evolutia oraselor

7/28/2019 Evolutia oraselor

1/23

1

Capitolul I: Introducere

Definitia orasuluiOraul esteconcentrare uman, cu o populaie minim ce variaz de la

o ar la alta, cu o structur profesional a populaiei in care predomin ceaocupat n ramurile neagricole, cu un mod de via diferit de cel rural.

Aparitia primelor orase

Apariia oraelor pe scena istoriei a fost o consecin fireasc aevoluiei civilizaiei umane.

Iniial oraul a fost creat pentru a ndeplini un rol comercial, deschimb pentru produse, i un rol militar ( de asigurare a securitii).

Primele civilizatii urbane din lume au aparut in Asia, in regiunile ceagricultura avansata, bazata pe irigatii. Cel mai vechi oras din lume, Ierihon,a aparut acum 7000 de ani in Orientul Apropiat

Acum circa 4000 de ani existau orase infloritoare in Mesopotamia( Ur,Uruk, Babilon), pe Vale Indului, Valea Gangelui, in China sau Egipt.

SumerulSpre deosebire de zonele situate mai in nord, Sumerul nu a fost

niciodata un bun teren agricol. Solul sau bogat a putut da recolte bogate,dar doar dupa ce mlastinile au fost secate si terenurile irigate. Acest lucrupresupunea un efort organizat si probabil a necesitat participarea intregiipopulatii; eforturi similare erau necesare si pentru a mentine in functiunesistemul. Fiind deosebit de productiv si prosper, Sumerul a fost in curanddivizat in orase-state independente - orase aparate de ziduri ca Ur, Uruk,Kish, Lagash si Nippur, fiecare cu rolul de capitala a teritoriilor dimprejur.Cu exceptia hranei de care nu ducea lipsa, Sumerul nu dispunea de resurse.Lipsa cherestelei si a pietrelor, prea grele pentru a fi importate in cantitatimari, a avut consecinta realizarea cladirilor din caramizi de lut, uscate lasoare si arse in cuptoare. Avand in vedere perisabilitatea acestui material,este surprinzator ca multe dintre aceste structuri sfaramicioase ausupravietuit. Acestea sunt ziguratele, piramide Tnalte, lateral cu trepte, care

initial duceau la templul sau sanctuarul unui sfant. Fiecare oras isi aveapropriul sfant si era construit in jurul unui templu impunator. Preotiidetineau o putere deloc neglijabila in Sumer si aici au luat nastere primelemonarhii. Mai mult, se pare ca primul cod de legi a fost cel din Ur, in timpuldomniei regelui Ur-Nammu.Printre contributiile Sumerului la dezvoltarea civilizatiei se numara primelevehicule cu roti, roata de olarit si mai ales scrisul. Incepand cu simplepictograme si ideograme, sumerienii au dezvoltat in cele din urma scrierea


2/23

2

cuneiforma, care se realiza pe tablite de lut umed, ce erau apoi uscatepentru a pastra mesajul. Aceste tablite au pastrat primele texte literare,bazate pe miturile si legendele sumerienilor.

Harta ilustrand Sumerul

Valea InduluiCivilizatia s-a nascut si dezvoltat in Sumer cu cateva sute de ani

inainte sa apara in Egiptui antic. O singura civilizatie s-a mai dezvoltatinainte de anul 2000 i.Hr. si anume o cultura urbana misterioasa localizata in

Valea Indului (astazi Pakistan) in jurul anului 2500 i.Hr. in afara de asezarileMohenjo-Daro si Harappa, foarte putine vestigii s-au mai pastrat din aceastacivilizatie timpurie; in plus, pentru ca pictogramele pastrate nu au putut fidescifrate, nu se stie cum erau oamenii din Valea Indului si cum au reusit saconstruiasca acele orase cu adevarat remarcabile.Orasele din Valea Indului aveau aspectul unei retele, cu drumuri care seintersectau in unghiuri drepte. Acest detaliu arata ca orasele au fostproiectate si construite inainte de a fi locuite. Civilizatia organizata din ValeaIndului s-a prabusit in jurul anului 1700 i.Hr., dar nu se stie cum si din cemotive.

Si Sumerul a avut aceeasi soarta. Orasele sale au inceput sa se razboiascaintre ele, prin aceasta incurajand atacurile din afara. Sumerienii au reusit demai multe ori sa-si alunge dusmanii, iar dinastia Ur, intemeiata de Ur-Nammu, a marcat unul dintre punctele cele mai inalte atinse in dezvoltareaacestei civilizatii. Dar dupa ce au fost cuceriti de amoriti, in jurul anului 1900i.Hr., istoria sumerienilor a fost integrata in cea a civilizatiei babiloniene.


3/23

3

Capitolul II: Evolutia si dezvoltarea oraselor

ncepnd cu mileniul III .H. se dezvolt orae i n nordul Africii, peValea Nilului (Memphis) i la rmul Mrii Mediterane (Cartagina).

In Europa, primele centre urbane au fost create de civilizatia minoica

in mileniul II i. Hr. ( Cnossos in insula Creta).Cnossos.Cel mai vechi oras al continentului nostru despre care avemcunostintapare sa fi fost Cnossos de pe insule Creta. Nu intamplator apatruns civilizatia urbana, o inventie a Orientului, a patruns in Europa maiintai acolo unde continentul isi intinde catre sud pintenul cel mai inaintat-insula Creta. In mijlocul culturilor de vita-de-vie si de maslini, pe o colina dinapropierea tarmului nordic al insulei, a fost construit, in secolul al XVII- leai.e.n., palatul din Cnossos, una dintre cele mai stranii si totodata remarcabileconstructii pe care le cunoaste istoria. Azi este considerat mai verosimil capalatul sa fi fost centrul unui stat cretan unitar si totodata resedinta regala.

