Anul al XOX-lea Nr. 26 NUMĂRUL 2 Lei Braşov ]oi 2 Aprilie 1936

G A Z E T A \ r n m m

iMDACţl şi ADMINISTRAŢIA MUSQV, SViud>A LUNGA Nr. 6.

Ttlefon 226 Abonament «anal 200 lei.P n in ■trein&tat« 500 lei.PoSni actorir&ţi 500 leL Immtnrl, rsolame, după, tarif.

FONDATA L i 1838 » ! GGEORGUE BABITi«Apare de trei ori pe săptămână

.„ P e cât suntem de hotărâţi sä lucrăm pentru sta* b ilirea unei păci adevăiate şi durabile, tot pe atât sun« tem de hotărâţi să denunţam m anevrele ş i vicleniile, care , sub m asca păcii, ar pregăti noi conflicte ş i no i răzb o aie“.

Din discursul ministrului de externe al Franţe FLANDIN, rostit Duminecă în circumscripţia sa electorală.

C o n g r e s u lFrontalul Românesc din Timişoara

O grandioasă manifestare naţionalistă în M etropola Banatului

Tim işoara, 30 Martie 1936in ziua de 29 Martie a. c, le

orele 10 dimineefä a avut loc la grădina Fabrice! de bere ma­rele congres ai Frontului Româ* nesc de sub presidentia d iui Alex. ^Vaidfi'Voevod. Pe lêngè miile de {SranJ, sosiţi din jude* fele Timiş Torontei şi Arad c i trenuri speciale in frunte cu fen ferele satelor, eu leat perie nu* meroase delegaţii de ţ&reni şi intelectuali din judeţele Severin, Cer a?, Hunedoara şi Satu mere. Ve&ta gtadină a febricei de bere era o mare de capete. Ziar/ştii prezenţi eu fixat numărul celor prezenjl la 20—25000 persoane. Era de faţă floerea inte eclue i* tiţil bănăţene, k ire cari am r* • marcat şi o numeroasă delega­ţie e periiduiui ncţonal creştin.

In fata unei «sttei de mulţimi a trebuit să se mai tină, conco mJUi>t cu adunarea din grădină

o altă adultere în sala Fabricei.

Miile de ce)ă[eni ou primit cu nesfârşite urale şi cu un entu­ziasm de ne descris pe ftuntaşii organizaţiei în frunte cu d nii : dr. Alex. Vaida Voecoâ, D, R. loanife*cu, dr. Voicu Niţescu, C. Anghelescv, Viorel Tilta, dr. Emil Haţeganu, Mihail Şerb an şi elfii.

hnetând ura’ele, d 1 dr. Lioiu Cigăreanu, cel mâi bătrân mem­bru al d e le g a i permanente a »Frontului Românesc* din Timiş* Toomel, desch de adunarea, dt- claiâ&d că menife&tatiunile po litice de felul adunării de azi, sunt adevărate manifesteţiuni de forţă. Z telle de mii de cetăţeni au «en.t azi să asculte cuvântul cui ducătorului spiritual al ideii româneşti, cere sie d l Alţx. Vaida Voevod. (Aplauze şi u* rele prelungi!*).

Cuvântarea d-lui Dr. Al. Vaida-Voevod.Eraţi Bănăţeni,

Ori de câteori cutreier tara dela un capăt la altul, din Mun­tenia în Maramureş şi din Do- brogea în Basarabia, nicăeri nu e aşa de bucuros sufletul meu, dacât aşa cum e când mă pre- zint bănăţenilor, aici în această mândră provincie, unde răsună cel mai frumos cântec româ­nesc, unde suni flăcăii cei mai chipeşi şi fetele cele mai fru­moase.

Câte nopţi de sb'jcium nfam août eu pentru acest Banat, pe care am vrut să-t saluez în în* tregime ca să nu ne mai gân­dim cu jale că auem o fâşie , core a rămas sub stăpânirea

fraţilor noştri aliaţi sârbi,Tot ce are mai mândru acest

Banat, sunteţi azi aci. Sunt însă la dv. şi oameni cari n’au pri­ceput rostul Frontului Românesc, oameni plini de răutate şi cari practică zavistia picurând amă* răciuni în nectarul sufletelor noastre, linul dintre aceşti oa­meni, care azi ridică mâna asu­pra mea, mână pe care o în­tindea eri spre a cere, omul a* cesta, zic, a făcut să apară în* ir’o fiţuică locală un articol prin care mă învinueşte că Banatul este cum este.

Da, în adevăr, acesta este marele meu merit, aceasta este partea leului pe care mi-o în­suşesc cu mândrie. Őanatut este apa a m este, adică ne-a rămas nouă Românilor fâşia 'pe care o stăpânim numai jiindcă am dus lupta p e care am dus-o şi am salvat ce era de sa hat, aşa cum am salvat şi Basarabia .

In vremea ungurească am fost huiduit ca valah. Am lansat a- nul irecut lozinca „Numerus va- lachicus“, pentru a transforma porecla de valah în renume şi am vrut să arăt că azi nu tre- bue să dorim eiteeva decât ca România Mare să fie mâine a

copiilor noştri. Ceeace m’a du rut în notiţa insolită a fiţuice amintite, adică în ziarul d lui Sever Bocu, nu e afirmafia în sine, fiindcă fiecare om are o- menia iui, dar m'a durut că pe corpul strălucit al Banatului au putut să se ivească aslfel de insecte murdare. Avem însă leac. Vom lua pieptenul cel des şi vom isprăvi cu ele...

Stau aici în faţa celei mai culte ramuri a poposului româ­nesc. înainte de război aici e- rau 80 la sută din abonaţii foi­lor româneşti de dincoace de munţi. Arădeni, bănăţeni, hune- doreni, voi vă daţi seama mai bine decât oricari alţi fraţi ai voştri de importanţa probleme­lor nationale, voi pricepeţi mai bine problemele de viaţă ale neamului. Iată pentru ce voiu discuta aici în faţa voastră toate aceste probleme vitale.

Am lansat acum un an mNu* merus outaahicus0. Ce este a- ceastă formulă? Iată tălmăcirea ei: dacă în ţara cceasta la sar• cini suntem prezenţi 80 la sută, e logic ca şi la beneficii s ă fim prezenţi 80 la sută. Dacă ne-am străduit să scuturăm jugul mile­nar, dacă fraţii noştri de din­colo au murit cu sutele de mii pentru România Mare, apoi nu­merus vaiachicus este o adevă­rată poruncă, ce se cere ime­diat împlinită. Datoria noastră este să luptăm pentru această idee» fără să facem politicia­nism, dar şi iără să tolerăm necinstea, ticăloşia şi furlul ba­nului public. Trebue să se ştie odată că noi Românii nu sun­tem buni doar de a fi slugi în ţara noastră, în timp ce streinii veniţi pe anpile vântului turbat să sugă vlaga neamului. Voi ştiţi programul Frontului Româ­nesc, fiindcă dacă nu l-aţi şti, nu aţi fi azi aici în număr atât de mare. Sunt multe partide azi

în ţară: naţional ţărănişti, naţio nal-creştini, Front popular, anti fascişti, fiecare cu cele mai fe lurite nume de botez. Ar trebui însă ca toţi Românii să şi dea întâlnire în Frontul Românesc.

Care-i deosebirea înire par­tide şi acest Front ? Ştim că din grâu se face pâine. Dar pâine se face şi din secară, şi din or?, ba şi din ovăz. Pâinea cea bună, cea hrănitoare se face însă numai din grâu. Ovăz, orz, secară şi neghină, iată simbolu­rile partidelor. Grâul este Fron­tul Românesc, al cărui scop este abolirea politicianismului şi ri­dicarea neamului, lată pentru c e noi nu alergăm după alţii, c i acei alţii să oină în mijlocul nostru, unde oor j i bine orimiti.

