geografia fizica a romaniei sem. i

13
GEOGRAFIA FIZICĂ A ROMÂNIEI Cursurile și lucrările practice la disciplina Geografia fizică a României se desfășoară pe parcursul a două semestre. Semestrul I tratează problematică evoluției paleogeografice, a unităților morfostructurale și a reliefului României. Obiectivele principale ale LP/S sunt consituite prin fixarea cunoștințelor de specialitate și raportarea acestora la teritoriul României. Evaluarea la această disciplină se axează pe două componente egale: 50% LP/VP + 50% evaluare finală (examen oral), ponderate cu prezența și activitatea la LP VP/LP este alcătuită din două componente, egale ca pondere: 50% cunoștințe de specialitate + 50 % cunoașterea teritoriului țării. Evaluarea cunoștințelor de specialitate se va realiza printr-un test scris în săptămâna a 8-a de studii. Testul se bazează pe noțiunile teoretice utilizate în cadrul cursului. Aceste noțiuni vor fi discutate în cadrul LP și sunt sintetizate orientativ în Anexa I, aceasta putând fi completată până la data testului. Evaluarea gradului de cunoaștere a teritoriului țării se va realiza pe parcursul întregului semestru, notarea făcându-se însă doar în ultimele două săptămâni de activitate didactică. Suportul orientativ este inclus în Anexa II și hărțile de geografie regională. Pentru promovare, este necesară obținerea notei minime 5 (cinci) la fiecare dintre evaluări. Prezența la lucrările practice este obligatorie. Numărul maxim de absențe permis este 3 (trei). Depășirea acestui prag atrage imposibilitatea susținerii examenului final și refacerea lucrărilor practice. Numărul de absențe este inclus în nota finală de la LP. (3 abs. = -1 p; 2-1 abs. = -0,5). Bibliografie generală 1. Bojoi I. (2000) - Geografia fizică a României, Ed.Univ."Al.I.Cuza" Iași. 2. Călinescu R. (1969) - Biogeografia României, Ed.șt.și Enciclop., București. 3. Coteț P. (1973) - Geomorfologia României, Ed.Tehnică, București. 4. Gâștescu P. (1971) - Lacurile din România-limnologie generală, Ed.Acad., București. 5. Irimuș I.A. (2003) - Geografia fizică a României, Casa Cărții de Ştiință, Cluj-Napoca

Upload: doinita-macovei

Post on 02-Jan-2016

58 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Geografia Fizica a Romaniei Sem. I

TRANSCRIPT

Page 1: Geografia Fizica a Romaniei Sem. I

GEOGRAFIA FIZICĂ A ROMÂNIEI

Cursurile și lucrările practice la disciplina Geografia fizică a României se desfășoară pe parcursul a două semestre. Semestrul I tratează problematică evoluției paleogeografice, a unităților morfostructurale și a reliefului României. Obiectivele principale ale LP/S sunt consituite prin fixarea cunoștințelor de specialitate și raportarea acestora la teritoriul României.

Evaluarea la această disciplină se axează pe două componente egale: 50% LP/VP + 50% evaluare finală (examen oral), ponderate cu prezența și activitatea la LP

VP/LP este alcătuită din două componente, egale ca pondere: 50% cunoștințe de specialitate + 50 % cunoașterea teritoriului țării.

Evaluarea cunoștințelor de specialitate se va realiza printr-un test scris în săptămâna a 8-a de studii. Testul se bazează pe noțiunile teoretice utilizate în cadrul cursului. Aceste noțiuni vor fi discutate în cadrul LP și sunt sintetizate orientativ în Anexa I, aceasta putând fi completată până la data testului.

Evaluarea gradului de cunoaștere a teritoriului țării se va realiza pe parcursul întregului semestru, notarea făcându-se însă doar în ultimele două săptămâni de activitate didactică. Suportul orientativ este inclus în Anexa II și hărțile de geografie regională.

Pentru promovare, este necesară obținerea notei minime 5 (cinci) la fiecare dintre evaluări.Prezența la lucrările practice este obligatorie. Numărul maxim de absențe permis este 3 (trei).

Depășirea acestui prag atrage imposibilitatea susținerii examenului final și refacerea lucrărilor practice. Numărul de absențe este inclus în nota finală de la LP. (3 abs. = -1 p; 2-1 abs. = -0,5).