Orasul Cnossos

Ulterior, n Grecia antic, apar orae-state numite polisuri (Micene,Corint, Atena). Vechii greci nfiineaz i numeroase colonii n Asia Mic(Efes, Milet) i pe rmul Mrii Negre sec. VII-VI .H. (Histria, Tomis,Callatis).

n epoca roman oraele au cunoscut progrese evidente avnd strzipavate, canalizare i alimentare cu ap, bi publice, piee centrale-forum.Romanii au dus o politic de urbanizare a Daciei, nfiinnd colonii i

municipii (Apulum, Napoca, Potaissa, Drobeta).nteresant este i faptul c multe orae europene au fost construite pe

ruinele celor romane (Londra, Paris, Viena, Torino).


4/23

4

n Evul Mediu multe orae au deczut. Ele au fost fortificate cu ziduri ianuri de aprare. Multe aezri erau trguri, cu funcii comerciale,meteugreti i administrative ( Brasov)n epoca Renaterii, cnd se dezvolt burghezia, oraele au cunoscut operioad de nflorire (Florena, Veneia, Roma).

Romaeste unul dintre cele mai celebre orase ale lumii. Capitala Italiei, cu opopulaie de 2 900 000 locuitori, te ntmpin la tot pasul, cu vestigiiistorice ale cror origini se pierd n istorie.

Situat pe rul Tibru, n zona central a Italiei, pe celebrele 7 coline,Roma a avut perioada de maxim strlucire, fiind capiatla Imperiul Roman,era supranumit capiatala lumii.

Dup secole de declin, orasul si-a regsit dominatia cultural, n epocaRenasterii. Declarat n 1871 capitala Italiei reunificate, roma devine de-alungul anilor un important centru financiar, industrial si cultural al Europei.

Roma are renumele unui oras al prieteniei si cldurii relatiilor umane,

cu superbe restaurante, cldiri moderne, cafenele celbre, magazineelegante, precum si foarte multe obiective turistice, printre care amintim:Colisseul, Columna lui Traian, Capela sixtin s.a.Venetia.Considerat unul dintre cele mai frumoase orase din lume, Venetiaeste cunoscut ca Regina Mrii Adriatice.

Patru sute de poduri traverseaz labirintul de canale format din cele120 de insule ale orasului, situat ntr-o lagun de ap srat ntre gurile devrsare ale rurile Padsi Piave n nordestul Italiei.

Tot traficul din oras se bazeaz pe mijloacele de transport maritime:salupe, gondole, feribouturi etc.

Cei 309 422 locuitori au ca principal surs de venituri turismul.Venetia beneficiaz de o splendid salb de muzee, monumente,

biserici, considerate tezaure artistice mondiale.De-a lungul istoriei artistii locali au creat oglinzi, tapiserii, vitralii, care

au fcut Venetia faimoas.n ultimul timp orasul se confrunt cu o serie de probleme precum

poluarea, eroziunea si inundatiile, ceea ce a obligat autorittile orasului srealizeze proiecte n scopul pstrrii celebrei imagini a orasului lagunelor.

n epoca modern i contemporan, pe lng oraele europene iasiatice, au aprut i s-au dezvoltat intens oraele nfiinate de coloniti ncele dou Americi (New York, Quebec, Bogota). Revoluia industrial a fost

nsoit de o transformare urban major. Oraele se nmulesc n bazinelecarbonifere, de-a lungul cilor ferate i al cilor navigabile.In epoca moderna zidurile au devenit decoruri s-au au disparut.

Orasele au crescut si in suprafata si au aparut cartiere noi, cu parcuri sigradini. Aparitia mijloacelor de transport in comun au determinat extindereaoraselor spre localitatile din jur pe care le-au inglobat. In epocacontemporana, in secolul al XX lea tot mai multi oameni sunt atrasi deorase.


5/23

5

New York s-a nscris n Uniunea Statelor Americane pe 26 iulie 1788, ca alunsprezecelea dintre cele 13 state originale.

Situat n nord-estul Statelor Unite, New York a fost un lider n viatapolitic, cultural si economic a trii. n ciuda dificulttilor economice dinanii 1970-1980, statul nc se plaseaz printre liderii Statelor Unite n

importante sectoare precum comertul, comunicatiile si finantele.n acord cu recensmntul din 1990, New York avea 17 990 455 de

locuitori fiind cea mai mare aglomeratie urban din Statele Unie ale Americi.Geografia New-York-ului este divers, avnd n component 7 regiuni.

Clima este temperat continental.Numele orasului New York provine de la numele ducelui de York, care

mai trziu a fost regele Angliei sub numele de Iacob al 11-lea.Diversitatea mare a etniilor ce locuiesc in New York a dus la un ritm de

viat trepidant si un mare elan creator, orasul fiind capitala culturalincontestabil a Statelor Unite.

Existenta unor mari muzee ca Metropolitan, considerat cel mai maremuzeu din lume precum si asa-zisilor zgrie nori ca Empire State Building,pn nu demult cea mai nalt cldire din lume, fac din New York o mareatractie turistic.

De asemenea, renumele de capital mondial financiar este pe deplinconfirmat de existena de-a lungul strzii Wall Streeta sediilor celor maiputernicebnci din lume, precum si a celei mai mari burse de valori financiaremondiale.

Portul orasului confirm nc o dat ntietatea orasului n lume fiindconsiderat cel mai ntins si cu cel mai mare trafic de marfuri.

Un fapt inedit este marea dragoste a locuitorilor pentru acest orasullor, pe care l numesc cu duiosie The Big Apple (Marele Mr).

ntre anii 1800 i 1990 populaia Globului a crescut de aproape 6 ori,n timp ce populaia urban s-a multiplicat de peste 120 de ori.

n anul 1900 pe Glob erau 16 orae milionare iar n prezent numrulacestora a crescut la 280.

