GEOGRAFIA SATULUI ROMANESCA S E Z A R E , F O R M A , STRUCTUR A

Sa vorbim, mai intai, despre asezarile omenesti in genere.Ele nu apar §1 nu se desvoltd indiferent unde, ci de preferintd in puncte anumite

ale pamantului. Asa, de pilda, ele cautd apele: simple izvoare, ape mai mari curgAtoare,apoi lacurile, mdrile. Langd ele &este omul, mai intai, apa de bdut; §1 gase§te, dupdaceea, pestele, scoicile, cu care sd se hrdneascd. Sd ne aducem aminte de faimoaselekjokkenmoddinguri, acele gramezi de scoici si de resturi de bucatdrie, de pe tarmul MdriiNordului (cuvantul e de origine danezd). Dupd ape, asezdrile omenesti cauta drumurile:in timpuri de liniste, omul doreste §i cautd zarea largd, deschisd, din care sd-i vind u§or hrana,informatia, noutatea. Drum, de astfel este §i orice apd. Pascal spunea: les fleuves sontdes routes qui marchent ; iar despre rostul si rolul mdrilor ca vehicule ale civilizatiilorsi culturilor e inutil sd mai vorbim. Asezdrile omenesti mai cautd, dupd aceea, zonele sauliniile de contact intre regiuni cu aspect §i produse diferite: in marginea muntelui, deexemplu, in lungul liniei de contact intre acesta si o depresiune sau o campie de piedmontsau la contactul intre o zond de coline si o campie etc. Explicatia e cu cat con-tactul e mai plural, ca sa spunem asa, cu atata variatia in aspect si mai cu seams inproduse este si ea mai mare. 5i, in plus, liniile acestea de contact sunt totdeauna si liniide izvoare, iar izvoarele cum observa Pliniu cel Bdtrannasc oracele (noi sd spunemmai simplu §i mai cu folos: izvoarele nasc wzeirile omenesti). Linii de contact, in fond,sunt si malurile apelor curgAtoare, ca si farmurile de lacuri si maxi: contact intre cloud'medii fizice diferite. lar in lungul drumurilor si al apelor curgAtoare punctele cele maicdutate de a§ezdrile omenesti sunt tot unele de contact, de interferentd : raspantiile, ladrumuri si confluentele, la ape. Camille Julian are un nume special pentru ele: episodes-routiers. Si mai cautd asezdrile omenesti locurile sau punctele care sunt la adapost deinundatii, de vanturi : promontoriile §i in genere locurile taltate it feresc de primele, opadure sau un mal malt (sub buza cdruia s'a cd(drat a§ezarea)il apArd de celelalte.

Dar nu e numai natura singurd, adicd mediul fizic, care dicteazei punctarea in spatiu,ca sa spunem astfel, a asezdrilor omenesti. Intervine, in adevdr, cu putere, si chipul in carese deapand (azi) sau s'a depAnat (candva) vieata societAtilor omenesti de pe o anumitAregiune. Vrem sd spunem ca intervine si mersul faptelor istorice, umane. In timpuri deneliniste si nesigurantd (invazii, molime), omul fuge din calea acestora si cautd addpost,lipsindu-se de avantajele de orice fel, pe care i-le oferd regiunile sau punctele mai sus expuse.Este vorba, aici, prin urmare, de un addpost pe care sa -1 numim istoric-uman (fiindcdfapte de aceasta natura ii dau valoare) §i nu unul geofizic (cel care, mai sus, vedeam cafereste pe om de vanturi, inundatii). Popoarele primitive, se stie, tocmai din pricina vietiinesigure (flare, semintii rdsboinice apropiate etc.) cautd Arheologii si preis-toricii cam stiu dinainte in ce puncte sa fad. sapdturi. Sunt cunoscute la noi popinelesau izolate in luncile raurilor, sau botpri si promontorii prinse intredoud ape care se intalnesc. Aceste puncte inalte se chemau in limba celtd dunnum §i edestul de caracteristic faptul ca acest cuvant s'a transmis pand in vremea noastrd, prinsin numele atator localitAti : Verdun (Verdunnum), Usseldun (Uxellodunnum), apoi Lou-dun, Chateaudun, Issoudun... Numele roman al Lion-ului era Lugdunnum. (Celtii care autrecut si pe la noi ne ldsaserd in Dobrogea, la Isaccea, pe Noviodunnum). Capitoliul(cetAtuia Romei) era pe o innAltime, Acropolea Atenei la fel. Imprejurdrile de vieataadverse, daca dureazd mutt timp, pot goli regiuni intregi de populatii, spre profitul(dacd profit poate fi) altor regiuni de aldturea. Asa, de pildd, in vremea marilor ndvaliri,

60

simpla.:

Inaljimile.

SOCIOLBUC

stepele Rusiei, ca si cele romanesti, au fost quasi golite de populatiile autochtone care,din calea navalitorilor, s'au tras la adapost: in padurile Rusiei si in padurile si muntiiRomaniei. Dar sa ne oprim aci, spre a trage incheierea celor spuse :

Distribufia agzeirilor omenqti in spatiu n'o dicteazd ,si n'o explicd elementelemediului geofizic singure, ci ele cu istoria laolalta. Aceasta distributie, deci, e un corn-promis, dacd ne putem exprima astfel.

II

SA vedem acum in ce chip e semanata in spatiu, pe sate, populatia tarii noastre.Mai intai, nu toate satele romanesti sunt deopotriva de vechi. Nu pot fi ce-i dreptul,

deopotriva de vechi nicairi ; la noi, insd, mai mult decat oriunde. Si iatd, anume de ce.Cine cunoaste muntii Apuseni, acela §tie si ce-i acela un izbuc. E fenomenul asa numit

at izvoarelor intermitente: vezi cum, din stanca, apare apa izvorului, care curge obisnuitcam o jumatate de ceas. Dupd aceea se opreste din curs. Nu mai vine apa pe el. Ca unmelc care se trage in scoica, asa s'a tras izvorul in inima stancii. Dar dupa o jumatatede ore izvorul apare din nou de sub stanca, pentru ca din nou sa curga o jumatate de ore,dupa care iaras sa dispara, adica sa sere si asa mai departe. Asa, ca un izbuc dinacestea, aci s'a tras spre munte si aci s'a JAW pe sesurile din poate, a]ternativ, neamulromanesc in lungul veacurilor. Cand se insenina in poalele muntelui, atunci populatia selatea domol spre margini, pang in centura de ape. Dar rand venea viforul, ea se trageadin nou spre munte si paduri, ca apa izbucului. Acesta e un adevar, pe care nimeni sinimic nu-1 poate rasturna. Dar nu putem intra in amanunte. E destul sa spunem atat :in general periferia pamantului romanesc a fost, in cursul evului mediu, mai slab popu-late decat zona colinelor si a sub-muntelui si, in al doilea rand, aceasta anemica densi-tate a populatiei din periferie a variat si ea. Permanent populate au ramas doar lumini-surile din paduri st vane apelor.

