Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Direcţia de Geodezie şi Cartografie

NORME TEHNICE (proiect)

PRIVIND

REALIZAREA REŢELEI GEODEZICE NAŢIONALE SPAŢIALE ŞI

IMPLEMENTAREA ETRS89 IN ROMÂNIA

Iulie 2010

2

CUPRINS

1 Introducere………………………………………………………………... 31.1

1.2

Tendinţe europene în realizarea şi implementarea Sistemelor de Referinţă şi Coordonate (SRC).................................. Cadrul naţional privind Sistemele de Referinţă şi Coordonate ..........

44

2 Adoptarea în România a Sistemului de Referinţă şi Coordonate ETRS89 .................................................................... 6

2.1 2.2

Etapa 1 .............................................................................................. Etapa 2 …………………………………………………………………….

610

3 Realizarea Reţelei Geodezice Naţionale Spaţiale ......................... 113.1 Generalităţi ........................................................................................ 113.2 Structura RGNS ............................................................................... 113.3 Proiectarea, realizarea şi exploatarea RGNS ………………………… 133.4 Legătura dintre ETRS89 şi Sistemul Geodezic

de Referinţă Local S42 ...................................................................... 16 Bibliografie ………………………………………………………………… 18

ANEXE 1.1 Procedură privind integrarea unei staţii în Reţeaua de Staţii Permanente a

EUREF(EPN)

1.2 Specificaţii tehnice pentru Staţiile şi Centrele Operaţionale EPN 1.3 Specificaţii tehnice pentru îndesirea reţelei EUREF 1.4 Specificaţii tehnice pentru stabilirea reţelei de referinţă în prelucrarea unei

campanii GPS EUREF

1.5 Tipuri de suporţi pentru antenele GNSS din reţeaua ROMPOS

2.1 Standarde Tehnice (EUPOS) 2.2 Specificaţii tehnice pentru proiectarea unei staţii GNSS permanente 2.3 Specificaţii tehnice pentru realizarea schimbului de date transfrontalier 2.4 Specificaţii tehnice pentru stabilirea reţelei de referinţă EUPOS 2.5 Caracteristici ale Sistemului Românesc de Determinare a Poziţiei

(ROMPOS)

3.1 Specificaţii privind Proiectul tehnic de realizare a RGNS – Clasa B 3.2 Specificaţii privind Proiectul tehnic de realizare a RGNS – Clasa C 3.3 Specificaţii privind Proiectul tehnic de realizare a RGNS – Clasa D

4 Algoritmul transformării compuse directe şi inverse de la coordonatele (B, L, hel ) din sistemul european ETRS89 la coordonatele (X, Y, HMN75) din proiecţia Stereografică 1970 definită în S42 (sistemul de referinţă Krasovski 1942) şi sistemul de altitudini normale Marea Neagră 1975

5 Transformarea altitudinilor normale de la sistemul de altitudini Marea Neagră 1975 la sistemul de altitudini EVRF2007

3

1. Introducere

1.1 Tendinţe europene în realizarea şi implementarea Sistemelor de Referinţă şi Coordonate (SRC)

Recunoscând potenţialul tehnicilor geodezice spaţiale, în particular al

GNSS (GNSS - Global Navigation Satellite Systems - Sisteme Satelitare de

Navigaţie Globală) şi având în vedere nevoia unei moderne şi precise reţele de

referinţă continentale în Europa, Asociaţia Internaţională de Geodezie

(International Association of Geodesy – IAG) a constituit Subcomisia EUREF

(European Reference Frame – Reţeaua Europeană de Referinţă), care a

desfăşurat începând cu anul 1987 o serie de activităţi pentru realizarea unui

sistem de referinţă terestru adecvat necesităţilor de poziţionare din zona

europeană. In acest scop, sistemul de referinţă care se apropia cel mai mult de

cerinţele EUREF era sistemul ITRS (International Terrestrial Reference System –

Sistemul de Referinţă Terestru Internaţional). ITRS este realizat de către IERS

(International Earth Rotation Service – Serviciul Internaţional de Rotaţie a

Pământului) constituind sistemul de referinţă adecvat aplicaţiilor la nivel global.

