geneza designului

18

Upload: pca

Post on 21-Dec-2015

338 views

Category:

Documents


13 download

DESCRIPTION

Geneza designului

TRANSCRIPT

Utilizarea termenului Utilizarea termenului „design”„design” datează din datează din 1849, când H. Cole promovează ideea că 1849, când H. Cole promovează ideea că un design bun echivalează cu un design bun echivalează cu o afacere o afacere bunăbună în în Journal of DesignJournal of Design. .

Oficial, termenul de Oficial, termenul de design industrialdesign industrial este este întrebuinţat abia în anul 1913 prin întrebuinţat abia în anul 1913 prin reglementarea propusă de Oficiul reglementarea propusă de Oficiul American de Proprietate cu privire la American de Proprietate cu privire la modificarea regulamentului în vederea modificarea regulamentului în vederea extinderii protecţiei şi asupra acestei extinderii protecţiei şi asupra acestei activităţi. activităţi.

1934 - 1934 - Herbert ReadHerbert Read (1893-1968) (1893-1968)

--Artă şi industrieArtă şi industrie (Art and Industry(Art and Industry))

--Viitorul designului industrial Viitorul designului industrial ((Future Future of Industrial Design, 1946).of Industrial Design, 1946).

DESIGNDESIGN DesignareDesignare--prepoziţia --prepoziţia DEDE şi latinescul şi latinescul

SIGNUMSIGNUM, care înseamnă , care înseamnă SEMNSEMN

((a trasa, a ordona, a indicaa trasa, a ordona, a indica ) ) italiană italiană - - disegnodisegno - -desen, idee creatoare, desen, idee creatoare,

proiectproiect franceză franceză - - dessindessin ((desendesen) şi ) şi desseindessein

((plan, scopplan, scop). ).

DESIGNDESIGN

Dicţionarele recunosc pentru design accepţiuni Dicţionarele recunosc pentru design accepţiuni ca :ca :

plan mental, plan mental, schemă de abordare a unui lucru, schemă de abordare a unui lucru, crochiu,crochiu, intenţie,intenţie, scop final avut în vedere atunci când se începe o scop final avut în vedere atunci când se începe o

acţiune, acţiune, idee generală, idee generală, construcţie,construcţie, compoziţie,compoziţie, proiectare etc.proiectare etc.

Dicţionar de artă,Dicţionar de artă, Editura Meridiane, Editura Meridiane, 19951995

„„Termen contemporan care Termen contemporan care desemnează ansamblul de concepţii desemnează ansamblul de concepţii şi procedee vizând proiectarea şi procedee vizând proiectarea estetică a obiectelor de uz practic: estetică a obiectelor de uz practic: maşini, unelte, mobilier, maşini, unelte, mobilier, vestimentaţie, ambalaje etc.”vestimentaţie, ambalaje etc.”

DESIGN s. n.

Domeniu multidisciplinar interesat de ansamblul factorilor (social-economici, funcționali, tehnici, ergonomici, estetici etc.) care contribuie la aspectul și calitatea produsului de mare serie. 2. Aspect exterior, fel în care se prezintă un lucru (din punct de vedere estetic). [Pr.: dizáin] – Din engl., fr. design. Sursa: DEX '98 (1998)

DESIGN [pr.: dizáin] n.

1) Domeniu interesat de factorii (social-economici, funcționali, tehnici, estetici etc.) care determină aspectul și calitatea produsului în serie.

2) Forma, aspectul exterior al unui obiect elaborat în conformitate cu legile esteticii. /<engl., fr. design Sursa: NODEX (2002)

DESIGN s.n. (Liv.) Disciplină care urmărește armonizarea

mediului uman, începând de la conceperea obiectelor uzuale până la urbanism și amenajarea peisajului. [Pron. di-záin. / < engl. design]. Sursa: DN (1986)

