentru me tinerea pozitiei corpuJui)- de rezistenja: exercitii fizice I care cre$te tonusul muscularA. caracteristici/e exerci/ii/or: co rdonate, armonioase, complete
B. execulie: - a se scula, a me e, a alerga, a se apleca, a sea$eza pe vine, a ingenunchea, ridica greutati, a apuca obiecte
I
I
II
IiI
I
I
I
II I Factori!' biologiciI
II
I
I
I
II
I
Factoripsihologici
Factorisociologici
- Varsta $i dezvoltarea: • copilul mic are mi$carile mai putincoordonate, dobandindu-$i controlul pe masura ce inainteaza invarsta; copilul este foarte activ, se mobilizeaza $i ia tol felul depozitii;
- adultul este activ, In deplinatatea puterii, da supleje mi$-carilor, Ie coordoneaza;..~ varstnicul are forta fizica redusa, la fel agilitatea, ramane
'.-.' totu$i activ in exeff'Jtii moderate,- Constitujia $; capacitaji/e fizice: influenteaza intensitateaefortului fizic pe care II depune individul
:- Emolii/e: pot fi exprimate prin mi~cari ale corpului; pulsul $itensiunea arterialA se modifica in raport cu emotiile, stresul,teama- Persona/itatea: temperamentul determina ca individul sa fiemai activ, inflacarat, sau calm, gray
- Cu/tura: individul practica activitali fizice, adopta diferil'7posturi in viata cotidiana, in functie de socielatea in care traie$te- Ro/uri/e socia/e: In societate, individul poate indeplini activitatice impun un efort fizic mai mare sau mai mic, pe care sa-Icompenseze prin rezistenta fizica $i ore suficiente de repaus.- Organizarea socia/a: fiecare societate are legi $i regulamentepentru ca individul sa-$i mentina sanatatea, chiar daca depuneun efort deosebit.
Societatea organizeaza activitati pentru petrecerea timpuluiliber, In mi$care $i agrement.- Tradijii/e, re/igia: individul poate lua posturi acceptate, legatede obiceiuri, traditii sau obiceiuri religioase.
Manifestari de independen~a
I187 186
.,~'.' ~.'..r~~ .[.'\
'IIIIIII
II
III
~"'fl
- se modifica In raportl cu intensitatea efortului depus
- cre$te frecventa $i ~mplitudinea lui, In lunclie de intensitateaefortului
- tulburarile de gandirej anxietate, stres, pierderea, separarea
188
- alterarea centrilor n~rvo$i (accident vascular cerebral)- alterarea integritatiil aparatului locomotor (tracturi, entorse,iuxapi)- piedici ale mi$cari~ (pansarnente, aparat gipsat, extensiecontinua)
. -dezec~iIibre - durerlj!,a
Surse deordin psiho-logic
Surse deordin fizic
Tensiunearteriala
Puis "
II. Dependenta in Isatisfacerea nella;;
1. Imobilitatea
Interven~iile asistentei pe~~r~ ~en1=inerea independen1=eimlScarll
Aceasta reprezinta 0 diminuare sau 10 restrictie a mi$carii, liind recomandata,adesea, ca metoda terapeutica sau poat~ ti cauzata de traumatisme $i boli organ icesau tunctionale.
Surse de dificultate carie determina imobilizarea
Probleme de dependenta:1. Imobilitate2. Hiperactivitate3. Necoordonarea mi~carilor4. Postura inadecvata,S;Circu,lafie inadecvata6. Refuzul de a face activitali }7. Edeme ale membrelor ,I anexele 2 ~i3
- stabile$te Impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu lizie- planifica un program de exercitii tnoderate, adaptat capacitatii fizice alepacientului- invata pacientul sa loloseasca tehnici ~e destindere $i relaxare- educa paci.~~lsa.evit~a~~~is~~I, .1esele copioase, surplusul de greutate
'.~_J!
1 ,!t;;,;~
contractia mU$chilor mas-ticatori determina trismus$i "rasul sardonic"
- prezenla parezelor; (mono, para,. tetra pareze sau paralizii)- prez~~parC3Jiziil\?.1.".,., '," "',"
- diminuarea volumului mU$chiului, a contractibilitatii sale
- izolarea
- scaderea tonusului muscular
- a se ridica- a se a$eza- a merge
189
- marireavolumului unui mU$chi
- cunoa$terea de sine, despre al!ii $i despre mediullnconjurator
Manifestari de dependen1=a
-y ••.••.•.~.
~------ ,,,",,, ••• 'A.~
- contractie involuntara $i perinanenta a unuia sau mai multormU$chi care determina 0 pozitie inadecvata
- dirninuarea sau imposibiHtatea mi$carii unei artkulalii
- contraclie spasmodica involuntar.3. $i dureroasa a unuia sau amai multor mU$chi (molet, picior) cauzata de 0 polilie incomoda,de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu
- ulceralii ale pielii (vezi nevoia de a pastra tegumentele curate$i integra) , "" .' ' '.
- tulburarile psihice pot determina !ipsa interesului pentru 'mi$care, mentinerea timp Indelungat a unei stari deimobilitate
Atoniemusculara
Oificultate dedeplasare
Rassardonic(tetanos)
Oiminuareasauabsenfarnl~ril .,
ordinsociologic
Lipsacunoa~terii
Atrofiemusculara
Hipertrofiemusculara
Contracturamusculara
Anchiloza
Crampa
Escara de,de~~l_,.
Diminuareainteresului
r
I
~'
Pacient cu imobilitate
- Interven~mE!asistentei -
• Nota: Se va demonstra lehnica schimbarii poziliei in pat
190
.~;~~.-f"'"---'-:~-
".<.:£':/":
- planifica un program de exercitii, in functie de cauzaimobilizarii $i de capacitatea pacientului
- schimba pozitia pacientului la fiecare 2 ore*- maseaza regiunile predispuse la escare, pudreaza cu talc- efectueaza exercitii pasive, la fiecare 2 ore- invata pacientul care esle postura adecvata $i cum saefeetueze exerertii musculare active
INTERVENTIILEASISTENTEI, AUTONOME~I DELEGATE
-' ------~.--,..,,--~...~-.-.
- invata pacientul:'- sa faea exercitii de respiratie profunde- sa tU$easea $i sa in<ilepartezesecretiile
- adminislreaza medicatia prescrisa de medic
- pregate$te psihie pacientul, in vederea oricarei tehnici deIngrijire- reda Inerederea pacientului ca imobilitatea sa este 0 staretrecatoars $i ea i$i va putea relua mersul
- suplins$te pacienlul in satisfacerea nevoHorsale, II serve$te lapat eu cele neeesare
Pacientulsa-$i mentinafuncliarespiralorie
OBIECTIVE
Pacientul saaiba tonusulmuscular $ifol1a mus-cularapastrata
Pacientulsa-$i menlinaintegritateategumentelor$i a activitaliiarticulare
Pacientulsafie echllibratpsihic
Pacientulsa-$i menlinasatisfacute
.1 celelaltenevoi funda-mentale
2. Hiperact Ivitatea
Aceasta problema de dependenta consta n cre$terea ritmului mi$carilor $i a ac-tivitatilor individului, determinata de instabilita ea emotionala $i depierderea ideilor.
Sursele de dif cultate
Surse de - dezechilibre endocrineordin fizic - reactii medicamentoase, c Icoolism
Surse de - seniiitate, tulburari de gan~ireordin - separatie, criza, pierderepsihologic~~ ~"""'--..------=., ,.' =--.. ,--":'~!,lipsa - lipsa c~noa$terii de sine ' Icunoa$terii
Manifestari de d. penden~a
Vorbire - vorbe$te mull, precipitalcaracteristica
..::.:;'.-Pacientul - stimuli lumino$i, auditivi, din mediul extern, cat ~.i stimulireactioneaza interni; ei determina reactii d n partea bolnavuluila toti stimulii
Mi$cari - mi$cari rapide, frecvente ,\'-'caracteristice , !
Spasme - contractie involuntara a un ia sau mai multor mU$chi
Ticuri - mi$cari convulsive, involun are ale ochilor, ale gurii, ale unuibrat sau ale unui picior
Manie - psihoza caracterizata printr 0 stare de excitatie, in special, Insfera afectivitatii cunoa$terii $ activitatii; bolnavul este n.elini$tit,_ -'~r .. . " - ,. ',. _, ". _ .". .
tulburent; datorita ritmului rapl~ de desfa$urare a activitatii sale,nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planuie$te
Euforie - buna dispozitie, de obicei, nemotivata
191
I,I
II
II
III
I.1, ,~
M0'),..
)~2u ";::Q) <lJo.~UJ"OQ)•... co:J-c_(ll :J•..."0coSU"O
~, C
'N Q)o Co.:JQ) 0..g :6o <lJ<lJ ••.."00.'Cll Q)........Cll CllC (,l
<lJ.-N (/lo
~ '50._<lJ :J•...0.. •...>Cll 0CU
~CllC Q)<lJ (,l0..-Q) E"00Q)ro"Oc'Cll CllE.-Q).S?:c.=o N•..00.0.o Q)'eQ) = >CllU5:Q:!=w'u -c.2
'C Q.)CL "0
Cll>"SCQ)
'0--Cll0.f
.'.I"
Q)
Qj.S.•...CJ):JCJ)
~.Q)
E
~.S?'U.C.2(~
=.~Q)xQ)
Q)"0
"SCQ) --:-
'0 (;)Cll •o.UJ(,lW:E.:..;.- :JCJ)-0.0.Q) E.•••Q)(/loXQ)UJ~-Ol~Q).-'- ==-0.. •...
OlI ,SO
I~
'l}l¥:i@'E:CuCIl U._.- CD ..cu ._= CD IIIa..:;:: 0.
j I
w....<Cc.:lW..JWo(j).w:EoS....::l<t:jjj....ZW....en(j)<tw::!i=-zLIJ>a:~~
LIJ>
~iiio
-cCD'u=a..>=u:;:IIICD .-.- •..
III >= .2!~ "iij U0.'- =>< U •.•w.!~
"
>'iii"S0.e0. :.t!:?'~~Q)'
Ef 6
~~';:::::l-,=•..::::lE~
:J"S0.o(,l
Cll'E>C1l0.'iiic:JQ)
coQ)
(ij"EO:.20o (,l>.-C :J'-. "SQ)0l
N~Q) C0.'-Q) Q)
~co<Il :J:J Cll(,l CJ)Q)o.CJ) CllI (,l
'iii'3>c8
Q)"0Q)0.20lQ):J Q)Cll cCJ)iE'_ c.s= CllgU5:J.SOE Q)
-- U5E Q)
:J Cll~.-rrCll ~aleCd 8e Q).2 •..o Cll> xc Cll'-. (iiQ) •••
!9~~.$Q) Cll.= E:rr:i~.-.••• .s=c (,lo (/lo(,l :JI E
:::IC'1CD-,c:CD:::I.~CDIl.lUliiiC'1CD:::I~I
"'C-Ill(')
(ii'::::l-
o~m~<:m
Z-Im::tl<mz:!r-m~u;-ImZ-IJ!!»cdz:os:-m'S!?cmr-mG)
~m
--enIll'no::lenc3CD
~Ill':2.
"0CD;a.2III::lCenCD
-
"0(i)enn:J.en0.CD
3~cp;j,
-
2CDgo'"J
~
i-SCDDJ
3.iirnI»e~Q.,
-
:J0."<' »5:£'=-Ill~.~'0. Ill'"CD1ll"Q, aie-S!:n CDo 3Q tl)c0.00.:J CDIII3~,(ii'16(') :J~o.ifg:a., Ill'CD...,~.<D[~Q ~.co 5'~ ...•.C Ill'"0CD 0.
