gfg zona mediteraneana

8/10/2019 GFG Zona mediteraneana

1/21

Universitatea Bucuresti

Facultate de Geografie

Specializarea Planificare Teritoriala

Marile sisteme natural-Geografice

REGIUNEA NATURAL

MEDITERANEANA

(subtropical)

Elev:Ungureanu Bogdan

Grupa:117


2/21

Cuprins1 Introducere3

2 Date generale...4-5

3 Relieful6

4 Hidrografia.7-8

5 Clima..9-13

6 Soluri..14

7 Vegetatia...15-16

8 Fauna.17-18

9 Concluzie19

10 Bibliografia20


3/21

1.Introducere

Regiunea mediteraneana este o regiune muntoasa si cu putine campii. Muntii sunt

tineri si s-au format prin incretire: Alpii, Pirineii, Balcanii, Apeninii, Alpii

Dinarici. Singura campie este cea formata din aluviunile aduse de fluviul Pad.

Climatul mediteranean (subtropical) se intalneste in tinuturile si in jurul Marii

Mediterane.Clima mediteraneana are veri calde, secetoase si ierni blande si

ploioase.Europa Sudica face parte din zona mediteraneana care care cuprinde trei

mari peninsule: Iberica, Italica si Balcanica; numeroase insule si arhipelaguri.Din

Europa Sudica fac parte tarile: Portugalia, Spania, Italia, Vatican, San Marino,

Andorra, Bosnia si Hertegovina, Monaco, Macedonia, Iugoslavia, Grecia, Cipru,

Croatia, Albania.

Regiunea temperata se intinde in latitudine intre 400si 600, in regiunea temperata,

avand o mare dezvoltare in continentele din emisfera nordica. In cadrul lor se

includ campii, dealuri, podisuri, dar si importante lanturi de munti, ce determina o


4/21

varietate mare de medii. Clima este caracterizata prin existenta celor patru

anotimpuri, cu o variabilitate accentuata a vremii.

2.Date generaleNotiunile de climat mediteranean este specifica pentru imprejurimile Marii Mediteraneunde a fost determinat de conditiile morfotectonice-bazinul tectonic al Mediteranei- care

influenteaza indeosebit circulatia maselor de aer.

Ocupa suprafete la latitudini de -, precumpanitor in insulele si in statele riverane Marii

Mediterane. Areale mai restranse sunt pe tarmul californian (San Francisco, Los

Angeles), in Chile (la sud de tropic), sud-vestul Republicii Africa de Sud, Australia

sudica.


5/21

Europa: regiuni importante din Europa Sudica, mai ales regiunea estica si sud-estica a

Spaniei; sudul Frantei; Italia la sud de Roma; Grecia in cea mai mare parte; vestul Marii

Adriatice, adica litoralul dalmatic; insulele din Marea Mediterana (europeana); Crimeea

de sud.

Asia: Turcia, Orientul Apropiat si Mijlociu (partial), China Estica si Sudica, Campia

Indo-Gangetica, Japonia (central-sudica).

America de Nord: Statele Unite prin California, statele Arizona, New Mexico, Texasul de

Sud, Louisiana, Mississippi, Alabama, Florida.

America de Sud: Argentina de Nord, Uruguay, Chile (partea centrala).

Africa: regiunea Atlas si Sudul Africii.

Australia de Est (jumatatea meridionala): jumatatea sud-estica a Australiei si Australia

de sud-vest.

Specificul general al mediului mediteranean propriu-zis poate fi redat prin caracterele

celor 4 anotimpuri si in special ale celor extreme:

Vara care poate dura pana la patru luini este foarte calda si secetoasa cu cer senin

putand lua chiar aspect de tip saharian pe latura sudica a Marii Mediterane

Toamna este de obicei mai scurta (2 luni).Acum incep ploile care uneori au aspect

torrential determined refacerea panzelor acfivere si reinvierea vegetatiei.