Generalul Bauer spune, pentru jumatatea a doua a sec. XVIII, ca el a gAsit muntii"nostri mai populati decat regiunile exterioare1). Sulzer spune intr'un loc, tot pentru sec.XVIII, ca o navala turco-tatara in Muntenia redusese la jumatate numarul satelor incutare judet de camp. Dar cea mai elocventa dovada in acest sens e pe harta Olteniei alui Fr. Schwarz von Springfels: Gorjul are 195 sate, iar Doijul numai 135; Valcea 195,iar Romanatul numai 113; Mehedintul nu mai putin de 2302). Deci,tinutul dinspre munte,ocrotitor at populatiei, era cu mutt mai populat. Jar Baraganul, pe vremea aceea, era cumult mai slab populat chiar decat Oltenia de camp. Hartile ne stau marturie ca la juma-tatea secolului trecut el era aproape gol de populatie. Popularea lui a venit dupd aceea.

Care-i concluzia ?Asezarile omenesti cele mai vechi, mai statornice si mai specific romanesti sunt cele

din partea muntelui. Prin urmare, la munte 3) vom gasi, in general, satul adevarat si curatromanesc. Sä nu fim gresit intelesi; sate vechi sunt si in partea sesului, dar ele vor fi maiputine decat spre munte. Mai mutt: atat ca marime, cat si ca forma, ca orientare, castructure satul de munte este cel mai romanesc. Satul asa zis risipit ca si cel rdsfiratsunt date, nu numai de cercetatorii nostri, ci si de cei straini, ca sate de tip romanesc.Dar amandoua sunt sate de munte si sub-munte. Satele cu cei mai multi mosneni suntin partea muntelui; iar mosnenii cu cele mai multe si mai vechi hrisoave domnesti tot acolosunt. Periferia, incaodata, s'a populat in general mai de curand cu populatie in mareparte tot dinspre munte coborita. Tiparul vietii satesti a neamului e de cautat Inspremunte. Dar, in ceeace priveste densitatea populatiei, campia din margini a egalat pe

1) Jai trouve les montagnes en general plus peuplees que les plaines, quoi qu'elles soient moths fertiles(Memoires, peg. 11).

') Originalul hartil se gasegte la Academia RomIlna. far despre ea :If satele ei v. passim Tara Lovistei.3) Propriu zis, sub munte adica sub stra§ina muntelul, in marginea lui, in depresiunile gi colinele care -1

luring de Jur imprejur ; gi nu numai in marginea exterloara a muntelul, ci §t in poalele lui interioare.

61

SOCIOLBUC

alocuri, in ultima suta de ani, sub-muntii si colinele (nucleele de maxima densitate, totusi,tot in coline si depresiuni rdmanand pand astazi ').

Se intelege usor, asa dar, ca daca e vorba sa urmarim, fie cat de schematic, fizio-nomia si anatomia satului romanesc, trebue sä pornim din centru spre margini,dela maivechi si mai autentic Inspre mai nou si mai putin specific.

E foarte interesanta observatia pe care a facut-o un istoric roman; Daci inhaerentmontibus, adica : Dacii se tin lipifi de 'multi. Cu alte cuvinte, e vorba de o caracteristicdveche a autochtonilor. Dar sai mergem mai departe: sapdturile facute in anii din urma inmuntii Ordstiei au confirmat o veche ipotezd, aceea ca Sarmizegethusa lui Decebal nuera pe locul Ulpiei Traiane de mai tarziu, langd Poarta de Fier transilvana, ci era inmuntii Ordstiei la 25 de km. in interiorul acestora, si anume pe versantul sudic al Grei-diqtii uncelului. lar in raza cetatii ale carei ruine s'au descoperit acolo, mai erau si altele;pe muntele Piatra Rosie, apoi pe muncelele dela Costesti. Ei bine, in muntii acestia, incari s'au descoperit cuiburile cetatilor dace, un numar de sate vechi si extrem de intere-sante se revarsd pe coaste. E ca sigur Ca aceleasi sate, pe aceleasi locuri, existau si invremea in care Traian, spre a cuceri cetatile dace, trebuivorba lui Dio Casiussd cuce-reasca munte cu munte si ele, prin urmare, aceste sate (mai ales) trebue sa fi sugeratexpresia romans, pe care a inregistrat-o Annaeus Florus: Daci inhaerent montibus. Lebanuim, deci, ca fiind din cele mai vechi si de cel mai autentic tipar autochton. Damcloud din fotografiile pe care le-am luat in vara anului 1935: prima a satului Magureaa doua, a Cioclovinei. Meigured e chiar langd ruinele Sarmizegethusei, in plin munte.Cioclovina e langa ruinele burgului dela Piatra Rosie; langa aceasta e si vestita pesterdcu acelasi nume in care s'au descoperit urma de vieata umand paleoliticei, (un argument inplus despre stravechimea, ca sa ne exprimam astfel, asezarilor omenesti in acea regiunede plin munte).

Satele acestea au gospodariile risipite pe coaste, pe vai si pe creste, mai ales pecoaste in bataia soarelui (se cheamd fatei, oriunde in Cara noastra, versantul de muntecare priveste spre soare si se chiamd dos versantul opus, pe care deobiceiu asezdrileomenesti it evita) satele acestea se numesc sate risipite. Gospoddriile Tor, cu caselesclipind in soare, apar prinse pe fete2) ca niste mdrgaritare prinse de scoicd. Fiecaregospodarie odihneste pe cureaua proprie de mosie.

Unde vom intalni astfel de sate? Cele mai multe in muntii Apuseni. Dupd aceeain muntii Orastiei (am vazut), ai Sibiului, ai Bucovinei (vorbim in general, pentruca inmunti astfel de sate poti intalni oriunde). Harta pe care o imprumutam aici din studiulunui geograf e cea mai build calauza.

Alt tip de sate, e satul asa numit reisfirat: el e format din mai multi samburi degospoddrii,legati prin siruri de case mai rare, mai subtiate. E deobiceiu un fost sat ri-sipit in cadrul caruia, inmultindu-se populatia, au inceput a se ivi nuclee de mai maredensitate de locuinte. Le-am compara cu o celuld organics §i am spune ca vatra for in-treaga e protoplasma, palcurile de case mai dese find nucleele. Acest tip de sat se intal-neste de asemenea in Apuseni si oriunde, deli mai rar ca primul, in munti aria lui deraspandire, insa, asa cum harta ne aratd, e regiunea colinelor, mai ales a celor din Mun-

1) V., de pildA, acea interesantA: Carte de la densltd et de la repartition des nationalltes en Roumanle, parEMM. de MARTONNE, publicatA in Annales de Geographle, No 158, tomme XXIX, 1920 , in care harta se vede, intrealtele, cum depresiunile Hurezului, Coziel, Lovittei, Arefului, C. Lungului muntenesc, a DarmAne§tilor etc., apoiregiunea Codrilor° moldoveneAti (din Siret la Nistru) §l vane apelor in genere alcAtuesc tinuturile cu densitatemaxima a populatiei in Romania.

