geneza oraselor europa de est si centrala

8/6/2019 geneza oraselor europa de est si centrala

http://slidepdf.com/reader/full/geneza-oraselor-europa-de-est-si-centrala 1/11

Criteriul esential de diferentiere a orasului de sat este, fara îndoiala, marea complexitateconomice, care exista în aglomerarile urbane. În sate, agricultura (cultura plantelor si animalelor) reprezinta baza activitatii economice; în oras, agriculturii i se adauga acindustriale si comerciale care, în general, sunt predominante. De aici rezulta o fizionomie speciala datorita prezentei constructiilor cu scop industrial (fabrici, uzine) sau comerciasocietati comerciale, de transport, mari magazine). Si activitatea culturala e mai complexa,

reflecta în existenta unor constructii specifice (biblioteci, scoli, teatre, universitati, muzee, incultura).

Geneza oraselor Oraşe antice- înfiinţate de coloniştii greci, în sec VII-VI î.Hr - Atestările istorice referitoare la aşezările omeneşti de pe teritoriul României fac dovada eunui număr însemnat de formaţiuni urbane antice.Astfel în zona litorală a Mării Negre este cunoscută

prezenţa a trei oraşe antice, întemeiate de cătrecoloniştii greci.Colonia Istris sau Histria este înfiinţată de cătrecoloniştii din Milet către sfârşitul secolului al VII-leaî.Hr., Cea de-a doua colonie purtând numele Calatiseste fondată de colonişti originari din Heraclea pontică pe vatra oraşului Mangalia spre sfârşitul

secolului al VI-lae î.Hr. .Cea de-a treia colonie - Tomis - este întemeiată tot demiletieni ca şi Histria.

- în perioada daco-romană apar şi se dezvoltă numeroase oraşe existente şi în prezent: ApulumIulia), Napoca (Cluj), Ampelum (Zlatna), Potaissa (Turda), Drobeta (Turnu-Severin).După retragerea administraţiei romane, datorită invaziilor popoarelor migratoare procesuldeurbanizare decade, majoritatea oraşelor transformându-se în târguri ruraleOraşe medievale- au luat nastere in sec XII-XIX d.Hr.- reşedinţe ale voievozilor: Baia, Suceava, Iaşi ( în MoldCurtea de Argeş, Câmpulung,Târgovişte (Ţara Românească)- în jurul unor cetăţi mai ales în cvestul ţării: Braşov, Sibiu, Mediaş, Sighişoara,Bistriţa, Timişoara, Arad, Oradea, Satu Mare- ctârguri la intersecţia unor mari drumuri comerciale, purtând şi astăzi numele de târg:Târgu JiuMureş, Târgu Neamţ, Târgu Frumos, etc.;- Secolele XI-XII marchează o revitalizare a vieţii urbane, mulţi locuitori revenind la vetrele antice, care se revigorează şi îşi recâştigă treptat influenţa în teritoriu.



Urbanismul medieval prezintă interes întrucât majoritatea centrelor urbane moderne păstrea pe baza cărora s-au dezvoltat, nuclee care prezintă importanţă istorică şi care acum trebuie prin politici urbane speciale.

Oraşe capitaliste- au apărut ca urmare a dezvoltării unor activităţi economiceintense precum:mineritul(Petroşani, Anina), ind.

prelucrătoare(Hunedoara, Reşiţa, Câmpina),transporturile(Simeria,Paşcani, Mărăşeşti), turismul(Predeal,Sinaia, Vatra-Dornei, Eforie), agricultura şi comerţul cu produseagroalimentare(Slobozia, Alexandria, Călăraşi ş.a.).Oraşe socialiste- au apărut ca urmare a dezvoltării activităţilor economice, fiind cele mai numeroase,unele însneîndeplinind un minim de condiţii urbane

Structura oraselor Asezarile romane

- structura oraşelor se baza pe o reţea ortogonală de străzi care limitau cvartale denumite „având ca axe ordonatoare „cardo maximus” pe direcţia N-S şi „decumanus maximus” pe diredouă artere perpendiculare deosebite de celelalte străzi prin dimensiunile lor. La intersecţia acafla piaţa sau forumul, în care erau amplasate templul închinat zeului protector al oraşului,construcţiile comerciale;- dotarea tehnico-edilitară, atât la oraşe cât şi în teritoriul, corespunde unor utilizări cominteriorul oraşelor, profilul transversal al străzilor prevede separarea circulaţiei vehicucirculaţia pietonală, prospectul atingând 20-30-35 m.