Bibliografie generală

1. Bojoi I. (2000) - Geografia fizică a României, Ed.Univ."Al.I.Cuza" Iaşi.2. Călinescu R. (1969) - Biogeografia României, Ed.şt.şi Enciclop., Bucureşti.3. Coteţ P. (1973) - Geomorfologia României, Ed.Tehnică, Bucureşti.4. Gâştescu P. (1971) - Lacurile din România-limnologie generală, Ed.Acad., Bucureşti.5. Irimuş I.A. (2003) - Geografia fizică a României, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca 6. Mihăilescu V. (1963) - Carpaţii sud-estici, Ed.Şt şi Enciclop, Bucureşti.7. Mihăilescu V. (1966) - Dealurile şi câmpiile României, Ed.Şt şi Enciclop, Bucureşti.8. Mihăilescu V. (1969) - Geografia fizică a României, Ed.Şt.şi Enciclop, Bucureşti.9. Mutihac V., Ionesi L. (1974) - Geologia României, Ed.Tehnică, Bucureşti.10. Posea Gr. (2002) – Geomorfologia României, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti11. Posea Gr., Popescu N., Ielenicz M. (1974) - Relieful României, Ed.Şt.şi Enciclop., Bucureşti.12. Rădoane N. (2002) – Geografia fizică a României, Ed. Universităţii din Suceava, Suceava13. Roşu Al. (1980) - Geografia fizică a României, Ed.Did.şi Ped., Bucureşti.14. Sârcu I. (1971) - Geografia fizică a R.S.România, Ed.Did.şi Ped., Bucureşti.15. Tufescu V. (1974) - România. Natură, om, economie, Ed.Şt.şi Enciclop., Bucureşti.16. Ujvari I. (1972) - Geografia apelor României, Ed.Şt.şi Enciclop., Bucureşti.17. x x x (1972-1979) - Atlas Republica Socialistă România, Ed.Acad., Bucureşti.18. x x x (1983-1991) - Geografia României (tratat), vol.I-IV, Ed.Acad.Rom., Bucureşti.

Page 2: Geografia Fizica a Romaniei Sem. I

Geografia fizică a RomânieiNoţiuni fundamentale preliminare

1. abraziune2. albie majoră3. albie minoră4. arenă granitică5. anticlinal6. anticlinoriu7. antecliză8. aluviune9. sinclinal10. sinclinoriu11. sinecliză12. dezagregare13. alterare14. barrancos15. brahianticlinal16. butonieră17. canal de etiaj18. circ glaciar19. clume interfluvială20. coluviu21. creep22. maar23. con24. coraziune25. crater26. crov27. cuestă28. cute diapire29. deflaţie30. deltă31. deluviu32. diageneză33. dolină

34. dom35. dună36. dyke37. eluviu38. endocarst39. eroziune în adâncime40. eroziune în suprafaţă41. eroziune laterală42. eroziune regresivă43. evorsiune44. exaraţie45. exocarst46. gelifracţie47. gilgai48. gipfelflur49. glacis50. glimee51. graben52. grind53. grueţi54. hogback55. horst56. interfluviu57. inselberg58. monadnock59. lagună60. lapiez61. liman62. marmită63. meandru64. mişcări epirogenetice65. mişcări eustatice66. mişcări orogenetice67. monoclin

68. morenă69. neck70. ogas71. pas72. pânză de sariaj73. pediment74. pediplenă75. peneplenă76. peşteră77. piemont78. planeză79. polie80. proluviu81. ravenă82. regresiune83. relief jurasian84. rigolă85. sinclinal suspendat86. solifluxiune87. stalactică88. stalagmită89. subductie90. sufoziune91. structură geologică92. sufoziune93. talveg94. tasare95. transgresiune96. trecătoare97. uvală98. versant99. vulcan

100.flis

Page 3: Geografia Fizica a Romaniei Sem. I

UNITĂŢILE FIZICO-GEOGRAFICE ALE

ROMÂNIEI

Munţii CarpaţiCarpaţii Orientali1. Unitatea cristalină şi cristalino-mezozoicăM. MaramureşuluiObcina MestecănişM. SuharduM. Rodnei (vf. Pietrosu – 2303 m)M. Rarău (vf. Rarău – 1651 m)M. Giumalău (1857 m)M. BistriţeiM. Giurgeului- masivul sienitic DitrăuM. HăşmaşM. PerşaniM. LeaotaM. Bucegi (parţial)M. Piatra CraiuluiCul. Rucăr-Bran