AceastA distinctie intre dos §i fold nu o face numai omul nostru de munte, si o face omul de munte depretutlndenl, un indiciu de cAtA importanta geografic-umanA acorn omul faptului cA un versant de munte prive§tespre soare sau spre umbrd. in Gorj am gAsit termenil prin§i chiar intr'o poezie popularA:

Ceata ceatA, negureata,la-te mai de dimineata.De pe dos §i de pe fat&

62

e)

SOCIOLBUC

tenia (1ncepand din Arge§ spre rasarit) Si Moldova, pans la hotarul Ceremu§ului, apoi innordul jarii, intre Cri§ul repede §i muntii Vulcanici. Trecerea dela satul risipit la cel ras-firat se face pe nesimtite. La dreptul vorbind, e imposibil, aproape, sä gase§ti un satnumai risipit : cat de risipit fiind, el tot va avea cate un nucleu de case mai ingrdmaditedecat in restul sdli§tii sale Si va avea, anume, astfel de nuclee, In locurile unde cateun Oman mai neted §i mai intins se va ivi In peisagiul Si relieful foarte sdrumicat alrestului sali§tii. latd de ce intre tipul risipit §i cel rasfirat nu putem pune hotar, nu-Iputem gasi in natura, hotarul. facem, atunci, din amandoud tipurile, unul singur:acela, pe care invdtatul prieten al Vasil noastre Emm. de Martonne I-a numit : le villageroumain subcarpathique Si pe care iata cum ni-1 prezintd acest mare geograf 1):

,La silhouette des montagnes s'est a peu rapprochee et domine l'horizon. Voila levillage, bien different de tout ce que peuvent offrir nos campagnes francaises. 06 corn-mence-t-il? Oa finit-il? Au premier abord, on ne s'en rend pas compte. II semble immenseet desordonne. Les petites maisons au toit de lattes, dispersees au milieu des vergers,comme dans une foret, sont a plus de 100 metres l'une de l'autre. Parfois. cependant, elless'alignent a peu pres sur la berge d'un torrent, au pied d'un versant abrupt ou sur unecroupe allongee entre deux vallees. Ce dernier cas est frequent en Oltenie. La route tra-versant le village devient tortueuse ; on a l'impression que la rue se glisse entre les fermes,plutOt que celles-ci s'ordonnent le long de la rue. C'est aux extremites du village que lesmaisons sont generalement le mieux alignees au bord d'une route presque droite. Visible-ment, elles sont recentes ; le village s'aggrandit, presque toujours du cOte aval. Les plusvieilles maisons sont en haut... Avec des variantes suivant l'altitude, suivant le rdle plusou moins grand joue par l'elevage, par la culture de la vigne et des pruniers, ce type devillage se retrouve tout le long du pied des Carpathes, en Oltenie, en Muntenie et dans lesud de la Moldavie. 11 s'etend plus ou monis loin dans les collines, mais disparait desqu'on entre dans la plaine valaque. On le voit reparaitre en Bessarabie, mais seulementdans la region des Codri", c'est-à-dire dans les collines de Chi§indu, assez accidenteeset portant encore des forets sur les hauteurs. En Transylvanie, it predomine partout aubord des massifs montagneux ; it est inconnu dans les bassins et les grandes vallees.

Est-ce une simple coincidence, si toutes les regions ou se retrouve le type duvillage subcarpathique, sont des pays purement roumains et des pays de peuplementancien" 2)?

Noi i-am spus sat de munte, altii i-au spus de coline, de Martonne ii spune cumvazurdm subcarpatic. Nici una din numiri nu-i determind exact aria de rdspandire,el gdsindu-se §i In munti (Apuseni, Sebe§, Bucovina) §i in coline, deopotriva 3). Dar sepoate spune despre el ca e satul innalimilor noastre, satul care predomind la munte§i in coline. La munte predomina risipirea, in coline rasfirarea. Absolut tipice pentruprimul caz sunt satele Greicliqtea Muncelului, Tarsa, Urqiciu §i Cioclovina sate alecdror gospoddrii, risipite pe coaste Si creste deopotriva, umplu muntii cetatilor dace dinraza Ora.'§tiei (desigur, tabloul este exact acela§ ca pe vremea cand Romanii, pe acelea§ilocuri, luptau cu Dacii pentru cucerirea cetatilor) 4). Celelalte cu nuclee §i care au

1) Care nu din intamplare se gAse§te §1 acum in Sara, tinend conferinte §1 facand excursil de studii.1) EM. DE MARTONNE, Le village roumain subcarpathique, in Mélanges offerts k M. Nicolas lorga par ses

ands de France et des pays de langue francaise, Paris, 1933, pp. 664-666.4) Poate aparea, ca exceptie, §I aiurea : ,Ainsi le village subcarpathique parait he a un certain milieu physique

et social, milieu particulierement cher aux Roumains, qui s'y sont adaptes au cours de siecles. 11 apparait sporadi-quement, apporte par ces Roumains dans leurs migrations, en dehors de la zone ou II est predominant, mais seu-lement la on le milieu offre quelques analogies avec celui realise aux pieds des Carpathes. C'est le cas dans la plusgrande partie de l'Oltenie et meme dans les collines de la Bessarabie centrale (codri) et localement he long desrubans de sol relativement humide que deturminent les rivieres traversant la steppe, comme la lalomita". (Emm. de-Martonne, ibid., p. 668.

4) Ce type de village se rencontre surtout dans les regions montagneuses, principalement dans la zone desplateformes, entre 400 et 1.300 m.° (R. VIJIA, Chronologle des types de villages dans le Banat et la Transylvanie, InRevue de Transilvanle, tome III, Nr. 1, p. 67; v., ibid., pp. 36-37, imagines cartografica a satulul Maguri din Apusen§i cea fotografica a Vidrel de sus, tot din Apuseni, minunate exemple, ambele, de sate risipite. De altfel, in stabilireacronologiei tipurilor de sate din jumAtatea de tail nord-vestica, autorul sustine §i el cä tipul acesta de sate e cel maivechlu qi cel mai caracteristic romanesc).

63

sSi

SOCIOLBUC

fost numite la noi rasfirate, stapanesc mai ales in coline si in poala muntilor. In Apusenisi Hateg nucleele de care vorbim se numesc cranguri. Exemplu: satul Grohot dinApuseni, satul Riiu-de-Mori de sub Retezatul, in Hateg, aproape de Poarta de Fiertransilvana. Aceste cranguri sunt cam tot una cu ceitunele de aiureanumai ca primelesunt mai apropiate intre ele (chiar legate, prin locuinte risipite), pe cand ultimele, deobiceiu, sunt mai departate unele de altele.

