Cum investigam o portiune din oras?

Înțelegerea orașului ca o suprapunere de straturi – straturi materializate fie în substanţe materiale, înprocese, mod de viata , etc. O analiza completa si cat mai obiectiva urmareste sa suprapuna maimulte scari de observare, de la scara urbana, a orasului pana la scara cartierului si mai apoi pana ladetaliu, in mod gradat. Pe de alta parte orașul poate fi ”citit” după mai multe grile de lectură careprivesc mediul (construit / neconstruit), socialul (comunitatea), perceptía subiectiva (elementul cel maisensibil si totodata cel mai greu de investigat).

ETAPELE ANALIZEI:

Analiza urbană se realizează în 3 etape:

1. Cercetare – sabilirea temei de studiu sau definirea problemei și culegerea datelor legate de zona studiată

2. Analiză – examinarea datelor adunate, în baza unor criterii multiple (analiza multicriterială).

3. Sinteză – în baza datelor furnizate de analiză se dezvoltă un set de concluzii care stau la baza definirii soluțiilor.

Scopul analizei este definirea unui set de concluzii care explică contextul de lucru și ajută laînțelegerea acestuia. Astfel ca intervenția în context să fie relaționată în mod coerent cu locul.

DOMENIILE ANALIZEI:

Mediul (construit/neconstruit) – contexte fizice, interacţiunea cu peisajul, infrastructura si clădirile.

Socialul – arhitectura este rezultatul unei întreprinderi colective ce decurge din reţelele sociale, definind in mod particular conformarea si folosirea spatiilor in funcţie de practici culturale, mod de viata si interactiune sociala, programul de lucru, modul de lucru (profesiile liberale), timpul liber

Subiectivitatea – domeniile personale, activităţile mentale si senzoriale, percepute fie prin perspectiva arhitectului, a utilizatorului sau a trecatorului (relativ la sunete, lumina, miros, miscarea si timpul de parcurgere al spatiului, ganduri si recurenta amintirilor)

Analiza sitului urmareste inventarul contextului urban în care urmează a se efectua intervenția.

CRITERIILE DE ANALIZĂ

1. MEDIUL CONSTRUIT

1.1 încadrarea în teritoriu / analizând relația de la macro la micro

Un prim nivel de relaționare cu poziția fizică în oraș este schimbarea scării de la macro la micro. Realizarea unui ”zoom in” de la încadrarea in teritoriul larg - oraș / cartier / vecinătate te ajută sa înțelegi poziționarea unui loc în contextul mai larg al orașului.

1.2 studiul morfologiei urbane

1

Morfologia urbană este studiul formei așezărilor umane și a procesului formării și transformăriilor. Scopul studiului este înțelegerea structurii unui oraș prin examinarea tiparelor părților salecomponente și a procesului dezvoltării sale.

Analiza formei fizice se concentrează pe: tiparul stradal, pe tiparul parcelelor (a limitelor deproprietate) și pe tiparul clădirilor (tipologii de construire, stiluri arhitecturale, etc.) – toate împreunădefinesc țesutul urban.

1.3 analiza evoluției în timp (de la analiză istorică până în momentul prezent)

O importanță mare o are felul în care forma fizică a orașului se schimbă în timp. Așezările umanesunt produse care se definesc într-o perioadă lungă de timp, prin succesiuni de generații și deactivități de construire. Acestea lasă urme care impun oportunități sau constrângeri în modul dedezvoltare a zonei. Analiza logicii urmelor este scopul primar al studiului morfologic; determinarealogicii interne a întregului ansamblu construit.

Analiză istorică – Pentru studiul evoluției urbane este important de urmărit în paralel succesiuneadatelor istorice importante și evoluția succesivă a orașului sau cartierului studiat. Vor fi evidențiateelemente proveniente din diverse perioade istorice și modul cum acestea rămân vizibile sau setransformă în decursul timpului.

