generarea Şi managementul

UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE EXACTE ŞI INGINEREŞTI

GENERAREA ŞI MANAGEMENTUL

DOCUMENTELOR

♦ ÎNDRUMAR DE LABORATOR ♦

2012

- 2 -

Cuprins

Lucrarea nr. 1.............................................................................................. 3

Lucrarea nr. 2.............................................................................................. 6

Lucrarea nr. 3............................................................................................ 10

Lucrarea nr. 4............................................................................................ 19

Lucrarea nr. 5............................................................................................ 28

Lucrarea nr. 6............................................................................................ 41

Lucrarea nr. 7............................................................................................ 51

Lucrarea nr. 8............................................................................................ 61

Lucrarea nr. 9............................................................................................ 71

Lucrarea nr. 10 .......................................................................................... 79

Lucrarea nr. 11 .......................................................................................... 91

Lucrarea nr. 12 ........................................................................................ 102

Lucrarea nr. 13 ........................................................................................ 111

Lucrarea nr. 14 ........................................................................................ 122

Bibliografie ............................................................................................. 127

- 3 -

GENERAREA ŞI MANAGEMENTUL DOCUMENTELOR

Lucrarea nr. 1

1. Scopul lucrării

Prezentarea laboratorului, a tematicii şi a principalelor direcţii de studiu

privind Generarea şi Managementul Documentelor în mod practic.

2. Tema lucrării

Prima lucrare are un caracter introductiv în care se vor prezenta

studenţilor laboratorul de Generarea şi Managementul Documentelor, modul

de derulare al activităţii, bibliografia şi tematica specifică precum şi o serie

de consideraţii teoretice privind structura unui sistem de calcul.

Laboratorul de Informatică situat în corpul M3, parter cuprinde:

20 de staţii de lucru având configuraţia următoare:

Componente hardware:

- Procesor compatibil Pentium 4, 2.5 GHz

- Memorie RAM DDR2, capacitate 1 GBytes

- Dispozitiv de stocare HDD, capacitate 160 Gbytes

- perificerice: Monitor LCD TFT, diagonală 19 inch,

tastatură şi mouse.

Pachet software:

- Sistem de operare Microsoft Windows XP

- 4 -

- Pachet office Microsoft Office 2007

- diverse alte aplicaţii software open-source sau

proprietare.

reţea de interconectare a staţiilor de lucru la Internet, printr-un router şi un

switch.

Lucrarea nr. 1 urmăreşte din punct de vedere practic prezentarea şi

identificarea structurii unui sistem de calcul atât din punctul de vedere al

componentelor hardware cât şi software. În ceea ce priveşte componenta

software se va insista pe prezentarea în linii generale a programelor

aplicative ce vor fi studiate şi utilizate în timpul laboratorului de Generarea

şi Managementul Documentelor.

3. Consideraţii teoretice

Principalele componente ale unui sistem de calcul sunt:

Componenta hardware ( componente fizice)

Componenta software (programe – sistem de operare + programe de

aplicaţie).

Componenta hardware reprezintă ansamblul elementelor fizice ce

compun calculatorul electronic: circuite electrice, componente electronice,

dispozitive mecanice şi alte elemente materiale ce intră în structura fizică a

sistemului de calcul.

- 5 -

Componenta software cuprinde totalitatea programelor prin care se

asigură funcţionarea şi exploatarea sistemului de calcul. Componenta

software a unui sistem de calcul cuprinde:

Sistemul de operare – programe care asigura conexiunea între

componentele logice si fizice ale calculatorului, respectiv

controlează şi coordonează funcţionarea calculatorului.

Programele de aplicaţie – se va insista pe prezentarea programelor ce vor

fi studiate şi utilizate în timpul activităţii de laborator şi anume: MS Word,

Latex , MS Excel etc.

Exemple de sisteme de operare actuale:

Unix (BSD, Mac OS X, SunOS, Oracle Solaris);

Linux (Red Hat, Debian, CentOS, Slackware, SUSE, Ubuntu, Gentoo etc.).

Microsoft Windows 2000/XP/Vista/7/8.

4. Aplicaţii propuse

i. Să se identifice componentele resursei hardware a unui sistem de calcul.

ii. Să se stabililească funcţiile realizate de fiecare dintre componentele

resursei hardware. Exemplu de funcţii: de memorare, de introducere a

datelor, de afişare a rezultatelor etc.

iii. Să se identifice principalele funcţii ale unui sistem de operare.

- 6 -


Lucrarea nr. 2

1. Tema lucrării:

Editorul de text, procesorul de text - exemple practice. Prezentare

generală medii office (Microsoft Office, OpenOffice.org etc.).

Asemănări/deosebiri, cu exemple.

2. Scopul lucrării:

Cunoaşterea mediilor tip office şi realizarea unei analize comparate

pentru funcţiile acestora. Se urmăreşte stabilirea diferenţelor dintre

Microsoft Office şi variantele open-source.


Mediile software de tip office reprezintă pachete de programe dedicate

în special activităţilor de birou. Există pachete office atât proprietare, ex.

Microsoft Office 2010, cât şi open-source, ex. OpenOffice.org, acestea fiind

cele mai uzuale în prezent. Microsoft Office 2010 este o suită de programe

pentru sistemele de operare Microsoft Windows. Office 2010 include

compatibilitate extinsă de formate de fișier precum şi actualizări la interfața

de utilizator. Componentele principale ale Microsoft Office 2010 sunt:

Word, Excel, PowerPoint şi Access. Cele patru componente principale ale

OpenOffice.org sunt: Writer, Calc, Impress, şi Base.

- 7 -

4. Rezolvarea temei

După deschiderea, rularea şi identificarea principalelor elemente

componente şi funcţii pentru pachetele Microsoft Office 2010 şi

OpenOffice.org se pot genera o serie de observaţii. Astfel, tabelul 1

prezintă o analiză generală pentru principalele componente ale mediilor

MS Office şi OpenOffice.org. Analiza a fost realizată pentru identificarea

principalelor elemente componente.

Tabelul 1. Componentele pachetelor MS Office şi OpenOffice.org

Programele utilitare

echivalente

Microsoft Office2010 OpenOffice.org

Editor de text Word Writer

Calcul tabelar Excel Calc

Prezentări PowerPoint Impress

Informaţii stocate în

mod unic

OneNote -

Client de email Outlook -

Baze de date Access Base

Publicaţii Publisher Draw (dar nu în

totalitate)

Matematică Editor de ecuaţii

(inclus în Word)

Math

Tabelul 2 prezintă principalele cerinţe hardware şi software pentru

fiecare pachet de programe analizat, analiză necesară pentru o mai bună

întelegere a funcţionării acestora.

- 8 -

Tabelul 2. Cerinţe hardware/software pentru instalarea şi operarea

pachetelor de programe MS Office 2010 şi OpenOffice.org

Cerinţe hardware/

software Microsoft Office 2010 OpenOffice.org

Procesor (CPU) Min. 500 MHz Nespecificat

Memorie RAM Min 256 MB / Best

512 MB

Min 256 MB / Best

512 MB

Spaţiu pe Hard

Disk

Aprox. 3 GB Aprox. 650 MB

Rezoluţie ecran Min. 1024 x 576 1024 x 768

Sistem de operare Windows 7/8, Vista

SP1, XP SP3, Server

2008/2012, Server

2003 R2

Windows, Linux,

Mac OS, Solaris

Browser web Min. IE 6 (32 Bit) Nespecificat

GPU Direct X 9.0c cu min.

64 MB

Nespecificat

Tabelule 1 şi 2 au fost completate după studierea componentelor

celor două medii şi analiza principalelor cerinţe hardware şi software

necesare unei bune funcţionări.

Analizând mediul Microsoft Office 2010 se poate stabili:

Include compatibilitate extinsă de formate de fișier precum şi

actualizări la interfața de utilizator.

- 9 -

Disponibil pentru Windows XP, Windows Vista, Windows 7,

Windows 8.

Analizând mediul OpenOffice.org se poate concluziona:

Mediul nu conține câte o aplicație pentru fiecare componentă, ci

fiecare componentă este integrată în aplicația în sine.

Între componente există o mare interoperabilitate acestea putând să

se apeleze reciproc oricând.


i. Prezentaţi şi alte medii office existente la ora actuală.

ii. Descrieţi caracteristicile mediilor office dezvoltate pentru

dispozitivele mobile. Prezentaţi avantajele şi dezavantajele

unor astfel de pachete office.

iii. Descărcaţi, instalaţi şi familiarizaţi-vă cu principalele funcţii

ale mediilor MS Office şi OpenOffice.org.

- 10 -


Lucrarea nr. 3

1. Tema lucrării:

Crearea documentelor în mediul OpenOffice.org (Writer, Calc,

Impress, Base).


Cunoaşterea mediului OpenOffice.org şi familiarizarea studentului

cu principalele programe componente din cadrul acestui pachet open-

source.Lucrarea se desfăsoară pe etape şi urmăreste:

Formatarea unui document în programul OppenOffice.org WRITER

Crearea şi editarea unei foi de calcul utilizând OppenOffice.org

CALC

Crearea unei prezentări cu ajutorul OppenOffice.org IMPRESS

Prezentarea mediului OppenOffice.org BASE


OpenOffice.org este un pachet de programe dedicat creşterii

eficienţei în munca de birou (programe de tip Office) şi care este gratuit

pentru toti utilizatorii. Mediul cuprinde module pentru procesarea de texte,

foi de calcul tabelar, grafică vectorială, editare HTML şi dezvoltarea de

prezentări.

WRITER este procesorul de text din suita OpenOffice.org şi permite

verificarea gramaticală, operatii de găsire/înlocuire, generarea automată de

tabele, atașarea la e-mail etc. Pe lângă posibilitătile de verificare

- 11 -

ortigrafica, gramaticală, găsire, înlocuire, generarea automată de tabele

etc.,WRITER cuprinde șabloane și stilurile, diferite metode de așezare în

pagină a textului, atașarea de diagrame, etc . Writer permite transformarea

rapidă a documentelor finite în fișiere pdf.

CALC este componenta de calcul tabelar din suita OpenOffice.org.

Aplicaţia utilizează registre (spreadsheets), formate dintr-un număr de foi

individuale (sheets), fiecare având un bloc de celule ordonate pe rânduri și

coloane. CALC este un program de calcul tabelar ce poate fi utilizat pentru

stocarea şi prelucrarea listelor de date, efectuarea calculelor numerice,

crearea rapoartelor şi diagramelor etc.

IMPRESS este componenta de creare și prezentare de diapozitive din

OpenOffice.org. Prin utilizarea acestei componente se pot dezvolta

prezentări ce conțin multe elemente diferite, incluzând text, tabele, grafice,

imagini, obiecte grafice etc. Aplicaţia OpenOffice.org Base permite ca

formularele create cu ajutorul componentei WRITER să fie salvate ca

obiecte formular în fișierul bază de date.

4. Rezolvarea temei

Crearea şi formatarea unui document în OppenOffice.org WRITER

Figura 1. Interfaţa aplicaţiei OpenOffice.org Writer.

- 12 -

Pentru formatarea unui document în OpenOffice.org WRITER, se vor

utiliza comenzi şi opţiuni din meniul programului şi bara de instrumente, ca

spre exemplu:

a. Setarea marginilor paginii: FORMAT >> PAGE >> MARGINS ;

b. Inserarea secţiunilor Header şi Footer: INSERT >>HEADER/

FOOTER >> FONT COLOR roşu/albastru;

c. Formatarea fontului titlului documentului: „Times New Roman”, Font

size:18, Bold;

d. Generarea automată a listelor: FORMAT >> BULLETS AND

NUMBERING >> NUMBERING TYPE / BULLETS;

e. Formatarea textului paragrafelor: Times New Roman, Font size:12,

Bold/Italic/Underline;

f. Crearea unui tabel: INSERT >> TABLE >>3 COLUMNS>>5 ROWS;

MERGE CELLS (lipirea de celule);

g. Scrierea unei formule matematice: INSERT >> OBJECT >>

FORMULA >> f'(x)=lim csub{x toward infinity}{{f(x)-f(x_{0})}

over {x-x_{0}}}.

Să se genereze un document care să conţină informaţiile prezentate în

figura 2.

- 13 -

Figura 2. Cerinţe de rezolvare utilizând OpenOffice.org Writer.