In statele in curs de dezvoltare, noii veniti se aseaza de obicei lamarginea oraselor, in asazisele cartiere de tranzit. In statele dezvoltateprocesul este invers. Locuitorii marilor orase se muta in zonele mai linistite si

mai putin poluate. Apar cartierele elegante, situate la zeci de km departarede orasul principal. Un aspect aparte il reprezinta orasele din fostele tarisocialiste. Industrializare fortata a facut ca marile intreprinderi destat saapeleze si la muncitori din mediul rural pentru care au fost construitecartiere de blocuri putin confortabile. Dupa caderea comunismului, 1989, auaparut o serie de schimbari( apar case noi, locuite de o singura familie).


6/23

6

Capitolul III: Factorii care au influentat aparitia, evolutia si dezvoltarea

oraselor

Factorii care au influentat aparitia, evolutia si dezvoltarea oraselor pot fi

grupati in trei mari categorii:o Factorii naturalio Factorii economicio Factorii politici

Factorii naturali

Cei mai importanti sunt relieful si clima. Primele orase au aparut inlocuri usor de aparat: la inaltime, pe insule, la cotul raurilor). Cele mifavorabile dezvoltarii oraselor sunt regiunile cu clima temperata, subtropicalasi tropicala. In zonele de clima ecuatoriala sau in cea de clima rece nuexistau multe orase mari.

Factorii economici

Marile orase de astazi s-au dezvoltat datorita importantei loreconomice. Multe dintre ele au aparut la intersectia unor drumuri sau acolounde un drum traversa o apa( ex: Bucurestiul). Alte orase au aparut inregiunile bogate in materi prime. In zonele de exploatare a materiilor primes-au format lanturi de orase, ca in bazinul Ruth din Germania sau ValesJiului din Romania.

Factorii politici

Cateva mari orase ale lumii au aparut ca urmare a unei hotarari luatede conducerea unei tari. Exemple: Sankt Betersburg ( Rusia), Washington( S.U.A), Canberra ( Australia), Brazilia ( Brazilia).

Orasul Sankt Petersburg este situat n Rusia si are o populaie de 5.1milioane de locuitori, este al doilea oras ca mrime din Rusia, fiind cel maiimportant port al trii precum si un centru industrial puternic. El estelocalizat pe rul Neva, n golful Finic din Marea Baltic.

De-a lungul istoriei orasul a reprezentat un simbol al tarilor Rusiei, iardin 1918, odat cu Revolutia Bolsevic devine un simbol al comunismului,schimbndu-i-se numele n Leningrad.

Orasul evoc mretia Imperiului Rus care a adunat de-a lungultimpului fabuloase bogtii. Tot aici se afl poate cel mai mare muzeu dinlume, Hemitage si celebrul crucistor Aurora, sub form de muzeu, acestvapor, fiind cel care a dat, cu ajutorul tunurilor sale semnalul nceperiirevolutiei bolsevice. Odat cu colapsul comunismului n Uniunea Sovietic,orasul si-a recptat vechiul nume. In 1753 Sankt Petresburg numara 80000de locuitori. El traia de pe urma activitatii administrative a guvernului si de


7/23

7

pe urma comertului dintre Rusia si Europa occidentala, pe care si-l atrasesetreptat. La inceputu secolului al XIX- lea a intrecut Moscova in ceea cepriveste numarul de locuitori, iar in 1914 era, cu cei 2,3 milioane de locuitoriai sai,unul dintre cele mai mari orase din lume.

Sankt Petersburg


8/23

8

Capitulul IV: Clasificarea oraselor

Orasele se pot clasifica in functie de cinci criterii importante:

a) Dup poziia geografic:- litorale

de muntede deal i podi

- interioare de cmpiela contactul principalelor forme

de reliefde-a lungul arterelor hidrografice

b)dup mrime demografic:- foarte mici (sub 20 000 loc.)- mici (20 000-50 000 loc)- mijlocii (50 000-100 000 loc)- mari (100 000- 1 mil. loc.)- foarte mari (peste 1 mil. loc.)

c) dup morfostructur:- radiar-concentrice- polinucleare- rectangulare- liniare i biliniare- geometrice

d)dup fizionomie:- de tip european- de tip nord-american- de tip asiatic- caracteristice rilor n curs de dezvoltare

e) dup funcii:- cu funcii complexe majoritatea oraelor- cu funcii industriale- cu funcii comerciale (ex. Oraele-porturi)- cu funcii culturale (San Rmo, Cannes)- cu funcii de nvmnt (Paris., londra)- cu funcii militare- cu funcii administrativ-politice (oraele capitale de state)- cu funcii de servicii


9/23

9

Exemplificare

Bucurestiul este asezat in partea de sud a tarii, in centrul Campiei Romane,la o altitudine de 70-80 m, la circa 60 km de Dunare, la 100 km de lantulcarpatic si la 250 km de Marea Neagra, la intretaierea paralelei 4426.

latitudine nordica cu meridianul de 2606. longitudine estica;El este inconjurat de judetul Ilfov;Are o suprafata de aprox. 228 kmp;In Bucuresti traiesc peste 2.000.000 de locuitori;

BUCURESTI este capitala Romaniei, primul dintre orasele tarii camarime si importanta politica, economica, financiar-bancara, comerciala,cultural-stiintifica, turistica, unul dintre marile orase ale lumii

Relieful se prezinta sub forma unei campii (la o altitudine de 60 m),fragmentata de vai, cu terase locale, acoperite cu depozite loessoide pe careapar numeroase crovuri, usor inclinata dinspre nord-vest si sud-est, taiata

de vai putin adanci (Dambovita si Colentina), cu lunci largi si tinere, pestecare in trecut se intindea vestitul codru al Vlasiei, dispunand de resursenaturale;