Tipul de sat rasfirat, cum spuserdm, deriva din cel risipit; e o faza mai inaintataa acestuia. Cel rasfirat, la randu-i, duce la tipul adunat. Tata de pilda: ClopotivaHategului'),asezata la iesirea din munte a Raului Mare, pe stanga acestuia, e astazi un sat unic, cucasele indesate una intr'alta cum sunt satele dela camp. Ea, insa, era formats odinioarddin patru cranguri cum din patru e format astazi vecinul sat de peste apa, de pestanga Raului Mare: Raul-de-Mori (poporul ii spune: R'd-di-moare). Amintirea celorpatru cranguri de odinioard, din a caror fuzionare sau, mai bine spus, topire a unuiaintr'altul, s'a nascut Clopotiva de azi, unica si aproape compacts, amintirea pastratanu numai in documente, ci si in amintirea oamenilor chiar : satul nost'era °data facutdin patru; &ice!, Cocaceni, Cioreni, Latureni, dar cele patru s'or bagat unu'ntr'altu sis'or facut unu". Numele cele patru traesc si azi, purtate de cele patru aripi ale satului.Dar ceea ce a fost °data Clopotiva este Raul-de-Mori astazi : Suseni (asezat cel mai sus;Joseni; Gureni (chiar in gura Raului Mare; Gureni e si un sat, la fel asezat, in judetulGorj), si Ostrovel. lata cele patru cranguri sau catune care-I compun astazi, nuclee degospodarii ingramadite, legate intre ele prin cate un sir de altele risipite (sau niciatat 2). Raul-de-Mori este ceea ce se cheama un sat cu tendinta spre aglomerare. Asaa fost candva Clopotiva si ca aceasta, in viitor, va ajunge Raul-de-Mori. Sunt regiuniintinse in lard cu astfel de sate care, impartite azi in cranguri, evolueaza spre mai plin.Intre locuintele mai rare din spatiile dintre cranguri apar mereu altele3). Indesarea lor, cualte cuvinte, create mereu. Sunt, incaodata, sate de aglomerare in devenire. Si harta nearata acest tip-de-sat-indevenire (de fapt, orice forma e in devenire, afard de cele caresi-au suprasaturat spatiul icumenic, adica vatra de asezare a locuintelor) ca predominandin regiunea colinelor Olteniei, in Moldova de mijloc (dela Siret la Nistru), apoi in podisulTransilvaniei si pe marginea apusana a Carpatilor de vest, din Dunare si pand in Somes;in nordul tarii, in Bucovina §1 regiunea Somes-Lapus, acest tip de sat tine cumpana celuiprecedent, pe alocuri dominand chiar. Un exemplu de asemenea sat este §i &qui' din-spre izvoarele Somesului Mare, la rasarit de oraselul Rodna: fotografia, cu legenda ei,da suficienta lamurire. Aici, vom face o mica. paranteza : satele cele rasfirate, dela munte,nu numai CA se indesesc ci ele, constranse de lipsa si ingratitudinea spatiului de asezare,roesc. Roesc si dau sate noi. Asa s'a nascut Santul roit de Rodna si asa s'a nascut sievolueazd sub ochii nostri, cativa km est de Sant, road din aceasta, Valea Mare careVale a fost la Inceput doar un grup de doua-trei gospoddrii. Mai mult : la vreo doudzecide km. est de Sant, pe muntele Suhardului, e pe punctul de a se naste azi o noua ValeaMare: abea cloud gospoddrii permanente sunt azi acolo, inconjurate de o sums altele,temporare. Cand mai multe din acestea din urma vor deveni permanente, micul &nt

1) Exemplele, pe cat putem, le luam din randul satelor in care au lucrat sau lucreaza echipele FundatieiRegale Principele Carol'.

1) De pe muntii care domina Clopotiva si Raul-de-Mori, acesta din urma se vede %cut din patru bucaft, intimp ce Clopotiva apare una singura, cu casele ingramadite ca ale satelor de ses.

a) De obiceiu, fiecare crang adaposteste cate o singura spits de oamenie, adich, format din gospodariileunui singur neam: neamul cutaruia sau cutaruia, at Dobreftilor de pilda. Tats, in aceasta privinta, un citat dintr'o lu-crare de geografie umanii: satele... in insasl structura for interns, sunt divizate in diferite sectoare dupa familii in-rudite prin sange: Deoparte aunt Draganeffil (Dragan), de alta Neagoseftii (Neago§), Ichimeftii (Ichim), etc., diviziuneapastrandu-se astfel la camp in domeniul proprietatilor, la alcatuirea turmetor de oi, la biserica (band ¢i scaune deo-sebite) ¢i chiar in cimitir, unde membrii decedati ai familiilor inrudite sunt inmormantati intr'un anume sector"(LAURIAN SOME$AN), Vieafa umanii in regiunea munfilor Calimani, extras din Lucrarile Institutului de geografie alUnlversitatii din Cluj", vol. VI, p. 47).

64SOCIOLBUC

SOCIOLOGIE ROMANEASCA, II. 2-3.Conea, Geografia satului romanesc

Cltseu Ion Conea (Aug. 1935).

Fig. 1. Cioclovina, sat risipit din mun(ii Orastiei. Domul" din stanga e muntele Piatra Rosie. In dreapta, pe culmea din mijloc, se vad o partedin foarte risipitele gospodarii ale satului Cioclovina, sat care trebue sa fi fost la fel si pe vremea cand pe varful Pietrii Rosii odihnea burgul"dacic. Acest munte e cam Ia jumatatea distantei dintre Pawl Ha(egului (pe Strei) si satul Costesti cel asezat Ia iesirea din munti a raului GradisteaMuncelului, acolo adica uncle a% em o intreaga grupa de cetati dace (sarmizegethuse) Pe langa Cioclovina, mai sunt tot acolo si satele:Ursiciu, Tarsa, Magurea si Gradistea Muncelului. E sigur ca aceste cinci sate, risipite pe coastele si coamele munlilor pe care odinioara odihneauburgurile dace (intre care, insasi Sarmizegethusa Decebal) e sigur Ca aceste sate sunt din cele mai vechi ale tarii, cu aceeasi infatisare gi

acelas gen de viea(a in ele ca si pe vremea cand cetatile erau vii.

;a A

La. E

;,, N

110 .7;e'a

1.1 r,

"a.

.

In" SOCIOLBUC

Cliseu Antonie (Orlytie).

Fig. 2. Alt sat risipit: Magurea, de longs cetatea Gradistea Muncelului, in plin munte. E chiarvremea

fangs ruinileSarmizeghetusei fill Burebista §i Decebal si care, ca gi cel precedent, nu putea fi altfel pe cand cetatea,vie si puternica, pazea muntele gi regiunea,.(altit. intre 1.100 si 1,250 m.).