Crearea şi editarea unei foi de calcul utilizând

OpenOffice.org CALC

Să se genereze graficele funcţiilor Sinus şi Cosinus, după modelul

prezentat în figura 3.

- 14 -

Figura 3. Generarea graficelor utilizând OpenOffice.org Calc.

Se vor utiliza comenzi şi opţiuni de meniu după cum urmează:

a. Crearea tabelului şi aplicarea de formule matematice, astfel:

i. calcul argument: =(A22:A32)*PI()/2

ii. calcul sin(x): =SIN(argument)

- 15 -

iii. calcul cos(x): =COS(argument)

b. Formatarea numerică (a zecimalelor) în celule:

FORMAT >> CELLS >> NUMBER >> DECIMAL PLACES (cu

2 zecimale);

c. Crearea graficului: Selecţie tabel cu datele calculate >> FORMAT >>

CHART >> XY (Scatter)/Area >> LINES ONLY >> SMOOTH

LINES >> FINISH;

d. Creare tabel cu filtru: Selecţie cap tabel >> DATA >> FILTER >>

AUTO FILTER >> Selectie un criteriu >> STANDARD FILTER >>

CONDITION.

Crearea unei prezentări cu ajutorul OppenOffice.org IMPRESS

Să se creeze o prezentare în Impress, după modelul de mai jos (figura 4),

care să conţină cel puţin cinci slide-uri (diapozitive), cel puţin trei imagini

şi trei efecte diferite pentru traversarea prin slide-uri.

- 16 -

Figura 4. Vizualizare exemplu de prezentare OpenOffice.org IMPRESS.

Prezentarea mediului OpenOffice.org BASE

Programul OpenOffice.org BASE reprezintă un Sistem de Gestiune

a Bazelor de Date simplificat, destinat aplicaţiilor mici de birou. Ca în orice

SGBD, se pot crea obiecte de tipul: tabele, interogări, formulare şi rapoarte.

Spre exemplu, figura 5 descrie proiectarea unui tabel în modul

„Design View”, în care s-au creat câteva câmpuri pentru tabelul „Tabel

Studenti”.

- 17 -

Figura 5. Proiectarea unui tabel în modul „Design View”.

Orice tabel va conţine obligatoriu un câmp definit ca şi cheie

primară, coloană prin care fiecare înregistrare va fi identificată în mod unic.

În tabelul „Tabel Studenti”, cheia primară este câmpul „ID_student”.

În modul „Tabel Data View” se pot adăuga şi modifica înregistrările

tabelului, coloană cu coloană, în figura 6 prezentându-se tabelul „Tabel

Studenti”.

- 18 -

Figura 6. Tabel cu înregistrări despre studenţi.


i. Să se creeze câte un document utilizând fiecare din

programele OpenOffice.org Writer, Calc şi Impress.

ii. Pentru fiecare document creat să se folosească tehnici diferite

de formatare a textului, inserare de imagini, grafice de mai

multe feluri, utilizare paletă variată de culori, efecte diverse

pentru text şi diapozitive etc.

iii. Pentru documentul creat în OpenOffice.org Calc să se

genereze 3 grafice trigonometrice, 3 diagrame de tipuri

diferite şi să se introducă diverse formule de calcul tabelar.

De asemenea, să se aplice filtre de selecţie pentru un tabel

creat.

iv. Să se analizeze principalele funcţii ale aplicaţiei

OpenOffice.org BASE. Să se creeze o bază de date numită

„Agendă telefonică”, în care să se implementeze toate tipurile

de obiecte.

- 19 -


Lucrarea nr. 4

1. Tema lucrării

Microsoft Office Word - principii generale de realizare a

documentelor. Crearea şi gestionarea documentelor specifice în Microsoft

Office Word.

2. Scopul lucrării

Formatarea generală a unui text într-un document de tip Microsoft

Office Word. Lucrul cu secţiunile Header şi Footer, referinţe bibliografice

într-un document de tip Word. De asemenea se urmăreşte familiarizarea

studentului cu principalele funcţii ale programului MS Word.

a) Să se formateze un document cu formatul de pagină următor: Sus şi

jos 2cm, stânga şi dreapta 2,5cm. Font-ul general al documentului

Times New Roman, 12pt.

b) Inseraţi secţiunile Header şi Footer. În Header să se scrie denumirea

facultăţii, iar în Footer adresa facultăţii şi numerotarea paginilor.

c) Să se scrie titlul documentului: „Formatarea documentelor în MO

WORD”, text centrat şi îngroşat, font Times New Roman,

dimensiune font 16pt, litere majuscule.

d) Să se scrie un text format din trei paragrafe sub trei forme diferite,

astfel:

i. Text centrat şi cursiv, font Arial, dimensiune 12pt, culoare

fundal galben, culoare text maro.

ii. Text aliniat la stânga şi îngroşat, font Cambria, dimensiune 11pt,

culoare fundal aqua, culoare text albastru-închis.

- 20 -

iii. Text aliniat „justify” şi subliniat, font Times New Roman,

dimensiune 13 pt, culoare fundal verde deschis, culoare text

roşu-închis.

e) Să se scrie insereze o imagine în partea dreaptă a paragrafului al

treilea.

f) Să se realizeze un tabel de şase linii şi trei coloane, cu denumiri de

cursuri opţionale. Să se coloreze rândurile tabelului intercalând

culorile albastru-deschis şi galben deschis.

g) Să se insereze două ecuaţii matematice care să conţină:

Funcţii trigonometrice şi logaritmice, respectiv.

Un sistem de trei ecuaţii liniare, cu coeficienţi la alegere.

h) Să se scrie insereze trei note de subsol.

i) Să se realizeze trei hyperlink-uri către trei adrese web diferite.

j) Să se insereze un ‚,watermark ’’ cu textul „Universitatea Hyperion”.


Microsoft Word face parte din pachetul de aplicaţii Office, dezvoltat

de firma Microsoft, pentru sistemul de operare Windows. Document cu care

se lucrează se află sub controlul aplicaţiei Word şi are ataşat o „fereastră

document”. Microsoft Word este o aplicaţie ce poate gestiona simultan mai

multe ferestre document. Microsoft Word reprezintă aplicaţia de birou cea

mai utilizată în toate domeniile de activitate.

În figura 1 este prezentat panoul principal al aplicaţiei Microsoft

Word.

- 21 -

Figura 1. Panoul Home din interfaţa aplicaţiei Microsoft Word.

Figura 1 prezintă interfaţa aplicaţiei MS Word ce include toate

elementele caracteristice unei ferestre Windows cum ar fi :

bara de titlu - în care apare afişat numele documentului activ;

bara cu meniul orizontal al aplicaţiei;

una sau mai multe bare cu instrumente ale aplicaţiei - denumite

butoane de comandă ce sunt grupate pe tipuri de funcţii specifice

etc.;

Microsoft Word este o aplicaţie ce asigură o serie de funcţii pentru

prelucrarea documentelor. Funcţiile specifice puse în evidenţă de lucrarea a

patra sunt:

crearea documentului – permite introducerea datelor ;

editarea conţinutului documentului- relizată prin operaţii de tip

inserare sau ştergere;

salvarea documentului – sub forma unor fişiere cu extensia implicită

.doc sau .docx;

- 22 -

stabilirea formatului documentului - definirea marginilor paginii, a

dimensiunii paginii, a orientării etc;

definirea paragrafelor şi a tipurilor de aliniere în cadrul unui

paragraf;

definirea fonturilor - pentru stabilirea aspectului setului de

caractere;

selectarea culorilor, a fundalurilor şi a altor elemente grafice;

inserarea de facilităţi de scriere în pagină - tipul notelor de subsol,

antetului de pagină etc..

Aceste funcţii precum şi alte opţiuni ale aplicaţiei vor fi puse în evidenţă în

lucrarea a patra de laborator.

4. Rezolvarea temei

a) Formatarea documentului - pentru setarea marginilor documentului se

navighează către Page Layout→Margins→Custom Margins… şi se

modifică valorile pentru câmpurile Top, Bottom, Left şi Right.

Modificarea este prezentată în figura 2.

Figura 2. Setarea marginilor unui document.

b) Inserarea secţiunilor - se navighează în panoul Insert şi se aleg opţiunile

Header şi Footer.

- 23 -

Pentru formatarea textului conform indicaţiilor de la c) şi d), se aleg

opţiunile din panoul Home corespunzător pentru fiecare formatare. În figura

3 este prezentat panoul Home .

Figura 3. Panoul Home al aplicaţiei Microsoft Word.

Figurile nr. 4 şi 5 prezintă imagini referitoare la formatarea unui text

conform cerinţelor impuse.

Pentru formatarea de text se aleg opţiunile corespunzătoare din secţiunea

Font şi Paragraph, ca în figura 4.

Figura 4. Alegerea trăsăturilor de text din fereastra Font.

- 24 -

Figura 5. Realizarea setărilor de paragraf.

e) în vederea inserării unei imagini într-un document Word, se navighează

către panoul Insert şi se selectează opţiunea Picture. După aceasta etapă

se selectează imaginea dorită din calculator. Odată ce imaginea a fost

inserată, aceasta se selectează cu mouse-ul, iar din panoul Format se

poate seta poziţionarea ei în document.

f) generarea unui tabel – realizarea unui tabel similar celui din figura 6 se

realizează selectând Insert→Table şi alegând numărul de linii respectiv

coloane.

CURSURI PE SPECIALIZĂRI

Automatică Fizică Informatică

- 25 -

Analiză Matematică

Electronică Algoritmi

Circuite digitale Cuantică Programare

Figura 6. Tabel cursuri opţionale (exemplu).

g) Utilizarea ecuaţiilor matematice - se scriu alegând opţiunea Equation din

panoul Insert. Va apărea panoul Design al Equation Tools, similar cu cel

din figura 7 de mai jos:

Figura 7. Panoul de inserare/editare ecuaţii matematice în MS Word.

Un exemplu de ecuaţie:

h) inserarea notelor de subsol - se realizează navigând şi selectând din

panoul References opţiunea Insert Footnote (vezi figura 8 pentru setări

avansate).

- 26 -

Figura 8. Fereastra de setare a notelor de subsol.

i) utilizarea de hyperlink-uri - se creează alegând din panoul Insert,

opţiunea Hyperlink, în urma căreia se va afişa o fereastră în care se

introduc atat textul link-ului cat şi adresa web corespunzătoare (fig. 9).

Rezultatul va fi generarea unui text de culoare albastru şi subliniat.

Accesarea link-ului se face ţinând apăsată tasta CTRL şi dând click cu

mouse-ul pe textul hyperlink-ului.

Exemplu: Universitatea Hyperion din Bucureşti.

http://www.hyperion.ro/

- 27 -

Figura 9 Fereastra de inserare/editare a unui hyperlink.

La punctul j) se navighează în panoul Page Layout şi se alege opţiunea

Watermark. Se setează după preferinţe textul sau imaginea pentru

watermark.


1. Să se efectueze operaţiunile indicate la punctul 2, subpunctele a) – i),

realizându-se câte un document cu cerinţe particularizate pentru

fiecare student.

2. Fiecare student să creeze un document nou în care să utilizeze şi sa

particularizeze funcţiile Microsoft Word învăţate în această lucrare de

laborator.

- 28 -


Lucrarea nr. 5

1. Tema lucrării

Generarea ecuaţiilor matematice şi graficelor într-un document

Word.

2. Scopul lucrării

Inserarea şi editarea ecuaţiilor matematice şi a graficelor utilizând

MS Word.

a) Crearea unui grafic

b) Inserarea de imagini

c) Crearea ecuaţiilor matematice

d) Generarea automată a listelor de figuri şi tabele

e) Generarea automată a unui cuprins într-un document

f) Crearea bibliografiei şi inserarea referinţelor bibliografice în

cadrul documentului.


Un document complex include atât text, cât şi imagini, reprezentări

tabelare sau grafice şi ecuaţii matematice. Microsoft Word permite pe

lângă tehnoredactarea documentului şi combinarea textului cu imagini

grafice, editarea de tabele şi ecuaţii matematice etc.

Realizarea şi procesarea desenelor/imaginilor includ operaţiile prin

care se pot insera în textul documentului desene proprii, grafice sau imagini.