Clima are un caracter temperat continental, moderat, cu nuanteexcesive, temperatura medie anuala fiind de 10-11C, iar vanturiledominante provenind de la est si vest in sud si de la nord si nord-est in nord.Uneori verile sunt deosebit de calde, cu temperaturi de 35-40C,desitemperatura medie a lunii iulie urca la 23C, iar iernile sunt reci cu zapeziabundente, insotite uneori de viscole, desi temperatura medie a luniiianuarie coboara la -3C; Dintre cursurile de apa ce uda capitala amintimraurile Dambovita (pe 24 km) si afluentul sau Colentina (in nordul orasului,

pe 33 km, bogata in meandre), care au cursurile paralele de la nord-vestspre sud-est, precum si unele lacuri pitoresti amenajate ca puncte deatractie si agrement: Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Chitila, Mogosoaia,Fundeni, Pantelimon...

Canberra este capitalaAustraliei. Cu o populaie de peste 340.000, este celmai mare ora din interiorul continentului. Oraul se afl n captul nordic alTeritoriului Capitalei Australiei, la 280 km sud-vest deSydney, i la 650 kmnord-est deMelbourne. Oraul Canberra a fost ales drept capital n 1908 nurma unui compromis ntre rivalele Sydney i Melbourne, cele mai mari dou

orae ale Australiei. Este deosebit de celelalte orae australiene, fiind unora planificat, construit cu scopul de a fi capital.Canberra este situat n S-E Australiei, n statul New South Wales, districtulYass-Canberra, la o altitudine de 550-700 de metri, mai adnc n interiorulcontinentului. Are o clim mai rcoroas comparativ cu cldura caredomnete pe litoralul estic. Temperaturile medii multianuale sunt de +28 degrade n ianuarie i 0 grade n iulie. Uneori aici cad i ninsori. Cantitateamedie multianual de precipitaii este de 628 mm.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Australiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Australiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Australiahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teritoriul_Capitalei_Australiei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teritoriul_Capitalei_Australiei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sydneyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sydneyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sydneyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Melbournehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Melbournehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Melbournehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Melbournehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sydneyhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Teritoriul_Capitalei_Australiei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Australia


10/23

10

Berlinul.Divizat vreme de 45 de ani, Berlinul reclam pe drept cuvnt pozitiade capital a Germaniei reunificate. Orasul a luat fiint n secolul al XIII-lea,devenind n 1470 capitala principatului Prusiei, fieful familiei deHohenzoller.n anul 1871 devine capitala Imperiului German, iar n 1919 a

Republicii de la Weimar.Aproape total distrus de bombe la sfirsitul celui de al 11-lea rzboi

mondial, Berlinul va fi divizat n dou prti. Partea vestic devine parte aGermanie Occidentale, iar partea estic capitala Germaniei Comuniste.

Aceste dou pri vor evolua ca entitati diferite. Pe cnd parteavestic se transform ntr-un oras modern si prosper, cu unitti de afaceri sibulevarde moderne strjuite de magazine luxoase si galerii de art, parteaestic devine un simbol al comunismului german ale cror bulevarde suntdominate mai de grab de procesiuni militare dect de magazine saurestaurante.

Dar n noiembrie 1989, o dat cu colapsul sistemului comunist sidistrugerea simbolului ce diviza cele dou Grmanii, Zidul Berlinului, acestoras este din nou unit si capital a noului stat German unit.

Datorit proverbialei tenacitti a poporului german,Berlinul trieste onou viat, investitiile imense fcute fcnd s dispar diferentele dintrecele dou jumtti, orasul tinznd s devin cel mai important centru politic,administrativ, industrial si cultural al Germaniei si totodat un simbol al noiiEurope unit

Capitolul V: Urbanizarea si factorii urbanizarii

Definitia unei zone urbane: in ciuda numeroaselor definitiilor a uneizone urbane/oras, o zona urbana este de obicei definita ca un areal unde auloc activitati nelegate de agricultura (industrie si servicii) si unde locuiescmuncitorii acestora. Deasemenea orasul mai are si un statut legal oferit deguvernul national sau provinciar si este asociat cu forme specificeadministrative.Urbanizarea si rata de urbanizare:

Urbanizarea este un proces deseori asociat cu industrializare,modernizare si dezvoltare. Deasemenea se refera la procentul dintrenumarul locuitorilor care locuiesc la oras si populatia unei tari. Tariledezvoltate (Am de N, Europa de Vest) sunt mai urbanizate decat tarile incurs de dezvoltare.


11/23

11

Rata de urbanizare se refera la procentul anual de crestere a populatieiin zonele urbane ale unei tari. Studiile au aratat ca urbanizarea este inversproportionala cu rata de urbanizare a oraselor (ex Africa).

Urbanismul: urbanismul este unmod de viata asociat cu zonele

urbane. Sociologii sustin caoamenii care locuiesc in zoneurbane sufera schimbari in codullor de valori, obiceiuri sicomportament (de exemplusunt mult mai independenti,anonimi, superficiali sicompetitivi decat cei de la tara).

Surse de crestere demografica

la orase:

a. Migratia: migratia rural-urbana este o sursa majora de crestere a populatiei oraselor mai ales instatele din lumea a III-a. Aceasta migratie este influentata de 2 factori:factorul de impingere si cel de atragere. Factorul de impingere se referala acei factori care forteaza gospodariile sa se mute de la zone rurale lacele urbane. Factorul de atragere se refera la atragerea oameniilor de latara la oras cu mirajul bogatiei.

b.Sporul natural: orasele mai cresc in populatiei nu numai din pricinaimigrarilor dar si din cauza sporului natural. Rolul sporului natural este lafel de important ca si cel al migratiei.

c. Naveta: populatia urbana mai poate creste (pe timpul zilei) din cauzamuncitorilor care fac naveta zilnic de la periferia orasului si de la satelitiiacestuia la oras pentru a merge la munca.