Noi nu vrem moartea nimă­nui. Nici chiar a minorităţilor, fie ei şvabi, saşi, unguri, sârbi sau chiar evrei. Nu vrem moar­tea lor şi nici nu cerem ceea-ce este ai lor. Noi cerem numai ceea-ce ni se cuoine nouă. In ceea-ce priveşte credinţa, cultura lor nu ne amestecăm. Cine vrea să fabrice din Şvabi Români, nu ştie ce vrea ! Minorităţile pot să trăiască în cercul lor îngust naţional, dar să intre în Frontul Românesc spre a dovedi că şi ele înţeleg drep­turile numerice ale Românilor. Şi să lupte în cadrele acestui Front pentru apărarea statului azi şi mâine.

Azi o săptămână la Bacău şi azi două săptămâni la Oalati am vorbit despre politica externă a României. Cu atât mai mult vreau să vorbesc aici despre a- cest lucru, unde am în faţă a- tâtea mii de ţărani luminaţi. Am spus că noi nu vrem să ne amestecăm în afacerile interne ale Franţei, dar nici Franţa să nu se amestece în afacerile noastre. Ca politică externă suntem cu Franţa şi îi suntem recunoscători pentru sprijinul, pe care ni l-a dat în trecut, sprijin pe care îl dorim şi în viitor.

Noi vom fi alături de Franţa viteazului Laroque şi a Crucilor de Foc. Cu Franţa Iui Leon Blum nu vom fi niciodată.

De asemenea d-1 Vaida re­levă noua politică a d lui Titu- lescu, care afirmă azi, după ce timp de 17 ani a făcut pacte şi protocoale, că înarmarea ţârii e o absolută necesitate.

Sunt însă lucrui i, cari trebue puse ia punct, intre ajestea iată unul: La Chişmău s e desbute procesul unui profesor Constan tine seu , care a participat la oi ai multe congrese comuniste şi are idei bolşevice, ce nu se potrivesc cu credinţele noaslre creştine.Orf, acest profesor predă ia facultatea de teologie dm capitala Basarabiei şi ei pregă­teşte pe viitorii preoţi ai nea­mului. Eu multe pricep, dar în capul meu de oalah nu poate intra acest paradox că un duş­man al credinţei, un bolşevic, un comunist, să fie profesor de reiig e, însărcinat cu pregătirea Viitoarelor generaţii de preoţi

Mal este încă ceva ce nu pot să pricep: Cum este per- ii is ca la un proces, ce §se ju ­decă în ţara noastră, după le­gile noastre, să fie aduşi mar tori din străinătate, dela Paris ?

Cum poate fi lăsat să vină în ţară să vorbească, în faţa unei Curţi marţiale româneşti, bolşe­vicii din Franţa ? Dar aceasta este o chestiune care, îi pri­veşte pe cei cari au azi răspun­derea guvernării. Ţin doar să amintesc că a venit ca martor în procesul acestui Constanţi nescu laşi, un domn comunist din Franţe, cu numele gingaş de L’Amour.

D-1 Vaida citeşte un pasagiu din depoziţia d*lui L’Amour, pa­saj ce a fost publicat săptămâna trecută în ziare.

In acest timp, foile din Să­rindar jubilează, ţopăind în ju­rul d-lui L’Amour, care nu s’a dat înapoi să ne insulte ţara. Presa din Sărindar tremură de grija democraţiei şi a libertăţii de opinii. Dar de ce nu se fa' treabă fo ile a c es tea : c e f e l de democraţie este în Rusia ?

Mai spun foile noastre, »de­mocratice" că noi să nu-i dăm fasole »Soia* Germaniei, căci aceasta va face din ea nitrogli­cerină pentru exp’ozibile. Eu mă întreb: Oare, dacă nu-i dăm noi, Germania nu va găsi în alte părţi ? Şi tot aşa şi cu pe­trolul, căci ei au reuşit să pre­pare benzină sintetică. Vasă• zică, noi să sărăcim de dragul democraţiei din Sărindar l

Insuş mareşalul Averescu, în- tr’un articol scris de curând, spune că nu Hitler ne-a cerut pacea dela Buftea ci Germania imperialistă de ieri. Dar în 1917, nu Rusia ţaristă ne-a părăsit în plină luptă, ci Rusia bolşevică de azi. Iată de ce însuş mare­şalul Averescu, care a semnat pacea dela Buftea, recunoaşte că Rusia lui Trotzki şi a lui Lenin ne-a dat lovitura de gra­ţie. Acum de curând, puţin a lipsit să facem o legătură cu Rusia, ca să i dăm voe să tran­sporte trupe, în cazul unui răz­boi cu Germania şi Polonia.

Poate să se spună multe des­pre Hitler şi Mussolini Un lu­cru însă rămâne bine stabilit: fără Hitler şi Mussolini, noi am ti astăzi o simplă provincie ru­sească.

Marele nostru Rege, cu prile­jul voiajului făcut la Londra, a declarat că România e stat pa­cifist, dar nu vrea pace cu orice preţ. Noi trebue să fim prepa­raţi şi gata să ne răsboim pen­tru apărarea idealului nostru naţional. Cuvintele Regelui sunt eoanghelia politicii noastre ex ­terne.

Şi acum, ca încheere, nu pot decât să doresc marelui nostru Rege, să aibă un popor înche­gat sufleteşte şi o armată în­zestrată cu toate cele necesare, care să dea o expresie deplină a gândurilor sale. Doresc tot­odată, ca acest bărbat de mare valoare, care este Regele nos­tru, să trăiască până la adânci bătrâneţe spre a şi vedea ţara înflorind. (Aplauze şi urate pre­lungite)

Cuvântarea d-lui C Aughe- lescu .

Primit cu aplauze, d*l C. An ghelescu, fost guvernator al Băncii Naţionale, spune în re zumat: Noi durem ezi o iwptă pentru respectarea nea muhi ro

mânpsî. Vrem ca Românii să fi stăpâni în tara lor. Vrem ca a* tat capitala tării cât şi toste o- raşele din România să fie cena tre româneşti. Stăm în fata a două pericol? mari: bolşevismul şi războiul. Spre a eşi învingă- tori trebue să na înarmăm su­fletul şi pe de altă parte să ne înzestrăm armata. Vrem sâ în­făptuim ceeace vrea marele şi înţeleptul nostru .conducător dr. Alex. Vaida-Voevod.C uvântarea d-lui prof. Mihail

Şerban .D l prof. Mihail Şerban, fost

subsecretar de stat, rectorul Aca- demiei de Agricultură din Cluj, spune îii rezumat următoarele: Frontul Românesc nu e un nou partid, ci o organizatiune, cere va aduce reînvierea românis­mului. Nu suntem partid ci un mare front Noi reprezentăm na­ţionalismul în marş, naţionalis­mul activ. Acum ori niciodată trebue să intrăm în drepturile noastre.

D iscursul d-lui dr. Voicu Niţescu.

D*t dr. Voicu N.ţescu, primii cu aplauze, începe cu dictonul:„Tot B inatu-iFrunce&Văscoleştestrălucitoare pagini din istoria neamului nostru, spunând cS istoria ne îndreptăţeşte să ficn stăpâni pe această tară. Frontul Românesc este cruciada naţiu­ne! române, pentru dobândirea drepturilor de stăpânire a aces­tui pământ, cu toate bogăţiile pe care le are. D sa mei spune că numai prin desfiinţarea trus­turilor şi cartelurilor vom putea creia meseriaşi rorr âm şi că numsi astfel vom putea pune mâna pe oraşele ţârii» azi în­străinate.Expozeul d-lui D. R, Ioani-

ţescu .Primit cu aplauze, d l D. R.

Ioanitescu face un lung expozeu asupra situaţiei politice interne, sccţând în relief contribuţia ideo­logică a Frontului Românesc pentru rezolvarea problemelor la ordinea zilei. D*sa aduce mul­ţumiri tuturor participanţilor la această mare adunare şi mulţu­meşte în acelaş timp organiza­torilor în frunte cu d-nii: Dr» Coriolen Băran, dr. Li viu Cigă­reanu, dr. Adrian Brudariu etc. Mai deperte d sa prezintă o mul- t me de date statistice csupra străinilor, cari s'au încuibărit în diferitele ramuri de producţie» precum şi în profesiunile libere. Pentru înlăturarea tuturor greu­tăţilor, cari apasă umerii ele­mentului românesc din t*ra asta, d sa spune că se cer numai două conditiuni: cinste şi con­ştiinţă românească.