Desenele pot fi dezvoltate cu elemente grafice specifice, săgeţi, linii şi figuri

şi corpuri geometrice. Crearea şi prelucrarea tabelelor şi graficelor se

- 29 -

bazează pe un set de operaţii prin care se poate defini spre exemplu un tabel

prin stabilirea numărului de linii şi coloane ale acestuia. Editarea şi

procesarea ecuaţiilor este o funcţie realizată de către o componentă specifică

denumită "editorul de ecuaţii". Această componentă are o bibliotecă largă

de simboluri matematice şi operatori cu care se pot redacta formule sau

ecuaţii matematice complexe.

4. Rezolvarea temei

a) Crearea unui grafic

Microsoft Word dispune de o gamă largă de forme (shapes) utile în

desenarea schemelor şi graficelor de tipuri diferite. Pentru inserarea de

forme se alege comanda Shapes din panoul Insert.

În figura 1 se prezintă panoul formelor utilizate pentru desenare.

Figura 1. Tipurile de forme din meniul Shapes.

- 30 -

b) Inserarea de imagini

În Microsoft Word imaginile pot fi adăugate prin mai multe metode:

copiere imagine dintr-un program de editare imagini şi lipire în

documentul Word la locaţia cursorului;

se navighează către panoul Insert şi se selectează opţiunea Picture.

După aceasta etapă se selectează imaginea dorită din calculator

(vezi figura 2).

Figura 2. Inserarea de imagini prin comanda Insert→Picture.

Odată ce imaginea a fost inserată, aceasta se selectează cu mouse-ul,

iar din panoul Format se poate seta poziţionarea ei în document (vezi fig. 3).

- 31 -

Figura 3. Meniul Format din secţiunea Picture Tools.

Figura 3 pune în evidenţă Meniul Format din secţiunea Picture Tools

utilizat pentru setarea diverselor caracteristici ale unei imagini inserate.

c) Crearea ecuaţiilor matematice

În aplicaţia Microsoft Word, ecuaţiile şi formulele matematice se pot scrie

în două modalităţi:

Utilizând editorul de ecuaţii integrat în MS Word. Ecuaţiile şi

formulele matematice se scriu alegând opţiunea Equation din panoul

Insert.

Astfel va apărea panoul Design al Equation Tools, similar cu cel prezentat

în figura 4 de mai jos.

- 32 -

Figura 4. Panoul de inserare/editare ecuaţii matematice în MS Word.

Instalând şi apoi utilizând editorul de ecuaţii MathType al companiei

Design Science.

MathType este un program proprietar şi reprezintă un editor avansat de

formule şi ecuaţii matematice inclusiv pentru documente publicate online.

Figura 5 descrie interfaţa aplicaţiei MathType. În Microsoft Word,

accesul la MathType se face prin panoul cu acelaşi nume, ce apare după

instalarea aplicaţiei.

- 33 -

Figura 5. Interfaţa utilizator a programului MathType.

d) Generarea automată a listelor de figuri şi tabele

În cazul oricărui document Word complex este necesară de multe ori de

listarea tuturor figurilor şi tabelelor prezente în respectivul text. Aceasta

facilitează căutarea, găsirea sau modificarea oricărei figuri sau tabel în

timp util. Paşii de generare a unei liste de figuri sau tabele sunt:

se denumesc toate figurile şi tabelele din document, asociindu-se şi

un număr unic la fiecare în parte;

se aplică un acelaşi stil de formatare pentru numele figurilor şi un alt

stil pentru numele tabelelor.

- 34 -

Spre exemplu, numele figurilor vor avea stilul „Titlu figuri” (paragraf,

font Arial, 10pt, bold, centrat). Acest stil se poate crea din panoul Styles,

accesând butonul Manage Styles, în urma căreia apare fereastra de

creare/editare a unui nou stil prezentatat în figura 6.

Figura 6. Crearea unui stil nou de formatare text.

după aplicarea noului stil pentru toate denumirile de figuri se poate

trece către generarea automată a unei liste de figuri.

Astfel pentru aceasta se navighează în panoul References şi se accesează

comanda Table of Contents→Insert Table of Contents… În fereastra care

apare se accesează butonul Options... şi în dreptul stilului creat şi denumit

„Titlu figuri” se trece cifra unu în căsuţa alăturată, conform cu figura 7 de

mai jos. Apăsând recursiv butonul OK se va genera automat, în locaţia

cursorului, o listă cu toate denumirile figurilor prezente în document,

fiecărei denumiri asociindu-se şi numărul paginii care conţine figura

respectivă.

- 35 -

Figura 7. Setarea unui stil pentru generarea unei liste automate.

În mod asemănător se generează şi listele de tabele din document.

e) Generarea automată a unui cuprins într-un document

Generarea cuprinsului constă în aplicarea aceluiaşi procedeu descris la

punctul d). Cuprinsul conţine toate denumirile capitolelor şi subcapitolelor,

aranjate într-un tabel sau listă asociindu-se un număr de pagină pentru

fiecare titlu în parte.

Pentru simplificare se va putea aplica un stil implicit oferit de MS

Word, conform figurii 8.

- 36 -

Figura 8. Stiluri presetate implicit în MS Word.

După aplicarea stilurilor pentru formatarea denumirilor capitolelor şi

subcapitolelor dintr-un document, se accesează comanda Table of

Contents→Insert Table of Contents… din panoul References. În fereastra

care apare se accesează butonul Options... şi în dreptul stilurilor aferente se

trece cifra unu, doi sau trei în căsuţa alăturată, funcţie de

capitole/subcapitole, conform figurii 9 de mai jos. Apăsând recursiv butonul

OK se va genera automat, în locaţia cursorului, un cuprins cu toate

capitolele şi subcapitolele din document.

- 37 -

Figura 9. Generarea automată a unui cuprins într-un document.

f) Crearea bibliografiei şi inserarea referinţelor bibliografice în cadrul

documentului.

Inserarea unei referinţe bibliografice se face prin accesarea comenzii Insert

Citation→Add New Source…, din panoul References, în urma căreia apare

fereastra de editare a sursei bibliografice, ca în figura 10.

- 38 -

Figura 10. Crearea unei surse bibliografice.

După crearea şi inserarea tuturor referinţelor bibliografice, la final de

capitol sau de document se poate genera o bibliografie, conţinând sursele

citate sau nu. Pentru acceasta se accesează butonul Bibliography din panoul

References şi va apare un submeniu de selecţie a tipului de bibliografie,

conform figurii 11 de mai jos.

- 39 -

Figura 11. Generarea automată a bibliografiei în MS Word.

Pe lângă posibilităţile integrate ale MS Word de a genera bibliografii,

programul permite instalarea de diverse extensii mai avansate, cum ar fi

EndNote sau Zotero, cu ajutorul cărora se poate crea o bază de date proprie

cu referinţe bibliografice, precum şi genera bibliografii.


Creaţi un document personal în care să se regăsească toate subiectele

propuse mai jos.

1) Utilizând meniul Shapes să se deseneze schema logică a rezolvării

ecuaţiei de gradul 1.

- 40 -

2) Să se insereze în interiorul unui text oarecare 3 imagini, care să se

poziţioneze respectiv la stânga textului, la dreapta şi centrat.

3) Să se scrie următoarele formule matematice utilizând editorul

integrat de ecuaţii:

4) Pentru documentul creat să se genereze următoarele:

i. O listă cu figurile din document;

ii. O listă cu tabelele existente în document;

iii. Un cuprins cu toate capitolele şi subcapitolele din document.

5) Inseraţi în documentul creat 5 referinţe bibliografice şi generaţi la

sfârşitul documentului o bibliografie.

- 41 -


Lucrarea nr. 6

1. Tema lucrării

Introducere în crearea documentelor utilizând limbajul LATEX.

Principii de utilizare. Exemple primare.

2. Scopul lucrării

Familiarizarea studentului cu limbajul LATEX şi prezentarea

principiilor generale de utilizare pentru generarea documentelor cu

acest program.

Lucrarea urmăreşte următoarele aspecte :

a) instalarea distribuţiei proTeXt bazată pe pachetul de programe

MiKTeX;

b) identificarea principalelor caracteristici LATEX precum şi

prezentarea mediului vizual TeXstudio.

c) să se introducă şi să se execute programul prezentat în figura 1a.

- 42 -

Figura 1a. Primul program în LATEX.

- 43 -

Figura 1b. Rezultatul execuţiei primului program LATEX.


LATEX este un pachet de macrodefiniţii pentru TeX, iar TeX este un

sistem de prelucrare a textelor. Putem considera LATEX ca un limbaj de

programare în care instrucţiunile au anumite efecte. LATEX se aseamănă cu

limbajul HTML sau cu RTF. LATEX nu este un sistem What You See Is

What You Get, adică nu se vede pe monitor efectul comenzilor asupra

documentului. Abordarea LATEX poate fi denumită WYSIWYM - What

You See Is What You Mean.

Astfel se poate întrerupe editarea în orice moment, pentru a vizualiza

fişierul rezultat după procesarea în LATEX. Pentru a formata un text se

utilizează comenzi inserate între elementele textului. Primitivele TeX sunt

secvenţe de control, recunoscute de TeX dar care nu pot fi înlocuite cu alte

comenzi. LATEX crează fişiere de tip *.ps, *.pdf sau *.dvi în mod facil.

LATEX cuprinde mai multe tipuri de cadre sau medii (în limba engleză

- 44 -

environments) cu scopul dezvoltării de entităţi de tip ecuaţii matematice,

tabele, figuri, etc. sau paragrafe cu diverse caracteristici specifice impuse de

text. Mediul obligatoriu pentru orice fişier LATEX este document.

4. Rezolvarea temei

a) Instalarea distribuţiei proTeXt.

ProTeXt este o distribuţie TeX pentru Windows şi are la bază pachetul de

programe MiKTeX.

Distribuţia proTeXt este distribuită de Reţeaua extinsă de arhive TeX

(CTAN - Comprehensive TeX Archive Network) şi se poate descărca

gratuit de pe Internet din multe locaţii disponibile prin protocolul FTP sau

HTTP, conform prezentării din figura 2.

Figura 2. Mirror FTP pentru reţeaua CTAN şi proTeXt.

Distribuţia proTeXt este destul de mare ca dimensiune (peste 1 GByte) şi

oferă toate instrumentele necesare scrierii, procesării şi executării

programelor LATEX.

- 45 -

La instalarea versiunii proTeXt-3.1.1 se lansează o fereastră (vezi figura 3)

din care se poate deschide un manual de instalare, precum şi genera

instalarea setului MiKTeX şi a editorului vizual TeXstudio.

Figura 3. Fereastra de lansare a instalării distribuţiei proTeXt

În figura 4 se prezintă fereastra de instalare a sistemului MiKTeX.

Figura 4. Instalarea sistemului de programe MiKTeX.

- 46 -

b) Identificarea principalelor caracteristici LATEX precum şi

prezentarea mediului vizual TeXstudio.

Distribuţia proTeXt vine echipată cu un editor/procesor LATEX, un mediu

vizual mai avansat denumit TeXstudio, vezi figura 5. Avantajul acestui

editor constă în inserarea automată a comenzilor LATEX, disponibile în

meniurile şi barele de instrumente ale aplicaţiei.

Figura 5. Mediul vizual avansat TeXstudio.

c) Să se introducă şi să se execute programul din figura 1a.

Se prezintă în continuare câteva dintre comenzile utilizate în programul din

fig. 1. Celelalte comenzi se pot învăţa cu uşurinţă, LATEX-ul fiind un limbaj

intuitiv, cu o foarte bună documentaţie online pusă la dispoziţia publicului.

- 47 -

Orice program LATEX are un preambul de configurare la început şi

o comandă de final document, ca spre exemplu:

\documentclass[11pt]{article}

\begin{document}

…

\end{document}

Vectorii şi matricile se generează cu ajutorul secvenţei următoare:

\begin{array}{col1col2...coln}

column 1 entry & column 2 entry ... & column n entry \\

. . .

\end{array}

Scrierea formulelor şi ecuaţiilor matematice în LA

TEX se face astfel:

o scrierea unei formule cu setul de comenzi:

\begin{equation}

formula matematică

\end{equation}

o scrierea unei secvenţe de ecuaţii aliniate:

\begin{eqnarray}

ecuaţia 1 \\

ecuaţia 2 \\

. . .

\end{eqnarray}

o modul matematic inline:

$ formule $

sau

$$ formule $$

Scrierea unei sume sau integrale matematice în LATEX se face

astfel:

- 48 -


i. Să se introducă şi să se execute programul prezentat în figura 6

de mai jos.

ii. Faceţi o descrie succintă a comenzilor utilizate în documentele

create la această lucrare de laborator, după modelul tabelului 1

de mai jos.