Implicatiile cresterii populatiei urbanea. Presiune asupra sectoarelor urbane (locuinte, infrastructura, economie,

mediul inconjurator, educatie, sanatate). Exista aceasta presiune dincauza nevoii extinderii infrastructurii si serviciilor pentru a putea serviiintreaga populatie a orasului.

b.Crestere urbana nebalansata: daca cresterea urbana este concentrataintr-o singura zona a unei tari atunci distributia spatiala a populatieiacelei tari poate fi debalansata. De exemplu pot aparea megaorasele.Acest termen se refera la dominanta demografica, economica, sociala sipolitica a unui oras asupra unui sistem urban (exemplu Bangkok este de30 de ori mai mare decat al II-lea oras ca marime din Thailanda ).Megaorasele sunt specifice tarilor din lumea a III-a dar se gasesc si inzonele dezvoltate ale lumii.

MexicoCity


12/23

12

c. Cresterea economica: spredeosebire de primele 2implicatii ale cresterii oraselor,unii vad orasele ca motoareale cresterii si sustin ca

cresterea urbana e beneficapentru cresterea economica.Studiile au aratat o relatiepozitiva intre rata deurbanizare si dezvoltareaeconomica (exceptie facandAfrica).Controlarea cresterii urbanea. perspectiva de acomodare:

cei ce vad in dezvoltarea urbana un lucru inevitabil si pozitiv (deoareceduce la crestere economica) cred ca cresterea urbana nu ar trebuiicontrolata ci incurajata prin atragerea populatiei rurale.

b.perspectiva de interventie: cei ce vad in cresterea urbana un lucrunegativ (deoarece duce la presiune asupra sectoarelor urbane si lamegaorase) cred ca aceasta ar trebui controlata prin canalizareapopulatiei si locurilor de munca departe de marile orase.

Urbanizarea de la trecut la viitorDin anii 50 numarul locuitorilor la oras s-a dublat o data la 20 de ani

iar procentul lor din populatia lumii a crescut in medie cu 7%. Astazipopulatia lumii care locuieste la orase depaseste 2,8 miliarde adica 47,7 %din intreaga populatie a Terrei. Dar in 2010 numarul locuitorilor de la oras va

depasii pe cel al locuitorilor de la tara: 3,586 versus 3,304. Insa distributialocuitorilor nu este egala, jumatate din ei se gasesc in 6 tari: China, India,SUA, Rusia, Brazilia si Japonia.

Imaginea urbanizarii este diferita de la tara la tara. Pe de o parte in2/5 din tarile lumii populatia rurala inca este majoritara (tari din Africa siAsia) si pe de alta parte in 52 de tari numarul orasenilor depaseste 75% (taridin Europa, Am de N, Am Latina). Astazi insa cresterea foarte mare inpopulatia oraselor se gaseste in tarile in curs de dezvoltare, in special inzona Asiei (mai mult de 55%) care in maremasura determina caracterul contemporan al

urbanizarii lumii.Sub aspect geografic vectorulurbanizarii se indreapta de la vest spre est.Cu toate ca mai precis ar fi termenul deintoarcere inspre est, deoarece estul econsiderat mai urban decat vestul inca dinvremea antichitatii pana in mijlocul secoluluial XIX-lea. La inceputul anillor 60 Asia si-a

Tokyo

Bucuresti


13/23

13

recapatat hagemonia in numarul total de oaraseni, depasind Europa.Probabil ca Africa va fi pe locul 2 in vreo doua decenii. Se astepta ca pana in2020 populatia urbana sa atinga valoarea de 2.275 milioane in Asia si 646 inAfrica.

Una din caracteristicile izbitoare ale urbanizarii moderne este cresterea

rapida a numarului de megaorase (peste 8 milioane de locuitori) siconcentrarea populatiei lor. La mijlocul secolului fiecare a 7 tara avea unoras cu peste un milion de locuitori, in zilele noastre fiecare al 3-lea stat. Inprezent pamantul are 372 deaglomeratii urbane cu o populatie depeste 1 milion unde traiesc aproape37,6% din oraseni si 17,8% dinpopulatia lumii.

In procesul formarii oraselorpozitia tarilor din lumea a treia s-aintarit. In ultima jumatate de secolpopulatia oraselor din statele dezvoltatepractic s-a dublat dar in tarile in curs dedezvoltare numarul orasenilor este desase ori mai mare, iar populatiaoraselor mari s-a inzecit. Azi mai multde o treime din orasele cu mai mult de1 milion de locuitori se gasesc in estul,sud-vestul si partea centrala a Asiei, oalta treime se gaseste in Am de N si Europa

In ultima jumatate de secol lista primelor 30 de orase ale lumii s-a

schimbat. In 1950 doua treimi din lista era ocupata de orase din Europa siAmerica de Nord, dar in 1990 nu mai era decat o treime din ele. In aceastaperioada orase ca: Milano, Berlin, Philadelphia, Sain-Petersburg, Detroit,Napoli, Manchester, Birmingham, Frankfurt, Boston si Hamburg au disparutde pe lista oraselor fruntase. In acelasi timp Seul, Jakarta, Delhi, Manila,Karachi, Lagos, Istambul, Lima, Teheran, Bangkok si Dacca aureimprospatat-o. Dupa pronosticurile stiintifice numai numai 6 orase dintarile dezvoltate vor ramane in lista: Tokyo, New York, Los Angeles, Paris,Moscova, Osaka, pana in 2010 si 20 artrebui sa fie inlocuite de catre

megaorasele din Asia, in special India siChina.Evolutia si dominarea stilului de

viata urban este departe de a fi un simpluaccident. Orasele ofera posibilitatiexclusive pentru afaceri, activitati creativesi bogatie. Un factor care a influentatdezvoltarea oraselor a fost acela ca aici

Londra

SaoPaolo


14/23

14

educatia, sanatatea si serviciile sociale se gasesc la un standard mai inaltdecat in zonele rurale.