2. Unitatea flişuluiObcinele Bucovinei (Feredeu, Brodinei, Ob. Mare)M. Stânişoarei (vf. Bivolu – 1531 m)M. Ceahlău (Ocolaşu Mare – 1907 m)M. TarcăuM. GoşmanuM. BerzunţiM. BaraoltM. BodocM. Vrancei (vf. Goru – 1785 m)M. BuzăuluiM. PenteleuM. SiriuM. Podu CaluluiM. CiucaşM. BaiuluiM. Bârsei (Postăvaru – Piatra Mare) M. Bucegi (parţial)

3. Unitatea vulcanicăM. OaşM. Igniş- depr. Oaşului, Nistru, Firiza, Chiuzbaia.M. GutâiM. Văratec (M. Lăpuşului)Călimani

Gurghiu: craterele Fâncel, Bătrâna, Saca, Şoimuş, Ciumani.Harghita: Ostoroş, Harghita-Mădăraş, Cucu, Pilişca, Ciomatu.

4. Unitatea vulcanogen-sedimentară

M. ŢibleşM. Bârgăului (Heniu Mare – 1611 m)

5. Unitatea depresiunilor intramontane

MaramureşuluiDornelorBilborBorsecGlodDrăgoioasaGiurgeuCiucBraşovTulgheşGhimeş-PalancaBrusturoasa (Agăş)PlăieşiÎntorsura BuzăuluiComandău.Carpaţii MeridionaliM. Făgăraş (Moldoveanu – 2544 m, Negoiu – 2535 m, Viştea Mare – 2528 m, Vânătoarea lui Buteanu – 2507 m, Călţun – 2522 m).M. IezerM. CoziaM. GhiţuM. FrunţiM. Parâng (Parângu Mare – 2519 m).M. CândrelM. LotruluiM. CăpăţâniiM. Buila-VânturariţaM. Şureanu (Vf. lui Pătru – 2130 m)M. Retezat (Peleaga – 2509 m, Păpuşa – 2508 m)M. Piule-IorgovanuM. Godeanu (Gugu – 2290 m, Borăscu – 2157 m)M. Ţarcu-Petreanu – 2186 mM. Mic – 1805 mM. VâlcanuluiM. Cernei

M. MehedinţiPodişul Mehedinţi (cu apartenenţă intens discutată)Depr. LovişteiDepr. PetroşaniDepr. Haţeg

Munţii BanatuluiM. SemenicM. AlmăjuluiM. AnineiM. LocveiM. DogneceiDepr. Almăjului (Bozovici)Depr. GărânaDepr. Aninei Depr. LupacDepr. Derp. MehadicaDepr. Moldova NouăDepr. LiubcovaDepr. Berzasca-Greben

M. Poiana Ruscă: vf. Padeş – 1374 m.

Munţii ApuseniM. Bihorului: Curcubăta Mare – 1848 Muntele MareM. VlădeasaM. GilăuM. GăinaM. MetaliferiM. TrascăuluiM. Zarandului (Highiş-Drocea)M. Codru-Moma M. Pădurea CraiuluiM. MeseşM. PlopişDepr. ZaranduluiDepr. GurahonţiDepr. HălmagiuDepr. BradDepr. BeiuşDepr. Vad-BorodDepr. CâmpeniDepr. AbrudDepr. BăiţaDepr. Zlatna

SubcarpaţiiSubcarpaţii MoldoveiDepr. Ozana-Topoliţa (Neamţului)Depr. Cracău-Bistriţa