::0;3 0'C CC/l;:;:n III'=-CiiIII IIIiii C/l
IIIC
-
enc:.,UlCDi'a.CDa.:;;n'c:c;'Il.lC"I'CD
o ena.~:;'~-61: g-(')" .
--
I3CD0.c':JCDnc:JoVlQ
-
lIloeno ..•cnO' •.•_. _. IIIo ::::l CD0' 0.<e, CDn
I
I5'C/l505:CD:JDrnC:Joo(fl
Cii~:
..-
nr-c _.::::l't:lo IIIIII III-lil-CD2:
--I
>~:i"CDN(ii'
:%>-IIIX(ii'
C -0'0' Vl£:; IIIIll' C/l~. ~~ Q,n ~.o :Jo ca. III:J CDIII IIIco 3III ~.::3, ~:~. 0"Ill' ~::3. :].0" 0~ 3III IIIn ro~CD<oE::liiiCi)
--
Poziliile inadecvate se pot Intalni ca urmare a:- oboselii, slabiciunii musculare, anxietalii, stresu/ui sau durerii in cursul unor
boli; pacientul imobilizat la pat nu-~i poate schimba pozilia ~i este predispus laalterari ale integritalii pielii, la nivelul punctelor de presiune, la deformari. lacomplicalii pulmonare;
- modificarilor produse de boala in organism, cum ar fi contractura musculara(tetanos);
~. reacliei, con$ti~Fl:..esau incon$tiente,a individu{ui (deexemplu, pozilia coeo~de pU$ca,in meningita);
- masurilor profilaetiee in prevenirea unor eompliealii (de exemplu, eu membrulinferior, ridicat pe 0 perna in tromboflebita);
- terapiei necesare vindecarii (de exemplu, in cursul tratamentului fracturilor prinextensie continua);
- masurilor de prim ajutor (de exemplu, in anemiile acute posthemoragice);- examinarii endoscopice sau elinice a unor organe. "
IIII'IiIIII
'c, I
~
.. (' f. . (. .~--:'e , "'. .,.'.t.~.~
formari ..ii suntschimb
~ pentru examinare: - ginecologiea - paeienta sta pe spate, cugenunchii flectali, d artati, iar coapsele flectate pe abdomen;-genu-pectorala - pieptul pe plan orizontal, paeientulsprijinindu-se pe 9 nunchi, pozitie utilizata pentru examenulrectoscopic; - Tremalenburg - trunchiul. rriembrele inferioaremai sus decat capul pozilia asigura circulalia sangelui la ereier)
- sunt specifiee une; boli; de exemplu. In tetanos- opistotonus
95
- pleurostotonus
r..-~I ~ .•..•, ~~~.: l'.":'. •• . ~\.:t
~ in meningi.tapoziti "eoco~ de pu~ca" (capul in hiperextensie,iar membrele inferioa e flectate atat din artieulalia coxofemurala,cat ~i din aceea a ge unchiului)
- semi$ezand in pat pacientii cu dispnee)- decubit ventral (po ilie inadeevata, cand paeientul nU-$ipoateschimbasingur poziti )
- Inclinarea eapului i r-o parte, datorita contracturii musculaturiigatului
- hiperkeratoza U$orteliefata, neteda
- genu valgum - ~efOrmarj.in care genunc ii sunt.apropiali, iar p cioareledepartate- genu varum -in care genuncdepartali, in
"'"~Icioarele apropiat- picior stramb:- sprijinit pe a tepicior r\(ecvin) } .•- sprijinit pe calca; talus) I (.- sprijinit pe partea externa t:....,\(varus)- sprijinit pe partea nterna (valgus)
- picior plat - bolta lantara prabu~ita
- luxatie - ie$irea c pului femural din articulalia coxofemurala
deformari alemembrelorInferloa,re
deformari ale$oldurilor
pozi'iiInadecvate
pozl'iIpatogno-monice
dificultate deschlmbare apozl'iel
tortlcolis
batatura(clavus)
¥_~~~
'C'l"l.-w: •••.; -•••.~~. • i~.~-{
Surse de dificultate
Manifestari de dependen1=a
194
- lezari ale oaselor $i mu~chilor- defecte de structura m;oasa- durere, dispnee- mice impiedica mobilizarea (aparate, atele... )
- anxietate, stres .!'.'
- situalie de criza, tulburari de gandire
- condilii de munca inadecvate
- insuficienta cunoa~tere de sine $i a celorlalli
- reducerea temporara a capacitalii funclionale a mu~chiului,consecinla a activitatii excesive. prelungite
- eifoza (devialia coloanei vertebrale, eu 0 eOlwexitateposterioara)-Iordoza (accentuarea eurburii lombare a coloanei vertebrale)- seolioza (devialia laterala a coloanei Vertebrale)
Surse deordin fizic
Surse deordinpsihologie
Surse deordinsociologic
Lipsa decunoa~tere
obosealamusc~lara
deformari alecoloaneivertebrale
;;o...?
Cireulatia inadeevata a fost tratata in eadrul problemelor de dependenta alenevoii de a respira $i de a avea 0 bu~a respiratie.
I
I197
- sa-i permita pacientului sa se poata mi~ca in voie, sa nu-ilimiteze mi$carile, sa poata la nevoie sa coboare din pat,sa poata sta in pozitie ~ezand, sprijinindU-$i picioareleeomod pe podea
- asistenta (sau all personal) sa poata efectua tehnicile deingrijire, investigatie ~i tratamenLcat mai comod
.- u~~r de manipulilt~-ge curatat,_. ." , ,- - confectianat din"iuburi U$oaredin metal (vopsite in alb)
- a$ezat pe ratite prevazute cu cauciucuri. sau pe dispozitivde ridicat prevazut cu ratite
- calitatile somierei (partea principala a patului):- sa fie confectionata din sarma inoxidabila, sa fie puternica,
elastica, bine intinsa, pentru a nu ceda sub greutateapacientului; somierele slabe ofera pacientului 0 suprafataconcava care..i imprima 0 pozitie obositoare
- pat simplu, cu somieradintr-o singura bucata- pat simplu eu rezematormobil, la care treimeacefalica a somierei poatefi .ridicata in pozitie oblicapana Ia 45°- pat cu somiera mobila- pat ortopedic - are ea- Fig_ 29-- Pat universaldranul somierei confee- •tionat din mai multe bucati, 3,3 sau 4 articulate Intre €lIe;astfel,pacientul poate fi a~ezat ~i mentinut in diferite pozitii:semi~ezand cu picioarele f1ectate,Trendelenburg etc.- pat universal - utilizabil pentru majoritateacategoriilor debolnavi (Fig. 29)- pat universal pentru tratament ortopedic cu somiera mobila- pat pentru sectiile de traumatologie - cu utilaje speciale deextensie- diferite tipuri de paturi folosite in sectia de terapie intensiva(~, 30 A, B), cU.aparffi@aredemOi'lt-abila -"'"- pat Inchis cu piasa- pat pentru sugari $i copii - cu gratii mobile prevazute cudispozitive de siguranta
.," ',~' .IC;t&••••..•• ~ ."
Tlpurl depaturi
196
- sehimba pozitia p~cientului la interval de 2 ore- verifiea pielea in regiunile euproeminente osoase, 0 data cuschilllbarea pozitiei- Ill~seaz~ punete~ dElpresiun~ la fi~c~re..sC_h._Lrn._~.b~re a pozitiei- aSlgura Iglena te umentelor $\ a lenjenel de pat $1de corp- efectueaza exere ii pasive $i active (dupa caz)- invata pacientul are este pozitia adeevata
5. Circul~1:ia inadecvata
INTERVENTlltE SISTENTEI, AUTONOME ~IDElEGATE
- Instaleaza pacien ul in pat, respeeti'mdpozitiile anatomiee alediferitelor-segment alec~_ului "i"- folose~te utilajel auxiliare ~i deeonfort, pentru mentinereapozitiei anatomiee
- instaleaza, de rgenta, paeientul eu tulburari respiratorii(dispnee) in pozitie semi$ezand- instal-eaza, de urgenta, paeientul eu anemie acutaposthemoragiea in ozitie Trendelenburg- instaleaza pacien ul eu seeretie bron$ica in pozitie de drenajpostural- folose~te utilaje p~ntru eonfortul pacientului, in aeeste pozitii
Pacientul saalba 0 pozltiecare sa favo-rizeze respi-ratla, circu-latia sange-lui, drenajulsecretillorbron~ice
Pacientul sanu prezintecomplicatiica: escare dedecubit,anchiloze,contracturi
OBIECTIVE
Pacientul saalbaposturaadecvata
- Interven~iile asistentei -Pacient cu postura inadecvata
Tehniei de evaluaref;iiingrijiri. aSQci'ate neuoii,,,,,,.de a se mi~ca ~i cja avea' 0 buna postura
patu~ pacientului .Satisfacerea acestei nevoi a pa ientului fie in spital, fie la domiciliu impune
crearea unor conditii de confort. Oi cauza ea paclentul i$i petrece majoritateatimpului de boala $i de convalescenta in pat, acesta trebuie sa aiba anumite calitati.
Calitatile - sa fie comodpatului - sa pr.ezintedillle~iun.i potriVite.care sa satisfaca ata.t..c..erintele
de confort ale paci ntului, cat $i ale personalului de ingrijire:-Iungime 2 m, atime BO-90em, inallimea, de la du~umea
pEtnala saltea 60 cm .
I
IIII
IIII
J,l;
I''III
I) I
I,
III
I:
-I,III~
II
II
~I
Fig. 32 - Executarea collului
Pregatirea ~~schimbarea patului
99
~ateriale necesa.,re:cear$af simp/u, c~ar$af plic, doua fete de perna,~uri, doua perM.
• etectuarea:- se Indeparteaza optiera de langa pat
.. ,.-;-s~.a$aza unsca cuspatar la-ca';vB.wl patului- pe scaun se a$ a, In ordinea Intrebuintarii, lenjer;a curata,pemele, patura, 1m aturite corect- cear$aful se a$az la mijlocul saltelei; se desface $i se Intindeo parte a cear$aful i spre capataiul patului, cealalta spre capatulopus- se introduce cear aful adanc sub saltea la ambele capete• 5e executa.coljul- persoana a$ezat cu fata spre capatu/ patului; cu mana delanga pat, prinde pa ea latera/a a cear$afului la 0 distanla egalade la colt. cu lungi ea partii atar-nate $i 0 ridica In sus pe langasaltea (deasupra a steia); partea de cear$af de sub margineainferioara a salelei seintroduce sub salte- se lasa apo; In jos partea decear$af ridicata; se introducesub saltea partea d cear$afcare atarna sub argineainferioara a saltelei (Fig. 32);cele/alte trei coltu i se facdupa aceea$i proce uta- se introduce apoi ub sa/teatoata partea laterala cear$a-fului - fncepand de I colturilesaltelei; se Intinde 'ne cear-$aful - sa nu prezint cute.
Daca este ne oie, sea$aza mU$amaua ransver-
"sal, ,.j& mijlocul ~tu ui)$i seacopera cu aleza.
Apoi:- se a$aza eel de-I do ileacear$af peste care s Intindepatura; marginea c ar$afuluidinspre cap se rasfra ge peste patura.
