GAZETA HARTIBACIULUI

>

PUBLICATIE LUNARA A ASOCIATIEI "VALEA HARTIBACIULUI" IN COLABORARE CU PRIMARIA ORASULUI AGNITA, , ,

> > > >

NUMARUL 94, MARTIE 2014APARE LA AGNITA - PRET: 1 LEU

>

,

ORTODOXIA PE VALEA HARTIBACIULUI

Paginile 5-6

Pagina 7

Pagina 4

Folclor cules de Mircea Drăgan-

Noişteţeanu

Mai sunt patru săptămâni până la cel mai mare eveniment cultural de

pe Valea Hârtibaciului, „FESIVALUL HÂRTIBĂCENILOR”, organizat de Asociaţia Valea Hârtibaciului împreună cu Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” din Agnita.A IX-a ediţie a acestei sărbători va avea ca gazde primitoare şi cei mai împlicaţi în desfăşurarea frumosului spectacol, Consiliul Local şi Primăria comunei Nocrich care îi vor primii cum se cuvine pe artiştii care vor evolua pe scena Căminului Cultural.În 27 aprilie (Duminica Tomii) artiştii amatori de pe Valea Hârtibaciului vor prezenta cele mai frumoase jocuri şi cântece. Cine nu crede, să vină să se convingă.

FOARTE IMPORTANT

Aşa cum ne-am obişnuit, cele mai iubite dintre pământeni primesc la fiecare început de primăvară o avalanşă de dovezi de dragoste. Soţii, colegii, iubiţii profită de tradiţionala sărbătoare a zilei femeii pentru a le oferi un plus de bucurie celor sărbătorite. Dar cele mai plăcute daruri, mai încărcate de emoţie sunt cele oferite de copii. Sunt dăruite cu bucurie şi primite cu dragoste nemăsurată.În Agnita, săptămâna premergătoare

zilei de 8 martie a fost plină de e v e n i m e n t e dedicate mamelor. În afară de î n c â n t ă t o a r e l e m i n i s p e c t a c o l e de la grădiniţe, mămicilor şi bunicilor le-au fost oferite momente

de bucurie cu spectacole organizate de cei mari şi minunat interpretate de copii.Educatoarele Carmen Naicu şi Ioana Zablău s-au dus cu grupa de prichindei la Casa Seniorilor unde micuţii şi-au încântat mămicile şi bunicile cu cânteece şi cu sceneta „Şase pui şi-o biată mamă”Sala fostului cinematograf a fost neîncăpătoare pentru mămicile,

bunicile şi chiar străbunicile venite la spectacolul prezentat de jucătorii şi cântăreţii pregătiţi de profesorii Ioan Sârbu şi Doina Părău. A fost un spectacol complet, cu prichindei din grupa pregătitoare încântaţi să joace pe scenă, cu membrii ai ansamblului Hârtibaciul, aplaudaţi pentru tablourile coregrafice şi pentru cântecele dedicate mamelor şi cu dansuri moderne bine interpretate de elevii de la G.D.Teutsch. Doamnele din asociaţia „Casa Seniorilor” invitate la Club au primit în afară de flori, prăjituri şi sucuri şi un minispectacol de poezie şi cântece oferit cu dragoste de grupul vocal de la Şcoala G.D.Teutsch, pregătit de profesoara Doina Părău. Au fost zile minunate cu multe flori, cu emoţii şi cu bucurii, pentru mămici şi pentru copii.

I.Bârsan

SPECTACOLE OFERITE CU DRAGOSTE ŞI PRIMITE CU EMOŢIE

S-a deschis cel mai elegant salon de frumuseţe din Agnita,în curtea interioară a magazinului Tania.Doamnelor care doresc să-şi adauge un plus de frumuseţe sau confort psihic şi fizic li se oferă servicii de ..... Nici domnii nu sunt refuzaţi, dacă doresc servicii de frizerie. La deschidere s-a oficiat o slujbă religioasă pentru binecuvântarea activităţilor şi a oamenilor care vor beneficia de acestea. La eveniment au fost invitaţi să participe, primarul Ioan Dragoman, consilieri locali şi prieteni ai familiei Sass, proprietarii salonului.Cei prezenţi au fost plăcut impresionaţi de dotările salonului, mai ales doamnele care şi-au exprimat dorinţa de a verifica personal calitatea serviciilor oferite.Noi le dorim succes celor care au adăugat oraşului un plus de calitate prin aceste oferte de servicii..

SALONUL DE FRUMUSETE „MARA & TEODORA”

ÎN PREAJMA MARII SĂRBĂTORI A ÎNVIERII DOMNULUI, ASOCIAŢIA

„VALEA HÂRTIBACIULUI” ŞI GAZETA HÂRTIBACIULUI

LE DORESC TUTUROR CITITORILOR

SĂRBĂTORI FERICITE CU MULTE BUCURII

ALĂTURI DE CEI DRAGI.HRISTOS A ÎNVIAT!

Emoții folcorice de Ziua Femeii

Pagina 8

Demersuri pentru o dezvoltare durabilă

în Transilvania

Nocrich/Leschkirch satul bătrân care întinerește

Pagina 3

Pagina 2

SILVIA TECOANŢĂ DIN ALŢÎNA TEZAUR UMAN

>

GAZETA HARTIBACIULUI 20142

Urcuşul obositor către biserica din sat, înălţată pe o culme de culme de deal, împrejmuită de bătrâni

meri şi pruni, risipiţi printre mormintele unor oameni din trecut, îmi parea a nu se mai termina. Bănuindu-mi gândul nerostit, Nea’Ion, ţăran vrednic şi cu multă minte, grăieşte ca pentru sine: „Cu cât calea spre biserică este mai grea, cu atât îţi pregăteşti mai bine întâlnirea cu Dumnezeu!”Iar înţeleapta lui spusă, curând avea să se adeverească. Adică, chiar la capătul cel mai de sus al greului urcuş! Pentru că Oamenii din vechime ai satului Fofeldea i-au dăruit „Bisericii de pe Deal” un frumos şi armonios nume de hram, de cinsire şi de pomenire. Acela al Sfântului Vasile cel Mare. Considerat a fi, dintre toţi sfinţii pe care românii ortodocşi şi greco-catolici îi cinstesc, ca cel mai evlavios, cel mai milos şi cel mai darnic faţă de oamenii sărmani. Ca urmare, alegerea îmi părea a fi cea mai nimerită. Pentru că nicând oamenii acestor locuri transilvane n-au avut parte de o viaţă uşoară! Iar sprijinul şi îmbărbătarea mereu a venit de la Bunul şi Prea-Măritul Vasile cel Mare!

Şi încă o constatare: fraţii-pictori Ioan şi Alexandru Grecu au dat dovadă nu numai de o înaltă măestrie a meşteşugului lor, dar şi de mult curaj. Cu atât mai mult cu cât construcţia bisericii se prelungise pe durata a patru ani. Respectiv, între 1804-1808. Iar pictare până în anul 1814. Spun că a trebuit să de-a dovada de mult curaj, pentru că, prin lucrătura mâinilor şi sufletului lor, ei sugerau suferinţele şi necazurile românilor ardeleni. Tabloul pictural îmbrăcându-i pe oamenii buni ai satului în straie populare româneşti, iar pe asupritorii lor în uniforme de militari unguri şi turci. Manieră artistică întâlnită şi în interioarele a încă cinci biserici pictate de ei. Atât în cele din Ţichindeal şi Săsăuş, cât şi în cele din Colun, Sărata şi Arpaşu de Jos. Această din urmă localitate fiind aşezarea lor natală, iar Săsăuşul satul lor de adopţie. Gândindu-ne la cât de brutal erau persecutaţi românii ardeleni, pentru renunţa la pământurile lor, precum şi la credinţa străbună, la graiul vorbit şi cântat, ca şi la hainele populare, te-ai fi aşteptat să afli, din cronicile acelor vremuri, cum că toate aceste biserici au fost înălţate şi pictate în mare taină. Şi că la zidirea lor au lucrat nu numai oameni ai locurilor, dar şi de mare încredere. Pentru a nu fi pârâţi la severele autorităţi imperial-habsburgice, iar apoi cele austro-ungare. Deci, numai cu meşteri şi zugravi din rândul ţăranilor români ai acelor sate! Dar această presupunere a mea avea să se dovedească a fi adevărată doar în parte. Dovadă că, la înălţarea Bisericii „Sf. Vasile cel Mare” din Fofeldea- satul natal al cărturarului-academicean August Treboniu Laurean(18101881)- au trudit, deopotrivă, localnicii, cât patru „meşteri mari, calfe şi zidari” din rândul breslelor medievale ale saşilor sibieni: Thomas, Kristian, Andreeas şi Kraus!NOTĂ: Sper ca, într-un viitor număr al „Gazetei Hârtibaciului”, să pot povesti o incredibilă întâmplare petrecută pe vremea când fraţilor-zugravi Ioan şi Alexandru Grecu erau feciori, numai buni de însurat.