Page 4: Geografia Fizica a Romaniei Sem. I

Depr. Tazlău-CaşinCulmea Pleşu Culmea Pietricica BacăuluiSubcarpaţii Vrancei Depr. Soveja (pe Şuşiţa), închisă de Dl. Răchitaşu MIcDepr. Vrancei (pe Putna şi Zăbala), închisă de dl. Răiuţul, Răchitaşu Mare şi GârbovaDepr. Bisoca (pe Râmnicu Sărat)Depr. Câmpuri (pe ŞuşiţaDepr. Vidra (pe Putna)Depr. Mera (pe Milcov)Dumitreşti (pe Râmnicu Sărat)Dl. OuşoruMg. OdobeştiDl. DeleanuSubcarpaţii Munteniei central-esticeDepr. Comarnic-Talea-RuncuDepr. Slănic-Bezdead (la nord de Pintenul de Homorâciu)Depr. Drajna-Chiojdu (între pintenii de Homorâciu şi de Văleni)Depr. LopătariDepr. Calvini-ŞoimariDepr. PolicioriDepr. Pârscov (pe Buzăul mijlociu)Depr. Nişcov Depr. Valea LungăDepr. Mislea-PodeniCulmea ArbănaşiDl. IstriţaDl. CiolanuDl. BucovelMuscelele ArgeşuluiDepr. Nucşoara (pe Râul Doamnei)Depr. Brădet (pe Vâlsan)Depr. Arefu (pe Argeş)Depr. Sălătruc (pe Topolog)Depr. JibleaDepr. CâmpulungMg. MăţăuSubcarpaţii GeticiDepr. HorezuDepr. PolovragiDepr. NovaciDepr. TismanaDepr. Târgu Jiu-Câmpu MareDl. Bran.

Depresiunea colinară a Transilvaniei

Depresiunile şi piemonturile de contactDepr. FăgăraşDepr. CibinuluiDepr. SălişteiDepr. ApolduluiCuloarul Arieş-Mureş-ŞtreiDepr. Iara-HăşdateDepr. HuedinDepr. Lăpuş-CopalnicDepr. BudaculuiDepr. LivezileDepr. Ruşii Munţi (Deda-Porceşti)Dl. MăhăcenilorDl. AiuduluiDealurile şi depresiunile cu trăsături subcarpaticeDepr. Praid-SovataDepr. HomoroadelorDepr. OdorheiDl. Bichiş – 1080 m.Dl. Şiclodului – 1028 mSânioara – 755 mCulmea Şieului – 746 mPodişul SomeşanPod. Boiu-Gâlgău (Purcăreţ-Jugăstreni)Platoul Păniceni-DumbravaDl. Simişna-GârbăuDl. CiceuluiDl. SuplaiuluiDl. NăsăuduluiDl. Clujului şi DejuluiCulmea Breaza – 974 mDepr. Guraslău (la poalele culmii Prisnelului)Podişul TârnavelorPod. HârtibaciuluiCâmpia TransilvanieiPod. Secaşelor

Dealurile de VestDealurile someşeneCulmea PrisacaCulmea Bâcului (Făgetului sau Codrului)Mg. ChilioareiMg. ŞimleuluiDepr. SălajuluiDl. Şomcuţei (Chioarului)Dl. ToglaciuluiDl. ArduduluiDealurile crişeneDl. DerneiDl. OradeiDl. Tăşadului

Depr. BeiuşuluiDl. CigheruluiDl. NadăşuluiDealurile BănăţeneDl. Sacoş-Zăgujeni (Dl. Pogănişului sau Buziaşului)Dl. Tirolului (Doclinului)Dl. Lugojului (Surducului)Dl. CaransebeşuluiDl. OraveiţeiDl. Lipovei

Podişul Piemontan GeticColinele piemontane ale CândeştilorGruiurile ArgeşuluiColinele piemontane ale CotmeneiColinele piemontane ale OlteţuluiColinele piemontane ale Motrului

Podişul MoldoveiPodişul piemontanDepr. RădăuţilorDepr. BaiaDl. Ciungi (688 m)Dl. BoişteaDl. CorniDl. MărgineniPodişul SuceveiPod. DragomirneiPod. FălticenilorDl. Bour-IbăneştiDl. HăpăiDl. Mare HârlăuDepr. LiteniŞaua Bălcăuţi (la NV de Podişul Dragomirnei)Şaua Dersca-Lozna (între Bour şi Hăpăi)Şaua Bucecea (între Hăpăi şi Dl. Mare)Şaua Ruginoasa-StrungaCâmpia colinară a JijieiPodişul BârladuluiPodişul Central MoldovenescColinele TutoveiDealurile FălciuluiDepr. FălciuluiDepr. Huşi (până la cuesta Draslavăţului)Depr. SărataDepr. ElanuluiDepr. HorinceaColinele Covurluiului