Pentru aplicaţiile la nivel continental, EUREF a definit ETRS89 (European

Terrestrial Reference System 1989 – Sistemul de Referinţă Terestru European)

ca fiind ITRS considerat la momentul 1989.0, transpus în practică printr-un set de

puncte de referinţă cu coordonatele cunoscute şi acceptate la momentul

respectiv.

Subcomisia IAG pentru Reţeaua de Referinţă Europeană – EUREF, a

adoptat în 1990 (la Florenţa în italia) conform Rezoluţiei nr. 1, recomandările prin

care noul sistem de referinţă ETRS89 este recomandat a fi utilizat de către toate

statele europene. ETRS89 a fost adoptat de către Comisia Europeană în anul

2003 (prin decizia - ref COGI - F/GIS/69/EN) şi este recomandat deasemenea de

către EuroGeographics – organizaţia care reuneşte agenţiile de cadastru şi

cartografie din Europa. EuroGeographics a delegat în 2004 un grup de experţi în

geodezie - ExGG (Expert Group on Geodesy), care are între sarcini şi cea de a

4

menţine contactul cu EUREF în ceea ce priveşte adoptarea şi validarea

rezultatelor ETRS89 în ţările europene. Comisia Europeană a descris ETRS89 în

cadrul unui document adoptat intitulat „Spatial Reference Systems for Europe”

(EUR 19575). Acest sistem de referinţă şi coordonate este descris în prezent de

către EUREF conform standardului ISO19111 (Spatial Referencing by

Coordinates – Referenţierea Spaţială prin Coordonate).

ETRS89 a fost transpus în practică după 1990 prin campanii de

măsurători şi determinare a coordonatelor în puncte materializate în teren din

fiecare ţară. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor GNSS, ETRS89 este menţinut

prin intermediul EUREF – EPN (EUREF Permanent Network), care constă într-

un număr de peste 200 de staţii GNSS permanente, care măsoară în mod

continuu utilizând sateliţii GPS (SUA) şi GLONASS (Rusia), iar apoi pe baza

datelor colectate se determină coordonatele acestor puncte. Pe de altă parte

EUREF-EPN constituie contribuţia europeană la îndesirea reţelei de referinţă

globale menţinute de IGS (IGS - International GNSS Service - Serviciul

Internaţional GNSS) şi contribuie la realizarea ITRS.

Parlamentul şi Comisia Europeană au adoptat în martie 2007, Directiva

INSPIRE - (INfrastructure for SPatial InfoRmation in Europe – Infrastructura

pentru Informaţia Spaţială în Europa), care precizează necesitatea furnizării către

utilizatori a unor servicii informatice spaţiale integrate. Aceste servicii ar trebui să

permită utilizatorilor să identifice şi să acceseze informaţia geografică sau

spaţială de la surse de date diferite, la nivel local sau global, într-un mod

interoperabil pentru o gamă variată de scopuri. Una din prevederile directivei

este şi cea referitoare la adoptarea unui Sistemul de Referinţă şi Coordonate

(SRC) unitar pentru ţările membre ale UE.

1.2 Cadrul naţional privind Sistemele de Referinţă şi Coordonate

In România în prezent sistemul de referinţă utilizat este sistemul S42

(S42), care are la bază elipsoidul Krasovski 1940, iar sistemul de coordonate

este definit în planul de proiecţie stereografic 1970. Acest sistem a fost realizat

5

împreună cu fostele ţări socialiste acoperind o mare parte a zonei central şi est-

europene. S42 a fost realizat prin utilizarea mijloacelor clasice (optice) de

măsurare asigurându-se cerinţele de precizie de la momentul realizării.