Sibiu,februarie 2014 Ioan Vulcan-Agniteanul

ioan.vulcan@yahoo.ro

Greul drum către credinţa

străbună La initiativa asociatiei Monumentum, mesterul

popular Silvia Tecoanta, din comuna Altana, judetul Sibiu, a intrat in patrimoniul UNESCO primind titlul de TEZAUR UMAN in cadru Galei Tezaurelor Umane Vii desfasurata la Alba Iulia. Au fost prezenti din partea Ministerului Culturii dl. Stefan Virgil Nitulescu, presedintele Comisiei Nationale de Salvgardare a Patrimoniului Imaterial, d-na Corina Mihaescu director al Centrului National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale si alti reprezentanti ai institutiilor de cultura din tara.Titlul a fost inmanat de catre Eugen Vaida, presedintele asociatiei Monumentum iar Laudatio a fost rostit de catre prof. Dr. Ilie Moise. Documentatia a fost elaborata in parteneriat cu Complexul National Muzeal ASTRA din Sibiu, Centrul Creatiei „ Cindrelul Junii Sibiului” si a Asociatiei Mioritics. Programul „TEZAURE UMANE VII – păstrători și transmițători ai culturii tradiționale” reprezintă una dintre inițiativele UNESCO privind salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Scopul principal al

programului este acela de a încuraja statele membre să adopte acele măsuri prin care păstrătorii și transmițătorii anumitor elemente de patrimoniu cultural imaterial să beneficieze de o recunoaștere și de o vizibilitate adecvata în rândul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg. În același timp, programul urmărește identificarea acelor persoane care, făcând

dovada caracterului excepțional al performării în domeniul pentru care se depune candidatura, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, contribuind astfel la asigurarea viabilității acestuia. Inițiativa elaborării unui program privind Tezaurele Umane Vii aparține Republicii Coreea, aceasta propunând în 1993 acest program Consiliului executiv al UNESCO Prin Program se dorește, să fie recunoscute la nivel național, atât de comunitatea de purtători, cât și de cea științifică, calitățile acelor persoane considerate creatoare și transmițătoare a unor elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, țara noastră își asumă, în calitate de stat membru al Convenției UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, elaborarea și punerea în aplicare a Programului Tezaure Umane Vii.

SILVIA TECOANŢĂ DIN ALŢÎNA

TEZAUR UMAN

În 25 februarie s-au împlinit 133 de ani de la moartea marelui cărturar August Treboniu Laurean născut în Fofeldea. A fost unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române , secretar general şi preşedinte al Societăţii Academice Române şi preşedinte al Secţiunii Literare.A.T. Laurian şi-a făcut studiile secundare la Sibiu, studii de filosofie la Cluj, plecând apoi la Viena şi Göttingen unde a studiat ştiintele fizice, matematica şi astronomia la Universitatea şi Institutul Politehnic.Principele Alexandru Ghica, al Munteniei îl cheamă la Bucureşti, pentru a-i oferi un post de profesor. Astfel între anii 1842- 1848 A.T. Laurian a fost profesor de filosofie şi limba latină la Colegiul “Sfântul Sava” din BucureştiÎn această perioadă s-a ocupat şi cu studii filologice ca profesor la Sf. Sava, apoi la Universitatea din Bucureşti, unde l-a întâlnit pe Nicolae Bălcescu, împreună cu care publică în 1845 prima revistă de istorie românească, numită “Magazin istoric pentru Dacia”, care se adresa românilor din toate cele trei principate. La îndemnul lui Nicolae Bălcescu, August Treboniu Laurian a revenit în Ardeal fiind unul dintre cei mai activi revoluţionari la 1848. A fost o personalitate marcantă pentru cultura română, vorbea patru limbi străine: latina, germana, maghiara şi franceza.Între 1867-1874 este membru, apoi preşedinte al ASTRA, la Sibiu.Când a murit, la 71 de ani, i s-au făcut funeralii naţionale, fiind înmormântat în cimitirul Bellu din Bucureşti, într-un loc donat de regele Carol I pe care

l-a învăţat limba română.Asociaţia „August Treboniu Laurean”, preocupată permanent să cultive personalitatea ilustrului consătean l-a comemorat duminică 2 martie la biserica Sf. Vasile cel Mare din Fofeldea I. Bârsan

COMEMORAREA LUI AUGUST TREBONIU LAURIAN

>

GAZETA HARTIBACIULUI 2014 3

Mihaela Kloos-Ilea

„Și nu îți lăsa moștenirea în voia prădătorilor.“

„Und gib dein Erbe nicht dem Raub anheim.”

Îndemnul apare încă din 1673 pe zidul unuia din turnurile Nocrichului, ca un semn al conștiinței că povestea locului și oamenilor, cu tot ce au ei mai valoros, material și spiritual, trebuie protejată, spusă mai departe. Povestea suntem noi, pentru că ea conține memoria, cultura, înțelepciunea cu care am crescut… Nocrichul/Leschkirch/Ujegyhaz este așezat pe drumul spre Agnita, la 32 de km de Sibiu, pe Valea Hârtibaciului. În inima unui ținut de legende și tradiții, înțesat de fostele așezări săsești cu bisericile fortificate, unde meșteri pricepuți încă lucrează oale de lut și mâni dibace scot din cuptor hencleșul aburind (vezi rețeta) ori țes la război în iernile geroase. Între pajiști înflorite și căpițe ce te îmbată cu mirosul de fân proaspăt cosit, pe dealuri însorite și văi limpezi, străbătute cândva de Mocănița ce refuză să rămână doar istorie. Construit în jurul bisericii din centru, inima comunității, Nocrichul este un sat restrâns, dar surprinzător. A fost reședință de scaun săsesc vizitat în trecut de Iosif al II-lea (1773) și locul natal pentru cea mai de vază personalitate a sașilor transilvăneni. Iar prezentul – prezentul continuă mesajul inscripției din turn, punând în dialog vocile cercetașilor veniți la Nocrich din lumea largă, a HOG Leschkirch – asociația sașilor stabiliți în Germania și organizația culturală locală. Cu ideile inedite ale oamenilor care-l iubesc, Nocrichul se trezește încet la viață, redând locuitorilor sentimentul apartenenței la comunitate și așezând satul între bijuteriile Hârtibaciului.Din file de istorie…Localitatea a fost menționată în 1263 cu denumirea de Nogrech, apoi în 1349 ca Leuskyrch. Originea numelui este controversată, existând mai multe variante, însă explicația rezonabilă ar fi că provine de la patronul bisericii din Nocrich, Sf. Ladislau. Biserica inițială, din sec. XIII a purtat numele sfântului, prescurtat adesea Ladis, Laus, Leus. Transformările denumirilor satului sugerează această etimologie: Leuskyrch (1349), Loeskirch (1351), Lauskirch (începutul sec. XVI). Biserica din Nochrich a fost construită în secolul al XIII-lea, în stil romanic, cu trei nave și un turn de strajă. Fortificația a fost ridicată în secolul al XV-lea și completată în secolul al XVI-lea. Incinta are o formă pentagonală, străjuită în fiecare colțuri de câte un turn: turnul slăninilor, turnul turcului, turnul semicircular, turnul școlii și turnul de poartă.Biserica a ars însă în 1800, prin urmare între 1803 și 1806 s-a construit biserica actuală, după planurile arhitectului Karl Steinbach, sub îndrumarea meșterului zidar Josef Pfeifer și dulgherului Johann Georg Rastl din Turnișor. În interiorul bisericii noi a fost instalată o orgă de Samuel Metz și un tablou de Franz Neuhauser în altar. Amvonul este decorat bogat în stil baroc. În 1807 ruinele vechii biserici au fost dărâmate, din aceasta mai păstrându-se doar ușa sacristiei. În 1901 partea estică a fortificației a fost demolată, iar din materialele rezultate a fost ridicată o clădire administrativă.