Factorii urbanizrii sunt:echiparea edilitar

alimentarea cu aporganizarea reelei stradale

a)factorii fizionomici dotri tehnice, social-culturale,sanitare, de producie

transportul urbaninfluena asupra mediului

structura ramurilor de activitateimplicarea n producia

b)factori economici industrial

activiti teriareproducia agricol

mrimea demograficcreterea numeric a populaiei

c)factori sociali mobilitatea teritorial a populaieistructura socio-profesionalgradul de acoperire cu servicii

microrelieful

sursele de apclima

d)factorii naturali posibiliti de evacuare a rezi- duurilormenajere i industriale

resurse naturalepotenial turistice


15/23

15

Capitolul VI: Forme teritoriale urbane

Metropola este oraul cu peste 2 milioane locuitori, iar mpreun culocaltile satelit formeaz o arie metropolitan.

Conurbaia se formeaz prin juxtapunerea a dou sau mai multe orae careiniial s-au dezvoltat separat; cele mai clare conurbaii au aprut n zone cuimportante zcminte minerale sau n regiuni cu un anumit specificindustrial.Megalopolisuleste un termen inventat de demograful american J. Gottman iutilizat iniial pentru ansamblul din nord-estul S.U.A. Boston Philadelphia -NewYork. Megalopolisul se individualizeaz prin populaii de peste 10milioane locuitori i prin faptul c ncorporeaz mai multe metropole.

Cele mai importante megalopolisuri sunt:

BOSWASH: Boston-New York-Philadelphia-Baltimore- Washington cu opopulaie de 42 mil. loc.

CHIPITTS: Chicago-Detroit-Cleveland-Pittsburgh cu 26 mil. loc. Sud ESTUL insulei HONSHU i NORDUL insulei Kyushu: Chiba-Tokyo-

Yokohama-Nagoya-Osaka-Kobe-Hiroshima cu c.c.a. 55mil. loc.

RHIN: Amsterdam-Rotterdam-Essen-Dortmund-Frankfurt-Manheim-Stuttgart cu 33 mil. loc.

Metropole ale lumii

Tokyo, cea mai mare suprafa urban, capitala Japoniei i una dintrecele mai dens populate metropole din lume. Tokyo este situat la 3541' lat Ni 13946' long E, la jumtatea coastei de est a insulei Honshu, cea maimare dintre cele patru insule principale din arhipelagul Japoniei.

Oraul ocup cea mai mare parte din sudul cmpiei Kanto, cea maimare suprafa de teren plat din Japonia.Tokyo este centrul financiar,industrial, comercial, educaional i cultural al Japoniei; de asemenea este iprincipalul punct pentru comer i relaii diplomatice cu restul lumii.

Portul din Tokyo s-a extins rapid n ultimii ani, ajungnd acum s fie pelocul 2 n Japonia n privina valorii comerului (dup Yokohama).

Tokyo este cea mai mare zon urban din lume, avnd peste 27milioane locuitori. n Metropol densitatea populaiei este de 5443 loc/km2,iar n cele 23 de cartiere de 13000 loc/ km2, n timp ce n Japonia densitateapopulaiei este de 328 loc/km2. Problemele ce apar datorit aglomeraieisunt: blocaje de trafic, preuri foarte mari la chirii, poluarea sonora i aaerului, etc.


16/23

16

Pentru c este capitala i centrul comercial al rii, Tokyo atrageemigrani din toate colurile rii. n special acetia sunt tineri ce vin lacolegiu sau la universitate i de cele mai multe ori rmn pentru a munci. nTokyo este un numr mare de imigrani strini, n special din Coreea, China,SUA i Filipine.

Los Angeles, cu o populatie de 12,4 milioane locuitori, este al 11-leacentru urban din Statele Unite. n 1781 spaniolii au ntemeiat un oras nzona vestic a Statelor Unite, pe nume El Pueblo de Nuestra SenoraReina de los Angeles. Dominatia spaniol a ncetat n 1821, ns StateleUnite au preluat controlul orasului 25 de ani mai trziu. Aparitia cilorferate, precum si celebra Goan dup aur aduce n aceste tinuturi foartemulti emigranti. ns stabilirea dup 1913 aici a marilor studiouricinmatrografice va avea efectul unei explozii a afacerilor, cea ce va aduceacestui oras numele de Tara fgduitei.

Orasul este denumit familiar L. A. de ctre locuitori si are o clim sub-tropical.Extinderea enorm a zonei urbane a fcut din Los Angeles orasul cu

cea mai mare arie de ntindere din Statele Unite.Economia orasului se bazeaz pe o diversitate foarte mare a industriei.

n fapt, statul California reoprezint o putere economic clasificat la nivelmondial de state pe locul 7.

Emblema orsului este industria cinematografic, Hollywood-ul.

Hong-Kong. n 1842 Marea Britanie a obtinut de la mpratul Chineicontrolul unei insule pe nume Hong Kong, n scopul de a construi un portpentru navele lor de comert.

n 1898 Marea Britanie a ncheiat un tratat cu China prin care li s-aacordat concesionarea pe 99 de ani a insulei si a ctorva zone din mprejurullui.

De-a lungul anilor, pozitia geografic si legturile comerciale autransformat Hong Kong-ul ntr-o mare metropol. Orasul a devenit unuldintre cele mai mari porturi din lume, centru comercial si financiar de primrang n lume, avnd o populatie de 5 900 000 locuitori.

n 1994 a ncetat dominaia englez asupra orasului, Hong Kong-ulrevenind Chinei.

