Gerontostomatologia

Se adresează populaţiei vârstnice. Punct de plecare pentru medicii ce se

implică în evaluarea, tratarea vârstnicilor.

Motivată de:● interesul limitat pentru

problematica vârstnicului ,● modificări demografice-

creşterea proporţiei vârstnicilor.

GENERALITATI-GENERALITATI- aspecte demografice, aspecte demografice, terminologie,terminologie, definitiidefinitii, încadrare, încadrareGENERALITATI-GENERALITATI- aspecte demografice, aspecte demografice, terminologie,terminologie, definitiidefinitii, încadrare, încadrare

Persoanele varstnice (>65ani) segment în continuă crestere din întreaga populatie a lumii, inclusiv din Romania.

Batranetea, - stare de involutie/ regres biologic sub toate aspectele ei (biologic, psihologic, social)

GERONTOSTOMATOLOGIA/ODONTOLOGIA GERIATRICA se implica în cunoasterea proceselor de îmbatranire normala si patologica a organismului si SS.

Sistemul stomatognat, - sistem integrat, compus dintr-o mare varietate de structuri tisulare, afectate de procesul de îmbatranire

Aspecte demografice

1982-an international (OMS) 1988 OMS –ul problemele îmbatranirii -- I cinci probleme de sanatate ale lumii, ( B.

cardio- vasculare, cancer, SIDA, alcoolism). - 1987 raport OMSprevede:- dublare(2000)- triplare (2025) (SUA 12,4% 2005 20% 2030)- diminuare a ponderii persoanelor de 60-74 de

ani, în favoarea persoanelor ( 75-89 de ani) si a longevivilor (90-99 de ani).

- Explozia demografica in tarile industrializate se datoreaza cresterii DMV si SV

Cauzele cresterii DMV :

1. Progresul stiintei2. Gradul de industrializare3. Îmbunatătirea conditiilor socio-

economice si cresterea nivelului de trai.

4. Progresele medicinii (profilaxia, condiţiile de igienă) ce reduc morbiditatea si mortalitatea 5. Scaderea natalitătii

I. Durata medie de viata (DMV)- durata existentei majoritătii unei populaţii sau a unei grupări a populaţiei.

II. Speranta de viata (SP) - speranta pe care o are populatia unei tari sau un grup al unei populatii de a trai o anumita perioada de timp

Variaţii:>în ţările asiatice- 100 de ani (China, Japonia) faţă de ţările europene ( 90 de ani ) .

Consecinţa creşterii DMV, SV: cresterea nr. de varstnici (longevivi)

cresterea numarul afectiunilor generale,

cresterea numarul de afectiuni stomatologice creşte procentajul v. cu dinţi restanţi cresterea necesarului şi cheltuielilor pentru tratament

(igienă,dentar, parodontal, protetic, reoptimizări, retuşări)cresterea interesului pentru cunoaşterea şi solutionarea

problematicii complexe a varstnicului

GERONTOLOGIA (Mecinikov,1903 ) disciplina care studiaza procesul de involutie a organismelor vii, cauzele care duc la imbatranireprocesele de involutie normala.

( gerontos = batran , logos = studiu, stiinţă ).

GERIATRIA (Ignaz Nascher, 1909) o ramura a medicinii care cerceteaza aspectele patologice ale îmbatranirii ( îmbatranirea anormala/patologica ).

Obiectul de studiu oamenii varstnici tineri cu fenomene

de imbatranire prematura

TERMENIprocesul de imbatranire

GERISCENTA - procesul de îmbatranire a populatiei

MATURISCENTA - modificarile organismului în timp

SENESCENTA (Cicero) - procesul de îmbatranire normala

ORTOGERIA ( EUGERIA - dupa Aristotel )- bătranetea privită în perspectiva desfăşurării sale normale

SENILITATE - procesul de involutie accelerată/prematura.