Nocrich/Leschkirch - satul bătrân care întinerește

Locul natal al guvernatorului Transilvaniei, Samuel von Brukenthal (1721–1803)Nici un alt sas de dinainte sau de după el nu s-a bucurat de un asemenea prestigiu și privilegii: Samuel von Brukenthal a fost numit de către împărăteasa Maria Tereza guvernator al Transilvaniei. Baronul s-a născut la Nocrich, ducând la apogeu o carieră juridică începută de bunicul și tatăl său, judecători de Nocrich. Numele de familie al tatălui său fusese Breckner, până în 1724 când a primit numele

cu particulă nobiliară von Brukenthal. Mama sa provenea dintr-o familie aristocrată.A fost elev al gimnaziului din Sibiu care îi poartă numele astăzi, apoi a studiat la universitățile din Halle, Jena, la Berlin și Viena, unde intră în loja masonică. Tot la Viena începe să colecționeze importante lucrări de artă. Colecția lui de artă, listată în 1773, în “Almanach de Vienne” este una dintre cele mai valoroase colecții particulare din Viena acelor timpuri. În 1777 este numit guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, funcție pe care o va ocupa timp de zece ani. În 1779 a construit la Sibiu palatul care astăzi îi poartă numele, în stilul barocului târziu, după model vienez.La construcția bisericii din Nocrich a contribuit și Samuel von Brukenthal cu o sumă importantă. Strana familiei Brukenthal se află încă în cor, iar în partea stângă a amvonului este un epitaf din 1724 în amintirea bunicului său, Michael Breckner. Casa natală a baronului Samuel von Brukenthal se află chiar în centrul Nocrichului, în prezent proprietate privată, însă este într-o stare deplorabilă.

Amprenta locului: Herrenhöfe și o casă veche de 500 de aniLa Nocrich există un tip de casă cu o arhitectură foarte interesantă și valoroasă pentru patrimoniul localității: așa-numitele conace/Herrenhöfe/Herrenhäuser, case joase, dar foarte extinse. Interesant este și că prima casă de piatră din Nocrich a fost construită în 1505 și încă stă în picioare, locuibilă, pe fosta Oberergasse, nr. 97. Zidurile trainice ale casei au între 62 și 72 de cm lățime.Nocrichul ”scos din cutie”Aparent, satul este doar un loc încremenit în timp. Dar la o privire mai atentă, atât cei plecați, cât și cei care ajung aici, au sentimentul că dincolo de zidurile obosite se pregătește ceva. Entuziasmul, cultura, iubirea față de acest loc transformă Nocrichul. Sunt tineri, au idei și sunt plini de viață. Și-au instalat tabăra la Nocrich în 2010 și de atunci comunitatea Nocrichului a întinerit. Cercetașii din Nocrich sunt voluntari care vin din țări precum Franța, Germania, Argentina, Luxemburg, Danemarca, SUA, dar și din România. Ei au reînviat centrul cultural compus din biserica și casa parohială,

Nocrich 2013. Foto: Ribanna Tocan

Nocrich 2013. Foto: Ribanna Tocan

Case de tip “Herrenhöffe”, pictură de Iuliana Fabritius-Dâncu

îngrijindu-se de acestea și de turiștii care ajung aici. Casa parohială este astăzi sediul Centrului Scout Nocrich, clădire renovată de către tinerii cercetași ce se implică în activități educative în sat. În 2012, curtea și șura încăpătoare a casei parohiale a găzduit nu mai puțin de 400 de cercetași.

De când sunt aici, peste 1000 de copii au beneficiat de educație non-formală, alternativă la sistemul classic, constând în tabere, traininguri și activități extrașcolare, fiind o șansă pentru o comunitate formată în mare parte din copii fără posibilități materiale. Centrul cercetașilor are întotdeauna nevoie de susținere, atât prin voluntari, cât și prin suport financiar, așa că putem să punem umărul la activitățile lor (află cum). Cercetașii sunt o șansă pentru reanimarea vieții comunității, revalorificarea patrimoniului și atragerii de turiști în zonă.În 2013 a fost înființată Asociația Culturală Nocrich, care are ca scop protejarea patrimoniului cultural al satului, promovarea și implicarea tinerilor în această activitate, dialog și parteneriat cu HOG Leschkirch, organizația sașilor din Nocrich stabiliți în Germania.Proiectul cultural interetnic pentru salvarea centrului istoric din NocrichProiectul are scopul de-a reînsufleți complexul de clădiri istorice, în folosul actualei comunități și al turiștilor. Pentru a scoate comorile satului din conul de umbră a ultimilor ani, se lucrează la punerea în practică a câtorva idei ingenioase, care dau o nouă față patrimoniului local.Turnurile fortificației sunt străjeri seculari, însă pentru a fi cu adevărat parte din povestea localității, ele trebuie să devină spații vii, dinamice, interactive. Zidurile lor trebuie să includă și prezentul, pe lângă urmele adânci ale trecutului. Astfel, la Nocrich, fiecare turn va fi investit cu o funcție culturală, de spațiu – gazdă pentru evenimentele comunității. Unul va fi Turnul Personalităților, altul Turnul Obiectelor Uitate, alături de Turnul Poveștilor – preferatul nostru, desigur! – unde fiecare locuitor este invitat să contribuie cu povestea personală relevantă pentru un farmec special al locului. Va mai exista și Turnul meu. Adică al tău, da, al fiecăruia, unde fiecare locuitor va putea să-și prezinte temporar propria expoziție, în funcție

de ocupație, imaginație și istoria personală. Alături de casa parohială transformată în pensiune și biserica restaurată, Nocrichul are potențialul de a-și recâștiga renumele de odinioară.Mai multe despre ce se pregătește la Nocrich, puteți citi pe Leschkirch.de, în germană și română.Din file de poveste…Nocrichul este un sat bogat în legende și povești locale. Una dintre ele e țesută în jurul unui sat-fantomă, care parcă a fost și nu prea prin aceste părți. Alături de cele 12 localități care ar fi aparținut de Scaunul Nocrich, ar fi existat și satul Androchel/Underden, până când acesta ar fi dispărut în mod cu totul misterios. Unii spun că l-a înghițit pământul, așa că au săpat în căutare de comori ascunse, alții cred că doar a fost ras de pe fața pământului de către turci. Legenda Androcheluilui, v-am povestit-o mai pe larg aici.O altă poveste a Nocrichului e mai mult o anecdotă locală, pledoarie pentru viața la țară, între oamenii gospodari ce au durat așa o așezare frumoasă: “A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti. A fost odată un om căruia i s-a urât viața în sat. Și-i încolțise în minte gândul că la oraș ar fi mult mai bine. La oraș îi mâncarea mai bună și nu trebuie să te spetești muncind. Așa că și-a luat ranița și câinele și a pornit către oraș. Mergând el către ieșirea din sat, iată că un vecin îl oprește nedumerit: - Da unde te duci, bade?Omul, mândru, răspunse bucuros: - La oraș mă duc, unde o să mănânc numai carne și pui fripți și-o să trăiesc domnește.- Ș-apăi câinele de ce-l porți după tine?- Îl duc și pe el la oraș, să roadă oase de pui și să-i meargă și lui bine.- Aham. Mno, mergeți numa sănătoși!Să fi trecut o bucată de vreme, până când iată că cei doi vecini iară s-au întâlnit, numai că acuma badea venea singur și tare abătut de la oraș.Văzându-l în starea jalnică, vecinul iar îl întrebă:- Dar de unde vii, bade?- De la oraș viu, răspunse omul aproape plângând.- Bine, bade, da câinele unde ți-i?- Apăi… L-am mâncat, răspunse omul năcăjit ca vai de el.”Ș-am încălecat pe-o șa, și v-am spus povestea așa. Că de n-ar fi fost, nu s-ar fi povestit, și de-ar fi avut, nu l-ar fi mâncat… de învățătură celor care nu-s mulțumiți la casa lor, nu li-i dragă munca și locurile astea faine. Rețeta rânduielii sașilor e valabilă și astăzi. Mai ales astăzi!Mulțumesc Ribannei Tocan pentru imagini și dlui Gustav Müller pentru ajutorul în documentare!