Tabelul 1. Comenzi LATEX şi descrierea lor.

Comandă Afişare rezultat

\u a

\^ a, \^i

\c s, \c t

\date{\today}

\begin{equation}

$$

…

ă

â, î

ş, ţ

- afişează data curentă

- început de ecuaţie


...

Program LATEX pentru lucrul studentului:

- 49 -

- 50 -

Figura 6. Exemplu de program LATEX.

- 51 -


Lucrarea nr. 7

1. Tema lucrării

Scrierea formulelor matematice cu LATEX. Exemple. Crearea

documentelor profesionale utilizând limbajul LATEX. Exemple.

2. Scopul lucrării

Inserarea şi editarea formulelor matematice în limbajul LATEX şi

principii avansate pentru dezvoltarea documentelor profesionale.

Se cere:

a) să se scrie un program care să afişeze tabelul cu transformate

Laplace de mai jos.

Tabelul 1. Tabel cu transformate Laplace.

- 52 -

b) grafică în LATEX. Inseraţi într-un document o imagine şi

orientaţi-o la un unghi de 45 de grade, ca în figura 1.

Figura 1. Imagine înclinată la un unghi de 45 de grade.

c) să se insereze la final de document o bibliografie selectivă cu

referinţe despre limbajul LATEX.


În LATEX se pot identifica două moduri de lucru specifice şi anume:

• modul text – în care introduce textul;

• modul matematic – în care se introduc formulele.

Printre categoriile de documente întâlnite în LATEX se numără:

• carte- book

• raport- report

• articol- article

• scrisoare- letter

• diapozitive - slides.

- 53 -

Toate clasele de documente acceptă următoarele opţiuni pentru setarea

mărimii paginii. Orice document dezvoltat în LATEX poate fi exprimat sub

formă de comenzi şi cadre. Cadrele sau mediile sunt similare cu alte

structuri de control din limbajele de programare şi sunt delimitate de

deschideri şi închideri corespunzătoare. Principalele tipurile de cadre din

LATEX sunt următoarele:

• array - şiruri şi tabele cu simboluri matematice

• eqnarray - secvenţe de ecuaţii aliniate

• equation - ecuaţie

• figure - figuri

• picture - figură cu text şi grafică

• table - tabele

• thebibliography (bibliografie).

LATEX utilizează comenzi pentru generarea numelor unor funcţii

matematice uzuale cum ar fi spre exemplu: \arccos \cot \exp \lim \min \tan

\arcsin \coth \liminf \limsup \sin \cos \det \log etc.

4. Rezolvarea temei

i. Să se scrie un program care să afişeze tabelul cu transformate

Laplace (vezi tabelul 1).

În figura 2 este prezentat un tabel generat cu limbajul LATEX. Codul

programului este descris în figura 3.

Figura 2. Un exemplu de tabel generat de LATEX.

- 54 -

Figura 3. Codul de comenzi LATEX pentru generarea tabelului din figura 2

În cele ce urmează, tabelul 2 prezintă principalele comenzi LATEX necesare

scrierii formulelor şi ecuaţiilor matematice.

Tabelul 2. Comenzi LATEX pentru expresii matematice.

Expresia

matematică

Comanda LATEX şi

exemplu Rezultatul afişat

fracţie \frac{1}{t}

\dfrac{1}{t}

indice

(subscript) t_{n}

la putere

(superscript) t^{n}

radical \sqrt{t+2}

- 55 -

sumă \sum\limits_{i=1}^{n} x_{i}

produs \prod\limits_{k=1}^{n/2}

\frac{k}{n+1}

integrală \int\limits_{0}^{\infty}

e^{-t} dt

matrice

A=\left[ \begin{array}{cc}

1 & 0 \\ 0 & 1 \\

\end{array} \right]

sistem de ecuaţii

\left\{ \begin{array}{l}

x_{1}-2x_{2}=3 \\

5x_{1}+4x_{2}=6 \\

\end{array} \right.

litere greceşti \sqrt{\dfrac{\alpha-\beta}

{\Omega+\Gamma}}

limita

\lim\limits_{x\rightarrow

\infty} \dfrac{f(x)-f(x_{0})}

{x-x_{0}}

derivate parţiale

\frac{\partial u}{\partial t}

=

\frac{\partial^2 u}

{\partial x^2} +

- 56 -

\frac{\partial^2 u}

{\partial y^2}

funcţii

trigonometrice

\tan(x)=\dfrac{\sin(x)}

{\cos(x)}

accente

matematice

\acute{a}, \grave{a},

\tilde{a}, \bar{a},

\vec{a}, \hat{a},

\breve{a}, \dot{a},

\ddot{a}

ii. Grafică în LATEX. Să se insereze într-un document o imagine şi

orientată la un unghi de 45 de grade, conform figurii 1.

Pentru a putea insera o imagine, este nevoie ca în preambulul documentului

să se introducă comanda . Ulterior în poziţia

unde se doreşte afişată imaginea, se va scrie comanda de inserare de

imagine, ca în exemplul următor:

Rezultatul afişat va fi cel din figura de mai jos:

- 57 -

Comanda poate primi parametrii h, t, b, p ai căror

semnificaţie este descrisă în tabelul 3.

Tabelul 3. Explicarea parametrilor de poziţionare a unei figuri în document

h “here” – pozitionează imaginea în locul unde se află comanda

t “top” – poziţionează imaginea în partea de sus a paginii curente

b “bottom” – poziţionează imaginea în partea de jos a paginii

curente

p “page” – poziţionează imaginea în partea de sus a următoarei

pagini

iii. Să se insereze la final de document o bibliografie selectivă cu

referinţe despre limbajul LATEX.

- 58 -

Generarea bibliografiilor cu ajutorul limbajului LATEX se poate face

diversificat, în funcţie de stilul de bibliografie utilizat de autorul unui

anumit articol ştiinţific.

Codul de comenzi LATEX pentru generarea automată a unui exemplu de

referinţe bibliografice arată astfel:

Iar rezultatul afişat este cel de mai jos:

- 59 -


i. Să se scrie un program în LATEX care să genereze un tabel cu

valorile funcţiilor trigonometrice Sinus şi Cosinus pentru unghiurile

0, 30, 45, 60 şi 90. Tabelul ar trebui să arate ca cel de mai jos:

Tabelul 4. Funcţii trigonometrice.

00 30

0 45

0 60

0 90

0

SIN 0

1

COS 1

0

ii. Să se genereze un document cu text ştiinţific, în LATEX, al cărui

rezultat afişat să fie cel din figura 4.

iii. Inseraţi într-un document cel puţin 3 imagini şi setaţi parametri

diferiţi de poziţionare, dimenisiune, orientare etc.

iv. Să se genereze o bibliografie selectivă având 8 referinţe din

domeniile electronică, automatică şi informatică.

- 60 -

Figura 4. Exemplu de text ştiinţific.

v. Creaţi un tabel cu comenzile LATEX utilizate în documentele create

la această lucrare de laborator, precum şi descrierea rezultatului

acestora, după modelul de mai jos:

Comandă Afişare rezultat

\u a

\^ a, \^i

\c s, \c t

\date{\today}

\begin{equation}

ă

â, î

ş, ţ

- afişează data curentă


- 61 -


Lucrarea nr. 8

1. Tema lucrării

Utilizarea formulelor, diagramelor, elementelor grafice specifice

Microsoft Office Excel.

2. Scopul lucrării

Familiarizarea studentului cu principalele funcţii ale programul de

calcul tabelar MS Excel. Lucrarea va pune în evidenţa realizarea

documentelor MS Excel, trasarea de grafice şi introducerea de filtre. Astfel

se cere:

a) Să se realizeze un document în MS Excel, în care să se dezvolte un

tabel şi să se insereze 10 înregistrări despre studenţii unei facultăţi, conform

cu exemplul prezentat din tabelul 1.

Tabelul 1. Exemplu de tabel cu înregistrări studenţi.

Nr.

crt. Nume şi Prenume Specializare

Anul

de

studiu

Localitate

domiciliu

1 Popescu Mihai Automatică 4 Bacău

2 Ionescu Cristian Electronică 3 Suceava

3 Anghel Vasile Automatică 2 Bucureşti

... ... ... ... ...

... ... ... ... ...

- 62 -

b) Să se realizeze următoarele operaţii asupra datelor din tabelul 1:

ordonarea alfabetică a studenţilor;

ordonarea simultană a studenţilor după criteriile următoare:

- după nume, alfabetic,

- după specializare, alfabetic

- după anul de studii, de la mic la mare şi

- după localitatea de domiciliu, alfabetic.

c) Să se realizeze filtre de interogare pentru toate câmpurile capului de

tabel, exceptând câmpul „Nr. crt.”.

Filtrele de interogare asistă utilizatorul în căutarea înregistrărilor

după un anumit criteriu (spre exemplu, afişarea doar a studenţilor

înregistraţi la specializarea „Automatică”).

d) Dacă se consideră 10 valori întregi pentru o variabilă x să se traseze

graficul funcţiilor următoare, conform criteriilor:

- culoare albastră

– culoare roşie

- culoare verde

Rezultatul trebuie să fie conform celui prezentat în figura 1.

Figura 1. Trei grafice trasate în MS Excel.

- 63 -


Microsoft Excel reprezintă unul dintre cele mai utilizate programe pentru

generarea automată a calculelor matematice pentru domenii precum cel

economic, ştiinţific etc. Aplicaţia Microsoft Excel organizează datele în

următoarele structuri de date:

• Foaia de calcul - reprezintă un singur tabel cu maimulte linii şi coloane.

• Agenda de lucru - este un set de de foi de calcul şi cuprinde implicit trei

foi de calcul dar poate avea până la maximum 256 foi de calcul. O

agendă de lucru se memorează într-un fişier cu extensia .xls.

Elementele utilizate într-un document Excel sunt următoarele:

• celula - este unitatea elementară adresabilă într-o foaie de calcul şi se

identifică prin numele ei sau prin adresa formată din numele coloanei

urmat denumele liniei;

• linia - se identifică prin nume sau este dată de numărul liniei;

• coloana - se identifică prin nume sau adresă;

• domeniul selectat - este un ansamblu de celule care se identifică prin

nume sau prin adresa.

• foaia de calcul - se identifică prin nume;

• agenda de lucru – se identifică prin numele fişierului în care se

memorează în disc.

- 64 -

4. Rezolvarea temei

a) Să se creeze un document în MS Excel, în care să existe un tabel şi

să se insereze 10 înregistrări despre studenţii unei facultăţi, ca în exemplul

din tabelul 1.

Deoarece MS Excel este specializat pe calcul tabelar, completarea unui

tabel cu înregistrări se face foarte intuitiv urmand etapele:

se dă click de mouse pe o celulă şi se introduce de la tastatură textul

dorit;

după care se tastează Enter sau se dă click de mouse în oricare altă

celulă. Prin această metodă se pot introduce toate datele unui tabel.

Operaţii automate

Pentru introducerea rapidă a unei liste de numere secvenţiale, pe o

coloană, spre exemplu, pentru câmpul “Nr. crt.”, se introduc valorile 1 şi 2

în două celule consecutive (una sub cealaltă), se selectează apoi cele două

celule şi se trage cu mouse-ul, prin operaţiunea “Drag & Drop”, începând

din colţul dreapta-jos, conform figurii 2.

Figura 2. Completarea automată a mai multor celule cu “Drag & Drop”.

“Drag & Drop”

de la semnul + în

jos, câte celule

dorim

- 65 -

b) Sa se realizeze următoarele operaţii asupra datelor din tabelul 1:

ordonarea alfabetică a studenţilor;

Pentru ordonarea (sortarea) alfabetică a studenţilor, după numele lor

sunt urmate etapele:

- se selectează întregul tabel, fără primul câmp;

- apoi se navighează în panoul Data din care se alege comanda Sort.

- se va deschide fereastra de setare a parametrilor de sortare a datelor,

ca în figura 3.

Figura 3. Ordonarea alfabetică a studenţilor dintr-un tabel dat.

De reţinut faptul căsuţa “My data has headers” trebuie să fie bifată

pentru cazurile în care tabelul cu date conţine prima linie pe post de cap de

tabel.

- 66 -

ordonarea simultană a studenţilor utilizează criteriile

următoare:

- după nume, alfabetic,

- după specializare, alfabetic

- după anul de studii, de la mic la mare şi

- după localitatea de domiciliu, alfabetic.