Cu toate c clima este foarte cald i umed, turistul care seavntureaz pe strzile acestui oras va rmne impresionat de ritmul de viatalert al acestui oras, ntlnind la tot pasul cldiri moderne si foarte nalte,aici aflndu-se cea mai nalt cldire din Asia. Dar asta nu nseamn c nuva vedea cldiri construite n stil traditional chinezesc, orasul pstrndu-sifarmecul oriental. Acest oras reprezint cum nu se poate mai bine spiritulntreprinztor al poporului chinez atunci cnd nu este ncorsetat de principiicomuniste.


17/23

17

Ca o not de inedit n acest oras se afl aeroportul cu cel mai maretrafic din Asia, al cror piste sunt efectiv construite pe mare. Traficul maritimeste incredibuil de dens, apele golfului nefiind niciodat lipsite de valuri,chiar dac nu adie nici mcar o boare de vnt.Moscova mpreun cu cei 9.200.000 locuitori este cel mai mare ora al

Rusiei, totodat fiind capitala administrativ.

Moscova a fost ntemeiat n anul 1147 de ctre printul Yuri Dolgoruki,fiind de la nceput un centru de putere si comert. Constructia fortreteiKremlin care mai trziu va deveni simbolul orasului si al Rusiei va permiterespingerea numeroaselor atacuri ale invadatorilor mongoli,prmitndconsolidarea influentei cnejilor moscoviti, culminnd cu alegerea sa ca centrual influentei Biserici Ortodoxe a Rusiei n 1326.

Spre sfrsitul secolului al XV , Moscova devine capitala Rusiei, statut pecare l pierde n 1712, cnd Tarul Petru cel Mare mut capitala la Sankt

Petersburg. n anul 1812, o dat cu ocuparea sa de ctre Napoleon, Moscovava fi decimat de incendii, dar reconstructia va fi rapid. Dezvoltereaindustrial spre sfrsitul secolului trecut precum si aparitia liniilor ferate afcut ca Moscova situat n centrul Rusiei s devin principalul centruindustrial al trii, populatia crescnd mult. Odat cu succesul RevolutieiBolsevice din 1918, Moscova redevine capitala trii.

Astzi, dup dezintegrarea URSS, orasul rmne centrul cultural sipolitic al trii. Impozantele ziduri ale Kremlinului ce adpostesc catedraleseculare, muzee si cldiri administrative, domin inima orasului. RestulMoskovei se ntinde printr-o serie de cercuri concentrice pn la nivelulsuburbiilor.

n ciuda dificulttilor politico-economice din ultimii ani, Moskovarmne unul dintre cele mai mari orase ale lumii. Arhitectura sa, incluznddomurile aurite ale Catedralei Sfntul Vasile, nou renovatul Teatru Balsoi,trepidantul bulevard Arbat, precum si elegantul metrou, cu care moscovitiise mndresc cel mai tare, ntresc reputatia Moscovei n lume.

Megalopolisuri ale lumii

BosWasheste cel mai mare megalopolis care a adapostit in 1950

32.000.000 locuitori, astazi aria metropolitana cuprinde 44.000.000 locuitori,adica 16% din populatia SUA.A fost denumit de Gottman srada principala anatiunii deoarece este un centru guvernamental, un centru bancar, uncentru media, un centru academic si, de curand un centru al imigratiilor.Unmegalopolis ca acesta s-a format in sute de ani, incepand prin a fi o colonieengleza, din care s-au format sate, orase, iar mai apoi arii urbane.New York-ul este cel mai mare oras din BosWash, de fapt este si cel maimare oras din SUA, cu 7.322.564 locuitori in 1990 si 8.008.278 locuitori in


18/23

18

2000.In intervalul de timp 1990-2000 populatia a crescut cu 9,4%, iardensitatea cu 11,4%.Orasul New York are, in prezent o suprafata de 785,5km si o densitate de 11.141 locuitori/km.

Washington-ul, situat pe raul Potomac, este extremitatea sudica amegalopolisului si, in acelati timp, capitala SUA.Dar acest lucru nu inseamna

ca este cel mai mare oras; dinpotriva el este numarul 21 dupa numarul delocuitori.Washington-ul a fost construit pentru a fi capitala SUA, iar cand afost terminat aici s-a mutat aparatul guvernamental din Philadelphia si i s-adat numele primului presedinte.Tot aici se afla si cea mai mare cladire dinlume, Pentagon-ul.Populatia a fost in 1990 de 606.900, iar in 2000 a scazutcu 5,7% ajungand la 572.059.Densitatea populatiei este de 24.127 locuitori/km, cu 5,8% mai mica fata de anul 1990.Suprafata este de 157,7 km.

Philadelphia a avut 1.585.577 locuitori in anul 1990, iar in prezent are1.517.550 fapt ce o aseaza pe pozitia a cincea, dupa numarul de locuitori.Inintervalul de timp 1990-2000 populatia si densitatea acesteia au scazut cu4,3%.Alte date ale orasului:suprafata este de 349,9 km, iar densitateapopulatiei este de 29.092locuitori/km. mn656g4311lnnd

Boston ocupa locul 20 in SUA dupa numarul de locuitori, avand opopulatie, in 1990, de 574.283 locuitori, iar in prezent 589.141locuitori.Cresterea populatiei in intervalul 1990-2000 a fost de2,6%.Cresterea densitatii acesteia a fost de 2,5% tot in aceeasi perioada detimp, ajungand, in prezent la 31.506 locuitori/km.Suprafata orasului este de125,3.