Transpunerea în practică a sistemului de referinţă s-a realizat printr-o reţea de

triangulaţie care acoperea întregul teritoriu. Acest sistem de referinţă poate fi

considerat ca fiind unul local având în vedere că nu era geocentric în adevăratul

sens, cotele elipsoidale fiind cunoscute cu o precizie slabă (deoarece nu s-a

determinat un model precis de geoid), iar coordonatele plane sunt determinate

într-un plan de proiecţie particular (numai pentru România) – planul stereografic

1970. Sistemul de referinţă are la bază adoptarea unor puncte de referinţă

(fundamentale), concept care în momentul de faţă a fost modernizat prin

adoptarea punctelor de referinţă determinate cu ajutorul sateliţilor, care au

coordonate geocentrice cu adevărat tridimensionale, determinate cu precizii

centimetrice sau chiar milimetrice.

Necesitatea cooperării la nivel european şi global în domeniul geodeziei şi

cartografiei, dezavantajele actuale ale S42 şi perspectivele deschise de

determinările de poziţie cu ajutorul sateliţilor artificiali, au impus adoptarea şi în

ţara noastră a Sistemului de Referinţă şi Coordonate (SRC) ETRS89, pentru o

gamă largă de lucrări din diferite domenii de activitate.

Până în anul 2006 când a fost adoptată Legea cadastrului şi publicităţii

imobiliare (Legea 7/1996), SRC utilizat în România era statutat prin Decretul

nr.305 din 15.09.1971 privind activitatea geodezică, topofotogrametrică şi

cartografică, precum şi procurarea, deţinerea şi folosirea datelor (Publicat în

Buletinul Oficial nr.111 din 26.09.1971). Legea 7/1996 precizează că lucrările

specifice cadastrului se execută în plan de proiecţie stereografic 1970, adică

pentru acest gen de lucrări se menţine sistemul S42. Până în anul 2009, în ceea

ce priveşte SRC din România, după abrogarea Decretului 305/1971 şi apariţia

Legii 7/1996, nu s-a emis nici un alt act normativ care să menţioneze posibilitatea

utilizării şi a altor SRC.

România prin intermediul instituţiilor cu activitate de profil, a participat la

eforturile europene de modernizare a SRC prin realizarea de măsurători şi

6

prelucrarea acestora în cadrul unor proiecte organizate de EUREF şi alte

organisme naţionale şi internaţionale (campaniile de observaţii GPS – EUREF94,

EUREF03, EUVN97, EUVN_DA, nivelment - UELN ş.a.). De o importanţă

deosebită sunt activităţile prin care România a integrat, cu contribuţia

Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti şi a ANCPI, în reţeaua

europeană EUREF-EPN un număr de 5 staţii GNSS permanente (anii 1999 şi

2007) şi o staţie în reţeaua globală a IGS (anul 1999). Coordonatele acestor staţii

sunt determinate în mod continuu în SRC recomandat oficial de EUREF

(ETRS89) şi IGS (ITRF-YY). La nivel naţional după anul 2004, România prin

ANCPI a dezvoltat în ritm susţinut, o Reţea Naţională de Staţii GNSS

Permanente (RN-SGP), constituind o reţea activă (în care se măsoară în mod

continuu şi se generează produse utile poziţionării) îndesind cele 5 staţii

integrate în EUREF-EPN. In momentul de faţă, RN-SGP include un număr de 58

de staţii GNSS permanente, care după luna septembrie 2008 alcătuiesc

ROMPOS (Sistemul Românesc de Determinare a Poziţiei), furnizând pentru

prima dată în ţară noastră servicii de poziţionare de precizie în timp real.