Pentru ca patur sa nu constituie 0 greutate asupradegetelor picioarelor pacientului, se va face 0 cuta atat dincear$af cat $1din pat ra, astfel:
- se a$aza palm mainii dinspre picioare pe patura, iarcealalta mana se int oduce sub cear$af, ridicand cearsaful $ipatura peste palma 0 usa - formand astfel 0 cuta
pregatireapatulul farapac/ent
B
4Fig. 31- Agaliitoare pentru u~urarea mobiliziirii
active
198
• salteaua:- saltele - confectionate dintr-o singura, din doua sau trei bucalidin burete, material plastic - care se curata $i se dezinfecteazamai U$or- saltele de cauciuc sau din material plastic, umplute cu apa sauaer (saltele pneumatice compartimentate); au avantajul capermit umflarea succesiva a compartimentelor dupa necesitate(pentru prevenirea escarelor).pernelt?'trebuie-sa 'fiein numar de'dbu:1.'"- una umpluta cu par de cal, iarba de mare- una din burete, material plastic sau puf
Dimensiunea lor: 55 cm latime $i 75 cm lungime• pa.tura, confectionata din lana moale, trebuie sa se poataspala U$or
• lenjeria este bine sa aiba cat mai putine cusaturi-Ienjeria - necesara: doua cear$afuri (sau un cear$a,f $i un plic)doua fete de perna, 0 aleza sau traversa, mU$ama .- cear$aful - dintr-o singura bucata - dimensiunile 2,60 m x1,50 m ca sa se poata fixa bine sub sal tea- mU$amaua - confectionata din cauciuc sau material plastic,.curol.,,l..~,a proteja~llteaua de diferite cdejectii; '.se •.Iwlose$tenumai la anumiti bolnavi; dimensiunea 1,50 m x 1,10 m- aleza - acopera mU$amaua - este confectionata din panza;va fi de aceea$i lungime, Insa cu 15-:20 cm mai lata decatmU$amaua pentru a 0 acoperi perfect
• taja de perna. - confectionata din acela$i material ca $i restullenjeriei; se va Incheia cu $nur In partea laterala sau fara $nur,cu deschizatura suprapusa (nasturii ar incomoda pacientul)
• uti/aj auxi/iar: sprijinitor de perne,' rezem~tor de picioare,aparatoare laterale, coviltir sau sustinatorul de Invelitoare; meseadaptate la pat, agatatoarele pentru U$urarea mobilizarii active(Fig. 31 A, B)
Accesoriilepatulu~
l'_" __
_yo:
Procedura(execufia)
'- , ~,'"";..•...; .
• mediul inconjurator- evitarea curentilor de aer- asigurarea intimitatii, protejandu-I de priviri indiscrete- asigurarea masurilor privind asepsia (inclusiv spalarea pemaini)• pacientul
.~ seinformeazaasupra procedeului;se lini$te$te $i seasigitJ'raca manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi mi$cat inutii,ca manevrele nu-; vor cauza dureri; i se solicita cooperarea
.-::PaCieJ)tu1poate; ti; T!]fo!?~f]. deqL[bjtj<1t(}TfliAin acest caz, schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului
$i necesita totdeauna doua asistente:- cele doua asistente se a$aza de 0 parte $i de alta a patului- pacientul ramane acoperit pana la schimbarea cear$afului desub patura- marginile cear$afului murdar se desfac de sub saltea de jurimprejur
• a$ezarea pacientului Tndecubit lateral spre marginea patului:- asistenta din parteadreapta prinde pacientulcu mana dreapta in axiladreapta, ,I ridiea U$or, iarmana stanga 0 introducesub umerii lui, sprijinindu-i
."',.. I capul pe antebrat(Fig. 33 A)- apoi, cu mana dreapta(retrasa de sub axila)trage U$or perna spremarginea patului; pacien-tul fiind de asemeneadeplasat U$or in aceea$idirectie (Fig. 33 H)- se a$aZa apoi in dreptulgenundlilor. ,,paci?gtului,introduce mana strangasub genunchii acestuiaflectandu-i putin, iar cumana dreapta ii flecteazaU$or gambele pe coapse
•• I ~' din aceasta pozitie, ~H Fig. 33 A '$iB. Aducerea pacientului laIntoarce paclentul In marginea patului penlru schimbarea lenjerieidecubit lateral drept,sprijinindu-I in regiunea omoplalilor $; a genunchilor- pacientul se mentine acoperit- C;lsistenta din partea stanga ruleaza cear$aful impreuna cumU$amaua $i aleza murdara pan a la spatele pacientului; sululde lenjerie murdara se afla In acel moment alaturi de sulullenjeriei curate
- se introduce a oj sub capatul de la picioare al saltelei, atatcear$aful, cat $i p tura, apoi se aranjeaza colturile folosindprocedura descrisa ai sus. ,
Daca se folose$ eplicul in loc de cear$af, atunci patura seintroduce in plic, du a ce se indoaie in lungime.- se a$aza pernele ntroduse in fete Ie de perna curate
Schimbarea lenj riei cupacientulinpat areloc in cazurile'inii""care starea general a pacientului nu permite ridicarea din pat.
Obiectivele pentr pacient $i asistenta:• pacientul sa prezi te:- 0 stare de bine- confort fizic $i psi ic- stare de igiena pe manenta• pentru asistenta e te 0 ocazie de:
, - a comunica cu pa 'entul (verbal, nonverbal)-de a-i da posibilit ea pacientului sa-$i exprime sentimentele,sa-$i u$ureze stare sufleteasca- de a-I observa- de a-I mobiliza, pertru a se preveni complicaliile- de a-I asigura con~itii corespunzatoare de igiena, de relaxare$i odihnaObservafii: Schimba ea lenjeriei cu bolnavul in pat se executa
de obicei dimineat , inainte de curatenie, dupa masurarea",temperaturii, luarea ulsului $i toaleta pacientului, dar la nevole,
'se efectueaza de m i mulle ori pe zi.Procedeul de sc imbare alenjeriei ii \10m descrie prin dowl
metode, tinand sea a de starea generala a pacientului $i deposibilitalile de a-I ml$ca. Astfel:
- cand pacientu se poate intoarce in decubit lateral,schimbarea len eriei se face in lungimea patu!ui
- cand pacientul poate fi sprijinit, in pozilie $ezand,schimbarea se ace in latime
• materialulnecesar- acela$i ca.$i PEWtr~p~egat.irea,Q.atutuifariJ..Dacient, in plus: • I .,,'
-paravan- sac de rufe- eventual, lenjer e de corp curata ~i material pentru a spala
pacientul dadi s-a urdaritLenjeria de pat s a$aza pe un scaun in ordineaprioritatii,
impaturita in felul ur ator:-patura $i cear$aful e sub patura se impaturesc fiecare in trei,sub forma de armoni a- aleza se ruleaza i preuna cu mU$amaua fie in latime (dadischimbarea patului e face in lungime) fie in lungime (dad.schimbarea se face In latimea patului) .- cear$aful se rule a in lungime (cand schimbarealenjerieipatului se executa i lungirDe) $i in latime (cand schimbarealenjeriei se executa i latime)
'JJ:il.e .••• I SchimbareaI c' lenjeriei cu
pacientulin
tl I pat
IIIIIIIII
00 201
j
203
'J" :J.'~
SCrtlMBAREA ALEZEI:-' Se poate executa dupa aceea$il procedura de mi~care a pacienlului, deserisa
mal inainte, sau folosind una din urmatoarele doua metode:
• ATENTIE: i
- dupa efectuarea fiecc'irei procedu~i, asistenta trebuie sa se asigure eapacientuleste a$ezat cat mai eonfortabil..OBSERVATIE:- In unele cazuri, aleza trebuie schirpbata de mai multe ori pe zi, fara sa fie nevoiede schimbarea cear$afului.
I:II.I,~IIII
I1-
I:IId~
Fig, 34 A
Fig, 34 BRidicarea pa,
cientului cu ajutorulumarului
• Metoda ridicarii p cientului eu ajutorul umaruluiEste 0 metoda r comandala - cand esle posibil de efectuat,
deoarece produce presiune intraabdominala nesemnificativafata de oricare alta etoda.
Metoda se efect eaza cu ajutorul a doua asistente:- asistentele se a$ za de 0 parte $i de alta a patului, in dreptulbazinului pacientul i- a~aza pacientul i pozitie $ezand, dupametodele cunoscut- cele doua asisten e i$i apleaca coloanaspre pacient (fara garbovire), incearcasa-$i largeasca b a de sustinere prindepartarea picioare or, i$i flecteaza u$orgenund~i1- asistenta din part a dreapta i$i fixeazaumarul drept in axil dreapta a paeientului- asistenta din p rtea stanga fixeazauma.rul ei stang in xila stanga a pacien-tului, astlel incat br tele pacientului sa seodihneasea pe spat Ie asistentelor- apoi, asistentele Illcearca sa-$i introduca antebratul (de lamembrul superior, c re are umarul fixat sub axila), calmai mullsub coapsa pacient lui.
-.. "'~', Mana libera a asi entelor se sprijina'pe "_T~ ',supratata patului, ai sus de pacienl, ~asig~randun sup~ . (p~net. de sprijin) in ':'" ~plus III momentul n Icaru (Fig, 34 A) ',\ . r'
La comanda un a dintre asistente, se ; L. --
fneepe rldiea•.•a acientului. ridieand i::.-~ AItreptat coloana ve ebrala $i transferand :';./ »~Dgreutatea pe pici rul at/at in partea :r" \cefalica a patului.
in momentul a$e arii pacientu/ui, asis-tentele i~i flecteaz din nou genunehii,astfel coloana verte rala coboara $i a:;;azapacientul confortabil (Fig. 34 B)
Ridicareapacientul~icu ajutorulumarului
202
- pe jumatatea libera a patului, se deruleaza cear$aful curat,mu:;;amaua $i aleza pregatite mai Tnainte- se Tntinde bine cear$aful curat pe jumatatea libera a patului ~ise a$aZa 0 perna Tmbracata Tn fata, de perna curata, apoi seaduce pacientul Tndecubit dorsal cu muita blandete, sprijinindu-Iin regiunea omoplati1or $1sub genunchie pentru a aduce pacientul Tndecubif./ateral stang, asistenta dinpartea stanga procedeaza la fel ea $i Tn eazul Tnloarcerii indeeubit lateral drept:- prinde pacientul de axila stanga, iI ridica u$or, introduce manadreapta sub umerii lui, sprijina capul pe antebrat $i, dupaaceea$i procedura, intoarce pacientul Tn decubit lateral stangaducandu-I dincolo de cele doua suIuri de lenjerie- asistentaruleaza mai departe, din partea' dreapta, lenjeriamurdara, 0 Tndeparteaza, introducand-o Tn sacul de rufemurdare, apoi:
- deruleaza lenjeria curata $i 0 intinde bine, iar pacientuleste readus in decubit dorsal, sprijinit de cele douB.asistente
- apoi, se efectueaza colturile dupa tehnica cunoscuta• sehimbarea eear$afului de sub patura:- patura de deasupra pacientului se Tmpature$te in trei $i sea:;;aza pe un scaun; pacientul ramane acoperit cu cear$afulfolosit pana atunci- peste 8\i\.~sta, asistenta a:;;aza cear:;;aful curat impaturitanterior in'irei, in forma de armonica, astlel ca una din marginilelibere sa ajunga sub barbia pacientului- colturile de sus ale cear$afului curat se tin cu mana fie decatre pacient, fie de 0 alta persoana- cele doua asistente, care sunt de 0 parte $i de alta a patuiui,prind cu 0 mana colturile inferioare ale cear$afului curat, iar cucealalta mana colturile superioare ale cear$afului murdar $1,prinlr-o mi$care in directia picioarelor pacientului, indepMeazacear$aful murdar $i acopera, in acela$i timp, pacientul eu
,~~~.?!.$gfulcurat , .- sea$<lza 'patura peste cea;'$af, raSfrarigahtl'matgined"tlinsprecap peste patura- se continua aranjarea patului; se pliaza patura cu cear:;;aful
, deasupra degetelor de la picioarele pacientului',.1 .'Alta metoda,v, ,de"sch,im,ba,re" a lenjeriei cu bolnav in pat, se~ folose$te atunci cand:
, !i;'acientul poatiNi:a$ezat-Tri']JoziJie:!}ezand)in acestcaz, schimbarea lenjeriei se face in latimea patului;
pregatirea (rularea, impaturirea}lenjeriei de pat a fost deserisamai sus,
Procedura se efectueaza, de asemenea, de catredoua per-soane: una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjerla murdara,a$aza ~ideruleaza cear$aful curat (pregatit in prelabil).