Nocrich 2013. Foto: Ribanna Tocan

>

GAZETA HARTIBACIULUI 20144

Proiectul „Pentru natură și comunități locale – bazele unui management integrat

Natura 2000 în zona Hârtibaciu – Târnava Mare – Olt” a fost lansat în martie 2011 și este prevăzut a se derula până în luna februarie 2015. Proiectul are o valoare de 12.652.463 lei şi este co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POS MEDIU. Principalele două componente ale proiectului sunt conștientizarea și informarea comunităților locale cu privire la existența și beneficiile ariilor protejate din zonă și realizarea planului de management al întregii zone, ce va fi ulterior implementat de administratorul acesteia, Societatea Progresul Silvic din Sibiu.Întâlnirea cu fermierii a fost organizată în data de 2 martie, la Cetatea Făgăraș, în scopul conștientizării agricultorilor din zona Făgăraș asupra existenței ariilor protejate de tip Natura 2000, asupra schemelor publice actuale de susținere financiară pentru practici agricole care contribuie la conservarea biodiversității (plățile de agromediu) și asupra faptului că valorile naturale reprezintă un avantaj competițional pe piața de produse alimentare. Mierea din Valea Barcăului și produsele Țara Făgărașului sunt exemple de branduri românești relativ recent introduse pe piață – de circa 2 ani – dar care deja au un succes notabil, chiar și peste hotare, datorită faptului că provin din zone cu biodiversitate mare, în care natura funcționează

în parametri optimi. Consevarea naturii dobândește astfel și un sens economic, pe lângă cel ecologic, demn de luat în considerare, întorcând venituri agricultorilor care aleg să continue sau să revină la practicile de agricultură tradiționale (intensive) ce depășesc pierderile asociate cu acest tip de agricultură.La întâlnirea din 3 și 4 martie cu partenerii proiectului şi specialişti biologi – Ecotur Sibiu, Mihai Eminescu Trust, Grupul Milvus și Fundația Adept s-au discutat rezultatele inventarierii speciilor și habitatelor, etapă esențială în procesul de elaborare a planului de management; s-au discutat amenințările la adresa valorilor naturale și culturale și posibile măsuri de management ce vor fi incluse în plan. Echipa de proiect va face în scurt timp cunoscute rezultatele inventarierilor, ce arată capitalul natural al zonei, fiind de interes pentru oameni de știință, autorități publice și ONG-uri și un factor ce trebuie luat în considerare pe viitor, în planurile de dezvoltare a zonei (infrastructură, turism etc).De asemenea, echipa va organiza în cursul anului curent, întâlniri de consultare cu factori locali de decizie sau de interes pe tema planului de management, astfel încît documentul să integreze și cunoștințele și perspectiva acestora. Veștile cu privire la planul de management vor veni în cursul anului 2014, în etapele importante ale acestui proces participativ.Florentina Florescu, Manager de

Proiect, WWF-România: „Proiectul nostru îşi doreşte să contribuie la dezvoltarea armonioasă a zonei, de aceea este foarte important să ne întâlnim cu diferiţi actori din zonă pentru a le cunoaşte nevoile şi pentru ca ei să se simtă integraţi şi reprezentaţi în acest proces de elaborare a planului de management. Avem nevoie de întâlniri cu micii fermieri, deorece ei ne pot asigura că utilizarea resurselor naturale se face după principii bine stabilite în timp, tradiţionale şi care dovedesc că funcţionează. În ultimii trei ani, specialiştii au cules datele din teren referitoare la bogăţia naturală, trebuia acum doar să le interpretăm şi să le transformăm într-un plan de administrare prin care să ne

asigurăm că din statutul de arie protejată beneficiază atât natura cât şi comunităţile locale.”În Podișul Hârtibaciu – Târnava Mare – Olt există 7 arii Natura 2000 protejate prin legislația europeană și Rezervaţia Naturală “Stejarii seculari de la Breite Municipiul Sighişoara”, arie protejată de interes naţional. Cu 260.000 ha, aceasta este a doua cea mai mare zonă acoperită de arii protejate din țară, după Delta Dunării, având o biodiversitate remarcabilă și o identitate culturală puternică, în care se întrepătrund moștenirea arhitecturală săsească (cetăți, biserici fortificate și case tradiționale), tradiții și obiceiuri arhaice, diversitatea etnică, peisajele rurale colinare.

Pentru mai multe informaţii vă rugăm contactaţi:Florentina Florescu, Manager de Proiect, WWF- România, fflorescu@wwfdcp.ro, tel. 0730.098.103Despre WWF (World Wide Fund for Nature)Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro

Podișul Hârtibaciului – Târnava Mare are șansa de a deveni o zonă gestionată responsabil și integrat, în beneficiul naturii și al comunităților locale, prin demersuri inițiate și coordonate de organizația WWF-România în cadrul unuia dintre cele mai importante proiecte de conservare din România. WWF a organizat o întâlnire de amploare cu fermieri din zona Făgăraș, precum și o întâlnire cu partenerii din proiect pentru începerea procesului de elaborare a planului de management al zonei.

Cu câteva zile în urmă, un post de televiziune prezenta un mare eveniment într-un sat de undeva din sudul ţării. Pentru a sărbătorii cum se cuvine şi a marca evenimentul, primarul comunei a adus o fanfară pe acordurile căreia sătenii dădeau mărunt din picioare în ritm de geampara. Sătenii trăiau astfel cu bucurie marea relizare a primarului care , în urma unui proiect depus la GAL-ul din zona respectivă, a achiziţionat un buldoexcavator cu fonduri europene.Pe Valea Hârtibaciului nu sunt fanfare şi primarii nu caută să aducă din altă parte când accesează fonduri europene. Nu fac concerte, nu dau de băut, nu taie panglici chiar dacă au achiziţionat şi ei buldoexcavatoare. Unii nici nu şi-au informat consătenii despre faptul că au depus proiecte şi au primit fonduri europene. Au alergat, au adunat documente, au dat note explicative de mai multe ori şi, în final li s-au aprobat banii şi au achiziţionat utilajele necesare.Asta a făcut primarul din Marpod care a procurat un buldoexcavator cu 69 821 euro. Primarul din Bîrghiş, cu 70 de mii de euro a achiziţionat un buldoexcavator şi a dotat şi căminul cultural iar primarii din Iacobeni şi Merghindeal s-au dotat cu câte un buldoexcavator de câte 28 250 de euro. Nici unul nu a chemat fanfara.Probabil vor face spectacole primarii din Nocrich şi Vurpăr care au primit câte 31 480 de euro şi respectiv 58 446 pentru dotarea căminelor culturale cu costume populare, echipamente de sonorizare şi alte accesorii necesare activităţilor artistice. Primarul din Chirpăr, în afară de dotarea căminului, vrea să amenajeze şi un spaţiu pentru activităţile extraşcolare ale elevilor, drept care a solicitat şi i s-a aprobat suma de 60 000 euro. Cu 45 000 de euro, primarul din Şeica Mare, vrea să reabiliteze căminul cultural şi să înfiinţeze un centru pentru persoanele vârstnice. Nici un primar nu a solicitat bani pentru instrumente muzicale dar nu e târziu, proiecte se mai pot depune, numai să aibă cine cânta, că motive sunt dacă ar fi să-i imităm pe primarii din afara arcului carpatic.