2. Adoptarea în România a Sistemului de Referinţă şi Coordonate ETRS89

2.1. Etapa 1 Una dintre atribuţiile Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

(ANCPI), prevăzute în HG1210/29.07.2004 este cea de a asigura executarea,

completarea, modernizarea şi menţinerea în stare de utilizare a reţelei geodezice

naţionale. Modernizarea reţelei geodezice naţionale a inclus în ultimii ani,

utilizarea din ce în ce mai largă a tehnologiilor satelitare de poziţionare, care

utilizează sisteme de referinţă şi coordonate geocentrice. Asigurarea acestei

infrastructuri moderne necesare determinării poziţiei implică şi implementarea

unui sistem de referinţă şi coordonate modern conform tendinţelor actuale la

nivel european. Susţinerea adoptării Sistemului de Referinţă şi de Coordonate

ETRS89 în fiecare ţară din Europa vine în principal din partea organizaţiilor care

7

lucrează cu date spaţiale la nivel naţional şi internaţional. Principalele argumente

în favoarea unui SRC geocentric constau în:

• Conservarea preciziei ridicate a coordonatelor punctelor

determinate pe baza tehnologiilor GNSS şi implicit îmbunătăţirea

calităţii Reţelei Geodezice Naţionale;

• Asigurarea compatibilităţii şi interoperabilităţii datelor spaţiale

naţionale cu standardele europene şi internaţionale;

• Realizarea produselor cartografice pan-europene în sistemele de

referinţă şi de coordonate europene;

Un prim pas a fost realizat în anul 2009 prin emiterea Ordinului nr. 212/4.05. 2009, al Directorului General al ANCPI privind Adoptarea în

România a Sistemului de Referinţă Terestru European 1989, care

include articolele şi anexa următoare.

8

9

ANEXA

Elementele definitorii ale ETRS89

Entitatea Valoarea Ţara România Identificatorul ţării RO Identificatorul Sistemului de Referinţă (SR)

ETRS89-GRS80

Denumirea alternativă a SR Sistemul de Referinţă Terestru European ETRS89 Aria validă a SR România Scopul SR Geodezie, Cartografie, GIS Observaţii referitoare la SR Identificatorul datumului ETRS89 Denumire alternativă a datumului European Terrestrial Reference System 1989 Tipul datumului Geodezic Punctul fundamental al datumului Epoca de realizare a datumului 1989 Aria validă a datumului Europa / EUREF Scopul Datumului Datumul european este identic cu ITRS la epoca

1989.0 şi este ataşat părtii stabile a plăcii continentale euroasiatice.

Referinţe despre datum Boucher, C., Altamimi, Z. (1992): The EUREF Terrestrial Reference System and its First Realizations. Veröffentlichungen der Bayerischen Kommission für die Internationale Erdmessung, Heft 52, München 1992, paginile 205-213 sau http://lareg.ensg.ign.fr/EUREF/

Identificatorul primului meridian Greenwich Longitudinea primului meridian Greenwich

0°

Descrierea elipsoidului Identificatorul elipsoidului GRS80 Denumire alternativă a elipsoidului New International Semiaxa mare a elipsoidului 6 378 137 m Inversul turtirii elipsoidului 298.257222101 Referinţe despre elipsoid Moritz, H. (1988): Geodetic Reference System 1980.

Bulletin Geodesique, The Geodesists Handbook, 1988, International Union of Geodesy and Geophysics

Sistemul de coordonate Sistemul elipsoidal de coordonate Tipul sistemului de coordonate Geodezic Dimensiunea sistemului de coordonate

3

10

Entitatea Valoarea Descrierea sistemului de coordonate

Latitudinea geodezică Unghiul format de normala la elipsoid într-un punct cu planul ecuatorului elipsoidului de referinţă

Sensul de măsurare Spre Nord Unitatea de măsură Grade sexagesimale Longitudinea geodezică Unghiul diedru format între meridianul geodezic al

punctului Greenwich şi meridianul geodezic al punctului considerat

Sensul de măsurare Spre Est Unitatea de măsură Grade sexagesimale Altitudinea elipsoidală Segmentul de normală cuprins între poziţia unui

punct de pe suprafaţa fizică a Pământului şi proiecţia sa pe elipsoidul de referinţă

Sensul de măsurare De la elipsoid spre punct Unitatea de măsură Metrul 2.2 Etapa 2 In etapa actuală SRC ETRS89 adoptat în anul 2009 în România, este transpus

în practică prin Norme tehnice pentru implementarea ETRS89 în România. In

acest sens în prezentul document sunt prezentate modalităţile de implementare

a prevederilor Articolelor 2, 3 , 4 şi 5 din Ordinul nr. 212/4.05. 2009, al

Directorului General al ANCPI (DGA) privind Adoptarea în România a Sistemului

de Referinţă Terestru European 1989.