A doua adunare în sa la fabricei de b ere .

Grădina fabricei de bere fiind neîncăpătotre, o mare parte din participanţi au pătruns în salafestivă a acestei fabrici. Aci a* dunarea a fost prezida,ă de d-l Adrian Bmderiu, vice*preşedin­tele organizaţiei Frontului Ro­mânesc dia Timiş Toroniai. Iau cuvântul d l Emil Haţiegami, de­canul facultăţii de drept din Cl'îj, iîr. Coriolan Băran, Const. Ai jia , George 3 cu Şiefăneşii, prof,

Ancuşa, protooopul Cioroianu, Oârda Gheorghe, apoi d-l Vaida* Voevod, care a fost sautât la apariţia în sală de către d l Adrian Brudariu.

Cuvântarea d-lui Em il Há­tié ganu. ,

Primit cu nesfârşite aplauze, d l dr. Emil Hdjieganu, fost mi­nistru, aduce salutul orgjniza (iei dm capitala Ardealului D sa spune că nu minoritarii sunt vi* no veti de siarea de inferioritate tn care ne eflămnoi Românii In propria noastră tară, ci cozile de topor ceri apar din rându* rile nocstre şi se pun in slujba duşmanilor noştri de totdeauna.C uvântarea d-lui 'dr. C orio-

lan bfiran.D l dr. Coriolan Băran, s :cre*

tarul gtnerai al Frontului Ro mânesc din Timiş- Torontal, face

Pagina 2 ________________

— Urmare. —Problem a străin ilor ş i a m ino­

ritarilor

Unul din multele [motive im* portante, care au determinat con* stituirea „Frontului Românesc*, este şi problema străinilor veniţi la noi în tară pentru a exploata diversele bogăţii ale acesteia, precum şi minoritarii cari în momentul unirii s’au găsit aci.

Sufletul nostru este adânc In* durerat în faţa realităţilor ce nu suferă nici o desnrnfire. Majori­tatea bogăţiilor tării noastre se găseşte în mâni străine sau mi­noritare. Şi în sânul întreprin­derilor, care exploatează aceste bogăţii, Românii nu-şi găsesc nici o aplicare. La porţile celor mai multe s’a înscris firma »Nu­merus nullus pentru Români.

Cândva, fPetre Carp spunea că Românul se naşte bursier, trăeşte funcţ onar şi moare pen* sionar. Oficiile de stat, cele ju* deţene, ce!e comunale şi cele ale diverselor instituţii publice sunt supraîncărcate de funcţio­nari.

Cei cu diplome noui sau cei cu studii întrerupte nu-şi mai pot găsi o aplicare pe nicăeri. Problema se pune cu toată pu* terea. Ce se face cu această nesfârşită lume deţinătoare de diplome şi care nu-şi poate câş­tiga existenta?

Toate turburările sociale sunt provocate în bună parte de inte­lectuali şi mai ales de către cei cari nu-şi gSsesc o întrebuinţare.

Sf. Ieronim într’una din învă­ţăturile sale ne aminteşte, că un oarecare păgân învăţat, numit Py'hagora, rânduiseca învăţăceii săi în fiecare zi să se gândească bine la următoarele întrebări : «Ce am făcut, cum am făcut şi cari datorii nu le-am îndeplinit*? Prin acest mijloc învăţăceii săi se disciplinaseră în aşa fe’, în­cât duceau ua trai curat şi mult ferit d* fărădelegi.

AstSzi, când Mântuitorul I*us Hfiitos este în mijlocul nostru şi prin învăţătura Sa ni se lumi­nează cărarea vieţii spre fân* duieli mult mai înalte, fiecare este dator a şi Ispiti cugetul său şi mai vârtos acum, in vremea postului, să fie cuprins de o pă rere de rău şi o adevărată că­inţă pentru cele ce a greşit. Sf. Tertuluian ch*ar spune despre aceasta că «nu este alt ban, pentru care păcătosul ar putea răscumpăra harul lui Dumnezeu decât părerea de rău şi căinţa*.

Astăzi, când mulţi creştini, deşi

an călduros apel in solidarita­tea bănăţeană şi ridică cuvinte de protest în contra aşa numi­tului f ont democratic, care sub protecţia armatei a încercat să impună baroului timişorean o conducere minoritară. D-s* cere bănăţenilor să se înscrie în Frontul Românesc, care va şti să ridice elementul românesc la nivelul ce de fapt i se cuvine.

închiderea adunării. Ban­chetul

La orele 2 adunarea a luat sfârşit, in cea mai perfectă ii nişte şi armonie. La orele 2Va a avut loc în sala restaurantului Jurma din cetate o masă co mună, cu care prilej d 1 Veida Votvod a ridicat un pahar, în aplauzele şi uratele celor pre­zenţi, pentru M. S. Regele Ca- rol al IMea.

de dr. Voicu Nifescu.

O spune şi o recunoaşte aceasta şi marele Duce Alexandru Mi* hailovici, vărul fostului Ţar Ni- colae IMea în importanta sa carte: Qaund j ’étais Crand Duc.

Nici o dreptate din lume, nicio lege a universului, nici trata­tele internationale, nici faimosul iratat al minorităţilor, nici aşa de des pomenitele hotărâri dela Alba Iulia, nici Constituţia noas­tră, nici una din toate acestea nu prevede privilegii pe seama vreunei minorităţi.

Toată lumea cu bun simt şi judecată morală socoate drept lucru firesc ca majoritatea ori cărei tări civilizate, organizata să-şi întocmească şi aranjeze cât mai bine rosturile sale de viată. Ţ ra sa creiat şi s’a închegat prin această majoritate.

Ea are deci nu numai dreptul dar şi datoria de a-şi asigura fiinţa de aşa fel, încât ea să dea garanţia de existentă şi de per­petuitate a patriei.

Fără a propovădui ura împo­triva cuiva, dar în datoria ce o avem fată de noi înşine ca şi băştinaşi ai acestei tări şi ca susţinători ai ei, fără a împie­deca pe celelalte neamuri aşe­zate din vechime între hotarele României de a-şi întocmi viata lor cu mijloacele îngăduite de legile tării, noi înţelegem ca să utilizăm fără tocmeală întreaga for|ă de stat, toate mijloacele de realizare cu care acesta este înzestrat de cei cari i-au dat ftintă şi tot ce însemnează pu­tere şi organizaţie judeţeană,

eflă aceste învăţături atât de Iu*

I minate şi totuşi zic .lasă că mai am timp să mă căiesc*.-, acea­stă conditiune a mântuirii fiecă­rui păcătos este neapărată tre­buinţă. Păcatul este şi el o boală şl anume o boală rea a sufla­tului. Ş) după cum la o boaiă trupească ii cau)i dela început un leac pentru ca să scapi de moertea trupească, tot aşa mai vârtos clnd sufletul i|f este bol­nav şi ros de nenumărate pă* cate, se cuvine ca să stăruieşti după leac. Acest leac tămăiui- tor, care scoate pe păcătos din chinul fărădelegilor este conş i* inja trează şi căinţa adevărată.

Cre şt inul, care nlzueşte pe ca - ic a îndreptării trebuie să simtă deosebită durere pentru alune­cările sale şi adâncă întristare a inimii. Atunci câinfa, care este rodul judecitii drepte a unui pă­cătos, produce în sufletul chinuit acea însănătoşire mântuitoare care scoate pe om din moartea cea sigură a păcatului. Desigur

rOAZETA TRANSILVANIEI

comunală şi de orice alt soiu, pentru a întări elementul româ­nesc şi pentru a-i procura aces­tuia fireasca justiţie socială, de care a fost privat mereu în cur­sul veacurilor, ridicându-1 cel puţin la nivelul cultural, social şi economic, la care se găsesc minorităţile noastre.