I. Bârsan

FONDURI EUROPENE PRIN GAL MICROREGIUNEA HÂRTIBACIU

REALIZĂRI FĂRĂ FANFARĂ

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a declarat ieri că dacă s-ar realiza o nouă structură administrativă a țării, începând din 2014, România ar putea primi de la Comisia Europeană plăţi directe la hectar diferenţiate pe regiuni, așa cum se întâmplă în alte țări membre UE, precum Germania, Franța, Italia ș.a.”Există state membre, şi România poate avea abordarea aceasta începând din 2014, care au plăţi directe calculate la nivel regional. Deci, în anumite regiuni, ai anumite condiţii, poate mai nefavorabile, şi dacă vrei să susţii agricultura, poate că trebuie să dai mai mult în anumite regiuni decât în altele, unde preţul de pe piaţă poate să compenseze eventualele plăţi directe mai scăzute şi să nu se simtă în veniturile agricultorului. Şi atunci direcţionezi, cumva, într-o anumită perioadă, anumite regiuni, anumite structuri de producţie, anumite sectoare” a declarat Dacian Cioloș, la conferinţa Mediafax Talks about Agriculture. El a arătat că abordarea regională şi sectorială a agriculturii naţionale, în funcţie de realităţile din diferite regiuni sau sectoare de producţie, este prezentă în ţări membre mai vechi, cum ar fi Germania, Franţa, Italia şi Spania, şi poate fi valabilă şi în România, pentru că există mari diferenţe, de exemplu, între producţia de lactate în Câmpia Română, bazată pe furajarea cu cereale a animalelor, şi cea din Apuseni, bazată pe pășuni, precum și între sectoarele de legume-fructe și cele de cereale din diferite zone ale ţării.Ministerul agriculturii a accesat 50% din fondurile destinate PNDR“România are pentru agricultură, în perioada 2007-2013, un pachet financiar de 13,5 miliarde de euro, dintre care 8,5 miliarde prin PNDR şi 5 miliarde de euro

plăţi directe. Pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală gradul de absorbţie este deja de 50%. Este un grad de absorbţie destul de ridicat, dacă ne raportăm la celelalte programe. Dar ,dacă ne uităm la gradul de absorbţie pe dezvoltare rurală al celorlalte ţări din UE, mai avem foarte mult de lucru”, a declarant joi, la același eveniment, ministrul agriculturii, Daniel Constantin. Pe lângă cele 4 miliarde accesate prin PNDR, Ministerul agriculturii a acordat, din 2007 și până in prezent, sub forma plăților directe pe suprafață, alte 3,6 miliarde de euro, din care, peste 600 de milioane numai în acest an. Constantin a ținut să precizeze că MADR menţine obiectivul anunțat la preluarea mandatului de către actualul guvern, și anume, atragerea a 2,5 miliarde de euro fonduri pentru agricultură, în acest an, din care, 1,4 miliarde de euro pe dezvoltare rurală, iar restul, de 1,1 miliarde de euro, sub forma plăţilor directe.Depozite pentru legume și fructe, în parteneriat public-privatÎn altă ordine de idei, Daniel Constantin a declarat că, pentru a veni în sprijinul producătorilor va fi creat un lanţ, la nivel national, de depozite de legume şi fructe. ”Suntem în discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru a finanţa, prin măsura 123, anumite parteneriate publice private, pentru crearea de centre de colectare legume fructe”, a spus Constantin. El a amintit că anul trecut s-a investit mult în depozitele de cereale, ”care i-au ajutat pe fermieri să ţină cerealele şi să le vândă doar atunci când au considerat că pot avea profit”.Fără imixtiuni politice în viitoarele Camere AgricoleO temă de interes abordată de participanții la conferinţa Mediafax Talks about

Agriculture a fost înființarea camerelor agricole, process aflat în plină derulare. Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociației Producătorilor Agricoli din România(LAPAR), și, totodată, membru al Comitetului de Inițiativă pentru înființarea acestor noi structuri, a anunțat că alegerile pentru camerele agricole teritoriale vor avea loc la data de 21 octombrie, iar cele pentru camera naținală la 30 octombrie a.c. În legătură cu acest subiect, Dacian Cioloș a spus că înfiinţarea camerelor agricole, conform noii legi specifice, este foarte importantă pentru dezvoltarea şi stabilitatea agriculturii din România, cu condiţia să nu existe imixtiune politică în activitatea acestora. “Pentru ca aceste camere să fie eficiente, mi se pare că este important să se evite imixtiunea politicului. Sigur că o colaborare cu politicul este binevenită şi de dorit, dar una e colaborarea ca structură consolidată cu factorul politic şi alta e să se amestece factorul politic în structurarea camerelor, gândindu-se că pot fi un vector electoral foarte bun în mediul rural. Partidele ar avea de câştigat pe termen scurt din această abordare, dar ar avea de pierdut pe termen mediu şi lung agricultura românească”, a spus Dacian Cioloş. Oficialul UE a arătat că aceste structuri vor putea oferi o reprezentare economică a sectorului, că pot să asigure o încurajare a asocierii agricultorilor, pornită din interiorul profesiei agricole, nu din exterior, un dialog structurat şi maturizat cu autorităţile statului, precum şi consultanţă profesionistă pentru agricultori. Cioloş a cerut ca această lege privind camerele agricole să fie pusă în aplicare cât mai rapid, pentru ca aceste organisme să se poată consolida în vederea obţinerii de finanţare europeană pe fondurile exerciţiului bugetar 2014-2020.

Cioloș: ”O reorganizare administrativă a țării ar facilita atragerea diferențiată, pe regiuni, a fondurilor UE” (Capital)

Demersuri pentru o dezvoltare durabilă în Transilvania

ORTODOXIA PE VALEA HARTIBACIULUI

>

FOAIE EDITATA DE PROTOPOPIATUL ORTODOX AGNITA ANUL VII, NR. 68 MARTIE 2014>

Lumina lui Hristos luminează tuturor.“ (Liturghia Darurilor) Apare cu binecuvântarea ÎPS Părinte Mitropolit dr. Laurenţiu Sreza

““

Dacă am citi cu atenție Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii

Ortodoxe Române, am putea reține cel puțin două aspecte privind funcția de protopop: „Protopopul (protoiereul) este preotul conducãtor al protopopiatului și al cancelariei administrative a protopopiatului, în numele chiriarhului” și „protopopul se numește sau se reconfirmã de către chiriarh pe o perioadă de 4 ani, într-o ședință de lucru a Permanenței Consiliului Eparhial, ținându-se seama de următoarele criterii: pregătirea teologică temeinică; cel puțin 5 ani vechimeîn preoție; fără impedimente juridic-canonice și având o activitate deosebită liturgică, a d m i n i s t r a t i v - p a s t o r a l ă , misionară, culturală și socială”. În mod obișnuit schimbările de protopopi sau reconfirmările în această funcție au loc în anul și în perioada alegerilor generale ale organismelor specifice de conducere a Bisericii. Așa s-a întâmplat și în iarna acestui an. În cadrul mai multor protopopiate ale Arhiepiscopiei Sibiului au fost stabilite unele schimbări, inclusiv la Agnita. Părintele Ioan Jurca, protopop la Agnita încă din anul 2004, a fost cel mai vechi protopop în funcție. După o activitate intensă de 10 ani în slujba Ortodoxiei hârtibăcene, a venit vremea să lase povara și

responsabilitatea administrației protopopești în seama părintelui Mihai Naicu, paroh la Agnita I. Este aproape inutil să precizăm faptul că în tot ceea ce părintele Ioan Jurca a întreprins spre binele protopopiatului Agnita l-a avut ca sprijin de nădejde pe părintele Mihai Naicu, între ei existând o colaborare și o susținere reciprocă rodnică și exemplară. Și bineînțeles că aceasta va continua și de acum înainte.Activitatea de protopop a părintelui Mihai Naicu a început la 1 martie, însă instalarea oficială a avut loc miercuri, 19 martie, atunci când agenda Înalpreasfințitului Părinte Laurențiu a făcut posibilă vizita arhierească la Agnita.Dimineața, începând cu orele 7, a fost săvârșită Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, la care au participat majoritatea preoților din protopopiatul Agnita, dar și mai mulți credincioși care s-au spovedit și împărtășit. Am remarcat de asemenea și prezența unui grup de tineri ai Colegiului din Agnita, însoțiți de doamna profesoară Luminița Feldara. După Sfânta Liturghie, preoţii şi credincioşii l-au întâmpinat pe Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Laurenţiu şi au avut mai apoi posibilitatea să participe la instalarea în funcţie a părintelui protopop Mihai Naicu. De asemenea, preoţilor şi credincioşilor li s-a citit actul de

numire şi un document în care li s-a prezentat cele 27 de paragrafe legate de atribuţiile şi îndatoririle protopopului. Preotul Ioan Jurca de la Biserica “Sfântul Nicolae” din Agnita, cel care a deținut până acum funcția de protopop, i-a mulţumit ierarhului pentru anii în care a avut această ascultare, dar şi preoţilor pentru colaborarea fructuoasă pe care au arătat-o. De asemenea părintele Ioan Jurca și-a exprimat bucuria sinceră pentru faptul că părintele Mihai Naicu a fost numit în această funcție, precum și convingerea că această numire este expresia unui mers firesc al lucrurilor și recunoașterea vredniciei părintelui Mihai. Nu a uitat să-și exprime disponibilitatea de a-l sprijini deplin și necondiționat pe noul protopop, așa cum s-a bucurat și sfinția sa de același sprijin cât timp a deținut funcția de protopop. Noul protopop de Agnita, Mihai Naicu s-a adresat la final atât IPS Mitropolit Laurenţiu, cât şi preoţilor şi credincioşilor, pe care i-a asigurat de întreaga implicare în funcţia primită,