Gerodepresie, geroemfizem, presbiopie, presbiacuzie, gerodistrofii, tardiv (DZ, astm)

ODONTOLOGIA GERIATRICĂ- studiul fenomenelor de involuţie normală a elementelor sistemului stomatognat, cu patologia acestora cu particularităţile terapeutice specifice, ţinând seama de multiplele probleme: biologice, sociale, economice ale acestora.

Obiectul de studiupacientii de varsta a III-a

(OMS prag >65)→o etapă a vieţii←

ETAPELE DE EVOLUTIE A OMULUI-

CLASIFICARI periodizare a varstelor

Criteriile OMS varsta calendaristica (cronologica) :Cronologic: - vârsta III-a >65ani

- vârsta IV-a >75ani

- vârsta V-a >85-90 ani

- centenarul-100ani

Studiul vârstelor: - de la 25-75 ani/decade

- peste 75ani/la fiecare 5 ani

Congresul de geriatrie Bucuresti 1988

-I. varsta mijlocie ( de tranzitie ) 40–65 ani(fragilitate, regresie, posibilitati de compensare)

-II. perioada de varstnic - 65 - 75 de ani

-III. batranete - 75 – 90 de ani

- IV.longevitate - peste 90 de ani

Periodizarea dupa momentele importante ale vietii

1.Copilaria (0-14)

Prima copilărie 0-3ani Perioada prescolară 3-6 ani Perioada scolara 6-12 ani(F)/ 6-14 (B)

2.Pubertatea 12-14 ani F/ 14-16 ani B

3.Adolescenta 20-22 ani

4.Perioada adultă (varsta medie)=etapa de maturare 45-60 ani etapa de tranzitie spre batranete

5.Batranetea (senescenta)-regresie : Perioada varstnica 60-75 ani Batranetea propriu-zisa peste 70 de ani

CLASIFICAREA OMS

grupa I–a 25 -30 de ani (copilăria,

adolescenţa, prima tinereţe).

grupa a II-a (adult) 3 subperioade

1. 35 - 45 ani (tânăr)

2. 45 - 55 ani (matur)

3. 55 - 65 ani (tardiv)

grupa a III-a - peste 65 de ani (regresie)

grupa a IV-a - perioada terminală (longevivul)

GRUPA A III-A DE VARSTA“persoane de varsta a III-a”→>65 ani(OMS)

În viziune antropologica :1.Vârsta cronologica (calendaristică)= numărul

anilor2.Vârsta biologică data de starea momentana a

organismului (criterii morfologice, clinice, biologice, functionale)

3.Vârsta psihologică (varsta psihica) - caracteristici ale etapelor de viata.

4.Vârsta acturială - data probabila de deces (cancer, B.coronariene)

5. Vârsta dentară

• 2 entităţi VB/VC• (concordanta/decalaj VB/VC) cu patologie specifica

fiecarei perioade:

I. - îmbatranire fiziologica

II. - îmbatranire nefiziologica:

III. - îmbatranire patologica

-îmbătrânire individuală-

a) Segmentul evolutivb) Segmentul involutiv –procesul de îmbătrânire

Durata vietii :

PROCESUL DE ÎMBATRANIRE PROCESUL DE ÎMBATRANIRE mecanisme neelucidate

Involuţia afecteaza toate nivelele de organizare (elemente, subsisteme, sisteme) de la molecule la schimburile celulare (alterări ale metabolismului celular) pană la nivelul organelor

2 teorii de bază: Determinismul genetic (alterarea informaţiei genetice) Vicierea metabolică (se intensifică enzimele degradative)

IPOTEZE privind procesul de îmbătrânire:teorii teorii geneticegeneticeteorii nongeneticeteorii nongenetice

-cauze genetice

TEORIILE SENESCENTEIcontroverse, se complectează

Teoria determinării genetice- morţii programate, Teoria erorilor -fotocopiilor

proteinelor degradate Teoria degradării şi reparării ADN-ului- Teoria radicalilor liberi , Teoria sistemelor şi a fiabilităţii, Teorii care admit intervenţia unor organe şi sisteme ca

pace-makeri , Teoria imunologică Teoriile endocrinologice, Teoria uzurii (sau a ratei metabolice) Teoria stressului Teoria Ca Teoria cibernetica Teoria îmbătrânirii prin intoxicare intestinală, Teoria fagocitozei aplicate la îmbătrânire Teoria lizozomală Teorii ce implică legătura cu organele de reproducere