Cunoscători desăvârşiţi ai tu­turor colectivităţilor minoritare dela noi, ostaşii «Frontului Ro­mânesc* vor şti să găsească li­niile, pe cari mergând vor reuşi să aşeze pe fiecare pe planul său, iar naţia românească în scaunul ei de stăpână, indiscu­tabilă a acestei tări. Aceasta, încă odată: fără ură, fără şovinism, — Românul, se ştie, prea e tolerant— dar cu toată hotărârea.

Numerus Valachicusva trebui să fie aplicat în toate întreprin­derile, care exploatează avutul românesc, dobândit şi păstrat cu sânge şi os românesc. Spe­răm că în România Mare iobagii de altă dată trebuie să se simtă şi să devină ş» ei Români. In dieta dela Alba-Iulia, din 1701, oligarhii strânşi acolo au ţinut să redacteze şi să trimeată îm­păratului un protest, în care în­tre altele se spune şi această profeţie: „şi să dea Dumnezeu ca nu cumva naţiunea aceasta barbară şi producătoare de co­pii să se înalte după un timp oarecare spre a răsturna cele­lalte naţiuni 1*

Iar în dieta dela 1744, ţinută la Sibiu, aceiaşi oligarhi ai die­tei, într’un memoriu adresat îm­părătesei Maria Tereza, cereau cesteia „să apere tara de un rău atât de cumplit, adică de eman­ciparea poporului român*.

Profeţiile făcute, s’au împlinit, „moşnenii moşiei Transilvănene, cum le zicea Românilor din Ar­deal dârzul cpiscop Inocentiu Micu Clein, au redevenit, alături de fraţii lor din celelalte t’nuturi ale tării Româneşti, cetăţenii liberi şi stăpâni „din timpul lui Traian*, cum îi place să accen­tueze aceluiaş episcop. Şi se sforţează pentru a ajunge la mai mult decât o simplă emancipare şi alături de marele număr al celor ce au reuşit prin vitregia veacurilor să şi păstreze limba şi legea, să cheme şi să aşeze în mod organic şi acea majori­tate de oameni din timpul se­cuimii, care cândva a fost ro­mânească şi care şi-a pierdut graiul prin sila stăpânitorilor de altădată.

— Va urma. —

Cetiţi şi răspândiţi (JazAts T r a n s ilv a n ii

Sfinţirea Ciminolai C. F. R. Braşov.

Duminecă, în 29 Martie a. c. cu o deosebit) solemnitate, s’a sfinţit şi s'a inaugurat noul local al Căminului C. F. R. din Bra­şov, Str. Grădinarilor N\ 9, in prezenta autorităţilor superioare C. F R. din Bucureşti şi Braşov, precum şi a autorităţilor admi­nistrative şi militare din loca­litate.

La ora 11.30, cu un tren mo­tor special au sosit dela Bucu reşti d-nii: Cezar Mereută di* rector general cfr„ C. Panai- topol şl I. Macovei subdirectori generali împreună cu directorii şi alti conducători superiori ai administraţiei cfr. La Intrarea trenului In gară, fanfara Că mi* nului cfr., dirijată de şeful ei d-lI. Criste seu, a intonat marşul ceferiştilor; iar în sala de re­cepţie d-l insp. Borzea a urat înalţilor oaspeţi bun sosit. S ’a format un impunător cortegiu, cu un grup de »Juni albi* din Scheiu in frunte cu fanfara Că* minuluf, parcurgând principalele străzi pân3 la noul Cămin.

Preoţii ort dr. N. Stirghe, dr. P. Dtbv, N. Furnică şi C Muş- b a au of c at servtcul pentru sf ntirea localu'uf.

Seria cuvântărilor a d esh 'so dr. N. Stinghe după care, într’o atmosferă însufleţită, a urmat cuvântările d lor: ing. C. Po pescu, ing. Pelicude, ing A. Hosu in numele AGlR.-ulu), insp. controlor Alexandrescu preşe­dintele Căminului, dr. T. Prişcu preşed. comisiei interimare a Municipiului Braşov şi Cezar Mereută dir. gen. al cfr.’ului. La urmă părintele N. Furnică a în mânat reprezentaţilor oficiali tătilor ca amfntire câte un buz­dugan, din partea Junilor cefe­rişti.

După această solemniiate, a avut loc la Cercul Militar, un banchet la care au luat parte o numeroasă asistentă in frunte cu d nii: I. Nan prefectul jude* tuiut, general Rizeanu comen dentul corpului V , genere 1 Va- siliu, dr. T. Prişcu preşed oom. Interimare a oraşului, etc. etc.

Au rostit cuvântări d-nii: ge­neral Rizeanu pentru M. S. Re­gele, ing. insp. gen. Frâncu, Alexandrescu preşed. Căminului, sub-dir. gen. Macovei şi Panei* topol, încheind dir. gen. Mereută. Masa a fost servită de d-l M. Popa proprietarul restaurantului »Transilvania*. In tet decursul bandutului orchestra Căminului cfr a dtlectat as stenfa cu arii nationale.

Seara la ora 9, a avut Ioc în sala Căminului un concert dat de orchestra simfonică a Cămi­

........■".................................—

nului cfr., compusă In major** tate de diletanţi, sub conduce* rea dirijorului Cristescu. Boga* tul program cu diverse bueäß alese a fost bine executat, iar asistenfa a felicitat pe execu­tanţi şi dirijor cu frenetice a- plauze.

După concert a urmat dans. Cu această ocazie ţinem să fe­licităm Comitetul aranjator al Căminului in frunte cu harnicul preşedinte d l A'exanerescu.

R. A.

vr 2 6 -1 m

„Renortajnl şi am ióta"Conferinţa d lui I Drago, dl-

rectorul general al Presei dia Ministerul de Externe, ţinută Du­minecă în sala Camerei de co­merţ industrie din loc, a avut un frumos succes. A’êt numele conferenţiarului cât şi subiectul conferinţei »Reportajul şi anec­dota*, au fost puncte de atrac­ţie, în fa{a cărora publicul nu putea să no răspundă aş» cum a răspuns. Sala a fost arhi- plină de escultőttti, public şi mu't şi select, care e urmărit pe conferenţiar cu setea omului dornic de a auzi şi învăţa.

Bun cunoscător al tainelor gazetărie), conférer tiarul a ară* tut in mod sugest v, dar real. raportul dintre gaz tă, gazetar şl cetitor, demonstrând atât binele cât şi pariee, nu arareori, rea, cu care gizetarul, — silit pe deoput? de nevoile comerciale aie ziarului, pe de a ta de pro­priul său hiptrzel de senzaţie, tar altădată de gustul publicului— îşi serveşti cetitorii.

A fost o conferinţa care prin felul expunerii şi exemplele cu care a fost ilustrat1, a ţinut tot timpul încordată, dar nu îngreu­iată atenţia ascultătorilor. O lecţie cu folos atât pentru pu­blicul mare cât şi pentru gaze* Lnl, cori au fo&t de fată.

Buletinul Politiei.Furt. In ziua de 29 Martie a.

c autori necunoscuţi au intrat cu chei potrivite In biroul co* mercial din sir. J . C. Brătianu Nr. 62, de unde au furat o ma­şină de scris în valoare de lei 18000 lei şi un val de stofă de haine.

•

Intoxicare. Calfele de tâm­plar Tuik loan şi David Albert din comuna Ghimbav, au roda* cat slănină cumpărată dela mă­celarul Schmitz Petru din Ghim* bav, după care s’au intoxicai, la stare gravă ambii au fost in­ternaţi în spitalul Gh, Mârzescu, iar slănina confiscată a fost tri­misă Serviciului Sanitar.

nesecat de viată, din Hristos. Iată deci, după un serios rechi* zioriu al conştiinţei tale şi o solemnă mărturisire de regret, te ridici izbăvit ca să trăieşti cu adevărat viata.

Cercetează-te deci iubite ce* ii tor şi căieşte te de fărădele* glie taie, ca in fata Mântuitoru* iui, pentru tine şi pentru toß păcătoşit răstignit, să lai iertare. Să te îmbrăţişeze şl pe tine ca pe fiui cel ră âcit, care că adu* se cu amar s’a întors la tatăl său şi cerflndu I iertare s’a ho­tărât la o viată nouă. Deci :

Jndreptează-fi mintea spre Hristo s,

Dreptate şi adeuăr;Câinfa unui păcătos E sărbătoare ’n cer*.