Istoricului parcelelor identificate ca situri ale interventiilor din cadrul proiectului (Cum s-aunascut, dacă au fost sau nu vreodata construite, utilizări de-a lungul timpului)

Sursele analizei istorice sunt planurile Bucureștiului din momente diferite (ex. Planul Borroczyn, etc.),lucrări de cercetare, literatură, mărturii ale locuitorilor, documentație fotografică.

1.4 studiu pozitiv/negativ sau formă/fond

Este o analiză bazată pe relația dintre suprafața acoperită de clădiri care reprezintă masa solidă(figura, plinul) și spațiile neconstruite (fondul, golul). Fiecare mediu urban are un model existent desolide și goluri, și acest tip de analiză reprezintă o tentativă de înțelegere a geometriei fizice amodelelor. Obiectivul acestor acțiuni este clarificarea structurii urbane prin stabilirea unei ierarhiia spațiilor de dimensiuni diferite.

Prin analiza comparativă a harților cu mase construite înnegrite și terenuri neconstruite albe versusmase construite albe și terenuri neconstruite negre se pot extrage informații primare legate de:ponderea suprafețelor ocupate și a celor libere, puncte de concentrare mare a maselor sau punctelibere în țesutul general, etc. Avantajul unui studiu pozitiv/negativ față de studiul pe o hartă cucontururi din linie care definesc limitele străzilor, parcelelor și volumelor construite este dat de faptulcă contrastul dintre construit și neconstruit evidențiază diferite elemente: curțile interioare se distingmai bine în raport cu volumele construite, etc.

1.5 cuantificarea masei construite

Exprimarea grafică a densității masei urbane, prin analiza procentelor de ocupare în funcție de loturi (2D) și maparea formei urbane (3D).

POT = procent de ocupare al terenului =(S construită/S teren)*100

CUT = coeficient de utilizare al terenului = S c.desfășurată/S teren

2

Se va stabili o valoare medie pentru POT și CUT la nivelul întregii zone si distribuită pe zone care se diferențiaza semnificativ ca valori ale POT/CUT.

1.6 compararea masei urbane definite tridimensional

Prin modelarea tridimensională a corpului construit și compararea ipostazelorconstruit/neconstruit se pot extrage concluzii legate de distribuția spațială a maselor, de ”canalele”din masa construită, de puncte care pot suporta densificări sau alterări.

1.7 Utilizare si functionare – spatii definite, redefinite, nedefinite

1.8 densitate - consecinte

2.SPAŢIU PUBLIC. LEGĂTURI

legături: Este o analiză derivată din ”liniile de forță” care conectează un element de altul. Acestelinii sunt alcătuite din străzi, trasee pietonale, spații deschise și alte elemente de legătură care leagăfizic părți ale orașului.

trama stradală: Aceste căi de comunicație constituie trama stradală, spațiul care susține fizicmișcarea în cadrul orașului. Străzile alcătuiesc baza a tot ceea ce reprezintă spațiul public urban,formând o rețea continuă prin care orice element este legat de oricare alt element din cadrulorașului. Spațiile dintre străzi cuprind loturi private de teren.

2.1 analiza spațiului public: spațiul public este alcătuit străzi, piețe, parcuri, promenade, plaje.Rețeaua este continuă și ierarhizată, o stradă principală organizând mult mai puternic teritoriul urbandecât o străduță.

2.2 analiza circulaței: Se pot analiza conexiuni, categorii de străzi diferențiate în funcție de intensitatea traficului sau în funcție de fluxurile auto, de tipul de circulații (pietonale, auto, transportîn comun), puncte logice de acces pe sit etc.

2.3 locație / timpi / distanțe: Locație – o analiză comparativă a siturilor identificate in cadrul zoneide studiu privite în relație cu străzile majore și cu reperele principale. Documentarea distanțelor și atimpilor de parcurgere (în funcție de diferite modalități de transport) către repere importante alețesutului sunt indicatori ai locației.