:..:-~ {
:',:,...~'.
'-.:':':.-
- e..acientulsELmL~a sing.YL.nu are nevoie de ajutor (vezirrianlte'sit'aride'ihdepEmdenta)
- pacientulare 0 pJs:;~~c;~isnuita (inadecvata), pozitiapoate fi:-=determinata de afectiunea de baza (de ex,: In tetanos, In
'meni-;:;~
- ca 0 reaclle de aparare a organlsmulul (in c~,zeleI'Bureroase de ulcer sau In colicat;iTIara)--
- ca 0 masura profilactica In prevenirea unor com licatiiprevenirea emboliei In cazul tromboflebitei)
- ca masura terapeutica (folosirea aparatelor de ,extensie =
~onditie esentiala atr::ltaI'nentului)- alte pozitii fortate ( vezi postura inadecvata)
- pacienty.LoLi poata..sa-si schimbe singur pozitia, si-a pierdutforta fiziea, are nevoie de ajutorul altei persoane; bolnavi g-rav;--'--'adinamici (;ezi manifestari de dependenta) .-_.---
,~i.Jia.aetiva"
,~!JEJpasiva--- .....
pozitia,---:-:--forfata--
205
in functie de starea generala a pacientului $i de afectiunea sa, pozitia poate fi:activit pasIva sau fortat~.
(~ozi~iile:pacientu lui: in: pat.::::>
• DE RETINUl:
• imobilizarea poate produce complfcatii din cauza presiunii exercitate asupratesuturilo.; cuprinse intre planurile osoase9i suprafata dura a patulLJi;poate
""prov'&a tulburariIOeale'(fe' circU-ratle"prJn ischemie (ro$eaicf~ed~m,escare:. . _.necroze)
!" Yilcetinireacirculatiei In clinostatism (eulcat) favorizeaza formarea trombozelor,!produeerea pneumoniilorhipostatice etc,
Se impun masuri de prevenire (vezi "Breviar de explorari funcfionale $i de
lngrijiri SP6'C;,.l!D': de Lucretia litirca)
Asistentele trebuie sa cunoasca' pozitiile pe care Ie iau pacientii In pat, pozi(ia Inh~r,e acestia trebuie adusi cu ocazia unor Ingrijiri Si examinari speciale $imanoperele princare se asigura sehimbarile de pozi(ie,
.~:;-,;
B
204
Fig, 35 - Meto~a de ridicare cfmd pacie~tul nu~oate, sa,coopereze
A
baza de sustiner prin depMarea picio~relor,Bratele din parteacefalica a patului sa Ct$azainjurul spatelui,p;:lcientUlui,cat maiaproape del1rtia az,inullA8ratele dinspre picioar.€lseJntrodl.lc "'.'"sub sezutul paci ntului, mainile asistantelor se unesco
Pacientul est rugat sa-si incruci$eze bratele pe piept. Lacomanda unei din asistante, se efectueaza ridicareapacientului, ridic nd treptat coloana vertebrala $i transferandgreutatea spre pi iorul situat spre partea cefaiica (Fig. 35 A, B).
• 0, a,lta metOda~e ridiCa,re, fO,lOSita candP, a,C',ien,tUI"n.upoa, te sacoopereze
Asistentele, sezate de 0 parte Si de alta a patului, seapleaca spre pa ient, mentinand coloana dreapta~ iSi larg~sc
lllw"""., •.
• NOlA:- subliniem impo,rtanta fleetarii g~nUnChiloreu eoborareacoloanei, mentinan,dspatele drept (fara garbovire), d oarece numai astfel ne ,putem proteja 3\'ltcoloana vertebrala, cat $i muscula ura abdominala.
f.I
I.I
IIIIIII .,"'". .'.,
II
POZ/J/ILE PACIENTULUI iN PA T
Observalii
5Este pozijia cea mai
, relaxata In mod normal,previne eontraetareamU$philor abdominali.Est~-mai confortabi/a cugenj'ilchii Indoili -poz;,:e Fowler. Aceastapozijie menlinuta timpIndeiungat poate cauzadureri lombare (se poateintroduce un sui subjirela nivelul coloanei lom-bare)
Menjinerea Indelun-gatii a pozijiei neeesitamasuri de prevenite aescarelor (colaci de cau-ciue; sub regiunea fe-sier~) $i altor complicajii.Pozitia este interzisapacienjilor cu tulburaride deg!utijie, coma-tO$i/dr.
Zonele ce pot fiexplorate
43
Afecliuni le/situaliilecare 0 impun
Caracteristici ~imanopere prin care
se r~alizeaza2
• culcat pe sQate cu ralarnsus:------.-.-="fara perna - dupa puncjie lombara - capul
- 'unele afecHuni ale co- - gatulloanei vertebrale(supra- - toracele anterioraja tare) - plamanii
- cU oiperna subjire - anemii post-hem ora- - saniigice - - InJma- unele ,a~iuni cere- - abdomenul
! • brale ----- - extremitajile- c~"d?ua pern.e.(pc: -:.-pacienli slabiji - zonele de palpare azlJle~ o.blsnulta $1 - adinamici pulsuluicom?da) _ operarr-
- .~e.$--a~. . -' ~jiu~i cardiace [email protected] fo[meaza c~ Ii- pulmonare ---nla onzonlala un unghl de ~d d I3fJ=4O"Io - pe~loa a e conva es--Se realize.aza: cenj.?-- cOUii-numar mai mare -=-Unele categorii. de 0-~ern~ • perat
r:J5 - - - - - - - - - - - - - ""--::--",
5
5
l;" ~
.,~'
• Pentru a impiedicaaparitia escarelor- intre .genunchi $i ma-leole se introduc inelede vata- sub trohanterul mare,un colac de cauclucimbracat• Varstnicii, adinamiciivor fi intor~i la intervaleregulat~ de 1-2-3 orepentruJwevenirea com-plicatiil<;ii'• Daca~9acientul are unmembrL' inferior:
- parafizat- fracturat- dureros.- operar
acesta.,va fi menlinut Incursulmanoperei de In-toarcere de catre asis-tenta $oi a~ezat pe unsuport pregatit inprealabil.
- favorizeaza 0 bunacirculatie pentru centriivitali- In decubit lateral 5ea~aza atunci cand estepericolde aspiratie asecretiilor'
- este pozitia de noaptepentru sugari ~i copiimici
4
4
- inima (decubit lateralstang)- pozitia este ideala- pentru a auzi mur-murul cu sonor redus
3
3~
2
cazul pozi;lei semi-~ezand" ':• in fotoliu: ,- pacientul este a~ezatconfortabil, trebuie bineimbracat ~iacoperit cupatura ~ .
.1._E..Qate.JLd.Le.PLsau-r~ in pleurezii
staf}g:. -.!:!lenin.-'=Cu..lcat ~.' p.arle -. dupa interventii intra-- .£i!~~p-e 0 sin- toraciceguraESJrna,Iii "~ - ?upa in!e:venti.i ~enale
f1ectate U$Qf vitaiT leurale.- saumembrul inferior Se mai impune:care este in contact cu - in cursul efectuiirii toa-suprafata pp.tului intins Je..tei'lai'C'eialalt indoit - schimbarii lenjeriei- spate Ie smj"n"t cu 0 - administrarii elismelOIperna sau un sui sau cu ~i supozitoarelorrezematbare',specla e. . -:. masurarii temperaturii
, pe eale rec!ala-pentru . punclia lom-bara
~, 1-=-1;' cursul sondajului, duodenal '
::-drenajului postural
- ~c~pe ab.~omen- capul iiilr-o Q?rte pe 0perna subtire • -
-+----_ .." '- deeubit dQr~1. ?Ventual - .~a-de-opemtie.,
lateral qlGaplI! mal ios i.n cazulsincapelor din,de'Catfestulcorpuluj cursul anestezigL9.illle"-
I"-Serealizeazaprin: ' rale .-;!!arcarea"'eXf~rbitallLQls--=rnanernii Cl:.cutetale a lli!1.Ylui J . . ..:.- entru autotransfuzii
::crrterenla Tntrecele doua .:..pentru oprjrea emo.extremitati'ale patului poa- rag/i1or mernbr,elor infe.te varia de fa lOla 60 em Inoare:;;1 org~nelor geni.=-su5 capul ~ientului se tale feminine dupa inter-poate pune Q pema SlIblire venlii ginecologice- ~~ protejeaia ea~ul pa- ...,,dupa rahianesteziecientl!.~- -: pentru a favoriza dre-zata Y.eIticaLia c.apataiul najul secreliilor din caile
.Ratull,!i . respiratorii superioa@- pentruevitarea alu.necar/i depe. masa deQ~J1.e.o-paeientul estefixat In chingi~sau reze.matoare specialede umar
- oblica cu capul mai sus-._------- - ~
---I
Decubit lateral~----
.~-;;;-.:::;j
1
fWtia.(decli:i8.)Trendelerll)urg
L '1
Pozitie procli\(a.,(Trendelenburginversat)
Decubit ventral-----
Noco
I\)o:0
,~ .
~
210
II
I'II
I,I
I
III
III
• Fig, 36 A $i 8Intoarcerea din decubitdorsal in decubit lateral
~-
,~",/,r= ----.o_~,;:. . f
" B
Schimbarile pasive e efectueaza la pacientii:• adinamici • imobil zat; • incon$tienti • para/izafj • cu aparateg,ipsate etc. . ~!:'"':.. I
- Pentru efectuarea schimbarilor de pozifji sunt necesare unasau doua asistente. cestea trebuie sa adopte 0 pozitie potrivitapentru a putea ridic pacientul cu mai multa u$urinta $i cu unefort fizic ma; mic, A tfel:. prinderea pacientului se face precis$i sigur cu toata m" a, a$ezgmd palma pe suprafata corpuluipacientulu; astfel Inc t suprafata de contact sa fie cat mai mare• a$ezarea asistenti cat mai aproape de pat (de pacient) cupicioarele departate entru a avea 0 baza de sustinere cat malmare. genunchii fI ctafj, coloana vertebrala u$or aplecata
MotivatieAceasta pozitie sigura protejarea coloanei vertebrate a
asistentei prin diminuarea compresiunii asupra discurilorintervertebrale $i asu ra corpului vertebre;, permitand asistenteisa utilizeze fol1a mU$ hilor membrelor inferioare (a coapsei $i agambei), impulsionan toata energia ei spre picioare.
Prin f1ectarea ge unchilor, automat centrul de greutatecoboara astfel Incat ozitia este mult mai convenabila rentru aefectua rna; u$or un fort cu membreJe inferioare $i sur:lf:rioare,
Indicafli
211
It
Principiide respectat
'SCtijjfiliiB'fffifellli'Zi1:ie rii'i!pic;ientIiliib;.,.pot tj: • active - Ie executa paci ntul singur. • pasive - sunt efectuate c ajutorul asistentei.
L
Mi$cari pasive mai frecvente:1, Intoarcerea pacientului din decubit d~sal In decubit lateral $; Inapoi2. a$ezarea pacienti/or In pozitie $eZan {'3. readucerea la loc a pacienfilor care a alunecat In jos de pe perna
Exista mai multe tehnici pentru a efe tua fiecare schimbare de pozitie, Metodeledescrise aici sunt cu titlu de exemplifica e,
"'.;
,afcClle.9!..