DESIGN [DIZÁIN] I. s. n. 1. disciplină care urmărește armonizarea estetică a mediului uman, începând de la conceperea obiectelor uzuale și a mobilelor până la urbanism și amenajarea peisajului. 2. aspect exterior, fel în care se prezintă un lucru din punct de vedere estetic; estetică industrială. II. adj. inv. modern, elegant. (< engl., fr. design) Sursa: MDN (2000) |

Termenul de "design" a apărut in 1851, în legătură cu Termenul de "design" a apărut in 1851, în legătură cu complicatele realități ale producției industriale. Este o complicatele realități ale producției industriale. Este o concepție și o metodă de creație care urmărește să concepție și o metodă de creație care urmărește să asigure fiecărui produs un înalt randament funcțional, asigure fiecărui produs un înalt randament funcțional, însoțit de un aspect agreabil. În toate epocile de însoțit de un aspect agreabil. În toate epocile de înflorire umană a existat o corelare între posibilitățile înflorire umană a existat o corelare între posibilitățile materiale, nivelul tehnologic, relațiile economice materiale, nivelul tehnologic, relațiile economice interne și externe, orizontul spiritual exprimat prin interne și externe, orizontul spiritual exprimat prin gustul artistic și capacitatea de creație. Mai mult chiar, gustul artistic și capacitatea de creație. Mai mult chiar, tehnologul și artistul se confundau la început într-o tehnologul și artistul se confundau la început într-o singură persoană.singură persoană.

Arta, tehnica și știința nu sunt domenii incompatibile, Arta, tehnica și știința nu sunt domenii incompatibile, contradictorii sau concurente, ci doar specifice și contradictorii sau concurente, ci doar specifice și solidare. Ele se implică și se condiționează reciproc. solidare. Ele se implică și se condiționează reciproc. Designerul știe că funcționalul, ergonomicul, esteticul Designerul știe că funcționalul, ergonomicul, esteticul și economicul conlucrează pentru a se ajunge la și economicul conlucrează pentru a se ajunge la eficiență.eficiență.

David Pye, David Pye, Natura designuluiNatura designului (The nature of Design, 1964), (The nature of Design, 1964),

construcţia şi logica formei să se justifice numai prin raportare la calitatea construcţia şi logica formei să se justifice numai prin raportare la calitatea produsului ca obiect având o întrebuinţare precisă ;produsului ca obiect având o întrebuinţare precisă ;

componentele formei să se coreleze geometric, potrivit scopului pentru care componentele formei să se coreleze geometric, potrivit scopului pentru care obiectul urmează a fi fabricat ;obiectul urmează a fi fabricat ;

materialele şi structurile formei să fie alese având în vedere solicitările ce materialele şi structurile formei să fie alese având în vedere solicitările ce decurg din funcţiunile sau întrebuinţările obiectului ;decurg din funcţiunile sau întrebuinţările obiectului ;

realizarea şi procurarea obiectului să nu implice eforturi economice prea realizarea şi procurarea obiectului să nu implice eforturi economice prea mari;mari;

obiectul astfel realizat să fie cât mai uşor de folosit, manevrat, manipulat ;obiectul astfel realizat să fie cât mai uşor de folosit, manevrat, manipulat ;

obiectul tip design să ofere maximum de confort sau randament posibil la obiectul tip design să ofere maximum de confort sau randament posibil la momentul respectiv ;momentul respectiv ;

obiectul să necesite minimum de cheltuieli pentru întreţinere ori obiectul să necesite minimum de cheltuieli pentru întreţinere ori funcţionare.funcţionare.

produsul trebuie să răspundă în mod obligatoriu şi exigenţelor privind produsul trebuie să răspundă în mod obligatoriu şi exigenţelor privind protecţia mediului.protecţia mediului.

Storcător de citrice Juicy Salif, pentru Alessi, Philippe Starck (1990-1991)

Capsator John II pentru Acco, Ross Lovegrove (1997)

Computer iMac, Apple Computer (2002)

Telefon Grillo pentru Siemens, Marco Zanuso & Richard Sapper (1965)

Jacques VienotJacques Vienot - -Estetica industrialăEstetica industrială - -ştiinţă sinteticăştiinţă sintetică

““Estetica industrială este ştiinţa Estetica industrială este ştiinţa frumosului în domeniul producţiei frumosului în domeniul producţiei industriale. Domeniul săuindustriale. Domeniul său este cel al este cel al locului şi ambianţei muncii, al locului şi ambianţei muncii, al mijloacelor de producţie şi al mijloacelor de producţie şi al produselor”.produselor”.