P r. Al. F I

A A * t * â A A A * l A

Ciorapii de mătases ’au ieftinit

laFRANCI 5C GROSS Str. Regele Caroi 38.

129 2 - 3 (in curte)

V f ▼ v v v v v v v v v

In vrem ea postului

şi iertareaceastă durere adâacă, ia care întreagă căinţa omului se tre* zeşte şi însetează după îndrep­tare, prilejuieşte acea luptă îm­potriva păcatului, care face din om acea fiinţă aleasă, încunu­nată de toate virtuţile creştineşti. Maria Egipteanca, acea virtuoasă creştină, cere prin căinţă ad*ncă şi adevărată a spălat puhriui păcatelor, ne dă mărturia că a* devărati căinţă spală păcatele cele mai grele şi aşează pe cel ce era păcătos chiar in rfiniu rile sfinţilor. Ch ar şi la »denia* de Miercuri seara în canonul lui Andrei Criteanul, printr’o műimmé de pilde se arată atât de sigur că leacul cel mal po­trivii pentru boalele sufleteşti este căinţa.

Voi, creştini iubiţi, cari In preajma sf. sărbători ale lavterii Domnului cetiţi acestea, indem- nati vă conştiinţa voastră spre cercetare de sine. Desigur ni meni nu este lipsit de păcate in lumea aceasta şi ţ de aceea spălati-vă fiecare de murdăria păcatului, care îneacă si fi tul vostru. Căit! vă sincer de fără­delegile ce le-ati sărârşit, lëpô dafi starea voastră de păcat şi alergaţi cu bună smerenie spre

scaunul de mărturisire, care vă aşteaptă în fata icoanei Mântui* torului şi acolo uşuro{i*vă sufle­tul vostru. Intrebati vă fiecare cea)i făcut, cum at! făcut lucrurile voastre şi ce ar trebui să faceţi ca să mergeţi pe cetea dreaptă, luminată de învăţăturile Mântui* torului nostru Isus Hristo s şi mî rturisiti'vă Domnului

In fata preotului slujitor şi a duhovnicului tău, în prezenta ne­văzută a iul Dumnezeu Fiul, mărturiseşte ti durerea ta s fie- tească. Arată-ti căinţa ta şi mai pe sus de toate hotărârea ta de a te îndrepta şl a nu mal greşi, in dorinţa fierbinte de a face in toate numai voia Domnului. Şi mă voiu duce la tatăl meu şi îi voi zice : »Tată greşit-am la ccr şl înaintea ta....* era sus­pinul căintii fiului păcătos îa pustiul arzător al neorândieliior şi dacă eşti chiar mai pufin vi novat decât el, zi şi tu aşa.

Atunci vei ieşi de sub patra fir un om nou, care nu mai tră­ieşti pentru păcate ci pentru Hiisto«. Viata ta ca după o boaiă îndelungată in chinurile unei nopţi fără sfârşit, se ridică ia lumina izbăvitoare a unor zile, In care te adapi din izvorul cel

htliiu Fitilii Mira

Nr 26 1936 OAZETÀ TRANSILVANIEI PagiM S

I

La 4 Aprilie terminam cu vânzarea ieftina de Paşti

G EO RG F O IT H & Co.Strada Regele Carol Nr. 22.

P in pildele altora,

,iimse legiferează în CehoslovaciaZilelefrecule parlamentul ceho-

ac, deşi un parlament cU> erai, a votat o kge, pr n care prevede pedeapsa cu moartea >tra cei dovediţi că au să

irşll fapte de spionaj contra olul

Acom e în öregeire o nouă ge. 0 * i un timp populaţia de frontié'e s e plânge de lipsa siguranţă, de unele atacuri şi

mulţumiri provocata de con* uirea laolaltă a cetăţenilor de onaltâţî diferite. Cu elte cu te, e vorba să se s^mtă la ntiere pre?è f i auto’itét i sta

nlui, forja or dinei intre cetăfenii i din diferite motive c » u i sS

prtjuditii concetăţenilor : In acest scop senatorul

Dofaci a prezentat parlamentului proect de 1 ge cu următorul {laut:

„Legea in legătură cu terito lie de frontieră îşi întinde d.s

(iile ei asupra jud ţe ljr a* pe granule statului şi a

r in directă legătură cu a* stea. !n aceste regiuni forja lică e îndeplinită de stat, iar

nici când e încredinţată co* elor sau rorporefiilor, con*

cètortf acest >ra sunt de sem­it de stat. Imobilele de p e ntiere nu pot f i stăpânite de- de cetäfemi cehoslooaci, de

sooalit «file juridice, asociaţii, Ísiiíúte şl întreprinderi îa care I participă nici un stre r. Excepţiile sunt admise numai guvern. Toate aceşti bunuri

obile pot fi cumpărate de stat. regiunile de frontieră pot o* pa slujbe la stat, sau exer- } profesiuni particulare numai Stenii statului cehoslovac. Ex p|iile sunt admise de guvern aceste regiuni e permis să arboreze num A drapelul sta*

lui cehoslovac, sau alte stea* ia culorile drapelului na-

al. Măsura aceasta nu se feră la drapelul autorităţilor, e reprezintă un stat oarecare teritoriul cehoslovac.

In fine, căile ferate, întreprin­deri importante din punct de

sre militar, ca uzineie elec- ce, canalizarea apei ş. a., vor concesionate numai cetăfe*

cehoslovaci*.

S’a interzis praciicaghicitului, chirom antiei ş i a

ştiin ţelor oculte.

Consiliul de miniştri a decis interzicerea re prezenta Jiu nilor spect icolelor, demonstratiunilor, şedinţelor, etc., în legătură cu magia sau ştiinţele oculte, ca: sugestia, hipnotismul, spiritismul, metapslchismul, telepatia, f-kl- rismul, chtromancia, psichografia, vrăjitoria, prezicerea viitorului, etc.

A fost interzisă deasemenea reprezenter<ia filmelor cinema* tografice în care se desfăşoară acţiuni din domeniul magie’, o cuitismului sau ştiint fico-metap- sihic, ori din domeniul fanteziei maladive, în contradicţie cu realitatea faptelor petrecute în natură.

Nu vor mai putea fi prac­ticate în mod puctic ghicitul, chiromancia pih chografte, pre­zicerea viitorului, etc.

După ecelaş jurnal persoa* ne le necalificate şi deci, inco* patente, nu vor putea imprima şi pune în vânzare publicatiuni (reviste, broşuri, etc,), relativ la magie, ocultism, spiritism, etc.

Acest jurnal al consiliului de miniştri, a fost publicat în »Mo­nitorul Oficial" de alaliaeri.

S’a deschis S-a deschis

Vezuviul în activitate. Vul­canul Vezuviu a Intrat în acti­vitate ca îa tofi anii la această epocă. De data aceasta însă fe* nomenul a luat un caracter mal grav decât altă dată.

La baza craterului central s’a produs o crăpătură. Se pare că întreg conul eruptivere tendinţa de a se dessgrega, înlesnind scurgerea unei cantităţi de lavă mai mare decât altădată. Până acum lava s*a şi urcat cu 300 de meiri in interiorul craterului mare.

Se înregistrează uşoare cu­tremure subterane, însoţite de bubuituri, de erupţii de lavă şi de vapori,

Specialiştii cred că totuşi lo­cuitorii din regiune nu sunt a- meninjati de nici o primejdie.

i njn S ’a pierdut permisul de Ari/ii circulaţie pentru bicicletă Nr. 3728 Br. marca Puch emis de Chestura Politiei Braşov pe numele Inge Schmutzler. II de­clar nul şi fără valoare.

141 1 - 1

Atenţiune ! Atenţiune !

134

Cel mai ieftin şi mai bun izvor de îmbrăcăminte pentru dame, domni şi

copii, la firma

.GLORIA“E. P1TICAR1U

Strada Regele Carol II. Nr. 8 (fosta Porţii, Casele Sabadeanu)

Hainejgaia. Confecţie proprieP rim esc ş i com enzi

1—1

magazinul de sticlărie şi porcelanărie precum şi sucursala

F I S C H E R ,biaecünosôut în ţara întreagă.