Operaţiunea este aceeaşi, la care pentru fiecare câmp nou se apasă

butonul din stanga-sus, denumit “Add Level”, iar în secţiunea Column se

selectează din lista “Then by” câmpul următor, conform criteriului de

sortare. Fereastra generată Sort trebuie să arate conform cu figura 4.

Figura 4. Sortarea multiplă a datelor dintr-un tabel.

c) Să se realizeze filtre de interogare pentru toate câmpurile capului de

tabel, exceptând câmpul „Nr. crt.”.

Filtrele de interogare asistă utilizatorul în căutarea înregistrărilor după

un anumit criteriu (spre exemplu, afişarea doar a studenţilor înregistraţi la

specializarea „Automatică”).

- 67 -

Pentru setarea unei celule (câmp de tabel) ca filtru, se selectează celula

respectivă şi din panoul Data se apasă butonul Filter. Automat, celula se va

transforma într-un câmp de filtrare (selecţie) a datelor, aceasta

simbolizându-se printr-o săgeată în partea dreapta-jos a celulei.

Spre exemplu, pentru a selecta doar studenţii înscrişi la specializarea

“Automatică”, apăsaţi săgeata din câmpul “Specializare” şi selectaţi doar

valoarea “Automatică”. Rezultatul va fi asemănător cu cel din figura 5.

Figura 5. Aplicarea filtrelor de selecţie în MS Excel.

d) Dacă se consideră 10 valori întregi pentru o variabilă x să se traseze

graficul funcţiilor următoare, conform criteriilor:

- culoare albastră

– culoare roşie

- culoare verde

În programul Microsoft Excel trasarea graficelor a devenit foarte

intuitivă şi facilă. Astfel se introduc datele funcţiei (valorile abscisei şi

ordonatei), se selectează aceste date şi se alege tipul de grafic (diagramă)

dorit.

- 68 -

Figura 6 prezintă trasarea graficului funcţiei în aplicaţia MS

Excel , pentru .

Figura 6. Trasarea graficului unei funcţii matematice în MS Excel.

Etapele trasării graficului din figura 6 sunt:

Se creează automat coloana valorilor abscisei, ;

Se aplică formula =POWER(A2;2) pentru căsuţa B2, după care cu

operaţia „Drag&Drop” se aplică aceeaşi formulă pentru toate

valorile abscisei;

Se selectează cele două coloane cu datele funcţiei;

În panoul Insert, din secţiunea Charts se alege tipul de grafic Scatter

with Smooth Lines, pentru o vizualizare mai bună a graficului (vezi

fig. 7).

- 69 -

Figura 7. Alegerea tipului de grafic din meniul Charts.

Observaţii:

Pentru trasarea graficului unei funcţii trigonometrice, se vor genera 3

coloane astfel:

prima coloană cu valori întregi de la 0 la 10, pentru celulele de la A2

la A12

la a doua coloană, pe celula B2 se va aplica formula =A2*PI()/2 ,

pentru a avea argumente multiplu de ; se va repeta formula pentru

toate valorile de la 1 la 10, pe celulele de la B2 la B12;

pentru a treia coloană, pe celula C2 se va aplica formula funcţiei

trigonometrice, spre exemplu =SIN(B2); se va repeta formula pentru

toate celulele de la C2 la C12.

Astfel toate datele asociate funcţiei trigonometrice sunt complete şi se

poate trasa graficul acesteia conform paşilor prezentaţi anterior.

- 70 -


i. Să se realizeze cerinţele de la subpunctele a) – d) de la paragraful

Scopul lucrării .

ii. Pentru x cu valori de la 0 la 20, să se traseze graficul funcţiilor:

f(x) = log(x), funcţia logaritm.

f(x) = exp(x), funcţia exponenţial.

f(x) = 1/x .

- 71 -


Lucrarea nr. 9

1. Tema lucrării

Microsoft Office Excel – utilizări avansate ale mediului Excel în calcul

tabelar.

2. Scopul lucrării

Utilizarea avansată a programului MS Excel pentru generarea

documentelor profesionale.

Se consideră un set de date experimentale în număr de 20 de valori.

Setul de date poate fi unul oarecare.

a) Se cere:

i. Să se calculeze media aritmetică a celor 20 de valori.

ii. Să se calculeze media geometrică în două moduri, prin

formula implicită din Excel, şi prin calculul ei matematic.

iii. Să se calculeze media ponderată a celor 20 de valori.

b) Dacă se cunoaşte pentru abscisa x valorile de la 1 la 20, să se traseze

graficul setului de date experimentale.

c) Să se genereze diagrame grafice de tip Column, Line, Pie şi Bar

pentru datele statistice ale utilizării browserelor web (Internet Explorer,

Firefox, Chrome, Safari şi Opera) pentru ultimii 7 ani.

d) Să se importe într-un document Excel datele provenite de la un fişier

CSV, completat în prealabil.

- 72 -


Microsoft Excel oferă o gamă diversificată de formule pentru calculul

automat al unor expresii matematice aplicate pe un set de date oarecare. Se

observă însă că MS Excel este limitat în calculul unor expresii matematice

cu un grad mare de dificultate. Unele expresii matematice pot fi calculate în

două moduri şi anume:

printr-o formulă (funcţie) matematică integrată în Excel

prin calcul matematic efectiv, utilizând operaţii standard

(adunare, scădere, înmulţire, împărţire).

Pentru inserarea unei formule în oricare dintre celule, primul caracter

introdus trebuie să fie semnul egal “=”, după care se scrie mnemonicul

funcţiei respective.

În tabelul 1 sunt prezentate câteva din multele funcţii integrate în MS Excel.

Tabelul 1. Funcţii implicite integrate în programul MS Excel.

Formula (funcţia) Descrierea

SUM ( ) Calculează suma algebrică

PRODUCT ( ) Calculează produsul algebric

AVERAGE ( ) Calculează media aritmetică

GEOMEAN ( ) Calculează media geometrică

SIN ( ) Returnează sinusul unui unghi

COS ( ) Returnează cosinusul unui unghi

- 73 -

EXP (num) Returnează

POWER () Calculează puterea unui număr

FACT ( ) Calculează factorialul unui număr

PI ( ) Returnează valoarea lui PI: 3.141592653

LOG () Returnează logaritmul unui număr

SQRT ( ) Calculează rădăcina pătrată a unui număr

DEGREES ( ) Transformă din radiani în grade

RADIANS ( ) Transformă din grade în radiani

4. Rezolvarea temei

Se consideră un set de date experimentale în număr de 20 de valori.

Setul de date poate fi unul oarecare.

a) Se cere:

i. Să se calculeze media aritmetică a celor 20 de valori.

ii. Să se calculeze media geometrică în două moduri, prin

formula implicită din Excel, şi prin calculul ei matematic.

iii. Să se calculeze media ponderată a celor 20 de valori.

b) Dându-se pentru abscisa x valori de la 1 la 20, săse traseze graficul

setului de date experimentale.

Pentru trasarea graficului se urmează etaple:

creaţi o coloană cu valorile de la 1 la 20;

apoi selectaţi cele două coloane (abscisa şi ordonata);

- 74 -

din panoul Insert selectaţi tipul de grafic Scatter with Smooth

Lines din meniul Charts, pentru o vizualizare mai exactă a

graficului (vezi fig. 1).

Figura 1. Alegerea tipului de grafic din meniul Charts.

c) Să se genereze diagrame grafice de tip Column, Line, Pie şi Bar

pentru datele statistice privind cotele de utilizare ale browserelor

web (Internet Explorer, Firefox, Chrome, Safari şi Opera) pentru

ultimii 7 ani.

Datele statistice privind cota de piaţă a navigatoarelor web pot fi accesate de

pe Internet, existând multe portaluri web de analiză statistică, care oferă

aceste informaţii în mod gratuit. Unul din aceste portaluri este

WIKIPEDIA.org, iar un exemplu de date statistice preluate din acest portal

este prezentat în tabelul 2.

- 75 -

Tabelul 2. Date statistice privind cota de utilizare a principalelor navigatoare

web, pe luna Decembrie din perioada 2009-2012.

Browser web

Data

Internet

Explorer Firefox Chrome Safari Opera

December 2009 50,3% 32,3% 5,5% 5,1% 2,1%

December 2010 41,3% 30,3% 13,5% 5,9% 2,0%

December 2011 31,2% 25,5% 23,8% 6,3% 2,6%

December 2012 27,8% 20,1% 29,4% 14,8% 2,5%

Programul Microsoft Excel oferă o gamă diversificată pentru crearea

diagramelor pentru un set de date introduse într-o foaie de lucru.

Considerându-se datele statistice din tabelul 2, se prezintă în figurile 2, 3, 4

şi 5 tipurile de diagrame Column, Line, Pie şi Bar .

Figura 2. Diagramă de tip coloane (Column) în MS Excel.

- 76 -

Figura 3. Diagramă de tip linie (Line) în MS Excel.

Figura 4. Diagramă de tip plăcintă (Pie) în MS Excel.

- 77 -

Figura 5. Diagramă de tip bare (Bar) în MS Excel.

d) Sa se importe într-un document Excel datele provenite de la un fişier

CSV, completat în prealabil.

Aplicaţia MS Excel poate realiza importul de date din surse externe, cum

ar fi baze de date MS Access, fişiere TXT, CSV, XML etc.

Figura 6. Secţiunea de import date a panoului Data în MS Excel.

- 78 -

Operaţiile de import se realizează din panoul Data care este prezentat în

figura 6.


i. Să se realizeze aplicaţiile propuse la subpunctele a) – d) de la

subcapitolul Scopul lucrării.

ii. Să se descrie prin diagrame de tip Column, Line, Pie şi Bar evoluţia

monezii EURO şi USD pentru ultimii 5 ani.

- 79 -


Lucrarea nr. 10

1. Tema lucrării:

Microsoft Office Access - introducere şi exemple de aplicabilitate.


Familiarizarea studentului cu sistemul de gestiune a bazelor de date

Microsoft ACCESS.

a) Să se creeze o bază de date cu numele „Evidenţă studenţi”, în care să

inseraţi 10 studenţi cu datele lor personale.

Pentru această bază de date, se vor crea 4 tabele, Studenţi,

Specializări, Contacte, Judeţe, ale căror structuri sunt definite în

tabelele 1-4 de mai jos:

Tabelul 1. Structura tabelului Studenţi.

Denumire câmp Tipul de date

ID_Student Număr, autoincrementat

Nume Text (30)

Prenume Text (30)

Data naşterii Dată calendaristică

Facultate Text (30)

Specializare Text (30), preluat din tabelul Specializări

CNP Text (13)

ID_Contact Număr, preluat din tabelul Contacte

- 80 -

Tabelul 2. Structura tabelului Specializări.


ID_Specializare Număr, autoincrementat

Denumire_Specializare Text (30)

Tabelul 3. Structura tabelului Contacte.


ID_Contact Număr, autoincrementat

ID_Student Număr, preluat din tabelul Studenţi

Adresă Text (100)

Judeţ Text (30), preluat din tabelul Judeţe

Telefon Number

E-mail Text (30)

Tabelul 4. Structura tabelului Judeţe.


Cod_Judeţ Text (2)

Denumire_Judeţ Text (30)

b) Să se realizeze 3 interogări ale bazei de date „Evidenţă studenţi”,

după cum urmează:

Toţi studenţii cu prenumele începând cu litera ’C’;

Toţi studenţii născuţi după anul 1985;

- 81 -

Toţi studenţii înscrişi la specializarea Automatică.

c) Să se creeze următoarele obiecte în MS Access:

un formular cu datele din tabelul studenţi, denumit Formular

Studenţi;

un formular avansat în care studenţii să fie selectaţi după

câmpul Specializare;

d) Să se creeze un raport cu datele din tabelul Studenţi.


Baza de date se defineşte ca o mulţime structurată de informaţii, entităti,

relaţii logice dintre acestea şi tehnicile de prelucrare corespunzătoare. Datele

sunt accesibile în mod simultan mai multor utilizatori. Baza de date conţine

datele efective memorate într-o formă fizică, dependentă de dispozitivul de

memorare şi de sistemul de operare utilizat. Sistemul de gestiune al

bazelelor de date este ansamblu de programe care permite dezvoltarea,

manipularea şi întreţinerea bazelor de date. Acesta asigură o interfată între

baza de date şi utilizatorii săi.