::JQ)(1) ~ (1)(I) lQ. u>CU :J".;:j.
'E'~ ~.~ 1? ru a..~. ><U ~'i:: euo~O)eu.£12a. Cll:= E :Jotc'o a.Q).E.~ CD 0en 6 ~ -0' ";;
QJuo.QJo
I E I ~ ~
Q) • ..!.. f~:s .~ 2 e'•••• C/}.:='(i). Q)CllQ)Q) ,2 0> ~ E 'Cll
(J) ~ ':5 )~ 3 ~ .~.ECll >"S e Q).-:J Q)QJCll"'Cll ~E.no.roQJuffi o.Cll~8c.~ ~._~ x - co'E- 0 Cll QJ:O QJ ~ Cll QJ~ ,_ (1) (I) - •••(1) """(i).,=t::Jffi'!::~ 'Cll QJ ~ 0 :J E--fl.",
g.roo.ceCllg~l"Oe I 0 ~o.:J
Ulo.l~
>CO Q) I>(o.~ -s.•..Eo.'Cll :J15 @'(i).'iiiO:JQ)a. ,-' UQ) c.~•••Q)"o(I) a. ~Q) CllQ)
>«f U '-:J e Cllc i....0- CI
Q) (5 0o..n E
L()
QJ
~'r:QJ0>
,(1)roIQJ
13Q)
~
-.rl
e
(1)(1)QJ
eOle
0o~~NEI12
~ ~~ ~~ ~1-2QJ ~l(l) Ue em~ ~I~~~~{c'- X._ - > 0'~ g QJ '!::'S i~
C'?IQJ::J = QJ ,Cll"S .8QJ Cll a5 ::J ,21 :;j "S :J ~ ~~~~~I ~l~\~~.ol' ~ :I~QJ QJ QJ 8 ~ u ~ U (I) QJ ~ro ~e -0 2 e QJ r~lS- > "•.• ::J(- , =' .- c u .....,CO U Q)I I \ I 'mE I ~ > I ~ C/}.
~ :!J C: 6 <!! I ro 'Cll c <Ii "5 tll "0 'C 0;:;-ro . w CD "'0 E .$ x.~ Q) ~ N c. .S 0 rn.Q (1) x .0 Q) :E. ro .. ID ~ 0. 0 ~ ~ ~ 3 .s:ill a. QJ ,(1) (1) c.. 0 @ Cll1 - ~.;: Cll crl Cll c E0. >ro c .u.- CO -g ~~i Q) 8 .8 ~ CD ~ ~ ~ ~ ~:J e._ ro <- . , C/}. ~ ro - QJ Cll; "0 QJ 'r: ,!:: "0 .0 += 2 Q)
C\J I </) Cll..2 E 'S QJ QJI QJ C/}. (I) :="0 ~ I ,!:: ::=. Cll °E Cll ~ CllE w Q)•. Q) ~'l :J -; :- Q) :;-. (.) <0 "; -5 <= 0)1 CO 0> It- ~ U _ ctS t co C "0
~ U ~ 0> -, ••• c.. E =::::J QJ 01 E (I) .0 c...;; e ,- QJ ••• '".n QJ Cll IQJ ~ .n' e (I) O!"" CIl QJ E Cll,.c"O (1) ::Ji EE ••• !!l Cll Cll."O .D .n QJ ._- ::J QJ I (1)1 wi E ro w.o'... 'u U e U ~~,Q) ctS _ ::J::J en '- 0 en Q) o..~Q) '-I :J c(_~_E!~ (1) :J .•..I\ a ,(I) q.U) e 15' wl::J 0 U)\ e 101~'Iw ~ E(/)O ~ ~l0 J,~~
Q) U (1) I 0\ Q)::J '"0 U U 1,- \.- (1)::J ~ Q) Q) (1)1a 0I Cll-0 I 0. I'iii IE(/) I I I I lEI U';',~ ro I 0l::J I' I N
, .' ,r~nll'~f "' ' ~I ~,!'OJ .. ' " -:.,.•.." .','., C) ~(1) ',." na :: :. ~ 01- II~'I~1\ ":.;;t!1 :~llil\~"~f~' ci: ~ l~l,
,/
•.213
BFig_ 40 A Iii B - Ridicarea pe perna de caIre 0 singura persoana
A
permite - se poate sprijini de bralul asistentei sau de gatulacesteia, imbrali$and-o.
c) Ridicarea in pozilie $ezand a pacientului in stare grava se'executa de catre doua asistente:
I. - asistentele se a$aza de 0 parte $i de alta a patului
- ele incruci$eaza antebralele in regiunea dorsal a a. pacientului, a$ezand palmele pe omoplalii pacientului
, I :;:.cu cealalta mana prind pacientul sub axiia"~iI'c.I La comanda uneia dintre ele, ridica pacientul in pozilie f'$ezand, cu 0 singura mi$care. .
• Nota: Ridicarea pacientului in pozilie $ezand la marginea .''patului este descrisa la mobilizarea pacientului. ~
I. Readucerea laloc a pacienlilor alunecali (ridicarea pe perna)se executa de c~itre doua persoane a:;;ezate de 0 parte $i de altaa patului, cu fala U$or intoarsa spre capul patului- r$i largesc baza de suslinere prin departarea picioarelor $iplasarea acestora unul in fata celuilalt (cel dinspre extremitateadistal a,a patului fiind plasat mai in spate)- rndoiesc bralele pacientului peste abdomen (Ie neutralizeaza)- introduc mana dinspre capul patului sub omoplalii pacientuluicu palma in sus- cealalta mana 0 introduc subregiunea fesiera a pacientului,unde mainile celor douapersoane se unesc-, i$i flecteazii genunchii- la comanda uneia dintreasistente se ridica pacientul,fblosind forta membrelor infe-rioare prin trecerea greutatii depe un picior pe altul. Pentru a Fig. 39 - Ridic~rea pe perna de caireusura efortul de ridicare cele doua persoane .daua persoane se pot sprijini "cap rn cap" (Fig. 39)- tehnica de readucere a pacientului pe perna se poate executa$i de catre 0 singura asistenta daca pacientui poate sa se ajutef1~cta~2u-$~,Qen.u,ncb!,L$i iJ:npingaJ}d cu picioarele ,sprjihite P~_.i,",-supratala pafulul (Fig. 40 A, B)
,.,
-----:
Ridicareape perna
Din aceasta P-Q.. ilie: ~,. '.- --,
- isistenta trece 9 eLl..tatea c.or. ului ei di.nsp.re..' rn,.. e..•.fnbr.u.,'inferior .~plasat mai in fala-, s re membrul aflat mcj in sate $1mtoarceTffiCien u s re ea n tlmRu" acestei ml$C'ilrl"aslstenta i$iecteaza bine gen nchii. (Fig. 36 B) ._-~-----Readucerea pa ientului din decubit lateral ih decLlbit dorsal
se.face de catre d tJa asistente: ' "'; "" i.
- ambele se a$az pe aceea$i parte a patu!ui, la spatele pa-cientului ,.' .'.- asistenta a$ezat la capul pacientuluiprinde pacientul subaxila cea apropiat" de suprafala patului $i Ii sprijina capul peantebral '- cealalta asistent" introduce 0 mana sub bazinul pacientului- cu mainile ramas libere ele intorcpacientul
Vom exemplific trei metode:a) - asistenta se a aza la marginea patului cu fala spre pacient
- plaseaza pici rul care se aM langa pat, mai in urmaceluilalt
- bralul dinspreramane libermentul ridicari
- celalalt brat,peste umarulplaseaza man (palma) intreomoplatii aces uia
- pentru a ridica pacientul, asis-tenta i$i bascueaza greutateacorpului di spre piciorulplasat in fal spre piciorulpiasa! mai in spate,' flectandgenunchii in a ela$i timp
- cu bralul liber i$i fixeaza capunct de s rijin (contra-
_ greutate) mar inea patuluiIn felul acest , centrul de
greutate ai;"asistent i 'cofltrabal'an-seaza greutatea pac:ientului(Fig. 37)b) Ridicarea din de ubit dorsal in
pozilie $ezand s poate face $iin fe/ul urmator:- asistenta se $aza la mar-ginea patului
- cu mana dinsp e extremitateadistala a patul i prinde regiu-nea axilara a acientului, iarcu cealalta m na iI imbrali-$easa din spa e, sprijinindu-icap~1 pe ante ra! (Fig. 38):. Fig. 38
1-, Ridicareadin decubit
Paclentul - aca starea 11 dor$al in pO:<:ilie.;;ezand
212
I':;
Ridicareapacientuluidin decubitdorsal inpozitie~ezand
ReaducereaIn decubltdorsal
I
I,14:'~
II
III
II
II
~
I
214
"Mi:Jbiliza~ealpacieJltull!!; ..,
I
II
I
II,
IIIII
"'-/
I
'-".-'1'
Mobilizarea se facel In functie de:- natura bolii- starea generala- tipulde reactiVita
1a pacientului etc.
- perioada de exer tii pasive $i active pentru refacerea condilieimusculare $i anver ura de mi$care trebuie Inceputa Incet, ma-rindu-se treptat, in unc!ie de raspunsul fiziologic al pacientului(cre~terea .frecven! ipulsului, semne de slabiciune musGI!I'i"'.ra,.diaforeza)- exerciliile se fac I~ainte de mese- pacientul trebuie nvatat sa intercaleze exerciliile de mi$carecu exerci!ii de respi a!ie- de asemenea, tre uie planificat impreuna cu pacientul exerciliipentru relaxare.• Observalie:- momentul in car se Incep mobilizarea ~i scularea din pat,precum $i ritmul In are se efectueaza vor fi hotarate de medic- executarea In bun condi!ii tine de competenla asistentei
• Pregatirea materi lelor se face tinand cont de tipul de mi;-;careimpus (halat, papucl, fotoliu, carje)
. ,,~~.
Fig. 42 - Masurareif. cugoniometru a gradului d$ flexie a
articulaliei
15
• Pregatirea padent lui:- asistenta il inform aza: procede-u,scop etc.- ii controleaza p Isul, tensiunea arteriala, observa stareapacientului, expresi fetei (coloratia tegumentelor, respiralia).De asemenea, se pate determina gradul de flexie a articulalieicu goniometrul (Fig. 2)
Mobilizareaface p rte din terapia prescrisade medic,In func!iede afec!iunea$i star pacientului; mobilizarease face progresiv,crescandtreptat gam de mi$cari (Fig. 43 A ;-;i 8); se Incepecu:- mi$carea capului mi$cari pasive $i active- mi;-;careadegetelo , incheieturilor (mainii, gleznei)
principii derespectat
Pregatiri
Tipuri demi~cari$i modalitalide mobilizare
••••• ~ I,. "• ..!' ':';; .. ~..; •.••.
In figura 41 A, B, se poate vedea cum se face rnai U~Orschimbarea pacientului din pozifje ~ezand In decubit dorsal,folosind forta membrelor inferioare.
Fig. 41 A $i B- Schimbarea din pozilie ~ezandin decubit dorsal
Schimbareadin pozifja~ezand,in decubitdorsal
IIIOBSERVATIE:- pentru U$urarea mi$carii pacientului este importanta balansarea corpuluiasistentei de pe un picior spre celalalt In direc!ia mobilizarii pacientului(transferand greutatea prin Impingere).II IMPORTANT DE RETINUT:- explica!i Intotdeauna pacientului dar ce se face cu eJ$i ce colaborare a$teptajide la el- urmari!i atent pacientul In tot timpul manoperei, asigurandu-va ca el se aflaIntr-o pozi!ie confortabila.