I.I. Ipoteza programIpoteza programăării genetice a îmbrii genetice a îmbăătrtrââniriinirii ( ( morţii programatemorţii programate, George MARTIN ), George MARTIN )

Durata maximă de viaţă este înscrisa în codul genetic, e o caracteristică legată de specie (la om 120 ani)

Fiecare celulă are un timp de viaţă limitat un program propriu de evoluţie/îmbătrânire, ce prevede distrugerea/moartea ei după un număr de diviziuni dinainte programate

(programul informaţional înscris în ADN-ul (programul informaţional înscris în ADN-ul nuclear)nuclear)

II.II. Teoria "catastrofelor prin acumulare de erori“Teoria "catastrofelor prin acumulare de erori“ (( FOTOCOPIILOR) FOTOCOPIILOR) Leslie Leslie OrgelOrgel (1963):

îmbătrânirea ca o involuţie genetică a celulelorFiecare celulă are informatie genetică ce începe să se altereze după fiecare diviziune (în procesul involuţiei)- se transmite asemeni unei fotocopii după o imagine cu aceste informaţii alterate

Imaginea transmisă cu erori multiple, cumulate, schimbă aspectul initial (organismul apare la un moment dat transformat ).

III. "Teoria proteinelor degradateIII. "Teoria proteinelor degradate( ERORILOR ( ERORILOR METABOLICE) "METABOLICE) " Dice si Goff

Modificarea teoriei “fotocopiilor" se referă la sinteza continua a unor proteine alterate

Batranetea = consecinta unui lant de erori în sinteza proteinelor sau a altor substante cu importanta vitala (enzime,vitamine).

Este dereglat sistemul de transmitere a informatiei sinteza de proteine cu o ordine schimbata ce se acumulează produsi toxici ce nu se elimină moartea celulei, îmbătrânirea

! INCERCĂRI de întârziere a îmbătrânirii prin înlocuirea programului ARN-ADN deteriorat

IV. Teoria degradarii si repararii ADN-uluiIV. Teoria degradarii si repararii ADN-ului

→ derivata din cea a erorilor metabolice.

Îmbătrânirea ar depinde de balanta dintre fenomenele de degradare si repararea ADN-ului, (genelor) → cu consecinte in sinteza proteinelor functionale si structurale (Tyce si Setlow).

Fenomenele de reparare ale ADN-ului sunt mai incetinite

V. TeoriaV. Teoria acumulariiacumularii radicalilor liberi radicalilor liberi (HARMAN 1970)(HARMAN 1970)

Derivaţi din procese fiziologice (digestia alimentelor)

Durata de existenDurata de existenţă f.ţă f. scurt scurtăă dar sunt extrem de distructivi dar sunt extrem de distructivi..

RL = molecule ce au pierdut un electron si încearca sa-l recupereze de la altele şi altele destabilizandu-le tulburari metabolice

•Imbatranirea Imbatranirea RL supraoxigenati RL supraoxigenati capabili capabili să să disponibilizdisponibilizezeeze OO₂₂leglegăături toxice stabile cu turi toxice stabile cu lipidellipidelee din M din M celulară celulară ( impermeabila) ( impermeabila) →→ întrerup întrerup schimbul cu exteriorulschimbul cu exteriorul se acumulează se acumulează → → blocheaza blocheaza molecule cu rol in metabolismmolecule cu rol in metabolism, blochează formarea , blochează formarea proteinelorproteinelor, acizilor nucleici, acizilor nucleiciaccelerarea îmbătrânirii.accelerarea îmbătrânirii.