Iarna climatul este similar celui temperat oceanic cu ploi mai bogate ce creeaza

inmlastiniri cer mohorat si valuri de frig

Primavara este anotimpul cel mai placut cu temperature moderate modern cer senin

si sol umed care determiina o explozie vegetala mai ales multe fiori care inmiresmeaza

aerul cu praful lor


6/21

3.Relieful

Evolutia relieful ui este complexa situatie determinate local nu numai de nuanta climei de

la arida spre temperate dar si de relieful variat de la campii inguste la muntii tineri si

inalti.Ca urmare in regiunile cu nuanta climatica mai arida si cu vegetatie saraca(predominant tufarisuri) evolutua va fi active si se va caracteriza prin dezagregari vara si

alterari iarna si prin intense procese de spalare in suprafata siroire si transport bogat de

aluviuni in sezonul umed.Vor exista glacisuri mixte (de eroziune si de acumulare) si o

intense degradare a suprafetelor de versant prin rigole torenti.

De asemenea, relieful este variat ca forme si varsta aparitiei lor:

munti, coline, podisuri (platouri), campii si despresiuni : Muntii Sierra Nevada,

Cordiliera Betica, Muntii Pindului, Muntii Pontici, Estul Mesetei Spaniole, depresiunea

Californiei, Japonia Central-Sudica, Campia Andaluziei, Campia Thessaliei, Podisul Iran

s.a. ;

altitudini cuprinse intre 200 si 3000 metri;

grad diferit de fragmentare, comparand regiunile de munti cu cele de campie in

conditiile unui numar mai restrand al sistemelor hidrografice in acestea din urma;

modelarea actuala prezenta mai ales in perioada toamna-iarna, odata cu aparitia

nivelurilor crescute ale apelor curgatoare.

Rocile au un rol important in morfogeneza.In masivele de calcar s-a dezvoltat unul din

cele mai complexe tipuri de carst de pe Glob.Exista numeroase forme de suprafata.Pe

granite se dezvolta un tip de alveole numite tafoniiar pe versantii defliscu importante

strate de argile se produc o dinamica active prin alunecari(frane) si curgeri noroioase.In

munti inalti exista mai multe niveluri de glacisuri de eroziune dar si etaje morfoclimatice

(la peste 1500-2000m uul specific latitudinilor de - cu paduri pentru ca la peste 2500m sa

se treaza in altul crionival si apoi la cele al crestelor cu ghetari)


7/21

4.Hidrografia

Se impun 2 categorii de bazine.Majoritatea sunt rauri mici cu pante mari ce au o

alimentare dependenta de regimul precipitatiilor de unde un debit ridicat iarna(maxim in

decembrie) cand se transporta si un volum insemnat de aluviuni si debite foarte marivara(minim in august).La viituri se inregistreaza debite de 500-3000 in perioada apelor

mici coboara la cativa m.Fenomenul de secare este evident la raurile mici de la periferia

regiunilor muntoase. A doua situatie apare in bazinele extinse(depasesc 10000

Ebru,Tibru,Sacramento) ce cuprind spatii montane largi.In timpul secetelor de vara

raurile mari aproape seaca luncile si albiile ramanand ca un pavaj de pietrisuri pe care se

poate circula cu usurinta.Iarna cand ploua mult apele se umfla brusc apar debite de 200-

300 ori decat media de vara.Aceste debite catastrofole pot fi influentate si de topirile

bruste ale zapezilordin munti.Principalele ape curgatoare care strabat regiunile

subtropicale apartin fie Oceanului Pacific ( Sacramento, St.Joaquin, Colorado, Chang

Jiang, Xi Jiang), fie Oceanului Atlantic prin Marea Mediterana (Ebru, Menderes).

Sunt prezente lacurile carstice si tectono-carstice (Shkder - Peninsula Balcanica, China

de Sud), cele de baraj antropic, tectonice, vulcanice de crater (Tuzla-Turcia) s.a.


8/21

5.Clima

Climatulare un rol determinat in specificarea peisajului se caracterizeaza prin 2 sezoane

distincate cu scurte interval tranzitorii.Dominanta maselor de aer tropical calde si uscate


9/21

determina temperature ridicate vara(medii lunare de -)uscaciune datorata cantitatilor

reduse de precipitatii numeroase zile senine.In sezonul rece activitatea ciclonala din zona

latitudinilor mari ajunge pana in aceste locuri impunad temperature mai coborate(medii

lunare de -)nebulozitatea accentuata si o mare cantitate de precipitatii ce cad frecvent sub

forma de aversa.