2.4 analiza traseelor: Se pot analiza diferite tipologii de trasee (pedestre, auto, etc) – dau măsuraintensității traseelor în anumite zone de concentrație sau indică preferința actorilor urbani pentruanumite tipare de mișcare.

2.5 studiul gabaritelor căilor de circulație: Analiza comparativă a gabaritelor căilor de circulație -are influență asupra percepției spațiului public și a construcțiilor adiacente.

2.6 ritmuri: Analiza percepției spațiului – secvența parcursului poate fi evocată prin ritmuri alemaselor construite de-a lungul unui traseu, prin lățirea sau îngustarea spațiului, prin diferiți factori debruiaj ai contextului construit.

2.7 habitate vegetale si animale:

- cartarea prezenței urbane a plantelor, un studiu planimetric al ariei de dispersie.

3

- documentarea felului de manifestare a lor în mediul urban.

- prezența plantelor/animalelor în mediul urban poate fi calculată după modelele de dispersie șiabundență ale speciilor, dar și de felul în care ele interacționează cu mediul și cu ceilalți actoriimplicați în spațiul urban.

2.8 gradarea spațiu public – spațiu privat: diferite tipuri de transparențe vizuale și profunzimi,caracteristice sistemului de lotizare și a țesutului urban bucureștean, planuri vizuale succesive,materiale de închidere și de tranziție de la zona publică la cea privată, tipologii de curți și utilizări, tipulpavimentului

3.COMUNITATE (social)

3.1 analiza socială: este studiat felul în care forma fizică a orașului produce sau reproducemanifestări sociale variate.

-componenţa socială a locuitorilor din vecinătate (ocupaţii, vârstă, etnie, profil profesional,nivel educaţional)

- relația dintre grupuri și distribuția lor spațială.

-relaţionarea individului la contextul social zonă sigură, nesigură, populată/rarefiată,

- componenţa socială a vizitatorilor zonei

-comportamente sociale caracteristice, practici (cotidiene, în anotimpuri diferite, legate de anumiteevenimente)

3.2 analiza subculturilor: o subcultură este definită ca un grup de persoane cu o cultură(distinctă sau ascunsă) care se diferențiază prin aceasta de grupul mai mare din care fac parte, cucaracter și manifestare distinctă în mediul urban.

Studiul subculturilor ține de simbolismul atașat îmbrăcămintei, muzicii, ritualurilor sau altorafecte vizibile ale membrilor ei, dar și de modul în care acestea sunt percepute de către membriiculturii dominante.

4. ECONOMIC

4.1 analiza funcțională: destinația clădirilor, modificarea destinațiilor în timp, distribuția spațială aacestora, ”succesul” acestora, implicațiile asupra vieții cartierului

4.2 analiza potențialului economic: valoarea terenurilor, analiza pieței imobiliare (raportcerere/ofertă, preturi, ofertele vizează vânzare/ închiriere, ce urmăresc – păstrarea caracteruluirezidențial sau schimbarea acestuia)

5. ISTORIC

- date istorice despre locuitorii zonei, personalități care au locuit/ locuiesc în zonă, străzi, evenimentecare au avut loc (semnificația lor), modul de desfașurare, scrieri despre zonă, literatură, relatări

- imagini din zonă

4

- povești legate de zonă

5.PERCEPTIV/SENSIBIL Harta sensibilă a locului

NotăFiecare analiză va conține pe lângă partea grafică (orice formă de prezentare considerată sugestivă- scheme, planuri, diagrame, fotografii, crochiuri etc și explicații aferente), o parte scrisă care săreprezinte sinteza fiecărui tip de analiză, cu un aport subiectiv și concluzii. Concluziile trebuie să evidențieze calităţile şi/sau defectele spaţiului analizat şi sugestii privindrevigorarea acestuia (puncte tari, puncte slabe, oportunități, amenințări - potențialități pozitive alesitului, probleme identificate, semnificații diverse, caracter sau caractere semnificative)

5