Asezarile medievale

- număr restrâns de locuitori (10.000 – 40.000)- prezenţa unor ziduri înconjurătoare (fortificaţii)- densitate mare a construcţiilor şi a populaţiei- construcţii şi trasee ale străzilor adaptate configuraţiei terenului

- reţelele stradale inelar-radiale convergeau către piaţa centrală, în care erau amplasatereligioase – în general supradimensionate – şi cladirile publice (de exemplu primările)Structura urbană medievală prezenta un ţesut omogen de construcţii şi spaţii libere, cu

densitate de construcţie, datorată în parte zidurilor de fortificaţie care împiedicau extinderea.



Asezarile feudale se deosebeau foarte puţin de sate.În această perioadă economia rurdominantă, meşteşugurile şi chiar comerţul aflându-se la un nivel scăzut de dezvoltare.

În timp comerţul ia amploare ceea ce duce la apariţia târgurilor (ca pieţe de schimb),târziu devin, dacă au condiţii, oraşe mari cu funcţii multiple: comerciale,meşteşugăadministrative. În astfel de condiţii, oraşul se deosebeşte din ce în ce mai puternic de sat.

Caracterizate prin vetre restrânse, cu case apropiate, străzi înguste şi întortocheate,or

apărut lângă zidurile castelelor feudale, lângă reşedinţa episcopului sau arhiepiscopului sreşedinţa regelui, fie în apropierea unor porturi sau la încrucişarea căilor comerciale.Orasele din perioada Comunista

- ţări cu o economie predominant rurală; până atunci oraşele nu erau alceva decât nişte târguraceste ţări populaţia urbană reprezenta mai puţin de o cincime din totalul populaţiei. Populaţiera mică, iar oraşele, aveau în principal funcţie agricolă combinată cu cea comercială. Străzioraşe erau largi şi mărginite de gospodării agricole la periferie; centrul era alcătuit din case j

unul sau două etaje - cu câteva artere mai bine luminate şi mai bine întreţinute, unde seclădirile publice, băncile, magazinele.

Aceste orăşele semirurale care posedă terenuri agricole imense, s-au dezvoltat fără dîntre ele, în mijlocul câmpiilor cultivate, însă ori de câte ori a fost posibil ele au căutat un acteren: malul unui râu, povârnişul unui deal, un loc de trecere. Acolo unde lanţurile mînviorează peisajul, unele oraşe îşi datorează originea vechilor locuri de trecere fortificate, lanţurilor. Bucureşti, Cluj-Napoca, Ploieşti, sunt oraşe aşezate la încrucişări de drumuri saferate care traversează regiunile înalte.

Formarea reţelei oraşelor actuale din România este un proces social-istoric comcontinuu, în care apar distinct etapele oraşelor vechi, feudale, capitaliste şi socialiste.Corespunzător fiecărei etape, însuşi conţinutul de oraş s-a schimbat, de la oraşul cetate (foantic, la oraşul târg feudal şi capitalist şi apoi, la oraşul actual cu structură axată pe dezindustrială. Forma ce caracterizează cel mai persistent o perioadă îndelungată şi, care a influeşi forma actuală a oraşelor mici, mai,este oraşul-târg, oraşul cu textură, în general, radiar-conneordonată, având în centru piaţa, iar în rest un aspect semirural.