Normele tehnice au fost elaborate pe baza unor standarde europene, ţinând cont

şi de specificul naţional în ceea ce priveşte reţeaua geodezică naţională

existentă.

11

3. Realizarea Reţelei Geodezice Naţionale Spaţiale 3.1 Generalităţi (1) In România, pe baza specificaţiilor incluse în documentul prezent, se

realizează Reţeaua Geodezică Naţională Spaţială. Scopul realizării Reţelei

Geodezice Naţionale Spaţiale este de a asigura o referinţă modernă de o calitate

superioară reţelei geodezice naţionale realizate prin mijloacele clasice de

măsurare (triangulaţie, trilateraţie) pentru determinările de poziţie din România.

(2) Reţeaua Geodezică Naţională Spaţială (RGNS) este alcătuită din totalitatea

punctelor materializate în teren, cărora li s-au determinat coordonate în Sistemul

de Referinţă şi Coordonate (SRC) RO-ETRS89 / Stereo 2010 şi sistem de

altitudini normale MN1975(Ediţia 1990), cu posibilitatea transformării în Sistemul

de Referinţă Vertical European (EVRS);

(3) RGNS se realizează prin utilizarea metodelor şi a tehnologiilor de

poziţionare GNSS (Global Navigation Satellite System – Sisteme Satelitare de

Navigaţie Globală).

(4) RGNS este realizată de către ANCPI prin Centrul Naţional de Geodezie,

Cartografie, Fotogrametrie şi Teledetecţie (CNGCFT), cu sprijinul Oficiilor de

Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI).

3.2 Structura RGNS (1) RGNS este structurată pe clase, având la bază criteriile de precizie şi

densitate, conform tabelului următor.

12

Tab. 1 Clasificarea punctelor RGNS

Tipul de reţea ID EMP (cm)

Nr.puncte / densitate / distribuţie

Domeniu de aplicabilitate /

Observaţii

Reţea geodezică naţională spaţială de Clasă A0 A0

1.0

5 staţii GNSS permanente (IGS şi EUREF-EPN) 1 pct / 50000 km2 Distribuţie uniformă

- legătură la reţelele geodezice europene şi globale *; - măsurători geodinamice regionale şi locale, măsurători de deformaţii, servicii de poziţionare în timp real, meteorologie ş.a.

Reţea geodezică naţională spaţială de Clasă A

A

1.0

73 staţii GNSS permanente 1 pct / 3250 km2 Distribuţie uniformă

- legătură la reţeaua de clasă A0, - măsurători geodinamice regionale şi locale, măsurători de deformaţii, servicii de poziţionare în timp real, meteorologie ş.a.

Reţea geodezică naţională spaţială de Clasă B

B

2.0

330 de puncte 1pct./700km2 Distribuţie uniformă

-măsurători geodinamice locale, măsurători inginereşti de precizie.

Reţea geodezică naţională spaţială de Clasă C

C

3.0

Circa 4750 de puncte 1pct/50km2 Distribuţie uniformă

-măsurători topografice, lucrări inginereşti , cadastru, ş.a. - parţial realizată

Reţea geodezică naţională spaţială de Clasă D

D 5.0

Cel puţin 1pct/5km2

Distribuţie neuniformă**

-măsurători topografice, reţele de îndesire şi de ridicare, ridicări de detalii topografice, GIS, ş.a. - parţial realizată

EMP – eroare medie pătratică de determinare a poziţiei 3D; * - staţiile de Clasă A0 sunt în acelaşi timp staţii de Clasă A - EUREF, conform reglementărilor EUREF (Clasa naţională A0 este similarul Clasei A definită în normele EUREF-EPN); ** - având în vedere distribuţia neuniformă a acestor puncte, densitatea menţionată este una orientativă, putând fi mult mai mare în zona de interes. (2) Componentele RGNS

(a) RGNS este realizată pe principiul ierarhic, de la superior la inferior.