SOCIOLOGIE ROMANEASCA, 11.2 3.

Conea Geografia satului romanesc.

Clifeu Ion Conea (Sept. 1936).

Fig. 3. Locuinta izolata permanents, in muntele Suhardului, aproape de pasul Rodnei (1.200 m. altitudine), pestanga Somesului Mare. Cele dotal varfuri de munti cele mai inalte din fund sunt Inaul §i Inaulut caredomino satul Aceasta gospodarie e road din Sant, la vreo 20 de km. in munti. Muntele e plin de fanetecolibe, locuinte permanente nefiind decat cloud: aceasta §i Inca una. Ele alcatuesc samburele unui viitor catun inmunte.

Cliseu Ion Conea (Sept. 1936).

Fig. 4. Sat de tip rasfirat : Santul, de pe Somesul Mare, 7 km. est de Rodna. E sat roit din aceasta straveche Rodna, arsa de Tatari in 1241. In stanga, planul din fund,varful Inaului. Din acesta, coboara drept spre sud o spa ce se varsa in Some in dreplul bisericii. Una din ramurile satului e pe aceasta vale, umpland-o in partee dinspre var-sare; a doua ramura a satului, cea din mijloc, e pe valea Somesului (in fund, nourii cei albi arata spre izvoarele Somesului Mare). Si, in sfar*it, se vede in dreapta a treia ra-mura a satului, care si ea umple valea dinspre gura a unui alt afluent (dinspre sud) at Somesului Mare.

0

's

'

_ °

.. c7,I. 4, -.-='

t iL/.0W-.4;.40° woe-

-srw lir,

,1.,./ www .,,..,r, ..13k- *.

. J. .4

L.

e 1;4

_

4an(ul. gi

s

t.

.1P...

. .

.: " .

r- 4114;" -,.-,,,,_ 4'

.. 10.. ' 8...V1:,. , $ . w 14.

. -°i"t"' _'''.2' -2b-r., .- ;--

; , --,-,-0.1-4,, 0- ., ° a

S

M1

J tI

w.

4,K4-*z ..

L . .

15 '

SOCIOLBUC

SOCIOLOGIE ROMANEASCA, I1.2 3.Conea: Geografia satului romanesc.

Cli§eu Ion Conea (Sept. 1936).

Fig. 5. Tot San(ul, dar privit dinspre est dincotro vine Somesul Mare inspre avalul" acestuia. Desi o minunata terase it doming, satul s'aascuns numai pe vai (aid, in plus de ceeace ne arata fotografia precedents, vedem bratul al patrulea al crucii" Santului: in adevar, patru auntramurile, asezate cruse, ale satului). Pe terase e frig si vant aspru iarna, de aceea gospodartile umplu doar valea si nu suie sus, si pe ele. Cuvremea insa, cand populatia se va inmulti si nu va avea incotro, gospodariile vor urea pe terase.

16,

-ttr,=:be ---"r44

o'S

. .

. -

AAA

u-.'°,144

tik.-i ,t7"fl'Iruik*

.1

a

gi

giSOCIOLBUC

SOCIOLOGIE ROMANE 4SCA, 1I.2 -3.Conea, Geografia satului romanesc.

Clifeu Trojan Zaharia (Sept. 1935).

Fig. 6. Sat adunat, de munte: Clopotiva din Tara Hategului, la 3 km. de Gradistea Hategului, vatra (aceasta din urma) a Ulpiei Trajana Augusta.

E asezat la iesirea din munti a Raului Mare (raul vine din stanga). Clopotiva e satui cel mare,stanga,

din planul de mijloc. In fala chiar in primul

plan e o parte din cr;ingul" Ostrovel al satului Raul-de-Mori (v. textul). In fund, pe lasatura de relief e a Por(ii de Fier transilvane.

Clopotiva azi e un sat unic, dar pe vremuri avea patru nuclee (cranguri) despartite prin spatii goale, fara gospodarii pe ele. Azi, crangurile s'au

contopit. (In Clopotiva lucreaza de doi ani o echipa a Funda(iei Principele Carol").

F.

12

°

_ . . `r.n.0 L.?qc,LAp.t.M .. . ,, -..., o , .

._"'. r. wti'. 7 ler --

..-,-.......-.-..,.,,_,,...........-_-..___,;.,=. , , . wil..- ---- -

-.7.-___-. - ,_ ,... :116

-:_c_:_-* _ -;:: TIF^11 0. 7r, i-, 4.....--,...41461.,-.7-4x.:.7.z-... rtm.......... - -' 1/44.

ltA, Aft

J. -.. -

al

_ T

....

°

SOCIOLBUC

Chief! Ion Conea (Julie 1931).

Fig. 7. Tip de sat compact, Is munte. Deft in munte, pe valea Cer-nei, aproape de confluent,' acesteia cu Bela Reca, satul acesta Pe-cinisca (pe care, dupa nume, unii cercetatori it pun in legatura cuvremea navalirilor) este un sat nu nu n ti adunat (cum ar parea salasa din fotografie) ci un sat compact (in uncle Curti gasindu-se in-gramadite cate trei gospodarii).

SOCIOLOGIE ROMANEASCA, 11.2-3.Conea, Geografia satului romanesc.

Cliqeu Ion Conea (Julie 1936).

Fig. 8. Alt sat compact, tot de munte. La c. 10 km. mai la sud dePecinisca, deci tot pe valea Cernei, iata tot in munte un altsat compact: Tople(ul. Se cede apa Cernel, pe malul careia,madite una intr'alta din pricing ingustimii spatiului bun de asezare,locuintele dau impresia ca ar ti ale unui sat nemlesc de colonizare(in fond, e curat romanesc).

'r,

I

?,

a.

.., 4',.4t 4 ' L.

!lel] , , ..

C. .- 2 041;4 11:-!..,.`

'IP s d,,,, ;' E 4, C

J-...,

ingra-

SOCIOLBUC

21W1721 cifiDamHarla fizica qi economics

Scare ° ' " f km.

Zvenda:wood locution'

nsoo

SO .C COVOrt 01Ltrallttr% Drum de nivartuno

ycak iirateTren electricTres midastri.alRduripracticablepenirupluthrt

mt.

\,(72r

r \a

9 Chu' n°')9.

ludo

SOCIOLOGIE ROMANEASCA,cII.Conea: Geografia satului romanesc.

n

Patentso° r '

f"." t ,Stevm

x5.11atrtrL

rig-Pf".

\\.(

f rrsr.

Fig. 9. Nara a domnului Laurian Somesan, din lucrarea, pe care o recenzam in numarul de tall al revistei: Viata umanii inregiunea muntilor Calimani, Cluj, 1936. Masivul Calhoun., asa cum aceasta harts ne grata, e prins intr'un chenar de sate care, castructure, apartin tuturor tipurilor: risipit, rasfirat, adunat. Sa se observe, mai ales, risipirea desavarSith a celor din depresiuneaDornelor, la est.