RL = molecule ce au pierdut un electron si încearca sa-l recupereze de la altele şi altele destabilizandu-le tulburari metabolice

•Imbatranirea Imbatranirea RL supraoxigenati RL supraoxigenati capabili capabili să să disponibilizdisponibilizezeeze OO₂₂leglegăături toxice stabile cu turi toxice stabile cu lipidellipidelee din M din M celulară celulară ( impermeabila) ( impermeabila) →→ întrerup întrerup schimbul cu exteriorulschimbul cu exteriorul se acumulează se acumulează → → blocheaza blocheaza molecule cu rol in metabolismmolecule cu rol in metabolism, blochează formarea , blochează formarea proteinelorproteinelor, acizilor nucleici, acizilor nucleiciaccelerarea îmbătrânirii.accelerarea îmbătrânirii.

Surse naturale de RLSurse naturale de RL

►Respiratia mitocondriala (lantul respirator mitocondial)

►Reactiile prin oxidare din peroxizomi►Fagocitoza (din polimorfonucleare si

macrofage)►Sinteza prostaglandinelor si

leucotrienelor din membranele celulare►Peroxidarea lipidelor nesaturate

Antioxidantii au un rol protector anti RL

■glutationul - cel mai puternic agent anti RL

(capteaza si blocheaza RL)

■vitamina E (α-tocoferolul) – fiind liposolubila actioneaza la nivelul membranelor

■vitamina A si carotenii■vitamina C ■Seleniul

Cauza îmbătrânirii: -excesul RL şi imposibilitatea neutralizării lor de antioxidanţi

Vit. C la infectiile acute respiratorii

VVII.. Teoria sistemelor si a fiabilitătii Teoria sistemelor si a fiabilitătii

Procesul de îmbatranire determina alterari morfologice, de structura sau operationale, care se aduna în timp la toate nivelele de organizare sistemica.

VII. Teorii care admit cTeorii care admit ca în procesul de îmbatranire intervin a în procesul de îmbatranire intervin unele organe si sisteme ca niste pace-makeriunele organe si sisteme ca niste pace-makeri

Procesele de reparare si regenerare sunt mai lente. Alterarea metabolismului în general, a activitătii antitoxice si de biotransformare scad semnificativ odata cu înaintarea în varsta.

■Rolul ficatului – ( H. Popper) se bazeaza pe :modificari morfologice progresive la varstnici, macroscopice (diminuarea volumului) / microscopice cum ar fi aparitia de macro si minihepatocite, de lipofuscinalipofuscina în celule, de mitocondrii gigantice, reticul endoplasmatic si aparat Golgi redus.

IX. Teoria colagenului legat

cu varsta creste masa colagenului modificat (

scurtat sau micsorat)

"strangularea" tesutului

parenchimatos si asfixierea celulelor tisulare.

Toate degradarile colagenului influenteaza

rigiditatea tesutului conjuctiv (piele, tendoane).

VIII. IX Teoria Calciului (Selye)

sugerează defecte ale metabolismului Ca în imbătrânire

IXIX. Teoria imunologica. Teoria imunologica (Bernet Rail) (Bernet Rail) 2 aspecte genetic-complexul major de histocompatibilitate (CMH)

.Reglarea sistemului imun este asigurata de un grup de gene situate pe CMH - deteriorat de activitatii timusului (atrofiat)

Dereglarea sistemului imunologic propriu-zis=cauza îmbătrânirii:

→scade numărul celulelor imunocompetente LT→Scade capacitatea de recunoastere a celulelor proprii SI = dusman al propriului organismboli autoimune.

X.X. Teoriile endocrinologiceTeoriile endocrinologice

Glandele endocrine: rol esential în metabolism -epuizarea rezervelor endocrine, odata cu înaintarea în varsta, produce o încetinire a activitătii organismului

Lipsa hormonilor ovarieni, ca si excesul de hormoni hipofizari determina modificari somatice – de tip îmbatranire – ce definesc la femei menopauza

Cresteri ale parathormonului la varstele înaintate osteoporoza - senescenta.