Procese asemănătoare, referitoare la transformarea reţelei urbane au avut loc şi în Ucrdin perioada antebelică Revoluţiei Socialiste, reţeaua urbană se modifica sub influenţa căilîncepând din 1860, a dezvoltării navigaţiei şi a penetraţiei industriale. Oraşele cele mai impocrescut într-un ritm rapid, iar ansamblul populaţiei urbane ucrainiene s-a triplat între 1863 ş bazinul carbonifer şi în jurul uzinelor metalurgice s-au format câteva oraşe noi. În Donbass



mare parte a oraşelor există doar din perioada sovietică. Construcţiile geometrice ale muncitoreşti se întind la nesfârşit şi dublează nucleele urbane propriu-zise.

În vechile oraşe rurale, trăsăturile agricole se estompează; mica burghezie a dispărut; purbană nu mai este compusă decât din muncitori, funcţionari,intelectuali şi din membrii familDe exemplu, în R.S. Cehoslovacă şi în R.D. Germană, oraşele mici au constituit,datorită coistorice în care s-a dezvoltat industria, o caracteristică, atât ca ramură,cât şi ca pondere a reţel

din aceste ţări.Dacă în R.S. Cehoslovacă şi în R.D. Germană oraşele mici şi mijlocii s-au dezvoltat m

în R.P. Polonă are loc o dezvoltare intensă a oraşelor mari, în timp ce oraşele mici înregisîncetinire, chiar un declin al dezvoltării lor. Polonia, unde oraşele mari formează aglomeraţiinclud mai multe oraşe mici şi mijlocii, se ridică problema limitării acestor aglomeraţii şi screşterii oraşelor mici, foste centre comerciale în trecut şi lipsite de industrie.

Fizionomia oraselorAceasta este data de catre tipul de materiale utilizate în edificarea constructiilor, de mo

concentrare a acestora, de sistemul de desfasurare pe verticala si de sistemul social-politic.Tipul de materiale de constructie se afla în strânsa legatura cu structura geologica a

teritoriului si tipul vegetatiei forestiere. Rusia si în majoritatea arealelor montane ale zonei tlemnul reprezinta principalul material pentru constructi.

Lemnul de conifere are densitate mica si se fasoneaza usor. Înareale critice din punct de vedere seismic, majoritateaconstructiilor pentru locuit sunt lucrate din lemn, oferind un plusde siguranta locuitorilor în comparatie cu constructiile greledurate din caramida, otel si beton. Numai edificiile de cult sunt durate din materiale de constructie provenite de la distante mari,materiale rezistente la compresiunesi la agentii corozivi din mediul hidroatmosferic si cel biotic. Sfârsitul secolului XIX si îsecolului XX marcheaza pragul temporal de trecere la utilizarea cimentului si a betonului în

constructiilor si a drumurilor.Constructiile de tip bloc, ca mod de locuire colectiva nu sunt o “inventie comuni

schimb, timp de aproximativ o jumatate de secol, acest tip de constructii a modificat radical fimajoritatii oraselor în tarile ce au apartinut blocului comunist, dar nunumai aici.



Cartierele de tip vila ale celor bogati cuprinse în insule de verdeata, contrasteaza cu dmare a locuintelor din cartierele sarace, cu aparitia sporadica a vegetatiei si lipsa spatiilor pentru copii.

O alta componenta fizionomica pentru orase consta în modul de edificare a acoperisurizona temperata, pentru scurgerea rapida a apei de ploaie si pentru protectie împotriva acoperisurile au înclinari de pâna la 45grade. Constructiile individuale sunt realizate maj

acoperisuri din tigla si olane, ori roci extrase din orizontul local si modelate corespunzator.Orasul socialist este dominat de coexistenta si dezvoltarea corelativa a zonelor industri

a celor rezidentiale de tip bloc. Centralizarea puternica a deciziei si procesul de unifcalitativa a spatiilor rezidentiale si-a pus puternic amprenta asupra acestor categorii de orase.

În fizionomia si structura anumitor orase si-a pus puternic amprenta„cartierele speciale“ , curol rezidential si partial pentru antrenament, ale armatelor de ocupatie (Berlin, Esztergom, Kits.a.).