7'

;"7"?-fe'linanti5mret:

:

".

> Karr

drvlQtI

ktir341'5'1,

°

ati

: ,""-- t'l;?. ::'' 1- ,V).,.--Z.c..5.. -'',^'-'14:71.:4;i4.:.?:::_k.:..1::.;

':-. ':=0"-ity/or ,..*:,* *tirk- .. -7.' a r-A,f.....- frusaul -7,,, Jai,.qty,::

...-'' rict..."? /

.;."-..- : C '-'(?\:SN (51.;sr:!:-'*".. "*".. `'. ' +F ? J . ir,I'''

.9,,,,/...!.....:J6. `,,S---,...-1-: s .'' Ifrr,-,e 't (,j t \

, -...,4-.",-v..dly' r m,,,, \ ......' ''' \il,. ,..:, .,;:a.,4::..,,c.-1-:,

c...-,.-',...sk .:.- 1':f4----_-_!,,L.:7,:-; ---.,'--,);;',.7.--:!:"...e..-,-=*t-7"..,-7; :"'"1.......:...

,:.,,,-,-...4,,,,,.t:. nisi.i....7*.7,,...;i:...T....,/,74,' j....,,r, _,, 9(

..4-"' .d 1-1.:Zii, ..s,-, .:. . , ,e .! -; :,:;- .-4,4s''' v.-. , : JO ' ..' I lir

4

,<

e"\-:_:

Buda:014 C. 64-,rP.- es,

sti

SCra' Arden

)tY

7.-17? ASZ,

.1,11( gel7":!. '7

N.1

:rt.Ltr. ;9 fA

-,2-,

...,,,...... . ....., ._. s ..74 i a,";'') ; ,,:,;,(%

. -: 4-1"; cli "pir

,i.,7t,,...-,. 1.,.,

.,/,,g, ".-7?,....., eZ. Sawa

.71,

.,......t...,_,-"'I

t

iS

4..

e-"

53 t

r:9 a.1

S.

rcJo

. .

YgAT:.-

r '

LP *- 4012,.,)sPro.,..orcro _ 4,4

\L'7`.?';

4

sztlit3A,

rx

r.

s u

rti

roirente lit.o

th .0 r e _t

IA)

X./: \ .°

sbus' es, o-1

5240

........

SOCIOLBUC

Fig. 10. Harts aseziirilor rurale romAnesti unica pain azi, pentru intreaga !arila profesorului Vintin Mihailescu dela Universitatea din Bucuresti. (Publican, cu uncomentariu francez, in Buletinul de Geografie pe 1931, sub titlul : Une carte de ['habitatrural en Roumanie).

,0\\Q.\\\\\\\\\\\

Hotin

SOCIOLOGIE ROMANEASCA, 11. 2-3.Cones: Geografia satului romanesc.

.k.

AS;

e.

Cr00

nenOn'

AnnInnCVAll4M

ramUNncumBIMEISOi

en..slamMann

ueueue...."nt 22 uuuuuuuuuu uu irrgerzi ''''' ''' mmmmmmmmmmmmmm

Voammr.nornonimumu--"1,14:111010 MIL

OROSmann riuAnilIMAM

Slitl ::pitrir ,Awing Pm(II5,Wale eturpenid, rerap.....eOlin nIMMO Mn MOSInIIP

nn IVINN IIImmmmm11 mmImmmm EAWinn vi,

....rall

IF mm or 4.4:1".........mmmmmmmmmm . ...46

2 onst ante

luripU

a 5Scara: 1/3.000.000.

I. Sate risipite: cranguri, odai (sau salme on colibe) pentru fan, in mufti; tarle, conace, ferme, in campie. II. Sate resfirate: 1. Alungite; 2. Ramificate. = III. Trecere spre sateleadunate: 1. Alungite; 2. Ramificate sau ingramadite. IV. Sate adunate ::1. Sate nebuloase dominante; 2. Sate alungite; 3. Sate ingramadite; 4. Sate compacte: V. Sate marl de steps.

II

OOMOSIMISOMIMOOOAMNo

MO OOOOO 'Immom. Carr.OSIMIONINO OIS

1 :1110OrpWMm

1111111WOOMPAO

-..-

Tir

TT

v

Its

1

\\N2

\;.".`,N,A;;;.

3

\\\\\\\\\

De re t

.::::.

US111111C7,3/

111'

RA

irmsoar

NM"

1

,;-100m,4031

-\.-%. s, -

ALAIN

% 41.IerfrahnN.\

SOCIOLBUC

nciscut din roirea $antului, at doilea dupa Valea Mare, va fi aparut. Este fenomenulcunoscut la Romani sub numele de ver sacrum (primavara sfanta) si care consta tocmaiin roirea aceasta a satelor, unul din altu1.I)

Cand, anume, un sat sau o vale se umplea de prea multd lume, atunci o parte dinpopulatie de obiceiu tinerii insuratei se desfaceau de vatra aceasta veche si treceauin alta vale, alAturea sau mai departe, Si acolo puneau temelia unui sat nou, satul-rcisad.Acesta, de altfel, e un proces firesc universal de populare a spatiului. Romanii I-au prac-ticat, Romanii 1-au practicat, oriunde si oricine 1-a practicat 2).

Trecem, acum, la satele aglomerate sau adunate, a caror patrie e sesul. Harta learata dominand la periferia tarii, pe sesuri: campia olteana, munteana, Dobrogea, Bu-ceacul, stepa campia Tisei. Dar ele se intalnesc si la munte, pe vai si maiales in gurile vailor, pe asa numitele in geografie conuri de de jectie sau, cu o frumoasavorba populara romaneasca, argestre. Fiind locul putin desi foarte bun pentruasezare, satele de pe argestre se condenseaza, ca sa spunem asa, tot mai mutt, pand ceajunge sa fie casa langa casa si astfel, nu numai ca ajung sate de tip adunat (al carordomeniu propriu zis, cum spuseram, e campia), dar ajung la o fizionomie si structure!' simai densd, (land tipul de sat compact. Asa sunt, de pilda, pe valea Cernei, cele doud fru-moase si interesante sate: Peciniqca §1 Topletul, curat romanesti si ale caror fotografiile dam aici.