Harta Megalopolisului BosWash

Megalopolisul Brazilianeste situat n zona litoral atlantic a Braziliei,areca poli de cretere metropolele Sao Paulo, Rio de Janeiro i Belo Horizonte.


19/23

19

Se afl nEmisfera Sudic n tropical Capricornului,Amercia deSud,Brazilia. Megalopolisul se situeaz ntre 20-30 grade S i 40-50 grade V.Dimensiunile sunt impresionante, depasind 1000km lungime, iar latimeavariaza de la ctiva km la ctiva zeci de km.

Forma generala a acestui megalopolis este de U,cu baza spre litoral.

conditiile de relief au impus o dezvoltare specifica,cu nuclee urbane n ariiledepresionare si n spatiile deschise catre litoral, ce alterneaza cu masive muntoase greuaccesibile.

Megalopolisul a prezentat o majorare a populaiei din 1980 cnderauaproximativ 30 de milioane de locuitori pn n present cnd sunt peste42 demilioane de locuitori. Oraele principale ca Sao Paulo i Rio de Janieros-au dezvoltat rapid,mai ales datorit migrrii populaiei din centru Brazilieispre zonele de cost. Recensmntul din anul 2007 arta c Sao Paulo aveaaproximativ 20 de milioane de locuitori si Rio de Janiero n jur de 12milioane de locuitori, restul locuitorilor fiind rezultai din orae mai mici sauoraele,sate,etc.

Densitatea media a populaiei este de 1.300 loc/Km2. Sperana mediefiind de 68,7 ani. Limba principalvorbit este portugheza. Peste 66% dintrelocuitori s-au declarat a fi cretini, 25% protestani, iar restul fiindatei,agnostici sau de altereligii.

Economia Megalopolisului Brazilian este n continu dezvoltare i s-arputea can viitor s ajung singura regiune productiv din Brazilia,datoritbazinuluiAmazonului care i mrete debitul n fiecare an.Aici sunt cele maibune zone miniere i agricole din Brazilia.Resurse minerale : huila, petrol,gaze naturale, minereu de fier, mangan, crom,cupru, plumb, zinc, staniu,bauxita, magneziu, aur, argint, diamante, uraniu, fosfatinaturali,


20/23

20

sare.Produse industriale : energie electrica, fonta, otel, cupru, plumb, zinc,staniu,aluminiu, tractorare, montaj de autovehicule, biciclete, nave, aparatede radio,benzina, uleiuri usoare, uleiuri grele, acid sulfuric, soda caustica,superfosfati,materiale plastice, anvelope, medicamente, cherstea, hartie,ciment, fire de bumbac,tesaturi de bumbac, tesaturi de lana, tesaturi de

matase naturala, pielarie, tabacarie,tutun, lapte, unt, branza, carne,conserve de peste, ulei de palmier, ulei de palmist,margarina, vin, bere,cafea.Resurse agricole : grau, porumb, orez, trestie de zahar, fire debumbac, iuta,cauciucnatural, tutun, soia, ricin, arahide, cafea, cacao, piper,nuci de palmier de ulei, nucidecocos, banane, ananas, nuci de Brazilia saucastane de Para, lamai, struguri.Animale : bovine, porcine, ovine, asini,caprine, catari. PIB-ul pe cap de locuitor find de 7.197 dolari american


21/23

21

Concluzionare

Inca de la primele civilizatii aparute oameni aveau o forma deorganizare traind in triburi sau hoarde, mai tarziu acestea devenindcomunitati mai mari prin uniune.

De-a lungul timpului oamenii au evoluat continuu iar acest lucru a dusla dorina acestora de a se extinde si de a-si creea o locuinta stabila. Toateaceste lucruri au dus la aparitia asezarilor omenesti. In timp numarulpopulatiei asezarilor s-a marit, aceasta aglomerare ducant la aparitiaoraselor. Evolutia a dus la necesitatea de producere de bunuri atat pentruautoconsum cat si pentru vanzare. Astfel au aparut fabricii, revolutiaindustriala fiind un factor important in dezvoltarea oraselor, iar acest lucru aatras populatia din zonele rurale in zonele urbane, lucru care se intampla siaztazi in tarile subdezvoltate. Cu alte cuvinte o dezvoltare urbana nu poate

exista fara o crestere a populatiei, acesta contribuind intensiv in dezvoltare.Daca luam in discutie factori naturali care au influentat dezvoltareaoraselor vom observa ca inca din cele mai vechi timpuri oamenii au construitorase in zone cu clima favorabila habitatiei, sol favorabil plantatiilor, zone derelief inalte pentru protectie asupra altor popoare. In zilele noastre oameniidoresc acelasi lucru dar datorita capacitatii de adaptare, ei traiesc in diferitezone cu clime diferite( foarte rece, foarte calda) mai putin favorabile.

Cu ajutorul tuturor factorilor orasele au devenit din ce in ce mai mari,unele devenind metropole sau chiar megalopolisuri. Factorul principal caredescrie un oras ca fiind metropola este numarul de locuitori, exploziademografica fiind urmata si de o explozie urbana. Alti factori care descriumarimea si importanta unui oras sunt economia si turismul. Cu cat economiaunui oras este in crestere, cu atat va atrage mai multi oameni, luandexemplul Chinei care este un mare producator la nivel mondial.

Cu toate aceste dezvoltarea atrage dupa sine si un fenomen negativcum ar fi poluarea. Prin dezvoltarea industriei oamenii au inceput sa poluezeatat aerul cat si apa si solul cu substante toxice, care ridica problemaincalzirii globale. Din acest motiv in zilele noastre oamenii cauta sa serefugieze de poluarea existenta in marile orase iar pentru acest lucru s-audezvoltat zonele de relaxare si agrement departe de marile orase industriale.


22/23

22


23/23

23

evolutia oraselor

Documents