Orase in fuctie de forma si structuria. Oraşe rectangulare: străzile se intersectează în unghiuri drepte, construcţiile formând cvarta paralelipipedice b. Oraşe radiar-concentrice: prezintă un nucleu central din care pornesc radiar arterele principîntretaie, arterele secundare concentricec. Oraşe polinucleare: prezintă mai multe zone centrale apărute în perioade diferite de extindeoraşuluid. Oraşe liniare(stradă):artera principală se află de-a lungul unei artere hidrografice sau decomunicaţie, iar cele secundare sunt paralele cu cele principale

Aglomeraţia urbană este caracteristică oraşelor mijlocii, mari şi foarte mari, constituinca un ansamblu urban ce a luat fiinţă în urma dezvoltării relaţiilor complexe între oraşul resaria înconjurătoare. Dezvoltarea oraşului a dus la lărgirea zonelor sale suburbane, cu profil reşi industrial, recum şi la apariţia unei categorii de localităţi, care cu timpul au devenit oraşe-sa

Gruparea urbană reprezintă un sistem territorial alcătuit dintr-un număr variabil dapărute independent, situate la o relativă apropiere şi cu relaţii dominate de elementul distanţă

Conurbaţia constituie o entitate teritorială născută din accentuarea relaţiilor dintre două sau moraşe, situate la distanţe apropiate şi dezvoltate independent. Diferenţa dintre conurbaţie şi ageste dificil a fi sesizată mai ales atunci când acestea coincid spaţial.Aglomeraţia presupune o dependenţă mai accentuată a unor oraşede unul principal, pe când în conurbaţie oraşele îşi menţin



personalitatea, deşi sunt incluse în acelaşi sistem urban.Cele mai clare conurbaţii se formează între două oraşe (bipolare), dar există nenumăra

în care acestea au un caracter multipolar, înglobând oraşe de mărimi demografice şi puteri ediferite. Conurbaţiile au apărut în zone cu importante zăcăminte minerale (cărbuni şi fier, în Silezia Superioară, Ruhr, Donbas).

Interurbaţia presupune existenţa în teritoriu a unor oraşe de mărime variabilă, situate laapropiate, dar care au funcţii diferite.De regulă, oraşul cu activităţi industriale noi, depinde dde servicii a oraşului vechi, care la rândul său furnizează forţă de muncă pentru oraşul nounoastră cele mai tipice exemple din categoria interurbaţiilor, mai ales înainte de anul 1990Deva-Hunedoara şi Turda-Câmpia Turzii.Metropola este un oraş cu peste 2 milioane de locuitori.Geneza marilor concentrări urbane. Se apreciază că astăzi există la nivel mondial 12 megaldintre care unele în formare. Examinând o hartă a marilor concentrări urbane se poate rema

că majoritatea acestora se află în ariile de contact ale uscatului cu oceanul, acesta fiind consadevărat spaţiu de respiraţie penru marii coloşi urbani.Alte superconurbaţii sau premegalopolisuri s-au dezvoltat iniţial în mari arii de exploatare a rminerale subterane, îndeosebi carbonifere. Ulterior, prin creşterea gradului de concentrare a pşi diversificarea activităţilor economice s-a ajuns la crearea de reţele urbane puternice iformând arii urbanizate (Ruhr, Donbas) Zonele funcţionale sunt stabilite în raport de rolul pe care îl are un subspaţiu relativ omo

funcţionarea oraşului propriu-zis. Tradiţional, se disting următoareke zone funcţionale:a) Zona terţiară sau de servicii, de regulă este concentrată în centru sau pe o stradă pri

Oraşele mari prezintă o reţea polinucleară. Porturile sunt cunoscute prin localizarea secel puţin de un anumit tip, în ariile litorale;



b) Zona industrială. În oraşele industriale, aceasta este localizată pretutindeni, spaţiul urbun ţesut nedefinit: De regulă, industriile poluante se localizează la periferie sadelocalizate în alte arii învecinate, pe când cele nepoluante (textile, încălţăminte, oblux) sunt menţinute pe vechile locaţii.