Page 5: Geografia Fizica a Romaniei Sem. I

Podişul DobrogeiPodişul Dobrogei de SudPod. Negru VodăPod. Medgidiei

Pod. TopraisarPod. Oltinei

Pod. CobadinPodişul CasimceiMasivul Nord-DobrogeanM. Măcinului

C. PricopanuluiC. PriopceaC. CarcaliuDepr. Greci

Dl. NiculiţeluluiDenistepeBeştepe UzumbairDepr. CataloiDepr. Sarichioi-

SarinasufPod. Babadagului

Depr. CiucurovaDepr. Slava CerchezăDepr. Jurilovca

Câmpia TiseiCâmpia piemontanăC. ArduduluiC. TăşnaduluiC. MarghiteiC. MiersiguluiC. CermeiuluiC. IneuluiC. CigheruluiC. VingăiC. GătaieiC. CaraşuluiCâmpia de tranziţieC. SânnicolauluiC. AraduluiCâmpia de subsidenţăC. SomeşuluiC. EcedaC. IeruluiC. CrişurilorC. ArancăiC. TimişuluiCâmpia tabularăC. NădlaculuiC. Nirului (Carei-Valea lui Mihai)

Câmpia RomânăCâmpia piemontanăC. Târgoviştei

C. PiteştilorC. Cricovului DulceGlacisul piemontan al IstriţeiC. piemontană a CurburiiCâmpia de subsidenţăC. TituC. GherghiţeiC. SărateiC. BuzăuluiC. Siretului InferiorCâmpia de tranziţieC. BoianuluiC. Găvanu-BurdeaC. VlăsieiCâmpia OltenieiC. BlahniţeiC. BăileştilorC. RomanaţilorCâmpia TecuciuluiCâmpia tabularăC. BurnasuluiC. Mostiştei C. BărăganuluiC. Brăilei

Lunca şi Delta DunăriiLunca DunăriiDelta DunăriiGr. ChiliaGr. StipocGr. LeteaGr. CaraormanGr. SărăturileGr. Crasnicol

PEŞTERI DIN ROMÂNIA

Vadu Crişului (Pădurea Craiului)Meziad (Pădurea Craiului)Scărişoara (Bihor)Pojarul Poliţei (Bihor)Gheţarul Vârtop (Bihor)Cetăţile Ponorului (Bihor)Peştera Neagră-Zăpodie (bihor)Peştera Urşilor (Bihor)Cetăţile Rădesei (Bihor)Comarni (Aninei)Popovăţ (Aninei)Liliecilor (Cheile Caraşului)Topolniţa (Pod. Mehedinţi)Izverna (Mehedinţi)Cloşani (Mehedinţi)Cioaca cu Brebenei (Mehedinţi)Polovragi (Căpăţânii)Muierilor (Căpăţânii)

Şura Mare (Şureanu)Cioclovina (Şureanu)Ialomicioarei (Bucegi)Munticelu (Hăşmaş)Izvorul Tăuşoarelor (Rodna)Baia lui Schneider (Rodna)Liliecilor (Rarău)Liliecilor (Gura Dobrogei)

RÂURILE ROMÂNIEI

1. Afluenţii direcţi ai Dunării

Tisa – 960 km, izvorăşte din Carpaţii Păduroşi (Ucraina)Timiş – 350 km, din care 242 km pe teritoriul României, izvorăşte de sub Vf. SemenicCaraş – 85 km, izvorăşte de pe versantul vestic al M. SemenicNera – 125 km, izvorăşte din partea centrală a M. SemenicBerzascaIeşelniţaCerna – 84 km, izvorăşte din M. Codeanu. Afl: Mehadica şi Bela RecaBahnaTopolniţaBlahniţaDrinceaDesnăţuiJiu – 339 km. Se formează la Iscroni prin unirea Jiului de Vest (Jiul românesc, din Retezat) cu Jiul de Est (Jiul transilvan, din Şureanu)Olt – izvorăşte din Hăşmaş, iar la vărsare depăşeşte 150 mc/s.Călmăţui – izvorăşte din Câmpia BoianuluiVedea Argeş – 350 km, izv. din Făgăraş, prin două pâraie, Buda şi Capra. 73 mc/s la vărsare.MostişteaIalomiţa – izvorăşte din BucegiCălmăţuiSiret – 706 km, din care 559 pe teritoriul României, izv. din Carpaţii Păduroşi (Ucraina). 222 mc/s la vărsare.Prut – 953 km, din care 742 km pe teritoriul României. 110 mc/s la vărsare.TopologPeceneaga

Page 6: Geografia Fizica a Romaniei Sem. I

2. Bazinul Prutului

GhireniVolovăţ, afl. PodrigaJijia – 307 km. Afl. Ibăneasa, Sitna (cu Burla şi Cozancea), Miletin, Bahlui.BohotinMoşnaGura VăiiSărataElanHorinceaChineja