Temperaturile medii lunare anuale oscileaza intre 15si 20 iar maximile absolute pot

ajunge la peste 35.Verile sunt ceva mai racoroase in zonele de litoral(in sectoarele vecine

curentilor reci) si mult mai fierbintii in interiorul continentului intre ele deferentele

ajungand la aproape 10.In schimb amplitudinile diurne sunt mici pe litoral si mult mai

mari in interior

Cantitatea anuala de precipitatii variaza destul de mult de la o regiune la alta.In medie ea

este de 500-1000 mm dar in anumite conditii local ajung la valori mult mai mari(peste

1500mm)sau foarte mici(sub 350mm).


10/21

Climat subtropical/mediteranean (Rome, Italy 42 N , Elevation: 131 m)

Repartitia acestora in timpul anului este extreme de neuniforma:preponderant cad iarna

cand inregistreaza un lant de zile cu averse adevarateruperi de nori ce dau chiar pana la

peste 1000 mm in 24 ore.Sezonul secetos dureaza la Marea Mediterana intre 4 si 6

luni.Spre interiorul continentelor uscaciunea creste ceea ce duce la detasarea unor peisaje

asemanatoare stepelor si regiunilor semiaride din zona temperate.Elementul climatic

determinat il constituie alternanta si interactiunea maselor de aer polar si tropical

arid.Vara se deplaseaza peste Mediterana centri barici tropicali de presiune ridicata

impunand secete similar deserturilor.Iarnabat aici vanturile de vest aducatoare de ploi(in

general din toamna pana primavera)uneori sosind si cicloni ai fronturilor polare.In timpul

acestui anotimp rece se resimte insa in mare masura si influenta apelor calde ale

Mediteranei care pot ridica temperature medie a aerului cu 3-6 determined ierni blande

cu precadere pe litoral si in campii.

Perioadele de ariditate si cele ploioase nu sunt uniforme cat imp ci deversificate atat

regional dar mai ales local:

-in sudul Mediteranean verile sunt mai lungi iar sub aspect pluviometric apare un singur

maxim actual

-pe latura nordica verile sunt ceva mai scurte si ariditate mai redusa

-in partea de rasarit a Mediteranei numarul de zile secetoase creste pana la 200


11/21

Pe tarmurile regiunii mediteraneene se declanseaza frecvent vanturi dinspre uscat ce au

viteze mari si anumite caracteristici termice:

SIROCCO - vant ce vine din tinuturile sahariene;

- el poate depasi zona subtropicala.

BORAvant rece care traverseaza Muntii Dinarici de la nord-est catre sud-vest, acoperind litoralul estic al Marii Adriatice


12/21

MISTRALUL si TRAMONTANULvin din Masivul Central Francez si respectiveAlpii Provence

-Danphin si invaluie litoralul sudic al Frantei (inclusiv Cte d'Azur)

- dupa caz, acestea modereaza uscaciunea verilor sau o accentueaza.


13/21

Campiile si vaile de la baza muntilor cu pozitie de adapost au in general veri mult mai

secetoase decat muntii si ierni blande si umede cand devin mlastinoase.

Climat mediteranean: cunoscut in sudul Europei, nordul Africii si sud-vestul Australiei,

Levatul Asiei.

6.Soluri


14/21

I nveli sul de solur i este mult mai variat im comparative cu regiunile aride si semiaride dar

datorita agresivitatii pluviale se afla intr-un grad avansat de degradare.Procesele

pedogenetice se desfasoara indeosebi in perioada de iarna cand se realizeaza alterari

intense ale substratului mineral si descompunerea masei organice.In sezonul cald insa

sunt aduse(prin capilaritate) la suprafata saruri(indeosebi bicarbonati) care se acumuleaza

la diferite adancimi impunand o oarecare varietate a timpului de sol.Sunt soluri fertileavand un profil de pana la un metro grosime cu humus si baze solubile.

Se include diferite tipuri din clasele:-cambisoluri

-luvisoluri

-soluri halomorfe

-kastanoziomuri si vertisoluri

Se adauga in regiunile cu uscaciune accentuate :soluri maronii

-soluri cenusii cu randament agricol limitat

Pe calcare se intalnesc solurile numite terra rosa.