Achim I., Achim I., Introducere în estetica industrialăIntroducere în estetica industrială, Editura , Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1968.ştiinţifică, Bucureşti, 1968.

Premisele apariţiei designuluiPremisele apariţiei designului

Premise de ordin economic generalPremise de ordin economic general  : evoluţia : evoluţia în timp a producţiei industriale, determinată de în timp a producţiei industriale, determinată de apariţia şi dezvoltarea organizaţiilor apariţia şi dezvoltarea organizaţiilor producătoare şi a surselor de energie, până la producătoare şi a surselor de energie, până la satisfacerea virtuală a necesităţilor existente pe satisfacerea virtuală a necesităţilor existente pe o arie socială determinată.o arie socială determinată.

Specificitatea producţiei industrialeSpecificitatea producţiei industriale, rezultat , rezultat al acţiunii unor forţe mecanice dirijate de om şi al acţiunii unor forţe mecanice dirijate de om şi cu capacitate de multiplicare. cu capacitate de multiplicare.

Premise determinate dePremise determinate de factorii ce au contribuit în factorii ce au contribuit în ultimul secol şi jumătate la diversificarea ultimul secol şi jumătate la diversificarea extraordinară a gamei produselor, la succesiunea extraordinară a gamei produselor, la succesiunea rapidă a seriilor de forme, la reducerea preţului de rapidă a seriilor de forme, la reducerea preţului de cost pentru obiectele prioritar necesare, la o anumită cost pentru obiectele prioritar necesare, la o anumită ameliorare a confortului oamenilor :ameliorare a confortului oamenilor :

combustibilii superiori derivaţi ai petrolului şi energia combustibilii superiori derivaţi ai petrolului şi energia  ; ;

problema aprovizionării întreprinderilor cu materii problema aprovizionării întreprinderilor cu materii prime;prime;

apariţia şi utilizarea în producţia industrială a unor apariţia şi utilizarea în producţia industrială a unor noi materiale;noi materiale;

invenţii şi inovaţii tehnice ce-şi găsesc imediat invenţii şi inovaţii tehnice ce-şi găsesc imediat aplicabilitatea;aplicabilitatea;

extinderea reţelei de energie electrică, apă, extinderea reţelei de energie electrică, apă, canalizare, introducerea “încălzirii centrale“ a canalizare, introducerea “încălzirii centrale“ a imobilelor etc.imobilelor etc.

Premise de ordin social şi cultural :Premise de ordin social şi cultural :

evoluţia gândirii filosofice europene din secolele de evoluţia gândirii filosofice europene din secolele de după Renaştere, gândire ce a insistat, mai mult decât după Renaştere, gândire ce a insistat, mai mult decât se insistase în trecut, şi asupra ideii că arta constituie se insistase în trecut, şi asupra ideii că arta constituie un element formativ sau educaţional de neînlocuit ; un element formativ sau educaţional de neînlocuit ;

dorinţa de a favoriza accesul tuturor oamenilor la dorinţa de a favoriza accesul tuturor oamenilor la creaţiile artei, având în vedere că prin intermediul artei creaţiile artei, având în vedere că prin intermediul artei pot fi cel mai bine cultivate aspiraţiile, năzuinţele şi pot fi cel mai bine cultivate aspiraţiile, năzuinţele şi idealurile fiecărui om; idealurile fiecărui om;

interesul arhitecţiilor, artiştilor de a acţiona prin interesul arhitecţiilor, artiştilor de a acţiona prin intermediul obiectului util şi frumos totodată, pentru un intermediul obiectului util şi frumos totodată, pentru un plus de confort şi bucurie în viaţa oamenilor.plus de confort şi bucurie în viaţa oamenilor.