Concentraţiile industriale importante din vestul Germaniei sunt complexeWestfalia, Upper Valea Rinului, Bremen şi Hamburg, notabile pentru construcţii regiunea de sud, cu orase ca Munchen şi Augsburg, precum şi regiunea centrală, cindustriale, cum ar fi Salzgitter , Kassel, Hanovra, şi Brunswick. În est, de cele mindustrii de vârf sunt localizate în regiunea Berlin sau în oraşe precum DLeipzig,Dessau,Halle,Cottbus,şi Chemnitz.

c ) Zonele rezidenţiale. Ocupă cea mai mare suprafaţă: în unele oraşe noi acestea sunîn jurul întreprinderilor industriale, în cele vechi la distanţe mult mai mari. Se pot distinrezidenţiale cu clădiri monofamiliale şi cu clădiri multifamiliale. La periferia ocartierele rezidenţiale sunt sărace, însemnând o îngămădire dezordonată de locuinţmodeste, care cunosc denumiri diferite, precum şi câteva particularităţi, cindividualizează. După structura socială zonele rezidenţiale se clasifică în zone ale bogate, zone ale claselor modeste şi cartierele muncitoreşti.

d ) Zonele de transport şi depozite. Oraşele porturi prezintă spaţii specifice, care sunt demari antrepozite, dane portuare, care au funcţiuni precise şi care depăşesc cu mult satnecesităţilor spaţiului urban propriu-zis, adresându-se unui stat sau mai multor state.

Exemple oras-port : Hamburg ( cel mai mare din Germania ), Emden,Bremerhaven

( Germania ),Szczecin( Polonia ), Gdynia ( Polonia )

c) Alte zone funcţionale sunt mai mult sau mai slab conturate şi se pot referi la zonele padministrative, zonele de recreere, zonele de afaceri, zonele speciale etc.

Constanta

Portul Hamburg

http://www.google.ro/url?sa=t&source=web&cd=7&ved=0CD8QFjAG&url=http%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FSzczecin&ei=BY_jTc3FDIyG-wav5dnbBg&usg=AFQjCNF_ZLOpxKPn18dARiZt9gfONmvS3w&sig2=21Y-hJSqEC2gdfiWrO7nmA

http://www.google.ro/url?sa=t&source=web&cd=7&ved=0CD8QFjAG&url=http%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FSzczecin&ei=BY_jTc3FDIyG-wav5dnbBg&usg=AFQjCNF_ZLOpxKPn18dARiZt9gfONmvS3w&sig2=21Y-hJSqEC2gdfiWrO7nmA



Principalele funcţii urbane.

Funcţia militară

Aceasta îşi menţine locul în geografia urbană, doar ca una din primele funcţii urbane, ast practic mai greu identificată (unele oraşe din antichitate sau medievale cu o astfel de fu pierdut-o în totalitate – Koln, Besancon, Verdun, Edinburgh). Cu toate acestea, unele dintre oastăzi înglobează o asemenea funcţie, fără a fi dominantă: Vladivostok, Toulon, Portsmouth.Funcţia comercială

Practic, nu se poate concepe existenţa unui oraş fără a exercita funcţii comerciale. Exicare s-au născut din necesităţi comerciale, apărând ca târguri, unde ţăranii provenind geografice cu agriculturi complementare făceau schimb de produse. Funcţia comercială s-a deîn porturi unde mărfurile erau aduse de peste mări.

Forma embrionară cea mai veche a reprezentat-o burgul sau târgul local. În România, ca ţări care au cunoscut regimul totalitar, după prăbuşirea acestuia s-a remarcat o revitalizare a fu

târg, pe care unele localităţi o deţinuseră anterior.Funcţia de transport

Strâns conectată sau chiar dependentă de comerţ, iar mai târziu de alte activităţi econodezvoltat funcţia de transport. Pe tipuri de transport putem identifica oraşe care au apărut carolului pe care l-au avut în reţelele de transport rutier, feroviar, fluviatil sau maritim.