Scopul mobilizarii este mi$carea pacientului pentru a s~ preveni complica!iile cepOl~apareadin 'Cauza imobiiizarii~i pentrurecfr$tigareaind~tlnden!ei.' .,' i,----.:.....- I
Obiectivele - normalizarea tonusului muscularurmarite - mentinerea mobilita!ii articulare
- asigurarea starii de bine $i independenla pacientului- stimularea metabolismului- favorizarea eliminarii de urina $i fecaie (pacientul poate saurineze $i sa-$i evacueze scaunul mai bine In afara patuluidecat In prezenta altora sau In pozi!ieculcata pe bazinet)- stimularea circulatiei sanguine pentru: profilaxia trcmbozelor,pneumoniilor, escarelor, contracturilor
- Ip
('
Fig. 44 - Masaj circular
'pronatie
abducjieadduclie
abducjie, adducjie
Fig. 43 B - Mi$cari pasive $i active
.'!!l1P.2!1Cl'1t.. . ..•..•..-;,. .."....... .-Mi$carea trebuie asociata. cu m'i$cari de respiratie. Deas~meriea se poate asocia cu efectuarea unor masaje (Fig. 44)
217
Vom dezvolla ultimele douamodel/italide mobilizare:1. Modalilatea de a$ezare apacientului in pozitie $ezand, lamarginea patu/ui- asistenta se a$aZa la marginea
• j patu/ui cu picioarele departate $i': cu genunchii f1ectali
1- introduce 0 manala spatele pa.
. cientului sub ombplat iar cealalta_ L~al1a; sub regiunea poplitee
IJ"~.
A$ezarea ..'in poziJie
i ~ezand,la margineapatului
L.
j,I.,
.;;."
.fiexie hiperextensie
I"ffi.'. ', : :.~exte.nsie•. ,',1 -"."; ," ,
~": '.' . ".'-:' . ,"
. i:r"
_ t;:"
Urmeaza:
gletne
216
43 A - Mi$cilri' pasive $i active•.
.~~.',:1 T, ,< I
---4
l";'k-..--....."'.e -'.. " . . .
_, :L .. .. ,
";ii.':', (}" ;
- a$ezarea in pozit e $ezand, in mod pasivia i~cer;~;t (dupametodele cunoscute .1' '1:f'.- a$ezarea in poziti $ezand - in mod activ, d~ mar multe ori pezi (crescfmdu"se nu arul de minute) . . .
'",' . .rl';- a$ezarea pacientu ui in pozitie $ezand la mcir,gineqpatului, infotoliu (in mod pasivapoi activ) > :;: i
- ridicarea pacientul i in pozitleortostatic~ $;:P~i~ihpa$,i:, :. ,"':, i:;ii' ',.
mi$carea $i SChirmbareapozitiei membrelor supe'rioare $i,,*i.nfe~i.o~~'_a.n:!!2C~~ie flexie)i e~~ns~.e;.p.a...'..9ie.;,~.r..p~strt'm~
pozltla de .ecublt . ':.!H '. ,. •.~;"I~:'
~
IIII_IIIII'I" .~III
.......,.
A~ezareain fotoliu
Pacientul poate colaborafie sprijinindu-se de margineapatului, fie imbrati~and gatulasistentei sau al asistentului(vezi Fig. 45)o data cu ridicarea pa-
cientului in pozitie ~ezand, saface rotarea membrelor infe-rioare int~~u~1!lIghi de 90" ~ise urmare~te pozitia corectaa coloanei acestuia2. Metoda se poate realiza $iin cazul pacientilor care nu sepot sprijini sau prinde cumainile.
In acest caz:- pozitia asistentei esteaceea$i, doar ca:- a~aza bratele pacientuluipeste abdomen- membrul inferior dinspreasistenta iI trece pestecelalalt din partea opusa- apoi, asistenta a$aza 0mana sub omoplatul pacien-tului cu dosul palmei, iar cea-lalta sub genunchii acestuiaprocedand, in continuare, camai sus (Fig. 46)• De relinut:- prima a$ezare a pacientuluifn pozitie $ezand, la margineapatului, sa fie numai de Fig. 46-Ajlezarea in poziliecateva minute, sa se observe (metoda 2) jlezand la marginea patuluiatent pacientul, Sa semasoara p.uls!..JJ., ~. '0..". '-c. , • . ''''.'0 ,...,- fn zileJl;!Urr1)atoare,dl,Jr~ta~ederii se poate prelungi
A$ezarea pacientului In fotoliu:- asistenta a$aza fotoliul cu marginea la.tcCilalipita de margineapatului- pune un pled pe fotoliu- imbraca pacientul cu halat $i ciorapi- aduce pacientul in pozitie $ezand la marginea pa!uiui, dupametoda cunoscuta- asistenta se a$aza fn fata pacientului $i introduce mainile subaxilele acestuia .- pacientul se sprijina cu mainile pe bratele sauumerii aSistentei
218
Ridicareain pozilieortostatidi
~
- asistenta rid~'a pacientul fnpicioare $i, fntorc ndu-I cu spatelecatre fotoliu, 11 a$ a fncet in acesta- 11 acopera cu pI dul- sub picioare, s poate a$eza unscaunel
Cang~ezarea Jnfotoliu ~e facede catre doua asi tente, acestea sesitueaza de 0 p rte $i de alta apacientului care sta fn pozilie~ezftnd pe margin a patului.-introduc mana e langa pacientsub axila acestu a ~i-I ridica inpicioare (Fig. 47)- apoi, rotindu-I, ill a~aza fn fotoliu~i-I acopera
Dupa ce pacien ul este a~ezat fnpozilie $ezand, pe arginea patulUi,asistenta de lang. pacient sta cuspatele la pat, spri ina pacientul desub ambele axile $i I ridica (FiQ.48).Se poate mentine, a prima hdicarein aceasta pozitie, ateva minute. incazul fn care pade tul poate sa fiepJimbatprin salon, I va fi sprijinit, fnaxila, de catre doua asistente.o alta metoda losita frecvent,
cu bune rezultate, e te urmatoarea:,,- asistenta se a~ za, fn fala pa-cientu/ui, Giilresta.j .'pozijie $ezan.d,la marginea patului ' -- fixeaza. cu genun hii ei, genunchiipacientului iar cu m inile 11 prinde desub axile- pacientul se pr nde de umeriiasistentei sau de ga ul acesteia- prin impingere fn genunchii paci-entului, centrul de reutate al asis-tentei coboara, cres and astfe/ fOrlade ridicare a pacient lui (Fig. 49)
219
Fig, 49 - Ridicarea in poziJieortostatica prin impinge rea cu
genunchii
II
IIIIII~IIIIIIII
~
Transporti.fl pacient;ilor
!
I
.-.i'1!:-..
221
- pacientul va fi asezat cu privirea in directia mersului (trebuiesa vada unde merge)~ la urcatul scarilor, brancardierul din urma va ridica targa pan ala nivelul orizontal; daca panta este prea accentuata, se poateduce pacientul, la urcus. cu capul inainte.
De asemenea, cand paci~~ntul trebuie supravegheat tot tim-PLJI, este maibine ca acestci;!:ia.)w dus'cu-capul'lnail1te,'pentn:i j"ca. stand fata in fata cu brancardierul, sa poata fi supravegheat.- in principiu, pacientul va fi prins de partea sanatoasa
Execufia:--'-targa este tin uta la cele doua extremitati de catre doi bran-cardieri, doar de cate un singur maner astfel Incat targa saatarne de-a lungul marginii patului- a$ezarea pacientului pe targa necesita trei persoane: acesteaS8 vor a$eza de-a lungul patului de partea targii atarnate-iSi introduc mainile, cu palma Si degetele intinse, sub pacient- prima: sustine capul S; toracele. sprijinind ceafa pacientului peantebrat- a doua: sprijina pacientul in regiunea lombara Si sub $ezut- a treia: susline membrele inferioare
Prima persoana comanda miscarile:1. ridica deodata pacientul.2. dupa ce acesta a fost ridicat, face un pas inapoi3. brancardierii ridica Si cealatta margine a targii, adut:cand-o inpoz!tie or'izontala sub pacient
, , I 4. se asaza pacientul pe targa, se acoperaDescarcarea se face dupa aceeasi metoda. dar cu miscarile
inverse---In funetie de afecfiune, pacientij pot avea' Urmatoarele pozitii:
• Tndecubit dorsal:- pacientii cu traumatisme abdominale, eu genunchi flectap-accidentat;i con$tienli, suspecti de fractura a caloanei verte-
...• 4mJ,le sau a b'azinului: se asigurascrprafatil''ritjimi •.•...- leziuni ale membrelor inferioare:sub membrullezat. se asazao perna- leziuni ale membrelor superioare: membrul superior lezat sea$aza peste toracele pacientului; eventual sefixeaza cu 0esarfa- accidentatii in stare de soc cu hemoragie: cu membrefe;nferioare ridicate
e TnpoziJie $ezand:- pacientii Cll traumatisme craniene, constienti Si fara semne desoc: mentinuti cu ajutorul pernelor-Ieziuni alegatului: capul va fi flectat; astfel incat regiuneamentoniana sa atinga toracele
A~ezareapacientuluipe targa
PozitiiJepacientuluipe targa infunctie de:
• , afactiune ",
,j. •
~ accidentatii, Tn start de soc, cu leziuni a,l.e,:~embrel~r infe-noare " ",'- inconstienti, somnol nti,obnubilati- astenici, adinamici, u tulburari deechilibry,- febrili, operati- cu insuficienta cardi pulmonara grava
- P;~h::~ctie de gravit tea afectiunii, de scopuLtransportului, de Idistanta, transportul s face cu:' . '. ~':
. - brancarda (farga) .- carucior- fotoliu Si pat rulant- cu mijloace improvi~ate Tn caz de urgenta- cu vehicule special~: autosalvari, avioane sanilare (aviasan)
Transportul cu targa• Pregatirea targii
-'1'- targa se acopera c. 0 patura Sicu un cearsaf; la nev.'oie, sec.<~at()I5'8Ta cumll$a1f1a ialeza; pema suttttre '.. ,'","'~--'
• Pregatirea pacientu i '. .' "- se informeaza atat pacientul cat si apat1inatorii asupra sco-pului transportului $i I cului unde va fi transportat- se explicaproceeul asezarii pe targa Si ev~ntual seinstruieste pacientul m poate colabora .- in cazul in care p cientul are instalate 0 perfuzie, sonde,drenuri etc. se vor lua masuri de siguranta: sprijlriirea ~ eventualpe un suport - a ap atului de perfuzie; fixarea sau pensareasondelor etc. in functi de durata Si conditiile de transport
Nu se penseaza d enul toracic la pacientii ventilati- in caz de varsaturi tavita renal a- se pregateste docu entat~a pacientului
. 61:0
Pregatiri
Mijloacele detransport
Categorii depacienli caretrebuietransportali
Printr-un transport efectuat Tn conditi bune, cu mult menajame~i si~tentie fatade pacient, linand cant de afectiunea e care sufera acesta, seevita agravareadurerilor si aparitia altor complicatii, cu ar fi: inrautatirea starii, proqucerea unuisoc traumatic, transformarea unei fractu i inchise intr-una deschisa', provocarea dehemoragii etc. ... '.'. . .'. . . . ;;< •"'T ransportiJl poate fineecesar itlurma oarelesituatii:.J ~
- evacuarea traumatizatilor de la loc I accidentului- transportul de la un spitalla altul, d la domiciliu la spital saula domiciliu dupa
externare etc. ' I
_ transportul de la 0 sectie la alta; la servicii de diagnostic Si tratament; la salade operatii Si de la sala de oper ii; dintr-un salon in altul; dintr"un pat inaltul etc.