7.Vegetatia


15/21

Perioada vegetative coincide cu sezonul cald si uscat situatie care se reflecta in adaptari

dar si intr-o anumita structura a vegetatiei.Exista paduri si tufarisuri xerofile cu frunze

mici,dure,cerate,in general,specii iubitoare de multa lumina.Nu toate sectoarele din

regiunea mediterana inregistreaza acelasi grad de uscaciune si aceeasi intensitate asecetei biologice.In aceasta regiune se diferentiaza:

Paduri xerofile dezvoltate pe versantii muntilor in general pana la altitudinea

de 1500m,pot urca pe tarmul African al Mediteranei pana la peste 2900m(Alasul

Inalt).Ele sunt alcatuite in sectoarele uscate si pe calcare,din stejarul de stanca(Quercur

Ilex) si arbusti(fistic otetar luar tulichina )

Pe terenurile mai umede abunda stejarul de pluta(Quercus suber),in amestec cu pinul

maritim(Pinus maritima),pinul de Alep(Pinus halepensis) si arbusti (levantica miert

mistic)

In zonele mai calde exista maslin salbatic(Olea europaea) si roscov (Ceratonia

siliqua),iar pet arm paduri de pini.In California precumpanesc padurile de stejar xerofili


16/21

iar in SE Australiei eucaliptii(Eucalyptusmarginatus,Eucalyptus diversicolor) ,in Liban,

sudul Turciei,Atlasul magrebian sunt cedrii

Tufarisuri xerofile s-au dezvoltat indeosebi prin indepartarea padurii. Ariditatea le-adeterminat inaltimi diferite,ramnificati, frunze mici, rigide, uneori spinoase.

Cele mai inseminate formatiuni sunt:maquisul(tufarisuri dense ce ajung la 10 m inaltime

care sunt frecvente in Corsica sip e tarmurile mediteraneene)frigana(arbusti teposi

precum drobite din Grecia)garriga(tufarisuri scunde cu inaltimi pana la 1 m pe calcare in

sudul Frantei,care sunt dominate de exmplare e stejar carmaz rozmarin cimbru iar in

Spania Maroc Algeria-palmierul pitic)chaparral(in California tufarisuri pana la 3 m

inaltime pe locul padurilor de stejar defrisate)mattora(arbusti cactusi si arbori izolati in

Chile)

8.Fauna


17/21

Fauna initiala era oarecum similara celei din padurile temperate cu urs vulpe lup ras

scorpion sacal vipera cu corn magorul broasca testoasa.Apareau in plus leul si pantera pe

lanturile de sud-est si de sud ale Mediteranei.O data cu disparitia padurilor a disparut si

fauna lor specifica.Se intalnesc insa des anumite rozatoare

Broasca testoasa greaca(Testudo graeca)

Habitatul natural al broastei testoase de uscat din speciaTestudo graeca (Broasca

testoasa greceasca)sunt zonele cu vegetatie semidesertica si padurile din zonele

mediteraneene, hranindu-se cu plante suculente gen Euphorbia (o planta cu suc laptos,

foarte hranitor). In acest habitat broasca testoasa Testudo graeca trebuie sa se adapteze

unor schimbari periodice de meniu, datorate caracterului sezonier al vegetatiei care este

disponibila si comestibila pentru broasca iarna si primavara. Astfel, broasca

testoasa Testudo graeca hiberneaza in anotimpul cald, fiind foarte activa in anotimpul

rece. Alimentatia broastei testoase de uscat din speciaTestudo graeca este 100%vegetala, spre deosebire de speciile tropicale; nu se recomanda sub nici o forma hranirea

ei cu proteina animala, grasimi sau alimente foarte bogate in proteine, deoarece aceste

alimente pot genera probleme la nivelul aparatului digestiv al broastei, afectiuni letale ale

rinichilor datorita cresterii nivelului de uree precum si cresterea accelerata a puietului

datorita continutului ridicat de fosfor, care are ca rezultat osificarea defectuasa a

carapacei (capata un aspect neregulat, cu umflaturi si denivelari).