O baza de date Access cuprinde următoarele obiecte:

Tabele – contin toate inregistrarile

Formulare – afiseaza inregistrarile din tabele,una cate una

Interogări – localizează inregistrari specifice

- 82 -

Pagini de acces la date – pun la dispozitie date prin intermediul

paginilor Web

Macrocomenzi – actiuni automate uzuale

Module – stocheaza declaratii si proceduri Visual Basic, care permit

dezvoltarea de programe pentru bazele de date, astfel incat acestea

sa poata interactiona cu alte programe.

Pentru a realiza o bază de date noua utilizand aplicaţia Acces se vor

parcurge următoarele etape :

1. În bara de instrumente Database se apasă pe butonul New sau se

apelează comanda Ctrl+N

2. În panoul de sarcini New File se apasă pe butonul pe Blank Database

3. Se apasă pe butonul OK.

Lucrarea va evidenţia aspecte practice introductive referitoare la crearea

unei baze de date utilizand cele patru tipuri de obiecte de bază şi anume :

tabel (table), interogare (query), formular (form) şi raport (report).

4. Rezolvarea temei

a) Să se creeze o bază de date cu numele „Evidenţă studenţi”, în

care să inseraţi 10 studenţi cu datele lor personale.

Pentru această bază de date, se vor crea 4 tabele, Studenţi, Specializări,

Contacte, Judeţe, ale căror structuri sunt definite în tabelele 1-4.

Microsoft Access operează cu patru tipuri de obiecte de bază, întâlnite în

orice sistem de gestiune a bazelor de date: tabel (table), interogare (query),

formular (form) şi raport (report).

- 83 -

În figura 1 se prezintă panoul Create, de unde se pot crea aceste obiecte.

Figura 1. Panoul Create din MS Access.

Crearea tabelelor

Cel mai des utilizat mod de creare a tabelelor în MS Access este modul

Design (proiectare). Aici, utilizatorul creează câmpurile fiecărui tabel şi

setează tipul de date pentru fiecare câmp. Orice tabel trebuie să conţină un

câmp setat ca şi cheie primară (prin care fiecare înregistrare se identifică în

mod unic). Spre exemplu, pentru tabelul Studenti, cheia primară este câmpul

„ID_Student”.

În figura 2 este prezentată fereastra Design pentru definirea structurii

tabelului Studenţi.

- 84 -

Figura 2. Configurarea structurii tabelului Studenţi în modul Design.

În mod similar se procedează pentru toate tabelele bazei de date.

MS Access este un sistem de gestiune a bazelor de date relaţional,

adică obiectele bazei de date sunt entităţi între care pot exista relaţii. În

figura 3 se prezintă relaţiile dintre tabelele bazei de date “Evidenţă studenţi”

în aplicaţia Microsoft Access. Aceste relaţii permit unui tabel să preia

pentru un câmp valori din alt tabel.

Spre exemplu, relaţia “1 la n” între tabelul Studenţi şi Specializări

arată că la o specializare sunt înscrişi mai mulţi studenţi şi permite ca în

tabelul Studenţi denumirea specializării să fie preluată din tabelul de

Specializări.

Etapa următoare constă în introducerea înregistrărilor în tabele,

popularea bazei de date. Aceasta se poate realiza prin introducerea datelor în

modul Datasheet View (vizualizare date) sau prin import de date din surse

externe.

- 85 -

Figura 3. Relaţiile dintre tabelele bazei de date

În modul Datasheet View, utilizatorul introduce datele direct într-un

tabel, coloană cu coloană (câmp cu câmp), apoi la final salvează tabelul.

Figura 4 prezintă tabelul Studenţi în modul Datasheet View.

Figura 4. Tabelul Studenţi în modul Datasheet View.

- 86 -

Se vor insera date în toate tabelele. Astfel, baza de date este pregătită

pentru operaţii de interogare (selecţie, căutare), vizualizare şi raportare.

b) Să se realizeze 3 interogări ale bazei de date „Evidenţă studenţi”,

după cum urmează:

Toţi studenţii cu prenumele începând cu litera ’C’;

Toţi studenţii născuţi după anul 1985;

Toţi studenţii înscrişi la specializarea Automatică.

Pentru a crea o interogare (query) în MS Access, se navighează în

panoul Create şi se alege comanda Query Design, pentru a intra în modul de

proiectare a interogării. Va apare o fereastră din care se va selecta tabelul de

interogat, apoi se vor adăuga câmpuri de selecţie în partea de jos a ferestrei,

dedicată setării parametrilor de interogare (vezi fig. 5).

Figura 5. Crearea unei interogări în modul Design (proiectare).

- 87 -

Se observă din figura 5 că s-au ales doar trei câmpuri (nume,

prenume şi specializare) din tabel şi pentru câmpul prenume s-a setat

criteriul LIKE ’C%’ , rezultatul arătând că vor fi selectaţi doar studenţii

(nume, prenume şi specializare) ale căror prenume începe cu litera ‚C’.

c) Creaţi următoarele obiecte în MS Access:

un formular cu datele din tabelul studenţi, denumit Formular

Studenţi;

un formular avansat în care studenţii să fie selectaţi după

câmpul Specializare;

În MS Access, formularul reprezintă un obiect cu ajutorul căruia se

pot crea interfeţe utilizator pentru aplicaţia de baze de date. Într-un formular

se pot insera mai multe controale (căsuţe text, butoane de navigare, etichete,

grile de tabel etc.)

Pentru a crea un formular, se execută paşii următori:

din panoul Create se alege comanda Form Wizard.

în fereastra care apare, se selectează sursa de date pentru formular

(tabel sau interogare), precum şi ce câmpuri se doresc a fi integrate

în formular.

se alege tipul de layout (Columnar, Tabular, Datasheet sau Justified).

se dă un nume formularului şi se apasă butonul Finish.

Figura 6 prezintă un formular pentru tabelul Studenţi de tip Columnar.

- 88 -

Figura 6. Un formular creat în aplicaţia MS Access.

Pentru realizarea unui formular conectat cu un alt subformular se

creează mai întâi subformularul după care se integrează în formularul

radăcină.

Figura 7 prezintă un formular cu studenţii înscrişi la specializarea

Automatică. În acest caz, subformularul conţine tabelul cu toţi studenţii, iar

formularul rădăcină integrează subformularul şi permite selectarea

studenţilor după specializarea la care s-au înscris.

- 89 -

Figura 7. Formular de selecţie a studenţilor după câmpul Specializare.

De remarcat că orice formular poate fi modificat în cele mai mici detalii

selectând modul Design.

d) Să se creeze un raport cu datele din tabelul Studenţi.

În programul MS Access, rapoartele se creează, ca şi celelalte

obiecte, din panoul Create, selectând butonul Report Wizard. Se alege sursa

de date (tabel sau interogare) şi formatul de afişare al raportului. Figura 7

prezintă un raport creat în MS Access pentru tabelul Studenţi.

- 90 -

Figura 7. Raport generat în MS Access.

Orice raport poate fi modificat în cele mai mici detalii selectând modul

Design.


i. Să se execute subpunctele a) – d) de la Scopul lucrării.

ii. Să se creeze următoarele obiecte:

o interogare prin care să se selecteze toţi studenţii născuţi

înainte de 1990;

un formular cu toate contactele studenţilor;

un raport cu studenţii înscrişi la altă specializare decât

“Automatică”.

- 91 -


Lucrarea nr. 11

1. Tema lucrării

Microsoft Office PowerPoint - crearea unei prezentări bazată pe

diapozitive. Utilizarea diagramelor, elementelor grafice, efectelor

speciale în prezentări.

2. Scopul lucrării

Familiarizarea studentului cu programul MS PowerPoint, crearea şi

editarea unei prezentări bazată pe diapozitive.

Cerinţele lucrării sunt:

a) Să se creeze un document tip prezentare în MS PowerPoint cu 5

slide-uri (diapozitive), având următorul conţinut:

primul slide: un titlu, font 40, Arial, text îngroşat, listă

numerotată cu trei intrări şi un paragraf de trei rânduri;

al doilea slide: o diagramă de tip coloane, preluată din

MS Excel;

al treilea slide: o schemă grafică (cea din figura 1,

calculul factorial) creată cu ajutorul formelor din meniul

Drawing;

al patrulea slide: un titlu, un paragraf şi o imagine aliniată

la dreapta paragrafului.

al cincilea slide: un clip media inserat din sursă externă.

- 92 -

b) Să se modifice imaginea de fundal a tuturor slide-urilor cu o

imagine nouă sau cu o textură din MS PowerPoint.

c) Să se realizeze câte un tip de tranziţie diferit pentru fiecare slide.

d) Să se creeze pentru elementele prezentării diferite animaţii puse

la dispoziţie de MS PowerPoint.

Figura 1. Schema logică de calcul al factorialului unui număr.


Aplicaţia Microsoft PowerPoint este un pachet complet de prezentări

grafice. O prezentare este organizată ca o succesiune de imagini statice, cu

efecte de animaţie, care pot fi derulate în paralel cu susţinerea unei expuneri.

Prezentările PowerPoint consta dintr-un număr de pagini individuale sau sau

- 93 -

"slide"-uri. O imagine a prezentării se numeşte diapozitiv (slide) sau

pagină. Aplicaţia Microsoft PowerPoint are următoarele funcţii:

• crearea unei prezentări care conţine diferite diapozitive

• permite inserarea sunetelor şi imaginilor video;

• permite protejarea de parolă a aplicaţiei;

• permite rotirea unei poze în cadrul prezentării.

Definirea unei prezentări, sub controlul aplicaţiei PowerPoint, se face pe trei

niveluri de detaliere:

• şablonul prezentării;

• formatul paginii prezentării;

• conţinutul fiecărei pagini a prezentării.

Diapozitive pot conține text, grafică, sunet, filme, și alte obiecte, care pot fi

aranjate în mod liber. Acestea pot fi create atât separat, cât și cu ajutorul

unui model- șablon sau "Slide Master". Şablonul prezentării se memorează

într-o pagină de control - Slide Master cuprinde:

• aspectul fundalului diapozitivelor ;

• fontul utilizat şi caracteristicile sale;

• modul de aranjare în pagină a conţinutului ;

• elemente de subsol ale diapozitivului.

4. Rezolvarea temei

a) Să se creeze un document tip prezentare în MS PowerPoint cu 5

slide-uri (diapozitive), având următorul conţinut:

primul slide: un titlu, font 18, Arial, text îngroşat, listă

numerotată cu 3 intrări şi un paragraf de 3 rânduri.

- 94 -

Fiind o aplicaţie integrată în suita Microsoft Office, programul PowerPoint

vine cu aceeaşi paletă de setări de formatare a textelor şi imaginilor. Figura

2 descrie panoul Home, în care sunt prezente setările de font şi paragraf,

împreună cu un exemplu de slide care conţine 3 elemente (un titlu, o listă

numerotată şi un paragraf).

Figura 2. Panoul de formatare text şi un slide exemplu.

Elementele unei prezentări (text, imagine, forme, clip-uri media etc.) se

inserează fiecare într-o căsuţă text, aceasta ajutând la poziţionarea uşoară a

elementelor în cadrul fiecărui slide. Pentru formatarea de text se aleg

comenzile (funcţiile) corespunzătoare din panoul Home.

- 95 -

al doilea slide: o diagramă de tip coloane, preluată din MS

Excel;

Pentru inserarea unei diagrame de orice tip, se alege comanda Chart din

panoul Insert. Va apare imediat fereastra de selecţie a tipului de diagramă

(vezi fig. 3, fereastra Insert Chart).

Figura 3. Fereastra Insert Chart de selecţie a tipului de diagramă.

După alegerea formei diagramei, programul MS Excel se va deschide cu un

exemplu de diagramă, ca în figura 4. Modificând parametrii diagramei în

MS Excel, automat se vor modifica şi în MS PowerPoint.

- 96 -

Figura 4. Importul unei diagrame Excel în PowerPoint.

al treilea slide: o schemă grafică (cea din figura 1, calculul

factorial) creată cu ajutorul formelor din meniul Drawing.

Alegând comanda Shapes din panoul Insert, utilizatorul va avea access la o

gamă diversificată de forme pentru desenarea oricărui tip de schemă sau

diagramă. Tipurile de forme sunt grupate în categoriile: linii, forme

dreptunghiulare, forme geometrice de bază, forme săgeţi, forme pentru

diagrame de flux, forme stea şi afişe, forme calote.