- ar exista o legatura între procesul de îmbatranire, durata de viată si timpul de reproducere

Iradierea cosmica, artificiala prelungita în scop terapeutic sau profesionala scurteaza durata de existenta a materiei vii.

Încarcarea cu radiatii a organismului duce la uzura metabolismului celular.

XII. Ipoteza radiatiilor

XI. Ipoteza care arata legatura dintre îmbatranire si functia de reproducere

XIVXIV. Teoria uzurii (ratei) metabolice. Teoria uzurii (ratei) metabolice a celulelor a celulelor

Organitele celulare cu anumit echipament enzimatic se uzează în timp şi nu se mai regenerează (scade capacitatea reparatorie a materiei vii)→scurtarea duratei de viata.

XV. Teoria cibernetica

JOSEPH STILL"organismul uman este nemuritor, celulele care-l alcatuiesc se înmultesc mereu prin diviziune, înlocuite fiind continuu de altele noi".

ÎÎmbatranirea: mbatranirea: fiziologică/biologică fiziologică/biologică - - generală/SS-generală/SS-

Apare ca rezultat al uzurii in timp mecanismele de adaptare –ce antrenează rezervele compensatorii se reduc

La toate nivelele de organizare

Evaluarea îmbătrânirii→ are criteriu normalul adultului cu unele corectii

Modificările = “indicatori de îmbătrânire” în stabilirea VB:

- involuţie metabolică - involuţie structurală

modificări morfo-funcţionale

•↓ intensitatea metabolismului protidic•Se tulbură metabolismul lipidic (hipercolesterolemie) îngroşarea pereţilor vasculari →schimburi dificile•↓ metabolismul hidroelectrolitic →deshidratări celulare•↓ toleranţa la glucide, instalare bilanţului azotat negativ, stare prediabetică, ↑glicemia•Apar acumulări de lipofuscină în celule cu blocarea proceselor de oxido-reducere•↑ MB hipertermii

Modificări metabolice –perturbările celulare şi extracelulare reflectate în dereglările metabolice

tesutul conjunctive

tesutul epitelial

■Tesutul cartilaginos

MODIFICĂRIMODIFICĂRI INVOLUTIVE INVOLUTIVE ALE ŢESUTURILOR ALE ŢESUTURILOR

Colagen imatur, ↑lipofuscina, ↑ nr.fibre elastice, ↓elasticitatea-rigide, contorsionate, fragmentateÎngroşări conjunctive perivascular

↓↓metabolismul, metabolismul, ↑↑depuneri Cadepuneri Cacartilagii cartilagii rigide, fragile rigide, fragile

c

↓ nr. celule ↓ keratinizarea↓ capacitatea reparatorie, - deshidratare - MB îngroşată

■Tesutul reticulo-hisiocitar regresie

■Tesutul nervos→

■Tesutul muscular

■Tesut osos

MODIFICĂRIMODIFICĂRI INVOLUTIVE INVOLUTIVE ALE ŢESUTURILOR ALE ŢESUTURILOR

Modificări morfologice↓ nr. sinapselor,↓influxul Reducerea irigării creieruluiPlăci senile, pigment L.

Ca, eliminare balanta calcică negativăosteoclaste- osteoblasteOsteopenie, fragilitatea

Modificări anatomiceModificări funcţionaleModificări biochimiceModificări biofizice

Modificări ale organelor

Modificări senzoriale- ► deteriorarea auzului →hipoacuzie (scleroza u.i.)

►deteriorarea văzului (↓capacităţii de adaptare a cristalinului):

- reducerea câmpului vizual (↓ vederea stereoscopică, ↓ capacitatea de distingere a nuantelor).