B R A Ş O V , Strada Regele Carol 29.Telefon 1 0 - 1 7

P reţuri ieftine.

Telefon 10—17

M are asortim ent — Serv iciu conştiincio s .142 1 - 5

o t t o m osmSubofiţerii Comandamentului

Corpului V. Armată au ttaut să sărbătorească în restaurantul „Transilvania" printr’o egapă co* legială pe camarazii lor : piut. major Lepădatu Constantin, plut, major adm. Pop* seu Florea şi plut, meior adm. Pavalaşcu Ohe orgh?, cu ocazia eşirei lor la pensie,—agapă la care au parii- cipat d nii lt colonel Efrimescu Şeful de Stat Major a Corpului V. Armată, maior Bănescu Sub şeful de Stat Mtjor, int. lt.*colo* nel Eftimescu Nicolae Subşeful Serviciului Intendentei şi alti d-ni ofiţeri din Comandament.

Cu acest prilej s’au ţinut nu* meroase toaste. D l lt-colonel Efrimescu a închinat în sănăta­tea M. S. Regelui şi în onoarea d lui general Rizeanu, Coman­dantul Corpului V. Armată, adu* clnd apoi elogii sărbătoriţilor. Plutonierul major techaic Bujor Constantin iniţiatorul serbării, a adus mulţumiri d-ior ofiţeri, cari i-au onorat cu prezenta lor, pre­cum şi omagii să; bătoti|ilor pen* tru serviciile de credinţă şi de­vei iment ce au îndepliüit în ac­tivitate. D i maior Bănesou evi­denţiază rolul important al sub of*terilor. D-nii piut. maior Le> pâdatu şi Popesou Elor ea, vă* dit mişcaţi, au mulţumit pentru sărbătorirea lor.

S’a petrecut într'o atmosferă de adevărată frăţie ostăşească.

So licitatorii de paşapoarte rom âneşti — precum ne co munică Chestura Politiei — vor achita pe viitor numai suma de 1 i 500 ,taxă de turism,fără a se mai p ăti diferentele de l<i 300 pentru însoţitor?, întru cât acea stă taxă se va pere« pe pe vii­tor numai la paşapor rlele colec­tive, care vor fi eliberate numai de Ministerul de interne.

Schimbaşişi

premilitariveniţi să faceţi foto- grafïi(frumoase, cu pre­

ţuri modeste laFOTOGRAFUL

„ C A R M E N “BRAŞOV

Str. Voevodul Mihai 25Telefon 731

144 1 - 3

Situaţia vitregă a subofiţerilor pen­

sionariDela Sucursala StibofferHor

Pensionari*Braşov primim spre publicare următoarele:

Fată cu situafa vitregă ere* iată subofiţerilor pensionari, prin noul proect de lege, ce se in tentionează a se pune pe biroul Camerei şi Senatutui, în folosul unei părţi din pensionarii mi­litari, fără a îngloba în acest proect şi massa sub of terilor pensionari, Sucursala Braşov a Ualunei Subofiţerilor Pensionari din Ro<nânie, cu Sed ul în Cra­iova, învită toată suflirea de pensionari subofiţeri din oraşul şi judeţul Braşov, din ori şi ce formaţii sau societate de sub­ofiţeri, să ia parte negreşit la adunarea generală ce va avea loc în restaurantul »Mielul Alb* din Str. I. C. Duca, (fo*t Str. Lungă, vis-à vis de Cinemato­graful ,Astra"), unde trebue luate hotărâri în majoritate.

Adunarea va avea loc Dumi­necă, 5 Aprilie a. c. la ora 8.30 a. m, iar dacă nu va fi prezent numărul recerut, de membri, se va t ne la 9.30 cu orice număr de mtmbri.

Intre punct ale obicinuite la ordinea zilei se v i discuta şi chestiunea de arzătoare impor­tantă, a pensiilor militare în le- gât urâ cu noua majorare a pen-, siilor privitoare ia d nii ofiţeri

Sunt stăruitor rugaţi a lua oe^t* t«tt membr*1, fiind de

luet hotărâri foarte urgente în legătură cu situaţia grea ce li s a creiat.

BilMIBI PRACTICEpentru Sfintele sărbători Vă rugăm a Vf le procura dela s i n g u r a f irm i

rom ânească

Drogneria „APOLLO“Str. Voevodul Mihai No. 9

(lângă Cinema Capifol)Foarte bfne asortată cu articole de droguerie, parfumerie fină, cofrete, surprize şi a p a r a t e

fotografice.Cu mu’tumiri

Mih. şi FI. Iordăchescsr 145 1 —3 farmacistă.

SK? '

E lucru ciudat :Am îotrat murdar,Şi am eşit curat!D v. puteţi ptr. putini b an i, a curAti ei vod*) l *

C u r ă ţ ă t o r ie c h im ic A şl b o la n g e r l f c , , K R I S T A L Y "

BRAŞOV, Str SFT. IO AN No.«. Str. Barit!- o* „ c , („ihj M3niu OL

Acolo, unde s’d făcut împrejmuirea cu cârnatii acolo este prăvălia lui

Î O S I F K O N Y Amezelar şi măcelar.

Cu prilejul concursului de vitrine acestS prăvălie a obţinut primul premiu

Şi d<voastră câştigaţi, dacă cumpăraţi aci, căci vă puteţi apro­viziona întotdeauna cu carne proaspătă şi mezeluri,

fiind serviţi cu atenţiune.Şuncile de P aşti să le cumpăraţi necondiţionat dela noi.Str. Hirscher Nr. 1 Telefon 901. Str. Lungă Nr. 93. Telefon 902

132 3 - 6

A V I Z A V I ZAbsolvind cu succes C ursu rile A cadem iei rom âne de cro ito rie d n bu cu reşti insuşin- du*mi cele mai noui cunoştinţe din domeniul

: a r t e i c r o i t o r i e i :

I m i-am reluat activitatea de cro ito r în atelierul meu * ; din Strada Regele Carol Nr. 25 eta j /. : —:

Rog onor. clientelă să-mi dea preţiosul concurs.

Cu distinsă 5 timă

PETRU STOICAAbsolvent ai Academiei române de croitorie

1 0 1 B raşov Str. R egele C aro l Nr. 25 et. I. 3 —3

r

4 OAZETA TRANSILVANIEI Nrr 26—1956

: DupS lungi audieri şi desba- icrî, cari au [ţinut încordată £« ten(la intregei lumi româneşti, Consiliul de războiu din Chişi- nău s a pronunţat în procesul comuniştilor, tovarăşi al prof. Con stantiaescu Iaşi.

Condamnarea exprimată prfn «entinia adusă, a produs o în­dreptăţită satisfacţie în întreaga opinie românească.

Era şi natural. Desiănţuirea puternică a suflului de refacere naţională, pornit cu atâta tărie 2n ultimul timp de către mişcă* file de dreapta, deschisese ochii tuturor celor îngrijoraţi de de* zastrul ce însemna, pentru nea­mul românesc,” munca suboer• ş ioă a comunismului, sprijinit d e acţiunea atâtor e'emente şi organizaţii oculte din fard. Lu­mea era şi este convinsă că orice încerce re de justificare a acţiunei ce lor-ce propovăduesc «credeul roşu“, nn poate fi pri- vită decât cri drept o dovadă de inconştientă ori o criminală încercare de a acoperi inten­ţiile inimilor lipsite de dragostea de neam şi tară.

Societatea studenţilor ingi­neri-a grono mi din Cluj a înje* Ies fcă elimineze din sânul său pe acei m* mbri, cari însem­nau m icrcbi distrugerii bolşe vi&te. Şi bine a făcut ascultând glasul inimei româneşti, care le cerea acest lucru.

La fel au cerut şi alte orga- nzaţii pătrunse de chemarea datoriei româneşti. Asociaţia studenţilor teologi din România s a făcut ecoul credinţei stră­bune, când a cerut condam­narea profesorului Constanti- nescu şi depărtarea acestuia dela catedra, menită să apere această credinţi.