Aici trebue sa fim atenti asupra unui fapt: De multe ori, nu e de vine numai geo-grafia ca un sat de munte (sau de aiurea) e adunat sau e compact ci cauza poate sa fiesi de alt ordin : social-administrativ sau social-politic. lata de pilda un caz : at satuluiRuncu din Gorj, unde in 1930 a lucrat echipa monografica a Institutului social. Hartasi mai ales vederea la fata locului ni-I arata ca sat adunat, intins ca un bulevard deo parte si alta a rdului Sohodol, adapostit intre munti (spre nord) si doua culmi inalte(spre est si vest), de o parte si alta a raului. Privindu-1, ai zice: iata, natura locului easingura a facut ca satul sa se ingramadeascd pe conul de reveirsare, pe argestru, si sane dea ceea ce numiram un sat adunat sau aglomerat. Se intampla, insa, ca pe margineaunei vechi Evanghelii din biserica satului, unul din membrii echipei monografice gasesteurmatoarea foarte interesante insemnare: ,La 1828 au venit irusii cu reisboiu asupraturcilor si biruindu-i, s'au scos din Cara romaneasca. La 1829 s'au facut pace si s'aufacut regulamentu.. la 1837 s'au mutat caseile la linie3,) ca erea pane! 'n marginea

si am scris cu pacatosul popa Nita Runcanu". Concluzia : structura satelornu e dictate numai de factorii geografici, ci si, de multe ori, de cei administrativi. Un altcaz, de pe versantul banatean al Carpatilor : Veni porunca (1792) ca satele dela Ca-ransebes 'Ana la Orsova Veche, toate Cate vor putea, la drumu mare sa se scoatii, inrand sa se regulueasca si asa (in) 1793 selistele cu cuiburile ce facusa 4) se sparsera sila drum iesira. Apoiu dupd zece ani, adica (in) anu 1801, unele sate incepura a cauta cumulte rugaciuni ca iard la salistea for cea veche indarat sa se mute si slobozenie capa-

1) vieille Italie pratiquait sur ses populations deja trop pressees dans I'Apennin ces amputations qui endetachaient la fleur de jeunesse (ver sacrum), pour l'envoyer chercher fortune"... (Vidal de la Blache). Pentru practicasistemului la romani in Evul Mediu, cf. I. NISTOR, Imigrarlle Romdnilor de peste munfi, Bucuresti 1916.

2) Cand pamanturile incepeau sa se ingusteze, devenind prea stramte pentru numerosii madulari ai familielcei stramtorati largeau ogoarele prin desfundarea telinelor lazuirea codrilor din vaile vecine. Astfel sporeauasezarile romanesti pe calea unei expansiuni lente si a unei pasnice evolutli sociale, in felul traditionalului ver sacrumat strAvechIlor semintil italice. Noile asezarl pastrau legatura cu cele vechi, dela care purcesesera pi astfel se intinseo largA retea de asezari romlnesti peste intreg Ardealul si Marainuresul".... (I. NISTOR, ibid. p. 3).

2) Prin urmare: In urma reformelor care purced din Regulamentul Organic se face (nu numai) o retusaredestul de sensibilA pe alocurl, in hotarele judetelor" din Princlpate (Tara Lovlftel, p. 62) dar, intre altele, sa mai scot

satele la linte.4) Cuiburile, frumoasa interesatA numire InseamnA, aici ceea ce am numit not mai sus nuclee sau

samburi In structura satelor astirate.

2 65

La

f¢i

qi

$1

pi

el

SOCIOLBUC

tars ".') iata, in sfarsit, o a treia marturie (vorbe§te parintele Aposteanu din satul Bal-tisoara, de langa Runcu-de-Gorj, August 1930): Baltisoara noastra n'a fost chiar delainceput pe locul unde se afla astazi, ci a fost a§ezata mai sus, in munte, dealungul ValiBatrana ; iar casele, acolo in munte, erau pu(ine §i departate rau una de alta : cale de2 km dad. erau 40 de case. Batranii nostri au mai apucat cateva din casele cele vechide pe Batrana. Azi, insa, s'au daramat toate... Si erea mai bine acolo, pentru vremeaaceea, decat aici, unde se gase§te satul astazi : era lumea mai la adapost de primejdie ;cand venea primejdia, lumea o lua in dosuri, din gura paraului. Venea turcul des pevremea batranilor... lua vite, bucate, bani, §i tot ce gasea in casa romanului; Si de aceeasatul era mai sus, in dosuri, §i el".2) Toate aceste trei marturii impun una si aceemi con-cluzie : sa nu cadem in gre§eala de a cauta explicatia structurii §i a formii satelornoastre numai in factorii geografici. Explicatia acestora, de multe ori, sta in factori dealta natura : biologics, socials, economics 3) istorica etc., (factorul istoric, de pilda, ina§ezarea, forma si structura Baltiparei, cum vazuram).

Forma satului e dictata de a§ezare (cand a§ezarea a fost dictata numai de factorulgeofizic), cum de a§ezare, de cele mai multe ori, e dictata si structura, dar, ca sistructura, forma se mai poate datora si unor factori umani: cazurile cu scoaterea satelorla linie, pe care le vazuram. Ramane, deci, ca cercetatorul sa gaseasca factorul (saufactorii) §i sa-i determine dela caz la caz (mereu in minte cu adevdrul via: Ca in naturalucrurile sunt totdeauna mai complicate de cum stau scrise si categorisite in card). Caforma, deci, satele vor fi: neregulate (§i foarte intinse, de obiceiu) cele risipite pe coastelemuntilor sau ale colinelor; lungi §i dispuse fie numai pe un mal, fie pe amandoua (satele-strazi) cele asezate in lungul apelor, indiferent dacd-s la munte, la deal, sau la §es 4);ramificate (inrcimurate, radiare) cele a§ezate in basinetele muntoase, micile cuvetein care coboara concentric mai multe cursuri de apa: satul suie de jos in sus sautrimete, daca vreti atatea ramuri cate vai confluente coboara in micul basin. Unexemplu tipic ne ofera In dreptul lui coboara in Somesul Mare cloud ape unadin nord, de sub maul §i alta din sud, amandoua varsandu-se in Some exact una indreptul alteia; astfel se face ca in acel loc de dubla confluenta avem o truce de vai; jos,la intalnirea apelor, avem inima satului (sau trupul lui); dar din trup pleaca pe vai,(spre nord, sud, est §i vest) cele patru brate ale satului. Satele cu aceasta forma cores-pund in general celor de structura aglomerata- in - devenire; dar pot fi astfel §i unelesate rasfirate, ba chiar §i unele din cele risipite (depinde de vechime, de stadiul deevolutie). Ramificate, uneori, dar cel mai adesea cu o forma neregulatei qi masiai(depinde, daca-s dela munte sau dela §es) sunt §i satele adunate §i tot neregulate, darde obiceiu mai mutt sau mai putin rotunde, circulare, sunt satele compacte (cand sunt

Preot CORIOLAN I. BURACU, Cronica Mehadlel, 1924, p. 52. Pasajul reprodus de not e dintr'un Protocol atsocotelilor blserldlor din Protopopiatul Mehadia fi a bisericii orafului Mehadir. Iar rugaciunile pentru a se puteamuta casele din nou pe saligtele for vechi poate ca stint de Interpretat gi Mei in sensul ca preferinta romanului epentru chipul gi flinja satului risipit sau rasfirat.