- 97 -

Figura 5. Tipurile de forme de desenare prezente în MS PowerPoint.

al patrulea slide: un titlu, un paragraf şi o imagine aliniată la

dreapta paragrafului.

Se procedează asemănător ca şi pentru aplicaţia MS Word.

al cincilea slide: un clip media inserat din sursă externă.

Microsoft PowerPoint suportă integrarea de conţinut multimedia în cadrul

slide-urilor. Pentru aceasta, din panoul Insert se alege comanda Video sau

Audio din meniul Media. Se selectează fişierul multimedia din locaţia dorită

şi automat aplicaţia office o va integra în slide, punând la dispoziţie

butoanele de control ale clipului (play, pause, stop).

Figura 6 prezintă imaginea unui clip video inserat într-un slide PowerPoint.

- 98 -

Figura 6. Un clip video inserat în MS PowerPoint.

b) Să se modifice imaginea de fundal a tuturor slide-urilor cu o

imagine nouă sau cu o textură din MS PowerPoint.

Pentru a modifica imaginea de fundal a unui slide, se dă click dreapta pe

slide şi se alege opţiunea Format Background…. Din fereastra care se

deschide (vezi fig. 7) se pot seta diverşi parametri pentru imaginea de

fundal, de la alegerea unei culori, la texturi sau selectarea unei imagini

dintr-un fişier extern. Pentru aplicarea imaginii pe toate slide-urile se apasă

butonul “Apply to All”.

- 99 -

Figura 7. Fereastra de setare a imaginii de fundal.

c) Să se realizeze câte un tip de tranziţie diferit pentru fiecare slide.

Programul MS PowerPoint oferă o gamă diversificată de tranziţii, care

reprezintă efecte vizuale de trecere de la un diapozitiv la altul. Figura 8

prezintă panoul de tranziţii (Transitions), din care se poate alege tipul de

tranziţie precum şi parametrii acesteia (declanşator, sunet, durată etc.).

Figura 8. Panoul de selecţie şi formatare a tranziţiilor.

- 100 -

d) Să se creeze pentru elementele prezentării diferite animaţii puse la

dispoziţie de MS PowerPoint.

Efectele de animaţie sau animaţiile în MS PowerPoint reprezintă efecte

vizuale aplicate asupra elementelor din slide-uri. Animaţiile sunt de două

feluri, aşa cum se poate observa şi în fig. 9:

animaţii cu efecte de apariţie/ascundere a elementelor (meniul

Entrance);

animaţii cu efecte asupra formei elementelor (meniul Emphasis):

mărire/micşorare, rotire, modificare culoare etc.

Figura 9. Selectarea tipului de animaţie din panoul Animations.

- 101 -

Programul oferă posibilitatea gestionării efectelor de animaţie (execuţie

într-o anumită ordine şi conform unui program de timp) pentru elementele

slide-urilor, prin panoul de animaţii (Animation Pane).


i. Să se execute cerinţele a) – d) de la Scopul lucrării.

ii. Să se creeze un slide, în care să se insereze câteva elemente

(text, imagine, forme) şi să se aplice diverse tipuri de animaţii

pentru aceste elemente.

iii. Pentru prezentarea creată, să se testeze cât mai multe tipuri de

tranziţii.

- 102 -


Lucrarea nr. 12

1. Tema lucrării

Generarea documentelor web de tip HTML. Formatarea

documentelor HTML utilizând limbajul CSS.

2. Scopul lucrării

Familiarizarea studentului cu elementele limbajul HTML. Crearea,

editarea şi formatarea unei pagini web.


Să se realizeze o pagină web care să conţină:

a) un titlu formatat în 3 moduri;

b) un paragraf de 5 linii, text aliniat „Justified”, font Arial,

dimensiune 14 pt, culoare albastru;

c) o listă neordonată şi una ordonată, fiecare cu câte 5

elemente de text;

d) o imagine oarecare;

e) un tabel construit după exemplul celui de mai jos:

- 103 -

f) trei legături web (hyperlink-uri) către trei site-uri web

diferite;

g) un formular de introducere date oarecare.

h) formataţi textul paragrafului, legăturile web şi imaginea

inserată utilizând limbajul de formatare CSS.


Limbajul HTML este una din cele mai utilizate tehnologii software

pentru crearea şi generarea paginilor web. HTML este acronimul de la

Hypertext Markup Language, ceea ce reprezinta de fapt limbajul pe care

browserele de internet îl înţeleg si cu ajutorul lui pot fi prezentate paginile

web. Prin hipertext se înţelege un document care conţine, pe lângă tex ,

grafică, imagini, animaţie sau legături către alte documente. Limbajul

HTML(HyperText Markup Language) nu este un limbaj de programare,

acesta utilizand tag-uri (marcatori) şi regulile de inserare ale acestora.

Limbajul de marcare permite transformarea oricărui text într-un hipertext

prin introducerea unor marcaje, care vor indica modul cum se efectueaza

legăturile documentului, cum vor apãrea paginile documentului etc.

Un tag reprezintă o comanda în cod HTML ce indica modul în care va fi

interpretată informaţia la care aceasta se refera . Un tag se introduce sub

forma <nume_tag>, unde parantezele unghiulare sunt elementele care indică

prezenţa comenzii. Există douã tipuri de marcaje: individuale sau perechi.

Un element HTML cuprinde:

- 104 -

· etichetele - reprezintă cuvinte cheie încadrate de paranteze unghiulare

(de exemplu <html>)

· etichetele apar de obicei sub formă de perechi: <b> şi</b>

· etichetă de deschidere/început.

· etichetă de închidere/sfârşit

Informaţia cuprinsă între eticheta de început şi cea de sfârşit reprezintă

conţinutul elementului HTML. Există situaţii în care elementele pot avea

conţinut vid - nu au eticheta de sfârşit. Limbajul CSS (Cascading Style

Sheets) de formatare a elementelor HTML a devenit foarte utilizat în

prelucrarea paginilor web, rezultatul utilizării lui fiind obţinerea unui aspect

modern şi clar definit al conţinutului web. O regulă CSS este formată din

două părţi: un element de selecţie şi un element declarativ. Limbajul CSS

de formatare a elementelor HTML a devenit foarte utilizat în prelucrarea

paginilor web, rezultatul utilizării lui fiind oferirea unui aspect modern şi

clar al conţinutului web.

4. Rezolvarea temei

Să se realizeze o pagină web care să conţină:

a) un titlu formatat în 3 moduri.

Structura unui document HTML este de forma următoare:

<!DOCTYPE html>

<html>

<body>

<h1>Primul meu titlu în HTML</h1>

- 105 -

<p>Primul meu paragraf în HTML.</p>

</body>

</html>

În limbajul HTML, titlurile se declară cu etichetele <h1>,<h2>,etc.,

ca în exemplul din tabelul 1.

Tabelul 1. Exemplu de elemente titlu (heading).

<h1>Învăţăm HTML</h1>




Învăţăm HTML

Învăţăm HTML

Învăţăm HTML

Învăţăm HTML

Cu cât numărul de formatare al titlului este mai mare, cu atât dimensiunea

titlului este mai mică.

b) un paragraf de 5 linii, text aliniat „Justified”, font Arial, dimensiune

14 pt, culoare albastru.

Etichetele HTML principale de formatare a unui text sunt descrise în tabelul

2:

Tabelul 2. Etichete de definire a textului într-un paragraf.

Eticheta HTML Descrierea

<p> … </p> defineşte un paragraf de text

- 106 -

<b> ... </b>

<i> ... </i>

<u> ... </u>

text îngroşat

text italic

text subliniat

<font> ... </font> setarea parametrilor de font pentru un text

<br> break, trecere pe rând nou

<hr> defineşte o linie orizontală

<center> ... </center> centrarea elementelor în pagină

Elementul paragraf este foarte utilizat în crearea paginilor web şi conţine

atribute privind alinierea textului de stilizare etc.

c) o listă neordonată şi una ordonată, fiecare cu câte 5 elemente de text.

Listele ordonate şi neordonate se definesc prin etichetele <ol> şi <ul>.

Spre exemplu, definim mai jos două liste una ordonată şi una neordonată:

<ol> <li>Coffee</li> <li>Tea</li> <li>Milk</li>

</ol>

1. Coffee

2. Tea

3. Milk

<ul> <li>Cafea</li> <li>Ceai</li> <li>Lapte</li>

</ul>

Cafea

Ceai

Lapte

- 107 -

d) o imagine oarecare.

Imaginile se inserează într-un document HTML utilizând eticheta

<img>. Spre exemplu, codul de mai jos va încărca în pagina web o imagine

de la o anumită locaţie şi va seta dimensionarea imaginii prin parametrii

width şi height:

<img border="0" src="/images/pulpit.jpg" alt="Pulpit rock" width="304"

height="228">

e) un tabel construit după exemplul celui de mai jos:

Tabelele se generează prin eticheta <table>. Iată un exemplu de cod HTML,

care generează un tabel.

<table border="1"> <tr> <td>row 1, cell 1</td> <td>row 1, cell 2</td> </tr> <tr> <td>row 2, cell 1</td> <td>row 2, cell 2</td> </tr> </table>

- 108 -

f) trei legături web (hyperlink-uri) către trei site-uri web diferite.

Pentru a crea legături web (hyperlinks), se foloseşte eticheta <a>,

ancoră. Iată un exemplu de legătură, care va direcţiona utilizatorul către site-

ul binecunoscut w3schools.com.

<a href="http://www.w3schools.com/">Vizitaţi W3Schools</a>

g) un formular de introducere date oarecare.

Formulare sunt alte elemente HTML foarte des utilizate, deoarece oferă

interacţiune cu utilizatorul şi posibilitatea de procesa date cu ajutorul

paginilor web. Spre exemplificare, codul HTML de mai jos generează un

formular standard (vezi fig. 1).

- 109 -

Figura 1. Exemplu de formular generat în limbaj HTML.

h) formataţi textul paragrafului, legăturile web şi imaginea inserată

utilizând limbajul de formatare CSS.

Iată un exemplu de formatare pentru elementele <body>, <h1> şi <p>,

figura 2:

<!DOCTYPE html> <html> <head> <style> body { background-color:#d0e4fe; } h1 { color:orange; text-align:center; } p { font-family:"Times New

- 110 -

Roman"; font-size:20px; } </style> </head> <body> <h1>Exemplu CSS!</h1> <p>Acesta este un paragraf.</p> </body> </html>

Figura 2. Un exemplu de formatare utilizând limbajul CSS.


i. Să se genereze o pagină web care să conţină toate elementele

specificate în lucrarea de laborator şi să se formateze aceste

elementele utilizând limbajul CSS.

- 111 -


Lucrarea nr. 13

1. Tema lucrării:

Generarea documentelor XML. Conexiunea Microsoft Office Word,

Excel – XML.


Prezentarea limbajului XML şi principii de bază pentru generarea

documentelor XML.


a) Să se creeze un document XML care să conţină informaţii legate

de cărţile dintr-o bibliotecă, în număr de 10, conform câmpurilor

următoare:

categoria din care face parte cartea;

titlul cărţii;

autorul cărţii;

editura care a publicat cartea;

anul publicării cărţii.

b) Să se valideze documentul XML creat, din punct de vedere al

sintaxei, utilizând validatorul XML de la adresa:

http://www.w3schools.com/xml/xml_validator.asp


- 112 -

c) Să se vizualizeze conţinutul documentului XML creat utilizând

un fişier CSS de formatare a elementelor din fişierul XML.

d) Să se genereze o pagină web care să afişeze conţinutul fişierului

XML creat, utilizând standardul XML DOM.

e) Să se importe documentul XML creat în programul Microsoft

Excel.


Extensible Markup Language, abreviat XML, descrie o clasă de obiecte

denumite în mod general documente XML. Un document XML este format

din marcaje (tag-uri) şi date caracter. Un marcaj este un şir de caractere

delimitat de caracterele “<” şi “>”. Datele caracter reprezintă conţinutul

marcajelor. Un document XML poate fi împărţit în trei secţiuni generale de

colecţii de marcaje:

1. Prolog

2. Declaraţia tipului de document

3. Elementul rădăcină.

Avantajele utilizării documentelor XML sunt:

• adaptat la schimbul de date şi de documente

• accesibilitate - înţelegerea facilă a conţinutul unui document XML

• structură arborescentă

• portabilitate

Astfel se poate observa că XML constituie modalitatea cea mai simplă şi

totodata cea mai eficienta prin intermediul căreia datele pot fi transferate

- 113 -

prin intermediul Internetului. În plus XML are conexiuni cu diferite

aplicaţii MS Office cum ar fi MS ACCESS, Word sau Excel.