(b) RGNS activă este constituită din punctele RGNS, unde sunt instalate staţii

GNSS permanente care efectuează măsurători continue, având o eroare medie

13

pătratică (EMP) de determinare a poziţiei de până la 1 cm; Aceste puncte

alcătuiesc RGNS - Clasa A0 şi RGNS - Clasa A;

RGNS – Clasa A0 este alcătuită din totalitatea staţiilor GNSS permanente din

România incluse în reţeaua de staţii de referinţă globală - IGS (Serviciul GNSS

Internaţional) şi/sau europeană - EPN (EUREF – Permanent Network – Reţeaua

Europenă de staţii Permanente) .

RGNS – Clasa A este alcătuită din totalitatea staţiilor GNSS permanente din

România, care îndeplinesc standardele EUPOS (European Position

Determination System – Sistemul European de Determinare a Poziţiei) şi sunt

oficial incluse în această reţea.

(c) RGNS pasivă este constituită din puncte de îndesire materializate în teren,

având EMP de determinare a poziţiei între 1 cm şi 5 cm, care alcătuiesc: RGNS -

Clasa B (EMP ≤ 2 cm), RGNS - Clasa C (EMP ≤ 3 cm) şi RGNS - Clasa D (EMP

≤ 5 cm).

3.3 Proiectarea, realizarea şi exploatarea RGNS

(1) Proiectarea, realizarea şi exploatarea RGNS – Clasă A0 se efectuează cu

respectarea criteriilor din Tab.1 (Clasificarea punctelor RGNS), a normelor

EUREF – EPN prezentate în Anexa 1 (Anexele 1.1, 1.2, 1.3, 1.4), completate cu

cele propuse de către ANCPI (Anexa 1.5). Anexele includ: Anexa 1.1

Procedură privind integrarea unei staţii în Reţeaua de Staţii Permanente a EUREF(EPN)

Anexa 1.2

Specificaţii tehnice pentru Staţiile şi Centrele Operaţionale EPN

Anexa 1.3

Specificaţii tehnice pentru îndesirea reţelei EUREF

Anexa 1.4

Specificaţii tehnice pentru stabilirea reţelei de referinţă în prelucrarea unei campanii

GPS EUREF

Anexa 1.5

Tipuri de suporţi pentru antenele GNSS din reţeaua ROMPOS

14

(2) Proiectarea, realizarea şi exploatarea RGNS – Clasă A se efectuează cu

respectarea criteriilor din Tab.1 (Clasificarea punctelor RGNS) şi a normelor

EUPOS prezentate în Anexa 2 (Anexele 2.1, 2.2, 2.3, 2.4). Pe baza RGNS –

Clasă A se realizează Sistemul Românesc de Determinare a Poziţiei

(ROMPOS), care funcţionează conform normelor EUPOS. Funcţionarea

ROMPOS este asigurată prin Centrul Naţional de Servicii ROMPOS (CNSR).

Caracteristicile principale ale ROMPOS şi ale CNSR sunt prezentate în Anexa

2.5. Anexa 2.1

Standarde Tehnice

Anexa 2.2

Specificaţii tehnice pentru proiectarea unei staţii GNSS permanente

Anexa 2.3

Specificaţii tehnice pentru realizarea schimbului de date transfrontalier

Anexa 2.4

Specificaţii tehnice pentru stabilirea reţelei de referinţă EUPOS

Anexa 2.5

Caracteristici ale Sistemului Românesc de Determinare a Poziţiei (ROMPOS)

(3) Proiectarea, realizarea şi exploatarea RGNS – Clasă B, Clasă C şi Clasă D

se efectuează cu respectarea criteriilor din Tab.1 (Clasificarea RGNS) şi a

specificaţiilor tehnice prezentate în Anexa 3.