- cornee ingroşată; vasele vizibile, - depuneri de grăsime în jurul corneii

(arc senil lipidic) - pupila micşorată, cu dilatare < 2/3, mai fixă

Modificări senzoriale-

►sensibilitate tactilă - deteriorată la excitanţi termici (rece-de la 50ani), durere

- conservată cea vibratilă

► ↓ acuităţii olfactive -după 40ani >70,

► ↓ Scăderea acuităţii gustativeFactori implicaţi: ↓a receptorilor gustativi fluxul salivar diminuat 30-40% temperatura, presiunea exercitată ↓ olfacţie SNC-fenomene degenerative(pierde memoria senzaţiei gustative Viaţa foarte scurtă a papilelor gustative Scade percepţia aromelor:dulce, amar, sărat, acid

Modificări ale aparatelor

anatomice, histologice, biochimice ,electro-fiziologice, Involuţia miocardului, mod. valvulare, alterarea

coronarelor, ↓ puterea de contracţie, (↓bătăi/min) scade debitul cardiac

(3,72-20 ani la 2,10 l/min 80ani), ↑TA-cu 10mm/decadă

Respirator: -deteriorarea ţes. pulm.,→scăderea elasticităţii - rigidizarea c.toracice,creste diam AP

- diminuare funcţională respiratorie - se reduc schimburile gazoase- ↓aportul

in ţesuturi

VsCord senil

Cardiovascular

Modificări involutive ale aparatelor

Renal Digestiv

Hematologice tabele

-Involuţia ţesuturilor,atrofia mucoasei, ↓secreţiei gastrice, ↓S.de absorbţie, ↓motilitatea, ↓toleranţa la glucoză-diabet -↓aportului (↓masticaţia,preferă alimente cu valoare W crescută/HC, sărace în protide, enzime

↓ Fluxul plasmatic renal, secreţia tubulară- ↓ rata filtrării glomerulare→ micţiuni frecvente, incontenenţă, leziuni de prostată

Involuţia Sistemului nervos legată de reducerea posibilităţii de oxigenare/alimentare a celulei nervoase

Atrofie discretă a ţesutului cerebral,degradare 65-70 Scade volumul creierului 1/3 după 80 ani

Creşte spaţiul emisfere cerebrale/cutia cranianăfavorizează hematoame subdurale

Simptomatologie neurologică- modificări în mers, instabilitate la întoarcere- regresie în coordonarea mişcărilor /limitare

- reflexe diminuate

- diminuarea reacţiei la stimuli

- modificări în afectivitate:apatie, depresie, irascibilitate, modificarea echilibrului emoţional, temperamentelor

Îmbătrânirea psihologică Alterarea funcţiei de cunoaştere:

Scade memoria de scurtă durată (uită programările) → Slăbeşte memoria pt. nume proprii, → Scade receptivitatea la nou

Scade atenţia, performanţele psihice Lentoare în gândire, rigiditate exprimarea ideilor ,

asociaţii confuze Trece greu de la o ideie la alta Tendinţă de conservare (nu acceptă noile

situaţii :edentaţia, protezarea)

Pesimişti, negativişti, stări de depresie

Glandele endocrine

Deteriorarea sistemului neuro-

endocrinScăderea funcţionalităţii

amplifică îmbătrânirea

SISTEMUL ARTICULAR

Capsula-fibrozare Ligamentele- calcificare ↓ activitatea sinovialei,

↓lichidul ↓lubrefierea→uzura

cartilagiului-artroza→modificări de

postură(poziţia în fotoliu)

Îmbătrânirea patologică =î.fiziologică ce interferează cu fenomene patologice (B.cronice /factori de mediu)

•Efectele îmbătrânirii fiziologice se resimt puternic în sfera patologiei

•Factori agresivi=noxe ale civilizaţiei( exces alimentar/obezitate, sedentarism, fumat, alcoolism,stress psihic), poluarea mediului,etc)

•Factorilor agresivi de mediu→caractere de îmbolnăvire diferite

40 ţigări/zi →25-35ani →scurtează viaţa cu 8 ani.•3 inamici ai sănătăţii:sedentarism, supraalimentaţie, stress

PATOLOGIA GENERALĂ A VÂRSTNICULUI -particularităţi-

NU patologie specifica varstnicului tentă caracteristica:

• Riscul/susceptibilitatea de a contacta o

boală >

• Polipatologia (80% boli cronice) -Contactează> boli

,

-motiveaza necesitatea diagnosticului multiplu complex.-

• Îmbolnavirile sunt mai complexe • Frecventa maxima a unor boli -

geropatii“(cardio-vasculare, articulare degenerative,

respiratorii, psihice, boli de nutritie, boli canceroase).