pentru ca viaţa bisericească de pe Valea Hârtibaciului să fie cât mai rodnică și mântuitoare pentru credincioși, mizând în acest sens și pe colaborarea sinceră și deschisă a fraților preoți. “Filantropia trebuie să fie a doua slujire a Bisericii” IPS Mitropolit Laurenţiu i-a binecuvântat pe noul protopop şi pe preoţii veniţi la ceremonia instalării. Ierarhul l-a asigurat pe părintele Mihai Naicu de tot sprijinul în activitatea pe care o are de desfășurat într-un protopopiat misionar, format din comunităţi parohiale care se zbat în dificultăţi materiale. Misiunea Bisericii în astfel de zone defavorizate social este deosebit de importantă şi de aceea, ierarhul i-a îndemnat pe preoți să implementeze proiecte sociale viabile, care să vină în folosul oamenilor rămaşi pe aceste meleaguri.După încheierea ceremoniei de instalare de la Agnita, Înaltpreasfințitul Laurențiu a plecat spre Rupea pentru a instala și acolo un nou protopop. În interviul acordat TV Trinitas cu

prilejul acestei zile, ÎPS Laurențiu a declarat: “Cele două Protopopiate din Arhiepiscopia noastră sunt mai mici şi mai sărace decât celelalte. Le-am spus preoţilor că avem un popor credincios atât de apropiat de Biserică, încât nu suntem vrednici, ca preoţi, să avem astfel de enoriaşi. Biserica noastră este bogată spiritual şi există o iubire faţă de Dumnezeu şi o apreciere faţă de slujitorii lui Hristos care au obligaţia de a împlini nu doar nevoile spirituale ale credincioşilor, ci şi cele materiale. Filantropia trebuie să fie a doua slujire a Bisericii noastre. Cei doi protopopi noi vin cu avântul lor tineresc şi cu responsabilitatea asumată şi suntem încredinţaţi că vom avea o preoţime devotată slujirii lui Hristos şi a semenilor”.Noi avem încredere deplină că părintele Mihai Naicu își va împlini noua ascultare și misiune cu multă dăruire și folos pentru viața bisericească de pe Hârtibaci. Bineînțeles că îi suntem alături și îi dorim putere de muncă și bucurii depline.

UN NOU PROTOPOP LA AGNITA

Prin aceste cuvinte, în fiecare duminică dimineața, este descris traseul prin care putem ajunge la Înviere. Ca să ajungem la Înviere, trebuie să trecem prin Cruce, așa cum s-a întâmplat și cu Hristos. Ca să avem parte de bucurie adevărată, mai întâi se impune experiența suferinței sau a sacrificiului. Ne aflăm încă în intervalul „suferinței” și al sacrificiului, într-o perioadă a jertfirii poftelor noastre prin post și a temperării egoismului nostru prin slujire a lui Dumnezeu. Dar toți tânjim să ajungem la Înviere și privim în această direcție. Nădăjduim că

Dumnezeu ne va da putere tuturor, preoți și credincioși, să rămânem pe această cale strâmtă care duce la mântuire și să ajungem să ne închinăm Sfintei Învieri a lui Hristos. Să aveți parte cu toții de bucurii curate alături de cei dragi, iar lumina Învierii lui Hristos să strălucească cât mai mult în sufletele noastre și să ne fie un reper de netăgăduit al existenței noastre pe pământ.„Hristos a înviat!”La mulți ani!

Protopopiatul Ortodox Agnita

„IATĂ A VENIT PRIN CRUCE BUCURIE LA TOATĂ LUMEA...”

COLEGIUL DE REDACŢIEOrtodoxia pe Valea Hârtibaciului

Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325Preşedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactor responsabil: Pr. Axente-Cosmin Coşorean (Coveş)Colectivul de redacţie: Pr. Marius-Ciprian Bogdan (Vecerd), Pr. Aurel Dolea (Stejerişu), Pr. Ion Popescu (Noiştat), Pr. Sebastian Toma (Movile), Pr. Ioan-Dumitru Tãtoiu (Fofeldea)Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAşteptãm opiniile şi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacţiei sau pe email la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com şi ortodoxiapehartibaci@yahoo.com

>

ORTODOXIA PE VALEA HARTIBACIULUI 20146

Acestea au fost unele dintre cuvintele care au descris probabil cel mai

bine personalitatea părintelui protopop Gregoriu Cernea la sfârșitul slujbei de prohodire, oficiată în biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Agnita în ziua de sâmbătă, 15 martie 2014. Apropiații părintelui știau încă de miercuri că starea sa de sănătate se înrăutățise și părintele își exprimase, senin și conștient, sentimentul apropierii de sfârșitul vieții pământești. Dimineața zilei de 13 martie ne-a întâmpinat pe toți cu vestea tristă că părintele Cernea a plecat dintre noi, a renunțat la slujirea lui Dumnezeu pe pământ pentru a-I sluji deplin în Liturghia cerească din jurul tronului dumnezeiesc.Sâmbătă, 15 martie, a fost o zi de profundă tristețe pentru întreaga comunitate creștină a Văii Hârtibaciului, dar și un prilej de reafirmare a credinței creștine în viața veșnică, ținta și miza existențială a fiecărui adevărat creștin. În jurul orelor 9.30, în mijlocul comunității liturgice agnițene, a sosit Preasfințitul Andrei Făgărășanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, ca delegat al Înaltpreasfințitului Părinte Dr. Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului. Mai întâi a fost săvârșită Sfânta Liturghie, alături de Preasfințitul Andrei slujind preoții din Agnita și unii dintre preoții altor parohii din protopopiat. Alții și-au împlinit slujirea prin cântările de la strană, iar ceilalți erau în drum spre Agnita pentru a se alătura soborului care urma să-l prohodească pe părintele Cernea. După încheierea Sfintei Liturghii, în puținul timp rămas până la orele 12, s-a citit din Psaltire, așa cum prevede rânduiala specială a înmormântării preoților și diaconilor. Aproape de orele amiezii biserica era deja plină de preoți și credincioși din toate părțile Văii Hârtibaciului. A urmat slujba de prohodire a părintelui protopop Gregoriu Cernea, alături de Preasfințitul Andrei slujind un sobor impresionant de peste 40 de preoți și cei doi diaconi veniți de la Sibiu. Este impropriu și destul de ciudat să spui despre

o slujbă de înmormântare că este frumoasă, dar există unele situații când chiar avem acest sentiment. Așa a fost și în acest caz. Profunzimea rânduielii speciale a înmormântării preoților dublată de corectitudinea interpretării și armonia cântărilor funebre ne-a sensibilizat pe toți cei prezenți și ne-a demonstrat încă o dată că slujirea liturgică ortodoxă se petrece între pământ și cer. Au urmat cuvântările. Mai întâi a fost citit mesajul Înaltpreasfințitului Părinte Laurențiu, în care a fost subliniată importanța personalității părintelui protopop Cernea pentru viața bisericească de pe Valea Hârtibaciului și s-a trasmis compasiune familiei îndoliate. Mesajul Preasfințitului Visarion, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului în ultima parte a activității părintelui Cernea și acum episcop al Tulcii, a fost citit de către părintele profesor dr. Ioan-Vasile Leb de la Cluj. Cuvântul de învățătură a fost rostit de către Preasfințitul Andrei. În primul rând a fost subliniată importanța și sublimitatea slujirii preoțești, așa cum aceasta reiese din scrierile Noului Testament, apoi a fost evidențiat faptul că părintele Gregoriu Cernea reprezintă o pildă vrednică de urmat prin prisma personalității și slujirii sale. Au mai luat cuvântul părintele protopop Ioan Jurca, cel care i-a urmat în funcție părintelui Cernea timp de 10 ani, apoi părintele Găban, coleg de școală și protop de Mediaș în perioada în care părintele Cernea a deținut demnitatea de protopop, părintele Nicolae Mărginean care a slujit timp de peste 15 ani în aceeași biserică cu părintele Cernea, iar la final părintele Mihai Naicu, actualul protopop de Agnita și urmaș al părintelui Cernea în funcția de paroh la Agnita I.Toți au subliniat firescul și noblețea care îl defineau și caracterizau pe părintele Cernea în slujirea sa. De asemenea au fost prezenți la prohodirea părintelui Gregoriu Cernea și reprezentanți ai autorităților de stat, care au transmis cuvinte de apreciere a sfinției sale și de compasiune pentru familie: Ioan Sitterli, prefectul județului Sibiu, Ioan Cindrea, președintele