Amestecul nechemat al inter* naţionalismului din Franţa, re­prezentat prin misterioasa figură a tînărului domn Lamour, — care

e departe de a reprezenta ade­vărata opinie a Bran tei franceze— venit săvşi spună cuvântul de apărare fată de acuzaţii a* cestui proce», a avut tocmai efectul contrar celui contat de iscoditorii acestei farse. A a* prins şi a revoltat şi mai adânc inimile româneşti, conştii de în drăzneala unui fapt atât de ne­socotit de a te amesteca în chestiuni interne ale unei tări.

Desbaterile procesului dela Chişinău şi mai ales bucuria stârnită ds pronunţarea sen* ţintii« au făcut dovada sănătăţii sufleteşti a neamului românesc şi a tăriei piedestalului pe care acesta ş'*a fixat credinţ* stră­moşească.

El a strige t ui< 8 odată distru­gătorilor ctednjei iui

Pe-aicea nu s e trece 1m

lată sentinţe adusă alaltaer de Consiliul de războiu din Chişinău:

Constantine seu-laşi a fost con­damnat la 2 ani şi 6 luni în­chisoare, 20 mii lei amendă şi10 ani interdicţie.

E iea Diner la 2 ani şi 6 luni închisoare, 50.000 lei amendă şi10 ani interdicţie.

Daoid Feierstein la 2 ani în* chisoate, 15 mii lei amendă şi10 ani interdicţie.

Rabinooici Feiga la 2 ani şi 6 luni închisoare, 20 mii Iei a- mendă şi 10 ani interdicţie.

Braşooeanu Mihoi la 2 ani şi6 luni închisoare, 20 mii iei des­păgubiri şi 10 ani interdicţie.

Zoltán Grigore la 3 luni în* chisoare, 5000 lei amendă şi5 ani interdicţie.

Rozenberg Paulina şi dr. De­re vi ci au fost achtdfi.

Deasemenea toţi au fost con­damnaţi să plătească în mod solidar suma de 300.000 lei des­păgubiri,

0 justă revendicareDe aproape nouă an! de zile

de când am primit treapta înaită a preoţiei şi a îngrijirii de su­flete, misiune pe cât de înaită pe atât de grea, din cauza ad versi (éji ior timpului, nu a fost an şi nu a fost o calculare a a^a ziselor „bugete nereaie" ale sta* tului, în care să nu ni se ciun­tească bietul nostru sprijin ma teriai pentiu munca noastră mi- sionsrè. De fiecare dată, noi preoţii, am fost printre primii cari am suferit nedreptăţile materiale şi nu am fost număraţi, aproape nici odată, printre aceia cărora li-s*ar fi îndeplinit doleanţele la cererile stăruitoare ale lor.

Şl fiindcă azi, după atâtea pro misiuni efemere, am rămas ia* răşi In situet>a celor irai nein- însemnaţi slujbaşi ai statului şi n ise pregăteşte pe anul ce vineo sltiiefte materiaă care sugru­mă iot elanui i>o»tru şi toată puterea de muncă in educarea societăţii, punem îndreptăţită în trebare : De ce toate acestea ? D e ce preotimea nu este ascul lată? De ce ,să rămâie ea la nivelul celui mai umilit slujbaş al unei agenţii de percepţiei D e ce bietul misionar, care tine sufletele şi conştiinţa atâtor oa­meni revoltaţi de răutăţile vremii să nu’şi poată creşte copiii ia şcoli şi cei din regiunile mai sărace să îmbrace surtucul mi zeriei şi să-şi plângă, deodată cu mângâierea credincioşilor lor, mizeria şi sărăcia ?

Justificările cari se spun arii, se de?, multe, fie de economie bugetară sau de ordin mai înalt In răspunsul, ce s’a dai de cătrfi d 1 ministru de finanţe delega ţiei preoţim»! din între&ga ţară, s ’a spus, că nu se admite nici

o modificare în buget, după ce fusese făcut sub amăgeala că se t>ne cont şi de noi şi mai vârtos că trebuie să se dea toată atenţiunea armatei noastre şi înzestrării ei, în preejma a cestor zile de evidentă nelinişte a unor popoare duşmane. Per­fect. Aşa înţelegem şi noi şi nu suntem nici o clipă împotriva măsurilor de înzestrare a arma­tei, garanţia puternică a inte­grităţii patriei noastre.

Dar întrebăm: De ce nu se cere jertfa tuturor celor de sea­ma noastră şi mai vârtos a ce­lor cari sunt mai sus? Ajunge pentru înzestrarea aceasta nu mai partea ce se ia dela noi, dela biserica noastră şi ierarhii noştri? Noi nu suntem luptători ai tării ? Noi nu luptăm mat vâr­tos în central vieţii noastre de obşte, zic, nu luptăm noi în sa­tele noastre pentru a tine spiri­tul poporului in disciplina unui cetăţean luminat şi supus? Nu luptăm noi cu fel de fel de ad­versităţi ale timpurilor, cu ideile anarhice şi distrugătoare de ţară, unitate şi credinţă, dela habot­nicul sectar şi până la versatul propagandist bolşevic, pentru ca să păstrăm jjacest patrimoniu al neamului neatins şi msfârticat de asaiturile triviale ale ideilor oculte ?

Doar în noi bat toate curen­tele distrugătoare ale vremi?, la noi apelaţi cu toţii, domnilor, acei ce nu vreji să ne faceţi dreptate. Preotul în mijlocul sa> tului este acela dela care ce­reţi toate eforturile în cazuri de rcsîrlşh, precum şi în mun^a de ridicare a neţiei. Ia afară de cuit şi actele sacerdotale, el predă în şcoală, ei stă in frun­

tea conducerii trebilor satelor, el însoţeşte pas cu pas poporul In toată activitatea lui. Dar cum puteţi pretinde dela el a*âta muncă şi să I lăsaţi in acest rol principal al vieţii de stat, când nu-i asiguraţi nici măcar pâinea de toate zilele ?

L’aţi făcut cerşitor, să meargă să trăiască cu stole dela un po por sărac, care de multe ori nici el nu are cele de trebuinţă. Cu 1700 lei pe lună potl să ţi în* treji copii la şcoală pofi să trăieşti? Cine ar mai încerca acest lucru?

S’a spus, că nu este altă so­luţie decât numai resemnarea preotimii, până la o zi mai bună. Aşa 1 Va să zică, pentru cei cari lucrează cu timp şi fără timp ia luminarea obştei şi ia îmblânzi­rea ei în urma scandalurilor cu atâtea fraude şi alte mulle, nu este posibilă o aranjare a drep turilor ei, pâaă când prin toete ministerele şi oficiile mai mari şi mai mărunte prind mu­cegai atâţia şi atâţia bugetivori, cari pe lângă cei ce lucrează de zor, pierd vremea încasând in schimb sume luaere, pe? cari noi le auzim ca dintr’o altă tară. Nu suntem deloc împo riva func- tionărimii harnice atât de trebui- toare ţării noastre, dar nu pu­tem concepe ca unii îngrămă­diţi în slujbe, cari nu au rost şl sunt favorizaţi, să ia din bietul buget ai tării prea mult şi noi să nu putem trăi.

Dacă ni se recunoaşte im* portanta misiunii noastre în vit ta de obşte a poporulu', aiunci să se îndrepte stăpânirea şi cătră no’, să se aprofundeze cu serfo> zitate cuvenită cauza noastră. Căci o merităm. Cu pregătiri su perioare şi cu munca multiplă pe toate terenele vieţii obşteşti, nu putem sta alături, sau mai jos de un cantonier, ce mătură drumul, căci nu putem să ne îndeplinim înda’oririie noastre suferind. Pentru ca să convin gem pe aitii pe calea rânduielii, trebuie să avem şi noi înşine convingerea. Şi această convia gere a noastră în buna rându ială ţi chivernisire a statului este rănită zi de zi de nedrep ttţile ce ni se fac.