3. Bazinul SiretuluiBahnaSireţelRăcătăuBârlad (207 km, 7 mc/s)

- Sacovăţ- Stavnic- Vaslui (Dumasca,

Dobrovăţ)- Crasna- Lohan- Idriciu- Hobana- Bârzota- Corozel- Buda- Racova- Horoiata- Simila- Tutova (Iezer, Studineţ,

Lipova)- Berheci (Zeletin)

GeruSuhurluiSuceava : 173 km, 17,9 mc/s, izv. de sub vf. Lucina (Ob. Mestecăniş).

- Brodina- Putna- Suceviţa- Solca- Soloneţ- Ilişeşti

Şomuzul MareŞomuzul Mic Moldova: 216 km, izv. din NE Ob. Mestecăniş.

- Moldoviţa- Humor- Suha- Suha Mică

- Suha Mare- Râşca- Neamţ (Ozana)- Topoliţa- Valea Albă

Bistriţa – 283 km, izv. din Rodna.

- Ţibău- Cârlibaba- Sabasa- Hangu- Cuejdiu- Cracău- Români- Dorna- Coşna- Neagra Şarului- Barnaru- Neagra (cu Negrişoara)- Corbu- Bistricioara- Bicaz (cu Bicăjel,

Dămuc, Lapoş, Licaş, Şugău)

- Tarcău- Calu

Trotuş -162 km, 25 mc/s, izv. din M. Ciucului

- Asău- Tazlău- Sulţa- Ciobănuş- Zăbrăuţ- Uz- Dofteana- Slănic- Oituz- Caşin- Bogdana- Popeni

ŞuşiţaPutna – 144 km, izv. de sub vf. Lăcăuţi

- Năruja- Zăbala- Milcov- Râmna

Râmnicu SăratBuzău

- Bâsca Mare şi Bâsca Mică

- Slănic- Câlnău- Bâsca Chiojdului- Nişcov

4. Bazinul Oltului

FişagRâul Negru

- Caşin- Târlung

TimişŞercaiaSebeşFăgărăşelSâmbătaVişteaUceaArpaşCârţişoaraTopologTesluiDârjovAitaBaraoltVârghişHomorodu Mare şi H. MicCibin

- Sadu- Hârtibaciu

LotrioaraLotru cu LatoriţaBistriţaLuncavăţPesceanaOlteţ

- CernaTeslui

6. Bazinul Jiului

SaduAmaradiaGilort

- Galbenu- Blahniţa

HărăbărŞuşiţaJaleşBistriţaTismanaJilţMotru

- CosuşteaArgetoaia

7. Bazinul Argeşului

VâlsanArgeşel

- Râul Doamnei- Râul Târgului

Dâmboviţa

Page 7: Geografia Fizica a Romaniei Sem. I

- ColentinaSabar

- Ciorogârla- Câlniştea cu Glavacioc

8. Bazinul Vedea

PlapceaVediţaCotmeanaBurdeaTinoasaTeleorman

9. Bazinul Ialomiţei

CricovPrahova

- DoftanaTeleajenCricovu SăratSărata

10. Bazinul Timişului

Râul ReceBistra

- Bistra MăruluiPogănişBârzava

11. Bazinul Mureşului

GurghiuNirajTârnava

- Târnava Mică ( cu Nadeş)

- Târnava Mare (cu Saeş, Biertan, Visa)

- SecaşSebeş

- SecaşŞtrei

- Râul Bărbat- Râul Mare- Densuş

CernaDobraDitrăuTopliţaIlvaBistraArieş

- Iara- Hăşdate

Aiud

GaldaCricăuAmpoi

- AmpoiţaVinţuGeoagiu

12. Bazinul Someşului

Someşul Mare- Anieş- Cormaia- Rebra- Sălăuţa- Ilişua- Şieu cu Bistriţa

Someşul Mic (Someşul Cald şi Someşul Rece)

- Beliş- Căpuş- Nadăş- Fizeş

Lăpuş cu Cavnic şi Firiza (aval de Dej).Crasna (aval de Dej)

13. Bazinul Crişurilor

Crişul AlbCrişul Negru

- Crişul Pietros- Valea Roşie- Holod

Crişul Repede- Drăgan- Iada

14. Râurile

Maramureşului (afl. ai Tisei)