XML - MS ACCESS

Formatul XML poate fi considerat un buffer în care informaţia din

bazele de date este stocată şi distribuită prin intermediul Internetului.

Access XP oferă posibilitatea de export usor al datelor în format XML.

Pentru a realiza această operaţie se selectează în prealabil o tabelă sau o

interogare din baza de date al cărei conţinut se doreşte a fi exportat în

format XML. Ulterior, din meniul File se alege optiunea Export, selectand

din cadrul ferestrei de dialog, care se va deschide, formatul de fisier XML

Documents.

XML/ MSWord

Capacitatea de a salva un document Microsoft Word în format XML

standard ajută la separarea conținutului de limitele documentului. Conținutul

devine disponibil pentru procesele automate de explorare și reorientare a

datelor. Conținutul poate fi cu ușurință căutat și modificat prin alte procese

decât cele din Word, precum prelucrarea bazată pe server a datelor.

Deoarece MS Word poate să reprezinte documentele ca format XML,

prelucrările automate pot să genereze rapid documente Word şi astfel acesta

poate să fie actualizat cu ușurință în mod regulat. MS Word utilizează

propria schemă XML, pentru a aplica etichete ce stochează informații,

precum proprietățile fișierului și definesc structura documentului.

javascript:AppendPopup(this,'167465802_2')

- 114 -

4. Rezolvarea temei

a) Să se creeze un document XML care să conţină informaţii legate

de cărţile dintr-o bibliotecă, în număr de 10, conform câmpurilor

următoare:

categoria din care face parte cartea;

titlul cărţii;

autorul cărţii;

editura care a publicat cartea;

anul publicării cărţii.

Documentele XML formează o structură tip arbore, care începe cu un

element (nod) rădăcină şi se ramifică către elementele (nodurile) frunză.

Elementele pot conţine subelemente (noduri copil), precum şi atribute

(informaţii despre element).

Figura 1 descrie structura unui document XML cu un element rădăcină şi

mai multe elemente copil.

- 115 -

Figura 1. Structura unui document XML.

Codul XML pentru structura din fig. 1 este prezentat în figura 2 de mai jos:

Figura 2. Codul XML pentru structura din fig.1.

Element rădăcină:

<librarie>

Element:

<carte>

Element:

<titlu>

Element:

<autor>

Element:

<editura>

Element:

<an>

Text:

C/C++

Text:

Mihai

Popescu

Text:

Teora

Text:

2007

Atribut: domeniu

- 116 -

b) Să se valideze documentul XML creat, din punct de vedere al

sintaxei, utilizând validatorul XML de la adresa:


Pentru exemplificare, s-a luat codul XML din fig. 2 şi s-a introdus în zona

de text a validatorului. La apăsarea butonului Validate, portalul a transmis

un mesaj arătând că nu există erori în codul XML (vezi fig. 3).

Figura 3. Validarea unui document XML.

c) Să se vizualizeze conţinutul documentului XML creat utilizând

un fişier CSS de formatare a elementelor din fişierul XML.

Pentru a vizualiza un document XML utilizând limbajul de formatare CSS,

se introduce o linie suplimentară după declaraţia <?xml version="1.0"?> în

care se specifică sursa fişierului CSS.


- 117 -

Spre exemplu, adăugând linia

în fişierul exemplificat în fig. 2 şi formatând elementele XML prin cod CSS

în fişierul ”librarie.css” (vezi figura 4) vom putea încărca într-un browser

web fişierul XML, iar ca rezultat se va afişa conţinutul din figura 5.

Figura 4. Formatarea prin cod CSS a elementelor XML.

Figura 5. Rezutatul vizualizării într-un broweser web a fişierului XML

formatat cu limbajul CSS.

- 118 -

d) Să se genereze o pagină web care să afişeze conţinutul fişierului

XML creat, utilizând standardul XML DOM.

Standardul XML DOM se ocupă cu accesul şi manipularea documentelor

XML, utilizând limbajul JavaScript.

Exemplul următor parsează fişierul ”librarie.xml” într-un obiect XML

DOM, iar apoi extrage anumite informaţii din acesta şi le afişează într-o

formă dată de codul HTML din acelaşi fişier (vezi fig. 6).

- 119 -

Figura 6. Vizualizarea de conţinut XML utilizând obiecte XML DOM.

- 120 -

e) Să se importe documentul XML creat în programul Microsoft

Excel.

Microsoft Excel oferă cadrul propice de importare a datelor

conşinute în documente XML. Pentru aceasta se navighează în panoul Data

şi din secţiunea Get External Data se alege opţiunea From XML Data

Import din submeniul From Other Sources (vezi fig. 7). Se selectează

fişierul XML din locaţia dorită şi se apasă butonul Open. Datele conţinute în

fişierul XML se vor încărca în foaia de lucru curentă şi începând cu celula

selectată.

Figura 7. Comanda de import a unui document XML în MS Excel.

- 121 -

Spre exemplu, importul fişierului “librarie.xml” conduce către tabelul Excel

din figura 8.

Figura 8. Date importate în MS Excel dintr-un document extern XML.


i. Să se efectueze exerciţiile de la punctele a) – e) de la Scopul

lucrării.

ii. Să se creeze un document XML, care să conţină valorile funcţiei

sinus pentru primele 10 unghiuri multiple de 900 începând cu 0

0.

iii. Să se importe în MS Excel documentul XML creat la punctul 2

şi să se genereze un grafic sinus cu datele din fişierul XML.

- 122 -


Lucrarea nr. 14

1. Tema lucrării:

Dezvoltarea şi caracteristicile documentelor PDF, exemple.


Lucrul cu documente PDF, programe de bază pentru generarea şi

editarea documentelor PDF.

Se cere:

a) Să se creeze un document WORD care să conţină: un titlu, un

paragraf de cel putin 10 linii, o imagine aliniată la dreapta

paragrafului şi un tabel de 3 coloane cu 6 linii. Sursa de

informare poate fi oarecare.

b) Generaţi un document PDF pentru documentul Word creat

utilizând strict soluţii Microsoft.

c) Generaţi un alt document PDF din fişierul Word creat utilizând

aplicaţii terţe free sau open-source.

d) Utilizând aplicaţii de lucru cu fişiere PDF, executaţi următoarele

operaţiuni:

Extrageţi pagina a 3-a dintr-un document PDF cu cel

puţin 5 pagini.

Realizaţi alipirea (merge) a două fişiere PDF separate,

generând un singur document comun.

- 123 -


Formatul portabil de document sau Portable Document Format (pdf) are o

serie de avantaje în utilizare. Astfel principala proprietate a documentului o

reprezintă portabilitatea . Portabilitatea este proprietatea unui element

software de a funcţiona, independent de platforma de calcul utilizată .

Lucrarea urmăreşte sa pună în evidentă lucrul cu documente pdf. în diferite

situaţii practice. Spre exemplu, Writer permite transformarea rapidă a

documentelor finite în fișiere portabile (Portable Document Format), care

pot fi vizualizate de orice computer cu un vizualizator pdf. Această

facilitate permite setarea și de alte opțiuni, cum ar fi calitatea imaginilor sau

parola pentru deschidere fişierului.

De asemenea aplicaţia TeX este un editor de texte bun şi un program de

vizualizare pentru PDF. În LaTex în urma compilării cu comanda pdflatex

se obţine un format portabil de document. Conţinutul documentului se poate

vedea sau tipări cu orice program de vizualizare pentru PDF.

4. Rezolvarea temei

a) Să se creeze un document WORD care să conţină: un titlu, un

paragraf de cel putin 10 linii, o imagine aliniată la dreapta

paragrafului şi un tabel de 3 coloane cu 6 linii. Sursa de informare

poate fi oarecare.

Pentru informaţii legate de crearea şi editarea documentelor Word puteţi

revedea lucrările de laborator nr. 4 şi 5.

- 124 -

b) Generaţi un document PDF pentru documentul Word creat, utilizând

strict soluţii Microsoft.

Până la versiunea Word 2003, inlcusiv, Microsoft nu a oferit deloc vreo

soluţie proprie pentru salvarea documentelor în format PDF.

Pentru versiunea Office 2007, compania a pus la dispoziţia utilizatorului o

extensie gratuită care după instalare oferă opţiunea “Save as PDF” pentru

orice document. Pentru a o utiliza, orice utilizator de Office 2007 trebuie să

descarce această extensie din secţiunea Download a portalului şi să o

instaleze în calculator.

Începând cu versiunea 2012, această facilitate a devenit parte integrantă în

pachetul Office, astfel că utilizatorul poate salva orice document din acest

pachet în format PDF, fără a mai instala vreo altă aplicaţie în prealabil.

c) Generaţi un alt document PDF din fişierul Word creat utilizând

aplicaţii terţe free sau open-source.

Pentru generarea unui document PDF din orice alt tip de document, se dă

comanda Print şi se alege imprimanta virtuală PDF. Această utilitate este

oferită de mai multe aplicaţii disponibile în mod gratuit, care după instalare

va adăuga în lista de imprimante, una virtuală PDF. O soluţie soluţie oferită

implicit de pachetul Office de la Microsoft se poate să instaleze o

imprimantă PDF virtuală.

În figura 1 este dat un exemplu de comandă Print, în care se observă

accesul la imprimanta PDF virtuală denumită „Cute PDF Writer”:

- 125 -

Figura 1. Exemplu de generare a documentelor PDF utilizând imprimante

PDF virtuale.

d) Utilizând aplicaţii de lucru cu fişiere PDF, executaţi următoarele

operaţiuni:

Extrageţi pagina a 3-a dintr-un document PDF cu cel

puţin 5 pagini.

Realizaţi alipirea (merge) a două fişiere PDF separate,

generând un singur document comun.

- 126 -

O astfel de aplicaţie care suportă operaţiuni cu fişiere PDF este “PDF Split

and Merge”, un program scris în limbajul JAVA şi utilizând documente

XML pentru configurare. Se poate descărca de la adresa:

http://sourceforge.net/projects/pdfsam/

Interfaţa aplicaţiei arată ca cea din figura 2 de mai jos.

Figura 2. Parte din interfaţa aplicaţiei PDF Split and Merge.


i. Să se efectueze exerciţiile a) – d) de la Scopul lucrării.

ii. Menţionaţi alte aplicaţii de editare şi generare a documentelor

PDF, proprietare, free sau open-source.

http://sourceforge.net/projects/pdfsam/

- 127 -

Bibliografie

1. Anghel, O.A., Anghel L. - Tehnologii XML - XML în JAVA - iniţiere în XML,

Editura Albastră , 2007

2. Ardelean, G., Pusztai, A. - LaTeX - ghid de utilizare, Ed. Tehnică, 1994

3. Bălan I., Costienu C. - Microsoft Office 2010. Tips and Tricks, Editura 3D

Media Communications, 2011

4. David, M. - HTML5: designing rich Internet applications, Elsevier: Focal

Press, USA 2010

5. Gheorghiu, A.- Programarea calculatoarelor electronice, Editura Victor 2003

6. Gheorghiu, A., Ene , C.- Informatica aplicată, Editura Victor, 2004

7. Iatan, I. – Curs de Access 2010 cu aplicaţii, Editura Matrix Rom 2011

8. Johnson, S. - Microsoft Windows 7, Editura Niculescu,, Bucureşti 2010.

9. Johnson, S. - Microsoft Office ACCESS 2007, Editura Niculescu, Bucureşti

2008

10. Oetiker, T.- The (Not So Short) Introduction to LATEX2e,

2011(http://mirrors.ctan.org/info/lshort/english/lshort.pdf)

11. Prodan, A, Rusu, M. - WORD 2007 ghid de utilizare, Editura Albastră 2010

12. http://www.wikipedia.org - free Internet encyclopedia

13. http://www.W3Schools.com - web developer information website

http://www.librarie.net/autor/63451/ionut-balan

http://www.librarie.net/editura/3%2BD%2BMedia%2BCommunications

http://www.librarie.net/editura/3%2BD%2BMedia%2BCommunications

http://mirrors.ctan.org/info/lshort/english/lshort.pdf

http://www.wikipedia.org/

http://www.w3schools.com/