Consiliului Județean Sibiu, senatorul Viorel Arcaș și consilierul județean Ioan Terea. Nu au lipsit nici reprezentații Bisericii Reformate, Sebe Francisc și Kosma Endre, care prin participarea lor au dat dovada vie a spiritului dragostei creștinești.În paragrafele următoare prezentăm o schiță biografică a personalității părintelui protopop Gregoriu Cernea. S-a născut la data de 27 decembrie 1931 în comuna Bruiu, județul Sibiu, din părinţii Grigore şi Victoria Cernea. A fost al patrulea copil din cei 10 fraţi , 5 băieţi şi 5 fete, din care au ramas în viaţă 7 fraţi şi surori. De multe ori ne spunea ca a avut o copilărie frumoasă fără prea multe griji și că i-a plăcut să cânte de copil în strana bisericii din satul natal şi că pe la vârsta de 12 ani era şi crâsnic şi clopotar şi cântăreţ în strană, dar cea mai mare dorinţă era să devină preot. Şcoala primară a facut-o în satul natal, iar apoi a urmat cursurile Şcolii de cântăreţi bisericeşti Dimitrie Cunţan din Sibiu. A urmat apoi cursurile Institutului Teologic de Grad Universitar din Sibiu, pe care l-a absolvit în anul 1956. În anul 1951 s-a căsătorit cu Voichiţa Berghea din Bruiu, iar la 25 martie 1953, pe când era student în anul doi la teologie, a fost hirotonit diacon pe seama capelei Institutului Teologic din Sibiu, de către

mitropolitul Nicolae Bălan, care i-a spus: „să vii să te fac diacon pentru că îmi place cum cânţi”. În anul 1956 a fost numit preot paroh la Dealu Frumos, parohie pe care a păstorit-o până în anul 1961, când prin trasfer se întoarce în satul natal, la Bruiu, unde a activat ca preot paroh aproape 15 ani. La 1 ianuarie 1976 este numit, de către mitropolitul Nicolae Mladin, preot paroh la parohia Agnita I şi protopop al Protopopiatului Agnita. Pâna în anul 2004 şi-a indeplint această misiune de protopop cu multă resposabilitate. În 2004 s-a retras la cerere din funcția de protopop datorită unor suferinţe care au început să apară încă din anul 2002, dar a rămas preot paroh laAgnita I până în noiembrie 2007, când s-a pensionat. Părintele și doamna preotaesă au avut 3 copii: Angela, Marius decedat la 6 saptămâni, şi Olimpiu. La împlinirea vârstei de 80 de ani, într-un interviu pe care i l-am luat pentru foaia

noastră „Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului” ne spunea atât de frumos: Relaţile mele cu credincioşii din parohiile pe care le-am păstorit au fost excelente. Nu am avut nicio discuţie în contradicţie, nu am avut nicun reproş de a face cuiva, deşi poate uneori era cazul. Mi-am făcut datoria, i-am iubit pe oameni și au rămas mereu în sufleul meu. A botezat peste 2000 de prunci, a cununat peste 1500 de tineri şi a condus pe ultimul drum al acestei vieţi peste 1800 de credincioşi. P e n t r u întreaga sa activitate a fost distins cu rangul bisericesc de iconom stavrofor, iar Primăria Orașului Agnita i-a acordat titlul de cetăţean de onoare.Pentru noi, preoții și credincioșii protopopiatului Agnita, părintele Gregoriu Cernea va rămâne un înaintaș a cărui pildă duhovnicească este vrednică de urmat.

Pr. Mihai Naicu(Paroh Agnita I

și protopop Agnita)

„UN PREOT BUN IUBIT DE DUMNEZEU ȘI DE OAMENI”:

PROTOPOPUL GREGORIU CERNEA (1931-2014)

EI S-AU NÃSCUT ÎN

APRILIE

>

GAZETA HARTIBACIULUI 2014 7

Marinescu Victoria 01 apr. 86 de ani IlimbavVlad Maria 01 apr. 85 de ani MihăileniOprean Herciu Ana 02 apr. 84 de ani Ghijasa de SusMiruţ Ioan 03 apr. 83 de ani RetişTrif Nicolae 04 apr. 84 de ani AlţînaGalici Marioara 05 apr. 82 de ani VărdArmenciu Pavel 06 apr. 89 de ani RetişDavid Ioan 06 apr. 81 de ani DaiaAvram Ioan 08 apr. 89 de ani VărdBarbu Ana 08 apr. 87 de ani RetişMacriş Livia 08 aor. 82 de ani CornăţelReger Iuliu Ştefan 08 apr. 81 de ani RoşiaBăiaş Nicolae 09 apr. 93 de ani PelişorNicula Eronim 09 apr. 88 de ani PelişorBrezae Ioachim 09 apr. 84 de ani AlţînaIonaşcu Maria 09 apr. 83 de ani Ighişu VechiZlătar Ioan 09 apr. 82 de ani HosmanPopo Ecaterina 11 apr. 86 de ani MerghindealMunteanu Gheorghe 11 apr. 83 de ani HosmanJurca Mihaiu 12 apr. 84 de ani MihăileniBorcea Ioan 12 apr. 81 de ani RoşiaHolerga Ana 13 apr. 88 de ani PelişorToda Ana 13 apr. 84 de ani AlţînaDotcoş Constantin 13 apr. 83 de ani MarpodŞandru Tiberiu 14 apr. 88 de ani Chirpăr (Netuş)Balaban Ionel 16 apr. 92 de ani AlţînaMorariu Ioan 16 apr. 87 de ani ŞomartinVaida Victoria 18 apr. 92 de ani Marpod Mihu Silvia 18 apr. 87 de ani MoardăşBologa Ana 19 apr. 82 de ani VărdRadu Augustin 21 apr. 85 de ani VecerdAvram Paraschivesu 21 apr. 81 de ani RoşiaGhidiu Victoria 22 apr. 88 de ani VărdIordache Maria 22 apr. 83 de ani MarpodArmenciu Maria 22 apr. 83 de ani AlţînaOlariu Gheorghe 23 apr. 81 de ani Ighişu VechiCocoş Ana 25 apr. 90 de ani Dealu FrumosRoman Eugenia 25 apr. 83 de ani BîrghişGheorghea Ionel 26 apr. 88 de ani MihăileniNegrea Constantina 27 apr. 97 de ani RăvăşelGherghel Melania 27 apr. 88 de ani BruiuComiza Aurelia 27 apr. 81 de ani NocrichBucur Lucreţia 28 apr. 83 de ani ŞalcăuOţetea Ioan 28 apr. 83 de ani RetişBarbu Elena 29 apr. 85 de ani Retiş Damian Lucreţia 30 apr. 82 de ani Hosman Noi le dorim sănătate, bătrâneţe liniştită şi bucurii din partea urmaşilor

Celor ce nu mai sunt le dorim odihnă veşnică de-a dreapta Tatălui.

NR. Rugăm Primăriile să ne trimită tabelele actualizate

Folclor cules de Mircea Drăgan-NoişteţeanuMULT, MĂICUŢĂ, M-AI RUGAT

Ca să-mi iau fată din sat;De aproape, din vecini,

Să nu merg printre străini.Vorbele ce mi le-ai spus

Toate din cap mi s-au dus.Mi-am luat fată pe plac,

Dar de sat m-am depărtat.Dar să ştii, măicuţa mea,

Singură nu te-oi lăsa.Eu cu mândra,amândoi,Te-om lua, maică, la noi.

Mihăilă Ana, 67 de ani, 19 mai 1988

FRUNZULIŢĂ TREI ARGINŢI,Fost-am una la părinţi.M-o cerut ficiori din sat Şi măicuţa nu m-o dat.Ş-o venit unu’ din lume

Cu doi cai şi hamuri bune.Două vorbe le-o vorbit,Măicuţa m-o logodit.