Anexa 3.1

Specificaţii privind Proiectul tehnic de realizare a RGNS – Clasa B

Anexa 3.2

Specificaţii privind Proiectul tehnic de realizare a RGNS – Clasa C

Anexa 3.3

Specificaţii privind Proiectul tehnic de realizare a RGNS – Clasa D

15

(4) Pe baza RGNS se vor realiza şi furniza utilizatorilor tipurile de servicii

prezentate în tabelul următor.

Tab. 2 Servicii furnizate pe baza RGNS

Tip serviciu

Caracteristici principale Utilizatori

1. Informaţii generale (metadate)

Acces la informaţii generale şi tehnice privind GNSS, sisteme de referinţă naţionale.

Toţi utilizatorii GNSS interesaţi

2. Servicii ROMPOS (Servicii GNSS - RGNS Clasă A0, Clasă A)

Acces la date GNSS şi informaţii din RGNS-Clasă A0 şi Clasă A, “online” sau “offline”

Utilizatorii avizaţi, dar şi alţi utilizatori.

3. Servicii GNSS - RGNS Clasă B, C, D

Acces la baza de date a punctelor GNSS din ţară.

Utilizatorii avizaţi, dar şi alţi utilizatori experimentaţi.

4. Serviciul de transformare şi conversie a coordonatelor

Acces la transformarea şi conversia coordonatelor utilizate în RGNS

Toţi utilizatorii

5. Serviciul naţional al geoidului

Informaţii “online” şi “offline” despre valori ale variaţiei (cvasi)geoidului în România

Utilizatori avizaţi în general, dar şi alţi utlizatori.

6. Alte produse şi servicii

Acces la produse derivate din RGNS - Clasă A0 şi Clasă A:

- harta online a influenţei ionosferei;

- harta online a influenţei troposferei;

- Prelucrare automată a datelor GNSS; - Consultanţă de specialitate - Alte servicii conexe

Utilizatori avizaţi

16

3.4 Legătura dintre ETRS89 şi Sistemul Geodezic de Referinţă Local S42

(1) Legătura dintre ETRS89 şi S42 se realizează printr-o transformare

compusă de coordonate (definită conform standardelor ISO) de la sistemul de

coordonate elipsoidal definit în ETRS89 la sistemul de coordonate Stereografic

1970 definit în S42 şi sistemul de altitudini normale Marea Neagră 1975 legat de

S42 prin anomaliile cvasigeoidului.

Transformarea compusă de coordonate este implementată într-un pachet de

programe de calcul, publicat oficial pentru utilizare pe site-ul ANCPI, care se

bazează pe un algoritm prezentat în mod schematic în figura următoare.

Fig. 1. Legătura dintre ETRS89, EVRF2007 şi Sistemul Geodezic de Referinţă Local S42, Sistem de altitudini Marea Neagră 1975 Descrierea în detaliu a algoritmului transformării compuse de coordonate se

găseşte în Anexa 4.

Algoritmul transformării compuse de coordonate, împreună cu un exemplu

practic al aplicării algoritmului, scris în limbajul de programare Java, este publicat

oficial pe internet pentru a veni în sprijinul realizatorilor de aplicaţii software

17

destinate pentru implementarea transformării standard în receptoarele GNSS

sau în alte aplicaţii (GIS).

(2) Transformarea între cele două sisteme a coordonatelor se efectuează

în cadrul programului de calcul TransDatRO, publicat pe site-ul ANCPI, pe baza

unor fişiere sursă de tip text, care conţin coordonatele de transformat într-un

format prestabilit (descris în help-ul programului) sau interactiv punct cu punct.