1) ION CONEA, Afezdrile omeneftl in depresiunea subacirpatica din Oltenia, extras din Buletinul S. R. R. degeografle, form. L. pp. 11-12 E vrednica de reSinut, marturisirea parintelui Aposteanu. Ea ne atrage atentia in chipdeosebit asupra elementulul adapost pe care -1 oferea pentru care era, muntele, aga de cautat in trecut. Din jos'lumea se tragea spre munte; gi trAia acolo gi nu iegea in depresiune (din unele sate) cleat in vremea muncli 41 candera linigte. Nu suns, in cuvintele parintelui Aposteanu, precizari istorice, cu nume gi date, dar ele exprima totugun adevar nu mai pulin istoric. Cine calatoregte prin satele de sub stragina muntilor Olteniei gt sta de vorba culocuitorii, va observa Ca marturia cu turcii", ce veneau despre miazazi dupa jaf gi omoruri, revine mereu ca un leit-motiv, in povestirile satenilor despre vieata batranilor lor.

a) Agezarea risipita a caselor (in Deprestunile Dornelor, Dragoesei, Bilborulul) la Intervale de 200-4+90 m sedatoregte concentrarli proprietalilor fiecarui locultor intr'o singura parcels, in cuprinsul careea omul stabilitgospodaria" (cu alte cuvinte, aga cum acelag autor marturisegte in acelag loc): spre deosebire de diversitatea fac-torilor fizici, felul de grupare gi de raspandire a agezarilor omenegti este condiSionat intr'o masura aproape tot Matde mare gi de factorii economici", (LAURIAN SOMESAN, Viafa umand fn reglunea munfllor Calimanl, Cluj, 1936, p. 14).

4) Interesanta este, III foarte sugestIva, in cadrul acestor consideratil, denumirea romaneasca de Carripu lung.

66

Si

¢I -a

Pnpil:

i)

gi

SOCIOLBUC

in lungul drumurilor, precum cele de colonizare, straine, din Ardeal, forma for e ca §iaceea din lungul : lungueata). In rezumat, satele compacte, ca formd, sunt: circu-lare sau poligoane (quasi) cele din §es, lungi cele din lungul drumurilor sau vdilor§i mai mult sau mai putin triunghiulare cele de pe argestre.

Harta 1 ne arata predominarea pe regiuni a satelor din punct de vedere al struc-turii. Trei sunt, ca structure, tipurile de sat principale predominand, respectiv, in cateuna din marile regiuni ale relief ului romanesc : cel risipit in munte, cel rdsfirat in coline,cel adunat in §es. Aceasta impartire, insa, raportats la relief e prea generald. In adevdr,am vazut ca la munte intalnim toate tipurile structurale ale satului. Muntele, in aceastaprivinta, e ca un fel de rezumat.

Harta 2, a regiunii muntilor Calimanului, ne arata cum pe o relativ putin intinsaregiune (in munte) putem intalni toate formele §1 structurile de sat ; larg risipite in ti-nutul depresiunilor Vatra-Dornei, Dragoeasa, Bilbor ; rdsfirate sub stra§ina §i pe ver-santul de vest al Calimanilor ; adunate §i aproape compacte, uneori, pe marginea forsudica, in lungul Mureplui ; Si in plus, satele de tip mixt (care nu sunt numai acolo) §icare au, adica, un sambure compact in lungul drumului, pentru ca pe vai §i coaste satreaca la reisfirat §i risipit sub stra§ina nordicd. a Calimanilor, pe Bistrita (cunoscuteleopt Bargae). Toate structurile, a§a dar, §i toate formele. Muntele, deci, este §i in aceastaprivinta superior §esului romanesc (ca interes §tiin(ific).

Si, drept incheiere, sa mai notam o deosebire :Satele, sub stra§ina muntelui Si in tinutul colinelor Si al depresiunilor, nu numai

ca pot varia, la foarte mici distan(e, atat ca a§ezare cat Si ca formd §i structure, darsunt §i mult mai numeroase decat in partea §esului, unde ele sunt mai marl §i mai rare 1).Explicatia std. in aceea ca spre munte relieful e mult mai dumicat, ca sa spunem astfel, Siatunci suprafetele bune de a§ezat sunt mult mai reduse. Vor fi, deci, mici §i multe Si a§avor fi §i satele. In plus, multimea izvoarelor risipite la tot pasul permite Si ea risipireasau rdsfirarea a§ezdrilor omene§ti, nu ca in §es, unde (ca in Baragan) pu(indtatea apeiexplica in bund parte numdrul redus al satelor 2).

N. B. Toate fotografiile, afarA de una, sunt luate de autor in excursille pe care le-a facut in regiunile res-pective. Ar fi de dorit, firegte, sA poll prezenta totdeauna imagini fotografice pe care to insuti, dupa ce le-ai privit,sA le fi luat. Lucrul. insa, nu e posibil decat in rare cazurl. Noi n'am vrut sA mai luam pe la altii (singura cea cuClopotiva nu ne apartine; am fost, insa, !dna cel care a luat-o, cand a luat-o); n'am vrut, intre altele, gi din pri-cina CA, imprumutAnd dela altii, pot! interpreta gregit fotografia sau poti fl, fare intentie spre din partea celulce to imprumuta, pot! 11 Indus in eroare. Iata o mica, dar elocventa dovada frumoasa fotografie de pe planga 11 dinBuletinul de geografie pe 1934 (III), sub care d. VintilA MihAescu srie: sat rasftrat °dal inmuntil Olteniel(Cloclovina) efotografia nu a satului Cloclovina care, in Oltenia dinspre munte, nu exists nicairi ci este a satului Sohodolul din God

care sat, dupa aceea, e risipit gi on rAsfirat Tar clAdirile pe care d.MihAllescu le-a crezut gi le-a notat octal, nu stint°dal ci suut gospodarlt sateftt propriu zise (cunoagtem satul gi am fost fang d. Rogca, mind acesta a luat" aceastafotografie, prin 1928). Tot astfel, fotografia 1 a plangei a V1-a nu e din basinul Lovigtei, ci este a satulul Volneasa depe Lotru. intr'un caz §f intr'altul, d. Mihdilescu a primit lamurirl gregite. (Ne-am permis aceste observatil, pentruca cei ce imprumutA fotografiile sA is seama §i sA dea cu mai mult scrupul lamurirlle).

ION CONEA

Satele, la ges, sunt ca isvoarele In muntli calcarogi: putine, dar marl In timp ce satele de munte stint calsvoarele in muntli cristalini: midi gi multe.

2) Ratzel spunea ca o bucatA de omenire §I o bucatA de litosferA fac un Stat. Amintindu-ne de vorba luiPlinlu: cg isvoarele fac satele orafele (conditia primordiala pentru nagterea unui sat e apa de baut) am puteaspune §1 noi: un isvor, o bucata de loc gi ceva oameni iatA satul.

67

ft

$1

SOCIOLBUC