Nici-un minut n-o mai stat,Măicuţa m-o cununat.

Dup-un an şi două zile,Vine maica pe la mine.

De la poartă m-o-ntrebatCum o duc cu-al meu bărbat.

Eu, de dor şi de ruşine,I-am spus maicii c-o duc bine.

Fata maicii, n-o duci bine,Unde-i carnea de pe tine?

Carnea şi cu oasele Le-o mâncat duşmanele.

Duşmanele satului,Mândrele bărbatului.

V 1981

FRUNZULEANĂ-N MĂRĂCINE,Cine-o zice mărăcine,

Cine-o zice-mândru-mi vine,Are-un galben de la mine.

Când aş şti că ar veni, Cărăruşa i-aş plivi;

Şi de iarbă, şide nalbă,Ca să-i fiu bădiţii dragă.Dar cărarea-i neplivită

Şi nu este îngrădită;Nici cu pari, nici cu nuiele,

Numa’ cu cuvinte rele.Frunzuleană foi mărunte,

Vorbe mi-au ieşit cam multe.Las’să iasă, că nu-mi pasă,Că bădiţu-i dus la coasă,Rupe-i-s-ar coasa-n două,

Să vie la alta nouă.Rupe-i-s-ar bucăţele,Să vie-n braţele mele.

Scutea Ion, 50 de ani, Chirpăr, 15 iunie 1981(notat de el în 1938)

Mărioară , Mărioară ,Tu nu vezi că-i primăvară?Nu mai este frig pe-afarăToate plugurile arăIară păsărele miiCântă calde simfonii!

Mărioară , Mărioară ,Tu nu vezi că-i primăvară?Au ieşit albineleColindă grădinile

Câmpul este plin de floriSălcile au mâţişori!

Mărioară , Mărioară ,Tu nu vezi că-i primăvară?Lumea face curăţenieŞi aşteaptă cu smereniePreasfinţita ÎnviereCa să capete putere!

G. Baciu

Primăvara

Zgomotul devenea sâcâitor;Cineva respira la mine în braţe.Tiptil am mers în baiem-am spălat pe mâiniîndelungcăutând explicaţii credibileam îmbrăcat cămaşa primită cadou de la tinconvins că îmi poartă norocmi-am periat frumos gândurilecu trei răsuflări adânci, consecutiveşi am ieşit în stradă;

lumea era însă la fel:blocaj în trafic pe „Mitropoliei”coadă la covrigifata blondă de la chioşcul de ziarepiticii erau toţi şi erau albaştriibucurosţi-am dat telefon să aflude ce dracu’m-am simţit vinovat

DAN HERCIU

DIMINEAȚA 7

Muma mea mumă, dulcea mea mumă,Ţi-aud ţipătul mut al tăcerii din glieHai, nu te mai scălda atât în humăCă s-a dospit aluatul de pită şi lichie

Vino, muma mea, hai odată, ce faci?Cânţi în izvorul adânc cu apă receDe sub răzorul cu îngeri preschimbaţi în maciCa să-mi astâmpăr dorul pe acolo de-oi trece…

Te-ai ascuns sub ierburile linse de fiareSă nu-ţi mai simt sărutul cald pe obrazCe m-a făcut din mic copil, om mareŞi m-a-mbrăţişat şi m-a ţinut la toate treaz.

Azi, mii de stele au căzut în iarbăLacrimi mari, rotunde, s-au rostogolit peste mormântTu, mi-ai trecut un rece vânt prin barbăŞi m-ai îmbrăţişat cu aripi de pământ.

Mumă în toate, de toate m-ai iertatŞi-ai pus câte-o fărâmă din sufletul tăuÎn fiecarele lumii, în fiecarele meuŞi m-ai oprit din zbor şi salt necugetat.

Muma mea, mumă, dulcea mea mumăCandelă în suflet, în inimă cutumă.

Muma mea, mumăÎn pace fiindînchis-am ochii să privesc spre veşnicie.Şi am văzut mustangii-n preerie,Eu liber îi credeamdar, cum priveam,cuprinşi de teamă îmi păreauşi disperaţi, cum alergauprea nesălbatici, nefiresc de îngroziţi,chiar obosiţi.Şi ochii i-am deschis:„Aşa mustangii fricoşi- am zis-să nu-mi mai iasă-n cale!”„Nu sunt mustangi adevăraţi –îmi zise Vocea-sunt gândurile tale!”

IOAN GYURI PASCU

Mustangii

Femeii, eterna poveste, aluat din bine lucrat de Tatăl ceresc, din toată inima îi aşez la picioare respectul meu , lacrimile vărsate pentru obţinerea unei speranţe de iubire, versurile care au cântat-o ca pe o sfântă icoană ,buchetul mare de flori frumos ca acelea de pe net şi ...inima mea care iniţial credeam că aparţine doar mamei...LA MULŢI ANI!

Nicola Albac

10 ore • Agnita

COLEGIUL DE REDACŢIE AGNITAColectiv de redacţie:

Ilarion Bârsan, Mircea Drăgan, Bogdan Albu, Marius Halmaghi, Cătălin Varga,

Ioan Vulcan-Agniţeanu, Septimiu Nicolae Bălţatu

Str. P-ţa. Republicii nr. 19

>

GAZETA HARTIBACIULUI 20148

Una dintre marile bucurii ale mamelor este atunci când copiii lor sunt aplaudați la scenă deschisă. Iar atunci când evoluția micilor protaginiști este dedicată lor, bucuria, mândria și emoția mamelor este cu atât mai mare.

Sala fostului cinematograf din Agnita a fost din nou neîncăpătoare pentru sutele

de spectatori prezenți la spectacolul organizat de Casa de Cultură „Ilarion Cocișiu“ în cinstea tuturor femeilor din oraș. În principal mămicile și bunicile micilor artiști din Agnita s-au strâns în 7 martie pentru a răsplăti cu aplauze evoluția dansatorilor și interpreților pregătiți de prof. Ioan Sârbu și ref. art. Doina Părău. Încă de la apariția primilor dansatori din Ansamblul Cununa și Ansamblul Hârtibaciul, care au pus în scenă tabloul coregrafic „În poieniță“, zâmbetele mândre ale mamelor din public și-au făcut simțită prezența. Emoțiile s-au

intensificat însă când micuța Teodora Sasu a interpretat „Ce s-ar face astă lume“, cântec dedicat deasemenea mamelor. Și grupul vocal al Casei de Cultură „Ilarion Cocișiu“ din Agnita a smuls câte o lacrimă și multe aplauze pentru cântecele intepretate.O surpriză deosebit de plăcută pentru spectacori a fost evoluția echipei de dansuri formată din cei mai mici copii care frecventează cursurile de dansuri populare. Deși pașii micilor dansatori nu au fost întotdeauna preciși pasiunea acestora pentru folclor anunță un viitor lung și strălucit al păstrării tradițiilor de pe Valea Hârtibaciului. Același sentiment de speranță a fost oferit și echipa de dansatori ai Clubului Elevilor, condusă de ref. art. Doina Părău.Un moment inedit pentru public l-a reprezentat evoluția clasei a III-a C de la Școala Generală G.D. Teutsch care au interpretat la flaut câteva cântece alături de un moment desprins din folclorul copiilor.O altă prestație foarte apreciată de către public a fost cea a clasei externe

de canto popular a Școlii Populare de Artă „Ilie Micu“ din Sibiu. „Am pregătit împreună cu cei mai mici dintre dansatori și interpreți un spectacol dedicat zilei de 8 Martie, Ziua Femeii, pentru a le aduce acestora o bucurie. Din partea Casei de Cultură Agnita le urăm La mulți ani tuturor mămicilor care intră zi de zi de cânuță cu copiii lor la repetițiile pentru specacolele pe care le organizăm“, a declarat ref. art. Doina Părău.Nici dansurile moderne nu au lipsit de pe scena fostului cinemaograf. Două grupuri de elevi și-au demostrat talentul în aplauzele publicului.Spectacolul s-a încheiat cu o

„Sărbătoare-n sat“, tablou coregrafic pus în scenă de dansatorii Ansamblului Cununa și ai Ansamblului Hârtibaciul, în coregrafia prof. Ioan Sârbu.

B. Albu

Emoții folcorice de Ziua Femeii