(3) Transformarea între cele două sisteme a datelor de tip vector din

cadrul diferitelor baze de date geospaţiale se realizează cu ajutorul programului

de calcul ShapeTransDatRO, publicat pe site-ul ANCPI, conform specificaţiilor

menţionate în help-ul programului, pe baza fişierelor standard de schimb de tip

ESRI Shapefile.

(4) Transformarea între sistemul de altitudini naţional – Marea Neagră

1975 (Ediţia 1990) şi sistemul de referinţă vertical european EVRS (cu realizarea

EVRF-YY), se realizează pe baza unei transformări publicate oficial pe site-ul

ANCPI şi pe site-ul EUREF.

Descrierea în detaliu a algoritmului transformării între sistemul naţional de

altitudini Marea Neagră 1975 (Ediţia 1990) şi EVRF2007 (cea mai recentă

realizare a EVRS) se găseşte în Anexa 5.

18

BIBLIOGRAFIE

• Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare (Legea 7/1996); • Decretul nr.305 din 15.09.1971 privind activitatea geodezică,

topofotogrametrică şi cartografică, precum şi procurarea, deţinerea şi folosirea datelor (Publicat în Buletinul Oficial nr.111 din 26.09.1971);

• Ordinul nr. 212/4.05. 2009, al Directorului General al ANCPI privind Adoptarea în România a Sistemului de Referinţă Terestru European 1989 Publicat în M.Of., Partea I,Nr.361/29.V.2009;

• EN ISO 19111 – ISO 19111 Spatial referencing by coordinates, International Organization for Standardization, 2003;

• Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 14 martie 2007 pentru instituirea unei infrastructuri pentru informatii spatiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE);

• J.P.Henry,(2007), Recommendations for the technical specifications of GNSS permanent stations and antenna calibration, Geodetic Network Modernisation and National Spatial Data Infrastructure, Twinning Contract RO 2006/IB/OT-01, PHARE 2006/018-147.02.01.03;

• Petre Dragomir,Tiberiu Rus, Neculai Avramiuc, Paul Dumitru, Mihaela Fădur: National Report on Geodetic Activities, EUREF Symposium, Brussels, June 2008

• P. I. Dragomir, T. Rus, N. Avramiuc, P. Dumitru, EVRF2007 as Realization of the European Vertical Reference System (EVRS) in Romania

• Sacher M., Ihde J., Liebsch G., Mäkinen J.: EVRF2007 as Realization of the European Vertical Reference System, EUREF Symposium, Brussels, June 2008;

• SC GEOTOP SRL Odorheiu-Secuiesc (2009), Solutie pentru conversia hărţilor şi planurilor în format digital şi a datelor grafice din GIS-urile existente având coordonate în sistemul de referinţă S-42, elipsoid Krasovsky 1940, Proiecţie Stereografică 1970, în sistemul de referinţă ETRS89, elipsoid GRS80, proiecţia dublă stereografică sau proiecţia stereografică oblică, conform Acordului de colaborare cu ANCPI nr. 319208/03.04.2009.

19

Pagini web

• www.igscb.jpl.nasa.gov

• www.epncb.oma.be Procedure becoming EPN station

http://epncb.oma.be/_organisation/guidelines/procedure_becoming_station.pdf

Guidelines for EPN Stations & Operational Centres

http://epncb.oma.be/_organisation/guidelines/guidelines_station_operationalcentre.pdf

Guidelines for EUREF Densifications

ftp://epncb.oma.be/pub/general/Guidelines_for_EUREF_Densifications.pdf

• etrs89.eng.ign.fr

Memo: Specifications for reference frame fixing in the analyses of EUREF GPS

campaign

http://etrs89.ensg.ign.fr/memo-V7.pdf

• www.eupos.org /Download

EUPOS Technical Standards

Guideline for Single Site Design

Guideline for Cross-Border Data Exchange

Guideline for EUPOS Reference Frame Fixing

• www.crs-geo.eu

• www.bkg.bund.de/nn_164878/geodIS/EVRS/ • www.ancpi.ro • www.rompos.ro