Vişeu- Frumuşeaua- Ruscova cu Repedea- Vaser cu Novăţ

Iza- Ieud- Botiza- Mara

LACURI DIN ROMÂNIA

Lacuri de baraj antropic1. Colibiţa (Bistriţa

ardeleană)2. Firiza (Săsar)

3. Călineşti (Tur)4. Izvorul Muntelui

(Bistriţa)5. Pângăraţi (Bistriţa)6. Vaduri (Bistriţa)7. Bâtca Doamnei

(Bistriţa) 8. Buhuşi (Bistriţa)9. Negreni (Bistriţa)10. Gârleni (Bistriţa)11. Poiana Uzului (Uz)12. Paltinu (Doftana)13. Scropoasa (Ialomiţa)14. Viştea (Olt)15. Scoreiu (Olt)16. Avrig (Olt)17. Turnu (Olt)18. Govora (Olt)19. Băbeni (Olt)20. Ioneşti (Olt)21. Zăvideni (Olt)22. Drăgăşani (Olt)23. Strejeşti (Olt)24. Arceşti (Olt)25. Slătioara (Olt)26. Ipoteşti (Olt)27. Drăgăneşti (Olt)28. Rusăneşti (Olt)29. Izbiceni (Olt)30. Vidraru (Argeş)31. Oieşti (Argeş)32. Cerbureni (Argeş)33. Curtea de Argeş (Argeş)34. Zigoneni (Argeş)35. Băiculeşti (Argeş)36. Budeasa (Argeş)37. Bascov (Argeş)38. Ştefăneşti (Argeş)39. Călineşti (Argeş)40. Oaşa (Sebeş)41. Gâlceag (Sebeş)42. Şugag (Sebeş)43. Petreşti (Sebeş)44. Drăgan (Drăgan)45. Vidra (Lotru)46. Valea lui Iovan (Cerna)47. Valea de Peşti (Jiul de

Vest)48. Cinciş Cerna (Cerna-

Mureş)49. Buhui (Caraş)50. Pogăniş (Pogăniş)51. Gozna (Bârzava)52. Văliug (Bârzava)53. Secu (Bârzava)54. Trei Ape (Timiş)55. Leşu (Iada)

Page 8: Geografia Fizica a Romaniei Sem. I

56. Gilău (Someşul Mic)57. Tarniţa (Someşul Mic)58. Fântânele (Someşul

Mic)59. Negovanu (Sadu) 60. Gura Râului (Cibin)61. Porţile de Fier I

(Dunăre)62. Porţile de Fier II

(Dunăre)63. Galbenu (Latoriţa)64. Petrimanu (Latoriţa)65. Stânca Costeşti (Prut)66. Clocotiş (Bistriţa

Vâlceană)67. Gura Apei (Râul Mare)68. Poiana Mărului (Bistra

Mărului)69. Pecineagu (Dâmboviţa)70. Sătic (Dâmboviţa)71. Siriu (Siriu)72. Cireşu (Bâsca Mare)73. Rogojeşti (Siret)74. Zvoriştea-Vârfu

Câmpului (Siret)75. Bucecea (Siret)76. Galbeni (Siret)77. Răcăciuni (Siret)78. Bereşti (Siret)79. Călimăneşti (Siret)80. Soleşti (Vasluieţ)81. Puşcaşi (Racova)82. Cuibul Vulturilor

(Tutova)83. Râpa Albastră (Simila)84. Viişoara (Volovăţ)85. Cal Alb (Başeu)86. Tătărăşeni (Başeu)87. Truşeşti (Jijia)88. Dracşani (Sitna)

Lacuri de baraj natural1. Lacul Roşu (Bicaz,

Munţii Hăşmaş)2. Lacul Crucii (Cuejdel,

Munţii Stânişoarei)3. Lacul Negru (Munţii

Buzăului)4. Lacul Negru (Munţii

Vrancei)5. Bolătău (Munţii

Nemira)6. Hânsaru (Munţii

Buzăului)7. Betiş (Munţii

Maramureşului)

Lacuri vulcanice1. Sfânta Ana (Harghita)

Lacuri glaciare1. Vinderel (Maramureş)2. Lala Mică (Rodna)3. Lala Mare (Rodna)4. Buhăescu (Rodna)5. Iezer (Rodna)6. Ştiol (Rodna)7. Zârna (Făgăraş)8. Jgheburoasa (Făgăraş)9. Valea Rea (Făgăraş)10. Podu Giurgiului