II
II
I
III
1-'
II
IIIIIII
IiI
Pentru ridicarea p~cientUIUi' este nevoie de trei persoanecare executa tehnica I urmatorii timpi:
- cele trei persoan se a$aza Jangamarginea patului; fiecareI$i plaseaza pieio ul dinspre targa mai in fata
- toate trei i$i fleet aza genunchii introdueand bratele subpacient:
- prima, sub c afa $i umeri- a doua,subegiunea lombara,'~$ezut- a treia, sub oapse $i gambe
- apoi, cele trei p rsoane Intorc pacientul Inspre ele, "apropie cat mai ult ca sa-I poata strange
- i$i indreapta corp I, facand un pas Inapoi (cu piciorul aflatIn fata) $i se Indr apta spre targa
- langa carueior i$i lexeaza u~or genunchii $i a$aza pacien-tul pe carucior, In ind bratele ca pacientul sa fie a$ezat Indecubit dorsal
- cele trei persoanell$i retrag bratele
IlIMPOHTAN;i":Ridi~arld" pficientul, persoanele tre~uie s;1-J tina strans catre ele $i sa-~I
folose?s~a catmai mult forta membreloq inferioare pentru a-~i proteja propria lorcoloana,;vertetiral,"L'
?~~".:4i . :~i!~;ii"
IIOB3~RVATII:, t -'Tr~sportul, cu fotoliu rulant a fost de eris la mobilizarea pacientului.Trt!lh$p6riul,i:cu\patul rulant este fo ma ideala de transport; la cele patru
picioar~,::j:Jatyrii!~:sunt'preliazute cu roti s u pot fi raeordate la un dispozitiv cu roU,oricare' P'Cit,pb~i~deveni astfe' rulant.
Prin (jtiliza~~a i1C8stuisistem de trans ort, paeientul nu trebuie trari'spusmereudin pat in carue;ior, de aid pe masa de operape sau la alte examim'iri, ci va fitransportat direk~tcu patul. Patul cu dis ozitiv rulant a$teapta pacientul ehiar laservicii,J1de primire.-Aeeasta metoda nu oate fi apHcata la toate spitalele, caci eanecesl.ta,o.;..dimensicmara~GOrespunzw re a coridoarelor ,...u9i1or,-.sa'm.FBxistepraguri. iar,d~plasarea intre etaje sa se oata face cu ascensorul.
-~-~
e in pozifie semi$ezand:- accidentatii toraco-pulmonar- pacientii cu insuficienta cardiorespiratorie- accidentatii cu leziuni abdominale (pozitia Fowler), cugenunchii flectati• in decubit lateral:- pacientii In stare de coma* in decubit ventral: . .,•••.- pacientii cu leziuni ale fetei (eraniofaciale): sub fruntea lor saa~aza un sui improvizat din cear~afuri, sau antebratul flectat altraumatizatului- cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesieree in decubit semiventra/:- pacientii incon~tienti, iar In caz de tulburari de deglutitie sauhipersecretie salivara, in pozitie Trendel~!'}burg. pentru apreveni acumularea $i aspirareasecretiilor )'• in pozilia Trende/enburg, cu inclinare mwdma;de 10-15°:- accidentatii in stare de $oe . ,,';[. i . '- in eolaps periferie, pentru a asiguraun, aport mai' mare desange in organele vitale . ," ,• in pozijie Trende/enburg inversat, cu Inclinarede maximum10-15°:- accidentatii eu fracturi ale bazei craniului " .II Nota: "bolnavii .psihici agitati se ca!meaza medicarnentos $i setransporta imobilizati:~
iii DE RETINUT:.In leziuni ale caloariei vertebrale, pacientii vor fi transportati pe a suprafatA dura;se recomanda ca pacientii sa fie transportati In pozitia In canil au fast gasiti• In cazuri cu totul exeeptionale, cand este imposibil sa se asigurE1p,targa tare,chiar improvizata (u~a, scandura lata), transportul este admis pe patui:a, culeat eu
.•fala in jos, t;U e.~eptia.celor soHePectidef~ura a coloanei Gel'!k;aJe." ,•.. , -~.•.•.,
TRANSPORTUL CU CARUC/ORUL
II
_I
TRANSPORTUL iN AtFARA SPITALULUI
- paciefltul va fi pregati~din timp pentru transporti; i/- i se comunica mijloeul de transport,; - va filmbracat In m d corespunzator anotimpului, duratei
drumului ~i mijloacelor e transport- i se ofera bazinetul $i urinarul'in vederea evacuarii scaunului$i 'urinei
1\
1':.:,.
,'j
"
Pregatireapacientului
222
- caruclorul se a$aza eu partea cefalica perpendicular pecapatul distal al patului (Ia picioarele patului) ,- rotile caruciorului trebuie blocate '
A~ezareape carucior
Carucioarele uti!izate pentru transportu! pacientului au in general inaltimeameselor de operatie, pentru a se putea transporta u$or pacientul de pe carucior pemasa ~i invers.
11 ,; 1
i.... j
;.-:"0 ••
225
- VarstaNevoia de odihna $i somn variaza In functie de varsta:- copilul, In timpul cre$terii, are nevoie de mai multe ore desomn, care se diminueaza progresiv pana la varsta adulta, candsestabilizeaza-: la persoanele varstnice, nevoia orelor de somn ramanenemodificata, se madifica calitatea somnului (superficial,dificultati de adormire, frecventa trezirilor nocturne, facilitateaatipirilor diurne)
- Necesita!i proprii organismuluiExista persoane care dorm mai putin, pastrandu-$i vioiciunea ~iputerea de munca, In timp ce altele necesita un numar mare deore de odihna $i sarnn,...Activt1atea'o activitatea flZica adecvata predispune individuf la un somn
"ilregenerator- Deprinderi legate de somnSamnul l$i are reguH1esale; ritualul sau, de care esie necesarsa. sa tinaseama~."'eu1c!!reaJ<1a'CtTha$i'ora;'SOmnul nocturri;confortul, unele' deprinderi inainte sau fa culcare cum sunt:'lactura placuta, baie ca!da, bautura calda sau rece; la copii,pove$tHesau jocul eu jucaria preferata favorizeaza somnul.- Ri/mul veghe-somn- Functia v:eghe-somn reprezinta un proces biologic a careiperiodicitate este legata de alternanta zi-noapte; schimbareaacestei alternante poate explica perturbarile funclieiveghe-somn aparute la speologi, cosmonauti, muncitori carelucreaza In ture.Aceasla perturbare veghe-somn atrage dupa sine perturbareanumeroaselor sisteme biologice. Somnul nocturn este mult maiodihnitor decat eel diurn,
aiologici
Somnul rapid, paradoxal, este important pentru refacerea creierului (cre$tefluxul sanguin in creier).
Visele se produc In somnul paradoxa!. Cei treziti din somnul paradoxal l$iamintesc precis continutul visului cu detalii.
In alte faze, l$i amintesc greu sau deloc.Ciclul de somn este constituit din perioade de somn lent, care pe masura
fnaintarii in noapte l$i pierde,pifl calitatea de.sornn profund $i din perioada de sarnnJ--:~~ rapid. • ',., ';"" '
Variatiile In produce rea ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ.Pentru a se mentine starea de independenta este neeesara respectarea ritmului
somn-veghe.
Factorii care influen~ea2a satisfacerea nevoii de somn
satisfacerea ,neva;;
~'
RMI SIA SEODIHNi•~ - . "f \ ".,
.Somnul .,. este 0 bale dupii f(zilei muncii istovitoare,Un baisamiilmin/ii nosfre obosite ...
Un nutritor de ciipejenie la ospii/ul vie/ii...•(W. Sh:,akespeare)
".! ,~
- i se asigura maxi um de confort, pozitia paqientUlui va fi catmai comoda- pacientul transport t la alte servicii sau institutii sanitare va filnsotit de asistenta, u documentatia necesara- asistenta trebuie s fie lnzestrata cu tot ceeaee i-ar trebui pedrum in acordarea p imului ajutor. Ea supravegheaza pacientullndeaproape, pe totimpul transportului " '", ..:.:.predarea pacientul i 5e face "de"catre"asisterita ta riiedicul degarda al institutiei un e a fost transportal. .
Pentru Iini$tea pa ientului, este bine ca ea sa ramana langapacient pana va fi a plasat in patullui.• ImportantMijlocul de transport ya fi dezinfectat dupa transportul pacientilorinfeetio$i,
I. independenta i
5. NEVOIA DE A D
.J~
Definit;ie . ,Este 0 necesitate a fiecarei fiinte Lmane de a dormi $i ase odihrii tn bune
conditii, timp suficient, astfellncat sa-i ~rmita organislT1u!uisa obtina randamentulmaxim.
Fiinta umana consacra 0 parte imp rtanta a vietii somnului $i odihnei.ODIHNA este perioada In care se r fac structu,H1-ealterate ale organismului, se
.compl€lteaza.:resursele energetice fOlo 'tf,l",se.trailsP9-daprodu$ii f~ati In timpulefol1uli..Ii, fie tn ficat - acidullactic, fie 1 rinichi; org'anexcretor. . ,
SOMNUL este forma particulara de odihna prin absentastarii de veghe.Somnul elibereaza individul de te siuni psihologice $i fizice $i Ii permite sa
gaseasca energia nacesara activitatii c tidiene.In tirnpul somnului, activitatile f ziologice descresc, are locdirninuarea
metabolismului bazal, a tonusului mu cular, a respiratiei, .a pUlsului, a tensiuniiartElriaJe.Spore$te secrepa hormonilor e cre$tere, mai ales la pubertate.
Acestea sunt mai evidente In timpul sornnului nocturn $i mai reduse in eel diurn.Se cunose douc!i tipuri de somn: ornnul lent, c1asie sau orrodox~ $i somnul
paradoxal cu activitate rapida corticala .Somnullent reprezinta 0 veritabila erioada de odihna pentru qrganism (numai
partial pentru creier), are un rol rep rator, restaurator, fortifiant,cu ii,upctie Incre$terea $i relnnoirea tesuturilor corp rale. .i
24
III
II
II
III
:1
I
r .... i. If I
;.1.
IIIIIIII
~l\'
~'I'III
- Din mijloacele de de indere $i odihna, de mare varietate $icomplexitate vor fi ades a eele mai adecvate firii $i posibilitaliipacient,y'ui. Sunt evitat~ moda!itatile Cqre nu ofera posibilitate~=ide$tinderii ~inu contrib e la mentinerea sanatalii.-Cea mai' eficienta 0 ihna este cea activa: dupa activitalifizice - activitati intel ctuale; dupa activitati intelectuale,~ctivitali fizice u$oare, P •cute.
227
;c:.. Afectiuni organice - ce ebrale, endocrine, constrangeri fizice,dezechilibre, durerea, sur enajul
- Afectarea gandirii, anxi tate, frustrare, stres, situalie de criza,pierdere, separare
t:. E$ecul funct.iei, lipsa Cu~o~tintelor, insuficienla cunoa$terii desine, anturaj inadecvat, temperatura, ambianta inadecvata,
. i cre$terea stimulilor senzo iali In locuinta ~i nu numai
j"
ModalitaJifolositepentruodihna, ~irelaxare
DE ORDI~
Fizic
Psihic
Social ~.i!ipsacunoa~terii
;Jn~~,\~~n~ile asistentei .pljmtru m.en~inerea nevoii'; .... dea dorm., p 5e od.hm
Perioade de '/-Este necesara aCtiVitmeabine organizata $i judicios alternatareJax~re~i '. i" .cu p~ri~~de d~ relaxare ~i !i~p. liber, care sa permita refacereatimp I.ber :; I fOl1el flzlce $1 a cap Itatll Intelectuale. Exemplu: vacanla
'elevilor.