Sacalul

acaluleste un mamifer carnivor slbatic din familiaCanidae,asemntor culupul,dar

mai mic dect acesta, cu coada mai scurt i cu botul ascuit, care triete n

nordulAfricii,n sudulAsieii n sudulEuropeii se hrnete cu animale mici i cu

hoituri. Numele tiinific al acalului galben esteCanis aureus moreoticusste intermediar
http://ro.wikipedia.org/wiki/Canidehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canidehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canidehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Luphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Luphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Luphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Luphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canide


18/21

ntrelupivulpe,avnd forma general asemntoare cu a vulpii, dar blana cu aceeai

structur cu a lupului, fiind numit de aceea i "lup auriu".Lungimea corpului este de 70-1-

5 cm, fr a socoti coada (20-25 cm). La greabn ajunge pn la 50 cm nlime.

Greutatea maxim este ntre 12-15 kg. Este, ca toate canidele, un animal potenial

omnivor, dar care prefer alimentaia carnivor. Se hrnete cu insecte, psri, oareci ialte roztoare, dar i cu porumb, struguri etc. De asemenea este inecrofag.Activitatea sa

este preponderent nocturn.

Vipera cu corn(Vipera berus)

Viperelesunterpi veninoidin familiaViperidae,familie care cuprinde ca. 80 de specii

rspndite nEurasiai regiunile tropicale i subtropicale dinAfrica.Specia "Vipera

berus" este rspndit n nord, dinScandinaviapn lacercul polarde nord. Viperele din

subfamilia Crotalinae de care aparine iarpele cu clopoei(crotalul) au posibilitatea

de a emite cu ultimele vertebre codale un semnal de avertizare. Arealul lor de rspndireeste o mare parte dinAfricafrMadagascar,Asiacu unele insule iEuropa.Viperele

provin probabil din Africa de unde s-au rspndit adaptndu-se la noile condiii climatice.

Astfel, Daboia russelii sau Macrovipera lebetina au un areal de rspndire foarte

mare, pe cnd Montatheris hindii sau Macrovipera schweizeri triesc pe areale mai

restrnse n Africa. Majoritatea lor triesc n regiunile tropicale sau subtropicale, cu

excepia lui Vipera berus care triete nScandinavia.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Luphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Luphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Luphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vulpehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vulpehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vulpehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Necrofaghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Necrofaghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Necrofaghttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98arpehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98arpehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98arpehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Viperidaehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Viperidaehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Viperidaehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurasiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurasiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurasiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scandinaviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scandinaviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scandinaviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cercul_polarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cercul_polarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cercul_polarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98arpele_cu_clopo%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98arpele_cu_clopo%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98arpele_cu_clopo%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Madagascarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Madagascarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Madagascarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scandinaviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scandinaviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scandinaviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scandinaviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Madagascarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98arpele_cu_clopo%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cercul_polarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Scandinaviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Africahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eurasiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Viperidaehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98arpehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Necrofaghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vulpehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lup


19/21

9.Concluzie

Pot spune ca am ales acest mediu mediteranean deoarece

m-a fascinate anumite lucruri pe care nu le intalnim la noiin tara printre care sunt:

-clima cu temperature ridicate peste 35

-relieful cu inaltimi foarte mari 3480m Vf. Mulhacen din

culmea Sierra Nevada

-fauna cu anumite speci de vietuitoare fascinante

precum:magutul sacalul vipera cu corn etc

-vegetatia cu interesante speci de tufisuri xerofile


20/21

10.Bibliografia

1.Mihai Ielenicz,Laura Comanescu,(2009),Geografiefizica generala cu elemente de cosmologie,Editura

Universitara,Bucuresti

2.Posea Grigore,Armas Iuliana,(1998),Geografie

fizica.Terra-camin al omenirii si sistemul solar,Editura

Enciclopedica ,Bucuresti

3.Rosu Alexandru,(1987),Terrageosistemul

vietii,Editura Stiintifica si Enciclopedica,Bucuresti


21/21

4.Strahler A N,(1973),Geografie Fizica,Editura

Stiintifica,Bucuresti

gfg zona mediteraneana

Documents