(Făgăraş)11. Iezerul Gălăşecu

(Făgăraş)12. Buda (Făgăraş)13. Capra (Făgăraş)14. Călţun (Făgăraş)15. Urlea (Făgăraş)16. Podragu Mare (Făgăraş)17. Podragu Mic (Făgăraş)18. Podrăgel (Făgăraş)19. Bâlea (Făgăraş)20. Avrig (Făgăraş)21. Iezerul Mare (Cândrel)22. Iezerul Mic (Cândrel)23. Gâlcescu (Parâng)24. Păsări (Parâng)25. Zănoaga Mare (Parâng)26. Iezerul Latoriţei

(Parâng)27. Tăul fără Fund (Parâng)28. Oglinda Mândrii

(Parâng)29. Zănoaga Stânii (Parâng)30. Peleaga (Retezat)31. Peleguţa (Retezat)32. Lia (Retezat)33. Ana(Retezat)34. Florica (Retezat)35. Viorica (Retezat)36. Tăul Porţii (Retezat)37. Tău Agăţat (Retezat)38. Bucura (Retezat)39. Slăveiul (Retezat)40. Tăul Ascuns (Retezat)41. Judele (Retezat)42. Zănoaga (Retezat)43. Gemenele (Retezat)44. Lacul Şteviei (Retezat)45. Galeşu (Retezat)46. Ţapului (Retezat)47. Custura Mare (Retezat)48. Buta (Retezat)

49. Borăscu Mare (Godeanu)

50. Iezerul Mare (Şureanu)

Lacuri de nivaţie1. Lacul Vulturilor (Siriu)

Lacuri carsto-saline1. Ursu (Sovata)2. Aluniş (Sovata)3. Negru (Sovata)4. Verde (Sovata)5. Avram Iancu (Ocna

Sibiului)6. Horia (Ocna Sibiului)7. Cloşca (Ocna Sibiului)8. Crişan (Ocna Sibiului)9. Brâncoveanu (Ocna

Sibiului)10. Gavrilă (Ocna

Şugatag)11. Bătrân (Ocna Şugatag)

Lacuri carstice1. Zăton (Podişul

Mehedinţi)2. Ighiu (Munţii

Trascăului)3. Vărăşoaia (Bihor)

Lacuri pe gips1. Învârtita (Nucşoara,

Subcarpaţii Getici)2. Sulfuros (Turda)

Lacuri de crov1. Movila Miresii2. Plopu3. Ianca4. Batogu5. Colţea6. Plaşcu7. Tătaru8. Murighiol9. Lutu Alb10. Chichineţu

Lacuri de liman fluvial1. Iezerul Mostiştei (la

Dunăre)2. Gălăţui (la Dunăre)3. Oltina (la Dunăre)4. Dunăreni (la Dunăre)5. Vederoasa (la Dunăre)6. Baciu (la Dunăre)7. Cochirleni (la Dunăre)8. Hazarlâc (la Dunăre)

Page 9: Geografia Fizica a Romaniei Sem. I

9. Snagov (la Ialomiţa)10. Căldăruşani (la

Ialomiţa)11. Fundata (la Ialomiţa)12. Şchiauca (la Ialomiţa)13. Amara (la Ialomiţa)14. Ezer (la Ialomiţa)15. Strachina (la Ialomiţa)16. Jirlău (la Buzău)17. Coşteiu (la Buzău)18. Amara (la Buzău)19. Balta Albă (la Buzău)20. Ciulniţa (la Buzău)21. Mălina (la Siret)22. Rozova (la Siret)23. Cătuşa (la Siret)

Limane fluvio-maritime1. Mangalia2. Tatlageac3. Techirghiol4. Agigea5. Taşaul6. Gargalâc7. Babadag8. Agighiol

Lagune maritime1. Razim2. Goloviţa3. Zmeica4. Sinoe5. Siutghiol6. Lacul Tăbăcăriei

Lacuri din Lunca Dunării1. Rast2. Bistreţ3. Suhaia4. Călăraşi5. Jijila6. Crapina7. Somova

Lacuri din Delta Dunării 1. Dranov2. Gorgova3. Fortuna4. Bogdapostre5. Puiu6. Uzlina7. Lumina8. Merhei9. Matiţa10. Obretin11. Roşu12. Tatanir

13. Erenciuc14. Isac15. Şerbata