Intervenlii ,1 .'. i' ,
- m....e•....•.....•n'.t•....•.....i.~.~.....,.C•.O'.,••n..•..di.l.iilenecesare somnUI~i' respectand dorinlele. $i deprinderilepersoanel . .' ,",' .
- observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt In raport cu necesitalileorganismului $i r')iuncadepusa
- Ii 8,?,plicah~cesitatea mentinerii unei ieti ordonate, cu un program stabilit- IIlilvata :tehnici de relaxare ~i mod litali care sa-i favorizeze somnul prin
discUlii,:'cf~qJonstralii,material documentar::,,"; ',', ". .::.!; ~: " :~i~.~~i~.
1'11., ;l7!ependenta in s';ltisfacerea neva;;". ( :;~):i'.
Daca, aceast~ i nevoie nu este satisfaputa, apar urmatoarele probleme dedepend~nta:i .
1. Insomnia;2. Hipersomnle3. Incornoditate - Disconfort4. Otioseala, .5:~I'~~,"~saulncap::~;;d;:!~:~::iane~le2.i31
- Capacitatea de a te destindeEliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile zilnice,relaxarea fizica $i psihica favorizeaza instalarea somhului; daeanu se elibereaza de acestea, este posibil sa adoarma cu maregreutate.
- Anxietatea, teama, nelini$tea:Starea. de .[lelini$te,mai mult sau. mai putin. coo$tienta, care'l "'_produce 0 .puternica tensiune interioara, manifestata prinnesiguranta $i tulburari neuro-vegetative, modifica calitatea $icantitatea somnului.- Programul de activitate: " . .Persoanele care au un program de munca, va.riabil.,au ritmulveghe-somn modificat; aceasta influenteaza 'sati,sfacerea nevoiide a dormi, ate odhni. . 'Culcarea la ore fixe, somnul de noapte asigura odihnanecesara.organismului. .
- Locul de odlhna:Confortul, numarul de persoane cu care 1mparte camera,intimitatea $i lini$tea locului de odihna pot mbdificcUepausul $isomnul.
226
:;Manifestari de independen~a~l.
- Durata- In functie de varsta: nou-nascut: 16-20 ore
1 an: 14-16 ore3 ani: 10-14 ore5-11 ani: 9-13 oreadolescent: 12-14 oreadult: 7-9 orepersoane varstnice: 6-8 ore
- Calitatea . """" " .~ ~,- Regenerator, calm, fara cO$maruri, fara Intreruperi, adoarmecu u$urinta $i se treze$te odihnit; la copi! somnul nocturn,continuu este instalat dupa luna a 3-a, iar Ia sfar$itul h..iniia 10-a,organizarea este ca la adult. .- vise agreabile, placute
- Pentru evitarea suprasolicitarii fizice$i psihice, perioadeledeactivitate trebuie intercalate cu perioade de repaus.- Durata acestor perioade, intervalul La 'care se succed,programarea judicioasa In raport cu activitatea depusa $inecesitatile organismului au un efect binef,kator,' recreativasupra organismului. Exemplu: pauza dupa ora de curs
Somnul
Psihologic'
Sociologic
Perioade derepaus
G..'-' :.,.. ~.'''':'';;'i-
,'~
Prezentam patru probleme de j:fependenta:
1
IJ
229
- Interven~me asistentei -
INTERVENTlILE ASISTENTEI, AUTONOME SJ DELEGA IE Iinvala pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercilii
respiratorii G~H~Vaminute Inaint.ed~ CUIC".l:::, '. =~. ~:-' ofera'paclemulLii 0 cana cu laptE;'1:ald'inainte de culcare, 6 Ibare calda I-Invala pacientul care se treze$te devreme, sa se ridice din patc~1tevaminute, sa citeasca, sa asculte muzica, apoi sa se culce. ,din nou I- identifica nivelul Si cauza anxietalii la pacientii eu insomnie- observa Si noteaza calitatea, orarul somnu!ui, gradul desatisfacere a celorlalte nevoi~ intocme$te un program de odihna corespunzator organismului- administreaza tratamentul medicamentos- observa efectul acestuia asupra organismului
Padentcu insomnie
Pacientul sabeneficieze,de somn' ,corespunza-tor cantitativ~i calitativ
Nelini~te Teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitateemotionala, tulburfmd odihna pacientului; tulburari de gandire,manifestate prin aparitia In con$tiinta pacientului contrar vointei,unor reprezentari, idei, sentimente pe care se straduie$te sa Ieindeparteze.
ConftJzie Pacientul prezinta p~rceptii false (per.cep.e un obiect sa!J,un' .' oJ~. fenamen), fiind c6nvins de realitatea lor; aceste stari ilimpiedica
sa se odihneasca.
Iritabilitate , Pacientul prezinta 0 stare de tensiune psihica continua,manifestata prin nelini$te, framantare; adoarme greu, somnintrerupt, superficial.
sentiment de PacienUi nesatisfacuti uneori de repausul lor, sunt convin~i cadepresie - nu au dormit toata noaptea.tristete
Diminuare a Pacientul nu se poate concentra asupra une; activitati, atenliaputerii de este diminuata, are gesturi nesigure.concentrare
Oboseala Pacientul se simte obosit, mai obosit ca la culcare, faciessumbru, ochi incercanati, vorbire tremurata, tremuraturaextremitatilor.
,
- .
IOBIECTIV
" ~'.-f"" ;
!!i'
anifestari
228
- Numarul de oreOre insuficiente d somn - durata totala de6 or~_ Insomnii iniliale - pacientul adoarme foarte greu dupa caredoarme pana dimi eata '; "- Insomnii termin 'e- dupa 0 adormire normaJa,se treze$te $inu mai poate ado mi- Calitatea somn luiPacientii nu sunt satisfacuti de somnul 10F intrerupt, agitat,superficial !-Insomnii dormiti nale - aparitia multiplelor:perioa(je de veghe,care survin in tim ul noptii, faramitand sOr)1hulnoctum; treziriledureaza vreme in elungata, sunt chjnuitoa;e~;.acest~ treziri potfi dupa vise cu co tinut neplacut sauco$maruri' .' ;'- Insomnii predor itionale - stare de veghe preluhglta pana lainstaurarea somn lui _, .' 'r" '.' .' ",;.,- Insomnii post-d rm~ionale - survin la vaV~thici$i :!rnaiales lacei care se culca la ore timpurii. "
Pacientul atipe$t pentru durate scurte de timp; in functie dedurata $i numarul lor, ele potcompleta sai,Jnulipsa Orelor desomn noctu'm; u ii pacienti dorm In timpl!1 zilei$i somnul denoapte este de & urtadurata, dar totalizeaza numarul necesarde ore de somn ( Isa insomnie).
Vis penibil, domi ant; paciehtul se trez€'$te muse din somn,"neHni$tit, agitat;a oaHnedin nou €u.Qfoota~••. ,~,•••••....-,
Tulburare par-Old ica de somn; pacientul se da josdin pat $iincepe sa umble prin camera, strazi, locuri periculoase; areprivirea ramcita, i$cari dezordonate, nu vorpe$te, riu raspundela intrebari; dupa n timp se intoarce, se culca, adoarme.
Lipsa de interes f ta de ambianta $i propria persoana. Ramanein pat timp indelu gat in cautarea somnului.
Stare de spaima intensa , care apare in tiinpul somnului, maifrecvent la copii; acientul se treze$te brusc din somn, se ridicain $ezut, tipa, 9 sticuleaza, are privir~a ftltacita, Incearca safuga; dupa cate a minute, aceasta stare: dispare, pacientuladoarme.
.' ,}--~
1. Insomnie: dijficultatea de a d~rmisau de a tie odihni dormind ,
Pavornocturn
Apatie
CO$maruri
Somnam-bulism
Alrpiri intimpul zilei
Somnperturbat
I-
I
I
I
I
'I
II
II
III
~
11-
III
I
I:
III
I"I
I,III
'~-Ir
asistentei -
dependen~a
enza~ie de jena,zica !;ii psihica
- Interven~iiII
INTERVENTIILE AS~STENTE', AUTONOME $1 DELEGATE
Imposibilitatea paciertului de ase mentine calm $i a secomporta Iini~tit $i adec~at situatiei
-Star~~;'li;;~ d~ ~oiJ buna, "de ~~hni;~' .' ="
- Stare neplacuta de incomoditate
Transpiratie abundenta ~are determina starea de disconfort
Pozitia incoinoda detertnina contraclari musculare prelungile,dureroase pentru pacie~t
"I
~Yn; " ~,~
',\,t;., Disconfort:de neplacere
Patient cu'hipersomnie
Pacientu!<safie activ,cooAArant
:~:,r'l:1"~, ; '\ i~c
j','(~";
'OBIECTIV,
; .~:\
.~!
Stare dedisconfort
Diaforeza ,"
Durerimusculare
Pacientul sa I Asistenta medica/a:, ben~fic.i~ze, . -. identific~,- prin di:S'jU.tiil~ au pa?ientul sau familia, cauzade un numaFI hlpersommel; .de ored~ - identifica cu pacien ul metodele de diminuare a factorilorsomn c'o~es. cauzatorip~nzii!6,r:.. 'r. : ; , ~ .c~eeaza.un c1im~t ~: !ncred~r.e, inc~r~jeaza ~i lini~te~tevarstel;,. paclentul pentru a-SI re apata echlhbrul pSlhlC
" - observa Si noteaza oate schimbarile care survin In stareapacientului- administreaza tratam ntul medicamentos
- identifica care sunt a tivita.tile agreate de padent~ elaboreaza impreun cu pacientul un program de activitate,care sa corespund starii pacientului ~i posibilitatilor'organismului- observa somnul, ca1ltatea acestuia, raportul intre starea de
!,~I".~ghe $i somn
J
- Hipersomnie continua, mai profunda; paate fi. trezit pentruscurta vreme prin E5<titatii violente, pas'rand un grad deobnubilare si torpoare intelectuala.
Poate dura ore, zile, luni ani.Functiile vitale sunt diminuate
- Atipiri; pacientul aude cuvintele rostite tare,poate raspunde cuoarecare brutalitate, laconic. Fara un stimul, ad9arr;ne. Poatedura zile, saptamani, poate fi urmata d,e i.nversari..a)e~tmuluinictemeral. ::' ,.' .
230
- Lent, greoi, pacientul raspunde cu greutate la intrebari.
- Starea permanenta de somn, pe care 0 resimte pacientul,diminueaza posibi!itatea efectuarii unor activitati fizice.
- Stare de epuizare musculara Si nervoasa, pe care bolnavul 0acuza.
Manifestari de dependen~a
- Necesitatea subita de somn, precedata depierderea tonusuluimuscular. Apare in perioade de inactivitate sau postprandial,dar pacientii pot adormi Si in pHna activitate. Somnul este,su!df.Jrficial~,Intr-etaiat, de treziri, .vise.~de~;;:lgreabil~•...",reaGtiivegetative, transpiratii, bufeuri.
., ""lfrJI.lmaru/ de ore de sorTin noaptea
- Peste 10 ore, la adult, Si 12 ore, la copil (se exclud conditiileparticulare de oboseala dupa eforturi excesiV8',.convalescentasau insomnii, care necesita 0 recuperaredes~nin) ,,'- Calitatea somnu/ui " ;
- Se diferentiaza de somnul normalprin'profUrizimei durata,bruschetea aparitiei. Durata, modul de instalare, evolutia depindde natura Si localizarea afectiunii cauzale.
2. Hipersomnie - ore excesive desorrin,prelungif'ea duratei ~i intensificarea profunzimii
somnului
Somnmodificat
SomnolenJa(accese desomn diurn)
letargia
Narcolepsia
Comporta-ment verbal~i nonverbal
Oboseala
Inactivitate
~.
:)
)