Caracteristici ale patologiei generale a varstnicului

• Polipragmazia de lungă durată (antibiotice, antidepresive, trankilizante) 90% medicamente influenţează sănătatea ţesuturilor orale-parod

• Forma de prezentare este uneori atipica, nespecifica cu lipsa unor simptome clasice, patognomonice; • Etiologia multipla →necesitatea tratarii concomitente a tuturor cauzelor• Complicatiile mai frecvente,

• Convalescenta → de lunga durata,

Caracteristici

•Reechilibrarea functionala se face mai greu, in perioade lungi. •Greu de stabilizat printr-o terapie medicamentoasa din cauza modificarilor farmacokinetice si farmacodinamice.•Diagnosticul pozitiv /diferential se simplifica uneori prin frecventa sau raritatea unor boli la varsta a III-a. Important investigarea APG datorita:

influentei pe care o au unele boli generale asupra sistemului stomatognat si

riscului posibil la aplicarea tratamentului

stomatologic

PATOLOGIA GENERALA A VARSTNICULUIPATOLOGIA GENERALA A VARSTNICULUI

Bolile varstelor anterioare Bolile specifice varstnicului = GEROPATII-

pot influenţa tratamentul stomatologic, riscuri, afectează c. orală) boli senzoriale glaucom cataracta senila surditatea cohleara

boli neurologice SNC ateroscleroza cerebrală difuza accidente cerebrale vasculare parapareza cronica sindroame neurologice = boala Parkinson,

epilepsie tardiva

Afectiuni psihice ● Dereglări induse de maladii somatice

(accidente vasculare, intoxicaţii medicamentoase,etilism)

●Nevroze (50-60%)●Psihoze:- schiozofrenie psihoze maniaco-depresive sindroame paranoice●sindroame psihoorganice: sindrom Alzeihmer :involuţiedegradare , demenţă

●stari confuzionale cu degradarea rapidă a conștiinței/dezorientare

Patologia digestiva

- aport insuficient de oligoelemente/principii- modificari ale comportamentului alimentar:

• Deficit motor (masticaţie lentă)• Deficit senzorial (gust abolit)• Deficit cerebral (secreţie salivară )• Modificări buco-dentare

Clinic: anorexie disfagie– senzatia de voma

Afectiuni cardiovasculare

Accidente vasculare Coronaropatii - cardiopatie ischemica aterosclerotica

- infarct miocardic, HTA senila hipotensiune ortostatica insuficienta cardiaca latenta –

reduce irigarea cerebrală

Afectiuni respiratorii (dispnee, spută) emfizem

bronsiteastm bronsic

Boli renaleinfectiipolinevrite uropatii obstructive

Boli de sangeanemia senilă feriprivăleucemii cronice mieloide,purpura senila (risc stomatopatii)

Boli metabolice Diabetul zaharat - non-insulino –dependent

cu constante ce nu cresc (1,8–2 mg ‰ ), uneori asimptomatic

Boli endocrine Mixedem Tireotoxicoza

Boli ale aparatului osteo-articular-Poliartroze (1/3,afectează cartilagii os, tendoane,

ligamente,dureroase,1-2 articulatii, frecvent degetele -osteo-artrita cronica (degenerative)

-osteoporoza (normal mineralizat)

-osteomalacia

-boala PAGES = osteopatie diseminanta >60

ani (7 % barbati), “facies leonian”

●Boli dermatologice

dermatoze senile (pete keratozice actinice, psoriazis)

veruci seboreice senile cancer cutanat prurit senil alergii

Keratoza actinica