- transporturile rutiere, prin frecvenţa locurilor de popas au favorizat apariţia de oştie că în secolul XIX drumurile erau foarte animate de cursele regulate, ra poştalioane, care aveau nevoie de locuri de popas, mai ales înainte de a trece pdificile (Insbruck, înainte de trecerea prin pasul Bremer).- transporturile feroviare, atât prin locurile de oprire, cât şi prin nodurile ferovdeterminat apariţia de noi oraşe. Transiberianul a generat la rândul său centre importante, care au fost iniţial locuri de alimentare a locomotivelor cu apă (Ufa Cel Novosibirsk . La acestea se pot adăuga gările de frontieră, care au generat oraşe dub

- Transporturile fluviale au fost la originea unor centre urbane, mai ales în puncare a fost necesară transportarea mărfurilor de pe un fluviu important pe un afinvers. Ca exemple, oraşele Lyon, apărut la confluenţa Saone cu Rhone, şi Strasbocu Rhin;- Transporturile maritime au demonstrat valoarea ţărmurilor în apariţia a numcentre urbane. Unele dintre oraşe s-au dezvoltat ca escale pentru transportul mamare distanţă



Functia industrială

S-a constatat că oraşele cu funcţii industriale, chiar dacă activităţile lor generează code activităţi şi de populaţie, sunt mult mai instabile decât cele cu funcţii comerciale. Aceastoraşele cu astfel de funcţii se sprijină pe două elemente principale: resurse şi piaţă de desfacefluctuante la presiunile concurenţei.

După tipul de activităţi se disting oraşe cu funcţii miniere şi oraşe cu funcţii ind

propriu-zise.- oraşe miniere, dezvoltate iniţial pe baza activităţilor de minierit şi abia udiversificându-şi funcţiile. Procesul de concentrare urbană este rapid, întrucât expminereurilor, a resurselor subslului în general, implică apariţia a numeroase elconexe: construcţii de locuinţe, artere de circulaţie, dotări edilitare, social-culturCând se epuizează resursele este posibil să asistăm chiar la dispariţia acestor oraşe.

Funcţia culturală

- este carateristică atât oraşelor mari unde nu lipseşte, dar şi unor oraşe mici, care oferăculturale distincte. În această ultimă categorie apar oraşe specializate, precum cele unicentrele literare şi artistice (Giessen - Germania), oreşele muzeu, oraşe ale festivacongreselor (Salzburg)

- Exemple: Cracovia ( capitala culturala a Poloniei ), Ursul de Aur ( Germania )Universitatea Eötvös Lorand din Budapesta

Funcţia politico-administrativă

- este deţinută de toate capitalele de stat, de oraşele cu funcţii regionale sau locale, de divecare deţin servicii cu rol în administraţia teritorială.Funcţia de rezidenţă temporară

- se regăseşte în cazul unor oraşe specializate în diferite tipuri de servicii cu caracter mai mul puţin sezonier. Aici sunt incluse oraşele sanatoriu (Davos, Berck), oraşele de vilegiatură (valea Prahovei), oraşele staţiuni maritime, oraşele turismului de munte (Innsbruck, GPartenkirchen, Chamonix), oraşele staţiuni balneare, oraşele de pensionari .

Totalitatea sistemelor de distribuţie şi colectare formează echipamentul edilitar.Echipamentul edilitar, se compune din:

reţeaua de apă (potabilă, industrială);

reţea de apă caldă (menajeră, industrială);

reţeaua de canalizare (în sistem unitar, în sistem divizor - apă uzată, ape meteorice);



reţea de transport a agentului termic (termoficare);

reţea de alimentare cu gaz;

reţea de alimentare cu energie electrică (curent de înaltă tensiune, curent de medie tcurent de joasă tensiune, iluminat public);

reţea telefonie fixă;

televiziune prin cablu;

radioficare etc.

BIBLIOGRAFIE

Vasile Surdu – Geografia Asezarilor, Presa Universitara Clujeana 2002Constantin Vert – Geografia Populatiei si Asezarilor Umane, Timisoara 2000http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://countrystudies.us/romania/38.htm

http://clasaxiib.forumz.ro/t81-sisteme-de-orase-din-europa-si-romania

http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://countrystudies.us/romania/38.htm








http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://www.romaniatourism.com/medieval-towns.html

http://www.bvau.ro/docs/doc_ro.htm







geneza oraselor europa de est si centrala

Documents