Nu vom face grevă, cum au ameninţat elfii şi alte categorii, der vrem să ni se facă drephte în bugetul statului. Să ni se re cunoască şi nouă răsplata mun­cii, pe care o presiăm. După cum au aitii dreptul la risipă, noi cerem strictul necesar. Şi în preajma votării bugetului pe anul 1926—37, să se ţină cont şi de noi.

Acesta nu este un strigăt izo lat, ci al preotimii în suferinţă şi neajuns 1

Pr. Al. F lor ea- Vlădeni.

Pentru înfometat» din Basarabia

Soc. Crucea Roşîe filiala Bra­şov a mai primit următoarele contribuiri pentru înfoxietatii din Basarabia, rata VI

Dela comune : Satulung 21820 lei, Ghimbav 6180 l*i, Fetdboara 2524 lei, Codiea 1987 lei, Bar- ce ni 1304 lei, Prejmer 1660 iei, Poiana Mărului 1000 lei. Total 36403 lei.]

Dela Prefectura judeţului Bra­şov 10000 lei, Fiiiela Crucei Roşii Braşov, din venitul seratei dansante 10.000 lei.

D l A. Hesshaţmer 5000 lef, Cercul subofiţerilor Râşnov 535 lei, colecta din Poiana Mărului 659 lei, d’na Paula col. Strat 350 lei (colectă), Baroul Avoca tilor 2000 lei, Parohia Intoisura Buzăului 150 lei, biserica „Sft Gheorghe Braşov*Biumăna 741lei. Total 29425 lei. __________

Total iei 658)8 contribuiri an?. let 276M7

Total general

Aviaţia italiană In războiul din AbisinlE fectele ş i je rtfe le războiului tehnic.

Senatul Italian a ţinut Sâmbăta trecută o şedinţă solemnă, în prezenţa d lui Mussolini şi a ducelui d’Aosta, în cere s’a săr­bătorit a 13 a aniversare dela înfiinţarea departamentului Aero­nauticei italiene.

Cu acest prilej subsecretar de stat al Aeronauticei, generalul Valle a făcut o expunere a de­partamentului bugetului aeronau­ticei.

Cenaralul Valle a arătat că nouile avioane italiene sunt în stare să sboâre dela Roma la Asm ira în 11 ore, cu o iujeaiă oreră medie de 380 klm„ trans po tând fiecare câte două tone de încărcătură ofensivă.

Dincolo de Alpi, spune gene­ralul Valle, unii eu crezut că efortul pe care îl fa se Italia în Africa Orienta ă va reduce pu tere a aeriană a Metropoliei; a ceastă ideie s’a dovedit falsă. Şi d n punct de vedere aerian, frontierele Italiei sunt foarte bine păzite. Chiar ataşaţii aero­nauticei străine eu putut să con­state pe aercportul Liitorio că

I noi dispunem de un număr fi punător de avioane moderne bombardament, în stare să runce toi te o iată 150 tone d bambe şi având o rază de zbt de 2.000 klm

Dela începutul ostilitäfik încheie g neralul Valle, actit tatea au icfel italiene în Afrh Orienta ă s e Doate rezuma as f e l : 20.000 or? de sbo r, 2 00 tone explosive aruncaţi300.000 focu ri de mitraliei trase , 49 soldaţi şi ofifei căzuţi, 66 decoraţi.

La serbarea aviaţiei dela aen î poitil littoric, care a prem ers| dinjei * olemne a Seni tulu’, d ‘ Musso ini a remis p&tru medaiiid ■ aur părint lcr aviatorilor ce s’ jerfit pentru Italia. Printre acei t tia se afli şi mama eroiculi locotenent Minniti, ucis şi mu! lat cu cruzime de tbisinieni.

Festivitatea s’a termin&t prii tr'o serie de îndrèzîi^te exei citii de sbor uri colecti ve şi i forrm|ie. Exerciţiile au stâiO un viu entuziasm.

Rezultatul plebiscitului german.Rezultatul alegerilor din Germania, cari au avnt loc Dura

necă, s’au ternrmt cu o formidabilă victorie a H tlerismului. Dl 45.428.641 alegători înscrişi au votat 44.409.522 ş( au f jst 476,16 abţineri..

Au votet pentru lista o fic ia lă : 44 409 522, iar contra 542,951 In procente rezultatul este următorul: gentru lista oficială 98 7911 sută şi contra listei oficiale 1.2i la suta. Particsparea ia vot fost de 98.9 la sută.

Ultima ora — Radio.LONDRA, 1 A prilie. — D elegatul G erm aniei Riebbei

trop a so s it eri se a ra la Londra aducând răspunsul Gei m aniei, ca re s e estind e pe 25 pa gini s c r is e cu m aşi A cest răspuns se oa da publicităţii la Londra şi Berlin.

Madrid, 1 Aprilie. — C a protest în contra turburârilor muniste, parlamentarii de dreapta au părăsit parlamentul.

W ashington, 1 Aprilie. — Esecutarea asasinului Haup mann, cnre era să aibă loc eri, s ’a amânat din nou.

t f î O B M A Ţ I U E TPrelungirea con tracte lo r

de în ch iriere orăşăneşti. Co misia interimară a Municipiului a prelungit contractele de închi­riere, cari espiră anul acesta, pe timp de un an, următorilor loca­tari : Aronsohn et Comp.. Ata- mien Stefan, Comanescu N , Pe strea C., Zeidner, Raab K., Thoiss Fr., Soc. Rom. de sticlă rie şi Cartea Românească. Pe timp de 5 an i: Ré é:z L, Ni- ţescu E. şi Belindescu A.

•

Scum pirea pânei. Secjia brutarilor din Braşov aduce la cunoştinţă nouile preturi ale pâ­nei începând cu ziua de 1 Apri­lie : Chilogramul de pâne t lbă costă, începând de azi, lei 10, cea mijlocie lei 9, cea neagră iei 8.

P relun girea p erm iselo r de vânătoare. Se aduce la cunoş­tinţa publică că prin decisiunea ministerială Nr. 4129—1936 s a prelungit valabilitatea permiselor de vânătoare, eliberate in cursul anului financiar 1935—36, până la 30 Aprilie a c. inclusiv.

•

M U L Ţ U M I R E Stimate Domn,

Ţin a Vă face cunoscut că sunt foarte mulţumit de efectul minunat, pe care-l au aceste Tablete Togal asupra feluritelor răceli, dovedindu se ca un buu calmant.

Bucureşti, 24 Sept. 1932.L. Floreseu.

Legea jo cu rilo r de noroiComisia ùa sèûttirît a edmis ca s i f ie cu >»lect ii ter zi s e braziliana, tri je-seph şi jooul denumit: toii pnvăzut deasemenea samt Uí" P tru contravenienţii; in h soat dela 6 tuni la 1 an şi amem deia 1C030 la 100.G00 Iei.

Cei cu drepturi câştigate vi intra în prevederile ltgii» înda ce aceste drepturi vor expira,

•

In preajm a îm plinirei vâ ste i de 100 ani a încetat dl vioţă ia Braşov bătrânul Dan . tru Constantin (Troicuţu), ves tul brfinzar de pe vremuri, o f harnic şi chivernisitor, să săli până în preajma trecerei se la cele vecinice. Defunctul, cărui înmormântare a avut 1< eri, a fost tatăl regretatului pre Nicolae Constantin, fost pre in Hăichiu, mort în fljarea bi botei.

Odihnească în pace.

S e atrage din nou atenji n ea asupra licitaţiei Société „Cruceb Roşie*, filiala Braşo privitoare la vinderea unor ce tităţi mai mare de cartofi, fese albe, grâu, orz, ovăz şi zarz vat, cere are loc Vineri 3 Aß lie, începând dela ora 9 dim, biroul taxelor comunale fără iuri ai Primăriei.

fio ÏÏQTI7QPP un patefon, mar LlÜ Yulluulu Columbia, în pi fecta star«-, având şi 32 pii cu preţ convenabil. Informaţii ziar, 60 fi-

fSşsginfla «ÀSIS&*8 Braşov, — Editura »Tipografiei Vicio: B ra ik as Bra iov*